--

C MY K

Publicaţie editată de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară

Zona Metropolitană Constanţa

Anul III - Nr.17lMartie2010Apare lunar

Adresa redacţiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2, Bl. J10 (parter)

Constanţa (900130)Telefon: 0341/176.415; fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

Harta Zonei Metropolitane

Din

sumar

Pag.5Pag.7

detalii în pag.6-7

O aroganţăfaţă de „moaşa comunală“

Nici viitorul nu sună bine!

l Satul a îmbătrânit

ANAT şi Agenţia pentru dez-voltarea turismului “Litoral-DeltaDunării” au anunţat că a începutprogramul “Inscrieri timpurii2010”, program care s-a bucuratde succes anul trecut. Si asta s-a văzut pe timpul verii, dar şi înprimăvară, când turiştii au venitpe litoral să participe la o seriede evenimente în lunile aprilie şimai.

Programul amintit pune ladispoziţia turiştilor câteva avan-taje. Oferta este una generoasă.Pentru a beneficia de ea, turiştiitrebuie să-şi rezerve şi să achitesejurul dorit. Operatorii afiliaţiANAT fac o reducere între 30 şi40 la sută.

Iniţiativa este, subliniemasta, mai ispititoare, mai cuseamă că vremurile sunt cumsunt, doar vremea se anunţăbună! Programul “Inscrieri tim-purii” este unul pentru toate bu-zunarele.

Luiza Ţigmeanu

Reduceriîntre 30 şi40 la sută

Să vă bucuraţi în familie şi lângă prieteni. Sărbători fericite!

Paşte fericit! Nicuşor Constantinescupreşedintele Consiliului

judeţean Constanţa

Toate să vă fiespre mai bine.Trandafiri de

lumină şi sărbători fericite!

Paşte fericit!Hristos a înviat!

Radu Mazăreprimarul

municipiului Constanţa

Găzduim în paginile publi-caţiei noastre câteva secvenţedin dezbaterile care au avutloc la Adunarea generală aAsociaţiei Comunelor dinRomânia. Credem că vă in-teresează să cunoaşteţi ce s-adiscutat acolo şi mai cu seamăsă aflaţi propunerile făcute deprimarii constănţeni.

„...un şi mai mare freamăt!“(Lautréamont)

Mai nou, primarul oraşului Eforie şi-aîntocmit o agendă cu sesizările şi propu-nerile cetăţenilor, unde a fost vorba de bi-rocraţie a intervenit şi a rezolvat“problemele pe loc”, în alte cazuri s-a de-plasat pe teren şi a discutat cu oamenii,punându-le la dispoziţie informaţiile pecare cetăţenii să le audă din “gura prima-rului”. Vine primăvara şi turismul nu aş-teaptă, nu mai amintim de vigilenţaturiştilor care vor să vadă o schimbare înbine şi să simtă un alt confort care să me-rite banii. În Eforie Nord, pe variantă, selucrează să fie fluidizată circulaţia, acolounde în alţi ani era aglomeraţie şi turiştiimai mult comentau. În cartierul nou încăse mai aşteaptă o soluţie de la proiectant.Cu toate că e vremea pregătirilor pentrusezonul estival, primarul Ovidiu Brăiloiunu îi uită pe localnici. Eforie va avea, încurând, gaze, e o lucrare care nu se facecât ai bătea din palme, de la o zi la altaapar probleme, câţiva proprietari n-au în-ţeles că este nevoie de înţelegere şi soli-cită sume mari celor care nu pot aducegazele până nu se vor înţelege la preţ. Onegociere ar putea lămuri problema, maidă unul, mai lasă altul, numai că înţele-gerea se tot amână şi proprietarii nu vorsă bată palma. Primarul spune că res-pectă proprietatea, e dreptul proprietarilorsă ţină la preţ, numai că, în astfel de ca-zuri legislaţia ar trebui să sprijine intere-sul comunităţii. Vestea bună este că, laEforie, oraşul ar putea să aibă gaze pânăla sfârşitul acestui an.

O problemă spinoasă este curentulelectric. Si această problemă nu e doar laEforie. Şi la M.Kogălniceanu primăria n-agăsit înţelegere la ENEL, deşi a insistat şia purtat o lungă corespondenţă cu ENEL.Si la Cumpăna a fost deranj în aceastăiarnă când a venit vorba de curentul elec-

tric. Pisica, dacă putem spune aşa, e încurtea de la ENEL, numai că telefoanelede la ENEL sunt mai mult închise, iar dia-logul e o floare rară. Cetăţenii n-au răbdareşi nici timp de irosit şi bat la uşa primarilor.Mai departe: nervi şi proteste, primarii seduc la ENEL să discute, să prezinte patro-nilor o realitate. Din păcate, de câţiva anirămân doar cu promisiuni. E o stare de lu-cruri care nu mai poate fi tolerată!

Să revenim la Eforie. Două străzi dinEforie Sud vor fi asfaltate în acest an.Până aici e bine. Rămâne aceeaşi pro-blemă: curentul electric. Pentru că iarnan-a plecat, să amintim aici că programulde reabilitare termică, prima etapă, a

avut succes, cetăţenii au fost mulţumiţi,dar unii încă mai au cuvinte şi vor să aflecând se vor repartiza locuinţele sociale.Alţii întreabă ce se întâmplă la Belona,de ce a fost portul închis. Nu mai insis-tăm, motivaţia e “subţire”. Suntem deacord că există un contract, înţelegem că“zona bărcilor” trebuie protejată, dar lo-calnicii vor să vadă contractul. Vesteabună, încă una, este că primăria a gânditun proiect care “va înlesni că în zonaamintită să acosteze şi nave mai mari”.Atunci se vor limpezi apele şi aici. Falezadin zona Acapullco e departe de a fi pei-sajul pe care vrea să-l vadă un pictor pecare îl inspiră frumuseţea unui peisaj. S-a lucrat ceva, undeva înspre Tuzla, darîn zona turistică, din păcate, mai suntmulte de făcut, iar Apele Române aabandonat lucrările, încă un semn căpentru proiectul început nu mai sunt fon-

duri. În acest caz, întrebările trebuie în-dreptate către guvernanţi. Ceea ce ţinede primărie (expertize şi alte studii) suntîn grafic, ceea ce ne face să credem căla Guvern se trage barca pe uscat! Să în-ţelegem că pentru guvernanţi turismul numai e prioritate naţională?! A fost doar încampania electorală?

Alexandra Ianina

Pag 2 � informaţii pentru tine

l Eforie

Pentru guvernanţi turismulnu mai e o prioritate?

Încă o veste bună

Agigea s-a trezit la viaţă, la o altăviaţă: primarul Cristian Cârjaliu a avuto tresărire de orgoliu şi s-a înconju-rat de o echipă, echipa a întocmitproiecte şi, iată, la Agigea putemvorbi de o altă stare de spirit, de oaltă mentalitate. Mai nou, Agigeaeste privită altfel şi de guvernanţi, ră-mâne ca promisiunele făcute de Mi-nistrul Dezvoltării Regionale şiTurismului, Elena Udrea, să prindăcontur: amenajarea cherhanalei, rea-

bilitarea falezei, reabilitarea ilumina-tului public şi a falezei, deblocarea in-vestiţiilor cu alte cuvinte va aduce oaltă lumină la Agigea. Primarul de-clară: „nu mă aşteptam să găsescatâta înţelegere, iar dacă vom primibani pentru amenajarea zonei co-stiere înseamnă că proiectele noas-tre au toate şansele să ne ajute să-iatragem pe turişti. Până acum ve-neau 1000 pe sezon, e o cifră, dardupă ce vor vedea că la Agigea se

întâmplă ceva s-ar putea să trezim şiinteresul investitorilor, aşa că nu potsă fiu decât optimist că la Agigea seva înlătura inerţia şi, în sfârşit, voiputea spune că potenţialul localităţiiva fi folosit cum se cuvine”.

N.R. Sperăm că primarul comu-nei Agigea va medita şi va renunţala ideea de a se retrage din A.Co.R.Îl înţelegem că e supărat pe guver-nanţi, dar A.Co.R e altceva!

Rodica Marinciu

Altă stare de spirit

Primarul Ovidiu Brăiloiu nu îi uită pe localnici

l Cu toate că e cu gândul la sezonul estival

„Vom căuta soluţii să rezolvămdoleanţele cetăţenilor, vrem săfim mai operativi în rezolvareasesizărilor“.

(Ovidiu Brăiloiu)

BRD scade la 7%dobânda fixă

la creditele în lei

BRD, a doua mare bancă lo-cală după active, vinde până la 30aprilie credite de consum în lei cudobândă fixă de 7% pe an, cu multsub dobânzile practicate pe piaţă.

Dobânda anuală efectivă, pen-tru un credit de 60.000 de lei lei,rambursabil în 5 ani, ajunge însă la12,47% pe an, în condiţiile în careclientul trebuie să plăteasca un co-mision de întocmire dosar de 2,5%din suma solicitată, iar apoi un co-mision lunar de gestiune de 0,35%din sold. Astfel, la sfârşitul celorcinci ani de contract, clientul ajungesă plătească băncii 78. 855 de lei,potrivit unui exemplu furnizat de re-prezentanţii BRD.

Mediafax anunta ca BANCA CO-MERCIALĂ ROMÂNĂ acordă, de laînceputul lunii ianuarie, credite imobi-liare fără avans. Pentru această me-todă de finanţare, Banca ComercialăRomână pune la dispoziţie trei variantede împrumuturi, care au în vedere ni-velul avansului. Prima ofertă de credi-tare cu avans ZERO are o dobândămai mare cu 0.4% decât dobândastandard aplicată de bancă la astfel decredite. Condiţiile pe care trebuie să leîndeplinească cel care cere împrumu-tul sunt următoarele: să aibă domiciliulstabil în România, să aibă un istoric deplată bun, iar creditul care trebuie săfie destinat achiziţionării de terenurisau imobile nu trebuie să depăşească300.000 de euro. Acest tip de credit sepoate lua pe o perioadă de maximum25 de ani. Cea de-a doua variantă im-

pune plata unui avans minim de 5% şiare o dobândă cu 0.2% mai maredecât dobânda standard pentru credi-tele imobiliare. Acest tip de credit sepoate lua pe o perioadă de 30 de anidoar dacă cel care împrumută are unistoric de plată bun şi dacă locuieşte înRomânia. Suma pe care o pot ridica dela bancă cei interesaţi este de maxim400.000 de euro. Cea de-a treia va-riantă de credit impune plata unuiavans minim de 25% însă nu i seaplică dobânda suplimentară. Cel careîmprumută banii pentru investiţii imobi-liare nu trebuie să fie neapărat rezidentîn România şi nu are o limită în ceeace priveşte suma împrumutată. Ter-menul maxim de înapoiere a credituluieste de 30 de ani. Pentru aceste cre-dite este considerat venit tot ceea cepoate fi dovedit prin documente legale.

Credite imobiliare fără avans la BCR

� Pag 3educaţie

Primarul Dumitru Chiru a adunat în jurul lui o echipă şi îm-preună caută soluţii să facă un pas înainte, în ciuda faptului căexistă atâta birocraţie în jurul proiectelor. O birocraţie care îiface pe unii să bată pasul pe loc. Mai nou, la Lumina se află înatenţia sa un proiect “privind înlocuirea sistemelor clasice de în-călzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geo-termală şi energie eoliană sau alte sisteme care conduc laîmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului”. Să ne înţelegem:

Proiectul amintit nu l-a adus poştaşul la primărie, a fost nevoiede o “zbatere” pe care n-o faci de pe o zi pe alta, ci un timp în-delungat, poate că aici este şi meritul primarului Dumitru Chiru.Mai ales că este vorba de o finanţare nerambursabilă de la Ad-ministraţia Fondului pentru Mediu. Proiectul vizează Grădiniţacu orar mixt LUMINITA şi Scoala generală cu clasele I-VIII(şcoala nouă) din Lumina. Conform contractului pentru finan-ţare nerambursabilă, valoarea este de 8o4 495,68 lei, repre-

zentând 80 la sută din valoarea totală a cheltuielilor eligibile.Iată încă un semn că în Zona Metropolitană proiectele

încep să prindă contur, o dovadă că zona amintită are un po-tenţial care merită să fie sprijinit să devină ceea ce comuni-tăţile aşteaptă de ceva vreme. LUMINA se înscrie în rândulcazurilor fericite. Si asta pentru că managementul proiecteloreste făcut cu responsabilitate şi cu tenacitate.

Angela Nazâru

l Incă o certitudine

Implementarea unui proiect

O reuşită, se ştie, dă naştere altorporniri, te încumeţi să priveşti altfel ziuade mâine şi să gândeşti alte proiecte.Primarul Dumitru Chiru şi-a pus echipala treabă şi pe o listă care încă mai lu-crează se află un Pavilion expoziţionalpentru utilaje, produse şi servicii agri-cole. LUMINA e la doi paşi de Con-stanţa, dar primarul nu uită că de laLumina încolo începe câmpul, nu uită căfermierii au nevoie de tehnică de ultimăgeneraţie şi de servicii agricole care să-I ajute.

Se uită spre câmp, dar priveşte şi înjur, în comună. Aşa a apărut ideea unuiproiect pentru reabilitarea, moderniza-rea şi dotarea unor clădiri pentru a fi uti-lizate într-o bună zi drept centre pentruîngrijirea şi supravegherea copiilor preş-colari. “Vreau să-i ştiu pe părinţii lormailiniştiţi”, spune Dumitru Chiru. O pro-blemă a rămas drumul judeţean dintreLumina şi Năvodari, “drumul are nevoiede reabilitare”. În cartierul nou din co-mună se va extinde alimentarea cu apăşi cu energie electrică, se va reabilita

dereaua Valea Neagră şi se va îmbună-tăţii reţeaua de străzi din comună şi dinsatele Ouituz şi Sibioara. Punem punct,

dar asta nu înseamnă că am epuizatlista cu proiecte, listă ce se află pe bi-roul primarului.

Proiectelede pe biroul primarului

„Am fost ales să-i ascultpe cetăţeni şi să fiu receptiv la propunerilelor, să implementezproiectele pe care ei leaşteaptă“

(Dumitru Chiru)

Primarul Florin Mitroi a identificatproiectele de care locuitorii comuneiValu lui Traian au nevoie. A adunat de laaudienţe şi de la întâlnirile cu cetăţenii oserie de propuneri şi a întocmit o listă.Pentru că o propunere s-a repetat, pri-marul a pus în capul acestei liste o va-riantă ocolitoare pentru deviereatraficului greu (în afara localităţilor Valului Traian şi Cumpăna). Cetăţenii aumai avut o propunere şi primarul o sus-ţine şi azi: să fie construite podeţe pestecalea ferată Constanţa-Bucureşti. Lo-calnicii i-au sugerat primarului să mo-dernizeze drumurile şi căile de acces,iar primarul şi consilierii locali se gân-desc cum să grăbească implementareaacestui proiect. Reabilitarea troturarelornu este un moft, ci o necesitate. Soco-tind evenimentele culturale care au avutloc în ultimii ani la Valu lui Traian, uneledintre ele cu ecou în plan judeţean, ce-tăţenii au propus construirea unuicămin cultural. Pentru că tinerii s-au în-tors în comună şi pentru că sunt intere-saţi de mişcare şi de competiţii, ei auvenit cu ideea ca Valu lui Traian are ne-voie de o nouă sală de sport şi de unteren de fotbal. Mai mult, părinţii elevilorau solicitat administraţiei publice localesă aibă în vedere amenajarea unuibazin de înot şi a unui patinoar. Pentrucă promenada îi ispiteşte tot mai multpe tineri şi pentru că adolescenţii suntispitiţi să îşi dea mâna printre flori, ei aupropus primăriei, să amenajeze un parccu multe spaţii verzi, încă un semn cădestui tineri tânjesc să facă o plimbareca la oraş. Reabilitarea şi extindereailuminatului public a coincis cu un pro-iect mai vechi pe care primarul FlorinMitroi îl avea trecut în agendă. Tot peagenda sa se află şi reabilitarea utilită-ţilor din Cartierul Nou. La Valu lui Tra-ian, o localitate care a făcut câţiva paşiîn faţă înaintea altora, primarul se gân-deşte să construiască locuinţe socialepentru cei cu probleme. Şcolile şi gră-diniţele, o mândrie pe care comu-nita-tea nu ezită să o afişeze, vor avea, înscurtă vreme, dotări de ultimă oră. InCartierul Nou, încă un proiect de peagenda Consiliului local, va apărea

într-o bună zi o grădiniţă, după grădi-niţă, spune primarul, ne vom gândi săconstruim şi o şcoală.

Nu visăm, adaugă Florin Mitroi, dar

avem în vedere să apară la Valu luiTraian şi o staţie de producere a bio-gazului”. Pentru că tinerii au încă pro-bleme şi pentru că, iată, criza locurilorde muncă nu e o poveste, ci un adevăr,primăria şi-a făcut o strategie pentru ada o mână de ajutor celor aflaţi înnecaz şi caută soluţii pentru a orga-niza, în regim de urgenţă cursuri de re-

conversie profesională. O piaţă agroa-limentară ar scurta drumurile localnici-lor şi Florin Mitroi şi-a trecut în agendasa această propunere, iar dacă va

avea sănătate şi sprijin, piaţa va apă-rea mai devreme decât îşi îmchipuieunii, ea fiind cu adevărat o prioritate pecare locuitorii din Valu lui Traian vor săo vadă cât mai curând. Primarul FlorinMitroi e hotărât să vadă că Valu lui Tra-ian se apropie de oraş, Zona Metropo-litană fiind asociaţia care îl ajută săprindă startul.

Pag 4 � puncte de reperC MY K

Dintr-o listă cu mai bine de 30 deproiecte, proiecte asupra cărora vomreveni, inserăm aici 8 proiecte consi-derate prioritare de către primărie şi decătre locuitorii comunei Valu lui Traian.Primarul Florin Mitroi are pe birouaceastă listă unde sunt trecute, cumspuneam, urgenţele: pietruirea şi as-faltarea, amenajarea unor parcuri noi,bazin de înot, amenajarea unor canalecolectoare şi realizarea a şapte po-

deţe, alimentare cu apă, canalizaremenajeră, reabilitarea, modernizareaşi dotarea unor clădiri în vederea utili-zării lor pentru îngrijirea şi suprave-gherea copiilor preşcolari. Iată, în ZonaMetropolitană satele şi comunele auprins curaj şi caută soluţii pentru a în-lătura discrepanţele dintre mediul ruralşi cel urban, echipa primăriei Valu luiTraian rămâne un exemplu.

Claudia Ivan

Priorităţi la Valu lui Traian

Proiectele lui Florin Mitroi

Încondeiatul ouălor

Încondeiatul este o tehnică de înfru-museţare a oului jertfit (spart) la Paşti,simbol al divinităţii care moare şi renaşteanual, cu motive zoomorfe, antropomorfe,fitomorfe. Tehnologia populară prin careoul devine substitut divin şi operă de artă,cuprinde mai multe faze de lucru: alege-rea ouălelor proaspete de găină sau deraţă prin scufundarea lor în apă (ouăleproaspete cad la fund, ouăle vechi se ri-dică la suprafaţă); selecţionarea ouălormari şi frumoase, cu coaja groasă şi fărădenivelări; degresarea prin spălareaatentă cu apă caldă la care se adugă puţinoţet pentru a prinde uniform vopseaua,fără pete; aşezarea ouălor în poziţie ori-zontală într-un vas cu apă pentru a alegebula de aer pe margine, nu la capete; fier-berea ouălor la foc domol, pentru a nu leplesni coaja; prepararea vopselelor dinplante sau din produse chimice (pentrufiecare vopsea se foloseşte un vas curat);confecţionarea şi pregătirea uneltelor deornamentat numite chişiţă şi feşteleu (celemai vechi condeie au fost lumânarea, cual cărui capăt încins la foc se desenau peou anumite semne, şi pana de gâscă ceavea rolul cornului de ornat folosit de olar);topirea cerii de albine în care se adăuga,ca adjuvant, puţin cărbune pisat; înconde-ierea prorpiu-zisă a ouălor cu motive or-namentale; introducerea oului încondeiatîn vasul cu vopseaua dorită pentru colo-rarea fondului; scoaterea ouălor din vop-sea şi ştergerea urmelor de ceară carelasă în locul lor desenul alb, oul înconde-iat monocrom. In cazul ouălor încondeiatepolicrom se repetă, pentru fiecare culoareîn parte, operaţiunile de ornamentareamintite. Local, sunt inversate unele fazede lucru sau se folosesc metode noi dedecorare, mai mult sau mai puţin legate deîncondeierea cu ceară a ouălor (pictate,săpate sau decorate în relief, încondeiatecu frunze de plante, împodobite cu măr-gele, ouăle din lemn sau plastic decoratesau pictate ş.a.).

Ion Ghinoiu(din cartea Comoara Satelor -

Calendar popular)

Pentru toţi cititorii noştriSărbători fericite!Un Paşte fericit!Hristos a înviat!

Ani Merlăadministrator-delegat

Zona Metropolitană Constanţa

� Pag 5atitudini

C MY K

E adevărat că veşnicia s-a năs-cut la sat. Si tot acolo au rămas, dinpăcate, o sumedenie de întrebări pecare le putem desluşi cu uşurinţă înochii bătrânilor, care aşteaptă amă-râta de pensie pe la porţi. In satulpe care îl mai caută doar poeţii, însatul năruit într-o plictiseală de vul-tur şi în amintire, tinerii se frământăpentru că nu îşi găsesc drumul înviaţă pentru că satul nu mai e ce afost, investiţiile sunt tot mai rare,încât populaţia inactivă pare ruptăde dinamismul vieţii din mediulurban. Din păcate, tinerii sunt ten-taţi să creadă că dezvoltarea ruralăe doar o lozincă. Drumurile către satsunt tot mai lungi. Satul din statis-tici, adică din monografii şi amintiriare parfumul lui. In realitate,satuleste vitregit de servicii publice şi deviitor, renaşterea satului românescse tot amână. Specialiştii nu se maiîntorc în sate, iar cei care au rămass-au împuţinat şi se lamentează cănu au apă şi canalizare, că n-auconfort şi administraţia publică lo-

cală nu are vlagă financiară să-i în-curajeze pe tineri să înceapă o in-vestiţie. E adevărat, tinerii primescterenuri pentru a-şi construi o casă,e o facilitate, ea merită lăudată, uniichiar se apucă de treabă, ajutaţi depărinţi şi de destin, dar cei mai mulţi

ezită, satul nu le pune la dispoziţieşi locuri de muncă, satul românesce departe de satul european, aşa căproblemele apar peste noapte. Pri-măriile au nevoie de o altă finanţarepentru dezvoltarea satelor. De undebani, când colectarea taxelor şi im-

pozitelor este încă oproblemă spinoasă.Ajutorul social e unreazem pentru familiilenevoiaşe. Cum măsu-rile anticriză nu se vădşi cum totul se învârteîn jurul banilor înţele-gem cu toţii cum eviaţa la ţară. Cumbanii nu sunt îndreptaţicătre investiţii,satul numai e o ispită. Maiputem vorbi azi de re-popularea satelor?Satul românesc a îm-bătrânit. Si viitorul nusună bine. Copilăria luie tot nefericită.

Alexandra Aliante

Nici viitorul nu sună binel Satul a îmbătrânit

Fermierii nu sunt liniştiţi: subvenţiile s-au dus, grijileîncep să se adune, creditele sunt o corvoadă, încâteste un risc să faci agricultură fără politici agricole caresă sprijine asocierea. E o aventură să încerci să stabi-leşti priorităţile unei asociaţii! Se ştie, în agricultură vineo vreme când priorităţile se adună, nu mai e timp derăgaz, trebuie ca lucrările să fie executate în flux, cumsă ţii pasul cu tehnologiile de ultimă oră când finanţa-rea n-o poţi face decât în salturi. APIA continuă să fieo agenţie cu multe slăbiciuni. Nu credem că greşimdacă scriem că APIA a fost (până acum) veriga slabă.In treacăt fie zis, din cauza slăbiciunilor din aceastăagenţie de plăţi, România are de achitat penalităţi decâteva zeci de milioane de euro! Iată că vine o zi cândgreşelile se plătesc, iar nota de plată nu face altcevadecât să lase agricultura în sapă de lemn. Blocajele dela APIA au, iată, urmări. Nu încercăm să întoarcemfoaia şi să scriem aici de veniturile fermierilor, ne gân-dim la veniturile fermierilor provenite din comerţul decereale, veniturile lor au scăzut anul trecut. Au scăzutveniturile producătorilor, comercianţii, în schimb, aucâştigat, în fiecare an seceta afectează câmpul, nu co-merţul cu cereale. Fermierii au nevoie de bani acum,un nou ciclu de producţie trebuie început, se ştie că olucrare executată la timpul potrivit face cât o ploaie.Agricultura e în derivă. Nu spun o noutate. Aici sunttoate noi şi toate vechi. Necazurile persistă, mai grav,unele sectoare au dispărut, altele nu mai au aer şi sesufocă, echicheta cu “produse româneşti” a dispărut,în pieţe nu găseşti pe tarabă decât legume şi fructe din

import. Fermierii nu se încumetă să facă investiţii, băn-cile privesc cu neîncredere finanţarea agriculturii, întrefermieri şi bănci există de câţiva ani o ruptură. Aceastăruptură îi îndepărtează pe fermieri de bancă.

Mai nou, guvernanţii au înţeles că au făcut un pasgreşit şi se gândesc iar la subvenţii, numai că e nevoiede stăruinţă, e nevoie de o intervenţie rapidă, altfelexistă riscul să auzim şi în acest an aceeaşi poveste.Iar când vine vorba de justificări, se ştie, guvernanţiicunosc bine lecţia. Nu mai insistăm. Fermierii s-au să-turat de această abureală. Guvernanţii nu ezită să mi-meze optimismul, în timp ce fermierii caută să-itrezească la realitate, prezentându-le o listă cu politiciagricole care au rămas de fiecare dată pe hârtie. Decurând, primarii prezenţi la Adunarea generală a co-munelor din România i-au dezvăluit premierului Boc olistă cu revendicări. Cu revendicări ce vizează soartasatului românesc. Un primar din Dobrogea, e vorba deMariana Gâju, i-a prezentat premierului câteva pro-bleme spinoase din viaţa satului: lipsa locurilor demuncă; necazurile provocate administraţiei publice lo-cale de către ADS; tergiversarea unor intervenţii rapidepentru reabilitarea sistemelor de irigaţii. Şi n-am amin-tit doar câteva. Nu avem decât să transcriem o între-bare: când se va relansa agricultura? E o întrebare pecare am auzit-o în repetate rânduri la Adunarea gene-rală a Asociaţiei comunelor din România. In intervenţiasa, premierul s-a arătat optimist. Din păcate, nu şi rea-list.

Alexandra Aliante

l Când se va relansa agricultura

APIA este veriga slabă

Pentru că împlineşte o frumoasă vârstă şi pen-

tru că lumina acesteiprinăveri este o bucurie,îi dorim distinsei colegeMariana Gâju să aibă

împliniri şi să se bucurede ele în familie. Să fim

sănătoşi şi să îi urăm,în fiecare an, să fie feri-cită alături de locuitorii

comunei Cumpăna. Sărbătoarea ei este şi a

noastră! Sănătate şi La mulţi ani!

Paşte fericit şi bucurie pentru locuitorii comunei.

Hristos a înviat!Cristian Cârjaliu

primar Agigea

Lumina primăverii să vă luminezeferestrele acestei sărbători!

Paşte fericit!George Cojocaruprimar Murfatlar

Primarii din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană

- Grup şcolar la Cumpăna. Sunăbine!

- Deşi e tânăr, a fost înfiinţat la înce-putul acestui an şcolar, cred că e un pasînainte. Rămâne ca în următorii ani săîmbunătăţim oferta educaţională şi săadăugăm şi alte calificări. Acum am obţi-nut o singură calificare profesională, ceade tehnician în turism. Este o calificareprofesională cerută pe piaţa muncii dinZona Metropolitană. Domeniul turismuluieste o provocare. Intâlneşti o altă starede spirit, simţi că eşti în mijlocul schim-bărilor, iar meseria de tehnician în turism,nu spun o noutate, exclude rutina, ai ne-voie de informaţii noi tot timpul, trebuie săai un bagaj de cunoştinţe care să-ţi per-mită să porţi un dialog care să pună ladispoziţia turiştilor informaţii de ultimăoră, asta însemnând că e nevoie de ocultură generală cuprinzătoare, în turismtrebuie să te perfecţionezi tot timpul înprivinţa cunoaşterii limbilor străine. Aşacă perspectiva sună bine! Educaţia esteo prioritate, iar administraţia publică lo-cală priveşte cu responsabilitate per-spectivă. Am şi dovezi!

- Să le auzim…- La Cumpăna sunt derulate două pro-

iecte: “Extinderea şi modernizarea grădi-niţei cu program normal”, e vorba de gră-diniţa nr.1, al doilea proiect: “Campusşcolar tip cu 24 de săli”.

Primul proiect vizează extinderea cuşapte spaţii de învăţământ preşcolar, mo-dernizarea imobilului existent prin recom-partimentarea şi consolidarea structurii. Inanul şcolar 2010-2011, grădiniţa va aveazece grupe de preşcolari. Dacă vă intere-sează statisticile puteţi nota că la Cum-păna s-a înregistrat un spor de populaţieprin absorbţie de 600-800 de locuitori, iarsporul mediu demografic este de 150 denou născuţi. Prin această investiţie avemposibilitatea să cuprindem toţi copiii dinînvăţământul preşcolar, există o colabo-rare care ar putea fi un exemplu şi pentrualţii. Aş vrea să mai spun ceva…

- Vă ascultăm!- În strategia comunităţii mai sunt câ-

teva proiecte, unele le desfăşurăm în par-teneriat cu alte şcoli, sunt şi proiecteeducaţionale unde vom invita şi parteneridin Moldova şi Bulgaria, Serbia şiUcraina. “Să ne păstrăm copilăria”, “Scolipentru un viitor verde”, “Dulce grai româ-nesc”, “Inţelege diferenţa, respectă ega-litatea” – sunt câteva dintre proiecte.

- Am notat. Alexandra Ianina

Pag 6 � argumente

La Adunarea generală a comunelordin România (pe scurt: A.Co.R.) s-a dis-cutat îndelung şi cu temei despre auditulfinanciar. Un specialist a apelat la vorbeleunui expert francez, convins că se spri-jină, în acest caz, pe o expertiză. Să reţi-nem: “un audit îl ajută pe primar sădoarmă noaptea mai liniştit”. Primarii auinsistat asupra acestui subiect. Aşa auaflat că există un proiect la Ministerul Fi-nanţelor. Vor fi zece centre pilot, între elese află şi judeţul Constanţa. Se prevede

ca angajarea auditorilor să se facă decătre Filiala judeţeană A.Co.R. Ei vor fievaluaţi de către reprezentanţii ministeru-lui în teritoriu. Preşedintele A.Co.R.,dl.Emil Drăghici, spunea că “Pentru opti-mizarea activitităţii acestui corp de autitorieste nevoie de profesionişti. Autitorii tre-buie să aibă experienţă. Va fi nevoie deun concurs unde să participe candidaţicapabili, nu trebuie să fie un concurs deîmprejurări”.

Alexandra Aliante

l Dezbateri la A.Co.R despre

Compartimentele de audit

l Cumpăna – o altă perspectivă

Investiţii şi proiecteprivind educaţia

l interlocutor: Cristina Costea, directoareaGrupului şcolar Cumpăna

l o provocare l o calificare cerută pe piaţa muncii l viitorul sună bine l strategia comunităţii l proiecte şi parteneriate în folosul elevilor

Premierul şi miniştrii din cabinetul său

� Pag 7administraţie

În cele patru zile cu dezbateri lungi şicu multe întrebări adresate de către pri-mari invitaţilor am auzit destule voci dinsală care au comentat atitudinea unor mi-niştri şi directori din ministere, o atitudinecare a provocat un mare deranj în rândulprimarilor în ultima vreme. S-a întâmplat(şi nu o singură dată) ca o delegaţie dezece primari să bată pe la uşile unui mi-nister şi să nu aibă cu cine discuta. Să neînţelegem, primarii nu au ajuns acolo pen-tru că era „Ziua porţilor deschise“, nicivorbă de aşa ceva, primarii chiar aveautreabă. Legislaţia nu e limpede, proble-mele servicilor de asistenţă socială s-auînmulţit, unii aşteaptă un răspuns la alte

întrebări: care va fi soarta centrelor de zi?ce se întâmplă cu bugetul? de ce nuexistă un capitol în buget pentru dezvolta-rea localităţilor? , şi lista e lungă, primariiau adus cu ei un inventar cu problemelecomunităţilor. In ciuda faptului că au insis-tat, ei n-au avut cu cine să aibă un dialog,miniştrii şi directorii din ministere aveaualte treburi, de fiecare dată importanteerau treburile lor, nu şi cele ale primarilor.

Din cei aproape 400 de primari dinsală mai bine de jumătate au vorbit deaceastă aroganţă. Nu avem cum să o tre-cem sub tăcere.

Adeseori primarilor li se fac compli-mente, se spune că ei, cei din mediul rural

sunt talpa ţării, unii zic (în semn de apre-ciere) că primarul e un fel de moaşă co-munală. Si dumneavoastră ştiţi că omoaşă comunală este întotdeauna undetrebuie şi se pricepe la toate. Şi este ade-

vărat. Când solicită sprijin, primarii sunt„aburiţi”, ca să îl cităm pe unul dintre ei.Mirarea lor e cu atât mai mare când ştiucă în fruntea guvernului este un fost pri-mar.

O aroganţă faţă de „moaşa comunală”!

Într-o intervenţie care merită, nu-I aşa?, mai multe comentarii,premierul Emil Boc a declarat:”Vreau să ştiţi că aveţi o guvernarede suflet din partea mea: 24 de ore din 24 şi şapte zile din şapte.Cu sinceritate vă spun că România trece în aceşti ani printr-o pe-rioadă dificilă. Trebuie să luăm măsuri nu tocmai plăcute, dar ne-cesare. Criza ne-a arătat punctele tari şi punctele slabe. Aşa cătrebuie să reparăm ceea ce nu merge bine”.

Adresându-se primarilor, premierul a simţit nevoia să precizeze:“Sunteţi cei mai apropiaţi de cetăţeni. Vă înţeleg şi ştiu cât de greuvă este. Cred că numai prin solidaritate putem trece perioada deacum. Apreciez intervenţiile pe care le-am auzit, dar precizez cămodernizarea ţării nu se poate face decât prin fonduri europene.Asigurăm o prefinanţare, dar analizăm posibilitatea să asigurămpartea de cofinanţare a proiectelor europene. Incercăm să mărimprefinanţarea. Am atras atenţia că nu vom accepta să schimbămregulile jocului în timpul jocului. Programului ANL îi vom da un noudinamism. Pentru specialiştii din mediul rural se vor construi 25000 de case, vom asigura ordinea şi liniştea publică. O precizare:numărul de case va fi discutat cu fiecare comunitate în parte. Pri-marii le vor administra, primarii vor decide. Vă asigur că existăvoinţă politică. Am decis ca anul acesta să nu mai rămână niciunsat neelectrificat. Am hotărât să facem un parteneriat cu Ministe-rul Economiei. Centrele de asistenţă socială le luăm în analiză. Văfelicit pentru modul de a gândi în privinţa Legii 416. E momentul sătrecem de la pomană la muncă. Salut această iniţiativă a dum-neavoastră, asta înseamnă să facem locuri de muncă. Sunt ca-zuri când vin cu limuzine de lux să-şi ia ajutorul social.

Vom analiza fundamentarea bugetelor locale. Pot să vă asigurcă proiectele care nu pot fi finanţate vor fi preluate în Programul na-ţional pentru finanţare. Să nu uităm că s-au cheltuit bani pentrustudiile de fezabilitate“.

Alexanrda Ianina

Realitatea bate

declaraţiile premierului

Într-o intervenţie pe un ton tranşant, MarianaGâju, primarul comunei Cumpăna, preşedintele Fi-lialei judeţene Constanţa, s-a adresat premieruluiEmil Boc şi miniştrilor Vasile Blaga şi Elena Udrea,cărora le-a cerut să intervină şi să sprijine obiecti-vele administraţiei publice locale pentru ca săputem vorbi într-o bună zi de o dezvoltare durabilăa localităţilor.

Inserăm aici intervenţia Marianei Gâju, prim-vecepreşedinte A.Co.R: „Aveţi în faţă primari carenu se laudă cu mandatele pe care le-au adunat, eivor să facă treabă. Avem probleme cu T.V.A la in-vestiţiile europene şi de aceea solicităm exclude-rea T.V.A. Sunt peste 1300 de proiecte pe Măsura322, dar bani sunt pentru 300 de proiecte şi, înacest caz, solicităm bani pentru mai multe pro-iecte.

Sunt lucrări începute, unele s-au degradatpentru că n-au mai fost continuate, sunt în sală

primari care au necazuri acum, ce facem? Suntproiecte care sunt periclitate! Vă solicităm ajuto-rul. Canalul Dunăre-Marea Neagră are sute dehectare, sunt unităţi militare care nu folosesc te-renurile, vă întreb: de ce nu sunt restituite comu-nităţilor aceste terenuri? Noi, primarii, vă ceremsă fie desfiinţată A.D.S., terenurile administratede ADS să fie restituite, ce să le mai spunem bă-ieţilor deştepţi?, să le spunem că folosesc acesteterenuri în detrimentul comunităţilor? Când ţinemlicitaţiile ne lovim de contestatari de profesie.Când va fi demarat cu adevărat programul deconstruire a căminelor culturale? Este momentulsă vă aplecaţi asupra normativului de personaldin administraţia publică locală. Nu putem trăifără serviciile de asistenţă socială, nu cerem mic-şorarea numărului de personal, ci solicităm spri-jin. Vă dezvălui că se discută pe ici,colo căproiectele care ar fi trebuit să fie începute vor fisupuse unor noi reevaluări. Inspectoratele şco-lare fac, mai nou, comasări, ignorând realitatea.Se fac schimbări la apelul bocancilor. Cum sătrăiască o comunitate cu sumele de acum? Săstăm strâmb şi să judecăm drept: putem comentacum se descurcă o comunitate când Popescu oriIonescu are 20 000 de euro salariu? Să maiamintim de descentralizare? Cerem să fie reacti-vate porturilor dunărene. Am avut, în urmă cuceva timp, o întâlnire la Ministerul Administrţiei şiInternelor, au fost acolo 40 de primari. Am cerutsă se elimine diferenţele de salarizare dintreoraşe şi comune. Noi, primarii, nu vă ceremdecât să fim trataţi cu demnitate”.

Pagină realizată de Iulian Talianu

l Adresându-se premierului Emil Boc

Mariana Gâju a cerut desfiinţarea A.D.S.

Pag 8 � evenimentC MY K

Redacţia

Adrian Crãciun (redactor ºef)Redactori: Luiza Þigmeanu, Alina Grigore,Tincuþa Doga, Ioniþã Iacob.SENIOR EDITOR: IULIAN TALIANUISSN 2066 - 9054

Mugurii bucuriei să dea în floare şi sufletele să aibă o limpezită pace

pentru locuitorii comunei Tuzla. Hristos a înviat! Sărbători fericite!

Constantin Florin MicuPrimar Tuzla

Să fiţi bucuroşi şi sărbătoareaPaştelui să vă lumineze sufletul. HRISTOS A ÎNVIAT!Adrian Stanprimarul oraşului Techirghiol

Flori lângă bucuria acestei sărbători, prosperitate şi fericire

pentru toŃi locuitorii oraşului Eforie. Hristos a înviat!

Ovidiu BrăiloiuPrimar Eforie

Senină ca primăvara să fie sărbătoarea Paştelui,

lumina Invierii să vă aducă bucurie.

Hristos a înviat! Vasile Delicoti

primarul comunei Poarta Albă

Sărbători fericite! Împliniri şi bucurie pentru locuitoriicomunei M.Kogălniceanu. Hristos a înviat!

Valer Iosif MureşanPrimar M.Kogălniceanu

O bucurie şi un gând bun să vă lumineze sărbătoarea Paştelui.Zile fericite pentru locuitorii comunei Corbu. Hristos a înviat! Marian GălbinaşuPrimar Corbu

Primăvara să vă mângâie sufletul, bucuria să vă întâmpine.

Sărbători fericite pentru cetăŃenii oraşului Năvodari!

Lumina sărbătorii să vă facă mai senini şi să vă bucuraţi în familie.

Paşte fericit! Hristos a înviat! Dumitru Chiru

primarul comunei Lumina

Câte zile atâtea bucurie să aveŃi.Sărbători fericite pentru

toŃi locuitorii oraşului Ovidiu. Hristos a înviat!

Dumitru BocaiPrimar Ovidiu

Bucuria să fie sufletul zilelorde Paşti şi fiecare locuitor

din Valu lui Traian să aibă parte de fericire.

Hristos a înviat!

Florin Mitroiprimar

Pace în suflete, lumina Învierii să văfie dar, călăuză să vă fie bucuria.

Sărbători fericite!

Hristos a înviat!Mariana Gâju

Primarul comunei

Cumpăna

Nicolae MateiPrimar Năvodari