Criza Economica

  • View
    1.377

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Criza Economica

Academia de Studii Economice Facultatea de Relatii Economice Internationale

Criza Economica cauze, efecte, solutii

Zota Nina Catalina Grupa 956, Seria C

Bucuresti, 2010

Criza economica mondiala Aproape in orice domeniu al activitatii umane exista preocupari privind disfunctionalitatile care pot sa apara in interiorul lui si, de aceea, se studiaza cauzele, modul de aparitie si manifestari a acestora, consecintele lor. Crizele sunt astfel de disfunc tionalitati. Economistii analizeaza criza dupa criterii specifice, atribuindu -i caracteristicile unor fenomene cu urmari nefaste pentru organiza tii, institutii si grupuri sociale afectate: infla tia, somajul, stagnarea, recesiunea etc. O criza financiara veritabila are drept caracteristica faptul ca un accident bine localizat are capacitatea de a se propaga la nivelul intregului sistem financiar. Problemele ap arute intr-o tara, daca nu sunt solutionate la timp, afecteaza si economia altor tari. Si atunci, efectele crizei respective sunt mai grave. Prin urmare gestiunea corect a a crizelor financiare presupune nu numai politici si strategii de prevenire a acesteia, dar si metode de management adecvat tipului de criz a. Luand in considerare rolul si importanta stabilitatii economico - financiare a unui stat, analiza crizelor financiare prezint a un interes deosebit. Criza actuala difera de alte crize prin amploarea ei, afect and in momentul de fata un numar foarte mare de tari. Daca pana acum erau afectate cu precadere tarile in curs de dezvoltare, in actuala criza au fost implicate si cele mai dezvoltate tari ale lumii. De aceea este important sa cunoastem cum a aparut aceasta criza si care sunt implicatiile acesteia asupra economiei mondiale.

DEFINIREA CONCEPTULUI DE CRIZA In evolutia noastra crizele pot fi definite ca fiind situa tii caracterizate de o instabilitate pronuntata, sunt deci insotite de o volatilitate si de o incertitudine in crestere. In situatii de criza (orice forma ar imbraca ea) ne aflam intr-o permanenta stare de neliniste si de nesiguranta legata de viitor, teama sau chiar panica. Instinctul nostru de aparare si de conservare ne indeamna sa ne comportam uneori irational si sa accentuam si mai mult aceasta volatilitate deoarece fiecare dintre noi, cu capacitatea cognitiva pe care o avem filtram informatia si intelegem fenomenul in felul nostru transpunandu-l apoi intr-un anumit comportament legat de piata. Problema cu definitia acestor crize consta in a spune cat de mare sa fie volatilitatea sau caderea pietelor pentru a incadra o evolutie de acest gen in categoria unei crize. Cat de mare sa fie inflatia, somajul sau scaderea PIB-ului unei tari pentru a aprecia intrarea ei intr-o criza? Conventional, s-a stabilit ca recesiune este atunci cand dupa doua trimestre succesive avem de a face cu scaderea PIB-ului unei tari sau regiuni. National Bureau of Economic Research (NBER) defineste criza ca fiind o scadere semnificativa a activitatii economice pentru cateva luni reflectata in scaderea PIB, scaderea veniturilor individuale, reducerea nivelului ocuparii, diminuarea productiei industriale si a consumului. Exista unii specialisti care clasifica aceste crize in crize sociale (inflatie in crestere, somaj, saracie), in crize financiare (volatilitate acce ntuata pe pietele de capital, caderea burselor si revenirea lor spectaculoasa), crize politice (care pot degenera in razboaie), crize locale sau internationale, crize cauzate de dezastre naturale sau crize economice generalizate. Este dificil sa facem aprecieri cand o criza financiara devine una economica sau daca o criza economica genereaza o criza financiara sau invers. In principiu vorbim intotdeauna de o criza economica generata fie de cauze financiare, politice sau sociale. Criza financiar a este o forma de manifestare a crizei economice si reflecta o neincredere in sistemul financiar, o scadere semnificativa a volumului tranzactiilor la bursa, o dereglare a mecanismelor de piata. Bursa este barometrul economiei si tranzactioneaza afaceri de diferite dimensiuni si din diferite sectoare. In momentul in care piata acestor afaceri (piata imobiliara, piata petrolului, piata muncii) sufera dereglari sau corectii importante ele se vor reflecta in

profitabilitatea afacerilor listate la bu rsa si, implicit, in pretul activelor financiare (actiuni sau obligatiuni) care depind direct de a steptarile investitorilor. Panica legata de economie nu face altceva decat sa accentueze amplitudinea acestor corectii si sa induca noi incertitudini in economie. De aici si pana la reducerea apetitului pentru economisiri si investitii si apoi la cresterea dobanzilor pe piata nu este decat un pas. Din pacate vorbim de o criza doar atunci cand efectele acesteia afecteaza un numar foarte mare de oameni/companii. Crizele pot exista insa intr-o stare latenta si sa nu fie atat de vizibile, deteriorand incetul cu incetul existenta noastra. Nu este prima data cand economia mondiala se confrunta cu perioade de recesiune. Poate este pentru prima dat a dupa foarte multi ani (Marea criza interbelica inceputa in 1929 si continuata pe mai multi ani sau Caderea Sistemului de la Bretton Woods in 1971) cand avem de a face cu o criza localizata la nivelul tarilor dezvoltate (nu doar la nivelul tarilor in curs de dezvoltare).Criza Economica actuala a fost prezisa de acum 30 de ani Pentru multi oameni actuala criza economica a venit ca o sageata din albastrul cer. Intre timp, experti din intreaga lume au avertizat inca din 1970 ca economia globala se indreapta catre o criza de proportii la inceputul secolului XXI. Tarile vestice au concluzionat inca din 1960 ca extragerea petrolului, exploatarile miniere precum si amplasarea sondelor de extractie in diverse zone, care inevitabil au fost poluate, reprezinta un pret m ult prea mare pentru productia in masa. In 1968 un grup de industrialisti, politicieni si oameni de stiinta, au infiintat in capitala Italiei un Grup al Romei. Acestia au avut destul de multe venituri pentru a elabora studii si a aplica teste computerizate care sa scoata la suprafata, la nivel virtual, dezastrele economice prin care trecem astazi. Primul raport al clubului de cercetare infiintat la Roma, intitulat "Limitele Cresterii", a cauzat un mare soc in randul tutuor autoritatilor si inst itutilor media din intreaga lume. Raportul s-a bazat in principal pe studii aplicate asupra a cinci procese globale precum industrializarea prea rapida, cresterea stocurilor de mancare, terminarea resurselor neregenerabile si degradarea mediului inconjurat or. Viitorul componentelor luate in calcul de cercetarori au fost modelate pe computer. Fara emotii si sentimente, masinaria de calcul a dat raspunsuri socante care au sunat mai degraba ca verdicte negre asupra omenirii, motivand totodata ca rasa umana se indreapta catre dezastru. Luand in considerare ca populatia era in acea perioada la o rata enorma de crestere in comparatie cu alti ani, in timp ce industria inregistra cresteri de pana la 7%, civilizatia moderna era predispusa sa atinga limitele cresterii in mai toate sectoarele, in prima decada a secolului 21. Daca evolutia industriilor ar fi crescut in acelasi ritm, Resursele minerale s -ar fi terminat, poluarea mediului inconjurator ar fi atins un nivel record, nemaintalnit vreodata si situatia ar fi degenerat in probleme acute care ar fi putut ameninta omenirea. Milioane de oameni ar fi putut muri din cauza altor oameni, mult mai inconstienti ce -i drept si insetati de gustul dulce al puterii. Nici revolutiile sociale motivate economic nu pot fi negate. In vremuri de criza hrana este cel mai de pret lucru si un nivel redus de trai nu face decat sa induca vrajba in populatie. Desi suna a scenariu de film SF, datele prelucrate de grupul din Roma scot la iveala o posibilitate si isi confirma acuratetea rezu ltatelor prin actuala criza pe care o simtim din ce in ce mai rece si intepatoare in adancul bugetului global, national, familial, individual. Pentru a preveni "apocalipsa economica si sociala", autorii raportului au oferit un concept. Acesta poarta denumirea "crestere zero" si are ca scop achizitia noilor lucruri doar pentru a le inlocui pe cele vechi. De exemplu o masina noua ar trebui cumparata atunci cand cea veche nu mai vrea sa functioneze. Acelasi concept ar trebui aplicat si asupra nasterilor, spun cei care au scris raportul. Cel mult doi copii intr -o familie si limitarea consumului ar restabili echilibrul general. Fara indoiala raportul a fost un fel de glonte ce a lovit tamplele fundamentale ale economiilor vestice. Conceptul de crestere zero intra in contradictie cu logica elementara a

societatii industrializate care functioneaza pe principiul cererii si ofertei. Totodata cresterea zero nu ar oferi viitor saracilor din tarile non -capitaliste. Pentru a actiona in controlul productiei si pentru a restaura puzzle -ul unei economii ciopartite de probleme corupte intalnite in fiecare mare stat din intreaga lume, un sist em sofisticat al managementului finaciar ar fi necesar cat mai urgent cu putinta. In incercarea de a stopa problemele omenirii, aparute si in curs de aparitie, descoperirea celor adunati la Roma nu a impresionat multa lume. Mai mult a starnit nemultumiri si indignari care au transformat acel raport intr -o nulitate.Criza Financiara Mondiala inceputul si cauze Potrivit lui George Soros, criza actuala a inceput in urma cu mai bine de 20 de ani, a fost precedata si intarita de alte crize mai mici care s -au rezolvat doar in aparenta, iar rezultatul este unul foarte grav, care isi dezvaluie pe zi ce trece proportiile catastrofale. Este demn de remarcat ca inceputul crizei in viziunea lui Soros corespunde cu perioada anilor 88 -89, perioada dezintegrarii blocu lui comunist, care a dus la o crestere semnificativa a imigrarii in SUA, la niveluri asemanatoare cu cele de la inceputul secolului XX - o adevarata recolonizare a Americii. In aceste conditii