Criterii necesare de luat în calcul în restaurările coronare estetice

7/22/2019 Criterii necesare de luat în calcul în restaurările coronare estetice

http://slidepdf.com/reader/full/criterii-necesare-de-luat-in-calcul-in-restaurarile-coronare-estetice 1/14

1

MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU‟

CATEDRA STOMATOLOGIE TERAPEUTICĂ

Şeful catedrei dr.h.ș.m. prof.univ. Nicolau Gheoghe

Referat

Tema: Cr iteri i necesare de luat în calcul în restaurările

coronare estetice după etape

Efectuat de studenta: Colodei Corina grupa 3504

Verificat de: asist.univ. Năstase Corneliu

CHIȘINĂU- 2014



2

Criterii necesare de luat în calcul în restaurările coronare estetice după etape: 1. Pregătirea pentru restaurare. Cerințe către materialul utilizat.

2. Tehnica de lucru

3. Ocluzia funcțională

PREGĂTIREA PENTRU RESTAURARE. CERINȚE CĂTRE MATERIALULUTILIZAT.

În ultimii ani în practica medicului stomatolog au apărut materiale contemporane de obturare,cum er fi compozitele fotopolimerizabile și compomerele. Materialele date se aplică pe larg

pentru restaurările dentare directe. Lucrul cu materialele compozite necesită realizarea anumitorcondiții, fără de care calitatea restaurărilor nu va fi satisfăcătoare sau va fi pusă la îndoială. Celemai importante dintre acestea sunt următoarele:

a. Lucrul în ”patru mâini” – o Igienizarea profesională care nu se va complementa cu paste fluorate deoarece

acestea măr esc acido-rezistența smalțuilui. o Asigurarea unui câmp de lucru izolat prin aplicarea cofferdam-ului (debutul în

1864 prin activitatea S.C. Barnum) cu ajutorul asistentului de profil general cu ospecializare în domeniu sau chiar un medic-stomatolog.

o Folosirea aspiratoarelor de praf și salivă b. Regimul de temperatură 21-24 ° C: temperatura scăzută va micșora plasticitatea

compozitului. Iar cea mai mare de 24 °C o va spori, acesta devenind mai fluid și apărîmddificultăți de modelare. Un compozit ”mai moale” devine incapabil sa dizloace stratul

inhibat de oxigen care are un rol însemnat în adeziunea compozitului. Prezintă interesfaptul că prezența stratului inhibat de oxigen sub cel de compozit, cât și lipsa lui, impuneadezivitatea sub semn de întrebare au o face imposibilă.

c. Utilizarea instalațiilor stomatologice înzestrate cu filtre pentru compresorul cefuncționează cu ulei.

d. Spălarea mănușilor înainte de trecerea la modelarea cu compozit.

După discuția medicului cu pacientul în cadrul căruia se stabilește planul de tratament, pregătirea psihologică etc. se recomandă de efectuat o înregistrare fotografică a stării inițiale asistemului dento-maxilar al pacientului.

Alegerea culorii viitoarei obturații se face prin 2 metode :

1. de către medicul-stomatolog, asistenta si pacientul- Analiza cromatică grosieră 2. digitală - Analiza cromatică de fineţe

O atenție deosebită se acordă ajustării nuanței în dependență de zonă. Studiu cheii de culorinu se face pe dinții care au suferit o uscare prelungită, deoarece dinții deshidratați devin maideschiși cu un otn ca urmare a micșorării tranlucidității. Dinții sunt predominant albi cu diferitegrade de galben, gri sau oranj. Culoarea variază de asemenea în dependentă de transluciditate,grosimea stratului, distribuția smalțului și dentinei, precum și de vîrsta pacientului. Majoritatea

companiilor au ținut cont de toate aceste aspecte, introducând pe piață compozite: în variantaenamel (care are același grad de transluciditate cu smalțui), dentin (care are același grad de



3

transluciditate ca și dentina), și tradiționalele-opționalele – opac și transparent. Iar în ultimii anicând se folosește pe larg înălbirea, s-a introdus și o cheie adăugătoare pentru dinți înălbiți. Cândse utilizează cheia de culori se respectă urmatoarele criterii:

Dinții examinați și ochii examinatorului trebuie să fie la un nivel.

Speteaza fotoliului se fixează la 45 °.

Indicatorul de culoare e privit la distanța de un braț. Marginea incizală a dintelui din cheia de culori sa fie plasată cu marginea incizală în contact cu

cea a dintelui examinat.

Dintele din cheia de culori trebuie să aibă același fond întunecat în spate, precum o are și dintelenatural în cavitatea bucală, de aceea se plasează cu buzele depărtate sau nu, uscate sau umedeetc.

Metoda vizuală de determinare a culorii dinţilor trebuie să se realizeze în anumitecondiţii bine determinate: analiza culorii se face întotdeauna după şedinţa de igienizare (detartraj, periaj profesional), la

interval de câteva zile, în funcţie de statusul parodontal. Cu cât gradul de inflamaţie gingivalăeste mai accentuat cu atât riscul unei determinări incorecte creşte, datorită efectelor de contrast;de aceea, este necesar ca în momentul determinării culorii parodonţiul marginal să nu prezintesemne de inflamaţie; din aceleaşi considerente, se impune îndepărtarea rujului şi a fardului precum şi acoperireaîmbrăcăminţii pacienţilor cu un câmp într -o culoare acromatică (de regulă, alb sau gri; în cazurile pretenţioase, analiza cromatică se va face la începutul zilei de lucru a medicului,când ochii acestuia nu sunt încă foarte obosit, în prezenţa structurilor naturale învecinate şi pefondul întunecat al cavităţii bucale. Un studiu clinic efectuat de autori a evidenţiat diferenţesemnificative în percepţia caracteristicilor cromatice ale dinţilor analizaţi în stare naturală, faţăde aceeaşi dinţi analizaţi în condiţiile prezenţei cauciucului de digă de diferite culori. Acestediferenţe se datorează pe de-o parte efectelor de contrast, iar pe de altă parte, procesului dedeshidratare a structurilor dentare; diferenţele semnalate la analiza vizuală s-au regăsit şi în cazuldeterminărilor digitale; o alegerea culorii trebuie să se facă atât în lumină naturală (în zilele senine între orele 10-12

sau 14-16, cât şi în lumină artificială difuză19 (dacă este posibil, lumină corectată, cu otemperatură corelată culorii apropiată de 5500K – D55).

Atunci când nu există o sursă de lumină corespunzătoare, determinarea se va face atât în condiţiide iluminare incandescentă, cât şi fluorescentă; nuanţa care corespunde cel mai bine în toatecondiţiile de iluminare (naturale şi artificiale) este cea mai apropiată de natural; în încăperile închise, percepţia cromatică poate fi influenţată de culoarea în care sunt vopsiţi

pereţii, de aceea, este bine ca ambianţa să prezinte o culoare neutră – gri, cu o valoare Munsell8(1); examinatorul se va poziţiona uşor excentric faţă de pacient, în aşa fel încât dintele investigatsă se situeze la înălţimea ochilor medicului, iar examinarea se va face din diferite unghiuri.Distanţa indicată pentru examinare este de 25-33 cm, respectiv distanţa standard la care citim 20; mostra de culoare (dintele din cheia de culori) trebuie plasată paralel cu dintele analizat şidacă este posibil, în acelaşi plan. Mânerul acesteia, mai ales dacă este metalic, trebuie poziţionatîn aşa fel încât să nu interfereze cu structurile analizate; durata determinării nu trebuie să depăşească 5 secunde, iar dacă după acest interval existădubii legate de corectitudinea determinării, aceasta se poate repeta, însă numai după ce privireas-a odihnit câteva secunde pe o suprafaţă de culoare albastră (deoarece albastru şi galben sunt culori

complementare21. S-a demonstrat că acest procedeu ar creşte sensibilitatea ochilor pentru culoareagalbenă – culoarea predominantă a dinţilor.



4

Cheia de culori Vitapan 3D Master (VITA) – fig. 6.7 - este formată din 26 de mostre de culoare, corespunzând nuanţelor de dentină distribuite în 5 grupe, în funcţie de luminozitatea lor (fig. 6.7.A). În interiorul fiecărei grupe, poziţionarea în sens vertical a specimenelor se face în funcţie de saturaţie, iar în sens orizontal, în funcţie de nuanţa lor. Primul grup este format din 2 specimene, al 2-lea, al 3-lea şi al 4-lea conţin fiecare câte 7 specimene, iar al 5-lea este format din 3. Marcajul mostrelor de culoare prezintă în faţă o cifră (1, 2, 3, 4, 5) care indică numărul grupei din care face parte şi nivelul de

luminozitate – cu cât cifra este mai mică, cu atât luminozitatea este mai mare. Urmează una din litereleM, L sau R(corespunzând nuanţelor medii – la mijloc (M), nuanţelor verziu – situate la stânganuanţei medii (L), respectiv nuanţelor roşietice – situate la dreapta nuanţei medii (R). Cea de a doua cifră desemnează nivelul de saturaţie (1, 1.5, 2, 2.5,3) – cu câtvaloarea cifrei este mai mare, cu atât nuanţa este mai saturată. Cheia mai conţine trei nuanţe pentru dinţi albiţi, adăugate ulterior (0M1, 0M2, şi 0M3 – fig. 6.7.B); ele corespund unei nuanţe medii (M) cu luminozitate foartemare (0) şi trei nivele de saturaţie (1, 2, 3).

În cazul restaurărilor cu materiale compozite, este bine ca identificarea culorii dinţilor să se facă cu ajutorul cheilor proprii fiecărei truse. În ultimul timp, tot mai multe firme producătoare de răşini compozite furnizează chei de culori însoţite de reţete proprii pentru obţinerea nuanţei finale dorite, a restaurării; dintre cele mai cunoscute răşini compozite prevăzute cu astfel de chei, fac parte Esthet-X (Densply – fig. 6.10) şi Venus (Heraeus Kulzer – fig. 6.11). În cazul compozitelor firmei 3MESPE (Filtek Supreme şi Filtek Supreme XT), deşi, stabilirea culorii dinţilor se face (conform indicaţiilor producătorului), cu ajutorul cheii Vita Classical, pentru a asigura o predictabilitate a rezultatului, trusele sunt însoţite de reţete proprii de stratificare a materialului.

Metode digitale de analiză a culorii dinţilor

Dezvoltarea susţinută din domeniul senzorilor optici electronici şi diversificarea

aplicaţiilor computerizate din ultimii 20 de ani au determinat perfecţionarea metodelordigitale de înregistrare şi reproducere a culorii.



5

Spectrofotometrele

Vita Easyshade (Vivent) este un spectrofotometru destinat evaluării caracteristicilor de culoare ale dinţilor; este compus dintr -o piesă de mână şi o unitate de bază conectate printr-un cablu optic (fig. 6.14.A,B). Pentru înregistrare, se aplică porţiunea frontală a piesei de mână (diafragma optică), pe suprafaţa dintelui; aceasta are un diametru de 5mm2 şi este protejată cu un strat subţire poliuretanic, detaşabil. Sursa de lumină, localizată în unitatea de bază este reprezentată de un bec halogen ce

emite un fascicul luminos continuu standardizat. Lumina este transmisă prin fibre optice şi proiectată prin intermediul piesei de mână direct pe suprafaţa dintelui. În procesul de măsurare a culorii, aparatul utilizează practic trei spectrofotometre: unul monitorizează sursa luminoasă, iar celelalte două măsoară dispersia luminii în profunzimea structurilor dentare. Aparatul poate fi setat pentru determinarea culoriidintlui sau a lucrărilor protetice.

Camerele digitale

Aparatele digitale SRL dispun de un senzor de imagine mai mare, cu pixeli mainumeroşi, ceea ce va determina o calitate superioară a imaginii, faţă de orice model de aparat digital compact26

Dispozitivele hibride

Sistemul ShadeScan (Cynovad, Montreal, Canada) – fig. 6.16.A,B - face partedin categoria instrumentelor care combină tehnologia camerelor digitale cu analiza colorimetrică1. Instrumentul este format dintr-o piesă de mână mobilă, prevăzută cu un ecran color din cristale lichide (LCD) care permite controlul asupra imaginii şi focalizarea acesteia şi aparatul propriu-zis, care conţine sursa de lumină (un bec halogen cu intensitate luminoasă controlată automat); cele două componente sunt cuplate printr-un cablu optic. Aparatul este autocalibrat pe baza standardelor careinclud nu numai scala luminozităţilor, ci şi mai multe culori, care sunt localizate pe faţa internă a diafragmei; calibrarea asigură reproductibilitatea culorii, iar nivelul deiluminare este suficient de ridicat pentru a nu fi influenţat de lumina ambientului.

Sistemul ShadeScan permite înregistrarea imaginilor pe memorie fleş, precum şi înregistrarea unorcomentarii vocale. Informaţia digitală poate fi salvată în computer, iar pe ecranul monitorului se poate vizualiza harta cromatică a dintelui.



6

Aparatul furnizează o imagine clară a caracteristicilor de suprafaţă şi a particularităţilor cromatice ale dintelui investigat, imagine care poate fi transmisă şi laboratorului de tehnică dentară.

Sistemul Shade Vision (X- Rite, Grandville, Mich) este al doilea sistem hibridde pe piaţă, care combină tehnologia imaginilor digitale color cu analiza colorimetrică1. Este format dintr-o piesă de mână „cordless” care conţine sursa proprie de lumină ce este direcţionată spre dinte printr -un sistem de lentile. Piesa este prevăzută cu un ecran color cu cristale lichide (LCD), pe care se vizualizează dintele investigat şi momentul optim de înregistrare a culorii (când întreaga suprafaţă vestibulară a dintelui este luminată uniform).

TEHNICA DE LUCRU



7

Următoare etapă ce precede restaurarea este necrotomia. Materialele de obturare de generații maivechi necesitau o preparare a cavităților dupa cerințele lui Black. Actualmente , când la bazaaderenței compozitelor un rol mare revine adeziunii chimice, si pe plan secund adeziuneamecanică, aceste cerințe nu sunt obligatorii. Prepararea se va efectua cu freze cu granulație de60mcm (marcație verde) la turbină.

Tradițional ar urma aplicarea obturației curative, apoi de izolare (liniră sau de volum), însăutilizarea sistemelor de adeziune de ultimă generație- Primer and Bond 2.1 și Primer and Bond

NT (Dentsply) permite de a evita aceasta etapă. Procedura e posibilă datorită difundăriisistemelor de adeziune (care au umplutură nano- particule de 10-20 de ori mai mici în diametrudecît fibrele de colagen) în profunzimea canaliculelor dentinare (care au diametru nu mai putinde 100mcm) urmată de polimerizare. Folosirea Primer&Bond pe suprafața dentinei puținemctate, dar prelucrată cu acid va asigura adeziunea de 27,3±2,3 Mpa, pe dentina uscată de-a

binelea -14,6 ±7,0 Mpa. Pentru mordansarea dentinei poate fi folosit acidul ortofosforic de 10%cu timp de expunere până la 30 de secunde.

RESTAURĂRI ÎN GRUPUL LATERAL DE DINȚI

Restaurari stratif icate:

1. Tehnica stratificată tridirecţională (straturi oblice) prezintă rezultate superioare privind parametrii adaptarea marginală şi coloraţia marginală fiind recomandată ca metodă de elecţie la pacienţii cu leziuni carioase proximo-ocluzale extinse în apropierea joncţiunii smalţ-cement.2. Tehnica centripetă prezintă rezultate bune privind posibilităţile de prevenire a micropercolăriimarginale la nivel cervical şi are avantajul rapidității şi al refacerii precise a morfologiei feţei

proximo-ocluzale şi a punctului de contact.3. Tehnica stratificată (straturi orizontale) poate fi utilizată în cavităţi proximo-ocluzale cuextindere limitată în sens ocluzo-cervical.

Tehni ca Sandwich

Este o metodă relativ nouă care e utilizată la restaurarea dinților laterali cu folosirea combinată acompozitelor si CIS. Tehnica cunoaște 2 metode:

A. Închisă- Prevede umplerea cavității cu CIS,compomer sau SDR(he first bulk-fill

composite base material) pînă la nivelul smalțului. Se utilizează în cavități clasele I-V

după Black.



8

B. Deschisă- prevede umplerea cavității claselor II,III,V cu aceleași CIS, compomere sauSDR fără ca toate aceste zone să fie acoperite cu compozit.

10. Prelucrarea finală a refaceri- procedeu de o responsabilitate majoră. Am dus cont de momentul, că şlefuirea şi polizarea sunt elemente strict obligatorii, chiar şi în cazul folosirii capelor, de oare ce polimerizarea suprafeţelor contactante cu aerul rămâne incompletă (se

păstrează stratul inhibat de oxigen-strat foarte slab la acţiunile exogene).„Timpul folosit la prelucrarea finală va fi egal cu timpul cheltuit la construirea refacerii”.

Etapele finale de prelucrare au inclus:a) Macroconturarea – corectarea formei refacerii cu evidenţa coraportului ocluzal ( cu freze diamantate şi răcire).

b) Microconturarea – formarea suprafeţei netede cu freze diamantate ( mărunt granulate) cu

răcire cu apă; c) Şlefuirea şi polizarea cu folosirea completelor speciale, având scopul de a obţine netezire şi luciu ideal, adecvat smalţului natural (sistemul Enhance cu instrumente abrazive, diverse după formă şi structură, paste speciale fine şi ultrafine). La şlefuirea şi polizarea punctelor de contact am folosit ştripse metalice, plastice, textile.

11. Postbonding şi rebonding (peste 2 săptămâni după refacere) – etape de aplicare aermeticilor de suprafaţă (Bondingul) întru umplerea nanocrăpăturilor mai ales celor prezente între restabilire şi ţesutul dur dentar.

Firma „Kerr” a elaborat şi propus practicii stomatologice un ermetic special cu numele „OptiGuard”, care elimină şi fluor în ţesuturile dentare, prevenind recidivul cariilor. Ermetic asemănător a elaborat firma „Bisco” cu numele „FortiFy”.

12. Fluorizarea sectoarelor de smalţ adiacente refacerii îşi are scopul de majorare a procesului de mineralizare a smalţului demineralizat prin gravare. Proedura poate fi realizată prin folosirea remediilor care conţin fluorul (soluţii, geluri). Noi am folosit sistema „ OptiGuard” care a exclus realizarea fluorizării suplimentare din considerentele mai sus menţionate. Face deatenţionat necesitatea de a preântâmpina folosirea fluor lacului, care modifică culoarea refacerii.



9



10



11



12



13

Astăzi, prin prezența materialelor compozite moderne de restaurare, putem folosi metodeconservative sau chiar neinvazive, care oferă un rezultat de durată și capabile să concureze curestaurările ceramic, atît din punct de vedere esthetic cît și funcțional.

Termenul ”biomimetica” înseamnă ”a copia”, ”a imita” natura. Restaurare biomimetica – reproducerea unui fenomen sau starea unui obiect într-o anumită situație biologică.

Spațierea combinată a țesuturilor dentare cu diferite proprietăți optice formează o multitudine denuanțe coloristice în anumite regiuni a coroanei dinților din diferite grupuri dentare. Lucrîndasupra contrastului în diferite straturi a unei restaurări primim un rezultat diferit în dependență decantitatea fiecărui strat. În așa fel, lucrînd cu unele și aceleași nuanțe, putem obține diferiterezultatea restaurării finale.

Există cîteva ”strategii” de aplicarea materialului restorativ:-Modelarea liberă (ca regulă se aplică în regiunea frontală, este o tehnică”artistică” și sensibilă, pentru realizarea

prognozei e nevoie de pregătire)

-Modelarea cu ajutorul matricelor (de obicei se practică în regiunea suprafețelor proximale și linguale, e nevoie de o pregătire

practică pentru realizarea punctului de contact, e o tehnică mai mult mecanică și nu atîtde”iscusită”

- Tehnici combinateCalitatea restaurării strict depinde de determinarea culorii și interpretarea corectă a acestei culori

prin nuanțele compozitelor, care se vor folosi la lucrarea dată.

Influența grosimii materialului asupra transparenței Într-o cavitate de mărime mare putem folosi doar un singur tip de compozit care va oferi o

opacitate necesară care la rîndul său depinde de grosimea materialului folosit. Într-o cavitate laun dinte frontal, care este mai subțire și prezintă o opacitate mai mare comparativ cu alți dinți,folosirea unui singur material va duce la o restaurare prea închisă la culoare. Culoarea nudepinde de cantitatea nuanțelor folosite, dar de grosimea compozitului folosit.

Dinții noștri se socot translucizi, semitransparenți. Raza de lumină trecînd prin țesuturile dinteluiîși schimbă direcția. Culoarea dintelui depinde de refracția razei de lumină în grosimea sa,în toate țesuturile sale. Prin folosirea coroanelor metalo-ceramice lumina nu poate trece prinmaterial, ea fiind reflectată. În restaurări directe materialele compozite, datorită proprietățiloroptice, permit trecerea razelor de lumină. Folosind materiale translucide e necesar de știut

proprietățile optice a acestor materiale. Pentru un rezultat cît mai estetic în ceea ce priveșteculoarea restaurării finale e necesar de a masca contactul dintre compozit și dinte prin aplicarea aunui str at subțire pe smalț. De asemenea din partea palatinală sau în interiorul dintelui se aplicănuanța opac a materialului, care reproduce dentina, astfel blocînd trecerea luminii prin centruldintelui, reflectînd-o dinăuntru. E necesar de a avea informația referitor la proprietățilecompozitelor pentru a reproduce nivelul de transparență a smalțului.

Un criteriu nu mai puțin important îl joacă relieful dintelui. Razele de lumină trec prin țesuturiledintelui sub diferite unghiuri, întîlnind în calea sa diferite densități, hotare, grosimi. Redînd cu

exactitate forma dintelui, care este în strînsă legătură cu culoarea dintelui, obținem o restaurarefuncțională și estetică.



14

Bibliografie

1. Refaceri dentare directe, Radlischii, Burlacu

2. Fiziologia și Patologia Cromaticii Dentare, Anca Valceanu

3. Art and science of operative dentistry, Theodore m. Robers 4. Cercetari Privind Posibilitati De Refacere Morfofunctionala In Pierderi De Substanta

Odontale Ocluzo-Proximale, Vasile Mereuță

5. Особенности Эстетической Реставрации В Стоматологии, Салова, Рехачев

Documents

Criterii necesare de luat în calcul în restaurările coronare estetice