Upload
others
View
25
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
SOCIETATEA ROMAcircNĂ DE
CRIMINOLOGIE
ŞI DE CRIMINALISTICĂ
ASOCIAŢIA PROCURORILOR
DIN ROMAcircNIA
CRIMINOLOGIE CRIMINALISTICĂ
ŞI PENOLOGIE
STUDII
Nr 42015
ISSN 1454 ndash 5624
ISSN-L 1454 - 5624
2
COORDONATOR
Prof Univ Dr RODICA MIHAELA STĂNOIU
Preşedinta Societăţii Romacircne de Criminologie şi Criminalistică
COLEGIUL DE REDACŢIE
Conf univ dr EMILIAN STĂNIŞOR - Preşedinte Executiv al Societăţii Romacircne de
Criminologie şi Criminalistică
Lector univ dr ORTANSA BREZEANU - Institutul de Cercetări Juridice al Academiei
Romacircne
AvNORA FRAJ-BOUSLIMANI -Avocat la Curtea de Apel din Paris
si Membru icircn Consiliul Ştiinţific al Societăţii
Internaţionale de Criminologie
Conf univ dr FLORIAN GHEORGHE - Universitatea Hyperion Bucureşti
Conf univ dr GHEORGHE MOCUŢA - Cercetător asociat la Institutul de Cercetări
Juridice al Academiei Romacircne
Lector univ dr DORINICA IOAN - Consilier icircn Ministerul Justiţiei
Lector univ dr ANA BĂLAN -Vicepreşedinte bdquoSocietatea Romacircnă de
Criminologie şi Criminalisticărdquo
Lector univdr FLORIN STELIAN BOBIN Parchetul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti
Prof univ dr VALERIAN CIOCLEI - Universitatea din Bucureşti
Conf univ dr SORIN ALĂMOREANU - Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Cluj-Napoca
Prof univ dr AUGUSTIN LAZĂR - Procuror general al Parchetului de pe lacircngă
Curtea de Apel Alba Iulia
Conf Univdr NICOLETA BUZATU - Universitatea Creştină bdquoDimitrie Cantemirrdquo
Bucureşti
Conf univ dr CONSTANTIN SIMA - Procuror Şef Serviciu Parchetul de pe lacircngă
Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Conf univ dr GEORGE MIRCEA
BOTESCU
- Universitatea Bucureşti
REDACTOR ŞEF
VASILE TEODORESCU - Secretar general al Societăţii Romacircne de
Criminologie şi Criminalistică
Pentru a asigura şi aspectul unitar estetic al revistei rugăm autorii să ne trimită lucrările
tehnoredactate la calculator cu litere de tipul şi mărimea celor publicate deja icircn revistă (respectiv Times New
Roman 10) şi păstracircnd dimensiunile aşezării icircn pagină (25 cm margine sus jos stacircnga dreapta) Fotografiile
tabelele diagramele şi alte reprezentări grafice este preferabil să fie color
Rugăm ca lucrările să aibă icircn preambul un rezumat de cacircteva fraze şi dacă se poate să fie şi traduse icircn
limba engleză sau franceză Evident că aşteptăm cu interes spre publicare şi articole integral traduse icircntr-o
limbă de circulaţie internaţională
Vă mulţumim
Tehnoredactare computerizată
Manuscrisele precum şi orice corespondenţă se vor trimite pe adresa
Vasile Teodorescu Parchetul de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie
B-dul Libertăţii nr 14 sector 5 Bucureşti cod 050706
Telefon 02131189331070 0213193928
Fax 0213113416
E-mail vasileteodorescu11yahooro redacţiecriminologiero
dumiru_iulianampublicro
3
CRIMINOLOGIE CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE
Nr 4 2015
CUPRINS
Pag
CRIMINOLOGIE
Iosif Friedmann Nicolescu - Un precursor al criminologiei romacircneşti ndash Prof Univ Dr Mihai Kernbach 9
Ortansa Brezeanu - Pagini din istoria criminologiei romacircneşti helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13
Dan Voinea
Vasile Lăpăduşi
Lucian Biro
- Impactul securităţii şi siguranţei nucleare asupra securităţii naţionale helliphellip 19
Vasile Stoica - Criminogeneza infracţunilor contra siguranţei circulaţiei pe calea ferată
Trecut prezent şi viitor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
Alin Leş - Psihologia criminalistică şi expertiza psihologic-criminalistică icircn Romacircnia
laquo motoareleraquo psihologice ale criminologiei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
36
Sorin Rădulescu - Repere principale pentru adoptarea unei strategii naţionale icircn domeniul
prevenirii sinuciderilor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
41
Tănase Constantin - Mentalitatea recidivistă icircn viziunea lui Etienne de Greeff helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 45
Zamfir Carmen Manuela - Efectele victimogene ale torturii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 51
Adrian Cristian Moise - Infractorii şi victimele icircn cyberspaţiu helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 69
Gheorghe Florian - Viitorul criminologiei din Romacircnia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 78
Ana Bălan - Medierea şi prevenirea criminalităţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81
Andronache Mirela - Influenţa violenţei din jocurile video asupra comportamentului deviant hellip 88
Chiran Gabriela - Interacţiunea factorilor criminogeni icircn cazul falsificatorului notar public hellip 92
CRIMINALISTICĂ
Vasile Lăpăduşi
Dobreanu Ramona
- Unele aspecte privind apariţia şi evoluţia criminalisticii romacircneştihelliphelliphellip 96
Vasile Viorel - Repere semnificative ale criminalității economico-financiare icircn semestrul
I2015helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
107
Gabriel Ţicircru
Maria Georgeta Stoian
- Icircnceputul unei noi ere icircn criminalistica romacircnească contemporanăhellip
118
Lăzureanu Crişan Mucenic
Picircrvulescu Evelina Andreea
- Particularităţi ale examinării criminalistice a bancnotelor romacircneşti
contrafăcute Contracararea unui fenomen periculos pentru securitatea
monetară a statului
130
Gabriel Naghi - Controlul identităţii persoanelor prin tehnici biometrice şi respectarea
drepturilor omului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 141
Emilian Costache
Maria Georgeta Stoian
- A fi sau a nu fi hellip psihoactiv helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 146
Stoica Minai
Ianculescu N Gabriela
Stimeriu Lucian Augustin
- Contribuţia expertizei fizico-chimice icircn aflarea adevărului icircn cazul unei
explozii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
158
4
Ene Carmen Luminiţa
Savu Lorena-Magdalena
- Aportul probelor textile icircn elucidarea unor cauze penale helliphelliphelliphelliphellip 168
Meseşan Nicolae
Viorel Cărbunaru
- Trusă criminalistică pentru marcare model TCM helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 187
Drăghici Constantin - Investigarea infracţiunii de spălare a banilor proveniţi din activităţi ilicite
198
Ion Ristea - Omorul calificat săvacircrşit cu premeditare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
203
PENOLOGIE
Andreea Cătălin Cană - Modificările psiho-comportamentale ale toxicomanilor ca rezultat al
programelor de asistenţă psihologică derulate icircn penitenciarhelliphelliphellip
209
5
CRIMINOLOGIE CRIMINALISTIQUE ET PENOLOGIE
No 3 2015
TABLE DE MATIEgraveRES
Pag
CRIMINOLOGY
Iosif Friedman
Nicolesco
- Un preacutecurseur de la criminologie moderne ndash Prof Univ Dr Mihail Kernbach helliphellip 9
Ortansa Brezeanu - Pages de l`histoire du romain criminologie 13
Dan Voinea
Vasile Lăpăduşi
Lucian Biro
- Lrsquoacircmpact de la seacutecuriteacute et de la suresse nucleacuteaire sur la seacutecuriteacute nationale 19
Vasile Stoica - La criminogenegravese drsquoinfractions contre la seacutecuriteacute du circulation ferroviaire passeacute
present futurehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
Alin Leş - La psychologie criminologique en Roumaniebdquo les moteursrdquo psychologique de la
criminologiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
36
Sorin Rădulescu - Des principaux reperes pour l`adoption d`une strateacutegie nationale en matieacutere de la
preacutevention du suicide
41
Tănese Constantin - La mentaliteacute reacutecidiviste par la vision du Etienne de Greffhelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 45
Zamfir Carmen
Manuela
- Lesrsquoeffets victimogenes de torturehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 51
Adrian Cristian Moise - Les malfaiturs et les victimes dans le cyberespacehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 69
Gheorghe Florin - Le futur du criminologie en Roumaniehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 78
Ana Bălan - La meacutediation et la preacutevention de la criminaliteacutehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81
Andronache Mirela - Lrsquoinfluence de la violence dans les jeux video sur le comportement deviant 88
Chiron Gabriela - Lrsquointeraction de les facteurs criminogens concernant le notaire faussaire hellip
CRIMINALISTIQUE
92
Vasile Lăpăduşi
Dobreanu Ramona
- Certaines aspects en regard la creation et le developpement criminalistique
roumaine
96
Vasile Viorel - Repere importantes de la criminaliteacute par le semestre I2005 107
Gabriel Ţicircru
Maria Georgeta Stoian
- Le deacutebut drsquoune nouvelle egravere de criminalistique roumaine contemporainehelliphelliphelliphellip 118
Lăzureanu Crişan
Mucenic
Picircrvulescu Evelina
- Les particulariteacutes de l`examen meacutedico-leacutegal de la contrefaccedilon de billets de banque
- Roumain
130
6
Andreea
Gabriel Naghi - La surveillance de lrsquoidentiteacute de personne par techniques biometrique et la deacutefeacuterence
de droits de lrsquohommehelliphelliphelliphelliphellip
141
Emilian Costache
Maria Georgeta Stoian
- Ėtre ou ne pas ecirctre psychoactif 146
Stoica Minai
Ianculescu N Gabriela
Stimeriu Lucian
Augustin
- La contribution de l`expertise physiques et chimiques dans la recherche de la veacuteriteacute
en
cas dune explosionhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Ene Carmen Luminiţa
Savu Lorena-
Magdalena
- La contribution des eacutechantillons de textile dans leacutelucidation de certaines affaires
Criminelleshelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
168
Meseşan Nicolae
Viorel Cărbunaru
- Kit de meacutedecine leacutegale pour le modegravele de balise TCM helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
187
Drăghici Constantin - Lrsquoinvestigation des infractions de blanchiment drsquoargent produits par lrsquoactiviteacute illeacutegal
198
Ion Ristea - Le crime qualifieacute produit avec premeditationhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
PENOLOGIE
203
Andreea Cătălin Cană
- Les changements psychocomportamentales de toxicomans en reacutesulte de les
programme drsquoassistence psychologique deacuterulegrave dans le penitenciers
209
7
CRIMINOLOGY FORENSICS AND PENOLOGY
No 4 2015
CONTENT
Pag
CRIMINOLOGY
Iosif Friedman Nicolesco - A predecessor of Romanian criminology ndash University Profesor
Dr Mihai Kerinbach
9
Ortansa Brezeanu - Pages from the history of Romanian criminology 13
Dan Voinea
Vasile Lăpăduşi
Lucian 13iro
- The impact of nuclear security and safety
19
Vasile Stoica - Criminogenesis of the offences against safety of railroad traffic
Past present and future
32
Alin Leş - Forensics Psychology and psychological-forensics expertise in
Romania the psychological ltltenginesgtgt of criminology
36
Sorin Rădulescu - Main landmarks for the adoption of a national strategy in the
field of suicide prevention
-
41
Tănese Constantin - Relapse mentality in the vision of Etienne de Greeff 45
Zamfir Carmen Manuela - The effects over the victims of the torture 51
Adrian Cristian Moise - Offenders and victims in the cyberspace 69
Gheorghe Florinan - Future of criminology in Romania
-
78
Ana Bălan - Mediation and prevention of criminality 81
Andronache Mirela - The influence of violence in the videogames over the deflective
behaviour 88
Chiron Gabriela - The interaction of the crime factors in the case of public notary
forgerer
FORENSICS
92
Vasile Lăpăduşi
Dobreanu Ramona
- Some aspects regarding the apparition and evolution of
Romanian forensics 96
Vasile Viorel - Significant landmarks of economical-financial forensics in the I
semester of 2015 107
Gabriel Ţicircru
Maria Georgeta Stoian
- The beginning of a new era in the Romanian Contemporary
Forensics 118
Lăzureanu Crişan Mucenic
Picircrvulescu Evelina Andreea
- Particularities of forensics examination of Romanian currency
Countering a dangerous phenomena for the monetary security of
the state
-
130
8
Gabriel Naghi - The control of peoplersquos identities through biometric techniques
and respecting the human rights
141
Emilian Costache
Maria Georgeta Stoian
- To be or not to be helliphellip psychoactivehelliphelliphellip 146
Stoica Minai
Ianculescu N Gabriela
Stimeriu Lucian Augustin
- The contribution of the physical-chemical expertise for
discovering the truth in an explosion
Ene Carmen Luminiţa
Savu Lorena-Magdalena
- The contribution of the textile evidences in solving some criminal
cases
168
Meseşan Nicolae
Viorel Cărbunaru
- Forensics kit for marking the ldquoTCMrdquo model 187
Drăghici Constantin - Investing the offence of ldquomoney launderingrdquo originating in illegal
activities 198
Ion Ristea - Murder committed with premeditation 203
PENOLOGY
Andreea Cătălin Cană - The psyco-behavioural modifications of the drug addicts as a
result of the psychological assistance programmes developed in
the penitentiary
209
9
UN PRECURSOR AL CRIMINOLOGIEI MODERNE ROMAcircNEȘTI
ndash Prof Dr Mihai KERNBACH
A PRECURSOR OF ROMANIAN MODERN CRIMINOLOGY
ndash Prof Dr Mihai KERNBACH
Autor
Dr jurist Iosif FRIEDMANN ndash NICOLESCU1
Membru fondator al
Societății romacircne de Criminologie și Criminalistică
Cercetător științific asociat
Avocat ndash Baroul București
Cuvinte ndash cheie
Keywords
Criminologie Medicină legală Metodologie
Criminology Forensic Medicine Methodology
Rezumat
Summary
Profesorul Doctor Mihail KERNBACH este un precursor al Criminologiei moderne romacircnești autor al
unor lucrări științifice care trebuie să fie repuse icircn circuitul valorilor culturii profesional ndash științifice
Medic legist deopotrivă criminolog și criminalist a marcat epoca sa cu lucrări științifice care se impun
a fi cunoscute de generația specialiștilor de astăzi
Professor Doctor Mihai KERNBACH is a precursor of Romanian modern criminology author of
scientific papers that need to be restored in the professional ndash scientific circuit of cultural values
Forensic and criminologist as well he marked his time with papers that need to be known by specialists
todays generation
ARGUMENTUM2
Se impune o icircntrebare
De ce prof dr Mihai KERNBACH
1 Doctor icircn științe juridice Cercetător științific asociat la Departamentul de Drept public rdquoVintilă DONGOROZrdquo ndash Institutul
de Cercetări Juridice rdquoAcademician Andrei RĂDULESCUrdquo al Academiei Romacircne Cercetător științific asociat la Centrul de
Studii şi Cercetări Juridice şi Socio ndash Administrative al Universității PetrolndashGaze din Ploieşti Consilier ndash icircn Consiliul
Baroului București Arbitru și Supra arbitru la Curtea de Arbitraj Profesional a Baroului București Arbitru la Curtea de
Arbitraj Comercial Internațional de pe lacircngă Camera de Comerț și Industrie a Romacircniei Președinte ndash Comisia de Etică și
Disciplină a Federației Romacircne de Șah Membru fondator și membru al Comitetului Director al Societății Romacircne de
Criminologie și Criminalistică Membru fondator ndash Asociația Romacircnă de Drept Umanitar Profesor invitat ndash Universitatea
Populară rdquoNicolae IORGArdquo ndash Vălenii de Munte Fost Lector la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea
Avocaților Fost Consilier al Consiliului de administrație ndash Filiala București a Casei de Asigurări a Avocaților din Romacircnia
Fost Președinte și membru al Comisiei de Cenzori al Filialei București a Casei de Asigurări a Avocaților din Romacircnia Fost
Președinte și membru al Instanței de Disciplină a Baroului București Fost Vice-președinte al Comisiei de Apel a Federației
Romacircne de Șah Fost membru al Biroului Executiv al Federației Romacircne de Șah și al Comitetului Federației Romacircne de Șah
Membru fondator și Secretar general ndash Fundația teatrală rdquoAlexandru GIUGARUrdquo 2 Acest eseu științific a fost prezentat icircn cadrul sesiunii științifice internaționale a Societății Romacircne de Criminologie şi
Criminalistică București 4 Septembrie 2015 cu tema ldquoCriminologia din Romacircnia ndash trecut prezent viitorrdquo
10
Răspunsul este simplu prof dr Mihai KERNBACH este un precursor al științei criminologiei
naționale este un important reprezentant al școlii romacircnești de criminologie
Icircn circuitul mondial de valori al istoriei criminologiei numele Profesorului universitar doctor Mihai
KERNBACH trebuie să figureze ca fiind un icircnaintaș al școlii romacircnești de criminologie care a fundamentat
această disciplină științifică prin lucrări de referință care sunt și astăzi lucrări actuale
Anuarul pe anul de icircnvățămacircnt universitar 1937 al Universității din Cluj3 consemnează prezența Prof
Dr Mihai KERNBACH la Congresul Internațional de Criminologie de la Roma cu două comunicări științifice
a) Role du juge et sa preparation dans la lutte contre la criminalite4
și
b) Etude de la personnalite du criminel5
Totodată prof dr Mihai KERNBACH reprezintă școala națională medico-legală la primul Congres
Internaţional de Medicină Legală şi Socială de la Bonn care s-a desfășurat icircn perioada 22 mdash 24 Septembrie
1938 cu o comunicare științifică ca unic autor și icircncă două comunicări științifice alături de doi colegi medici
legiști V HURGHIŞIU și S CUPCEA
Activitatea științifică a profesorului se icircntinde pe aproximativ cinci decenii icircn slujba OMULUI și a
DREPTĂȚII pregătind generații de specialiști
De prof dr Mihai KERNBACH am auzit prima dată de la Vice-președintele Societății Romacircne de
Criminologie și Criminalistică prof univ dr Lucian IONESCU6 icircn convorbirile pe care le aveam periodic Mi-a
mărturisit că l-a avut profesor de medicină legală și că i-a insuflat dragostea pentru știință și pentru OM Icircn
timpul copilăriei mele din CLUJ ndash NAPOCA7 nu auzisem despre prof dr Mihai KERNBACH
Date biografice
Profesorul dr Mihai8 KERNBACH s-a născut icircn Comuna Vidra din fostul Județ Putna (actualmente
Județul Vrancea) la 3 Mai 1895
Studiile medicale le icircncepe la Facultatea de Medicină de la Iași și le finalizează la Cluj
Obține titlul de bdquoDoctor icircn medicinărdquo icircn anul 1921 la Facultatea de Medicină a Universității Regele
FERDINAND I din Cluj
Profesor titular al catedrei de Medicină legală icircncepacircnd cu 1 Noiembrie 1933
A fost decorat cu bdquoMedaille des epidemies și a fost bursier al Fundaţiei ROCKEFELLER
Activitatea științifică icirci este răsplătită prin recunoaștere de către Societatea de Medicină legală germană
şi a Societăţii de Biologie din Paris
Icircn 1935 Academia Romacircnă icirci conferă Premiul Vasile ADAMACHI9 pentru activitatea sa profesională
A fost primul Rector al Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj (1948 ndash 1950) anterior fiind
Decanul Facultății de Medicină din Cluj (1945 ndash 1948)
Are o frumoasă carieră universitară icircncepacircnd ca preparator la Catedra de Anatomie Patologică (1919 ndash
1921 ulterior icircn 1923 a fost numit șef de lucrări10
la Catedra de Medicină Legală a Facultății de Medicină din
3 După Unirea din 1918 la 12 Mai 1919 s-a icircnființat universitate transilvăneană cu predare icircn limba romacircnă Universitatea
bdquoDaciei Superioarerdquo din CLUJ numită ulterior Universitatea bdquoRegele FERDINAND Irdquo Cluj Prin Decretul Regal de
reicircnființare s-a stabilit ca ierarhia universitară și retribuirea să fie ca la Universitățile din București și Iași Icircn 1940 după
Dictatului de la Viena de cedare a Transilvaniei de Nord Ungariei hortiste Universitatea romacircnească a funcționat temporar icircn
centrele culturale din BRAȘOV SIBIU și TIMIȘOARA 4 Rolul judecătorului și pregătirea sa icircn lupta icircmpotriva criminalității 5 Studiu asupra personalității criminalului 6 Născut 30 Mai 1939 ndash 21 Ianuarie 2015 director al Institutului Național de Expertize Criminalistice distins cu rdquoSteaua
Romacircnieirdquo icircn grad de ofițer Premiul de excelență al rdquoUniunii Juriștilor din Romacircniardquo și Premiul rdquoNicolae Titulescurdquo al
Academiei Romacircne 7 Deceniul VII al al Secolului XX 8 Icircn cercetările pe care le-am icircntreprins am regăsit deopotrivă prenumele profesorului icircn două forme MIHAI și MIHAIL
Am optat pentru forma MIHAI deoarece icircn volumul rdquoCRIMA fenomen biologic universal și permanentrdquo cartea este semnată
MIHAI KERNBACH Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj (la Sibiu) Fondul publicațiilor științifice 1943 Sibiu
autorul verificacircnd manuscrisul
Chiar dacă discipolii anume dr icircn Drept Maxim POP folosește forma rdquoMihailrdquo icircn lucrarea rdquoPsihanaliza și Științele
Criminalerdquo Colecția rdquoGacircnd Romacircnescrdquo Cluj 1936 Tipografia rdquoCartea Romacircneascărdquo folosește forma Mihail 9 Vasile Adamachi (n 1 ianuarie 1817 Iaşi judeţul Iaşi - d 820 martie 1892 Iaşi judeţul Iaşi) a fost prefect senator şi
filantrop 10 Echivalent cu Lector universitar
11
Cluj icircn 1927 devenind conferențiar ulterior icircntre anii 1932 ndash 1951 este profesor Icircn perioada 1945 ndash 1948 a fost
Decanul Facultății de medicină iar icircn perioada 1948 ndash 1950 a fost Rector al Institutului de Medicină și Farmacie
din Cluj
Școala medicală clujeană era una dintre cele mai cunoscute icircn Romacircnia și icircn Europa existacircnd
numeroase clinici și o viață științifică medicală prestigioasă
Prof Mihai KERNBACH a fost totodată și medic legist al județului Cluj din 1930 și director al
Institutului Medico-Legal Cluj icircn perioada 1946 ndash 1952
Anul 1952 reprezintă revenirea prof dr Mihai KERNBACH la Facultatea de Medicină a Universității
din Iași locul icircn care și-a icircnceput studiile ca student la medicină centru universitar unde va activa pacircnă icircn anul
1964 ocupacircnd și funcția de director al Institutului Medico ndash Legal din Iași ulterior fiind profesor ndash consultant
Este recunoscut pe plan științific național dar și internațional făcacircnd parte din comisia germană
constituită din experți internaționali pentru elucidarea masacrului de la Katyń din cel de al Doilea Război
Mondial
Activitatea de cercetare științifică s-a materializat printr-un icircnsemnat număr de volume publicate dintre
care se impun a fi amintite
- Tehnica autopsiei medico-legale (1926)
- Curs de medicină legală (1932)
- Manual de medicină legală (1937)
- Curs de medicină legală și deontologie (1949)
- Manual de medicină judiciară (1958)
Publică studiul Personalitatea omului delicvent icircn lumina noilor cercetări (Revista de Drept Penal
București 1933) și numeroase comunicări științifice singur sau icircn colaborare
CREZUL PROFESIONAL
Crezul științific al Prof dr Mihai KERNBACH este redat icircn esență ca moto al cărții rdquoCrima fenomen
biologic universal și permanentrdquo una dintre cele mai importante opere ale acestui ctitor al Școlii naționale de
criminologie
rdquoIcircnchin această carte celor ce-au crezut icircn dreptate icircn dreptatea oamenilor icircn dreptatea legilor celor ce-
au fost răpuși de nedreptate și nu s-au prăbușit11
rdquo
Elemente ale gacircndirii criminologice
la
Profesorul dr Mihai KERNBACH
Pătrunzacircnd icircn concepția criminologică a acestui icircnaintaș al Criminologiei naționale identificăm cacircteva
idei-forță esențiale care configurează continuitatea cercetării științifice naționale icircn acest domeniu
rdquoLa izvoarele crimeirdquo sunt de cercetat
- Conștiința morală a umanității cu geneza ideii morale
- Geneza ideii criminale la om și la animal
- Emoția și rolul icircn comportamentul uman
- Relațiile determinate de creier ndash icircntre gacircndire și automatisme
Următoarea treaptă icircn gacircndirea Prof dr Mihai KERNBACH este determinată de studiul asupra
rdquoConcepției juridice a Crimeirdquo sub aspect criminologic și biologic
Concepțiile științifice și filosofice contemporane Prof dr Mihai KERNBACH icircl influențează icircn studiile
sale astfel că studiază comunicarea biunivocă dintre rdquoCrimărdquo și rdquoNaturărdquo icircn natură sub incidența aspectului
biologic al crimei
Icircn finalul lucrării face o atentă analiză a binomului rdquoCIVILIZAȚIErdquo și rdquoCRIMĂrdquo punacircnd accentul pe
componenta etică a evoluției civilizației umane
Icircntrebacircndu-se dacă acest rdquofenomen biologic universal și permanentrdquo care este rdquoCRIMArdquo icircn societatea
umană poate fi eradicată icircntre rdquoprogres sau declinrdquo icircn raport de destinul moral al omenirii sau de destinul
biologic al omenirii
11 Alături de o altă vorbă de duh a Prof Dr Mihai KERNBACH CRIMA ESTE FORȚA PROPULSIVĂ A VIRTUȚII care
este plasată pe pagina de gardă a volumului
12
Nu va da un răspuns tranșant dar lucrarea (180 de pagini) este o piatră de temelie a criminologiei
romacircnești a stadiului gacircndirii științifice din Deceniile III și IV ale Secolului XX
Unul dintre discipolii Profesorului Dr Mihai KERNBACH anume dr icircn drept Maxim POP va
dezvolta icircntr-un studiu una dintre concepțiile timpului cu aplicațiune la Criminologie prin raportarea
Psihanalizei la așa numitele rdquoștiințe criminalerdquo
Aflăm prin intermediul acestui studiu că titlul este preluat după una dintre conferințele Prof dr Mihai
KERNBACH de la Facultatea de Medicină-legală de la Cluj din data de 17 Aprilie 1934 icircn cadrul cursului de
medicină-legală de la Facultatea de Drept
Icircn loc de concluzii
sau o metodologie icircn criminologie
Școala națională de criminologie a avut icircn Prof Dr Mihai KERNBACH un promotor al luptei
icircmpotriva crimei luptă icircn care s-a angajat cu toată energia și cu toate forțele folosind diverse științe la
combaterea crimei
A icircncercat să folosească icircn domeniul criminologiei și psihanaliza care icircn epoca icircn care a trăit avea o
largă răspacircndire icircncercacircnd să găsească o profilaxie a crimei
Lupta icircmpotriva crimei este permisă cu orice mijloace iar criminologia poate să ne ofere numeroase
teorii ndash care icircn cadrul evoluției firești a societății umane ndash să dea rezultatele scontate sau să rămacircnă fără rezultat
Astăzi cacircnd scara valorilor necesită revenirea la valorile tradiționale personalitatea Prof Dr Mihai
KERNBACH este un reper al progresului icircn gacircndirea criminologică națională
Desigur medicina legală icircl revendică deopotrivă pe Prof dr Mihai KERNBACH icircnsă opera sa scrisă
are un important substrat criminologic care trebuie explorat și repus icircn circuitul științific prezenta evocare fiind
doar un punct de plecare
Desigur noi privim activitatea acestui TITAN al CRIMINOLOGIEI din perspectiva evoluției acestei
științe astăzi cacircnd progresele științifice sunt altele icircn primul racircnd ca urmare a unor noi teorii care confirmă
gacircndirea Prof dr Mihai KERNBACH
Evoluția Criminologiei ca știință va continua și icircn viitor activitatea științifică a Prof dr Mihai
KERNBACH trebuie să se constituie icircntr-un reper pentru Școala Națională de Criminologie și pentru
metodologia științifică
BIBLIOGRAFIE
MIHAI KERNBACH - rdquoCRIMA fenomen biologic universal și permanentrdquo Universitatea Regele
Ferdinand I din Cluj (la Sibiu) Fondul publicațiilor științifice 1943 Sibiu
MAXIM POP rdquoPsihanaliza și Științele Criminalerdquo Colecția rdquoGacircnd Romacircnescrdquo Cluj 1936 Tipografia
rdquoCartea Romacircneascărdquo
13
PAGINI DIN ISTORIA CRIMINOLOGIEI ROMAcircNEŞTI
Dr ORTANSA BREZEANU
Stud iul a fos t icircnscr is icircn programul ce lui de al -67 e a
Curs Internaţional de
Criminologie ce a avut loc la Bucureş t i icircntre 29 -30 apri l ie 2004 ş i p rezentat icircn cadrul
Atelierului cu tema bdquoDezvoltarea i storică a cr iminolog iei icircn reg iunea Balcani lor
moderator Jacques Farsedakis - profesor de Cr iminologie Direc tor al Sec ţie i de
Criminologie a Univers i tăţ i i bdquoPanteion - Grec ia
1 Ca mar tor ocular ş i icircn acelaş i t imp ca par t icipant direct la multe din acţ iuni le ş i
act ivi tăţ i le teoret ice ş i pract ice ( icircnvă ţămacircnt şi cercetare) ce au deveni t posibi le icircn
domenjul c r iminologiei după 1989 ş i icircn Romacircnia găsesc necesar să -mi prefa ţez
intervenţ ia ce mi-am propus cu cacircteva observa ţi i menite să dea măsură atacirct pr incipalelor
momente ce s -au icircnscr is icircn evoluţia post total i tară a ş t i inţei de care ne ocupăm cacirc t şi
rela ţ i i lor dezvoltate icircn context cu Grec ia ş i cu a l te ţăr i europene icircn ideea de a f i
percepute inclus iv sub raportul dimensiuni lor şi perspect ive lor lor reale
De a l t fel demersul meu a fost st imulat de d iscursul domnului Profesor Jaques
Farsedakis care re fenndu-se la gacircndirea precursori lor cr iminologiei moderne elene ş i
subl ini ind cu această ocazie contr ibuţ ia remarcabilă icircn domeniu a marei doamne a Greciei
cum a numit -o Denis Szabo pe Al ice Yotopoulos -Marangopoulos profesor emeri t de
cr iminologie fos t rector al Universi tăţ i i Pantheios preşed intă a Fundaţie i pentru
Dreptur i le Omului ce - i poar tă numele -m-a făcut să retrăiesc un moment memorabil
Este vorba de cel de a l I I I - lea Colocviu a l Asocia ţ ie i Interna ţionale a Cnminologilor de
l imbă franceză ce s -a des făşurat la Bucureş t i icircn per ioada 5 -6 iunie 1992 ia finele căruia
domnul Denis Szabo preşed intele Asociaţ iei a icircnmacircnat doamnei profesor Alice
Marangopoulos premiul Beaumont - Tocqnevi l le pentru icircntreaga sa act ivi ta te12
Colocviul are pentru noi cr iminologi i o dublă semnif ica ţ ie consemnează
deschiderea de care cr iminolog ia avea nevoie la numai d oi ani ş i jumătate de cacircnd ______
Romacircnia s -a or ientat mai rad ica l spre va lor i le europene şi cert i f ică ca litatea ş i
perspectiva relaţ i i lor icircn s fera aceste i ş t i in ţe13
12 Vezi pe larg despre atmosfera şi inspiraţia momentului Hona Vastlescu Criminologia ţi Drepturile Omului al
III-lea Colocviu ai Asociaţ Internaţionale a Criminologilor de limbă franceză (Bucureşti 5 -6 iunie 1992) icircn
bdquoRevue Internationale de Criminologie et de Police Technique 1992 nr 4 p 492 -499
ST DE DREPT ROMAcircNESC an 17 (50) nr 1-2 p 143-151 BUCUREŞTI ianuarie-iunie 2005
13 Există unele asemănări intre Romacircnia şi Grecia icircn privinţa evoluţiei istorice a criminologiei -icircn Regiune şi
Balcani - care pornesc icircndeosebi de la faptul că ambele ţacircri au beneficiat de teme şi idei ce icircşi au sorgintea icircn
cultura greco-romanacirc Cine 1-a citit pe Hcgel a putut afla cacirc icircn variatele forme ale filozofiei greceşti găsim in
general In ilare născacircndă aproape toate conceptele de mai lărziu asupra lumii (G WF Hegel Frelegen de filozof ie a
istoriei partea a Il-a Lumea greacă Editura Academiei Romacircne 1968 p 218) Exemplul care urmează
argumentează această apropiere Astfel Codul lui Constantin Armenopol (Hexamiolos) care icircn cartea a Vl -a -
ocupacircndu-se de crime şi pedepse - prevedea că minoritatea constituie o cauză de reducere sau de icircnlocuire a
pedepsei chiar şi pentru infracţiunea de omor - a apărut icircn Bizanţ icircn anul 1345 s-a tipărit icircntacircia oară icircn limba
greacă icircn 1740 iar icircn 1804 (icircn timpul domniei lui Alexandru Moruzi a fost tradusă icircn romacircneşte şi aplicată icircn
Moldova Implementarea Codului icircn Principate se pare că a anticipat acest moment Vezi PJ Muscel Istoria
dreptului penat romacircn (Bucureşti 193 I p 65 91 107) cacirct despre importanţa acestui moment este suficient să
menţionăm cacirc icircn SUA mai există icircncă state icircn care se aplică pedeapsa capitală Ia minori
Jj i Au existat unele tentative (forţate de icircnsăşi realităţile vieţii) icircn cadrul Ministerului Public al
Ministerului de Interni la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Romacircne - unde există un colectiv de
cercetare criminologică - iar icircn prezent şi specializare prin doctorat Momentul cel mai important icircl constituie
icircnfiinţarea icircn 1990 a Societăţii Romacircne de Criminologie şi Criminalistică afiliată la Societatea Internaţională
de Criminologie Acest organism specializat a organizat interesante dezbateri ştiinţifice care au reunit
specialiştii din domeniile interesate cum sunt bdquoSeminarul Regional pentru Europa Centrală şi Orientală
privind minorii icircn conflict cu legea sub egida Con siliului Europei (1992) Simpozion naţional cu tema bdquoNoi
forme de criminalitate strategii de prevenire - după 12 ani de la primul şi singurul simpozion naţional de
14
Un al doi lea mo ment ce-ş i impune consemnarea ş i care icircn esenţă icirc l icircnt regeşte pe
pr imul icirc l reprezintă organizarea la Bucureşt i a ce lui de a l 67 seminar internaţ ional
de cr iminolog ie i ce icirc şi desfăşoară acum lucrăr i le) sub icircna ltul patronaj al Socie tăţ i i
Interna ţionale de Cr iminologie - a l cărui Preşedinte onori f ic es te ace laşi Denis Szabo Dr
Honons Causa a l Universi tă ţ i i d in Bucureş t i (2004) ş i membru de onoare a l Societăţ i i
Romacircne de Cr iminologie ş i Criminali s t ică (2003) - ca să notăm doar aces te două momente
mai recente ce semnif ică spr i j inul de care no i beneficiem
Disponib il i ta tea Socie tă ţ i i Interna ţionale de Criminologie pentru acordarea unui
spri j in ca l i f icat icircn vederea integrăr i i e lementelor de cunoaştere ş t i in ţ i f ică icircn lumea
prac t ic i i rezultă mai ales din faptul că seminarul a fost organiza t icircn colaborare cu
Inst i tutul Naţional de Criminologie icircnf i inţa t ab ia la f ine le anului 2002 ( la zece ani după
colocviul sus -menţionat dar după mai b ine de tre i decenii de ta tonăr i icircncercăr i ş i
ins istenţe) Eram pacircnă a tunci s ingura ţară din Europa fără o asemenea s tructură
Oricum chiar dacă s -a născut greu sau poate tocmai de aceea rea l izarea aceste i
structur i special iza te de cerce tare cnminologică icircn ţara noastră pe care Denis Szabo
prezent la lansarea e i oficia lă (3 032003) o aprecia drept bdquoo vic tor ie a comuni tă ţ i i
cr iminologice d in Romacircnia este de natură să dea icircntr -adevăr sat is facţ i i fac tor i lor
impl ica ţ i de -a lungul t impului icircn ast fel de demersur i icircnt re care se detaşează cu e f or tur i
notabi le preşedinta Societăţ i i Romacircne de Cr iminologie şi Cr iminal is t ică profesor Rodica
Mihaela Stănoiu minist ru al Just i ţ ie i la da ta icircnf i inţăr i i ins t i tutului
Cel de al 67 Seminar Interna ţional de Criminologie mer i tă a f i preţuit as t fe l a tacirc t
pentru credi tul acordat une i st ructur i no i a căror perspec tive pot fi in tui te din p roiectele
de cerce tare ce ş i le -a propus144
e le fi ind tes tate icircnsă şi pr in rezulta tele excep ţionale
obţinute icircn ca l i ta te de organizatoare ş i gazdă a seminarului cacirct mai cu seamă pentru
deschiderea extraord inară care o reprez intă spre dezbatere ver i f icare şi confirmare sau
inf irmare a idei lor noast re inclusiv p r in introducerea lor icircn c ircuitul in ternaţ ional
Nu ne rămacircne de făcut decacirct să confirmăm aşteptăr i le pr in cercet ăr i c r iminologice
de ca l i ta te apte să or ienteze pol i t ica penală romacircnească icircn direc ţ i i le ce o pot face mai
ef ic ientă icircn s i tuaţ ia icircn care cer inţe le ce decurg din procesul de aderare a ţăr i i noastre la
Uniunea Europeană - icircn tre care un loc centra l icirc l ocupă protecţ ia l iber tă ţ i lo r ş i dreptur i lor
fundamentale a le omului - sunt mereu ampl i ficate de fenomenul c r iminali tă ţ i i pr in forme
to t mai bruta le
2 Admiţacircnd că bdquoetape le gacircndir i i contemporane se r id ică pe fundaţ ia gacircndir i i
crea toare anter ioare - cum foar te insp ira t s -a expr imat un autor romacircn - vo i prezenta icircn
continuare cacirc teva d in ce le mai sugestive icircncercăr i sau demersur i care au condus icircn t imp la
conturarea unor momente ce pun icircn termeni de continuitate sau ref lectă spec i ficul
romacircnesc şi icircn dezvol tar ea cr iminologiei
Deşi despre cr iminologie icircn adevăratul icircnţeles al cuvacircntului putem vorbi doar din
momentul icircn care aceasta s -a despr ins de drep tul penal - a tacirct cacirc t a fos t posib il - icircn real i tate
idei le ce au anticipat chiar şi apar i ţ ia pozi t ivismului au ampl i ficat - aşa cum rezul tă atacirct
d in l i teratura mai vec he156
d in doctr ina unui tr ecut ceva mai apropia t sau din cea recentă -
criminologie organizat icircn Romacircnia icircn regimul totalitar (1981) la care a fost prezent şi De nis Szabo - precum şi
alte manifestări ştiinţifice ale Societăţii sau ale filialelor pe teme cum sunt bdquoPrecursori ai criminologiei
romacircneşti -viaţa şi activitatea lui Ioan Tanoviceanu (1992) bdquoCriminalitatea azi ( 1997) bdquoCriminalitatea
probleme şi soluţii actuale (1998) bdquoTerapie şi resocializare (1999) bdquoDeontologie şi justiţie penală (2002)
bdquoPolitici penale şi penitenciare (2003) ca să dau doar aceste exemple 14 Privind fenomenele de corupţie criminalitate informatică trafic şi consum de droguri delincvenţa juvenilă
etc Vezi Petru Pacircnzaru Condiţia umană din perspectiva vieţii cotidiene Bucureşti Editura Albatros 1981 p 52 15 Vezi I Tanoviceanu Un pencol naţional - creşterea criminalităţii icircn Romacircnia Iaşi 1896 I Tanoviceanu Mersul
criminalităţii mart in Romacircnia icircn bdquoCurierul judiciar 1907 Gr Dtanu Criminalitatea si cauzele ei in Romacircnia
Bucureşti 1907 SG Longmescu Pravila lut Vasile Lupu si Prosper rarinaclus Bucureşti 1908 Constantin
Meissner Copii cu rele porniri şt Şcoaleicirce de icircndreptare laşi Tipografia Naţională 1909 i lonescu Dolj O idee
nouă icircn penologte Tribunalele de minori Craiova 191 1 (monografie) I Tanoviceanu Curs de drept penal voi [
Bucureşti Socec 19Icirc2 SG Longinescu Legi vechi romacircneşti şi izvoarele lor Bucureşti 1912 Ion Peretz
Originile dreptului romacircn Bucureşti 1915 lC Filiti DI Suchianu Contribuţii la istoria justiţiei penate icircn
Principatele Romacircne Bucureşti 1928 p 37-45 Iulian Teodorescu Minoritatea in faţa legii penale Bucureşti
1982 Constantin Stere Criminologie Bucureşti 1928 Traian Pop Curs de criminologie Cluj 1928 C Bălan
Cauzele criminalităţii Focşani 1928 B Georgescu Tribunalele pentru infractorii minori Craiova 1929 Jean
Moruzi Criminologie Bucureşti 1930 Petre lonescu Muscel Istoria dreptului penal romacircn Bucureşti 1931
AlRoşea Delincventul minor Cluj 1932 George Solomonescu Tratamentul infractorului minor icircn dreptul penal
15
in teresul pentru cercetare sau pentru găs irea unor so luţ i i care să conducă cel puţin la
amel iorarea consecinţelor cr iminal i tăţ i i dacă nu la el iminarea ei şi icircn mod deoseb it la
umanizarea regimului executăr i i pedepse lor
Icircncă icircn pr imele legiui r i romacircneşti - ca să icircncepem cu drep tul scr is - (Cartea
romacircnească de icircnvăţătură de la 1646 a lut Vasi le Lupu icircn Moldova ş i icircndreptarea legii din 1652 a lui
Matei Basarab - icircn Ţara Romacircnească) găsim as t fel de reglementăr i cum sunt ce le care
tratează minori ta tea (cuprinde 3 e ţape de vacircrstă) drep t cauză care apără de pedeapsă sau
micşorează pedeapsa
Scoaterea faze i cop ilă r iei de sub inc idenţ a legii penale ap licarea unor pedepse mai
uşoare pentru del incvenţi i minon ca ş i o gradare a lor icircn funcţie de f iecare etapă de via ţă
sunt numai cacirc teva din elementele a căror evo luţ ie icircn t imp re f lec tă deopotr ivă procesul de
modernizare ş i perenita tea u nora dintre ide ile t radiţ iona le Aşa se icircntacircmplă cu Legiuirea
Caragea icircn Ţara Romacircnească (1818 - căr ţ i le V şi VI sunt rezerva te d reptului penai) icircn
care pentru icircntacircia oară apare măsura icircncredinţării minorilor infractori părinţi lor sau
epitropi lor - un fe l de tute lă -( icircnlocuieşte băta ia sau icircnchisoarea ap licată acestora pentru
anumite infrac ţiuni care icircn acea vreme se execută icircntr -o mănăstire) cu Condica
cr iminal icească a lui Ion Sandu Sturdza din 1826 care s -a ap licat icircn Moldova sau Condica
Crim ina lă a lui Barbu Şt irbei de la 1852 aplicată icircn Ţara Romacircnească - legiuir i ce
marchează un pas impor tant spre trecerea la codur i le penale moderne
Facem aici precizarea că inst ituţ ia icircncredinţării minorilor părinţi lor tutor ilor
sau altor persoane de icirc ncredere a cunoscut o foarte largă dezvoltare icircn icircntreg sistemul
de ocrotire romacircnesc
Separarea minor i lo r de major i icircn icircnchisor i ş i icircnf i inţarea pentru pr ima oară la noi icirc n
ţară a unui peni tenc iar deosebi t Dentru minori i icircn vacircrs tă de 8 - 20 de ani -Penitenciarul
nevţfr stnic i lor - potr ivi t ce lor două regulamente (din 1862 şi 1864 care reglementau
organizarea servic i i lor şi s tabi l imente lor penitenciare şi de b inefacere din Romacircnia)
consti tuie a i te două momente ce au impuls ionat preocupări le pentru moder nizarea şi chiar
ampli f icarea reglementăr i lor in mater ie
Pr imul Cod penal romacircn ce a intrat icircn vigoare la 1 mai 1865 sub domnia lui
Alexandru loan Cuza punacircnd capăt divers i tă ţ i i ter i tor iale icircn mater ie penală la noi icircn ţară -
confirmă observa ţia de ma i sus
Voi nota doar fap tul că legea pr ivi toare la regimul icircnchisor i lor ( icircnlocuieşte cele două
regulamente exis tente d in 1862 şi d in 1864) ce a fos t adopta tă la 1 februar ie 1874 icircn
aplicarea codului penal prevedea ş i crearea unor case de educaţiune corecţ ională pentru
minori reg lementare ce ar putea fi considerată ca reprezentacircnd actul de naştere al
inst ituţ i i lor de reeducare a minorilor del incvenţi la noi icircn ţară
Pe fondul acestui in teres general se remarcă - prin importanţă şi mai ales pr in
pionieratul demersuri lo r icircn domeniu - multe din ini ţ ia t ivele par t iculare Cu t i t lu de
exemplu no tăm Ins t i tutul Gregor ian d in laşi fondat de Gr Ghica icircn 1856 care avea
o secţ ie specială pentru copii i găs i ţ i pe lacircngă b iser ici sau al te locur i (precum cop ii străzi i
de astăzi) or i născuţ i icircn icircnchisoare sau proveni ţ i d in păr inţ i decăzuţ i d in dreptur i le fireş t i
e tc unde erau ţ inuţi 1 0 ani după care erau tr imiş i pentru continuarea stud ii lor sau pentru
icircnvăţarea unei meseni Inst i tutul Manea Brutar i i fonda t icircn 1798 care se ocupa de copi i
comparat Bucureşti 1935 Petre lonescu-Muscel Sociologia criminală Bucureşti 1938 Petre Pandrea
Criminologia dialectică Bucureşti 1945 ca să ne oprim doar ia aceste exemple
Vezi cu titlu de exemplu Octavian ioghn Curs de criminologie partea 1 Iaşi 1970 şi Curs de
criminologie şt ştiinţa penitenciară Iaşi 1973 Lucia Moldovan Curs de criminologie Cluj 1976 Rodica Mihaela
Stanoiu Metode şt tehnici de cercetare in criminologie Bucureşti Editura Academiei 1981 Constantin Păunescu
Coordonate metodologice ale recuperării minorului inadaplat Bucureşti Editura Didactica şi Pedagogică 1984
Aurel Dineu Criminologie Bucureşti Editura Universităţii 1985 Rodica Mihaela Stănoiu Introducere icircn
criminologie Bucureşti Editura Academiei 1989 Vezi de exemplu Ion Gheorghiu-Brădet Criminologie
generală romacircnească Braşov 1993 Aurel Dineu Bazele criminologiei Bucureşti Editura Proarcadio 1993
Rodica Mihaela Stănoiu (coord) Ortansa Brezeanu Tibenu Dianu Tranziţia şi criminalitatea Bucureşti Editura
Oscar Prinţ 1994 (a pnmit premiul Academiei bdquoAndre Rădulescu) Gh Scripcaru T Pirozynski
Criminologie clinica şi relaţionala laşi Editura Symposium 1995 Rodica Mihaela Stănoiu Criminologie voi I
Bucureşti Editura Oscar Prinţ 1995 Valerian Cioclei Criminologie etiologică Bucureşti Editura Actami 1996
G Nistoreanu CPacircun Criminologie Bucureşti Editura Europa Nova 1996 Ortansa Brezeanu Minorul şi legea
penali Bucureşti Editura AII Beck 1998 Valenan Cioclei Manual de criminologie Editura Bucureşti AII Beck
1998 Ion Oancea Probleme de criminologie Bucureşti ed AII Educaţional SA 1998 Ortansa Brezeanu
Prevenirea criminalităţii la icircncepui de mileniu (coord) Bucureşti Editura Fundaţiei Romacircnia de Macircine 2001 şi
Gheorghe Scripcaru Vasile Astarastoae Criminologie clinică Iaşi Editura Polirom 2003
16
găsiţ i ş i or fani (40 de fete şi 40 de bă ieţ i) iar p r ima soc ietate care s -a ocupat de asistenţa
copii lor preşcolar i a fos t icircnf i inţa tă la Arad icircn 1 830 Se pare cacirc pr imele ins t i tuţ i i de s tat
de protec ţie a cop ii lor găs i ţ i f ără nic i un căpătacirci şi or fani sunt ce le organizate pot r ivi t
preveder i lor Regulamentului Organic din 1830 -1848 lege fundamenta lă pentru ambele
Principa te
Desigur după pr imul război mondial s -a ampl i f ica t numărul căminelor azi lur i lor
orfel inatelor e tc pentru copi i i găsi ţ i or i abandonaţi mora l pentru orfani vagabonzi
etc16
1 0
Sunt demne de reţ inut ş i in i ţ ia t ive le care vizează organizarea unor inst i tuţ i i de
reeducare a minor i lor avacircnd un compor tament delincvent sau deviant Notăm doar două
dintre e le Pr ima pr iveşte organizarea la propunerea Prefectului ş i a Şefului Siguranţe i
Capitale i icircn anul 1914 la Mălureni (Argeş) unei case de corecţ ie -sau colonie
discip linară cum i se mai spunea - pentru vagabonzi i ş i cerşe tor i i minori care populau
străzi le capi talei -consideraţ i a f i nişte candidaţi a i temni ţelor Conducerea tehnică era
as igurată de un pictor care icirc i icircnvă ţa pe minor i meser ia o lăr ie i produse le fi ind exDuse or i
vacircndute icircn Piaţa Sfacircntul Anton dinBucureş t i Al ţ i doi angajaţ i (grădinar i) i ntroduceau pe
minori icircn prob leme de agr icul tură cu care cult ivau 5 pogoane de zarzavatur i
Cea de a doua are ca protagonis t pe Constant in Meissner ( fost inspector şco lar
icircn tre anii 1892 -1901 la Iaşi) care a ini ţ ia t o amplă campanie icircn vederea icircnfi inţă r i i unor
şco li spec iale pentru copii i cu re le pornir i S -a adus drept argument icircn această pr ivinţă
creşterea icircngri joră toare a cr imelor şi de l ic te lo r săvacircrşi te de minori Proiectul ini ţ ia t de
Comite tul format d in care tăcea par te ş i Mi tropoli tul Moldovei a putut fi rea l izat ab ia
după război (1 apr i l ie 1921) Şcoala de icircndreptare de la laş i a funcţionat mai b ine de 30 de
ani De re ţ inut icircn plus că icircn tradi ţ ia preocupări lor e t io logice se icircnscr ie şi ac t ivi tatea
Consi l iului Superio r al Peni tenc iarelor - icircnf i inţat icircn baza legi i asupra icircnchisor i lor şi
ins t i tuţ i i lor preventive din 1929 - condus la icircnceput de Iul ian Teodorescu Din consi l iu
făcea par te şi CI Parhon cunoscut pentru s tudiul cauzelor de lincvente i
Meri tă a tenţia ş i faptul cacirc icircn anul 1930 exis ta la T imişoara un ins t i tut de
observare a minori lor departe de oraş unde un ins t i tutor - locuind cu 10 minori - i i
examina sub raportul capac ităţ i lor lor de adaptare ş i se ocupa icircmpreună cu medicul
spec ia l i st de clasarea ind ividului De asemenea Clinica psihiatr ică de la Cluj avea
organizată o sec ţie de observa ţie medico -pedagogică pentru delincvenţ i iar la
Penitenciarul Cioroieşt i func ţiona un laborator de antropologie peni tenc iară pentru s tudiul
psiho logic a l de ţinutului Este uşor de observat icircn cel e ce p reced a tacirct une le preocupări
t impur ii de cunoaştere ş t i inţ i fică a prob lematic i i pe care o implică cr iminali ta tea ca
feno men soc ia l şi ind ividual cacirct ş i un interes major pentru int roducerea propri i lor ide i icircn
circuitul universal
Aducem drep t argumen t icircn acest sens icircnf i inţarea icircn anul 1921 a bdquoRevis te i
penale care după 10 am ( 1932) a fuz ionat cu bdquoRevista peni tenc iară sub t i t lu l de
bdquoRevista de drep t penal şi ş t i in ţă peni tenc iară - ca publ ica ţ ie a Cercului de stud ii penale
penitenciare ş i de po li ţ ie şt i in ţ i f ică Revis ta mdash condusă de Iul ian Teodorescu la acea da tă
şi Preşed inte al Cercului de s tudi i penale a publicat numeroase stud ii observaţi i puncte
de vedere etc a le membri lor cercului ş i a le unor spec ia l i şt i d in diverse domeni i
in teresante ş i a icircntreţ inut relaţ i i cu numeroase publ ica ţ i i s imi lare din stră ină ta te icircn tre
care se remarcă Revis ta Pozit ivă de sub d irec ţ ia lui Enr ico Fern mdash şi bdquoRevis ta de
drept penal şi cr iminologie din Belgia as iguracircndu -se as t fe l pr intr -o c i rcula ţ ie rec iprocă a
idei lor d in domenii le aborda te o i i u j j u i L a m a L u i i u i u u i i i ţ i
i a U W V U I I I U M | J l c u t u i i a i i I U I c u u i u g i c c o u g c s u v p c u i i u
in teresul şt i in ţ i f ic ş i perspec tiva cercului de studii penale este şi faptul că icircntre ce le 55 de
personali tă ţ i d in ai te ţăr i cu preocupări r emarcabile icircn domeniul cr iminologie i - aprobate
icircn şedinţa Comite tului de direcţ ie din 1 8 I I I 1922 ca membr i corespondenţi - icirc i icircn tacirclnim
16 inilZl lnctmoare Pentru minor raquo luat fiinţă la Mănăstirea Cernica Jud Ilfov icircn 1868 aceasta s-a mutat ia
Schitul Balamuc in vederea icircnrh- bdquo casedecorecte- dlt=aici s-a mutat la Mănăstirea Căsciorei jud Vlaşcaiaricircn
1878 la Mănăstirea Mislea Din anul 1883 această incnisoare avea sa rămacircnă şi sngura pentru minori pacircnă la
primul război mondial
ezi pe larg G Banu Proiecţia copilului in Romacircnia broşură editată icircn 1931 la Bruxelles (traducere)
17
pe Enr ico Ferr i ş i Rafaele Garofalo cunoscuţi pentru contr ibuţ i i le lor remarcabi le la
consti tuirea cr iminologiei c a şt i in ţă17
Ca urmare a prest igiului de care se bucura cercul de s tudi i penale aces ta a fos t
printre cele dintacirci care au adera t la Asocia ţ ia interna ţională de Drept penal ( icircnfi inţa tă icircn
1924) la Congresul Interna ţional ce a avut loc la
Bruxelles ^
Ar mai f i de adăugat şi fap tul că multe din soluţ i i le legis lat ive o fer i te de poli t ica
penală - cu impact major şi in domeniul cr iminologie i - icircn per ioada care a urmat
intervalului de t imp ce l -am avut icircn vedere icircn analiza ce precede ş i pacircnă icircn z i lele noastr e
nu reprezintă inovaţ i i a le momentelor respect ive ci doar adaptăr i sau dezvol tăr i a le unor
idei care pr in unele cazur i ne duc icircntr -un trecut icircndepăr tat Este de al t fel un proces
f iresc ce confirmă ideea deseor i invocată cacirc icircn na tură ca ş i icircn via ţ ă nu există mişcare de
la nimic to tdeauna se p leacă de la ceva
Nefi resc este mdashşi aş spune chiar l ipsi t de respect fa ţă de precursori i noştr i -ca să
mă icircncadrez icircn spir i tul reuniunii - să permi tem ca ide i sus trase din pa tr imoniul
experienţe i t r adi ţ iona le icircn do meni i ş t i inţ i fice or icare ar f i e le să devină peste noap te
or igina le fie d in ignoranţă ( l ipsă de documentare) f ie icircn cunoştinţă de cauză icircnsă
ignoracircnd corec ti tudinea celor la l ţ i
Este per t inent icircn aceas tă pr ivinţă cuvacircntul rost i t de reputa tul j ur i s t romacircn Andrei
Rădulescu la Centenarul Regulamentului Organic icircn care sus ţ ine că bdquoicircn esenţă
drepta tea cere să dăm f iecărei vremi ceea ce este a ei şi să icircnveţ i de acoio ce icirc t i poa te
fo los i azi şi ce l puţin să o judeci jus t ş t să ţ i -o aminteşt i cu drag cacircnd e vorba de ţara ta
3 Epoca modernă care a icircnceput cu o jumăta te de mi leniu icircn urmă şi s -a sfacircrş i t
recent sau este pe sfacircrşi te in unele zone ale lumi i a adus cu s ine - mai alesicircn ul t ima
jumătate a secolului t recut - apusul văd it a l p rognozelor emise de c r iminologi cu pr ivire
la feno menul cr iminali tăţ i i a l aştep tăr i lor lor Nu s -au confirmat nici previziunile
cr iminologiei soc ia l i ste cu pr ivire la dispar i ţ ia fenomenului pe măsura icircna intăr i i spre
real izarea societăţ i i care se dorea a f i comunis tă şt nici ce le a le cnminologi lor occ identa l i
cu s ta te foar te vechi icircn cerce tare feno menul fi ind chiar mul t mai amplu icircn ţăr i le bogate
Nu s -a confirmat nic i ceea ce s -a icircncerca t să se acredi teze icircn legătură cu evo luţ ia
feno menului infracţ ion al icircn ul t imul deceniu ai seco lului XX deci după dispar i ţ ia
bdquorăzboiului rece Se pare că fenomenul icirc ş i urmează cursul re flec tacircnd pr in formele lui de
manifes tare - to t mai violente şi insid ioase - p r in dinamică in tensi tate volum etc icircnsăşi
dimensiunea schimbări lor care se produc icircn soc ie tate cu toa tă amploarea şi
par t icular i tăţ i le lor
Apari ţ ia a ceea ce numim astăzi bdquosocie ta tea post - industna lă sau bdquoera fluxului
informaţional ca să ne oprim doar la aceste două denumir i a trage atenţ ia ş i asupra
rămacircner i i icircn urmă a cr iminologiei - a bdquosta ţ ionări i aces te ia icircncă icircn teor i i le care d in mul te
puncte de vedere icircncep să f ie sau chiar sunt depăşite Dacă cr iminologia reac ţie i soc iale
pr in atacul frontal asupra cr iminologiei t radi ţ ionale (c lasică ş i pozi t ivis tă) ş i -a atr ibui t cu
mai mul t de pa tru deceni i icircn urmă denumirea de o bdquonouă cr iminologie se icircnţe lege că de
la cr iminologia post -modernă se aşteaptă mul t mai mul t icircn sensul că aceas ta a r t rebui să se
icircnscr ie pe acea traiector ie pe care ea poate valo r i f ica to t ceea ce rămacircne va labi l - ce
corespunde mdash d in ceea ce s -a rea l izat icircn s fera acestei ş t i inţe icircn p rocesul evoluţiei e i cu
17 Vezi pentru ce precede Raportul asupra acinitacircţii Cercului de studiii penale penitenciare si de politie sttintiftcacirc pe
anul 1921 - 1922 prezentat de E Decuseara - Directorul statistici judiciare -in adunarea generală a Cercului din
3 dec 1922 şi publicat icircn Revista penală 1922 nr 9 şi 10 p 326 -33 1 Raportul poate fi completat cu
datele din statistica judiciară cu vech tradiţii bdquoStatistica justiţiabilă cum seina spunea n bdquoAnal ele
statistice pentru cunoaşterea Romacircniei Bucureşti Anul II 1864 nr 17 -20 şi bdquoIstoricul statistici judiciare
din Romacircnia Itugen Decuseară Extras din bdquoBuletinul statistic al Romacircniei Bucureşti Tipografia F Gobl
1920)
Vezi opiniile a doi reputaţi jurişti romacircn Petre lonescu Muscel Savantul cnmmolog Enrico Fern profesorul si
opera sa in Revsta pozitivă penala ş penitenciară 1929 nr 1 p 5 -14 şi Jean Rădulescu Un mare savani
Ennco Fern icircn bdquoRevista de drept penal ş ştnnţă penitenciară 1928 nov-dec p 3-15
^Vezi Iulian Teodorescu Primul nostru jubileu icircn bdquoRevista de drept penal şi ştiinţă penitenciară 1930 p 1 -7
Vezi Andrei Rădulescu Cenlenaml Regulamentului Organic al Ţării Romacircneşti Bucureşti Curierul Judiciar
1933 p 4
18
perspect iva aducer i i teor i i lor la nivelul real i tăţ i lor sociale culturale morale ş i economice
care interac ţionează inc lus i v icircn producerea icircncă lcăr i lor de lege
Cu al te cuvinte cr iminologia ca şt i in ţă autonomă şi unitară icircn s i stemul şt i in ţelor
nu se mai poate mul ţumi cu transcr ierea teor i i lor in numeroase exemplare pr in
proli fe rarea cursuri lor de cr iminologie şi a a l tor lucrăr i apăracircnd ad -hoc şi cr iminologi icircn
mul te s i tuaţ i i cu o asemenea bdquospecial izare suprapusă peste meser ia lor de bază
Aceasta cu atacirct mai mul t cu cacirc t doar o nouă cr iminolog ie - a tre ia icircn evo luţia
acestei şt i inţe -bdquopostmodernă de data aceasta ar putea avacircnd avantajul experienţe lor
pr imelor două dezvol ta te pe parcursul a mai b ine de un seco l precum şi al posibi l i tă ţ i lor
de comunicare ş i cooperare inclus iv pe plan interna ţional icircn contextul icircn care lumea nu
mai es te icircmpărţ i tă icircn două lagăre să adapteze teori i le cr iminologice la rea lităţ i le
acestui icircnceput de mi leniu
Este vorba icircn esenţă de adaptarea cr iminologie i la post -modernism - pr in
defini ţ ie mai curacircnd individual ş i universa l decacirct comunal şi na ţ iona l - icircncacirct aceasta să
cupr indă l ini i le di rec toare precum ş i supor tul rea l a l regacircndir i i concepte lor de cr imă
cr iminal cr iminali tate pe care o implică o cr iminologie postmodernă Alt fe l spus ceea ce
s-a ob ţinut icircn mai bine de 100 de ani de că tre cr iminologie să treacă pr in f i l t rul u nei
gacircndir i ş t i inţ i fice moderne despre om ş i societate cu toate cont radicţ i i le care macină de
mul te or i supor tul aces teia adică real i tăţ i le ş i reacţ i i le socia le
De al t fe l tenta t iva de a sinte t iza producţ ia ş t i inţ i fică icircn favoarea unei proolematici
uate este impor tantă pentru or icare d intre ş t i inţe le omului şi mai ales pentru
cr iminologie a le căre i date par ţ ia le sunt integrate icircntr -o op tică globală iar semnif icaţ i i le
unor no ţiuni discipl inare sunt adapta te pentru a f i in tegra te icircn contextul in terd is cip linar
O asemenea perspect ivă atrage după părerea noastră une le obligaţ i i d in par tea
spec ia l i şt i lo r ( icircn act ivi tatea teoret ică ş i pract ică) icircn d irec ţ ia introspec tăni unor domeni i
din sfera cr iminologiei pentru a putea prezenta cei puţ in icircn l ini i mar i s tadiul icircn care
acestea se găsesc mdash adică punctul de plecare icircn eventua le no i abordăr i in acest context
supun ref lecţ ie i criminolog ilor din Balcani construirea unui model criminologie
spec if ic regiunii (unind efor tur i le cu ajutorul s tructur i lo r spec i a l izate de cerce tare) care
să poată lua icircn stăpacircnire complexitatea pentru a se putea ajunge la răspunsuri le pe care le
aş teap tă o cr iminologie postmodernă - de la no i toţ i
Ar fi sufic ient să se compare toa te p lanur i le ce au genera t numeroase acţ iuni ş i
măsur i icircn ţăr i le d in regiune - care po t icircnsemna t imp enorm consumat şi tone de hacircr t ie - şi
rezul ta tele concre te obţ inute icircn prevenirea şi cont rolul cr iminal i tăţ i i pent ru a intui stadiul
icircn care ne găs im acum ş i a găsi icircn acelaşi t imp ant idotul cei puţ in a unora din
consecinţe le cr iminal i tă ţ i i
Icircn spr i j inul sugest iei de mai sus am icircn vedere icircn pr imul racircnd ca l i tatea ac tua lelo r
raportur i ( re laţ i i ) ş t i inţ i fice soc iale economice culturale etc care s -au s tatornic i t icircn
Balcani - departe de cele de acum 15 0 de ani -confirmate din p l in şi pr in seminarul
internaţ ional Ia care par t ic ipăm
19
IMPACTUL SECURITAŢII SI SIGURANŢEI NUCLEARE ASUPRA SECURITAŢII
NAŢIONALE
NUCLEAR SAFETY AND SECURITY IMPACT ON NATIONAL SECURITY
Conf Univ Dr DAN VOINEA
Prim-Vicepreşedinte ACR
Col (r) Prof VASILE LAPADUSI Secretar General ACR
Dr Ing LUCIAN BIRO
Director General SPAREX Nuclear 3S Ltd
Rezumat
Activitaţile desfasurate in domeniul nuclear sunt unele dintre cele mai reglementate autorizate şi controlate
activiţăti Motivele sunt date de impactul negativ deosebit de sever al acestor activităţi asupra populaţiei şi a
personalului expus profesional asupra mediului şi a propietaţii in cazul nerespectarii prevederilor legale
precum si a limitelor si condţtiilor tehnice din autorizaţiile emise de autorităţile naţionale implicate Atacurile
teroriste dela New-York din 11 septembrie 2001 au scos in evidenţă o serie de vulnerabilităţi care pot afecata
major instalatţile si obiectivele nucleare consecinţele fiind dezastruoase asa cum rezulta din accidentele
nucleare de la Cernobil (1986) si Fukushima (2011) In acest context este evident că se impun masuri drastice de
prevenire şi combatere a criminalităţii din domeniul nuclearTotodata trebuie subliniat fatul că exista o legatură
intrisencă intre domeniul nuclear si siguranţa naţională In lucrare se prezintă elemente privind impactul
securităţii si siguranţei nucleare asupra securităţii naţionale Se iau in considerare aspectle sunliniate in Strategia
Naţională de Aparare a Ţării pentru perioada 2015-2019 elaborata de Administraţia Prezidenţială şi aprobată in
Parlament in iunie 2015
Abstract
The activities carried out in the nuclear field are one of the most regulated authorized and controlled activities
The reasons are given by the particularly serious negative effect of such activities on the population and
personnel exposed during work on the environment and property in case of failure to comply with the legal
provisions as well as with the technical limits and conditions of the authorizations issued by the national
authorities involved The terrorist attacks of New York of September 11 2001 have highlighted a series of
vulnerabilities which may significantly affect the nuclear installations and objectives the consequences being
disastrous as it resulted from the nuclear accidents of Chernobyl (1986) and Fukushima (2011) In this context
it is obvious that drastic measures of prevention and fight against nuclear criminality must be imposed At the
same time it must be emphasized that there is an intrinsic connection between the nuclear field and national
security The paper presents some aspects regarding the impact of nuclear safety and security on national
security Also the paper take into consideration the aspects which are underline in the National Strategyfor
Country Defence for the 2015-2019 period elaborated by the Presidential Administration and approved by the
Parliament in June 2015
1 Introducere
Strategia Naţională de Aparare a Ţarii pentru perioada 2015-2019 [1] denumita in continuare Strategie a
fost elaborata de Administraţia Prezidenţială şi a fost aprobată in Parlament in iunie 2015 Acest document
evidenţiază ameninţările riacurile şi vulnerabilităţile care pot apare la adresa siguranţei naţionale şi care trebuie
luate in considerare in contextul naţional şi internaţional actual Astfel Strategia evidenţiează urmatoarele
20
a) Ameninţări
Distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor actori statali sau non‐statali
Ameninţările cibernetice
Terorismul
Proliferarea armelor de distrugere icircn masă şi a vectorilor purtători precum și traficul de produse cu
dublă utilizare
Acţiunile informative ostile
b) Riscuri
Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale Romacircniei
Radicalizarea entităţilor extremiste prezente pe teritoriul Romacircniei
Criminalitatea transfrontalieră
Riscurile cu probabilitate redusă dar cu impact major
c) Vulnerabilităţi
Capacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor este limitată
de persistenţa unor vulnerabilităţi icircn absorbţia fondurilor europene ---- energie infrastructură critică -
- protecţia mediului --- sănătate educaţie şi cercetare ştiinţifică
Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene
Reacţia inter‐instituţională icircn situaţii de criză este afectată de precaritatea resurselor și incoerența icircn
gestionarea diverselor tipuri de riscuri -- capacitatea de interoperabilitate a diverselor instituţii ale
statului care trebuie să acţioneze icircn cazul unor ameninţări asimetrice şi de tip hibrid
Corupţia
Migraţia forţei de muncă specializate
In opinia noastră in proporţie semnificativă ameninţările riscurile şi vulnerabilităţile evidenţiate in
Strategie pot fi generate si din domeniul nuclear In activitaţile nucleare se utilizează combustibili nucleari
materiale nucleare şi de interes nuclear De asemenea in activitaţile care folosesc aplicaţii ale radiaţiilor
ionizante in economie medicină industrie şi cercetare se utilizează surse de radiaţii ionizante (surse radioactive)
Ambele domenii produc deşeuri radioactive slab mediu şi inalt active In Romania instalaţiile nucleare majore
sunt urmatoarele
Centrala Nuclearo-electrică
Reactoarele nucleare de cercetare
Fabrica de combustibil nuclear
Staţiile de tratare deşeuri radioactive
Depozitele de combustibil nuclear ars
Depozitele de deşeuri radioactive
De asemenea utilizarea instalaţiilor care utilizeaza surse de radiaţii in Romania se prezintă in Fig 1 [2]
21
Fig 1 Instalaţiile radiologice din Romania [2] Instalaţiile nucleare existente in lume fac parte din diferite etape ale ciclului combustibilului nuclear
Acestea operează cu materiale care reprezintă un interes deosebit pentru grupări teroriste cercuri mafiote
grupuri extremiste state care nu au acces la tehnologiile nucleare state aflate sub un embargou impus de
comunitatea internaţională indivizi cu probleme pshice etc Sunt urmarite atingerea scopurilor lor ideologice
politice financiare conjucturale etc Astfel există tendinţa de a dezvolta o ldquopiaţă neagrărdquo care se alimentează
prin trafic ilicit cu materiale nucleare materiale de interes nuclear cu materiale radioactive şi surse radioactive
Este evident faptul că pentru a elimina criminalitatea din domeniul nuclear comunitatea internaţională
adoptă măsuri drastice Statele care au aderat la diferitele instrumente juridice internaţionale manifestă o
atitudine corelată pentru prevenirea şi combaterea terorismului nuclear si radiologic a traficului ilicit din
domeniul nuclear Orice slăbiciune manifestată de un stat in domeniul nuclear conduce la vulnerabilitaţi pentru
toate statele parte la tratatele şi convenţiile internaţionale pentru intreaga comunitate internaţională
In acest context prevenirea şi combaterea precum şi investigarea criminalistică a infracţiunilor din
domeniul nuclear necesită o abordare unitară şi o implementare sistemică a masurilor de prevenire si combatere
atat la nivel naţional cat şi international
2 Infracţiuni in domeniul nuclear
Pentru simplificare sub notiunea de infracţiune in domeniul nuclear am introdus generic actele sanctionate
administrativ actele de natură civilă şi actele de natura penală Acestea sunt definite de legislatia existentă in
Romania in domeniul activităţilor ldquoconvenţionalerdquo şi in domeniul nuclear
Infracţiunile din domeniul nuclear cumuleaza infracţiunile existente intr-o instalaţie clasică cu cele existente
in instalaţiile nucleare De exemplu furtul de materiale ne-nucleare poate avea loc in ambele tipuri de instalaţii
Insa in cazul instalaţiilor nucleare un furt indică faptul că exista posibilitatea ca şi materiale nucleare sa fie
sustrase Consecinţele pot fi dezastruoase pentru personalul expus profesional populaţie propietate şi mediu In
acest context instalaţiile nucleare şi radiologice necesită o atenţie deosebită pentru reducerea semnificativă şi
eliminarea infracţiunilor
Generic infracţiunile in domeniul nuclear pot fi grupate dupa cum urmeaza
Fabricarea deţinerea şi urtilizarea unui dispozoitiv nuclear exploziv (bomba nucleară)
Fabricarea deţinerea şi utlizarea unui dipozitiv pentru dispersia radioactivitatii (ldquobomba murdarărdquo)
Planificarea organizarea şi executarea unui atac asupra unei instalaţii nucleare in timp de pace
Planificarea şi executarea de sabotaje la instalaţiile nucleare şi radiologice
Planificarea organizarea şi efectuarea unui transport ilicit de materiale nucleare materiale de interes
nuclear materiale radioactive
Refuzul de a accepta inspecţiile organismelor naţionale şi internaţionale la instalaţiile nucleare din ţara
Furtul de materiale nucleare şi radioactive
Violarea limitelor ai a condiţiilor tehnice din autorizaţiile emise de autoritaţile abilitate pentru
construirea punerea in funcţiume şi operarea instalaţiilor nucleare şi radiologice
Incalcarea prevederilor procedurilor interne de lucru ale instalaţiei nucleare şi radiologice
Infracţiuni ne-nucleare
3 Elemente care pot favoriza criminalitatea in domeniul nuclear
Conform [17] in perioada 1993 ndash 2006 au fost inregistrate 1080 de incidente de trafic ilicit Dintre acestea
25 au implicat materiale nucleare 70 materiale radioactive şi 5 materiale contaminate şi alte materiale
Traficul ilicit poate implica urmatoarele materiale nucleare şi radionuclizi
Materiale nucleare 233
U 235
U 23
8U incluzand materialele nucleare reciclate (uraniu inalt imbogaţit
uraniu cu imbogaţire redusă uraniu natural uraniu sarăcit) 237
Np şi 239
Pu (de la reactoare nucleare
pană la arme nucleare)
22
Radionuclizi medicali 8F
67Ga
99Tc
111In
123I
125I
131I
133Xe
201Tl
51Cr şi
103Pd
Radionucliuzi industriali 57
Co 75
Se 60
Co 133
Ba 137
Cs 192
Ir 241
Am şi 152
Eu
Dintre elementele care pot favoriza criminalitatea in domeniul nuclear in Romania pot fi enumerate
urmatoarele
Nerespectarea obligatiilor asumate de Romania prin semnarea şi ratificarea unor instrumente juridice
internaţionale din domeniul nuclear
Politizarea autoritatilor naţionale şi regionale cu atribuţii in domneniul nuclear
Neasumnarea responsabilitaţilor legale prin declinarea deciziilor catre forurile tutelare
Legislaţie incompletă sisau neactualizată la cerinţele actuale
Lipsa de cooperare instituţională blocajul instituţional
Suprapunerea atribuţiilor legale atribuţii contradictorii in cazul entitatilor naţionale implicate
Lipsa unui control de specialitate adecvat a instituţiilor cu rspunderi in domeniu
Lipsa de personal de specialitate
Lipsa de atractivitate a instituţiilor implicate
Lipsa de proceduri
Proceduri ineficiente sau proceduri eronate
Sisteme ineficiente de protecţie fizică
Lipsa de pregatire a personalului
Sistem incomplet de raportare
Lipsa unor strategii sectoriale coerente
Cadru de reglementare incomplet
Echipamente necorespunzatoare
Forte de raspuns fara o pregatire corespunzatoare
Control permisiv la granită
Un management necorespunzator a arhivelor şi bancilor de date
Lipsa unei culturi de Securitate sisau Siguranta Nucleara
Exercitii integrate la scara natională fara relevanta tehnică şi administrativă
Lipsa de resurse sisau utilizarea resurselor planificate pentru proiecte nenecesare sisau fara utilitate
Coruptia
Incompetenta managerială
Lipsa unor măsuri preventive pentru eliminarea vulnerabilitaţilor enumerate mai sus va conduce cu
certitudine mai devreme sau mai tarziu la ameninţări semnificative asupra securităţii naţionale
4 Consecinţele potenţiale ale criminalităţii din domeniul nuclear
Criminalitatea din domeniul nuclear poate avea consecinţe semnificative pentru siguranţa natională In
primul rand existenţa unor acţiuni criminale in domeniul nuclear conduce la decrebilizarea ţarii in fata
comunitatii internaţionale Se poate pune sub semnul intrebării capabilitatea Guvernului de a gestiona in condiţii
de siguranţă activitaţile nucleare desfăşurate in ţară In al doilea rand eventualele furturi de materiale de interes
nuclear de materiale radioactive de echipamente şi tehnologii cu dublă utilizare pot conduce la favorizarea
unor acţiuni teroriste pe teritoriul naţional sau in afara ţării (fabricarea şi utilizarea de bombe nucleare
dispozitive de dispersie a radioactivităţii denumite ldquobombe murdarerdquo) In aceste condiţii se pot lua in considerare
efecte majore ca de exemplu
Distrugerea parţiala a infrastructurii economice
Pierderi inseminate de vieţi omenesti
Contaminarea radioactiva a marilor centre urbane
Suprairadierea populaţiei
Instalarea unui climat de panica in populaţie
Destabilizarea ordinii de drept
Pierderi economice semnificative la nivel de Produs Intern Brut (PIB)
In Tabelul I se prezinta izotopii radioactivi cu impact mare asupra corpului uman Aceştia se gasesc in
mod curent in aplicaţiile radiaţiilor ionizante in economie industrie cercetare medicina etc Manipularea lor
necontrolată şi măsuri de protecţie fizică precare pot conduce la accidente de suprairadiere de exemplu a
23
personalului şi a pacienţilor la sustragerea radioizotopilor in scopuri criminale de exemplu pentru fabricarea de
ldquobombe murdarerdquo
Tabelul I
Izotopi radioactivi cu impact mare asupra corpului uman
Izotop Utilizare Tip Radiatie Organul Critic
241Am
Instrumente de masură
Detectori de fum Alpha Gamma Oase
137Cs
Imaginistică medicală Iradiere
alimente Beta Gamma Intreg Corpul
60Co Iradiere alimente Radiografii Beta Gamma Intreg Corpul
238Pu
Dispozitive medicale
Instrumente de masură Alpha Gamma Oase
133Ba Radiografii Aplicaţii Industriale Gamma Ficat Inima
228Th
Utilizari industriale in optica
aerospaţiale Alpha Gamma Plamani Pancreas
252Cf Instrumentatie de masură Neutroni Gamma Intreg Corpul
In referinta [3] se apreciează că bdquoun dispozitiv nuclear cu o putere de 10 kilotone detonat icircn Times
Square din New York ar distruge toate clădirile pe o rază de 500 de metri şi ar omoricirc instantaneu o jumătate de
milion de oameni Incendiile obiectele dislocate de explozie şi efectele radiologice pe termen lung ar ridica
bilanţul victimelor mult peste un milion Impactul economic şi mai ales psihologic al unui astfel de atac l-ar
depăşi cu mult pe cel produs de atacurile teroriste de la 11 septembrierdquo In Fig 2 se prezinta imaginile unor
explozii nucleare efectuate in anii rsquo 50
Efectele se amplifică odata cu puterea bombei In cazul detonarii unei bombe de 1 megatonă in aer
consecintele se pot enumera succint astfel
Distrugeri totale in interiorul unei zone cu raza de 2 km
100 decese intr-o zona cu raza de 3 km
50 decese intr-o zopna cu raza de 8 km
In Fig 2 se prezintă cateva exemple de explozii nucleare in poligonul de testare [7]
Conform [5] in cazul unui accident de nivel 7 pe Scala Internaţională pentru Evenimente Nucleare
(INES) la o centrală nuclearo-electrica (CNE) se produce eliberarea unei cantitaţi mari de material radioactiv in
exteriorul unei instalaţii nucleare mari (de exemplu din zona activă a unui reactor de putere) Aceasta implică
amestecuri de produşi de fisiune radioactivi de viaţă scurtă şi viaţă lungă (in cantitaţi echivalente radiologic mai
mari de zeci de mii de Terabecquereli de Iod-131) Astfel de eliberări pot conduce la efecte acute imediate
asupra sanătăţii efecte intarziate asupra sanătătii pe arii geografice intinse este posibil sa fie afectate mai multe
ţari consecinţe pe termen lung asupra mediului
De exemplu in cazul accidentului de la CNE Cernobil consecinţele au fost dezastruoase [6]
600000-800000 persoane implicate in activitaţi de decontaminare
Circa 200000 persoane evacuate
Suprafeţe mari au fost abandonate (zona cu raza de 30 km in jurul reactorului etc)
Cheltuieli estimate la 100 miliarde $ SUA
Decesul imediat a 30 persoane
1800 copii cu diagnostic cancer la tiroida in 1998
15000 decese datorită cancerului (global)
Greutaţi deosebite in asigurarea alimentelor
Consecinţe sociale deosebite
24
De asemenea accidentul de la CNE Fukushima a generat consecinte negative de mare amploare pentru
economia populatia si mediul ambiant din Japonia
Fig 2 ndash Diferite excplozii nucleare efectuate in
poligoanele de testari [7]
In Fig 3 se prezintă urmarile accidentelor nucleare la CNE [4]
Atat accidentele nucleare cat si testele cu armele nucleare au evidentiat consecinte negative majore
consecinţe care pot ilustra apariţia umnor efecte similare si in cazul unor atacuri teroriste nucleare
In Tabelul II se prezintă efectele radiaţiilor asupra corpului uman in funcţie de doza asupra corpului
uman
5 Instrumentele jurifice internaţionale
Prevenirea şi combaterea traficul ilicit cu materiale nucleare şi radioactive reprezintă o preocupare majora a
comunitatii internaţionale La nivel internaţional instrumentele juridice relevante pentru prevenirea şi
combaterea traficului ilicit cu materiale nucleare şi radioactive de exemplu sunt
Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare adoptată la Viena la 26 octombrie 1979
Amendamentul la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare adoptat la Viena la 8 iulie
2005
Convenţia internaţională privind reprimarea actelor de terorism nuclear semnată la New York la 14
septembrie 2005 (ICASNT) adoptata de Adunarea Generala ONU la 13 aprilie 2005
Conventia din 2010 privind reprimarea actelor nepermise in aviatia interNatională (ldquoBeijing
Conventionrsquo)
Conventia privind reprimarea actelor nepermise impotriva securităţii navigatiei maritime (SUA) şi
Protocolul din 2005 (SUA 2005)
Rezolutia nr 1540 a Consiliului de Securitate al ONU adoptata la 28 aprilie 2004
25
Codul de Conduita al AIEA privind securitatea şi siguranţa surselor radioactive aprobat de Bordul
Guvernatorilor in septembrie 2003
Fig 3 ndash CNE la care s-au produs accidente nucleare majore
clasificate ca fiind de nivel 5 si 7 pe scala INES
(a) Cernobil ndash nivel 7 (b) TMI ndash nivel 5 (c) Fukushima ndash nivel 7 [4]
De asemenea in Fig 4 se prezintă aderenţa statelor la instrumentele juridice internaţionale
In acest context matricea de verificare a indeplinirii obligaţiilor asumate considerata la nivel internaţional
cuprinde urmatoarele elemente
a) Materiale arme activităţi dispozitive şi surse
Materialele nucleare sursele de materiale nucleare şi materialele fisionabile speciale
Materiale radioactive sursele radioactive şi sursele orfane
Dispozitivele explozive şi alte dispozitive letale
Arme nucleare
Dispozitive explozive nucleare
Armele chimice biologice şi nucleare
Dispozitivele de dispersie a radioactivitaţii
Traficul ilicit
b) Regimul de sancţiuni pentru
(b)
(a) (c)
26
Activităţi neautorizate privind transportul furnizarea stocarea exportul importul miscarile posesia
primirea vanzarea trimiterea depozitarea furnizarea transferul şi utilizarea alte acte rău intenţionate
care implica materiale nucleare sau alte materiale radioactive sau producerea de arme cu aceste
materiale incluzand acele acte care implica folosirea de avioane nave fluviale şi maritime platforme
maritime
Tabelul II
Efectele radiatiilor asupra corpului uman
Doza
(Gy) Sindrom Efecte radiaţiilor
gt20 Instalare sindrom neurovascular Leziuni multipe ale organelor
interne Deces probabil
11
10 Se considera tratament medical
bazat pe transplant cu celule
stem 9
8
7 50 din populaţie
supravieţuieste la 60 de zile cu
suport medical 6
Instalare sindrom gastro-intestinal
5 50 din populaţie
supravieţuieste la 60 de zile fara
tratament 4
3
2
Aprox 100 supravieţuitori
fara tratament 1 Instalare sindrom hematopoietic
0
27
Fig 4 ndash Aderenţa la instrumentele juridice internaţionale
in raport cu numarul de state semnatare [16]
c) Jurisdictia (inclusiv extraterritoriala) asupra actelor ilegale sau activitati neautorizate
d) Măsuri adoptate la nivel naţional
Măsurile luate pentru pentru siguranţa materialelor nucleare şi pentru alte materiale radioactive precum
şi penaliţatile avute in vedere pentru măsuri impropii adoptate
Măsurile npentru protectia fizică şi penalităţile pentru măsuri neadecvate
Măsurile pentru organismele de reglementare privind implementarea (autorizare şi licenţiere) şi pentru
raportare natională şi inspecţiile internaţionale
Măsurile pentru controlul exporturilor şi importurilor incluzand autorizarea (permise) listele de control
(de exemplu listele echipamentelor materialelor softu-rilor şi tehnologiilor cu dubla utilizare) re-
exportul tranzitul
e) Acţiuni ale organelor abilitate
Investigaţii
Supravegherea şi strangerea de informaţii
Inregistrariasigurareconfiscare
Colectare de probe
Urmarirea penală
f) Cooperarea internaţională
Asistenta mutuală in domeniul combaterii criminalităiţii
Extradarea
6 Prevenire şi combatere
In ultimii ani s-a constat o recrudescenţă a terorismului convenţional in special in ţarile din Orientul
Mijlociu si din Africa de Nord Pana la nivelul anului 2015 actele de terorism au generat numeroae victime
culmind cu acţiunile teroriste din Franta din 7 ianuarie 2015 Pentru comunitatea internaţională a devenit evident
că sunt necesare acţiuni coordonate şi sistematice de reducere si eliminare a tereorismului Sursele de informaţii
evidenţieaza preocuparile organizaţiilor teroriste pentru achziţionarea de materiale nucleare şi radiloactive
precum şi tehnologii pentru fabricarea de arme nucleare si dispozitive de dispersie a radioactivitaţii
Prevenirea şi combaterea criminalităiţii din domeniul nuclear impune elaborarea unui plan naţional coherent
de actiuni ca parte a Strategiei Sectoriale pentru Securitate Nucleara Elementele cheie ale acestui plan de
actiuni ar putea fi printre altele
i) Monitorizarea conformității in raport cu legislaţia naţională primară şi secundară
ii) Inspecții şi controale eficiente
iii) Pregatirea personalului
iv) Sensibilizarea publicului
v) Prevenirea criminalității
vi) Reducerea riscurilor de aparitie a unor evenimente de trafic ilicit
vii) Prevenirea si combaterea corupției
viii) Depolitizarea structurilor de conducere din cadrul agențiilor guvernamentale implicate in reglementarea
si controlul activitaților din domeniul nuclear si radiologic
ix) Eliminarea incompetenței
x) Marirea atractivitații instituțiilor implicate
xi) Planificarea si efectuarea de exerciții naționale relevante pentru verificarea capabilitații de prevenire si
combatere a terorismului nuclear si radiologic cel puțin odata la doi ani
28
Totodatăin Strategia Sectorială in domeniul securitații si siguranței nucleare este important ca să se aloce
inca de la inceput resursele umane si financiare corespunzatoare In caz contrar avem de fapt o ldquonon-strategierdquo
In plus trebuie prevazute obiective clare necesare relevante si cu rezultate măsurabile
Investigațiile criminalistice in domeniul nuclear au ca scop stabilirea responsabilitaților pentru utilizarea
efectivă a materialelor și dispozitivelor nucleare sau radioactive icircn acte criminale sau acte care amenință
securitatea națională și internațională Investigațiile criminalistice in domeniul nuclear includ colectarea de probe
izotopice chimice şi probe fizice pentru determinarea sursei de material folosit icircn acte criminale sau neautorizate
implicacircnd materiale radioactive nucleare inclusiv colectarea de probe privind persoanele implicate icircn deturnarea
acestor materiale
Sancțiunile penale au un efect de descurajare mai mare decacirct sanctiunile economice Incidentele minore pot
fi sancționate icircn mod adecvat prin măsurile de executare ale reglementatorului cum ar fi amenzile punitive
suspendarea licenței sau revocarea acesteia Sancțiuni mai stricte icircn temeiul dreptului penal trebuie impuse
pentru incidente mai grave Determinarea gravității unui incident implică factori de analiză cum ar fi tipul și
cantitatea de material utilizat intenția criminală a făptuitorului dacă incidentul a condus la ameninţări reale
Aceste considerente conduc la necesitatea includerii intr-un plan strategic de actiumni a urmatoarelor
masuri
a) Revizuirea regimului de sancţiuni penale şi civile existente in legislaţia şi reglementarile aplicabile in
domeniul nuclear Această revizuire este necesara prentru definirea mai clara a regimului sancţiunilor
aplicabile
b) Infiinţarea unui laborator acreditat pentru investigaţii criminalistice a infracţiunilor din domeniul nuclear şi
radiologic
c) Instituirea la nivel naţional a unui sistem de urmarire in timp real a starii surselor radioactive care pot
prezenta interes pentru un eventual trafic ilicit
7 Exemple de masuri specifice adoptate de Romania
Participarea Romaniei la Initiativa de Reducere Globala a Amenințarilor (GRTI) lansată de SUA a permis
derularea umnor proiecte de amploare importante pentru reducerea si eliminarrea unor vulnerabilitați din
domeniul nuclear atat la nivel național cat si internatțonal In acest sens se pot exemplifica cateva proiecte
semnificative derulate pentru Romania
Conversia zonei acrtive a reactorului nuclear de cercetari TRIGA de la combustibil puternic imbogățit
la combustibil imbogățit sub 20
Returnarea combustibilului nuclear puternic imbogățit de la reactorul TRIGA al Institutului de
Cercetari Nucleare de la Pitesti in SUA
Returnarea combustibilului nuclear puternic imbogățit de la reactorul VVR-S al Institutului de Fizică
si Inginerie Nucleară ldquoHoria Hulubeirdquo in Federatia Rusă (Proiectul RRRFR pentru Romania)
Imbunatațirea performanțelor de protecție fizică la instalațiile nucleare si radiologice din Romania
In Fig 5 se prezintă partenerii din Proiectul RRRFR pentru Romania in Fig6 se prezintă aspecte de la
transportul combustibilului nuclear ars (iulie 2009) iar in Fig 7 se prezintă ruta aeriană pentru transportul
combustibilului nuclear din Romania in Federația Rusă
Pentru prevenirea şi combaterea umor eventuale acte criminale de sustragere de materiale nucleare exista
modalități eficiente de supraveghere In Fig 8 se prezintă o modalitate de supraveghere in timp real prin satelit
a unui transport de combustibil nuclear in Romania
29
Fig 5 Partenerii din Proiectul RRRFR pentru Romania [8 9 10 11]
Fig6 Aspecte de la transportul combustibilului nuclear ars
pe calea aerului din Romania in Federația Rusă (iulie 2009) [8 9 10 11]
Fig 7 Ruta aeriană pentru transportul combustibilului nuclear
din Romania in Federația Rusă [8 9 10 11]
Fig 8 Supravegherea in timp real a unui transport
de combustibil nuclear in Romania
30
8 Concluzii
Activitațile nucleare si radilogice necesita o atenție deosebita in domeniul prevenirii si combaterii
criminalitații In primul rand trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte
Dezvoltarea unui cadru eficient de cooperare institțtională la nivel național reprezintă un factor
essențial in eliminarea vulnerabilităților din domeniul nuclear
Existenta unei baze materiale de inalt nivel tehnic (laboratoare naționale acreditate aparatura calibrată
omologată etc) reprezinta o necesitate majoră
Planificarea şi desfăşurarea de exerciţii natțonale pentru pregatirea entitătilor nationale şi a personalului
implicat se impune cu prepoderență
Trebuie dezvoltata o bancă de date cu ldquosemnaturilerdquo materialelor fisionabile si a izotopilor radcioactivi
Elaborarea si implementarea unui program de cercetare ndash dezvoltare pentru imbunatătirea metodelor de
detecție şi pentru dezvoltarea codurilor de calcul specifice trebuie finanțată
Se impune revizuirea regimului de sancţiuni penale şi civile existente in legislaţia şi reglementarile
aplicabile in domeniul nuclear Aceasta revizuire este necesara prentru definirea mai clara a regimului
sancţiunilor aplicabile
9 Referinţe
[1] ldquoStrategia Națională de Aparare a Ţarii pentru perioada 2015-2019rdquo Administraţia Prezidențiala
iunie 2015 Romania
[2] ldquoRaport Anual 2014 al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nuclearerdquo Website
wwwcncanro Romania
[3] M Ruumlhle bdquoDimensiunea nucleară a terorismului jihad-istrdquo Revista NATO ianuarie 2007
[4] Images for nuclear power plant explosion Adresshttpswwwgooglecomsearch
[5] rdquoINES The international nuclear and radiological event scalerdquo IAEA OECD-NEA www-
newsiaeaorg
[6] ldquoAn Assessment of the Health Consequences of the Chernobyl Accident Chernobyl - Ten Years After
Reports in four languages provided by GRS IPSN and RRC Adapted from IAEA 1991
[7] Images for nuclear explosion Adress httpswwwgooglecomsearch
[8] I Bolshinsky K Allen L Biro A Buchelnikov ldquoAir Shipment of Spent Nuclear Fuel from Romania to
Rusia - PATRAM 2010rdquo 16th Intl Symposium on Packaging and Transport of Radioactive Materials Oct
3-8 2010 London UK
[9] L Biro S Repanovici ldquoHEU Air Shipmentsrdquo Global Initiative to Combat Nuclear Terrorism Exercise
Planning Group Meeting 19 January 2010 Budapest Hungary
[10] Christopher Landers US Department of Energy National Nuclear Security Administration Office of
Global Threat Reduction Washington DC USA Igor Bolshinsky amp Ken Allen Idaho National Laboratory
Idaho Falls Idaho USA Stanley D Moses Oak Ridge National Laboratory Oak Ridge Tennessee USA
Lucian Biro National Commission for Nuclear Activities Control Bucharest Romania Faysal Abtuweigrat
Tajoura Nuclear Research Center Tripoli Libyan Arab Jamahiriya rdquoRomania and Libya Air Shipments of
Highly Enriched Uranium Spent Nuclear Fuelrdquo International Nuclear Materials Management (INMM)
Conference Baltimore MD July 13 2010
[11] I Bolshinsky K Allen ndash DOEIdaho National Laboratory USA LL Biro ndash National Commission for
Nuclear Activities Control Romania E Dragusin ndash National Institute for RampD in Nuclear Physics and
31
Nuclear Engineering ldquoHoria Hulubeirdquo Romania BA Kanashov M E Budu ndash RampD Company ldquoSosnyrdquo
ldquoThe Spent Nuclear Fuelrsquos World Premiere ndash Certified Air Shipmentrdquo Ingkernational Nuclear Journal
Special Edition No 1 2011 Moscow Russian Federation
[12] L Biro bdquoResponses and Prevention of Illicit Trafficking in Romania - Short and Medium Term Actions
Planrdquo ldquoInternational Approaches to Nuclear amp Radiological Securityrdquo Conference September 29th -
October 2nd 2002 London UK
[13] bdquoSources and Effects of Ionizing Radationrdquo United Nations Scientific Committee on the Effects of
Atomic Radiation UNSCEAR 2008 Report to the General Ansembly with Scientific Annexes Vol 1
[14] Legea Nr 111 din 10 octombrie 1996 privind desfasurarea icircn siguranta reglementarea autorizarea şi
controlul activitatilor nucleare republicata Romania
[15] D Voinea ldquoCriminalistica ndash Curs Universitarrdquo Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti 2015
[16] L Biro ldquoInstrumente Juridice Internaţionale in Domeniul Nuclear - Transpunere Nationalardquo Referat
Masterat Universitatea ldquoTitu Maiorescurdquo Bucuresti Facultatea de Drept şi Stiinte Juridice Targu-Jiu
Domeniul de Studii Universitare de Master Drept Specializarea Stiinte Penale şi Criminalistica An
Universitar 2014-2015 Sem Im Disciplina Fundamentul Criminalisticii februarie 2015
[17] IAEA EUROPOL WCO ldquoCombating Illicit Trafficking in Nuclear and other Radioactive Materialrdquo
Technical Guidance Reference Manual IAEA Nuclear Security Series No 6
[18] L Biro ldquoTerorismul Nuclear şi Radiologicrdquo lucrare sustinuta la cursul de pregatire ldquoPrevenirea şi
combaterea terorismului şi neproliferarea armelor de distrugere in masardquo organizat de Academia de Politie
ldquoAl I Cuza Bucuresti 08022005
[19] D Voinea bdquoCazul Carlos Sacalulrdquo comunicare pivata
[20] V Lapadus bdquoCazul Furtul Secoluluirdquo comunicare privata
[21] L Biro ldquoNuclear Security in the Context of Global Threatsrdquo George C Marshall Association Romania
Bucharest 29 March 2012
[22] L Biro ldquo3Srdquo Concept Implementation Strategyrdquo SPAREX Nuclear 3S Ltd BITs 4th Annual New Energy
Forumndash2014 Forum 6 Nuclear Energ Qingdao Internaţional Convenţion Center Qingdao China September
21-23 2014
[23] L Biro ldquoBest Practices and Challenges to Implement ldquo3Srdquo Concept Efficientlyrdquo Technical Meeting
Interfaces and Synergies in Safety Security and Safeguards for the Development of a Nuclear Power
Program IAEA Vienna Austria 26-29 November 2012
32
CRIMINOGENEZA INFRACŢIUNILOR CONTRA SIGURANŢEI CIRCULAŢIEI PE CALEA
FERATĂ TRECUT PREZENT ŞI VIITOR
Vasile Stoica18
REZUMAT
Autorul remarcă evoluţia şi amploarea fenomenului icircn materia infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei
feroviare avacircnd icircn vedere importanţa sistemului de transport feroviar şi mai cu seamă asigurarea unor parametrii
optimi de siguranţă ai acestuia Evoluţia societăţii romacircneşti a marcat de-a lungul timpului şi o permanentă
adaptare a infractorilor fapt ce a impus adoptarea unor strategii care să poată contracara comiterea unor astfel de
fapte şi implicit să conducă la prevenirea şi controlul unui astfel de fenomen
Cuvinte cheie sistem de transport feroviar siguranţa circulaţiei pe calea ferată criminalitate evoluţie
perspectivă
Calea feratăhellip Un miracol foarte controversat la apariţia sa la icircnceputul secolului al XIX-lea dar care
s-a impus treptat in toate ţările lumii devenind icircn scurt timp cel mai important mijloc de transport terestru Chiar
dacă icircntr-o perioadă se vorbea despre o concurenţă icircntre transportul auto şi cel feroviar Dar prin extinderea
tracţiunii electrice şi prin introducerea electronicii icircn exploatarea feroviară calea ferată a icircnceput să cacircştige tot
mai mult teren icircn solicitările populaţiei
De nenumărate ori ne icircntrebăm de ce preferă oamenii să călătorească cu trenul icircn pofida numărului
sporit de autoturisme proprii sau a altor mijloace de transport icircn comun cum ar fi cel auto aero sau naval
Sau de ce agenţii economici aleg tot bdquodrumul de fierrdquo
Dar dincolo de opţiunile publicului călător există cu siguranţă o motivaţie obiectivă a faptului că
transportului feroviar i se acordă icircn continuare o pondere importantă chiar din ce icircn ce mai importantă după
previziunile organismelor europene şi icircn acest nou secol al bdquoerei atomicerdquo
La o primă analiză generică se poate demonstra faptul că suprafaţa ocupată de 500 km de linie de mare
viteză este egală cu suprafaţa totală a unui aeroport iar o linie de cale ferată dublă ocupă 60 din terenul necesar
unui drum rutier cu două benzi De unde se poate deduce că transportul feroviar implică un consum scăzut de
resurse cum ar fi suprafeţele de teren folosite Pe de altă parte ultimele statistici efectuate demonstrează icircncă un
lucru demn de luat icircn seamă şi anume consumul de energie pe calea ferată care este de şase ori mai scăzut decacirct
icircn cazul transportului auto şi de trei ori mai mic icircn comparaţie cu necesarul pentru avioanele comerciale Icircn plus
icircn tarifele de transport percepute călătorilor sunt stipulate multiple forme de discount pentru mai multe categorii
de persoane sau pentru diverse forme de transport
De aici putem deduce motivele care au făcut ca şi costul transporturilor feroviare să fie mai mic decacirct al
celorlalte sistemede transport Or aceasta explică icircn mare parte opţiunile populaţiei icircn favoarea sistemului de
transport feroviar
De asemenea ne mai putem icircntreba oare gradul de siguranţă icircn transportul feroviar este mai ridicat
decacirct al celorlalte mijloace de transport
Răspunsul este afirmativ Nu de puţine ori s-a demonstrat că la calea ferată siguranţa este cea mai
importantă şi asta o dovedesc indicatorii de securitate foarte buni a căror menţinere reprezintă principalul
obiectiv al feroviarilor Desigur icircn opinia unor autori punctualitatea ar fi cea care ar trebui să reflecte cel mai
bine calitatea serviciilor oferite dar la calea ferată se preferă sacrificarea ei atunci cacircnd siguranţa ar putea fi
afectată
Si nu icircn ultimul racircnd evaluările efectuate la nivel internaţional arată că transportul pe calea ferată nu
este numai unul dintre cele mai sigure şi cu cele mai mici influenţe negative asupra mediului icircnconjurător dar va
deveni icircn curacircnd poate cel mai fiabil si ieftin mijloc de transport
18
Doctorand Institutul de Cercetări Juridice Academia Romacircnă
33
Iată aşadar doar cacircteva dintre motivele pentru care cu toţii alegem călătoria pe bdquodrumul de fierrdquo
costuri scăzute indicatori superiori de siguranţă protejarea mediului icircnconjurător şi bineicircnteles
profesionalismul cu care se lucrează icircn acest sector
La nivelul Comunităţii Europene s-a impus problema reabilitării transportului feroviar a creşterii
icircncrederii icircn acest mod de transport şi deci a extinderii sale Mai mult decacirct atacirct trecerea treptată la o unitate
general-europeană cu o circulaţie absolut liberă peste graniţele geografice a impus revederea principiilor de
circulaţie pe calea ferată la nivelul icircntregii Europe
Icircn acest scop este icircncă icircn curs de desfăşurare cel mai ambiţios program de armonizare tehnică şi
legislativă icircn domeniul transportului feroviar menit să asigure interoperabilitatea la nivel european
Interoperabilitatea reprezintă capacitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză de a permite
circulaţia neicircntreruptă icircn condiţii de siguranţă a trenurilor prin realizarea unui spaţiu fără frontiere interioare
Icircn conformitate cu Directivele Consiliului Comunităţii Europene Cailor Ferate Romacircne le revine rolul
de a integra infrastructura feroviară naţională icircn parametri tehnici şi legislativi europeni
Pentru modernizarea reţelei proprii icircn conformitate cu exigenţele europene Romacircnia a semnat mai
multe acorduri internaţionale privind transporturile feroviare şi participă la o serie de proiecte internaţionale icircn
domeniu
Reţeaua feroviară publică a CFR asigură legătura cu toate reţelele feroviare ale celorlalte ţări din
Europa şi din Asia Lungimea desfăşurată a liniilor este de 22247 km lungimea reţelei de cai ferate din
Romacircnia fiind a şaptea ca mărime icircn Europa după Germania Franţa Italia Spania Polonia şi Ucraina Reţeaua
feroviară este armonios repartizată pe teritoriul ţării avacircnd o dispunere circulară pe doua inele aproape
concentrice străbătute de 8 magistrale radiale care pornesc din capitala ţării
Romacircnia prin aşezarea sa geografică reprezintă o zonă de intersecţie a magistralelor internaţionale de
transport pe calea ferată care leagă atacirct nordul de sudul Europei cacirct şi vestul de estul acesteia Astfel ţara
noastră este străbătută de trei mari coridoare paneuropene şi anume
coridorul IV Berlin-Nurnberg ndashPraga-Budapesta-Constanţa-Salonic-Istambul
coridorul VII Dunărea
coridorul IX Helsinki-StPetersburg-Moscova- Pskov-Kiev-Liubashaveska-Chişinău-
Bucureşti-Dimitrovgrad-Alexandropolis
Coridoarele IV şi IX sunt multimodale avacircnd componente rutiere şi feroviare incluzacircnd porturi
fluviale şi maritime ca noduri şi centre de colectare şi distribuţie icircntre modurile de transport Importanţa acestor
coridoare icircn structura traficului derulat pe reţeaua CFR şi necesitatea reabilitării lor rezidă din faptul că icircn total
pe circa o cincime din lungimea totală a reţelei se derulează aproape o jumătate din traficul total
Starea tehnică a infrastructurii feroviare modul de finanţare al acesteia şi problemele economice
existente icircn activitatea Companiei Naţionale de Căi Ferate bdquoCFRrdquo SA determină următoarele concluzii
infrastructura feroviară se afla icircntr-un proces de degradare continuă datorită icircn principal
neasigurării fondurilor necesare pentru icircntreţinere şi reparaţii
necesitatea continuării şi accelerării procesului de modernizare şi reabilitare a infrastructurii
feroviare de transport pentru alinierea la standardele europene de performanţă confort şi
siguranţă
continuarea cooperării cu politiile de resort icircn vederea eradicării fenomenului infracţional şi
diminuării prejudiciilor cauzate
icircn mod incontestabil aderarea Romacircniei a reprezentat un pas important icircn direcţia evoluţiei dreptului
romacircnesc Evoluţia acestuia icircncepută icircncă de la nivelul anului 1989 icircn perioada ante şi post aderare nu a făcut
decacirct să se adapteze noilor cerinţe ale evoluţiei statului de drept icircn scopul de a asigura prin intermediul normelor
juridice ordinea juridică ndash parte integrantă a ordinii sociale
Integrarea Romacircniei icircn Uniunea Europeană a reprezentat finalizarea cu succes a unui amplu proces
icircndelungat şi complex de armonizare a legislaţiei naţionale şi instituţiilor statului la parametrii necesari
cooperării cu organismele comunitare Cum era şi firesc acest proces şi-a pus icircn mod semnificativ amprenta pe
majoritatea instituţiilor statului de drept inclusiv a celor ce concură la icircnfăptuirea justiţiei care şi-au adaptat
principiile de funcţionare la exigentele cerute de noul statul al Romacircniei respectiv acela de stat membru al
Uniunii Europene
Astfel sistemul dreptului romacircnesc a manifestat o continuă adaptare la cerinţele vieţii sociale aflată icircntr-
un amplu si perpetuu proces de dezvoltare Un important segment din cadrul dreptului public este reprezentat de
acele reglementări care urmăresc apărarea valorilor esenţiale pentru existenţa şi siguranţa unei societăţi Intră icircn
această categorie normele juridice penale practica judiciară din acest domeniu precum şi ştiinţele penale
(criminalistica criminologia penologia etc) acestea contribuind la elaborarea strategiilor de prevenire şi
combatere a criminalităţii
Criminalitatea este o realitate a oricărei societăţi şi evoluează odată cu aceasta Icircn paralel cu evoluţia
criminalităţii se impune ca o necesitate absolută evoluţia strategiilor de combatere a acestui fenomen Prevenirea
şi combaterea criminalitaţii se realizează prin măsuri de politică penală reglementate expres icircn sistemul de drept
34
al fiecărui stat membru al Uniunii Europene şi se implementează prin intermediul instituţiilor publice
specializate icircn conformitate cu directivele Uniunii
Criza financiară fără precedent cu care se confruntă atacirct Romacircnia cacirct şi importante ţări ale Uniunii
Europene nu poate justifica neglijarea costurilor necesare funcţionării unor instituţii ce au ca obiectiv lupta
icircmpotriva criminalităţii dacă luăm icircn considerare costurile comiterii crimei de care s-a amintit anterior
Deasemenea bugetul de stat decimat icircn urma unei politici guvernamentale ce asemeni unei găuri negre
aspiră banul public icircn scopuri incerte nu poate justifica imposibilitatea adaptarii justiţiei şi a numărului
magistraţilor la nevoile actuale şi nici eşecul icircncercărilor de a-i pune pe aceştia la adapostul eternei suspiciuni de
imparţialitate şi de lipsa de inamovibilitate Magistratul deşi un functionar public cu un statut paradoxal ca
reprezentant al puterii şi contraputerii pe care o reprezintă dar poate să o şi controleze19
este simbolul justiţiei
Justiţia ca monopol al Statului Romacircn a fost icircn perioada post aderare adesea aspru criticată pentru inerţia
manifestată cu privire la evoluţia spre independenţă
Integrarea Romacircniei icircn structurile europene ne-a oferit posibilitatea evaluării structurale a tuturor
instituţiilor ce concură la siguranţa naţională şi alinierea lor la standele europene icircn vederea armonizării
metodelor şi mijloacelor de lupta icircmpotriva fenomenului infracţional
Amploarea fenomenului infracţional determinat icircn primul racircnd de evoluţia continuă a societăţii icircn
paralel cu cea a specializării infractorilor a atins şi latura infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe calea
ferată fie că vorbim de infracţiunile incriminate icircn art229 alin3 litf din Noul Cod penal sau de cele prevăzute
icircn Titlul VII intitulat bdquoInfracţiuni contra siguranţei publicerdquo Capitolul 1 care incriminează faptele ce aduc
atingere siguranţei circulaţiei pe căile ferate situaţii icircn care discutăm de punerea icircn pericol a siguranţei circulaţiei
feroviare fie ca vorbim de incriminările aduse de L 289-2005 situaţie icircn care prin faptele săvacircrşite nu s-a pus icircn
pericol siguranţa circulaţiei feroviare
Infrastructura feroviară publică suportă astfel o discuţie aparte datorată atacirct specificităţii acesteia cacirct şi
a faptului că este parte integrantă a sistemului naţional de apărare a ţării De aceea studierea fenomenului
infracţional şi eradicarea acestuia prin metode şi mijloace specifice este de o maximă importanţă
La o primă analiză a fenomenului infracţional la nivel naţional rezultă că numai icircn cursul anului 2009
au fost icircnregistrate un număr de peste 1000 de fapte ce au vizat infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe calea
ferată cu un prejudiciu total de aproximativ 10 milioane de lei Ce atrage icircnsă atenţia este procentul foarte redus
al recuperării acestor prejudicii dar şi a identificării autorilor
Se impune o mai atentă abordare a studiului fenomenului infracţional specific caii ferate asta şi datorită
faptului ca de-a lungul timpului studiile au demonstrat că este mult mai uşor să previi decacirct sa identifici autorii
Contactul cu societăţile occidentale produs după evenimentele din Decembrie 1989 ne-a oferit nu
numai posibilitatea de a icircmprumuta şi icircmpărtăşi parte din valorile şi tradiţiile popoarelor respective ci şi o
specializare a infractorilor care au dus şi continuă să ducă o permanentă luptă cu profesionalizarea activităţii
infracţionale
Criza economică declanşată la nivel mondial a condus implicit la creşterea fenomenului infracţional
observacircndu-se icircn ultima perioadă o creştere şi la nivelul infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei feroviare
Printre cele mai des icircntacirclnite infracţiuni se numără cele de bdquofurt calificatrdquo 209 Cod penal şi bdquodistrugere şi
semnalizare falsărdquo276 Cod penal acestea avacircnd o pondere de aproximativ 90 Se remarcă totodată şi o creştere
a numărului accidentelor feroviare datorate icircn primul racircnd nerespectării regulilor elementare de circulaţie la
trecerile la nivel cu calea ferată
Toate acestea au condus la intensificarea masurilor de cooperare dintre sucursalele regionale CFR la
nivel naţional şi Poliţia Transporturi feroviare materializate icircn ample planuri comune de colaborare derulate pe
parcursul ultimilor ani ce au vizat in principal eradicarea infracţionalităţii specifice acestui sector de activitate
Controlul fenomenului infracţional ce aduce atingere sistemului de transport feroviar poate fi realizat
prin adoptarea unor măsuri complexe reactive care se impune a avea menirea să restracircngă amploarea şi
gravitatea acestuia precum şi repetarea lui sub o altă formă
Avacircnd icircn vedere considerentul că elaborarea unei politici penale eficiente cacirct şi a unor programe de
prevenire şi resocializare a infractorilor nu se poate realiza fără o cunoaştere profundă a cauzelor fenomenului20
se impune a fi adoptate strategii eficiente de prevenire şi control a fenomenului criminogen icircn materia
infracţiunilor ce aduc atingere sistemului de transport feroviar
Analiza evoluţiei fenomenului infracţional icircn material infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe calea
ferată reliefează faptul că comiterea unor astfel de fapte au drept autori fie persoane singulare fie grupuri de
indivizi cunoscători ai sistemului feroviar icircn unele cazuri chiar angajaţi sau foşti angajaţi ai companiei precum şi
vulnerabilitatea sistemului de transport feroviar
19
VM Ciobanu - Tratat de Drept procesual civil I ed Lumina Bucuresti 1997 p 17 20
Rodica Mihaela Stănoiu ldquo Metode şi tehnici de cercetare icircn criminologierdquo Edit Academiei Romacircne Republicii Socialiste Romacircnia Bucureşti 1941 p20
35
Icircn marea majoritatea cazurilor făptuitorii rămacircn necunoscuţi prejudiciile icircnregistrate de cele mai multe
ori semnificative nerecuperate şi o rată a criminalităţii icircn domeniu aflată icircntr-o continuă dezvoltare
Toate aceste icircmprejurări fac ca numărul infractorilor identificaţi să fie destul de mic şi cu mult mai mic
numărul celor care ajung să fie condamnaţi definitiv pentru comiterea unor astfel de fapte precum şi a valorii
prejudiciilor recuperate
Placircngerile penale efectuate ca urmare a evenimentelor feroviare produse la nivel naţional scot icircn
evidenţă un număr semnificativ de sesizări penale o valoare substanţială a prejudiciilor o valoare foarte scazută
a recuperării acestora
Că există probleme seroase icircn ceea ce priveşte sancţionarea efectivă a persoanelor care comit infracţiuni
ce aduc atingere sistemului de transport feroviar rezultă şi din faptul că deşi statistic s-a dovedit că majoritatea
persoanelor trimise icircn judecată pentru astfel de fapte sunt condamnate definitiv pentru comiterea lor icircntr-un
procent extrem de redus sunt şi recuperate sumele ce reprezintă prejudiciul produs de cele mai multe ori aceştia
fiind icircn incapacitatea de a achita sumele datorate iar icircn urma executării silite fiind declaraţi insolvabili fapt ce
conduce nu numai la icircnregistrarea unor prejudicii principale ci şi a unora suplimentare (cheltuieli ocazionate de
legalizarea şi punerea icircn executare silită a hotăracircrilor judecătoreşti definitive)
Desigur că icircn această situaţie implementarea unor măsuri icircn faza de urmărire penală precum
confiscarea unor bunuri sau punerea sechestrului asiguratoriu reprezintă un ajutor important şi la prima vedere
pare a fi soluţia salvatoare icircnsă atacircta vreme cacirct de cele mai multe ori implementarea unor astfel de măsuri nu
este posibilă este destul de dificil să poţi duce la icircmplinire scopul procesului penal soluţia icircntr-o astfel de
situaţie fiind una teoretică cu minime implicaţii asupra practicii
Icircnregistracircnd cote fără precedent infracţiunile contra sistemului feroviar din Romacircnia se află icircntr-o
continuă dinamică ascendentă perspective nefiind deloc icircnbucurătoare
36
PSIHOLOGIA CRIMINOLOGICĂ ȘI EXPERTIZA PSIHOLOGIC-CRIMINOLOGICĂ
IcircN ROMAcircNIA bdquoMOTOARELErdquo PSIHOLOGICE ALE CRIMINOLOGIEI
Alin Leș
psiholog
formator consultant expert icircn Criminologie și Științe Criminale
Conferința
bdquoCriminologia icircn Romacircnia - trecut prezent și viitorrdquo
București 4 septembrie 2015
Abstract
Icircncă din 2009 am prezentat icircn cadrul diferitor colocvii conferințe simpozioane și congrese naționale și
internaționale poziția psihologiei criminologice și a expertizei psiho-criminologice ca bdquounguentrdquo principal icircn
individualizarea calitativă a pedepsei Cu riscul de a părea deplasat icircndrăznesc să afirm că ne aflăm icircn pragul
unei bdquodemonologii juridicerdquo atunci cacircnd pedepsim Mai mult după un pattern de experiență și cazuistică comună
decacirct prin probe care să ajute justiția să respire inclusiv calitativ și deținutul să fie cunoscut
preponderentamănunțit din perspectiva psihologiei clinice Infracțiunile de omorhomicid cele care includ
motivația sexuală și cele mixte prezintă subiectul și totodată obiectul unei părți din domeniul vast al psihologiei
criminologice și al icircntregului segment al expertizei psiho-criminologice Icircn acest punct am ales să excelăm icircn
spațiul public
Cuvinte cheie psihologie criminologică expertiză psihologic-criminologică infracțiuni cu motivație
sexuală infracțiuni de omor infracțiuni mixte
Dragi și stimați auditori
Icircncep această lucrare a mea prin a mulțumi ca icircntotdeauna doamnei profesor doctor Rodica Stănoiu pentru
icircncrederea oferită prin icircnființarea la Sibiu a Filialei Sibiu a Societății Romacircne de Criminologie și
37
Criminalistică Cacirct timp voi trăi va fi pentru mine o mare onoare să port profesional girul criminologiei și al
psihologiei criminologice romacircnești
Stimat auditoriu
Voi trece direct la subiect Este o crimă din punct de vedere juridic să pedepsești icircn plan penal și penologic
criminologia și icircn plan psihologic psihologia criminologică Este o crimă atacirct politică dar și una de marketing
penal Este o crimă la care asistăm cu toții unii mai puțin neputincioși decacirct alții și care ne trimite icircn Occident
ca bdquoasistațirdquo icircn ale criminologiei Pacircnă și eu am icircnțeles cacirct de mari sunt interesele pentru ca această materie
disciplină și evidență mondială să nu apuce drumul curriculelor tuturor facultăților de Drept Sociologie
Psihologie și de ce nu Medicină din Romacircnia
Mult stimat auditoriu
pe cacircnd efectuam studiile și stagiile icircn criminologie icircn Franța observasem statutul criminologiei romacircnești icircn
Europa Eram un novice icircntr-ale științei criminologice și eram icircn mare căutare de lucrări și studii icircn domeniu
Dovadă că cele mai multe dintre lucrările achiziționate sunt icircn format electronic Preocupat fiind am ajuns la
concluzia că un cuvacircnt de spus trebuie să existe și dinspre noi icircnspre ceilalți Așa că iată-mă la prima participare
internațională icircn domeniu Paris 2009 la Colocviul de criminologie organizat de Pierre Tournier directorul de
cercetări la CNRS al Centrului de Istorie Socială al secolului XX fost președinte al Asociației Franceze de
Criminologie și lector la Universitatea Paris 1 Pantheacuteon-Sorbonne Prezentarea situației Institutului Național de
Criminologie din țara noastră și desființarea acestuia icircn decembrie 2006 era mult mai apropiată datei
Colocviului astfel că P Tournier și profesorul M Jaouhar (Universitatea Casablanca din Maroc) au rămas
profund uimiți Pe cacircnd alții luptau pentru o criminologie recunoscută de stat ca știință de sine stătătoare noi
jonglam cu criminologia ca și cu o minge desumflată icircntr-o curte de școală părăsită
Următoarea mea icircntacirclnire publică cu criminologia prin prisma delincvenței tratată psihologic a fost față icircn față
cu doamna profesor Stănoiu la Conferința Națională de la Constanța bdquoDevianța și delincvența juvenilă Aspecte
psiho-individuale medico-sociale şi juridice icircn contextul actualrdquo anul 2010 Doamna profesor a fost
moderatorul secțiunii și cacircnd mi-a venit racircndul mi s-a spus ferm bdquoDomnule Leș aveți 7 minute pentru
prezentarea lucrării dumneavoastrărdquo M-am conformat
La Conferința Internațională bdquoSocial work perspective on quasi-coercitive treatment of offendersrdquo de la
Timișoara anul 2011 organizată de Universitatea de Vest prin coordonatorul ei principal cadrul didactic
Mihaela Tomiță (actualmente coordonatorul seriei bdquoȘtiințe socio-umanerdquo a editurii Pro Universitaria) am
susținut lucrarea bdquoNormalitate și patologie din perspectiva psihologiei criminalejudiciare criminologiei și
psihiatrieirdquo regăsită icircn Revista Romacircnă de Criminologie și Criminalistică (ISSN-1454-5624) Nr4 pp 138-142
Am vrut să scot icircn evidență atacirct drumul comun al celor trei dar și cel individual Mai mult că acest drum se
intersectează atacirct icircn teme mari ca bdquonormalitateardquo cacirct și icircn spectrul larg al termenului bdquopatologierdquo
Anul 2011 a adus cu sine alte două evenimente marcante icircn sfera psihiatriei Am considerat că este important să
expun public două lucrări Icircn cadrul Congresului dedicat cercetării științifice de la Oradea am avut onoarea să fiu
moderat de academicianul Mircea Lăzărescu somitate icircn domeniul psihopatologiei Lucrarea mea a fost
bdquoPledoarie pentru Psiho-criminologie icircn Romacircnia Domeniu al interferențelor pluri- inter- și transdiciplinare
domeniu al exigențelor formatoriirdquo (Analele Universității din Oradea ISSN 1224-1245 Fascicula Medicală Nr
8 pp 224-241) Chiar dacă aparent subiectul a fost bdquoca nuca-n pereterdquo icircn momentul audierii a suscitat discuții
icircntre mine și alți psihiatri Bineicircnțeles domniile lor au considerat că această disciplină intră oarecum sub
competența lor nereușind icircnsă să ofere niște granițe bine delimitate S-au invocat cazurile Germaniei și Austriei
unde expertiza psihologic-criminologică ar constitui parte din expertiza medico-legală psihiatrică Explicațiile
noastre s-au axat pe faptul că examenul psihicpsihologic din cadrul expertizei medico-legale psihiatrice nu
echivalează cu expertiza psihologic-criminologică Cel puțin nu icircn Occident (Canada Franța) unde există un
interes accentuat pentru studiul recidivei și al individualizării calitative ale pedepselor Icircn fapt psihologia
criminologică este bdquogura de aerrdquo a altor două disciplinematerii care ar trebui să existe ca bdquoaluviunirdquo constante
preponderent icircn mediul penal psihologia clinică și criminologia Profesorul Patrick Morvan de la Universitatea
Pantheacuteon-Assas 2 militează constant pentru debușeuri profesionale icircn criminologie (vezi
httppatrickmorvanover-blogcomarticle-master-2-de-criminologie-a-l-universite-pantheon-assas-
74297387html accesat online la 23 august 2015)
Celălalt eveniment din zona psihiatriei al anului 2011 a icircntruchipat nevoia plurivalentă de asistență psihiatrică a
omului aflat icircn suferință psihică Icircn cadrul Congresului Internaţional de Psihiatrie Integrativă şi Expertală
38
bdquoMultidimensionalitatea asistenţei psihiatrice Modele de asistenţă psihiatrică comunitară Macro-Mod Projectrdquo
organizat de Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași și Spitalul de Psihiatrie Socola (astăzi Institut) am
susținut lucrarea de maxim interes pentru psihologia criminologică intitulată bdquoPsihiatrie psihanaliză şi analiză
comportamentală icircn crimele cu motivaţie sexualărdquo Icircntr-un mediu profesionist de dialog pluri- inter- și
transdisciplinar am considerat că psihologia criminologică icircși merită locul de bdquogarărdquo profesională și nicidecum
de haltă Atacirct cacirct mi-a stat icircn putință am ridicat stindardul direct sau indirect al criminologiei cacirct mai sus
Anul 2012 a fost unul de bun augur pentru cariera mea icircn sfera criminologiei Am participat pentru prima oară la
evenimentul organizat de Academia Romacircnă prin Institutul de Cercetări Juridice bdquoAcad Andrei Rădulescurdquo și
Societatea Romacircnă de Criminologie și Criminalistică intitulat bdquoMarea criminalitate icircn contextul globalizăriirdquo
(Leș 2014 p 102) Am considerat că sinteza unui studiu internațional a profilului psiho-criminologic al
teroristului este binevenit pentru contextul de-atunci bdquoProfilul psiho-criminologic al teroristului Psihologie și
psihopatologierdquo a concluzionat că nu există boli psihice printre cei aleși să disemineze teroarea Pentru mai multe
detalii el poate fi lecturat icircn volumul bdquoMarea criminalitate icircn contextul globalizăriirdquo ISBN 978-606-673-000-6
Editura Universul Juridic pp 63-66
Icircn 2013 s-au petrecut 5 evenimente cu greutăți diferite pentru un specialist Să le luăm pe racircnd
1 Publicarea volumului bdquoCriminologie și psihologie criminologicărdquo la editura bdquoOscar Printrdquo și lansarea acestuia
la Academia Romacircnă pentru care icirci mulțumesc icircncă o dată doamnei profesor Rodica Stănoiu (vezi
httpwwwlujurodezvaluirievenimentecriminalitatea-si-mediul-specialisti-de- renume-au-dezbatut-la-
conferinta-organizata-de-societatea-romana-de-criminologie-si- criminalistica-si-institutul-de-cercetari-
juridice-acad-andrei-radulescu-al-academiei- romane-fenomenului-criminalitatii-de-mediu-roprint=1
accesat online la 4 mai 2013) Din această perspectivă a fost un an vital pentru mine Chiar dacă este o lucrare
bdquoapostrofatărdquo de unii specialiști consider că este icircn primul racircnd o pledoarie pentru umanitatea dintre oameni
(Leș 2015 pp 64-68) Degetul pe rana socială a crimei și a unor atitudini care conducpreced actul criminal sunt
tot atacirctea icircncercări de a explica magnetismul oamenilor icircnspre rău Psihologia criminologică modernă vorbește
atacirct despre problema alegerii icircntre bine și rău (Vasile 2010 p 273) cacirct și despre depășirea cadrelor de analiză
penală și procedural-penală Se revine la o filosofie a modului de existență la atribuirea valorilor morale la
schimbul de experiență părinte-copil dar și la un intermezzo ontologic icircntre principalele verbe bdquoa firdquo și bdquoa aveardquo
2 Conferința Internațională Maghiaro-Romacircnă de Psihiatrie bdquoLimitele psihicului nelimitatrdquo de la Győr
Ungaria icircn perioada 23-26 ianuarie Aici am susținut lucrarea bdquoLimitele psihicului O perspectivă a filosofiei
religiei psihologiei psihiatriei antropologiei și fenomenologieirdquo Cu alte cuvinte un mix de științific și simț
comun asupra problematicii limitelor psihicului Relevanța criminologică pentru această lucrare rezultă icircn mod
special icircn plan psihoterapeutic Lucrarea a fost publicată icircn revista bdquoPhilobiblon - Transylvanian Journal of
Multidisciplinary Research in Humanitiesrdquo ISSN 1224-7448 indexat Ebsco Academic Search Complete
Library Information Scienceamp Technology Abstracts with Full Text Ebsco Discovery Service ProQuest
Scopus Sci-Verse) vol XIX nr 1
3 Prezentarea lucrării bdquoFantasmele conștiente și inconștiente ale psihopațilorcriminalilor icircn construcția crimei
sexuale Perspectivele psihologică psihiatrică psihanalitică și psiho-criminologicărdquo icircn cadrul Zilelor Asociației
Studenților la Psihologie și Științele Educației din București
4 Am fost contactat de Biroul de Investigații Criminale din Sibiu ca și consultant criminolog pentru cazul
bdquoJandarmul ucis icircn fața Consulatului Germanrdquo (Leș 2014 p 105) Chiar dacă am avansat două posibile piste
dosarul este cu autor necunoscut inclusiv astăzi din motive hilare pentru un sistem care pretinde și se pretinde
5 bdquoPsi amp analiză comportamentală icircn omuciderile sexualerdquo regăsită icircn Analele Universității din Oradea (2013)
ISSN 1224-1245 Fascicula Medicală Nr 10 pp 74-85 Icircn această lucrare am accentuat rolul psihologului
criminolog și al criminologului icircn diferite compartimente de cercetare ale unei infracțiuni de la cercetarea la fața
locului pacircnă la nevoia acută de contribuția acestora icircn structurile Ministerului Administrației și Internelor
Justiției etc
2014 a reprezentat din punctul meu de vedere un plus de perspectivă pentru evoluția psihologiei criminologice
dar și a expertizei psihologic-criminologice din Romacircnia Cum icircn unele situații unele lucruri se cer a nu fi spuse
icircn față ci pe ocolite exact așa am icircncercat și eu să esențializez ceea ce mă interesa Icircntr-un cadru de sobrietate
științifică am publicat la Presa Universitară Clujeană volumul bdquoPsihologie și laquoștiința răuluiraquordquo (vezi
httpwwwedituraubbclujrowwwrobooksauthors_dphpida=1041) Lucrarea este icircmpărțită icircn trei părți (1)
bdquoDinamism și determinism psihologicrdquo (2) bdquoPersonologie și determinism psihologicrdquo (3) bdquoPsihologie - rău -
cultură și determinism psihologicrdquo și vrea să surprindă atacirct o lene profesională a unor specialiști cacirct și un
determinism provenit din această stare
39
Tot icircn 2014 am editat lucrarea-jurnal bdquoPsihologie criminologică Individul și mulțimea icircn note impresii și
realități subiectiverdquo (ISBN 978-973-595-650-9) la editura Oscar Print Dacă ar trebui să-i realizez o caracterizare
scurtă aș spune doar atacirct diagnosticul social al societății și rolul psihologului criminolog
Icircn același an se remarcă lucrarea bdquoDespre psihopatologie și crimărdquo (ISBN 978-973-558-769-7) editura
Universității din București Ars Docendi care dorește să surprindă notele psihopatiei icircn existența de zi cu zi
Anul 2014 a fost bogat criminologic și psihologic-criminologic inclusiv prin prezentarea lucrării bdquoAu nevoie
judecătorii procurorii și juriștii icircn actul justițional de beneficiile psihologiei criminologice respectiv a
expertizei psiho-criminologice icircn spaţiul legii penale şi civile ndash cacircteva consideraţii şi repererdquo icircn cadrul
Conferinței bdquoCriminalitatea și mediulrdquo (Leș 2015 p 56 pp 62-63) organizată de Societatea Romacircnă de
Criminologie și Criminalistică icircmpreună cu Institutul de Cercetări Juridice bdquoAcad Andrei Rădulescurdquo din cadrul
Academiei Romacircne Pentru lecturare lucrarea a fost publicată icircn volumul conferinței bdquoCriminalitatea și mediulrdquo
(ISBN 978-606-673-448-6) Editura Universul Juridic pp 168-182
Pot spune de asemenea că 2014 a fost un an al The European Law Students Association (ELSA) Sibiu și
Asociației Studenților la Psihologie și Științele Educației (ASPSE) București Icircn cazul a două evenimente le-am
vorbit celor de la ELSA Sibiu despre
1 bdquoFactorii criminologici icircn evoluția procesului delincvențial juvenilrdquo (31 oct-1 nov httpelsarop=48)
2 bdquoCazul Robert Ciobanu și crima cu motivație sexuală Hiba psiho-penitenciară și prospectul relației laquojudecător
- psiholog criminolograquordquo (13 dec) icircn cadrul dezbaterii bdquoIcircnchisorile - ilegalitățile unei instituții legalerdquo
Celor de la ASPSE București le-am vorbit despre bdquoPsihologie criminologică și expertiză psiho-criminologică icircn
Romacircnia Mize considerații și repererdquo (Leș 2015 pp 46-49)
Anul publicațiilor 2014 s-a intersectat cu anul mass-media 2014 icircn ceea ce-mi privește interesul criminologic
respectiv psihologic-criminologic Am apărut icircn bdquoEvenimentul zileirdquo icircn două racircnduri (1) la 1 decembrie 2014
cacircnd am dialogat cu psihiatrul Gabriel Diaconu asupra cazului Robert Ciobanu Titlul exact este bdquoVerdict de
psiholog-criminolog laquoIcircn mintea criminalului totul e icircncă posibilraquordquo (pp 10-11) (2) la 4 decembrie 2014 cacircnd
fiind contactat de jurnalistul de investigații Mihnea Petru-Pacircrvu icircn urma articolului de la 1 decembrie am mai
punctat cacircteva aspecte legate de noua expertiză medico-legală psihiatrică Titlul exact bdquoUcigașul Larisei Chelaru
va fi supus unei noi expertize psihiatricerdquo (pp 4-5)
Revista Esquire este implicată și ea icircn CV-ul meu profesional prin faptul că am colaborat cu doi jurnaliști
deosebiți care au dorit să afle date și informații despre cazul Iacob Sas cel care și-a ucis concubina icircn Rășinarii
Sibiului (2012) Icircntreg materialul poate fi accesat icircn formatul hacircrtie al revistei Titlul exact bdquoFără antecedente
penalerdquo (pp 72-81)
Icircn prezent anul 2015 am editat 2 lucrări bdquoSimulare versus disimulare Studiu religios psihopatologic
psihiatric criminologicrdquo publicat la editura Paideia (ISBN 978-606-748-057-3) și bdquoPsihologie criminologică
Caiet de documentare și psihodiagnostic icircn științele criminalerdquo la editura Pro Universitaria (ISBN 978-606-26-
0388-5) Lucrările icircmpreună cu prefețele și cuprinsurile lor se află pe site-urile editurilor Considerăm că icircn
special ultimul volum poate fi de folos psihologiei criminologice respectiv expertizei psihologic-criminologice
romacircnești
Cu mass-media am lucrat productiv explicacircnd cazuri cum ar fi crima de la Mediaș (Antena 1 Observator Kanal
D) actul de presupusă pedofilie de la Sibiu (Kanal D) și cazul jandarmului ucis icircn ghereta din fața Consulatului
German de la Sibiu (TVR 2) Mai menționez intervențiile telefonice pentru Radio Constanța icircn privința creșterii
ratei de sinucidere la copii și tineri (vezi httpradioconstantaro20150610sinucigasi-din-ce-in-ce-mai-tineri)
NTV Neptun icircn privința bărbatului care s-a aruncat de pe bloc (vezi httpwwwreporterntvrostireimagini-
socante-un-barbat-a-murit-dupa-ce-s-a-aruncat-de-pe-un-bloc) NTV Neptun icircn legătură cu bărbatul care se
masturba icircn fața copiilor (httpwwwreporterntvrostireconstanta-inca-un-pervers-a-fost-prins-in-parcul-
tabacarie-procurorii-l-au-lasat-in-libertate) Toate aceste intervenții le consider preambul consistent la
bdquoamprentareardquo eficientă a psihologiei romacircnești respectiv expertizei psihologic-criminologice icircn conștientul și
inconștientul colectiv Avem nevoie de Freud Jung Adler Ferenczi Stekel Klein Kohut etc nu doar icircn cărțile
lor ci icircn practica de zi cu zi a personalului specializat conform uzanțelor occidentale
Nu icircn ultimul racircnd prezentarea publică a 3 lucrări și a 2 workshop-uri de maxim interes pentru domeniul
criminologiei și al psihologiei criminologice Să le luăm pe racircnd
1 bdquoFemeia cu tendințe psihopate Elemente de psihopatologie ndash Realitate psihologic-criminologicărdquo icircn cadrul
evenimentului marca ELSA Constanța bdquoCriminalitatea feminină - de la victimă la agresorrdquo Studenții de la Drept
40
Psihologie Medicină (Psihiatrie) Sociologie Asistență socială etc au asistat la o prezentare care a scos icircn
evidență tendințele psihopate ale femeii atacirct icircntr-un act criminal cacirct și printr-o psihopatologie adaptativă icircn
mediul carceral Audiență peste 150 de persoane Post-eveniment am primit feedback-urile a 105 persoane icircn
ceea ce privește evenimentul toate pozitive
2 bdquoDrogurile - realități juridice psiho-criminologice și criminologice actualerdquo icircn cadrul evenimentului ELSA
Sibiu Conferința Națională bdquoTraficul de drogurirdquo Realitățile criminologice și psihologic-criminologice au fost
dezbătute pe diferite paliere Concluzia implicarea activă și genuină a fiecăruia dintre noi icircn activități ce au ca
scop prevenția Pacircnă la pedeaspsă să stăm bdquodrepțirdquo icircn fața prevenției și să credem icircn ea
3 bdquoDe la diagnosticul psihiatric la diagnosticul psihologic-criminologic icircn infracțiunile cu motivație sexualărdquo icircn
cadrul Conferinței de Psihologie Aplicată cu participare internațională bdquoDiscernămacircntCapacitate de exercițiu -
Evaluare și intervenție psihologică vs Diagnostic și tratament medicalrdquo Brașov 24-26 aprilie (vezi
httpwwwpsychologiesroevenimente-psyconferinta-de-psihologie-aplicata- 2145150) După cum bine se
poate observa am icircncercat să sensibilizez auditoriul prezent nu icircn număr mic icircn ceea ce privește diferența icircntre
cele două tipuri de diagnostic Icircn sfacircrșit am conchis icircmpreună cu un medic psihiatru renumit de la Institutul
Național de Medicină Legală bdquoMina Minovicirdquo doamna doctor Gabriela Costea că problematica esențială icircn
cazul infracțiunilor cu motivație sexuală stă icircn fantasme și icircn planul fantasmatic
Ultimele 2 noutăți ale lui 2015 sunt relevate icircn cele 2 workshop-uri cu caracter științific
4 bdquoUtilizarea Chestionarului de evaluare a fantasmelor sexuale (CEFS Leș 2014) icircn expertiza psihologic-
criminologică a infracțiunilor cu motivație sexuală și omor deosebit de grav ce implică motivația sexualărdquo
prezentat la Conferința de Psihologie Aplicată cu participare internațională bdquoDiscernămacircntCapacitate de
exercițiu - Evaluare și intervenție psihologică vs Diagnostic și tratament medicalrdquo de la Brașov 24-26 aprilie
Crearea chestionarului cu 107 itemi va sta la baza aplicării validării și etalonării acestuia pe populația
penitenciară din Romacircnia
5 bdquoExpertiza psihologic-criminologică unica probă icircn infracțiunea de laquoOmor deosebit de gravraquo (art 176 Cod
penal) care poate modifica icircncadrarea juridică icircn laquoUcidere din culpăraquo (art 178 Cod penal)rdquo prezentat la
Conferința de Psihologie Aplicată cu participare internațională bdquoDiscernămacircntCapacitate de exercițiu - Evaluare
și intervenție psihologică vs Diagnostic și tratament medicalrdquo Brașov 24-26 aprilie Acest workshop a
evidențiat nevoia de expertiză psihologic-criminologică icircntr-un caz de homicid icircn județul Bistrița Năsăud unde
avocatul apărării a cerut administrarea unei astfel de probe la dosar iar judecătorul cauzei a refuzat pe motiv că
articolele Noului Cod Penal nu prevăd o astfel de expertiză Motivele există suplimentar pentru ca o astfel de
expertiză să-și facă loc icircn racircndul celorlalte tipuri de expertiză cu atacirct mai mult cu cacirct pacircnă icircn acest moment nu
avem niciun tip de expertiză criminologică stipulat icircn cele două Coduri Penal și de Procedură Penală
Distins și stimat auditoriu
consider că cele două bdquomotoarerdquo psihologice ale criminologiei romacircnești trebuie turate la maximum pentru un
randament eficient Icircn ceea ce mă privește ca președinte al Filialei Sibiu a Societății Romacircne de Criminologie și
Criminalistică pot afirma că am făcut tot ce mi-a stat icircn putință ca psihologia criminologică și expertiza
psihologic-criminologică icircn spațiul romacircnesc să fie cacirct mai vizibile icircn mediile universitare și penale din
Romacircnia Sunt conștient că rezultatele nu vor veni peste noapte și nici icircn ziua următoare Dar sunt și mai
conștient cacircnd icircn urma analizei activităților mele profesionale se observă o cale tot mai bine pronunțată tot mai
original delimitată tot mai puternic ancorată icircn prezentul și viitorul atacirct de mult dinamizate icircn Occident
Cred cu tărie icircntr-un viitor al criminologiei romacircnești prin cele două bdquomotoarerdquo psihologice ale sale cu
implicații genuine
Vă mulțumesc pentru icircntreaga atenție
Bibliografie
La cerere
41
REPERE PRINCIPALE PENTRU ADOPTAREA UNEI STRATEGII NAŢIONALE IcircN DOMENIUL
PREVENIRII SINUCIDERILOR
Dr Sorin M Rădulescu
(Institutul de Sociologie al Academiei Romacircne)
1 Tendinţe actuale ale fenomenului suicidar la nivel mondial şi european inclusiv icircn Romacircnia
Icircn concordanţă cu informaţiile prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii anual au loc icircn icircntreaga
lume peste 800000 de sinucideri corespunzacircnd unei rate globale standardizate de sinucidere de 114 la suta
de mii de locuitori Aproximativ 50 din totalul deceselor violente ale bărbaţilor şi 71 din cele ale femeilor o
reprezintă sinuciderile
La nivel regional icircn regiunea europeană icircn fiecare an se sinucid circa 150000 de persoane ceea ce
icircnseamnă că la fiecare trei minute se comite o sinucidere Cele mai ridicate rate de suicid din icircntreaga lume atacirct
pentru bărbaţi cacirct şi pentru femei se icircnregistrează icircn Europa cu precădere icircn Europa de Est
Icircn Romacircnia sunt icircnregistrate anual icircntre 2500-2800 de sinucideri acestea avacircnd o pondere situată icircntre 23-
31 din totalul deceselor violente situacircndu-se ca pondere imediat după accidentele rutiere Deşi comparativ alte
ţări europene rata sinuciderii la o sută de mii de locuitori din Romacircnia (118 icircn 2011 117 icircn 2012 şi 122 icircn 2013)
nu atinge intensitatea ratelor de sinucidere icircnregistrate de pildă icircn ţări precum Ungaria (246) Serbia (188) sau
Republica Moldova (174) ea depăşeşte totuşi pe cele icircnregistrate de exemplu icircn Anglia (69) Spania (76)
Olanda (93) sau Portugalia (96) Conform Institutului Naţional de Statistică icircn perioada 2000-2012 icircn Romacircnia
s-a icircnregistrat o rată medie a suicidului de 123 la suta de mii de locuitori Icircntr-un interval cvasisimilar de timp
rata medie de sinucidere icircn Uniunea Europeană a icircnregistrat valori situate icircntre 114 şi 134 la suta de mii de
locuitori
Date fiind unele erori de icircnregistrare şi clasificare din unele ţări inclusiv din Romacircnia numărul de
sinucideri ar putea fi subraportat astfel că cifrele menţionate nu redau veritabila dinamică a fenomenului Pe de
altă parte multe sinucideri şi tentative de suicid sunt consemnate ca accidente Ca urmare statisticile enumerate
explică ritmul de producere a sinuciderilor dar nu exprimă decacirct icircntr-o măsură limitată frecvenţa sinuciderilor
dintr-o ţară sau alta
Icircn concordanţă cu estimările făcute de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii icircn anul 2020 se vor comite icircn
icircntreaga lume un număr de circa 153 milioane de sinucideri iar tentativele de suicid vor fi de 10-20 ori mai
multe decacirct icircn prezent Icircn baza acestor estimări se poate spune că icircn medie se vor icircnregistra un deces prin
sinucidere la fiecare 20 de secunde şi o tentativă de sinucidere la fiecare 1-2 secunde
Icircn Romacircnia informaţiile cu privire la amploarea suicidului sunt incomplete şi fragmentare fără a reflecta
dimensiunea reală a acestui fenomen Datele oficiale de altfel greu accesibile oferă doar o imagine parţială fără
a include corelaţii statistice semnificative variabile relevante grupuri ţintărdquo ori motivaţii concrete ale
autoagresorilor
2 Importanţa strategiilor naţionale de prevenire a sinuciderilor
Dată fiind amploarea actului suicidar icircn icircntreaga lume icircn mai 2013 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a
adoptat un Plan de Acţiune icircn domeniul Sănătăţii Mentale icircn cadrul căruia prevenirea sinuciderii constituie o
componentă principală Unul dintre scopurile principale ale acestui Plan ale cărui măsuri se extind pacircnă icircn anul
2020 este reprezentat de elaborarea şi aplicarea unor strategii naţionale de prevenire care vor avea ca efect
reducerea sinuciderilor cu 10 icircn icircntreaga lume
Icircn activitatea de prevenire un rol esenţial icircl are identificarea factorilor de risc care condiţionează sau
determină sinuciderile dar şi a factorilor protectivi care pot asigura un grad mai mare de securitate faţă de
tentaţiilerdquo suicidare
Dintre factorii de risc pot fi menţionaţi următorii (World Health Organization 2014 p 08)
42
- factori cu caracter individual uzul şi abuzul de alcool sau droguri bolile sau tulburările psihice
traumele durerea indusă de bolile cronice (letale) pierderea unuia dintre apropiaţi eşecurile personale
problemele financiare istoria sinuciderilor icircn cadrul familiei tentativele de sinucidere precedente etc
- factori asociaţi cu sistemul de sănătate şi sistemul social accesul dificil la serviciile de icircngrijire a sănătăţii
disponibilitatea mijloacelor de comitere a sinuciderii sinuciderile mimeticerdquo stigma ataşată persoanelor care
caută ajutor atunci cacircnd se confruntă cu tentaţia adoptării unor conduite suicidare raportarea inadecvată a
cazurilor de suicid de către mass media şa
- factori cu caracter comunitar sau macrosocial conflicte războaiele dezastrele naturale stresul asociat
procesului de aculturaţie (icircn cazul
persoanelor supuse deplasărilor forţate sau proceselor de migraţie) discriminările de tot felul etc
Pentru combaterea sau atenuarea influenţei acestor factori au fost şi sunt elaborate icircn continuare strategii
de prevenire speciale care sunt adresabile mai multor categorii de victime suicidare potenţiale Icircn funcţie de
aceste categorii strategiile de prevenire sunt clasificate icircn trei categorii principale
(1) strategii cu caracter universal ndash proiectate să fie aplicate icircntregii
populaţii sunt destinate creşterii accesului la serviciile de sănătate reducerii consumului de alcool şi de droguri
limitării accesului la mijloacele de comitere a suicidului promovării unui stil de relatare adecvată a cazurilor de
sinucidere icircn mass media
(2) strategii cu caracter selectiv ndash destinate unor grupuri vulnerabile cuprinzacircnd persoane care au suferit
abuzuri sau traume refugiaţi sau migranţi persoane afectate de conflicte dezastre ori care au avut tentative de
sinucidere De asemenea aceste strategii implică instruirea personalului implicat icircn asistenţa şi protecţia
persoanelor vulnerabile
(3) strategii cu caracter indicativrdquo (specific) ndash aplicabile unor indivizi vulnerabili distincţi aşa cum
consumatorii de alcool sau de droguri persoanele lipsite de resurse materiale educative şi care nu au acces la
serviciile de icircngrijire etc
Icircn mod complementar cu aceste strategii un accent deosebit este pus pe stimularea factorilor protectivi
precum relaţiile interpersonale sistemele de credinţe strategiile de confruntare pozitivărdquo cu factorii de risc
şamd
Pentru a monitoriza progresele icircnregistrate icircn aplicarea strategiilor menţionate pot fi utilizaţi următorii
indicatori
reducerea ratei de sinucidere
numărul de intervenţii icircn domeniul prevenirii sinuciderilor implementate cu succes
descreşterea numărului de tentative de sinucidere spitalizate
Componentele tipice ale strategiilor naţionale privind prevenirea sinuciderilor cuprinse icircn Planul de Acţiune
elaborat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii cuprind următoarele componente
- stabilirea unui sistem integrat cu privire la colectarea de date care serveşte
la identificarea grupurilor indivizilor şi a situaţiilor vulnerabile (monitorizarea cazurilor)
- reducerea disponibilităţii accesibilităţii şi atractivităţii mijloacelor de comitere a sinuciderii (restracircngerea
mijloacelor)
- promovarea implementării unui ghid pentru mass media avacircnd ca scop raportarea responsabilă a
sinuciderilor (mass media)
- promovarea unui acces crescut la servicii (medicale de asistenţă) pentru persoanele vulnerabile la conduite
suicidare (accesul la servicii)
- instituirea şi menţinerea unor programe largi de instruire pentru personalul de supraveghere şi icircngrijire
(instruire şi educaţie)
- icircmbunătăţirea calităţii icircngrijirii clinice şi a intervenţiilor clinice asupra unor cazuri cu precădere asupra
indivizilor care se prezintă la spital după o tentativă de sinucidere (tratament)
- icircntărirea capacităţii comunităţilor de a putea răspunde icircn mod adecvat situaţiilor de criză prin intervenţii şi
servicii de urgenţă (intervenţii icircn situaţii de criză)
- furnizarea unor servicii de sprijin şi reabilitare pentru persoanele afectate de tentativele suicidare
(postvenţie)
- stabilirea unor campanii de informare publică pentru a sprijini icircnţelegerea faptului că sinuciderile pot fi
prevenite (conştientizare)
- promovarea folosirii serviciilor de sănătate mentală a serviciilor de prevenire a abuzului de droguri şi a
sinuciderilor (reducerea stigmei)
- existenţa unor instituţii sau agenţii de promovare şi coordonare a cercetării instruirii şi furnizării de
servicii icircn ceea ce priveşte conduitele suicidare (supraveghere şi coordonare)
Ţările care aplică Planul de Acţiune icircn domeniul Sănătăţii Mentale valabil pentru perioada 2013-2020 şi
aleg să-şi stabilească strategii naţionale proprii ar putea să-şi reducă rata de suicid cu 10 - subliniază
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
43
Totuşi relativ puţine ţări (doar 28 din icircntreaga lume) deţin asemenea strategii Preocuparea pentru
reducerea şi prevenirea sinuciderilor sau tentativelor de sinucidere este icircnsă generală
Activitatea de prevenire din ţara noastră este grevată icircnsă de numeroase
deficienţe
Astfel icircn Romacircnia nu există icircncă o bază de date care să cuprindă date complete şi comparabile cu ale
altor ţări asupra suicidului Atacirct Institutul Naţional de Medicină Legală cacirct şi Institutul Naţional de Statistică
deţin şi gestionează doar informaţii lacunare incomplete care nu oferă o imagine de ansamblu fenomenului
suicidar din Romacircnia Nu există icircn acest sens date asupra unor variabile importante precum ocupaţia statusul
marital mediul de provenienţă (urban-rural) starea civilă apartenenţa religioasă şi corelaţiile dintre acestea fără
a mai menţiona absenţa unor studii amănunţite asupra suicidului ca problemă socială La toate acestea se adaugă
raportările deficitare cuprinzacircnd date care se contrazic icircntre ele către diferite organizaţii internaţionale precum
Organizaţia Mondială a Sănătăţii Amintim icircn acelaşi timp că lipsesc experţii icircn domeniu iar o organizaţie
importantă precum Institutul Naţional de Sănătate Publică care icircşi propune icircntre altele rdquomonitorizarea stării de
sănătate a populaţieirdquo din Romacircnia nu acordă decacirct o importanţă secundară cercetării suicidului ca importantă
problemă de sănătate publică
Pe de altă parte nu există icircncă icircn Romacircnia un efort unitar conjugat din partea unor echipe de specialişti
care să vizeze intervenţii ante factum capabile să descurajeze pe potenţialii sinucigaşi Această problemă se
manifestă cu acuitate mai ales icircn prezent icircn condiţiile icircn care icircn Romacircnia starea de criză prelungită de anomie
creează premisele unui mediu propice amplificării stărilor de depresie a populaţiei şi implicit răspacircndirii largi a
conduitelor suicidare
3 Măsuri principale de prevenire a sinuciderilor icircn Romacircnia
Icircn condiţiile icircn care icircn Romacircnia sunt cvasiabsente preocupările pentru adoptarea şi punerea icircn aplicare a
unui plan naţional icircn domeniul prevenirii sinuciderilor propunem autorităţilor de resort următoarele măsuri
capabile icircn opinia noastră să optimizeze activităţile circumscrise acestui scop
(1) Elaborarea icircn cadrul unor instituţii de profil precum Institutul Naţional de Statistică Institutul
Naţional de Sănătate Publică inclusiv icircn cadrul institutelor ştiinţifice (de psihologie şi sociologie) a unei baze
naţionale de date care să ofere informaţii complete şi unitare asupra fenomenului suicidar şi a constatărilor
principalelor cercetări icircn acest domeniu Se pot prelua icircn acest sens modelele oferite de ţări cu tradiţie Statele
Unite Anglia Finlanda etc care ţin o statistică riguroasă asupra sinuciderilor icircn funcţie de diferite variabile cu
caracter social şi chiar personal
(2) Efectuarea (cu sprijinul şi resursele Ministerului Sănătăţii) a unor
investigaţii multidisciplinare de amploare asupra sinuciderilor care să abordeze
atacirct cantitativ cacirct şi calitativ suicidul din mai multe puncte de vedere psihologic psihiatric sociologic şa
Studiul suicidului are el icircnsuşi un caracter multidisciplinar motiv pentru care aceste investigaţii ar trebui
efectuate de echipe mixte de specialişti din care să facă parte medici legişti criminalişti şi criminologi psihologi
psihiatri şi nu icircn ultimul racircnd sociologi Exceptacircnd cercetările asupra factorilor sociali inclusiv studiile de caz
sau biografiile sociale ce permit elaborarea unor cariererdquo sau scenariirdquo suicidare aceste echipe ar putea să icircşi
propună icircntre altele identificarea unor factori evaluativi şi predictivi ai sinuciderii printre care
- eventualele antecedente ale bolii sau tulburări mentale ale victimelor actelor de sinucidere
- tendinţele de consum de alcool (droguri)
- ideaţia suicidară (inclusiv ideile religioase etc)
- tentativele anterioare de sinucidere
- metodele suicidare
- condiţiile de viaţă ale potenţialilor sinucigaşi (modul şi stilul de viaţă
starea de izolare şi singurătate lipsa de sprijin etc)
- starea de descurajare lipsa de speranţă rigiditatea cognitivă
- vacircrsta icircnaintată
- existenţa icircn familie a unor cazuri de sinucidere
- problemele de la locul de muncă veniturile starea de şomaj
- problemele (conflictele) maritale patologia familială icircn ansamblu
- stresul evenimentele cu care se confruntă potenţialele victime conflictele pe care le au
- starea de furie agresivitate iritabilitate
- existenţa unei boli fizice
- combinarea mai multor factori dintre cei menţionaţi
Icircn mod evident studiul unora dintre aceşti factori are esenţialmente un caracter clinic intracircnd icircn cacircmpul de
interes al psihologilor şi psihiatrilor icircn timp ce cercetarea altor factori (de pildă factorii familiali stilul de viaţă
sau problemele de la muncă) sunt cu precădere de resortul sociologilor La racircndul lor criminologii s-ar putea
44
centra pe analiza conflictelor iar medicii legişti ar putea studia icircntre altele cu mai multă precizie metodele
suicidare sau identificarea cazurilor de suicid pentru a le deosebi de accidente cu care se
confundă adeseori
(3) Icircntărirea eforturilor de prevenire prin elaborarea unei strategii la nivel naţional icircn acest domeniu de
cele mai multe ori ignorat de autorităţi
Icircn prezent la nivelul mai multor ţări există trei abordări principale ale eforturilor de prevenire aplicabile
cu precădere persoanelor care se confruntă cu probleme sau boli psihice
(a) prevenirea cu caracter fizic ca abordare tradiţională prin intermediul unor metode precum sunt
icircncuierea potenţialei victime icircn icircncăperi special amenajate urmărirea sa cvasipermanentă icircnlăturarea obiectelor
vătămătoare din jur etc Asemenea metode icircşi au icircnsă limitele lor deoarece nu se pot aplica decacirct unui număr
redus de pacienţi şi pe o perioadă limitată de timp fără a mai menţiona că aceştia se pot sustrage acestor eforturi
icircnşelacircnd vigilenţa celor care icirci supraveghează
(b) prevenirea cu caracter terapeutic prin icircnlăturarea stării de stres şi disforie constacircnd icircn sentimente de
tristeţe şi frică icircnsoţite de iritabilitate şi agresivitate extremă care determină impulsuri suicidare ale potenţialilor
sinucigaşi Medicaţia psihoterapia şi operarea unor schimbări icircn viaţa pacienţilor reprezintă metode principale
ale acestei abordări clinice care are avantajul că aliazărdquo personalul de specialitate şi eventuala victimă
icircmpotriva problemelor cu care se confruntă aceasta chiar dacă nu icircntotdeauna acestea pot fi soluţionate
(c) prevenirea cu caracter socializator frenator icircn sensul socializării sau resocializării indivizilor sau
pacienţilor icircn spiritul icircnsuşirii (asimilării) unor obstacole etice (morale) icircmpotriva actului suicidar pentru a face
ca o asemenea conduită să le fie mai puţin disponibilărdquo
Icircn ceea ce priveşte servicii medicale specializate acestea pot pune icircn practică
trei tipuri de prevenţie
Prevenţia primară constă icircn eforturile care vizează reducerea incidenţei noilor cazuri de depresie
(tulburări psihice) care pot determina acte de suicid Aceste eforturi sunt centrate fie asupra icircntregii populaţii fie
asupra unor subpopulaţii distincte Icircn mod concret prevenirea primară este focalizată cu precădere asupra
acelor categorii de indivizi care se află icircn situaţii de risc fără a fi dobacircndit icircncă o tulburare psihică precum
depresia şi implicit nu au ajuns icircncă să comită acte de suicid
Prevenţia secundară este axată cu prioritate asupra acelor indivizi care manifestă de timpuriu
semne de tulburări psihice eforturile icircn acest sens avacircnd ca scop principal atacirct identificarea indivizilor
respectivi cacirct şi reducerea intensităţii severităţii şi duratei unor asemenea tulburări Icircn timp ce prevenirea
primară este dirijată asupra icircntregii populaţii sau a unor subpopulaţii prevenirea secundară este icircndreptată asupra
acelor indivizi care dau semne de manifestări rdquopreclinicerdquo ale uneia sau mai multe tulburări psihice aociate
Prevenţia terţiară se concretizează icircn intervenţiile centrate asupra acelor categorii de indivizi care
prezintă tulburări psihice grave Este evident că acest tip de prevenţie nu vizează aceste tulburări ca atare care
nu pot fi ameliorate ci este icircndreptat cu prioritate asupra prevenirii efectelor pe care tulburările psihice
respective le pot avea asupra vieţii indivizilor şi familiei acestora
Ca un ultim obiectiv al stabilirii unei strategii naţionale de prevenire a sinuciderilor menţionăm elaborarea
unor studii (anchete) de epidemiologie socială cu caracter multidisciplinar Studiile de epidemiologie socială
concertează eforturile serviciilor medicale cu acelea ale unor servicii sociale specializate reunind icircn mod unitar
acţiunile medicilor (psihiatri sau legişti) psihologilor şi sociologilor
Aceste studii permit icircntre altele identificarea factorilor sociali care determină geneza unor conduite
suicidare şi modul de distribuţie a acestor conduite icircn cadrul diferitelor arii geografice şi al diferitelor categorii
şi grupuri sociale de populaţie Ele pot evidenţia tendinţele de evoluţie pe termen scurt mediu sau lung a
fenomenului de sinucidere la nivelul populaţiei globale sau al unor categorii specifice de populaţie şi permit atacirct
evaluarea rolului factorilor sociali icircn potenţarea sau favorizarea conduitelor suicidare cacirct şi elaborarea unor
măsuri operaţionale pentru controlul şi modificarea influenţei acestor factori
Punerea icircn aplicare a măsurilor menţionate este de natură credem să ofere reperele principale ale unei
strategii naţionale icircn domeniul prevenirii sinuciderii compatibile cu cele schiţate de către Organizaţia Mondială
a Sănătăţii
Bibliografie
Bertolote J M Fleischmann A (2002) A global perspective in the epidemiology of suicide icircn
Suicidologirdquo erg 7 nr 2
Maris R W (1992) Overview of the Study of Suicide Assessment and Prediction icircn Assessment and
Prediction of Suicide (Ronald W Maris Alan L Berman John T Maltsberger Robert I Yufit ndash Eds) New
York London The Guilforf Press
Pokorny A D (1992) Prediction of Suicide in Psychiatric Patients Report of a Prospective Study icircn vol
Assessment and Prediction of Suicide (Ronald W Maris Alan L Berman John T Maltsberger Robert I Yufit ndash
Eds) Editcit p 105-106
45
Sorin M Rădulescu Sociologia Sinuciderii Tendinţe şi evoluţii ale sinuciderii icircn Romacircnia Bucureşti
Editura Pandora 2015
Sorin M Rădulescu Suicide in Romania Trends and Assessments Saarbruumlcken Lambert Academic
Publishing 2015
World Health Organization (2002) Map of suicide rates (see
httpwwwwhointmental_healthmanagementenSUPRE_flyer1pdf)
World Health Organization (2014) Preventing suicide A global imperative WHO Library Cataloguing-in-
Publication Data
MENTALITATEA RECIDIVISTĂ IcircN
VIZIUNEA LUI ETIENNE DE GREEFF
(Validare prin studiu longitudinal la penitenciarul Jilava)
Tănase Constantin
Agent şef
Cuvinte
criminology recidivist longitudinal study interview thefts offense
ABSTRACT
After a review of key assumtions launched in Criminology over time by various paradigms author
stops on Etienne De Greeff vision concerning the recidivist thief mentality De Greeff hypothesis is focused
on affective disengagement conflictual familial tension the defense instict and sympathy instinct The author
has validates this hypothesis through a longitudinal study based on the interviw with two immates convicted of
more thefts offenses in Jilava Prison
După cel de al doile război mondial Criminologia intră icircn faza de integrare a criminologiilor
specializate prin sintezele realizate de Pinatel Szabo Radzinowicz Manheim icircntre 1960-1970 iar două decenii
mai tacircrziu Gassin Kaiser Jeffery Beirne şi Messerschmidt21
Lui Pinatel icirci revine şi meritul de a fi adacircncit studiile lui Etienne de Greeff cu privire la personalitatea
criminală aflată icircntr-o situaţie periculoasă fundamentacircnd curentul clinic care a dominat criminologia o perioadă
de timp
Ne oprim icircn cele ce urmează asupra unora dintre contribuţiile cele mai importante pe care reprezentanţii
acestui curent le aduc cu privire la tipul de infractor recidivist Precizăm totodată că analiza noastră are icircn vedere
mai ales contribuţiile anterioare şi posterioare lui Jean Pinatel cu specială privire asupra lui Etienne de Greeff
Examinarea pe larg a tipologiilor pe care autorul francez le-a realizat face obiectul unui studiu aparte
Ne oprim mai icircntacirci la opiniile autoarei Kate Friedlander22
Explicaţia personalităţii delincvente este
pusă pe seama modului icircn care părinţii icircn perioada copilăriei transmit copilului normele şi valorile sociale Eul
şi Supraeul s-ar construi astfel prin identificarea succesivă a copilului cu imaginea părinţilor Icircn dezvoltarea unui
tip de personalitate care icircn confruntarea cu exigenţele mediului social este capabilă să rezolve problemele de
adaptare care apar Kate Friedlander acordă un rol primordial modului de rezolvare a conflictului oedipian
Maniera icircn care instinctele copilului sunt ldquogestionaterdquo reprezintă calea principală care ar terbui urmată icircn studiul
personalităţii antisociale Ea lansează astfel conceptul de ldquodelincvenţă latentărdquo caracterul antisocial
constituindu-se atunci cacircnd dezvoltarea eului este fracircnată şi copilul rămacircne fixat pe principiul plăcerii23
Pentru a
evita formarea delincvenţei latente icircn primii ani de viaţă părinţii trebuie să dezvolte trei capacităţi micuţului şi
anume să icircnveţe să-şi amacircne satisfacerea dorinţelor să accepte gratificaţii substitutive (să accepte că obiectul
dorit poate fi icircnlocuit cu altul) şi să transforme dorinţa icircn contrariul ei (un sistem de apărare care menţine dorinţa
refulată opunacircnd o atitudine contrară sau invers de exemplu adoptarea unei atitudini pudice faţă de o dorinţă
exibitionistă)24
Aşadar icircn cadrul acestei direcţii de cercetare factorul social nu are decacirct un rol intermediar rdquosecundarrdquo
Icircn literatura de specialitate se consideră că studiile acestei autoare deschid pacircnă icircn 1970 calea unor cercetări de
anvergură de către teoreticienii din domeniu25
21 Rodica-Mihaela Stănoiu Criminologie editia a 6-a Bucureşti Editura Oscar Print 2006 22 Vezi pe larg KFriedlander La delinquance juvenile Paris Presses Universitaire de France 1951 23 Dianne Casoni-Louis Brunet La psychocriminologie Montreal Les Presses de lrsquoUniversite de Montreal 2003 p56 24 Idem p 57 25 Ibidem
46
Tot icircn această direcţie de cercetare se icircnscrie şi conceptul de Identitate negativă Conceptul icirci aparţine
lui Noell Mailloux fondatorul Institutului de psihologie devenit ulterior Departamentul de psihologie al
Universitatii din Montreal O perioadă icircndelungată Mailloux s-a ocupat de tinerii icircn dificultate icircn calitatea sa de
director al Centrului de orientare şi de readaptare de la Montreal
Icircn cartea sa de referinţă Jeunes sans dialogue 26
Mailloux sintetizează experienţa sa icircn domeniul
delincvenţei juvenile Preocuparea principală a celebrului psihoterapeut canadian a fost aceea de a identifica
componentele psihologice care favorizează dezvoltarea comportamentului delincvent la tineri Una din ideile de
bază este aceea potrivit căreia respingerea minorului de către unul sau altul (sau ambii) părinţi reprezintă
procesul prin care acesta icircşi construieşte o identitate negativă care poate duce la delincvenţă Un al doilea
paradox pe care Mailloux icircl evidenţiază este maniera de a acţiona a minorului care ar fi firesc să ducă la o
scădere a stimei faţă de el icircnsuşi dar dimpotrivă majoritatea acestor tineri se supraestimează Nu numai că
aceştia icircncearcă să-şi ascundă identitatea negativă dar ei prezintă o imagine idealizată despre ei icircnşişi pentru a
compensa adevarata identitate27
Concluzia lui Mailloux este că actele delincvente reprezintă cel puţin parţial
mijloacele care vizează să menţină ldquosentimentul de omnipotenţă compensatoriu pentru identitatea negativărsquorsquo28
Icircn
acest fel comportamentul lui devine din ce icircn ce mai antisocial iar repetarea a ceea ce el crede că se aşteaptă din
partea lui un stil de viaţă
Mailloux acordă o atenţie deosebită rolului pe care banda (gang) icircl joacă icircn consolidarea identităţii
negative Pornind de la ideea că atracţia grupului este prezentă la majoritatea tinerilor Mailloux arată că viitorul
delincvent va avea tendinţa să se identifice cu grupul care icircmpărtăşeşte aceleaşi valori ambiţii şi interese ca şi el
Respinşi acasă şi la şcoală aceşti tineri icircşi găsesc icircn sfacircrşit un loc de apartenenţă banda (gangul) dar icircn mod
paradoxal această apartenenţă icirci marginalizează şi mai mult
Cu cacirct icircnaintează icircn vacircrstă cu atacirct mai mult el devine prizonierul acestei identităţi negative Ieşirea din
această cămaşă de forţă devine extrem de dificilă deoarece stima de sine icircnsuşi este intrinsec legată de activitatea
sa delincventa ldquoA renunţa la activitatea delincventă echivalează cu a renunţa la singura manieră de a se simţi
valorizatrdquo29
Din cele ce precede reiese rolul determinant pe care mediul familial icircl are icircn procesul criminogen prin
care tacircnărul aflat icircn dificultate devine delincvent Mailloux atrage icircn acest sens atenţia că părinţii nu icircşi
icircndeplinesc icircn mod adecvat icircn raport cu personalitatea copilului funcţia parentală Aceasta este fie lacunară fie
perturbantă ceea ce conduce icircn final la instalarea unui cerc vicios Insatisfacţia părinţilor atunci cacircnd aşteptările
lor nu sunt realizate se transmite copilului care se simte neputincios şi acţionează icircn sensul opus Părintele
decepţionat icircl respinge Icircn acest mod conştiinţa morală a copilului este perturbată acesta fiind potrivit lui
Mailloux ndashzdrobit de un Supraeu excesiv de sever care icircl condamnă iremediabil30
Mailloux consideră că este
vorba icircn aceste situaţii de un Supraeu patologic opinie pe care autorul canadian o expunea deja icircn 1960 icircn
cuprinsul Raportului general la cel de al IV Congres Internaţional de Criminologie de la Haga Definea cu acel
prilej conduita delincventă din obişnuinţă ca simptomatică aşadar ca o manifestare aparentă a unei condiţii
patologice latente Icircntrucat constracircngerea de a repeta anumite acţiuni reprezintă un indicator al nevrozei
recidivismul trebuie să fie considerat ca o formă de delincvenţă patologică De reţinut este concluzia lui
Mailloux potrivit căreia există o diferenţă de natură icircntre delincventul din obişnuinţă incorigibil şi non
delincvent31
Cea de a doua direcţie se focalizează pe o abordare care pleacă de la o realitate psihologică
(dezangajarea afectivă) icircn care fiinţa umană se autodetermină şi se autoconstruieşte icircn cursul unui proces de
evoluţie pe parcursul icircntregii vieţi Această abordare aparţine lui Etienne de Greeff şi principalilor săi discipoli
Jean Pinatel şi Christian Debuyst promotorii curentului clinic iar icircn plan epsitemologic criminologiei dinamice
Teoria psiho-morală elaborată de criminologul belgian aduce schimbări fundamentale icircn abordarea
fenomenului criminal Icircn demersul său de natură psihodinamică el acordă ldquoo importanţă determinantă proceselor
inconştiente conflictualităţii psihice şi tensiunilor icircntre individ şi societatehelliprdquo32
Icircnfăţişăm pe scurt acestă teorie
urmacircnd a ne focaliza mai cu seamă pe contribuţia lui Etienne de Greeff referitoare la infractorul de obicei
recidivist Principala noutate este aceea a rolului pe care icircl joacă angajamentul sau dezangajamentul afectiv icircn
delincvenţa şi conceptualizarea procesului criminogen33
De Greeff descrie icircn acest sens tensiunea conflictuală
icircntre instinctul de apărare şi instinctul de simpatie care se manifestă icircn actele gacircndurile emoţiile fiecărui
individ dar mai ales icircn modul icircn care acesta se ataşează afectiv mediului icircnconjurător Pentru a se evita
26 N Mailloux Jeunes sans dialogue Paris Fleurus 1971 27 Ibidem 28 N Mailloux op cit 29 Idem p98 30 N Mailloux Le fonctionement du Surmoi chez le delinquent habituel Contribution a lrsquoetude des sciences de lrsquohomme 6
p 67 şi urm 31 Ibidem Vezi şi DSzabo op cit P 618 32 Diane Casoni-Louis Brunet op cit p 60 33 Idem p 61
47
delincvenţa arată De Greeff ataşamentul trebuie să se facă prin instinctul de simpatie şi nu prin cel de apărare
Plecacircnd de la această premisa De Greeff distinge două categorii de criminali cei care nu au cunoscut niciodată
un angajament afectiv (foarte puţini la număr) şi cei care după o perioadă de angajare urmează o cale de
dezangajare afectivă pe care autorul o situază icircn centrul procesului criminogen34
Icircn cursul acestui proces
individul abandonează instinctele de simpatie lasacircnd cale deschisă agresivităţii şi reacţiilor necontrolate de
apărare El renunţă pe racircnd la toate legăturile afective ceea ce icircn final afectează echilbrul personalitătii sale Se
instalează treptat un sentiment de injustiţie o simptomatologie a urii aşa cum o denumeşte De Greeff Trecerea
la act este aşadar posibilă prin acest proces complex cronic care icircl icircndepărtează de ceilalţi
Cacirct priveşte personalitatea criminală autorul o construieşte icircn jurul conceptului de adaptabilitate pe
care o defineşte ca fiind capacitatea individului de a se adapta la icircmprejurările vieţii alegacircnd acele căi care nu
lezează societatea Adaptabilitatea este prin urmare vazută ca un criteriu distinct de echilibru al personalităţii
Pentru De Greeff starea periculoasă constituie o stare de criză icircn care individul depăşind la nivel opţional
stadiul mijloacelor legale pentru a-şi atinge scopul trece la act (comite crima) pentru a-l realiza35
Mentalitatea recidivistă
Icircn prima ediţie a celebrei sale lucrări Introduction a la criminologie apăruta icircn 193736
autorul consacră
un capitol studiului hoţului recidivist Premisele de la care pleacă icircn elaborarea unei teorii specifice cu privire la
această categorie de infractori sunt cele infăţişate la punctul anterior privind teoria psiho-morală De Greeff ca
de altfel şi Pinatel spre deosebire de criminologii nord-americani folosesc conceptul de recidivă chiar dacă
acesta nu are icircntocmai sensul din dreptul penal
Recidiva este astfel icircnţeleasă icircn sensul cel mai general ca fiind situaţia icircn care se găseşte un individ care
a comis două sau mai multe infracţiuni icircn momente succesive mai mult sau mai putin depărtate unele de altele
De Greef dezvoltă o veritabilă teorie a hoţului recidivist pornind de la mentalitatea acestuia Icircn ldquotabloul
mentalităţii recidivisterdquo pe care De Greeff icircl trasează37
autorul urmăreşte un tip de evoluţie susceptibilă de a
ajunge la un ansamblu de atitudini specifice care devin stilul de viaţă al acestuia Astfel potrivit lui De Greeff
rdquostilul de viaţă al recidivistului reprezintă sfacircrşitul sau finalizarea unei evoluţii Poate fi caracterizată ca forma
de adaptare la viaţa socială ce implică furtul ca mijloc principal de existenţă şi nu ca organizaţie de tip
profesional căreia subiectul i se subordonează ci mai degrabă ca un mijloc facil mai mult sau mai puţin
stereotipizat de a nu trebui să se supună icircn niciun fel unei disciplinerdquo 38
Aşa cum precizează discipolii lui De
Greeff este necesar să icircnţelegem ce loc ocupă acest tip particular de recidivist icircn ansamblul grupului de
recidivişti icircntrucacirct nu se poate spune că orice recidivist este produsul ldquounei evoluţii care se caracterizează din ce
icircn ce mai evident printr-o voinţă de a scăpa de toate constracircngerile şi de toate limitările pe care viaţa socială şi
contactele cu ceilalţi le impun icircn mod necesarrdquo39
Autorii citaţi consideră că este necesar să icircnţelegem cum
defineşte De Greeff recidivismul stil de viaţă icircn raport cu alte categorii de recidivişti
O primă categorie este aceea denumită de Etienne De Greeff hoţii cronici care prezintă o patologie
specifică furtul repetat purtacircnd amprenta acestor tulburări de comportament De Greeff notează că un anumit
număr de hipomaniaci sau instabili sociali comit furturi sau escrocherii Experienţa lor socială - arată autorul
belgian- i-a refulat progresiv către zone de delincvenţă din care nu mai reuşesc să evadeze40
Tot icircn această categorie include copiii şi adolescenţii al căror furt rezultă din imposibilitatea de a stăpacircni
impulsurile de moment datorită unei insuficienţe a controlului cortical rezultat dintr-un traumatism sau o
maladie infecţioasa (encefalită) Icircn asemenea situaţii furtul repetat nu este ldquoalesrdquo nu reprezintă opţiunea
individului ci pur şi simplu i se impune Acesta (furtul) reprezintă una dintre tulburările de care suferă iar nu
expresia unei personalităţi care se construieşte şi se afirmă Este motivul pentru care autorii belgieni preferă icircn
aceste cazuri termenul de cronicitate aceluia de recidivă41
furtul apăracircnd periodic Nu acesta este tipul de
infractor pe care icircl are icircn vedere De Greeff şi discipolii săi şi nici cel definit de Seelig ca autor de delicte
patrimoniale a căror rezistenţă este slabită Furturile acestuia reprezintă momente de slăbiciune pe care ulterior le
regretă şi nu reprezintă un stil de viaţă
34 De Greeff Criminogenese 11 eme rapport au 2eme Congres International de Criminologie Paris 1950 Imprmerie
Martel 35 Idem 36 Edition de lrsquoEcrou (premiere edition) Louvain 1937 37 J Joos C Debuyst De lrsquoenfant voleur au recidiviste Revue de droit penal et de criminologie Fevrier 1964 p6 38 E de Greeff Introduction a la Criminologie Louvain Edition de ldquoLrsquoEcrourdquo Louvain1937
39 J Joos C Debuyst op cit p 6 40 Ibidem 41 Idemp7
48
Cel de al treilea tip icircnlăturat icircn analiză de autorii belgieni icircl reprezintă hoţul profesionist icircn viziunea lui
Sutherland pe care icircl consideră mai degrabă un tip teoretic neexportabil icircn spaţiul european42
Evoluţia
ulterioară a formelor de criminalitate icircn Europa va contrazice icircnsă această opinie
Aşadar icircn teoria pe care o examinăm fundamentată pe mentalitatea recidivistă criminologii belgieni
reţin numai acei recidivişti a căror formă de adaptare implică furtul ca posibilitate de a nu se supune niciunui
efort niciunei limitări sociale Aşa cum am arătat De Greeff nu a găsit la acest tip de infractor nicio tară
susceptibilă de a explica instabilitatea lor socială şi nici probleme constante pe care le au cu justiţia
Personalitatea lor aparentă este una care ar fi putut foarte uşor să ne ducă imaginaţia la un alt tip de evoluţie Icircn
acelaşi timp icircn momentul icircn care se pătrunde mai profund icircn mentalitatea acestora percepem că scala lor de
valori atitudinile care apar sunt total diferite faţă de omul cu o afectivitate normală chiar dacă cuvintele pe care
le folosesc sunt adesea aceleaşi ceea ce icircl face pe de Greeff să afirme că atare subiecţi au un univers cu totul
special
Icircn analiza pe care discipolii lui Etienne De Greeff şi avem icircn vedere aşa cum precizam mai ales pe
Debuyst şi Joos aceştia evidenţiază că o primă caracteristică ce apare clar din analiza făcuta de De Greeff
icircmpreună cu colaboratoarea sa J de Clerck43
incapacitatea acestor indivizi de a ţine cont de principiul realităţii
şi de a se supune de o manieră durabilă unei legături oarecare sau de a avea un loc de muncă constant Această
inadaptare la viaţă se manifestă icircn principal sub forma unei supravalorizări a libertăţii Autorii insistă icircnsă asupra
semnificaţiei acestui termen icircn cazul recidiviştilor care icircl icircnţeleg icircn sensul de a profita la infinit de prezent şi de
plăcerile pe care acest prezent le poate oferi Această posibilitate nu poate să se menţină decacirct dacă se evită orice
fel de legătură sau aşa cum spune De Greeff ldquoo astfel de libertate nu este altceva decat o libertate de refuzrdquo44
Cacircnd ne imaginăm viaţa unui om normal observăm că legăturile icircn care el se angajează icirci limitează icircntr-
o anumită măsură libertatea sau mai exact anumite libertăţi de care nu este icircntodeauna conştient Le acceptă icircnsă
deoarece pentru el a respecta aceste legături icircn care este angajat prezintă o anumită valoare El nu percepe
aşadar niciodată aceste legături ca un handicap ci dimpotrivă ca o cale prin care personalitatea lui poate să se
realizeze icircn forma cea mai autentică Exemplul cel mai elocvent este acela al angajamentului profesional prin
intermediul căruia ştie că se poate dezvolta şi progresa Aşadar orice legătură afectivă este generatoare de limite
dar acestea nu sunt percepute ca atare
Problema se pune complet diferit icircn cazul recidiviştilor Totul se petrece ca şi cum aceste personalităţi
se arată exclusiv sensibile icircn sensul alienării pe care o implică orice legătură Ei o percep astfel pentru că icircn
realitate ldquocelălaltrdquo sau propriul lor viitor icircn sens de organizare socială sau de aprobare din partea mediului nu are
pentru aceştia nicio valoare şi nicio semnificaţie Autorii citaţi conchid că un asemenea cadru de referinţă
permite catalogarea acestui tip de personalitate ca egocentrică rdquoaceste subiecte nefiind sensibile decacirct la
limitările (restricţiile) vieţii socialerdquo45
Aşadar mentalitatea recidivistă se caracterizează prin această manieră de
a vedea şi a interpreta lumea
Interesantă este şi concluzia autorilor potrivit căreia spre deosebirie de vagabonzi care de asemenea se
găsesc icircn aceeaşi incapacitate de a trăi şi a-şi exprima nevoile prin intermediul unor scheme culturale care fac
dialogul social posibil repliindu-se şi alegacircnd să trăiască rudimentar (furtul fiind icircn aceste cazuri foarte rar) icircn
cazul hoţului recidivist dimpotrivă el trece la atac şi icircşi organizează satisfacerea nevoilor independent de cadrul
social tradiţional sau icircn opoziţie cu acesta
Validarea ipotezei prin studiu longitudinal realizat icircn penitenciarul Jilava s-a realizat cu ajutorul
interviului a doi condamnaţi definitiv pentru furt calificat recidivişti avacircnd vacircrsta apropiată
Validarea ipotezelor s-a realizat cu ajutorul interviului a doi condamnaţi definitiv pentru furt calificat
recidivişti avacircnd vacircrsta apropiată fiind icircncarceraţi la penitenciarul Bucureşti- Jilava
Primul subiect icircn vacircrstă de 34 ani de sex masculin născut şi crescut icircn Bucureşti sector 5 icircn cartierul
Rahova are 8 clase primare plus profesionala Socoteşte că dintre cele 14 clase pe care le-a absolvit doar 5 se pot
lua icircn considerare deoarece pe celelalte 9 nu le-a frecventat A fost consumator de droguri (heroină) de la vacircrsta
de 16 ani Icircn prezent este arestat pentru tacirclhărie şi condamnat la 5 ani de icircnchisoare icircn trecut a mai avut 3
condamnări pentru furt calificat
Subiectul 1- consideră că a fost modelat de două caractere insistacircnd asupra faptului că a copiat
caracterul tatălui (la momentul interviului decedat) originar din Teleorman care era ldquoicircnclinat spre impulsivitaterdquo
şi al mamei originară din Dobrogea ldquomai tolerantrdquo
A fost agresat icircn copilărie de către părinţi din partea mamei sub formă verbală de ldquoceartărdquo iar din
partea tatălui sub formă de agresiune fizică Agresiunile erau manifestate şi faţă de mama subiectului
De la 16 ani (de cacircnd s-a apucat de droguri) pacircnă la vacircrsta de 21 ani (cacircnd a fost icircncarcerat pentru prima
dată) a trăit din banii părinţilor care aveau o firmă (tatăl muncea icircn afara ţării) şi din furturi minore capace de
42 Idemp9 43Icircn studiul citat autorii fac deseori referire la teza de doctorat a acestei autoare Essai sur la personalite morale du
recidiviste Louvain 1943 (nepublicată) 44 JJoos CDebuyst op cit p 10 45 Idem p11
49
roţi ale maşinilor oglinzi etcDe reţinut este că icircn această perioadă muncea icircn firma părinţilor şi avea de unde
să-şi procure banii necesari cumpărării de stupefiante şi nevoilor personale
A icircnceput treptat să bea şi să se drogheze fiind surprins şi el de faptul că drogurile icirci plăceau deoarece icirci
privocau o stare de euforie care icircl propulsa ldquoacolo unde nu poate ajungerdquo Concluzionează că sistemul ldquote
icircmpingerdquo să comiţi infracţiuni expunacircndurmătoarea icircntacircmplare dorea obţinerea unui icircmprumut pentru
achiziţionarea unei maşini dar banca nu i-a acordat acest icircmprumut Icircn acest timp susţine că ldquos-a ivit ocaziardquo să
păcălească acea unitate financiară prin icircnşelatorie şi să obţină banii necesari pentru achiziţionarea autoturismului
Ajunge datorită acestei icircntacircmplări la concluzia că atunci cacircnd vrei să urmezi regulile societăţii pierzi de cele mai
multe ori şi că ocolindu-le sau icircncălcacircndu-le ajungi mai facil la rezultatul dorit
Despre viaţa personală susţine că nu este şi nu a fost căsătorit a trait 6 ani icircn concubinaj cu o persoană
de sex feminin cu care se hotătracircse să se căsătorească dar cu 2 săptămani icircnainte de nuntă a părăsit-o pentru altă
femeie
După cum ne relatează pentru a te asocia unui anturaj trebuie să te ldquodai dupa elrdquo şi inevitabil să faci de
bună voie anumite fapte pentru a fii inclus sau a te simţii inclus icircn anturaj
Icircntrebat fiind de primul furt nepedepsit acesta a răspuns că fură de mic copil din banii parinţilor şi că
ldquoeste greu să-mi aduc aminte am făcut atacirct de multe infracţiunirdquo După o scurtă perioadă de gacircndireicircşi amine că
a icircnceput cu furtul de benzină de la pompe ldquofăceam plinul mă urcam icircn maşină şi fugeamrdquo
Conform celor precizate de el avea obiceiul de a conduce fără permisdin această cauză i s-a făcut dosar
penal care ulterior cu ajutorul avocaţilor şi cu relaţiile tatălui a obţinut o amendă administrativă
Subiectul consideră că şi-ldquoa icircnsuşit unele părţi ale caracterului icircn mediul penitenciarrdquo că acolo este ldquoo
junglă a supravieţuiriirdquo şi sunt ldquolegirdquo nescrise iar ldquoca să supravieţuieşti trebuie să lupţirdquo După ispăşirea primei
pedepse (eliberat condiţionat) s-a reapucat de droguri şi implicit de furt ldquogăinării dar ieşeau bani din găinăriile
asteardquo cu aceleaşi persoane din anturajul vechi sau singur Trage concluzia că este mai bine să acţioneze singur
deoarece de cacircte ori a furat cu o altă persoană a fost prins
Icircn toată perioada icircn care a comis fapte penale acontinuat să se drogheze inclusiv icircn penitenciar
procuracircndu-şi-le minţind familia că ar avea diverse nevoi păcălind alţi deţinuţi sau folosind diverse metode de a
icircnşela cu ajutorul telefonului mobil persoane oneste aflate icircn afara penitenciarului dacircndu-se de ldquola anumite
reprezentanţe sau companii telefonicerdquo A făcut aceste fapte deoarece era ldquoobişnuit să o ducă bine să se icircmbrace
bine şi acum icircmi spun că nu pot să mă duc să muncesc pe 7-8 milioane ar icircnsemna să mă mint pe minehellipeste
greu să-ţi schimbi viaţa şi să te rezumi doar la ce-o firdquo
Consideră că ldquoSunt genul de om care icircncearcă să depăşească orice situaţierdquo
Al doilea subiect - sex masculin icircn vacircrstă de 33 de ani născut icircn Bucureşti sectorul 1 cu domiciliul icircn
sectorul 4 al Municipiului Bucureşti Acesta susţine că are 11 ani de studiu 8 ani de şcoală primară şi 3 ani de
profesională icircn prezent este icircncarcerat pentru furt calificat A mai avut alte 3 condamnări 2 pentru furt şi una
pentru tacirclhărie
Subiectul 2 a avut o copilărie normală fără agresiuni din partea familiei ldquomama mă certa tata nu mi-a
dat nici măcar o palmărdquo Părinţii i-au dat o bună educaţie
Icircn ciclul gimnazial a fost ldquocam răurdquo (violent) cu ceilalţi copii se bătea şi nu era ldquocuminterdquo fiind
perceput ca oaia neagră a clasei iar profesorii icircl pedepseau Icircn jurul vacircrstei de 14 ani tatăl plecă să muncească icircn
străinatate fapt ce a influenţat educaţia şi dezvoltarea lui ca individ La 16 ani comite prima infracţiune datorită
dependenţei faţă de jocurile de noroc icircmpreună cu doi prieteni au spart un magazin aflat la parterul unui bloc din
cartier furacircnd bani bautură şi ţigări Se apucă de droguri la vacircrsta de 18 ani icircndrumat fiind de tatălui unei
prietene de etnie rommă acesta făcacircnd trafic de droguri drogurile erau la discreţie A icircnceput cu heroină ldquola
ţigarărdquo la icircnceput spune că nu i-a plăcut dar după un timp a devenit dependent
Nu a fost căsătorit niciodată a trăit o perioadă de timp icircn concubinaj cu fata traficantului după acest
episod a avut o serie de relaţii care nu au depăşit 6 luni de menţionat este faptul că persoanele de sex feminin au
provenitdin acelaşi mediu neprielnic al traficanţilor şi consumatorilor de droguri
Primul contact cu organele legii a suvenit la vacircrsta de 25 de ani pentru o tentativă de tacirclhărie fiind
condamnat cu suspendare După acest episod a fost prins la aproximativ 10 luni ldquocu furtrdquo primind opedeapsă de
3 ani şi 9 luni este eliberat condiţionat de la Drobeta Turnu ndash Severin La un an de la eliberare este prins din nou
furacircnd primind o pedeapsă de 1 an şi 6 luni execută un an de detenţie fiind eliberat de comisia de liberare
condiţionată a penitenciarului Jilava După 1 an şi 8 luni icircn libertate perioadă din care primele 6 luni a fost
angajat şi a reuşit să se ţină departe de droguri a săvacircrşit o nouă infracţiune de furt pentru care execută pedeapsa
prezentă de 3 ani si 6 luni
Afimă că are multe furturi la activ ldquocu asta mă ocupam icircn special furam telefoane laptopuri bani mai
mult la secundardquo şi consideră că o bună parte din vină este a societăţii ldquocă nu-ţi oferă oportunităţirdquo recunoaşte
icircnsă că icircntr-o anumită măsură este vinovat părinţii oferindu-i tot ce avea nevoie el icircn schimb alegacircnd să se
drogheze
Icircn penitenciar a legat prietenii cu diverşi indivizi dintre care menţionează o prietenie continuată şi icircn
libertate prietenie bazată pe comiterea de infracţiuni prietenul cu pricina fiind tot consumator de droguri Au
50
fost continuate vechile prietenii din vechiul anturaj dar tot cu scopul de a comite ilegalităţi Marea majoritate a
infracţiunilor le-a comis pentru a-şiprocura drogurile de care era dependent Subiecrul 2 ne dezvăluie că icircn
ldquopuşcărie că vrei sau nu te specializezihellipcapeţi experienţă pentru că icircntacirclneşti tot felul de infractorirdquo aici
ldquotrebuie să supravieţuieştirdquo şi pentru asta ldquotrebuie să te descurcirdquo
Legăturile de prietenie ale subiectului s-au bazat pe imaturitate bani şi pe consumul de droguri
Conştient că face ceva greşit continuă să fure chiar cunoscacircnd riscurile la care se expunea datorită faptului că
icircnainte de a comite o infracţiune citea Codul Penal Mirajul traiului uşor dependenţa de droguri şi satisfacţia
materială l-au ademenit icircn comiterea infracţiunilor icircmpreună cu diverşi membrii din anturaj
Repondentul a avut perioade cacircnd nu a mai consumat stupefiante dar datorită prietenilor care veneau şi
apelau la el pentru a le procura droguri s-a reapucat icircn repetate racircnduri
A muncit ca supraveghetor icircntr-un supermarket şi icircntr-o cunoscută fabrică de prelucrare a lapteluidar a
renunţat la ambele locuri de muncă datorită salariului care nu-i satisfacea nevoile
Ajunge la concluzia că poate face bani din infracţiuni - furt din vacircnzarea de metadonă şi din
comisioane facute pentru cei ce veneau să cumpere droguri ldquoA icircnceput să practice furtul zi de zi după
condamnarea din 2006 cacircnd a realizat că sunt pedepse mici pentru această infarcţiune iar organele de anchetă nu
acordau o atenţie mărită acestui gen de infracţiuni Această perioadă a durat aproximativ 10 luni timp icircn care a
furat ldquoaproape icircn fiecare zirdquo Subiectul susţine că nu icirci păsa de cei din jur ldquonu aveam scrupulehellipdacă nu mă
interesa de mama care placircngeardquo A furat şi din casa parinţilor bani pentru a se droga
Concluzii
După cum am putut observa mai sus Etienne de Greeff şi discipolii săi dezvoltă o veritabilă teorie a
hoţului recidivist pornind de la mentalitatea acestuia urmărind un tip de evoluţie susceptibilă de a ajunge la un
ansamblu de atitudini specifice care devin stil de viaţă
Astfel mentalitatea recidivistă implică furtul ca posibilitate de a nu se supune niciunui efort niciunei
limitări sociale scala lor de valori atitudinile care apar sunt total diferite faţă de omul cu o afectivitate normală
După cum observăm din rezumatul interviurilor cu cei doi subiecţi aceştia săvacircrşeau furturi pentru satisfacerea
nevoilor personale (distracţii prin cluburi achiziţionarea de obiecte de valoare haine ldquode firmărdquo) şi a
dependenţei de stupefiante
Relevăm de asemenea incapacitatea acestor indivizi de a ţine cont de principiul realităţii şi de a se
supune de o manieră durabilă unei legături oarecare sau de a avea un loc de muncă constant Observăm că icircn
ambele cazuri subiecţii au schimbat o multitudine de locuri de muncă şi au avut multiple legături de prietenie
la care au renunţat atunci cacircnd au cosiderat ca nu le mai serveşte icircn atingerea scopului sau cacircnd au realizat că pot
procura bani mult mai uşor şi mult mai repede dacă ldquolucreazărdquo pe cont propriu
Atitudinea lor faţă de celălalt sau faţă de orice organizaţie socială este indiferentă fiind sensibili doar la
restricţiile pe care le suportă datorită oricărei organizări sociale (relaţii de concubinaj căsătorii) icircn ambele cazuri
cei intervieveţi au avut relaţii de scurtă durată icircntr-un caz susţine că a avut mai multe relaţii dar cea mai
longevivă a fost de cel mult 6 luni iar icircn celălalt caz şi-a părăsit concubina cu 2 săptămacircni icircnainte de nuntă ştiind
că este bonlavă alegacircnd să plece cu o altă femeie Ambii au fost indiferenţi faţă de problemele familiale
ignoracircnd total sfaturile rugăminţile şi chiar ameninţările celor care i-au crescut
Relatările confirmă după opinia noastră ldquomentalitatea recidivistărdquo icircn viziunea lui Etienne de Greeff
51
EFECTELE VICTIMOGENE ALE TORTURII
Coordonator ştiinţific
Conf Dr Botescu George Mircea
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Zamfir Carmen Manuela
Istoric
Absolvent al Masterului Grupuri de Risc
si Servicii Sociale de Suport
Cuprins
Capitolul I Analiză fenomenologică
I1 Ce este tortura
I2 Standarde legale internaționale Aspecte
I3 Scurt istoric al torturii
I4 Forme specifice de tortură
I41 Forme ale torturii icircn apărarea libertăţii Afghanistan Irak și Guantanamo
I42 Jihad terorism
Cap II Consecințele psiho-sociale și societale ale torturii
II1 Consecințele psihologice ale torturii
II2 Reabilitarea și repararea prejudiciului provocat de tortură
II3 Etichetare prejudecăți puterea mass-mediei
Cap IIIMetodologia cercetării
Cap IV Concluzii
Bibliografie
Anexe
52
Capitolul I Analiza fenomenologică
I1 Ce este tortura
Tortura este una dintre cele mai extreme forme ale violenţei umane cu consecinţe fizice şi psihologice
atacirct asupra supravieţuitorilor cacirct şi asupra celor ce o utilizează icircn scopului obţinerii de informaţii
Dentenţia supunerea la torturi sau uciderea nu elimină duşmanii ci dimpotrivă sporesc intensitatea urii
şi a ostilităţilor
Marele jurist roman Ulpian definea tortura drept bdquochinul şi suferinţa corpului icircn scopul de a obţine
adevărulrdquo şi nota că informaţiile obţinute prin tortură nu sunt de icircncredere oamenii fiind sensibili la durere
spun orice minciună pentru a nu mai suferi46
Niciun om nu ar trebui să fie tratat cu cruzime
provocarea deliberată a durerii trebuind eviată hellip
Articolul 1 al Convenţiei icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau
degradante defineşte tortura drept bdquoorice act prin care se provoacă unei persoane cu intenţie o durere sau
suferinţe puternice de natură fizică sau psihică icircn special cu scopul de a obţine de la această persoană sau de
la o persoană terţă informaţii sau mărturisiri de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană
l-a comis sau este bănuită că l-a comis de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terţe persoane sau
pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea atunci cacircnd o asemenea durere sau
suferinţă sunt provocate de către un agent al autorităţii publice sau orice altă persoană care acţionează cu titlu
oficial sau la instigarea sau cu consimţămacircntul expres sau tacit al unor asemenea persoanerdquo47
Articolul 2 din Convenție interzice tortura şi solicită părţilor să ia măsuri eficiente pentru
a preveni săvacircrșirea de acte de tortură sub jurisdicţia sa Nici o icircmprejurare excepțională oricare ar fi ea fie
ca este vorba de starea de război sau de amenințări cu razboiul de instabilitate politică internă sau de orice
altă stare de excepție nu poate fi invocată pentru a justifica torturardquo48
Convenţia ONU menționată mai sus identifică patru motive pentru folosirea torturii
respectiv (1) pentru a obţine o mărturisire (2) pentru a obține informații (3) pentru a pedepsi (4) pentru
a constracircnge o persoană să acţioneze icircntr-un anumit mod
Curtea Penală Internațională defineşte tortura ca provocarea intenționată de durere
severă sau suferinţă indiferent dacă este de natură fizică sau psihică ()49
icircn timp ce
Convenţia interamericană pentru prevenirea şi pedepsirea torturii prezintă tortura icircn
sens mai larg utilizarea asupra unei persoane a unor metode destinate ștergerii personalității victimei sau
a diminuării capacităţilor sale fizice sau mentale chiar dacă acestea nu provoacă durere fizică sau angoasă
mentală50
I2Standarde legale internaţionale Aspecte
46 Association for the prevention of torture httpwwwaptchenevidence-obtained-through-torture 47 Convenţia icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante Disponibilă online
httpwwwhotararicedorofilesfilesCONVENTIA20IMPOTRIVA20TORTURII20SI20ALTOR20PEDEPSE2
0ORI20TRATAMENTE20CU20CRUZIME20INUMANE20SAU20DEGRADANTEpdf 48 Ibidem 49International Criminal Court Act 2001 Disponibil online httpwwwlegislationgovukukpga200117contents 50Convenţia interamericană pentru prevenirea şi pedepsirea torturii
Disponibilă la adresa httpwwwjhcentreorgunderstanding-human-rightshuman-rights-around-worldinter-american-
convention-prevent-and-punish
53
După sfacircrșitul celui de-al doilea război mondial prin Declarația universală a drepturilor omului51
adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (Nimeni nu va fi supus torturi nici la pedepse
sau tratamente crude inumane sau degradante Art 5) comunitatea internațională a condamnat tortura și alte
tratamente crude și inumane Icircn anul 1975 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația privind
protecția persoanelor icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente crude și inumane Convenţia icircmpotriva
torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante52
fiind adoptată de Adunarea
Generală icircn 1984 și a intrat icircn vigoare icircn 1987
Dreptul de a nu fi supus torturii este ferm stabilit de legislaţia internaţională Declaraţia universală a
Drepturilor Omului Convenţia internaţională a Drepturilor Civile şi Politice şi Convenţia icircmpotriva Torturii şi a
altor tratamente crude inumane şisau degradante sau pedepse
interzic icircn mod expres tortura De asemenea mai multe instrumente regionale stabilesc dreptul de a nu fi supus
torturii Convenţia Americană a Drepturilor Omului Carta africană pentru Drepturile Omului şi a Naţiunilor
precum şi Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale conţin icircn
mod expres interzicerea torturii
Interzicerea torturii de către legislația umanitară internaţională reprezintă o parte importantă a protecţiei
pe care aceste tratate o stabilesc pentru victimele de război
Cele patru Convenţii de la Geneva din 1949 au fost ratificate de către 188 state Acestea stabilesc reguli
de comportament icircn cadrul conflictelor armate internaţionale şi icircn special pentru tratamentul persoanelor care
nu iau sau nu mai iau parte la ostilităţi inclusiv răniţii prizonierii şi civilii
Icircn 1948 s-a semnat Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale al
cărei art 3 stipulează ldquoNimeni nu poate fi supus torturii nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori
degradanterdquo53
Convenția internațională cu privire la drepturile civile si politice adoptată de Adunarea Generală a
Organizației Națiunilor Unite la 16 decembrie 1966 prevede icircn art 7 ldquoNimeni nu va fi supus torturii si nici unor
pedepse sau tratamente crude inumane sau degradante Icircn special este interzis ca o persoana sa fie supusa
fara consimtamacircntul sau unei experiente medicale sau stiintificerdquo54
Icircn Declarația de la Tokyo privind tortura și tratamentele degradante semnată icircn anul 1975 se arată că
medicul nu trebuie să tolereze scuze sau să participe la praticarea torturii sau a altor pedepse sau tratamente
crude inumane și degradante
I3Scurt istoric al torturii
Popoarele antice s-au guvernat icircn antichitate după legea Talionului Lex Talionis sintetizată icircn ldquoochi
pentru ochi și dinte pentru dinterdquo (Matei3848) Această lege se regăsește atacirct icircn codul lui Hamurabi icircn care se
precizează că ldquopedeapsa pentru crime ar trebui să fie similară cu ofensardquo icircn cele 12 Table ale legii romane55
cacirct
și icircn legile lui Solomon Legea Talionului apare și icircn Exod 2122-25 ldquoDacă se icircntacircmplă o nenorocire vei da
viață pentru viață ochi pentru ochi dinte pentru dinte macircnă pentru macircnă picior pentru picior arsură pentru
arsură rană pentru rană vacircnătaie pentru vacircnătaierdquo
Scopul legii Talionului a fost de a pedepsi corespunzător infractorul și de a descuraja infracțiunile Din
păcate o lege care a fost proiectată pentru a preveni acțiunile de răzbunare personală a fost și este folosită pentru
a le justifica
Metodele de tortură practicate de anticii greci bizantini și de arabii epoci preislamice constau icircn
vărsarea de plumb topit icircn palme ținerea icircn palme a unei bucăți de fier icircncins sau mersul pe jăratec
Judicium offae ndash icircngurgitarea alimentelor (sfințite icircn prealabil) era utilizată de către anglo-saxoni
frizoni și la franci dacă acuzatul nu putea icircnghiți alimentele era considerat vinovat
Varianta de tortură cea mai folosită icircn Europa medievală dar și de populațiile din Tibet India
Mongolia a fost proba focului sau a ape clocotite acuzatul trebuia să scoată un obiect de pe fundul unei căldări
umplute cu lichid fierbinte dacă arsurile provocate de acest supliciu dispăreau icircn trei zile era declarat nevinovat
Icircn Occident provenind din penitențele călugărilor se folosea și proba crucii persoana acuzată trebuia
să stea imobil cu brațele icircntinse icircn formă de cruce cacirct timp preoții citeau rugăciuni dacă se mișca era considerat
vinovată
51 Declaraţia universală a drepturilor omului
Disponibilă la adresa httpwwwohchrorgENUDHRDocumentsUDHR_Translationsrumpdf 52 Convenţia icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante Disponibilă online
httpwwwhotararicedorofilesfilesCONVENTIA20IMPOTRIVA20TORTURII20SI20ALTOR20PEDEPSE2
0ORI20TRATAMENTE20CU20CRUZIME20INUMANE20SAU20DEGRADANTEpdf 53 Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale Disponibilă online
httpwwwechrcoeintDocumentsConvention_RONpdf 54Conventia internationala cu privire la drepturile civile si politice Disponibilă online
httpwwwoportunitatiegaleropdf_filesCoventia20internationala20drepturi20civile20si20politicepdf 55 Montanelli Indro (sa) Roma istorie inedită (sl) Artemis pag 77
54
Icircn Spania pacircnă icircn secolul al XVII-lea dar și icircn Italia Germania și Franța se practica proba sicriului
prin fața sicriului victimei erau puse să treacă persoanele bănuite de săvacircrșirea respectivei crime Dacă la
apropierea unei persoane cadavrul păreasă miște din buze acea persoană era declarată vinovată56
Sistemul de pedepse al vechilor germani includea smulgerea limbii orbirea tăierea macircnilor brațelor și
picioarelor a nasului și a urechilor57
Icircn Imperiul bizantin tortura se aplica doar sclavilor sau icircn cazuri de fraude fiscale adulter sau crimă de
les-majestate58
Dreptul asirian prevedea mutilările corporale bătaia cu vergile moartea prin icircnecare arderea sau
tragerea icircn țeapă precum și violarea homosexuală59
Pedepsele capitale la persani se executau prin tragere icircn țeapă spacircnzurare cu capul icircn jos răstignire
lapidare strivirea capului jupuire icircngroparea de viu acoperire cu cenușă fierbinte60
Codul lui Manu din India antică stipula ca femeile gravide brahmanii (preoții) copiii bolnavii și debilii
mintali să nu fie torturați dar prevedea ca femeia adulterină să fie devorată icircntr-un loc public de cacircini icircn timp ce
bărbatul adulter era ars de viu61
Icircn Imperiul Inca codul lui Inca Tupac Yupanqui proclama ldquo La primul lor furt vinovații vor fi
pedepsiți cu 500 de lovituri de bici La al doilea vor fi dați morții prin supliciul pietrei iar trupurile lor nu vor fi
icircngropate ci lăsate pradă vulpilor și vulturilorbdquo62
Icircn cazuri de crime dacă inculpatul supus torturii nu-și
mărturisea crima era eliberat dar dacaă recidiva era executat prin aruncarea icircn spate a unui bolovan de la o
icircnălțime de un metru După execuții cadavrele căpeteniilor răzvrătite erau jupite din pielea acestora
confecționacircndu-se tobe din cranii-cupe iar din oase-flaute63
Icircn Atena antică cetățenii liberi nu puteau fi supuși torturii Pedepsele aplicate variau icircn funcție de
condiția socială a celor vinovați Tragerea pe roată jugul și icircnsemnarea cu fierul roșu se aplicau exclusiv
sclavilor64
Tortura s-a practicat și icircn Imperiul Roman icircnainte de intrarea icircn arenă sclavii erau biciuți și icircnfometați
pentru a nu opune prea mare rezistență animalelor sălbatice cu care trebuiau să se lupte Icircn Roma antică
torturarea propriilor cetățeni era interzisă erau torturați non-cetățenii populațiile civile cucerite prizonierii de
război membrii unor minorități religioase Despre creștini se spunea că făceau vrăji deochiau adorau un măgar
Punctul culminant al represiunilor icircmpotriva creștinilor a fost slujba oficială ca Pontifex Maximus de icircmpăratul
Dioclețian icircn timpul slujbei creștinii și-au făcut semnul crucii Dioclețian ordonacircnd ca aceștia să fie biciuți65
Icircn principial tortura a fost folosită de conducătorii vremii ca o modalitate de a impune prin forță
respectul cetățenilor săi și a fost legală și acceptată din punct de vedere moral
Tortura icircn scopul obținerii de informații sau a mărturisirilor se făcea icircn temnițe subterane icircn timp ce
execuțiile publice erau absolut icircngrozitoare crucificări lapidări Crucificarea este un supliciu roman icircn timp ce
iudeii lapidau - executau prin lovituri de pietre
Icircn perioada modernă timpurie s-a practicat torturarea așa ziselor vrăjitoare Icircn Evul mediu icircntreaga
Europă credea icircn vrăjitoare S-au scris cărți care au stabilit practicile vrăjitoarelor multe dintre ele au mărturisit
icircn fața judecătorilor că au o relațienepotrivită cu diavolul și că zboară noaptea pe mătură sau pe nuielele rupte
din gardtotul sub tortură Persecuția vrăjitoarelor a icircnceput la sfacircrsitul secolului al XIII-lea Prima vrăjitoare a
fost arsă pe rug la Toulouse icircn 127566
Papa Inocențiu al III-lea a autorizat instanțele civile să folosească tortura icircmpotriva ereticilor Icircn funcție
de calitatea inculpatului și de gravitatea delictului erau stabilite trei grade de tortură Dacă icircn termen de 24 de
ore de la tortură inculpatul icircși retrăgea mărturisirea făcută era supus din nou torturii De la tortură erau scutiți
preoții persoanele vacircrstnice și femeile icircnsărcinate sau cele care icircncă alăptau67
Tot cu sprijinul torturii au fost obținute mărturiile cavalerilor templieri La 14 septembrie 1307 Filip cel
Frumos regele Franței sub acuzația de vrăjitorie ordona arestarea tuturor templierilor din regat și să
ldquoexamineze cu grijă adevărul fie și prin tortură la nevoierdquo68
icircn timp ce Papa Clement al V-lea cerea ldquosă li se
aplice 12345 și 6 icircntrebări și să fie torturațirdquo
56 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației V București Saeculum IO și Vestala pag 354 ndash 356 57 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației IV București Saeculum IO și Vestala pag 143 58 Ibidem pag 239 - 240 59 Drimba Ovidiu (1997) Istoria culturii și civilizației I București Saeculum IO și Vestala pag 98 60 Ibidem pag 298 61 Ibidem pag 375 62 Drimba Ovidiu (1997) Istoria culturii și civilizației II București Saeculum IO și Vestala pag 224 - 226 63 Idem 64 Drimba Ovidiu (1997) Istoria culturii și civilizației III București Saeculum IO și Vestala pag 92 65 Montanelli Indro op cit pag 332-333 66 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației VIII București Saeculum IO și Vestala pag 298 67 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației V București Saeculum IO și Vestala pag 354 68 Charpenter Louis (1997) Misterele templierilor Iași Elit pag 181-191
55
Icircntre 1575 ndash 1700 au fost executate ca vinovate de magie neagră prin icircnecare decapitare ardere pe rug
peste un milion de persoane69
Practicarea sistematică a torturii a fost concretizată icircn perioada Inchiziției70
și a luat sfacircrșit prin prin
interzicerea de cacirctre bula papală din 1816
Icircn 1482 Vaticanul numește 5 inchizitori oficiali pentru Spania unul dintre aceștia fiind Tomas de
Torquemada Torquemada a icircntocmit o listă cu motive pentru care evreiieretcii puteau fi aduși icircn fața justiției
arestați torturați sau arși pe rug Larente secretar al Inchiziției spaniole estima că icircntre 1481 și 1517 peste
13000 de oameni au fost arși pe rug alți 17000 fiind supuși la diferite forme de tortură
Tortura a evoluat mult de la prima ei utilizare de la pedeapsă ca distracție pacircnă la găsirea infractorilor
Tortura a fost interzisă icircn Occident icircn secolele XVIII și XIX (Prusia icircn 1740 de către Frederic cel
Mare apoi au urmat Italia icircn 1786 Franța icircn 1789 și Rusia icircn 1801) dar a fost practicată din nou odată cu
apariția statelor comuniste și fasciste și cu izbucnirea celor două războaie mondiale
Astăzi tortura este practicată rareori de democrațile liberale icircmpotriva propriilor cetățeni și ocazional
folosită icircmpotriva suspecților de terorism Totodată tortura este folosită de către guvernele nedemocratice atacirct
icircmpotriva propriilor cetățeni cacirct și icircmpotriva cetățenilor străini cum este cazul Coreei de Nord
Există aproximativ 30 de lagăre de concentrare pe teritoriul Coreei de Nord trei generaţii ale unei familii
sunt condamnate la icircnchisoare pe viaţă icircntr-un lagăr de concentrare pentru cea mai minoră infracţiune comisă de
către un singur membru al familiei
Icircn conformitate cu rapoartele Amnesty International şi Comitetului pentru Drepturile Omului din Coreea de
Nord icircn jur de 200000 de persoane sunt icircn prezent icircnchise icircn aceste lagăre icircn timp ce 400000 de persoane au
murit icircncarcerate 71
Puţini au scăpat Aceasta pentru că oricine icircncearcă plănuieşte sau are cunoştinţă de o evadare este executat
şi toţi ceilalţi prizonierii sunt obligaţi să asiste la execuţie
Printre supravieţuitorii lagărelor de muncă nord-coreene se numără Hyuk Kim care a fost arestat icircn 1998 la
vacircrsta de 16 ani pe cacircnd icircncerca să treacă graniţa cu China icircn căutare de hrană Pacircnă la eliberarea din 2001 cand
a reuşit să ajungă icircn Coreea de Sud a fost icircnchis icircn lagărul de muncă Jungeori Hyuk Kim remomorează ldquoDacă
te gacircndeşti zilnic cacircnd vei părăsi lagărul vei fi printre primii care vor muri Psihologic nu te poţi adapta pe
deplin la viaţa din lagăr dacă gacircndurile tale sunt blocate doar la eliberarea ta (helliphelliphellip) prizonieri sunt de
obicei hrăniţi cu terci din mălai şi varză Ne era mereu foame iar gardienii ne spuneam că ne vom pocăi prin
foamete eram nevoiţi să macircncăm şobolani şi insecte pentru a supravieţuirdquo72
Torura mai este folsită și de grupări regionale rebele sau teroriste icircn țări precum Uganda Columbia
Siria Afganistan Uganda Irak etc O astfel de mișcare de gherilă este Lordrsquos Resistance Army din Uganda care
icircși desfașoară activitatea icircn Uganda Republica Centrala Africana Republica Democrata Congo și icircn Sudan și se
face responsabilă de multiple icircncălcări ale drepturilor omului printre ele numacircrandu-se crime rapiri tortură
mutilare violuri icircndreptate icircmpotriva civililor73
O parte importantă a victimelor răpirilor este reprezentată de
copii care sunt folosiți fie drept sclavi sexuali predominat icircn cazul fetelor fie drept soldați cu precădere icircn
cazul băieților
Lord‛s Resistence Army recrutează sau răpește copiii din mai multe motive sunt ușor de manipulat
sunt ieftini și au o capacitate rapidă de icircnvațare și icircn plus copiii de multe ori nu reușesc să recunoască propria
lor mortalitate ceea ce icirci face ideali pentru conflicte armate deoarece nu au frică de moarte74
Manipularea icircncepe imediat dupa răpire Scopul este de a-i dezumaniza și de a-i controla Copiii nu au
voie sa plangă atunci cand ucid sunt bătuți sau sunt izolați Daca o fac icircși pun icircn pericol propria lor existență
După cum arată autorul Donald Dunson75
La o zi sau două după rapirea lor sunt supuși unui ritual de inițiere
Icircn primul rand ei sunt bătuți li se spune copiilor să nu plangă icircn timpul corecțiilor fizice aplicate Cei care
placircng sunt uciși icircn bătaie Copiii care nu reușesc să respecte regulile și să ucidă atunci li se ordonă sunt loviți
icircn cap pacircnă mor de către ceilalți copii răpițirdquo Dupa crime se practică divese ritualuri precum consumarea
sacircngelui decedatului sau efectuarea unor ceremonii religioase cu trupul decedatului Un fost copil soldat și
amintește A trebuit să ne desenam o cruce pe frunte folosind sacircngele copiilor uciși Ne-au spus că sufletele lor
69 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației VIII București Saeculum IO și Vestala pag 298 70 Cesereanu Ruxandra (2014) Panopticumeseu despre tortură icircn secolul XX Iași Polirom pag 16 71 httpwwwhrnkorgpublicationshrnk-publicationsphp - North Koreas Hidden Gulag Interpreting Reports of Changes in
the Prison Camps 72 httpwwwnbcnewscomnewsworldlife-north-korean-labor-camp-no-thinking-just-fear-n32076 73 httpwwwwarchildorgukissuesthe-lords-resistance-army 74 Wessells Michael Child Soldiers Peace Education and Postconflict Reconstruction for Peace Theory Into Practice Vol
44 No 4 (2005)httpdxdoiorg101207s15430421tip4404_10 p364 75 Dunson Donald H Child Victim Soldier The Loss of Innocence in Uganda Orbis Books Maryknoll NY 2008 p63-
66
56
ne vor bacircntui daca vom icircncerca să fugimrdquo() ldquo Celor care nu ascultau ordinele li se tăiau urechile și
degetelerdquo 76
Ca o concluzie a celor prezentate mai sus nicio tradiție religie credință situație politică nu poate
justifica lovirea mutilarea umilirea sau aplicarea oricărei forme de pedeapsă care să atenteze la demnitatea și
integritatea fizică a oamenilor
I4 Forme specifice de tortură
Unele dintre cele mai frecvente victime ale torturii sunt minoritățile entice și religioase jurnaliști
politicieni apărători ai drepturilor omului prizonieri torționarii fiind din racircndul forțelor de poliție gardieni ai
icircnchisorilor militari membrii ai unor grupări de gherilă și paramilitare
Conform raportului Amnesty International din 2014 icircn 141 de țări se practică acte de tortură și de rele
tratamente77
Există două forme principale de tortură
1 Tortura fizică Ca metode de tortură fizică sunt practicate printre altele bătaia privarea de
somn malnutriția smulgerile de păr de dinți unghii violul castrarea78
experimente medicale
(testarea de medicamente amputări icircncercări de schimbare a culorii irisului punerea
deținuților icircn camere cu presiune)
2 Tortura psihică umilire izolare amenințări asistarea la torturarea altor persoane expunerea
nudă icircn fața anchetatorilor cosumarea urinei și de excremente execuții simulate spălarea
creierului79
icircncălcarea credinței și a ritualurilor religioase exploatarea fobiilor culturale
Abuzul psihologic este inerent conceptului de torură Tortura psihologică are rolul de a inspira teamă
durere și de a distruge sentimental de autonomie al deținuților fără a utiliza direct violența fizică Scopul
abuzului psihologic și fizic este de a convinge victima că anchetatorultorționarul este atotputernic și că orice
rezistență este inutilă
Deși tratamentul inuman și degrandant poate fi icircmpărțit icircn tortură fizică și psihologică icircn cele din urmă
toate tehnicile care icircncalcă demnitatea umană produc trauma psihologice Icircn plus distincția dintre tortura psihică
și cea fizică este oarecum superficial deoarece multe dintre tipurile de tortură implică ambele componente
consecințele torturii sexuale sunt atacirct de natură psihică cacirct și fizică
Icircn anul 2003 Centrul pentru trauma victimei din Stockholm a realizat un studiu asupra metodelor de
tortură folosite icircn diferite țări80
Toți cei 160 de subiecți au raportat bătaia printre alte tehnici
- privarea senzorială comună tuturor țărilor cu excepția Ugandei și a Perului
- biciuirea cu cabluri electrice a apărut frecvent icircn Iran și Siria
- violul raportat icircn general de ugandezi
- tortura genitală invocată de pacienții din Turcia și din Bangladesh
- suspendarea comună tuturor statelor cu excepția Ugandei
- falaka ndash biciurea tălpilor și tortura electric icircn Iran Siria Turcia și Bangladesh
- răni provocate de cuțite sau de alte obiecte ascuțite icircn Uganda și Bangladesh
- leziuni din cauza arderilor cu țigara icircn Bangladesh
Unele tehnici de tortură sunt specific anumitor țări
- tortura apelor (Bangladesh)
- telefonul (lovirea simultană a urechilor ducacircnd uneori la spargerea timpanelor81
) și submarinul
(simularea icircneculuiochii gura și nasul sunt acoperite cu o cacircrpă iar apa se toarnă pe icircntreaga față)
icircn Peru
- anvelopei (victima este imobilizată icircn interiorul unei anvelope de mari dimensiuni și este lovită
sistematic) icircn Siria
I41Forme ale torturii icircn apărarea libertăţii Afghanistan Irak și Guantanamo
Există numeroase icircncercări de justificare a utilizării torturii sub pretextul că acesata este eficientă şi
necesară pentru a obţine informaţii critice icircn apărarea securității naționale dar de fapt această metodă provoacă
76 Ibidem 77Amnesty International Torture in 2014 30 Years of Broken Promises
Disponibil online httpwwwamnestyusaorgsitesdefaultfilesact400042014enpdf 78 Cesereanu Ruxandra (2014) opcit pag 62 79 Idem
80 Scott A Allen Leave No Marks Enhanced Interrogation Techniques and the Risk of Criminality 2007
Disponibil online httpphysiciansforhumanrightsorglibraryreportsleave-no-marks-report-2007htmlsthash24GIWL3tdpuf
81 Cesereanu Ruxandra (2014) opcit pag 104
57
daune de lungă durată celor ce icirci supravieţuiesc icircncălcacircnd icircn același timp standardele internaționale pentru
drepturile omului
Icircntr-un memorandum adresate lui Alberto Gonzales procuror general al SUA icircn timpul adminitrației
Bush Jay Bybee asistent al procurorului general argumenta că pentru ca o tehnică de interogatoriu să fie
considerată tortură durerea fizică trebuie să fie atacirct de mare icircncacirct să ducă la cedarea organelor interne
deteriorarea funcțiilor organismului sau chiar la deces82
Tortura psihică trebuie să ajungă la ldquoprofunde
distrugeri ale simțurilor și personalității () acele cate trebuie să atingă miezul abilității individului de a
percepe lumea icircnconjurătoare să influențeze substanțial abilitățile lui cognitive sau să-i schimbe personalitatea
icircn mod fundamentalrdquo83
Potrivit raportului Senatului american84
au existat icircnchisori ale CIA icircn Polonia Lituania Romacircnia
Afganistan şi Thailanda Chiar şi icircn varianta publică a raportului Senatului american aceste informaţii sunt
secretizate
Rezumacircnd textul raportului mai sus menționat interogatoriile din icircnchisorile secrete au fost mult mai
dure şi mai umilitoare decacirct a admis pacircnă acum CIA utilizarea torturii ca tehnică de interogatoriu nu a dus la
obținerea informațiilor urmărite și nu a dus la cooperarea deținuților CIA a manipulat mass-media prin
prezentarea unor informații clasificate ce au descris imprecis eficiența tehnicilor de interogare icircmbunătățite CIA
nu a furnizat date despre numărul persoanelor reținute și deținute nerespectacircnd standardele juridice pentru
detenție85
Ancheta Senatului a stabilit că 119 deţinuţi au trecut prin programul secret al CIA 26 fiind
icircncarceraţi fără drept Raportul complet are 6000 de pagini icircnsă au fost date publicităţii doar 525 aratacircnd că
informaţiile obţinute icircn acest mod au fost false şi nu au ajutat campania antiteroristă
Icircn anul 2003 opinia publică a fost şocată la vederea fotografiilor făcute icircn icircnchisoarea din Abu
Ghraib Irak fotografiile făcute cu telefonul mobil de către soldaţii americani prezentau tratamentele crude şi
umilitoare la care erau supuşi prizonierii ndash tortură abuzuri şi tot felul de acte indecente86
Publicarea pozelor a
fost blocată de preşedintele american Barack Obama pentru că ar pune icircn pericol vieţile soldaţilor americani
Acuzaţia de utilizare a torturii planează şi asupra centrelor de detenţie din Afganistan precum şi
asupra icircnchisorii americane Guantaacutenamo Bay din Cuba care a fost icircnfiinţată după atacurile teroriste de la 11
septembrie 2001 Icircn icircnchisoarea din Guantanamo au fost icircncarceraţi icircn total peste 700 de suspecţi Icircn momentul
de faţă doar 166 de deţinuţi se află icircn celule majoritatea fiind anchetaţi icircn diferite dosare de terorism
Administrația Bush a susținut că Guantanamo Bay se află icircn afara jurisdicției Curții Federale a SUA prin
urmare deținuții nu pot beneficia de drepturile oferite prizonierilor icircn SUA inclusiv habeas corpus drept care
garantează libertatea individuală și protejează icircmpotriva arestării arbitrare 87
apăracircnd astfel combatantul inamic
nelegitim un individ ce nu era considerat nici civil nici militar neavacircnd niciun drept
Icircn 2005 au devenit publice informaţii despre practica predării extraordinare Acest termen vag
birocratic se referă la practica SUA de a transporta presupuşi terorişti icircn locuri secrete din ţările cunoscute că
utilizează tortura ( Egipt Iordania Maroc Siria)
Tehnicile de interogatoriu erau concepute pentru a discloca psihologic deținutul pentru a maximiza
sentimentele de neputință și de vulnerabilitate ale acestuia de a-i reduce sau elimina voința de a rezista
eforturilor anchetatorilor de a obține informații88
Asupra deținuților aflați icircn custodia SUA interogați ca parte a activității de combatere a
terorismului s-au făcut abuzuri care din punct de vedere medical si juridic constituie tortură89
Acestea includ
- amenințări cu uciderea copiiilor și agresiuni sexuale asupra membrilor familiei deținutului
- abuz fizic aplicarea de presiune pe arterele de pe părțile laterale ale gacirctului provocacircnd astfel piederea
cunoștinței
- privarea de somn au fost cazuri icircn care deţinuţii nu au fost lăsaţi să doarmă pacircnă la 180 de ore
- simularea icircnecului submarinul - cu rădăcini icircn camerele de tortură medievale capul prizonierului este
scufundat icircntr-un bazin de apă sau icirci este turnată apă pe gacirct pentru a provoca senzaţia de icircnec
82 Memorandum pentru Alberto R Gonzales Disponibil online
httpswww2gwuedu~nsarchivNSAEBBNSAEBB127020801pdf 83 Idem 84 Committee Study of the Central Intelligence Agecy s Detention and Interrogation Program disponibil online
httpwwwintelligencesenategovpresscommittee-releases-study-cias-detention-and-interrogation-program 85 Idem 86 War Is A Crime httpwarisacrimeorgimagetid56 87 Cornell University Law School httpswwwlawcornelleduwexhabeas_corpus 88Comitetul Internațional al Crucii Roșii Report on the Treatment of Fourteen ldquoHigh Value Detaineesrdquo in CIA Custody
2007 Disponibil online httpwwwnybookscomicrc-reportpdf 89 Allen Keller Scott A Allen Steven Reisner Vincent Iacopino Aiding Torture Health Professionals Ethics and Human
Rights Violations Demonstrated in the May 2004 CIA Inspector Generals Report Disponibil online
httpss3amazonawscomPHR_Reportsaiding-torture-2009pdf
58
- nuditate forțată Pentru musulmani nuditatea integrală este rușinoasă ritualul icircmbăierii avacircnd o
dimensiune religioasă icircn raport cu spălarea corpului pentru purificare dinaintea rugăciunii90
- izolare
- expunerea la temperaturi scăzute
- poziții de stres
- zgomot albzgomot de bandă largă
- tortura senzorială (printre altele Zubaydah91
presupus locotenent a lui Osama bin Laden a fost asaltat
cu lumini și zgomote puternice bătut privat de somn ținut forțat cu capul sub apă)
- răstignirea palestiniană (denumirea se datorează utilizării sale de către guvernul israelian icircmpotriva
palestinienilor) Folosirea a acestei torturi a dus icircn 2003 la decesul prizonierului Manadel al-Jamadi
aflat icircn custodia armatei americane92
- administrarea de șocuri electrice pentru a nu lăsa urme pe corpul victimei93
- tortura prin muzică albumul Slim Shady al lui Eminem și alte sunete violente erau icircncontinuu
ascultate cu volumul la maxim94
- raderea forțată a părului Raderea forțată a capului și a bărbii se făcea icircn scopul provocării de daune
psihologice prin umilire atacirct din punct de vedee personal cacirct și religios icircncălcacircnd tabu-urile culturale
Deținuților li se rădeau complet capul barba mustața spracircncenele pentru un musulman să fie ras
reprezintă o tortură morală insuportabilă Islamul consideracircndu-l un păcat și interzicacircndu-l95
ldquoDupă ce
au icircncetat să mă lovească mi-au ras capul Mi-au lăsat păr doar pe mijlochellipAu făcut acest lucru
pentru a mă umilirdquo96
- privarea de alimente sau hrană neconformă cu preceptele religiei musulmaneldquoNu macircncasem de 6 zile
pentru că mi se dădea macircncare militară despre care nu știam dacă este sa nu autorizată de Islam (hellip)
carnea și legumele erau amestecate și nu le puteam cunoaște originea De mai multe ori am găsit carne
de porc icircn aceste rații alimentare și mulți au macircncat din greșeală mai ales cei care nu știau limba
englezărdquo97
- tortură psihologică prin profanarea Coranului Coranul era folosit ca mijloc de presiune psihologică și
ca pedeapsăldquosoldați care se jucau cu Sfacircntul Coran icircl aruncau pe jos sau icircl loveau cu piciorul
pretindeau că au făcut acest lucru din neatenție Icircn felul acesta nu li se cerea niciodată socoteală pentru
aceste blasfemii sub pretextul că nu au fost intenționaterdquo98
Profanarea unui exemplar din Coran prin
aruncarea acestuia de către un militar american icircntr-un container icircn care se aruncau excrementele a dus
la revolte ce au izbucnit icircn diferite țări musulmane (Evenimentele au avut loc icircn icircnchisoarea din
Kandahar)99
CIA a recunoscut că a numit o unitate specială care să caute noi modalități de interogatoriu dar a
negat că astfel au fost reconsiderate tehnicile de tortură interzise de legile din SUA100
I42 Jihad terrorism
Jihadul și legitimizarea Islamului se bazează pe o interpetare extremistă a Coranului nu pe preceptele
sale originale Din interpretarea Coranului și a icircnvățăturilor profetului Mohamed se disting două tiuri de jihad
90 Zaef Abdul Salam (2009) Prizonier la Gunatanamo București Meteor Pres pag 81 91 The CIA Interrogation Abu Zubaydah Disponibil online
httpswwwacluorgfilesassetsCIA_Interrogation_of_AZ_released_04-15-10pdf
92Tom Head The Crucifixion of Manadel al-Jamadi Disponibil online
httpcivillibertyaboutcomodwaronterrorpmanadelaljamadihtm
93 Paglen Trevor Thompson AC(2006) Taxiurile torturii Pe urmele livrărilor speciale ale CIA București Allfa pag 55 94 Ibidem pag 111 95 Zaef Abdul Salam op cit pag 96 96 Comitetul Internațional al Crucii Roșii Report on the Treatment of Fourteen ldquoHigh Value Detaineesrdquo in CIA Custody
2007 Disponibil online httpwwwnybookscomicrc-reportpdf 97 Zaef Abdul Salam (2009) op cit pag 72-83 98 Ibidem pag 146
99 Samar Zwak Afghans Protest over Reported Koran Desecration Newsmax Disponibil online
httpwwwnewsmaxcomUSarticle20120221id430017
100 ldquoInterrogators will do lsquoresearchrsquo not torturerdquo Sydney Morning Herald Disponibil online
httpwwwsmhcomauworldinterrogators-will-doresearch-not-torture-20100204-nga9html
59
marele jihad spiritual reprezentat de lupta individului cu tentațiile și micul jihad ndash lupta fizică purtată icircmpotriva
unui inamic101
Multe dintre versetele Coranului demonstrază că principiul războiului era acceptat icircncă din timpul vieții
profetului Mohamed Islamul fiind considerat icircncă de la icircnceputuri o religiei a sabiei
ldquoDupă ce lunile sfinte se vor fi scurs ucideţi-i pe icircnchinătorii la idoli oriunde icirci veţi afla capturaţi-i
icircncercuiţi-i puneţi-le capcane Dacă se căiesc icircnsă dacă icircşi săvacircrşesc rugăciunea dacă dau milostenie daţi-le
drumul Dumnezeu este Iertător Milostivrdquo (Surat 95)102
ldquoLor le-ar plăcea să vă vadă tăgăduitori (necredincioşi) precum sunt ei icircnşişi şi astfel să fiţi asemenea
lor Nu vă luaţi nici un prieten dintre ei pacircnă nu vor pribegi pe calea lui Dumnezeu Dacă icircntorc icircnsă
spatele prindeţi-i şi omoracircţi-i oriunde icirci veţi afla Nu vă luaţi nici oblăduitor nici ajutor dintre eirdquo (Surat
489)103
ldquoAtunci cacircnd vă icircntacirclniţi cu tăgăduitorii (necredincioşii) loviţi-le grumazurile şi cacircnd le-aţi nimicit
forţele legaţi-i cu tărie şi după aceea fie icircndurare fie răscumpărare pacircnă cacircnd războiul icircşi lasă jos poverile
Şi aceasta căci dacă Dumnezeu ar fi voit ar fi scăpat de ei icircnsă El a vrut să-i pună la icircncercare pe unii prin
alţii El nu va face deşarte faptele celor ucişi pe calea lui Dumnezeurdquo(Surat 474)104
ldquoO voi cei ce credeţi (musulmanii) Războiţi-vă cu tăgăduitorii(necredincioşii) de lacircngă voi Să vă afle
tari Să ştiţi că Dumnezeu este cu cei temătorirdquo (Surat 9123)105
Una dintre provocările strategice ale anului trecut a fost gruparea teroristă Stat Islamic din Orientul
Mijlociu
Icircn ciuda tratamentelor barbare la care icirci supune pe adversarii săi Gruparea Stat Islamic transmite un
mesaj politic puternic principalul său obiectiv fiind ldquosă devină pentru musulmanii sunniți ceea ce este Israelul
pentru evrei un stat fondat pe teritoriul străvechi dar revendicat astăzi un puternic stat religios care să-i
protejeze oriunde s-ar aflardquo106
Susținătorii Statului Islamic susțin că strategia Statelor Unite și a Marii Britanii de a nu negocia
eliberarea ostaticilor care urmează să fie decapitați are rolul de a declanșa o stare de teamă generalizată
ajungacircndu-se la diabolizarea islamului
Printre motivele ce stau la baza comportamentului violent radical se numără o formă de protest
icircmpotriva autorităților un act de bravură ndash tineri ce icircși exprimă natura rebelă prin violență radicalizarea ca
identitate religia devine un scop icircn viață lupta pentru Dumnezeu precum și răsplata (finaciară mitul
martirului)
Printre tehnicile de tortură folosite de Statul Islamic
- Shabeh ndash agățarea de icircnchieturi
- Snvelopa (dezvoltată icircntr-un subcapitol precedent)
- administratrea de șocuri electrice
- biciuirea
- lovirea cu bastoane
Capitolul II Consecințe psiho-sociale și societale ale torturii
II1 Consecinţe psihologice ale torturii
Tortura este folosită pentru a anihila personalitatea victimei pentru a obține informații sau mărturisiri a
unor fapteinfracțiuni comise pentru a pedepsi și pentru a răspacircndi teama icircn comunitatea victimei (ceilalți
membrii ai grupului politic sau religios ceilalți prizonieri locuitori din țară etc)
Nu toți supraviețuitorii torturii poartă cicatrici vizibile pe corp Torționarii tind să aplice mai mult
tortura psihologică deoarece icircn lipsa semnelor fizice este mai greu de dovedit și de pedepsit icircn instanță Pacircnă la
urmă amenințarea cu tortura reprezintă o tortură icircn sine
Supraviețuitorii torturii dezvoltă sentimente de rușine și de vinovăție icircn urma tratamentelor umilitoare la
care au fost supuși unii consideracircnd că și-au trădat familia prietenii țara pe ei icircnșiși
101 Napoleoni Loretta (2015) ISIS Califatul terorii București Corint pag 91 102 Coran Disponibil online httpwwwislamclujropdfcoranpdf 103 Idem 104 Idem 105 Idem 106 Napoleoni Loretta op cit pag 21
60
Profesioniștii din domeniul sănătății care lucrează la reabilitarea victimelor torturii prefer termenului
victimă supraviețuitor deoarece termenul de victimă stigmatizează persoanele ce icircncearcă să depășească
experiența107
Nu toți supraviețuitorii sunt la aceeași stare mental sau fază de reabilitare unii dintre ei neprimind
niciun sprijin de a se recupera
Indiferent dacă tortura icircndeplineşte sau nu cerinţa imediată de extragere a informaţiilor de la un
prizonier repercusiunile ajung dincolo de camera de totură afectacircnd sănătatea mintală şi dinamica societăţii
victimei
Cei mai mulţi dintre experţii icircn traumă supravieţuitorii ai torturii cercetători de sănătate mintală şi
terapeuţi - sunt de acord că diagnosticul psihiatric de SPT ( tulburarea de stres post-traumatic) este relevant
pentru victimele torturii108
Cu toate acestea aceiaşi experţi subliniază că efectele torturii merg dincolo de
diagnostice psihiatrice
S-au subliniat patru teme comune a consecinţelor torturii
1 sindrom post-traumatic ca urmare a experienţelor specifice de tortură (icircn ciuda ședințelor de reabilitare
simptomele de stres post-traumatic pot persista timp de mai mulți ani)
2 depresie ca rezultat al mai multor pierderi asociate cu tortura
3 simptome fizice care rezultă din formele specifice de tortură
4 dilema existenţială de a supravieţui icircntr-o lume icircn care tortura este o realitate
Problemele psihologice cel mai frecvent raportate de către supravieţuitorii torturii icircn studii de cercetare
includ
- simptome psihologice (anxietate depresie iritabilitate sau agresivitate instabilitate emoţională auto-
izolare sau retragere socială )
- simptome cognitive (confuzie sau dezorientare tulburări de memorie şi de concentrare)
- simptome neurovegetative (insomnii coşmaruri disfuncţie sexuală)
Interogarea prin folosirii forţei şi a unor tactici umilitoare dezumanizarea anchetaţilor au efect şi
asupra anchetatorilor care ajung să se automutileze ldquoprin torturarea altora anchetatorii se torturează pe ei
icircnşişirdquo109
II2 Reabilitarea și repararea prejudiciului provocat de tortură
Reconstrucția vieții unei persoane a cărei demnitate a fost distrusă cere timp
Consiliul internațional de reabilitare a victimelor torturii110
susține că reabilitarea ar trebui să fie
abordată din punct de vedere holistic și să ofere tratamente care să ia icircn considerare atacirct nevoile individului cacirct
și mediul cultural social și politic Centrele de reabilitare ar trebui să ofere servicii care să includă asistență
medical tratament psihoterapeutic servicii de reintegrare socială și sevicii juridice și de reparație
Rețeaua Consiliului internațional de reabilitare a victimelor torturii cuprinde 141 de centre de
reabilitare precum și programe destinate supraviețuitorilor torturii Centrele de reabilitare oferă icircngrijiri
medicale support psiho-social servicii juridice asistență financiară Efectele fizice și psihologice ale torturii
afectează icircntreaga familie prin urmare și ceilalți membrii ai familiei trebuie să beneficieze de tratament și de
consiliere111
Unul dintre obstacolele pe care le icircntacircmpină pedepsirea torturi este lipsa dovezilor icircmpotriva
presupușilor autori Cele mai multe dintre cazurile prezentate icircn justiție nu duc la pedepsirea celor vinovați
deoarece cicatricile și urmele torturii asupra corpului și a minții supraviețuitorilor nu sunt corespunzător
documentate de către medici sau nu sunt folosite de avocați112
Recunoașterea oficială că tortura a avut loc are un rol important icircn restaurarea vieții individuale și
transmite un mesaj public icircmpotriva autorizării și folosirii torturii
Detectarea semnelor supunerii la tortură fizică și psihică este posibilă și după mai mulți ani de la
săvacircrșirea ei Cu ajutorul unor tehnici științifice precum utrasonografia tomografia computerizată imagistica
prin rezonanță magnetică și scintigrafia osoasă se pot obține dovezi medicale ale unor torturi fizice Icircn plus un
107 Varouhakis Miron Interviewing victims of torture A handbook and guide for journalists Victims amp the Media Program
Michigan State University ByMedia amp Information Studies PhD Candidate 2008 Disponibil online
httpwwwvictimsjrnmsueduINTERVIEWING_VICTIMS_OF_TORTURE_pdf 108 The Effects and Effectiveness of Using Torture as an Interrogation Device Using Research to Inform the Policy Debate
Disponibil online httpswwwcguedupdffilessboscostanzo_effects_of_interrogationpdf 109 US Interrogation Policy ndash Policy studies at Dickinson College Disponibil online
httpwwwdickinsonedudepartmentslawpolicy360Torturepdf
110 International Rehabilitation Council for Torture Victims httpwwwirctorgabout-uswhat-is-the-irctaspx 111 Ibidem httpwwwirctorgwhat-is-torturerehabilitationaspx 112 International Rehabilitation Council for Torture Victims httpwwwirctorgwhat-is-tortureaccess-to-justiceaspx
61
psihiatru experimentat avacircnd cunoștințe referitoare la formele și consecințele torturii poate fi capabil să
diagnosticheze cicatricile psihologice chiar după mult timp după ce tortura a avut loc
Dacă un presupus torționar provine dintr-o țară care a ratificat Convenția icircmpotriva torturii şi altor
pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante113
statul ldquova asigura reţinerea acestei persoane
sau va lua orice alte măsuri juridice necesare pentru a asigura prezenţa acesteia Această reţinere şi aceste
măsuri trebuie să fie conforme cu legislaţia acestui stat ele nu pot fi menţinute decacirct pe o durată de timp
necesară declanşării urmăririi penale sau a unei proceduri de extrădarerdquo (Art 6 alin 1) și dacă ldquostatul
respectiv nu-l extrădează pe acesta va supune problema icircn cazurile vizate () autorităţilor sale competente
pentru exercitarea acţiunii penalerdquo (Art 7 alin 1) atacirct a torționarilor cacirct și a persoanelor ce au ordonat sau au
icircncurajat practicarea torturii
Protocolul de la Istanbul reprezintă manualul de investigare și documentare asupra torturii și a altor
tratamente și pedepse crude inumane sau degradante114
Protocolul de la Istanbul redactat de peste 75 de experți
icircn justiție sănătate și icircn drepturile omului oferă orientări extrem de utile pentru medicii și avocații ce
investighează dacă o persoană a fost torturată putacircnd astfel să prezinte probe valabile icircn instanță Redactarea
protocolului a fost inițiată de Fundația pentru Drepturile Omului din Turcia și de Medici pentru Drepturile
Omului din SUA115
II3 Etichetare și prejudecăti puterea mass-mediei
După 11 septembrie 2001 icircn funcție de zona geografică icircn care te afli să icircntacirclnești un militar american
se poate să nu fie lucrul pe care ți-l dorești cel mai mult
Icircn general blamăm o singură religie Islamul cacircnd icircncercăm să descoperim motivele ce stau icircn spatele
actelor de terorism Pacircnă la urmă care este diferența icircntre Andres Breivik116 și un islamist
Mass-media este o forță semnificativă icircn cultura modernă promovează nu doar produse ci și stări de
spirit atitudini și face posibil conceptul de celebritate atacirct de dorită de unii dintre noi Pacircnă la urmă chiar este
ldquomai bine să fii căutat pentru crimă decacirct să nu fii căutat deloc și de nimenibdquo117
Din păcate dintotdeauna au existat crime războaie foamete catastrofe natural etc Mass-media
prezintă fără icircncetare imagine suferințelor din lume Telespectatorii pot schimba canalul pentru a evita
informațiile deranjante sau se pot lăsa cuprinși de compasiune de ldquoplăcerea ambiguă a inimilor sensibilebdquo118
sau intervine fenomenul de confirmation bias ndash interpretarea informațiilor este afectată de convingerile deacutejagrave
existente119
Mas-media a fost mereu atrasă de violență Violența vinde Atentatele teroriste imaginile cu prizonieri
supuși unor tratamente crude și umilitoare prezentarea membrilor Statului Islamic decapitacircnd occidental
icircnregistrări cu ostatici icircngenuchiați icircmbrăcați icircn tunici portocalii precum uniforma prizonierilor de la
Guantanamo provoacă indignare unanimă atrăgacircnd icircn același timp
Mediatizarea cauzei prin intermediul publicității immediate transformă terorismul icircn atracție pentru
indivizii marginalizați antisociali
Intimidarea se bazează pe amenințări care pentru a fii credibile sunt icircntărite cu acte violente excesiv
mediatizate ldquoPrin impactul psihologic asupra individului și a mentalului colectiv (helliphellip) prin sentimental că ne
aflăm icircn fața unui inamic prezent nicăieri și oriunde și mai ales prin violența irațională cu care ucide jihadul
a devenit cuvacircntul care terorizeazăbdquo120
Prima transmitere a decapitărilor de către mass-mediaa fost cea a reporterului Wall Street Journal
Daniel Pearl icircn anul 2002 decapitat de Khalid Sheikh Mohammed121
113 Convenţia icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante Disponibilă online
httpwwwhotararicedorofilesfilesCONVENTIA20IMPOTRIVA20TORTURII20SI20ALTOR20PEDEPSE2
0ORI20TRATAMENTE20CU20CRUZIME20INUMANE20SAU20DEGRADANTEpdf 114 Protocolul de la Istanbul Disponibil online httpwwwohchrorgDocumentsPublicationstraining8Rev1enpdf
115 Physicians for Human Rights Disponibil online httpphysiciansforhumanrightsorg
116Karl Ove Knausgaard The Inexplicable Inside the mind of a mass killer Disponibil online
httpwwwnewyorkercommagazine20150525the-inexplicable
117 Arthur Bremer wwwalcomnewsindexssf201407where_is_man_who_shot_george_whtml 118 Braud Philippe (2008) Mic tratat de emoți sentimente și pasiuni politice Iași Polirom pag 36 119 Raymond S Nickerson (1998) Confirmation Bias A Ubiquitous Phenomenon in Many Guises disponibil pe
httppsy2ucsdedu~mckenzienickersonConfirmationBiaspdf 120 Chican Dumitru (2011) Jihad sau drumul spre Djanna București Corint pag 13 121 Napoleoni Loretta (2015) ISIS Califatul terorii București Corint pag 30
62
Icircn august 2014 au fost prezentate imagini cu primul cetățean american decapitat de Statul Islamic și
anume jurnalistul James Foley122
Facebook și Twitter au eliminat clipul video dar fost din nou pus online de
Statul Islamic
Din păcate multe dintre imaginile atroce nu mai sunt cenzurate existacircnd o concurență continuuă icircntre
Twitter Facebook YouTube etc Anul trecut pe Twitter au fost publicate fotografii icircn care membrii Statului
Islamic jucau fotbal cu capetele tăiate ale soldaților și polițiștilor irakieni123
Cu sprijinul mediilor de socializare au apărut personaje precum John jihatistulMohammed Emwazi cel
ce a apărut icircn cacircteva clipuri video ale unor decapitări Mass-media a fost saturată cu reportaje și știri despre
personaliatea acestuia fotografii din perioada copilăriei motivele posibile ale radicalizării creacircndu-se aproape
un mit folosit de politicieni pentru a justifica majorarea cheltuielilor de apărare124
Capitolul III Metodologia cercetării
1 Justificarea temei Utilizarea torturii ca un instrument acceptabil și acceptat icircn războiul icircmpotriva
terorismului a provocat dezbateri politice științifice juridice icircn icircntreaga comunitate internațională
declanșacircnd discuții despre legitimitatea și justificarea folosirii torturii icircn scopul protejării drepturilor
omului icircmpotriva amenințărilor teroriste Unul dintre elementele cheie icircn lupta icircmpotriva terorismului icircl
reprezintă obținerea de informații Presiunea de a colecta informații valoroase a dus la moduri
controversate de a obține declarații fiind discutabil dacă nevoia de informații prețioase icircn scopul
protejării securității internaționale poate justifica tortura Folosirea torturii pentru a proteja drepturile
omului icircmpotriva ameninţărilor teroriste duce la paradoxul că drepturile omului sunt icircncălcate tocmai de
protectorii lor
Am ales acestă temă deoarece dreptul la viață și la dreptul la securitate sunt drepturi fundamentale ale
omului fiecare stat fiind obligat să le protejeze Protecția icircmpotriva torturii este un drept universal al
omului și utilizarea acesteia este interzisă fără excepții de legislația internaționalăTortura ca tehnică
de interogare nu funcționează dimpotrivă declanșează o serie de consecințe negative avacircnd un impact
devastator asupra victimelor ducacircnd la radicalizarea ulterioară a conflictului și afectacircnd societatea icircn
ansamblu
2 Tema de cercetare aleasă
Percepția publică asupra utilizării torturii ca tehnică de interogatoriu
3 Documentarea prealabilă
Pentru acest proiect de cercetare am folosit mediul online și documentarea livrească reprezentată de
literatura de specialitate studii realizate asupra interogatorului sub tortură standarde legale
internaționale relevante
4 Obiective
Obiectiv general Identificarea opiniei celor intervievaţi referitor la legitimitatea
folosirii torturii icircn scopul apărării securităţii naţionale
Obiectiv specific Cunoaşterea opiniei personalui din MApN şi a studenţilor de la
facultăţile de Drept cu privire la icircncălcarea drepturilor omului prin folosirea torturii
ca tehnică de interogare
5 Universul cercetării
Pentru această cercetare voi utiliza metoda anchetei sociologice pe bază de interviu şi analiza de
conţinut
Cercetarea pe bază de interviu a fost realizată pe un eşantion de convenienţă constituit din 10 persoane
Din punct de vedere al formei icircntrebărilor am utilizat interviul structurat intensiv direct
6 Unități de analiză și icircnregistrare
Unități de analiză ndash 2 ofițeri 3 subofițeri și 5 studenți la Facultatea de Drept
Universitatea București
- 3 bloguri ale veteranilor din armata americană
122 httpeditioncnncom20140819worldmeastisis-james-foley 123 Napoleoni Lorettaop cit pag 65 124 wwwtelegraphcouknewsworldnewsislamic-state11238781Who is-Jihadi-John-in-60-secondshtml
63
Unități de icircnregistrare ndash 2 ofițeri 3 subofițeri și 5 studenți la Facultatea de Drept
Universitatea București
- 3 bloguri ale veteranilor din armata americană
7 Prezentarea ipozelor lucării de față
Obiectiv specific Analiza opinilor icircn ceea ce privește utilizarea torturii icircn scopul obținerii de informații
Ipoteză Dacă se folosește interogatoriu sub tortură se pot obține informații de icircncredere
Obiectiv specific Tortura nu poate fi justificată de nicio situație excepționalăconflicte armate
instabilitate politică orice alt fel de urgențe publice
Ipoteză Foosirea torturii icircncalcă drepturile și libertățile omului
Obiectiv specific Analiza opiniilor despre acuzațiile potrivit cărora după atentatele de la 11 septembrie
2001 CIA a avut icircn Romacircnia una sau mai multe icircnchisori icircn care deținuții au fost torturați
Ipoteză Romacircnia face parte din cioaliția mondială antiteroristă și trebuie să icircşi asume toate obligaţiile şi
consecinţele ce rezultă din acordurile icircncheiate
8 Operaţionalizarea conceptelor
Drepturile omului
Declaraţia Universală a drepturilor omului Articolul 3ldquoOrice fiinţă umană are dreptul la viaţă la
libertate şi la securitatea persoanei salerdquo Articolul 5 ldquoNimeni nu va fi supus torturi nici la pedepse sau
tratamente crude inumane sau degradante˝ Articolul 9 ldquoNimeni nu trebuie să fie arestat deţinut sau exilat icircn
mod arbitrarldquo Articolul 10 ldquoOrice persoană are dreptul icircn deplină egalitate de a fi audiată icircn mod echitabil şi
public de către un tribunal independent şi imparţial care va hotăricirc fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale fie
asupra temeiniciei oricărei acuzări icircn materie penală icircndreptată icircmpotriva sardquo125
Tortură
bdquoorice act prin care se provoacă unei persoane cu intenţie o durere sau suferinţe puternice de natură
fizică sau psihică icircn special cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o persoană terţă informaţii
sau mărturisiri de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis sau este bănuită că
l-a comis de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terţe persoane sau pentru orice alt motiv bazat pe
o formă de discriminare oricare ar fi ea atunci cacircnd o asemenea durere sau suferinţă sunt provocate de către
un agent al autorităţii publice sau orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau la instigarea sau cu
consimţămacircntul expres sau tacit al unor asemenea persoanerdquo126
Terorism
Definiții ale terorismului icircn Codul SUA Terorismul internațional icircnseamnă activități cu următoarele
trei caracteristici
Implica acte violente sau acte periculoase pentru viața umană care incalca legea
federală sau de stat
Par a fi destinate (i) de a intimida sau constracircnge o populație civilă (ii) de a
influența politica unui guvern prin intimidare sau constracircngere sau (iii) de a
afecta comportamentul unui guvern de distrugere icircn masă asasinat sau răpire și
Apar icircn principal icircn afara jurisdicției teritoriale a SUA sau depășesc granițele
naționale icircn ceea ce privește mijloacele prin care acestea sunt realizate
persoanele pe care le par destinate să intimideze sau constracircnge sau setările
regionale icircn care autorii lor opera sau de a cauta azilrdquo 127
125 Declaraţia universală a drepturilor omului Disponibilă la adresa
httpwwwohchrorgENUDHRDocumentsUDHR_Translationsrumpdf 126 Convenţia icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante Disponibilă la adresa
httpwwwhotararicedorofilesfilesCONVENTIA20IMPOTRIVA20TORTURII20SI20ALTOR20PEDEPSE2
0ORI20TRATAMENTE20CU20CRUZIME20INUMANE20SAU20DEGRADANTEpdf
127 Biroul Federal de Investigații Definiții ale terorismului Disponibil online httpswwwfbigovabout-
usinvestigateterrorismterrorism-definition
64
Definiția Biroului Federal de Investigații din SUA ldquoTerorismul este utilizarea ilegală a forţei şi
a violenţei icircmpotriva persoanelor sau bunurilor intimiarea sau constracircngerea unui guvern a populației civile
icircn scopul realizării obiectivelor politice sau sociale 128
Infracţiuni legate de activităţi teroriste
Printre acestea se numără
instigarea publică de a săvacircrşi o infracţiune teroristă
recrutarea şi instruirea pentru terorism
furtul agravat şantajul şi falsificarea de documente administrative icircn vederea săvacircrşirii unei
infracţiuni teroriste129
Obiectivele cercetării au fost atinse fiind identificate răspunsuri pro şi contra folosirii torturii icircn scopul
apărării intereselor naţionale
Ipoteza conform căreia folosirea torturii icircncalcă drepturile omului a condus la concluzia indiferent de urmărit
icircncălcarea drepturilor şi libertăţilor omului nu este justificată
Respondenţii consideră că folosirea torturii este o ultimă metodă de interogatoriu şi niciun stat nu trebuie să
angajeze icircn astfel de acţiuni care pot contribui la reacţii conform ldquoprincipiului acţiunii şi reacţiunii rdquo
Tortura nu este o formă eficientă de a obţine informaţii folosirea ei ducacircnd la confesiuni false Cu alte
cuvinte tortura ca tehnică de interogare nu funcţionează şi scopul său nu este icircndeplinit icircn realitate
Folosirea torturii pentru a proteja drepturile omului icircmpotriva ameninţărilor teroriste duce la paradoxul
că drepturile omului sunt icircncălcate de către protectorii lor
Protecţia drepturilor omului icircmpotriva terorismului precum şi eforturile de combatere a terorismului
trebuie să fie icircn conformitate cu standardele de respectare a drepturilor omului pentru a menţine legitimitatea lor
I Analiza de conţinut asupra informațiilor și comentarilor de pe 3 bloguri americane ˝Icircn ştiinţele socioumane analiza conţinutului reprezintă o serie de tehnici de cercetare cantitativ-calitativă
a comunicării verbale şi nonverbale icircn scopul identificării şi descrierii obiective şi sistematice a conţinutului
manifest şisau latent pentru a trage concluzii privind individul şi societatea sau comunicarea icircnsăşi ca proces
de interacţiune socială˝ 130
Sursa
Rezumatele articolelor
Rezumatul comentariilor
Interpretare
Concluzii
Prin tortură se neagă umanitatea individului Prin aducerea unei persoane icircntr-o poziție de neajutorare și
inducerea unei stări constante de teamă tortura duce la deteriorarea capacității individului de a funcționa
Tortura ca tehnică de interogatoriu nu este și nu duce icircn majoritatea cazurilor la rezultatele urmărite
avacircnd totodată o serie de consecințe pe termen lung Icircn primul racircnd sunt evidente consecințele psihologice și
sociale asupra supraviețuitorilor torturii și a familiilor acestora Icircn al doilea racircnd icircncălcarea drepturilor omului
mărește decalajul dintre comunitatea musulmană și icircn specia SUA
Icircn absența legii vina și vinovăția icircși pierd sensul
Protecția drepturilor omului icircmpotriva amenințărilor teroriste precum și efortul de combatere a
terorismului pentru a fi menține legitimitatea lor trebuie să fie icircn conformitate cu standardele de respectare a
drepturilor omului
Pacircnă la jumătatea secolului XX tortura a fost o formă de pedeapsă fizică Icircn ultimii zeci de ani ca
urmare a monitorizării de către comunitatea internațională a respectării drepturilor omului sunt mai mult
practicate torturile psihologice
128 Idem 129 Directiva-cadru 2002475JHA a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului Disponibilă online
httpeuropaeulegislation_summariesjustice_freedom_securityfight_against_terrorisml33168_rohtmAmendingA
ct
130 Septimiu Chelcea apud Ion Cauc Beatrice Manu Daniela Pacircrlea Laura Goran (2002)- Metodologia cercetării
sociologice Metode şi tehnici de cercetare Editura Fundaţiei Romacircnia de Macircine Bucureşti pag 87
65
Unii cercetători propun o perspectivă sociala a folosirii torturii pedeapsatortura este prezentată ca o
modalitate de a menține o structură socială ierarhică și astfel oamenii tind să favorizeze aplicarea unor pedepse
mai aspre icircmpotriva grupurilor subordonate
Anexa nr 1
Icircndrumări pentru evaluarea medicală a torturii şi a relelor-tratamente
Următoarele icircndrumări au la bază Protocolul de la Istambul Manual pentru Investigarea Eficientă şi
Documentarea Asupra Torturii şi a Altor Tratamente Crude Inumane şisau Degradante sau Pedepse Aceste
icircndrumări nu se vor a fi o prescripţie fixă ci ele trebuie aplicate avacircndu-se icircn vedere scopul evaluării şi resursele
disponibile Evaluarea dovezilor fizice şi psihologice ale torturii şi a relelor-tratamente se poate desfăşura de
către unul sau mai mulţi medici icircn funcţie de specialitatea lor
I Informaţiile legate de caz
Data examinării _________________ Examen cerut de (numefuncţia) ______________
Raport de caz nr ________________ Durata evaluării _________ ore ________ minute
Prenumele subiectului ________________ Data naşterii ________ Locul naşterii ______
Numele de familie al subiectului ___________________________________ Sexul ____
Motivul examinării ___________________________ ID al subiectului Nr ___________
Numele medicului _______________________ Translator (danu) nume ___________
S-a dat consimţămacircntul danu
Dacă nu de ce ________________________________
Subiectul este icircnsoţit de (numefuncţie) _______________________________________
Persoane prezente icircn timpul examinării (numefuncţia) ___________________________
Subiectul este constracircns icircn timpul examinării danu Dacă bdquodardquo cumde ce __________
Raport medical transferat către (numefuncţiaNr ID) ____________________________
________________________Data transferului ___________Ora transferului _________
Evaluareainvestigarea medicală se desfăşoară fără restricţii (pentru subiecţii aflaţi icircn
custodie) danu
Oferiţi detalii despre orice constracircngeri _______________________________________
II Specializările medicului (pentru dovezile necesare icircn instanţă)
Studiile de medicină şi pregătirea clinică
Pregătirea psihologicăpsihiatrică
Experienţa icircn cercetarea dovezilor torturii şi a relelor-tratamente
Expertiza regională icircn domeniul Drepturilor Omului relevantă pentru investigaţie
Publicaţii relevante prezentări şi cursuri de pregătire
Curriculum vitae
III Declaraţii privind autenticitatea mărturiei (pentru dovezile necesare icircn instanţă)
De exemplu bdquoCunosc personal faptele afirmate mai jos cu excepţia celor afirmate pe baza relatării pe
care o consider adevărată Voi fi pregătit să depun mărturie icircn instanţă referitor la afirmaţiile de mai jos bazate
pe cunoştinţele mele personale şi pe convingerirdquo
IV Informaţii de fond
Informaţii generale (vacircrstă ocupaţie educaţie componenţa familiei etc)
Trecutul medical
66
Trecerea icircn revistă a evaluărilor medicale anterioare asupra torturii şi a relelor-tratamente
V Afirmaţiile de tortură şi rele-tratamente
1 Rezumat despre perioada de detenţie şi abuz
2 Circumstanţele arestului şi ale detenţiei
3 Locul iniţial şi cele ulterioare de detenţie (cronologie transport şi condiţiile de detenţie)
4 Relatarea torturii sau a relelor tratamente (icircn fiecare loc de detenţie)
5 Trecerea icircn revistă a metodelor de tortură
VI Simptoame fizice şi dizabilităţi
Descrieţi evoluţia simptoamelor acute şi cronice dizabilităţile şi procesele ulterioare de vindecare
1 Simptoame şi dizabilităţi acute
2 Simptoame şi dizabilităţi cornice
VII Examinarea fizică
1 Condiţia generală
2 Pielea
3 Faţa şi capul
4 Ochii urechile nasul şi gacirctul
5 Cavitatea orală şi dinţii
6 Pieptul şi abdomenul (inclusiv semnele distinctive sau din născare)
7 Sistemul uro-genital
8 Sistemul muscular
9 Sistemul nervos central şi periferic
VII Examenultrecutul psihologic
1 Metode de evaluare
2 Simptoame psihologice actuale
3 Perioada post-tortură
4 Perioada pre-tortură
5 Trecutul psihologicpsihiatric
6 Istoricul privind folosirea substanţelor şi abuzul
7 Examinarea stării mintale
8 Evaluarea funcţionării din punct de vedere social
9 Testarea psihologică (vezi capitolul VIC1 pentru indicaţii şi limitări)
10 Testarea neuro-psihologică (vezi capitolul VIC4 pentru indicaţii şi limitări)
IX Fotografii
X Rezultatul testelor diagnostice (vezi anexa II pentru indicaţii şi limite)
XI Consultaţii
XII Interpretarea constatărilor
1 Constatările fizice
A Se va corela gradul de consistenţă icircntre reclamaţiile de abuz pe de o parte şi istoricul simptoamelor
fizice acute şi cronice şi dizabilităţi pe de alta
B Se va corela gradul de conformitate dintre constatările efectuate icircn urma examenului fizic şi
reclamaţiile de abuz (Notă Absenţa constatărilor fizice nu exclude posibilitatea ca tortura sau relele-tratamente
să fi avut loc)
C Se va corela gradul de conformitate dintre constatările efectuate icircn urma examinării individului pe
de o parte şi cunoştinţele locale despre metode de tortură cu efectele lor frecvente pe de alta
2 Constatările psihologice
A Se va corela gradul de conformitate dintre constatările psihologice şi presupusa tortură
B Se va oferi o evaluare dacă constatările psihologice reprezintă reacţii tipice sau de aşteptat pentru
stresul extrem icircn contextul social şi cultural al individului
C Precizaţi starea individului pe parcursul fluctuant al tulburărilor mintale provocate de traume de
exemplu care este relaţia cadrului temporal cu tortura şi icircn ce moment al procesului de recuperare se află
individul
67
D Identificaţi factorii de stres co-existenţi care pot influenţa individul (de exemplu persecuţii continue
migrare forţată exil pierderea familiei şi a rolului social etc) şi posibilul impact al acestora asupra individului
E Menţionaţi condiţiile fizice care pot contribui la tabloul clinic icircn special cu privire la posibilele
dovezi ale traumatismului cranian care se susţin a fi urmări ale perioadei de detenţie sau ale torturii
XIII Concluzii şi recomandări
1 Afirmarea opiniei cu privire la gradul de coerenţă dintre toate sursele de dovezi menţionate mai sus
(constatările fizice şi psihologice informaţiile despre trecut fotografii rezultatele testelor diagnostice
cunoaşterea practicilor locale de tortură rapoartele de consultare etc) precum şi acuzaţiile de tortură sau rele-
tratamente
2 Prezentarea simptoamelor şi a dizabilităţilor de care individul continuă să sufere ca urmare a
presupusului abuz
3 Recomandări pentru evaluarea ulterioară şi pentru asistenţa individului
XIV Declaraţia de veridicitate (pentru dovezile necesare icircn instanţă)
De exemplu bdquoDeclar cunoscacircnd consecinţele mărturiei false icircn conformitate cu legile din (ţara)
precum că informaţiile de mai sus sunt corecte şi că această declaraţie scrisă a fost scrisă la (data) icircn
(oraşul) (statul sau provincia)rdquo
XV Declaraţie asupra restricţiilor referitoare la evaluarea investigarea medicală
(pentru subiecţii aflaţi icircn custodie)
De exemplu bdquonoi subsemnaţii medici certificăm personal faptul că ni s-a permis să ne desfăşurăm activitatea icircn
mod liber şi independent şi ni s-a permis să vorbim şi să examinăm (subiectul) icircntr-un cadru privat fără nici o
restricţie şi fără nici o formă de presiune din partea autorităţilorrdquo sau bdquonoi subsemnaţii medici a trebuit să ne
desfăşurăm activitatea cu următoarele restricţii rdquo
XVI Semnătura medicului (medicilor) data şi locul
XVII Anexe relevante
Schiţe anatomice pentru identificarea torturii şi a relelor-tratamente fotografii consultaţii şi rezultate
ale testelor diagnostice o copie a curriculum-ului vitae al medicului alte documente
Anexa nr 2
Ghid de interviu adresat personalului din cadrul Ministerului
Apărării Naționale și studenților la Facultatea de Drept
Notă informativă Datele vor fi folosite exclusiv icircn scop științific răspusurile fiind confidențiale și anonime
1 Care credeți că este cel mai important drept al omului Argumentați
2 Nominalizați o țară icircn care după părerea dvs nu sunt respectate drepturile omului Ce drepturi ale
omului considerați că sunt icircncălcate
3 Puteți să vă gacircndiți la un stat care icircn lupta icircmpotriva terorismului icircncalcă drepturile omului
Considerați justificată această abordare
4 Considerați religia una dintre cauzele conflictelor din lume
5 Ce părere aveți despre terorism Dar despre partidele politice care sprijină organizațiile teroriste
68
6 Credeți că există vreo diferență icircntre un bdquoteroristrdquo și un bdquoluptător pentru libertaterdquo Vă rog să
argumentați răspunsul
7 Ce icircnțelegeți prin expresia bdquoscopul scuză mijloacelerdquo Sunteți de acord cu ea
8 Ce părere aveți despre folosirea torturii icircn scopul obținerii de informații care ar putea salva vieți
9 Considerați tortura o tehnică eficientă de interogatoriu
10 Icircn opinia dvs prin folosirea torturii ca tehnică de interogare se pot obține informații reale și de
icircncredere De ce sau de ce nu
11 Din punctul dvs de vedere este un fel de tortură psihică pentru un extremist islamic să fie
interogat de o femeie sau de un creştin
12 Care este părerea dvs despre faptul că folosirea torturii de către serviciile de informații a contribuit la
radicalizarea unor musulmani moderați Considerați legitimă acestă afirmație
13 Persoanele care utilizează tortura indiferent de scopul urmărit ar trebui pedepsite
14 Care este opinia dvs despre implicarea directă sau indirectă a autorităților din diferite țări icircn acte de
tortură Autorizarea icircndreptățește practicarea torturii
15 Considerați credibilă informația potrivit căreia icircn Romacircnia a funcționat o icircnchisoare secretă CIA De ce
sau de ce nu
16 Ce părere aveți despre eventuala folosire pe teritorul Romacircniei a tehnicilor dure de interogare icircmpotriva
suspecților de terrorism
17 Considerați că victimele torturii și combatantii hors de combat (prizonierii răniții) ar trebui să
beneficieze de o protecție specială Cum ar trebui ca aceste persoane să fie protejate icircn mod special
69
INFRACTORII ȘI VICTIMELE IcircN CYBERSPAȚIU131
Dr Adrian Cristian Moise
Cercetător postdoctoral Universitatea Titu Maiorescu din București Facultatea de Drept
Abstract
Criminological studies carried out up to now indicate that there are biological social psychological
cultural political and economic components which favour criminal behaviour in cyberspace which define the
personality the character and the behaviour of offenders Criminological researchers who specialised in
knowing and understanding criminality and victimisation in cyberspace periodically carried out studies in
relation to the categories of offenders in cyberspace Determining the categories of offenders in cyberspace
depends both on a combination of social technological and legal factors and on the way in which these
categories of offenders are defined Understanding the motivation of offenders in cyberspace is useful within the
carrying out of an investigation to establish the profile of the offender in the cyberspace in order to correctly
identify the suspect Also in the article is analysed the personality of the offender in cyberspace which implies
an approach of all social factors which determine and influence the criminal behaviour in virtual space as well
as the psychic characteristics of the offender in the cyberspace Victimisation in cyberspace refers to the process
through which some persons or organisations are affected by the crimes committed in cyberspace In the article
are presented and analysed three types of victimisation primary secondary and tertiary which depend on who
suffers the prejudice or the loss
Key-words cybercrime cyberspace offender victim
1 Infracțiunea săvacircrșită icircn cyberspațiu
Cyberspațiul reprezintă un domeniu global icircn mediul informațional constacircnd din rețeaua interdependentă
de infrastructuri informatice incluzacircnd Internet-ul rețelele de comunicații electronice sistemele informatice
procesoarele și controlerele icircncorporate Icircn principiu cyberspațiul nu trebuie să fie confundat cu Internetul real
(ca rețea) ci trebuie privit ca icircnsumacircnd aspectele sociale și psihologice pe care i le conferă prin utilizare
psihicul uman individual și societatea icircn ansamblu132
Cyberspațiul cuprinde identitățile și obiectele care există icircn
rețelele de computere utilizate de indivizii umani icircn diverse scopuri
Avacircnd icircn vedere prevederile art15 alin1 din Codul penal putem aprecia faptul că infracțiunea din
cyberspațiu reprezintă o faptă comisă icircn aria noilor tehnologii care trebuie să fie prevăzută de legea penală să
fie săvacircrșită cu vinovăție nejustificată și imputabilă persoanei care a săvacircrșit-o Criminalitatea icircn cyberspațiu
reprezintă o noțiune vastă şi generică care se referă la infracţiunile comise utilizacircnd computerele şi reţeaua
Internet133
Infracţiunea ca fenomen care se petrece icircn realitatea socială icircmbracă următoarele aspecte aspectul
material care reprezintă o manifestare exterioară a individului aspectul uman care reprezintă o activitate
131 bdquoAceastă lucrare a fost finanțată din contractul POSDRU15915S141699 proiect strategic ID 141699 cofinanțat
din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013rdquo 132 Giurcan Gigi Rezumat Teză de Doctorat Terorismul cibernetic Universitatea București Facultatea de Sociologie și
Asistență Socială 2010 p13 disponibilă pe site-ul
httpwwwunibucrostudiesDoctorate2010NoiembrieGiucan2520Gigi2520-
2520Terorismul2520ciberneticTERORISMUL2520CIBERNETIC2520REZUMATpdf consultat la 26072015 133 Michael Cross Scene of the cybercrime Ediția a II-a Ed Syngress Publishing Inc Rockland Massachusetts 2008 p2
70
omenească aspectul social care priveşte relaţiile sociale aspectul moral-politic care reprezintă atitudinea morală
şi politică a făptuitorului faţă de valorile sociale aspectul juridic care reprezintă o icircncălcare a unei norme
juridice penale134
Infracțiunea care se săvacircrșește icircn cyberspațiu este analizată atacirct ca act individual antisocial cacirct
și ca act juridic Icircn paleta infracţiunilor comise icircn spaţiul virtual nu se poate concepe ca o faptă de natură penală
să nu urmărească icircncălcarea unor valori ocrotite de lege
Analiza criminologică a infracțiunilor ca fapte antisociale individuale urmărește cunoașterea din punct de
vedere științific a condițiilor și a cauzelor care generează faptele penale icircn scopul de a perfecționa actul de
justiție penală135
Există mai multe diferențe icircntre criminalitatea care se săvacircrșește icircn cyberspațiu și criminalitatea
tradițională atacirct icircn comiterea infracțiunilor cacirct și referitor la investigarea acestora Această situație creează o
dificultate pentru urmărirea descoperirea și condamnarea infractorilor din cyberspațiu icircn cadrul sistemului
juridic actual De exemplu de multe ori infractorul din cyberspațiu este departe de locul unde se săvacircrșește fapta
ilicită Infractorii din cyberspațiu pot alege locul unde ei se vor afla icircn momentul cacircnd infracțiunea se săvacircrșește
icircntrucacirct criminalitatea din cyberspațiu nu necesită prezența fizică a infractorului la locul săvacircrșirii faptei ilicite
Referitor la furtul de date informatice spre deosebire de furtul tradițional infractorul din cyberspațiu are mai
multe opțiuni de unde poate fura datele informatice icircn primul racircnd infractorii din cyberspațiu pot fura datele
informatice din server-ul principal icircn al doilea racircnd din server-ul back up care deține o copie completă a server-
ului principal icircn al treilea racircnd icircn timpul schimbului de date dintre cele două puncte de emisie și recepție și icircn al
patrulea racircnd prin intermediul unei pagini web care prezintă datele pentru utilizatorul final Consider că nu este
importantă tot timpul metoda aleasă de infractorul din cyberspațiu pentru a săvacircrși fapta ilicită icircntrucacirct există o
șansă mare ca atacul să treacă neobservat de către victimă
Icircn icircncercarea de a defini crimele care se săvacircrșesc icircn cyberspațiu consider că este important să se aibă icircn
vedere dimensiunile spațiale și temporale ale criminalității și devianței Crimele tradiționale sau offline prezintă
anumite caracteristici generale care sunt statice icircn timp și spațiu Infractorii icircn mediul offline sunt prezenți icircntr-
un anumit moment și icircntr-un anumit loc pentru a săvacircrși o infracțiune Același lucru poate fi susținut și pentru
țintele infracțiunii (victimele proprietatea etc) care se află icircn aceleași dimensiuni spațiale și temporale cu cele
ale infractorului136
Pentru ca o infracțiune să fie săvacircrșită icircn mediul offline aceasta trebuie să fie recunoscută ca
o infracțiune aflată icircn interiorul constracircngerilor temporale și spațiale Prin urmare sunt de părere că legea și
normele sociale convenționale la un moment dat și icircntr-un anumit loc trebuie să recunoască un comportament ca
fiind ilicit pentru ca acesta să fie considerat ca fiind infracțional
Caracteristicile criminalității din cyberspațiu sunt diferite de cele ale infracțiunilor offline Acest lucru se
datorează icircn primul racircnd dezvoltării tehnologiei informației și comunicațiilor137
Rețelele informaționale permit
ca spațiul și timpul să fie separate acest lucru icircnsemnacircnd că o acțiune aflată icircntr-o zonă spațio-temporală să aibă
efect icircn afara acestei restricții138
Referitor la activitatea infracțională aceasta icircnseamnă că infractorii din
cyberspațiu au posibilitatea de a ataca victimele lor de la distanță
Dimensiunea temporală a criminalității din cyberspațiu de asemenea este afectată Noile tehnologii
permit infractorilor să comită o infracțiune icircn cyberspațiu icircntr-un timp mult mai rapid decacirct icircn spațiul offline De
exemplu o tranzacție ilegală poate avea loc la o distanță foarte mare icircn cacircteva milisecunde sau o persoană poate
fi hărțuită icircn mediul online la o distanță mare icircn timp real
2 Infractorul icircn cyberspațiu
Codul penal din Romacircnia nu a prezentat o definiție a infractorului icircnsă această noțiune conform
prevederilor articolelor 46-48 din Codul penal se referă la persoana care a săvacircrșit o infracțiune icircn calitate de
autor coautor instigator sau complice Avacircnd icircn vedere prevederile art15 alin1 din Codul penal rezultă faptul
că infractorul reprezintă acea persoană care săvacircrșește cu vinovăție o faptă prevăzută și sancționată de legea
penală Ținacircndu-se cont de studiile criminologice efectuate pacircnă icircn prezent icircn literatura de specialitate s-a
observat faptul că există componente de ordin biologic social psihologic cultural politic economic care
favorizează conduita infracțională care definește personalitatea caracterul și conduita infractorilor Așadar icircn
domeniul criminologiei calitatea de infractor constă icircn cunoașterea mecanismelor și factorilor care generează
rezoluția infracțională și conduita criminală139
134 Constantin Mitrache Cristian Mitrache Drept penal romacircn Partea Generală Ediţia a III-a Ed Universul Juridic
Bucureşti 2004 p103 135 Gavril Paraschiv Daniel-Ștefan Paraschiv Elena Paraschiv Criminologie Evoluția cercetărilor privind cauzalitatea
și prevenirea infracțiunilor Ed Pro Universitaria București 2014 p18 136 Matthew Williams Virtually Criminal Crime deviance and regulation online Taylor amp Francis Group Routledge
New York 2006 p19 137 Steve Woolgar Virtual Society ndash Technology Cyberbole Reality Ed Oxford University Press Oxford 2002 p25 și
urm 138 Anthony Giddens The Consequences of Modernity Ed Polity Press Cambridge 1991 p88 139 Idem p58
71
Infractorii din cyberspațiu pot fi experți icircn domeniul noilor tehnologii cum sunt de exemplu hackerii
experții icircn securitatea sistemelor informatice programatorii și alți specialiști icircn domeniul Internetului De
asemenea infractorii din cyberspațiu pot acționa ca un grup organizat prin schimbul de informații fără a dezvălui
identitatea lor pe Internet icircngreunacircnd activitățile de investigare ale organelor de punere icircn a aplicare a legii140
21 Clasificarea infractorilor din cyberspațiu
Cercetătorii criminologi care s-au specializat icircn cunoașterea și icircnțelegerea criminalității și victimizării icircn
cyberspațiu au realizat periodic studii icircn legătură cu categoriile de infractori icircn cyberspațiu Eforturile acestora
completează modificările și noua icircnțelegere despre categoriile de infractori icircn cyberspațiu aduse prin evoluțiile
dreptului și a tehnologiei informației și comunicațiilor
Unii cercetători criminologi au susținut ideea că nu este tocmai adecvată icircncercarea de a clasifica
infractorii din cyberspațiu deoarece criminalitatea din cyberspațiu este foarte răspacircndită icircncacirct realizarea
profilului infractorilor nu este practică sau folositoare
Este dificil de a răspunde la icircntrebarea care sunt categoriile de infractori icircn cyberspațiu nu numai
datorită faptului că orice persoană poate realiza un abuz asupra unui sistem informatic ci și datorită evoluției
normelor sociale și standardelor culturale referitoare la comportamentul etic Astfel apreciem faptul că ceea ce
o persoană consideră imoral necorespunzător din punct de vedere social sau ilegal poate să nu fie considerat icircn
același mod de către o altă persoană
Prin urmare stabilirea categoriilor de infractorii icircn cyberspațiu depinde atacirct de o combinație de factori
sociali tehnologici și legali cacirct și de modul icircn care aceste categorii de infractori sunt definite
O clasificare cuprinzătoare a infractorilor din cyberspațiu este următoarea141
1 Utilizatorii neglijenţi care violează politicile de securitate sau nu respectă practicile de
securitate şi prin urmare datele care se află icircn reţea pot fi afectate
2 Infractorii tradiţionali care comit infracţiuni convenţionale aceștia folosind computere sau alte
tipuri de dispozitive electronice pentru comunicaţii şi care păstrează icircnregistrările icircn sprijinul activităţilor lor
infracţionale
3 Şarlatanii şi hoţii incluzacircnd pe aceia care practică activităţi de bdquophishingrdquo bdquospoofingrdquo bdquospimmingrdquo
(mesaje comerciale nesolicitate trimise printr-un sistem de mesagerie instantanee) sau bdquoicircnşalărdquo oamenii icircn alte moduri
icircn vederea obţinerii de cacircştiguri financiare
4 Hacker-ii computer trespassers (intruşii informatici) şi password crackers (spărgătorii de
parole) cunoscuţi şi sub numele de hacker-i bdquowhite hatrdquo sau bdquogray hatrdquo care urmacircnd tradiţia eticii originale a
hacker-ilor folosesc computerele pentru a explora ilegal pentru a icircnvăţa şi pentru a prelua controlul asupra
sistemelor ca să facă pozne şi care ar putea să găsească să exploateze sau să expună vulnerabilităţile de
securitate
5 Creatorii şi distribuitorii de cod cu intenţii criminale (malicious code writers and distributors)
care creează copiază sau lansează viruşi perturbatori sau distructivi cai troieni viermi sau programe
adwarespyware
6 Piraţii de muzică de filme şi de software care folosesc tehnologia informaţiei și
comunicațiilor pentru a icircncălca drepturile de autor prin copierea distribuirea descărcarea vacircnzarea sau posesia
ilegală de aplicaţii de fişiere de date sau de cod
7 Hărţuitorii care utilizează tehnologiile pentru a ameninţa a deranja sau a obliga
8 Hărţuitorii pedofilii sau alţi infractori cyber sex care folosesc metode online atunci cacircnd au nevoie să obţină
plăcere sexuală ilegală de la oameni sau să obţină controlul asupra acestora
9 Trişorii academici care utilizează o varietate de instrumente şi tehnici pentru a plagia sau
pentru a trişa atunci cacircnd e vorba de realizarea de lucrări sau de susţinerea de examene sau care falsifică metode
de cercetare sau descoperiri icircn vederea obţinerii profitului sau a faimei
10 Infractorii organizaţi care folosesc computere sau dispozitive electronice icircn cursul afacerilor
lor legale şi ilegale
11 Spionii industriali guvernamentali şi independenţi care folosesc instrumente şi metode de
spionaj de o complexitate variată incluzacircnd spyware-ul142
şi aplicaţiile keylogger143
pentru a spiona icircn scopuri
personale sau profesionale
140 Nick Nykodym Robert Taylor Julia Vilela Criminal profiling and insider cyber crime Revista Digital Investigation
nr22005 p261-266 141 Samuel C McQuade III Encyclopedia of cybercrime Ed Greenwood Publishing Group Inc Westport Connecticut
2009 p46 142 Spyware-ul reprezintă termenul general utilizat pentru a descrie un software care icircncalcă securitatea personală a
utilizatorului Prin natura sa spyware-ul este capabil de colectarea şi transferarea informaţiilor personale cum ar fi adresele
de e-mail numele utilizatorilor parole şi numere de cărţi de credit 143 Keylogger-ul reprezintă un mic dispozitiv hardware sau un program care icircnregistrează fiecare tastă pe care o apasă un
utilizator şi trimite informaţiile către persoana care a instalat dispozitivul sau programul
72
12 Teroriştii pe Internet care caută să icircşi promoveze scopurile sociale religioase sau politice prin
inducerea fricii pe scară largă sau prin deteriorarea fie a infrastructurii critice fie a infrastructurii informaţionale
critice
22 Motivația infractorilor din cyberspațiu Icircnțelegerea motivației infractorilor din cyberspațiu este utilă icircn cadrul desfășurării unei investigări pentru
stabilirea profilului infractorului din cyberspațiu icircn scopul identificării corecte a suspectului
Cele mai des icircntacirclnite motive pentru săvacircrșirea infracțiunilor din cyberspațiu sunt următoarele144
Amuzamentul
Hackerii tinerii reprezintă acei infractori din cyberspațiu care au această motivație infracțională Din
categoria hackerilor tineri fac parte următorii infractori pionierii care sunt fascinați de noile tehnologii și icircnvață
cum funcționează sistemele informatice derbedeii reprezintă niște hackeri jucăuși care nu intenționează să facă
rău nici unei persoane putacircnd oricacircnd accesa neautorizat un site web și lăsa un mesaj inofensiv exploratorii
care sunt caracterizați de curiozitatea de a pătrunde neautorizat icircn sistemele informatice și icircn rețelele informatice
doar icircn scopul de a cunonoaște ce se află icircn acestea jucătorii care accesează neautorizat sistemele informatice icircn
tocmai ca pe un joc prin testarea măsurilor de securitate fiind motivați de dorința de a le accesa
Subliniem faptul că oricare dintre cele patru categorii de hackeri tineri poate deveni dependentă din punct
de vedere psihologic de activitatea pe care o desfășoară Astfel la un moment dat această activitate desfășurată
de cele patru categorii de hackeri tineri se va transforma dintr-o activitate de amuzament icircntr-una obișnuită
Caracteristica definitorie pentru hackerii care au ca motivație infracțională amuzamentul este sentimentul de
bucurie Observăm faptul că spre deosebire de alți infractori cibernetici care utilizează sistemele informatice și
rețeaua Internet ca mijloace pentru un scop pentru hackerii care au ca motivație infracțională amuzamentul
hackingul reprezintă un scop icircn sine De asemenea aceștia consideră ssistemul informatic ca fiind o jucărie iar
icircntreaga rețea Internet ca fiind locul lor de joacă
Hackerii care au ca motivație infracțională amuzamentul nu realizează vreun cacircștig financiar icircn urma
desfășurării activității lor De fapt această activitate trebuie privită ca pe un hobby costisitor pentru acest tip de
criminali care icircși modernizează icircn permanență propriile sisteme informatice icircn scopul obținerii unor acțiuni
performante
Profiturile financiare
Majoritatea infracțiunilor săvacircrșite icircn cyberspațiu au ca motivație infracțională obținerea de cacircștiguri
financiare
Motivele emoționale Multe dintre infracțiunile cibernetice sunt săvacircrșite și datorită unor motive emoționale cum sunt
supărarea furia sau chiar răzbunarea pentru greșelile reale sau imaginare
Furia icirci poate determina pe oameni să săvacircrșească anumite fapte pe care icircn mod normal nu le ar săvacircrși
O persoană foarte supărată este temporar cel puțin o persoană tulburată emoțional
Infractorii cibernetici care acționează din furie ar putea fi de exemplu soți disprețuiți angajați concediați
parteneri de afaceri care se simt că au fost icircnșelați sau furați etc Răzbunarea diferă de furie prin aceea că este de
obicei mai bine planificată și nu este un răspuns imediat Aceste caracteristici ale răzbunării o determină să fie un
act mai puțin emoțional și prin urmare mai periculos deoarece infractorii cibernetici motivați de răzbunare
beneficiază de un timp mai mare pentru a-și icircntocmi planul să-și acopere urmele lor și să-și reducă posibilitatea
de a fi prinși Infractorii cibernetici motivați de furie pot fi orice persoană care icircn mod obișnuit nu este angajată
icircntr-o activitate infracțională
Furia și răzbunarea nu reprezintă singurele motivații infracționale care implică emoții Infractorii din
cyberspațiu comit infracțiuni și ca urmare a altor motivații infracționale de ordin emoțional sau psihologic De
exemplu unii hackeri ar putea accesa neautorizat unele sisteme informatice icircn scopul dovedirii unui grup de
hackeri că pot efectua acest lucru obținacircnd icircn final un sentiment de apartenență la acel grup De fapt uneori
hackerii săvacircrșesc acte icircn grupuri pe care de altfel nu le-ar săvacircrși icircn mod individual
Totodată infractorii din cyberspațiu săvacircrșesc infracțiuni icircn scopul obținerii de atenție Un alt motiv
emoțional al infractorilor cibernetici icircl reprezintă loialitatea față de prieteni și dorința de a-l ajuta
Motivele politice Infractorii cibernetici care săvacircrșesc infracțiuni din motive politice cuprind membrii ai grupurilor
extremiste care utilizează Internetul pentru a răspacircndi propaganda a ataca diferite site-uri web și rețele ale
dușmanilor politici a fura bani icircn scopul finanțării activităților lor sau pentru a-și coordona și planifica
activitățile lor
Infractorii din cyberspațiu care săvacircrșesc infracțiuni din motive politice cuprind o gamă largă de
criminali pornind de la hackerii care doar doresc să facă o declarație politică pacircnă la grupurile teroriste
organizate cum sunt de exemplu Hezbollah Hamas și Al-Qaida
144 Debra Littlejohn Shinder Ed Tittel Scene of the Cybercrime Computer Forensics Handbook Ed Syngress Publishing
Inc Rockland Massachusetts 2002 p113-119
73
Cyberterrorism-ul se referă la utilizarea Internetului și a funcțiilor sistemelor informatice icircn scopul
perturbării sau icircnchiderii infrastructurii critice și a serviciilor guvernamentale ale unei țări
Impulsurile sexuale Icircn literatura de specialitate există dezbateri de mult timp printre psihologi și psihiatri referitoare la cauzele
care determină apariția comportamentului sexual deviant ce reprezintă un comportament sexual care este icircn
afara legii sau icircncalcă normele sociale Nu orice comportament deviant sexual este ilegal sau considerat
dăunător Icircn situația cacircnd stimularea sexuală este asociată cu violența sau cu ținte nepotrivite cum sunt de
exemplu copiii atunci se creează condiții favorabile de săvacircrșire a unor activități infracționale care pot avea
urmări grave
Afecțiunile psihice grave
Unele persoane sunt motivate să se angajeze icircntr-un comportament ilegal și antisocial pentru ascunderea
unor afecțiuni psihice ce se manifestă prin următoarele simptome lipsa de control a impulsurilor lipsa de
inhibare halucinații paranoia hiperactivitate incapacitatea de a se concentra existența unor deficiențe icircn
comunicare Astfel subliniem faptul că este mult mai ușor pentru acești infractori să-și ascundă boala psihică de
care suferă icircn mediul online unde nu trebuie să vină icircn contact fizic cu alte persoane decacirct icircn spațiul real
Prin urmare considerăm faptul că infracționalitatea săvacircrșită icircn cyberspațiu ce este motivată de afecțiuni
psihice grave este dificil de investigat tocmai pentru că motivațiile criminalului nu sunt logice sau raționale
23 Personalitatea infractorului icircn cyberspațiu
Personalitatea reprezintă un element stabil al conduitei unei persoane ceea ce o caracterizează și o
diferențiază de o altă persoană145
Cunoașterea personalității infractorului este importantă pentru identificarea măsurilor de prevenire și
combatere a fenomenului criminalității
Studiul personalității criminalului icircn cyberspațiu implică o abordare a tututor factorilor sociali care
determină și influențează comportamentul infracțional icircn spațiul virtual precum și a caracteristicilor psihice ale
infractorului din cyberspațiu
Criminologia analizează modul cum influențează săvacircrșirea infracțiunilor cele trei elemente ale
personalității temperamentul aptitudinile și caracterul
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalității și reprezintă ansamblul trăsăturilor
fiziologice și nervoase ale unei persoane care determină diferențieri psihice și de comportament icircntre indivizi
Aptitudinile reprezintă dispoziții naturale și dobacircndite de a efectua anumite sarcini
Caracterul se referă la trăsăturile particularitățile și valorile icircn funcție de care o persoană se ghidează icircn
acțiunile privind relațiile pe care le are icircn societate146
Fiecare infracțiune săvacircrșită icircn cyberspațiu are o anumită particularitate pe care trebuie să o avem icircn
vedere iar posibilitatea de săvacircrșire a unei infracțiuni este determinată de o serie de trăsături de personalitate ce
sunt influențate de factori cum sunt de exemplu vacircrsta și sexul criminalului din cyberspațiu anumite dizabilități
psihice etc
Principalele componente ale structurii personalității criminalului din cyberspațiu sunt următoarele147
Factorii biologici și ereditari
Cel mai apropiat mediu social familia și statutul socio-economic al membrilor acesteia particularități
privind educația copiilor școala atitudinea față de procesul de icircnvățare relațiile cu profesorii și colegii de clasă
prietenii și statutul lor social valorile și statutul copilului icircntr-un grup de prieteni
Caracteristicile personale și psihologice caracteristicile caracterului și temperamentului sfera valorii
motivaționale nivelul de pretenții stima față de propria persoană și eventualele conflicte icircn acest domeniu
relația referitoare la profesia aleasă icircnțelegerea motivației privind alegerea profesiei locul profesiei alese icircn
sistemul de valori al societății planurile de viitor
Nivelul de conștientizare a reglementării juridice privind desfășurarea activităților icircn mediul
online
Factorii referitori la relațiile de familie care afectează formarea personalității copilului ce au favorizat
apariția comportamentului criminal icircn cyberspațiu sunt următorii creșterea minorilor icircn cadrul familiilor
monoparentale existența unei educații familiale avacircnd o moralitate scăzută lipsa unor relații normale icircntre
părinți și copii
145 Norbert Sillamy Larousse Dicționar de psihologie Ediție tradusă de dr Leonard Gavriliu Ed Universul Enciclopedic
București 1998 p231 146 Gavril Paraschiv Daniel-Ștefan Paraschiv Elena Paraschiv opcit p68 147 Solomia Fedushko Natalia Bardyn Algorithm of the cyber criminals identification Global Journal of Engineering
Design amp Technology Global Institute for Research amp Education Volume 2 No4 July-August 2013 p57 disponibil pe
site-ul httpwwwgifreorggjedtgjedtbackissuesaspx consultat la 29072015
74
Un exemplu de personalitate a infractorului icircn cyberspațiu icircl constituie personalitatea hacker-ului care
este infractorul ce săvacircrșește infracțiunea de acces neautorizat la un sistem informatic sau la o rețea informatică
Există mai multe caracteristici principale privind personalitatea infractorului icircn cyberspațiu care sunt
comune pentru toate categoriile de hackeri148
Icircn primul racircnd prin natura preocupărilor lor hackerii tind să fie
orientați spre detaliu icircn scopul adunării de informații referitoare la o țintă
O a doua caracteristică a personalității hackerilor este persistența icircn acțiunile lor aceștia petrecacircnd o
perioadă mare de timp icircn scopul de a accesa neautorizat un sistem țintă Obținerea informațiilor hackerilor despre
țintă cum ar fi a datelor pe care ținta le deține a vulnerabilităților țintei și ce alte sisteme sunt conectate la țintă
necesită un timp icircndelungat
A treia caracteristică a personalității hackerilor este respectul de sine Icircn literatura de specialitate s-a
subliniat faptul că nivelul respectului de sine depinde de nivelul de calificare Hackerii cu respect de sine scăzut
au fost percepuți ca avacircnd motivații negative cum sunt de exemplu profitul răzbunarea dorința de a provoca
daune De asemenea hackerii cu respect de sine scăzut au o calificare redusă icircn domeniul informaticii
A patra caracteristică a personalității hackerilor se referă la creativitate Icircn general hackerii găsesc tot
timpul soluții pentru a accesa neautorizat sisteme și rețelele informatice
A cincea caracteristică a personalității hackerilor se referă la faptul că aceștia sunt persoane care au
tendința să fie singuratice putacircnd afișa și o puternică nevoie de apartenență la grupuri sociale Această
apartenență la grupurile sociale este de natură virtuală De asemenea hackerii participă la propriile congrese și
au propriile publicații
Studiile au arătat faptul că hackerii nu sunt orientați spre o anumită carieră dar aceștia au aptitudini
pentru a utiliza sistemele informatice și alte echipamente electronice
Unii hackeri provin din familii monoparentale fiind uneori abuzați fizic și psihicTotodată studiile au
arătat faptul că utilizarea sistemele informatice a devenit pentru hackeri o metodă de obținere a controlului
pentru o anumită parte din viața lor
Icircn lumea virtuală hackerii doresc să se prezinte ca fiind persoane cu putere și prestigiu utilizacircnd
pseudonime luate din lumea științifico-fantastică și lumea fanteziei Unii hackerii sunt nefericiți iar utilizarea
computerul reprezintă un mijloc de escapism149
Hackerii au tendința de a se lăuda cu faptele lor acest lucru datoracircndu-se dorinței de a fi admirați de alți
hackeri Unii hackeri pot produce atacuri asupra sistemelor informatice din cauza unor frustrări simțind nevoia
de lansa atacuri informatice
Icircn general hackerii sunt motivați pentru săvacircrșirea infracțiunilor atacirct de provocări de entuziasmul pentru
a reuși și de dorința de a icircnvăța pentru o satisfacție pur intelectuală cacirct și de răzbunare sabotaj și fraudă
3 Victima icircn cyberspațiu
Pentru fiecare formă de criminalitate există cel puțin o victimă a acesteia Victima sau persoana vătămată
conform prevederilor art79 din Codul de procedură penală din Romacircnia reprezintă persoana care a suferit o
vătămare fizică materială sau morală Conform științelor dreptului penal și al criminologiei victima reprezintă
orice persoană umană care suferă direct sau indirect consecințele fizice materiale sau morale ale unei acțiuni sau
inacțiuni criminale150
Victimele infracțiunilor din cyberspațiu sunt de obicei organizațiile ale căror sisteme sunt accesate
neautorizat cacirct și clienții acestor organizații
Victimologia reprezintă bdquoștiința care analizează comportamentul și personalitatea victimei raportată la
conceperea realizarea și consecințele directe ale actului agresional asupra victimeirdquo151
Victimizarea reprezintă procesul prin care un act cauzează prejudicii sau pierderi pentru una sau mai
multe persoane152
Victimizarea icircn cyberspațiu se referă la procesul prin care unele persoane sau organizații sunt
afectate de crimele săvacircrșite icircn cyberspațiu Icircn literatura153
de specialitate sunt prezentate trei tipuri de
victimizăre primară secundară și terțiară ce depind de cine suferă prejudiciul sau pierderea
Icircn cadrul victimizării primare victima reprezintă ținta directă a infracțiunii De exemplu icircn această
situație victime primare pot fi persoanele ale căror calculatoare au fost infectate cu viruși sau organizațiile ale
căror server-e au fost accesate neautorizat
148 Laura J Kleen Thesis Malicious Hackers A framework for analysis and case study Department of The Air Force Air
University Air Force Institute of Technology Wright-Patterson Air Force Base Ohio Capitolul 3 Malicious Hacker
Framework p11-13 149 Marcus K Rogers A Social Learning Theory and Moral Disengagement Analysis of Criminal Computer Behavior An
Explanatory Study Department of Psychology University of Manitoba Winnipeg Manitoba August 2001 p58 disponibil
pe site-ul httpswwwceriaspurdueeduassetspdfbibtex_archiverogers_01pdf consultat la 31072015 150 Gavril Paraschiv Daniel-Ștefan Paraschiv Elena Paraschiv opcit p78 151 Iancu Tănăsescu Bujor Florescu Victima și agresorul Ed INS București 1994 p192 152 Samuel C McQuade III op cit p187 153 Ibidem
75
Victimizarea secundară se produce atunci cacircnd victima este ținta indirectă a infracțiunii Icircn acest caz
victima secundară este afectată ca urmare a unei asocieri cu o victima primară care a suferit direct un prejudiciu
de exemplu icircn calitate de membru de familie prieten sau asociat dar icircn schimb aceasta nu a icircncercat icircn mod
direct prejudiciul De exemplu icircn acest caz victimă secundară poate fi un angajator al unei victime primare a
unei infracțiuni de furt de identitate care suferă un prejudiciu ca urmare a scăderii performanțelor victimei
primare la locul de muncă din cauza stresului și a lipsei de la locul de muncă provocate de infracțiunea de furt de
identitate
Victimizarea terțiară se referă la societățile comerciale care se confruntă cu efectele indirecte ale
criminalității De exemplu icircn această situație victime terțiare pot fi consumatorii de bunuri și servicii care sunt
obligați să plătească un preț mare pentru acestea din cauza furtului din magazine a CD-urilor cu muzică și a
pirateriei online Totodată ratele și impozitele mai mari și teama de crimă pot produce victimizare terțiară
Există patru categorii de prejudicii pe care victimele le pot icircncerca prejudiciul fizic prejudiciul material
prejudiciul moral și prejudiciul social
Prejudiciul fizic include decesul și vătămările corporale cauzate prin icircmpușcare icircnjunghiere etc
Prejudiciul moral se referă la pierderea sănătății mintale sau la afectarea psihologică ca urmare a
infracțiunii săvacircrșite generacircnd anxietate depresie tulburări de stres posttraumatic furie și teama de o viitoare
victimizare
Prejudiciul material se referă la furtul de bani sau a altor forme de active financiare ce reprezintă
obiective generale icircn criminalitatea icircn cyberspațiu precum și la afectarea proprietății cum ar fi de exemplu
producerea unor daune asupra componentei hardware și software a computerului De asemenea prejudiciul
financiar implică și efectuarea unor cheltuieli directe (de exmplu pentru a plăti anumite facturi sau pentru a
repara diferite pagube produse) cacirct și efectuarea unor cheltuieli indirecte ca urmare a achiziționării unor articole
destinate prevenirii criminalității icircn cyberspațiu Alte cheltuieli indirecte includ diferite taxe din domeniul
juridic creșterea ratelor de asigurare și pierderea salariilor din cauza timpului de lucru neefectuat
Prejudiciul social poate să apară ca urmare a criminalității icircn cyberspațiu icircn situația cacircnd o societate
trebuie să iasă din afaceri după ce a pierdut toate informațiile despre clienți și conturi financiare icircn timpul
efectuării unui acces neautorizat la un sistem informatic
Victimele primare pot suferi un prejudiciu fizic moral material și social Victimele secundare pot suferi
un prejudiciu moral material și social Victimele terțiare pot suferi un prejudiciu material
Icircn comparație cu formele tradiționale de criminalitate victimizarea icircn cyberspațiu este diferită
Icircn primul racircnd există o preocupare referitoare la gravitatea crimei Infracțiunile tradiționale contra
persoanei mai ales infracțiunile violente pot cauza un prejudiciu fizic victimei Prin urmare considerăm faptul
că criminalitatea icircn cyberspațiu poate cauza un prejudiciu fizic indirect ca urmare a lipsei contactului fizic
dintre victimă și infractor
Icircntrucacirct o vătămare fizică reprezintă un semn foarte clar că s-a săvacircrșit o infracțiune contra integrității
corporale sau sănătății persoanei icircn spațiul real victimizarea icircn cyberspațiu nu poate fi evidențiată la fel de ușor
Totuși acest punct de vedere nu ia icircn considerare alte prejudicii cum ar fi de exemplu cele morale și materiale
pe care o victimă din cyberspațiu le poate suferi chiar dacă acestea ar putea fi la fel de distrugătoare
Icircn al doilea racircnd atacurile săvacircrșite prin intermediul sistemelor informatice determină pierderi de
informații pentru victimele din cyberspațiu sub forma furtului manipulării distrugerii sau refuzului de acces la
datele stocate icircn sistemele informatice
Icircn spațiul real prejudiciile financiare se referă la bani activele financiare sau la alte bunuri tangibile Icircn
schimb icircn cyberspațiu banii pot exista icircn format digital sub forma unor date aflate icircn bănci carduri bancare și
conturi aceste informații fiind stocate icircn sistemele informatice astfel prezentacircnd un mare interes pentru
infractorii din cyberspațiu Icircn mod similar sunt interesante pentru infractorii din cyberspațiu și alte date
informatice ce sunt stocate pe dispozitive de stocare media (de exemplu agende computerizate ndashPDAs-Personal
digital assistants- CD-uri unități flash) cu condiția ca infractorii din cyberspațiu să poată accesa aceste
dispozitive Imediat ce infractorii din cyberspațiu au intrat icircn posessia acestor date informatice aceștia le pot
utiliza și pentru a comite alte infracțiuni icircn cyberspațiu
O clasificare a victimelor icircn cyberspațiu este următoarea154
1 Persoanele care utilizează rețeaua Internet de puțin timp
Aceste persoane adesea nu dețin informații despre cele mai cunoscute metode de securitate cibernetică și
despre vulnerabilitățile acestora Persoanele care utilizează rețeaua Internet de puțin timp nu conștientizează
faptul că sistemele lor informatice pot să fie afectate de viruși prin simpla deschidere a unui attachment de e-
mail sau prin accesarea unui site web care conține programe malițioase De asemenea persoanele care utilizează
154 Debra Littlejohn Shinder Ed Tittel opcit p131-134
76
rețeaua Internet de puțin timp demonstrează lipsa lor de experiență icircn mediul online prin comunicarea cu
ușurință cu diferite persoane necunoscute de ele
2 Persoanele naive care utilizează rețeaua Internet
Persoanele foarte tinere și cele vacircrstnice reprezintă țintele preferate ale infractorilor din cyberspațiu
Persoanele tinere au o concepție deformată asupra lumii avacircnd icircn vedere mediul protejat icircn care s-au dezvoltat
Icircn spațiul virtual tinerii nu conștientizează faptul că există persoane care pot să le producă un prejudiciu
transformacircndu-le icircn victime Mai mult copiii care prin natura lor sunt curioși și dornici de plăceri pot deveni
ținte foarte ușor icircn mediul online icircn momentul cacircnd infractorul se folosește de calitățile lor Una dintre cele mai
des săvacircrșite infracțiuni icircn mediul virtual asupra copiilor este ademenirea minorilor icircn scopuri sexuale prin
intermediul Internetului
Persoanele vacircrstnice nu sunt familiarizate cu utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor această
situație creeacircnd posibilitatea ca aceștia să devină victime sigure ale infractorilor icircn cyberspațiu De cele mai
multe ori cacircnd persoanele icircn vacircrstă cad victime ale comportamentului criminal din cyberspațiu aceștia ar putea
ezita să raporteze infracțiunea comisă icircn mediul online organelor de punere icircn aplicare a legii datorită
sentimentului de rușine pe care aceștia icircl icircncearcă icircn urma victimizării lor icircn cyberspațiu
3 Persoanele defavorizate sau cu dizabilități
Persoanele cu dizabilități fizice și psihice pot să devină ținte ale infractorilor din cyberspațiu iar icircn scopul
de identifica potențialele victime infractorii din cyberspațiu caută aceste persoane icircn bazele de date online și se
alătură grupurilor de discuții ce sunt creeate pentru a susținerea acestor persoane cu dizabilități Grupurile de
discuții reprezintă un mijloc de interacțiune socială și o sursă de prietenie pentru persoanele cu dizabilități
Suntem de părere că organele de punere icircn aplicare a legii trebuie să dezvolte icircn parteneriat cu firmele de IT
diferite programe pentru a sprijini aceste persoane defavorizate sau cu dizabilități să conștientizeze pericolele
criminalității din cyberspațiu și să icircnvețe să utilizeze avantajele tehnologiei informației și comunicațiilor pentru
a-și icircmbunătăți propriile vieți
4 Persoanele disperate singure sau cu alte nevoi emoționale
Persoanele disperate reprezintă victime sigure pentru infractorii din cyberspațiu Astfel aceste persoane ar
putea căuta dragostea icircn mediul online icircn zone greșite cum ar fi de exemplu diferite site-uri web matrimoniale
nesigure ar putea solicita cu disperare ajutorul prin intermediul grupurilor religioase de pe Internet ori ar putea
avea nevoie mare de bani sau de alte nevoi urgente emoționale sau fizice
5 Pseudo-victimele
Există persoane care din diferite motive icircncunoștiințează organele de punere icircn aplicare a legii săvacircrșirea
unor infracțiuni dar aceste infracțiuni nu s-au săvacircrșit sau aceste persoane declară faptul că au fost victimele
unei infracțiuni dar de fapt acestea nu au fost putacircnd fi chiar autorii acestor fapte ilegale
Motivațiile acestor pseudo-victime sunt următoarele persoane care se răzbună sau care icircși manifestă
supărarea lor față de o altă persoană acuzacircnd-o icircn mod nedrept de săvacircrșirea unei infracțiuni persoane care
doresc să fie icircn centrul atenției pretinzacircnd faptul că sunt victime ale infracțiunii ceea ce le determină să se simtă
persoane importante persoane care pretind că sunt victimele infracțiunii pentru a ascunde faptul că ele au
săvacircrșit infracțiunea persoane care pretind a fi victime icircn scopul de a pretinde diferite sume de bani de la
fondurile de sprijinire a victimelor organizațiile caritabile sau de la societățile de asigurare persoane care cred
cu sinceritate faptul că o infracțiune a fost săvacircrșită icircmpotriva lor cacircnd de fapt aceste persoane au fost victimele
unui comportament imoral sau lipsit de etică și nu unui comportament ilegal
Deși majoritatea icircncunoștiințărilor victimelor despre săvacircrșirea unor infracțiuni icircn spațiul virtual sunt
autentice subliniez faptul că investigatorii trebuie să fie conștienți icircn permanență de posibilitatea existenței
pseudo-victimizării icircn cyberspațiu
6 Persoanele care au pur și simplu ghinionul să fie la locul și momentul nepotrivit
Nu toate victimele infracțiunilor săvacircrșite icircn cyberspațiu sunt selectate ca ținte pentru că acestea prezintă
unele vulnerabilități Astfel unii infractori icircși aleg victimele la icircntacircmplare utilizacircnd principiul rdquoprimul venit
primul servitrdquo
Bibliografie
77
1 Michael Cross Scene of the cybercrime Ediția a II-a Ed Syngress Publishing Inc Rockland
Massachusetts 2008
2 Anthony Giddens The Consequences of Modernity Ed Polity Press Cambridge 1991
3 Giurcan Gigi Rezumat Teză de Doctorat Terorismul cibernetic Universitatea București Facultatea de
Sociologie și Asistență Socială 2010
4 Solomia Fedushko Natalia Bardyn Algorithm of the cyber criminals identification Global Journal of
Engineering Design amp Technology Global Institute for Research amp Education Volume 2 No4 July-
August 2013
5 Laura J Kleen Thesis Malicious Hackers A framework for analysis and case study Department of The
Air Force Air University Air Force Institute of Technology Wright-Patterson Air Force Base Ohio
Capitolul 3 Malicious Hacker Framework
6 Samuel C McQuade III Encyclopedia of cybercrime Ed Greenwood Publishing Group Inc Westport
Connecticut 2009
7 Constantin Mitrache Cristian Mitrache Drept penal romacircn Partea Generală Ediţia a III-a Ed
Universul Juridic Bucureşti 2004
8 Nick Nykodym Robert Taylor Julia Vilela Criminal profiling and insider cyber crime Revista
Digital Investigation nr22005
9 Gavril Paraschiv Daniel-Ștefan Paraschiv Elena Paraschiv Criminologie Evoluția cercetărilor
privind cauzalitatea și prevenirea infracțiunilor Ed Pro Universitaria București 2014
10 Marcus K Rogers A Social Learning Theory and Moral Disengagement Analysis of Criminal Computer
Behavior An Explanatory Study Department of Psychology University of Manitoba Winnipeg
Manitoba August 2001
11 Debra Littlejohn Shinder Ed Tittel Scene of the Cybercrime Computer Forensics Handbook Ed
Syngress Publishing Inc Rockland Massachusetts 2002
12 Norbert Sillamy Larousse Dicționar de psihologie Ediție tradusă de dr Leonard Gavriliu Ed
Universul Enciclopedic București 1998
13 Iancu Tănăsescu Bujor Florescu Victima și agresorul Ed INS București 1994
14 Matthew Williams Virtually Criminal Crime deviance and regulation online Taylor amp Francis Group
Routledge New York 2006
15 Steve Woolgar Virtual Society ndash Technology Cyberbole Reality Ed Oxford University Press Oxford
2002
78
VIITORUL CRIMINOLOGIEI DIN ROMAcircNIA
Conf univ dr Florian Gheorghe
Universitatea Hyperion - Bucureşti
1Nivelul la care a ajuns criminalitatea icircn Romacircnia precum i fenomenele conexe care o icircntreţin i
amplifică (inegalităţile sociale educaţia parentală inadacvată corupţia elitelor crima organizată consumul de
droguri şomajuldiscriminările promovarea violenţei prin mass-media) par a fi suficiente pentru a readuce
criminologia pe locul său firesc icircntre disciplinele care abordează teoretic i aplicativordinea i controlul social
cauzele criminalităţii şi modalităţile eficiente de prevenire adevărate fundamente ale păcii sociale
2 Proclamacircnd că trăim icircntr-o lume periculoasă icircn care marea criminalitate are un loc distinct personalităţi i mari
instituţii internationale cercetători i universitari reuniţi icircn conferinţe profesionale i tiinţifice insistă asupra
necesităţii studierii atente a surselor i evoluţiilor fenomenelor sociale negative pentru a fi depistate icircn timp util
a li se da semnificaţii i răspunsuri potrivite Amintesc icircn acest sens rezonanţa europeană a Raportului
Comitetului Peyrefitte ldquoRăspuns violenţeirdquo (Paris 1977) precum i scrisoarea trimisă secretarului general al
ONU de către preedintele Grupului de icircnalte personalităţi privindameninţările sfidările i schimbarea intitulată O
lume mai sigură o problemă a tuturor (raport ONU 1 decembrie 2004) Dar afirma un expert francez icircn
domeniul criminalităţii ldquoDiagnosticul nu este suficient Icircn faţa acestor pericole confuzia spaţiilor normative
(naţionale europene i mondiale) contribuie la incertitudinea răspunsurilor fapt care favorizează icircn acelai timp
derivele i rezistenţele problemele dar i soluţiile lorrdquo (Delmas-Marty 2010 p9) Icircn marile forumuri consacrate
analizei criminalităţii se consideră că explicaţiile globalizante nu favorizează reflecţia de calitate asupra
dimensiunilor fenomenului infracţional i nici nu aduc soluţii cu adevărat eficiente dar icircn schimb adacircncesc
ruptura dintre retorica factorilor de decizie i faptele vieţii reale icircn materia apărării siguranţei oamenilor i a
bunurilor lor ldquoStarea de permanentă campanie electorală icircn care funcţionează viaţa politică dă ocazia unei
supraevaluări a acestor teme (Mucchielli 2002) dar i la o amacircnare cronică a studierii lor tiinţifice i a soluţionării
lor urgente
Icircn cele mai multe cazuri guvernele propun soluţii de stopare a criminalităţii accentuacircnd icircnsă implicarea
personală a cetăţenilor creterea respunsabilităţii pentru propria securitate asigurarea contra furturilor achiziţia
de echipamente de protecţie cooperarea cu vecinii supravegherea cartierelor atenţionarea victimelor potenţiale
teama de excluziune (cazierul judiciar poate deveni un obstacol pentru ocuparea unui loc de muncă) achiziţia de
locuinţe icircn zone protejate (Rose 2000) Ca urmare probleme precum ordinea socială condiţiile respectării
legilor supravegherea dinamicii riscurilor criminogene icircn timp şi spaţiu diagnoza stării criminalităţii icircn anumite
comunităţi solidarizarea publicului la acţiunile de prevenire prognoze privind evoluţia i dimensiunile viitoare
ale criminalităţii propunerea de modalităţi de abordare eficace a cauzelor sale i de prevenire a diverselor tipuri
de infracţiuni analiza carierelor infracţionale cauzele violenţei individuale i a celei colective percepţia
bunăstării individuale i colective evaluarea calităţii parteneriatelor icircn domeniul analizei prevenirii şi controlului
criminalităţiitrebuie analizate icircntr-un cadru larg de către experţi icircn domeniu Nu pot fi amacircnate la infinit
dezbateri comune ale instituţiilor de control social cu mediul universitar i cu organizaţiile societăţii civile privind
criminalitatea atitudinile publicului faţă de acest fenomen tipurile de sancţiuni potrivite momentului social
traversat
79
3 Costurile implicate de criminalitate icircn Romacircnia sunt enorme pierderi de vieţi omeneşti icircngrijiri costisitoare
acordate victimelor corupţie furturi fraude economice fiscale şi vamale comerţul clandestin şi profiturile lumii
interlope cheltuielile firmelor pentru protecţie cheltuielile cu funcţionarea poliţiei jandarmeriei parchetelor
tribunalelor şi penitenciarelor La acestea se mai adaugă aspecte greu de cuantificat dar producătoare de pierderi
şi mari suferinţe vieţile distruse ale rudelor victimelor reacţiile de răzbunare neicircncrederea ce survine icircn relaţiile
sociale frica de o nouă agresiune pierderile turistice şi culturale imaginea defavorabilă a ţării icircn ochii străinilor
(Robert Godefroy 1978 p76-114)
Tocmai din cauza costurilor exorbitante sunt necesare investigaţii criminologice privind factorii care determină
fiecare tip de infracţiuni ei pot avea o influenţă la nivelul unei comunităţi sau pot acţiona doar la nivelul
individului unii pot acţiona situaţional (ocazional) icircn timp ce alţii pot pregăti un climat social favorabil
delincvenţei pentru o perioadă lungă de timp Astfel decăderea habitatului dezinteresul tinerilor pentru
icircnvăţătură şi educaţie icircnmulţirea modelelor şi a bandelor infracţionale cultivarea icircn racircndul tinerilor a plăcerilor
riscante i costisitoare facilitatea procurării drogurilor uşurinţa plasării profiturilor obţinute din infracţiuni
evitarea arestării i a pedepselor penale sau lejeritatea criteriilor de liberare condiţionată din icircnchisori
discreditarea elitei conducătoare indiferenţa cetăţenilor faţă de creşterea fenomenului infracţional pot constitui
factori care afectează durabil o comunitate icircntreţin o stare de patologie morală care va facilita o infracţionalitate
ridicată Icircn ce priveşte cauzele care ţin de individ şi de ambianţa icircn care trăieşte ele pot fi nenumărate umilinţe
nemeritate disperarea gelozia ura şantajul nevoia de răzbunare invidia dependenţele plăcerea de a trăi icircn lux
şi multe altele i icircntr-un caz i icircn altul a cunoate ponderea cauzelor i a motivelor infracţionale este deosebit de
utilă practicienilor dar se poate realiza doar cu o metodologie bine aleasă
4 Viitorul criminologiei icircn Romacircnia implică o serie de deciziicare privesc icircnvăţămacircntul universitar instituţiile
politice i cele de control social
41 Profesionalizarea criminologiei Toate cele arătate pacircnă acum sunt condiţionate de o bună statuare a
criminologiei icircn universităţile romacircneti la nivel de licenţă master i doctoratAcest lucru implică profesori
competenţi cercetare universitară practică icircn domeniu bibliotecă de specialitate reuniuni tiinţifice cooperare
internaţionalăFormarea icircn domeniul criminologiei include studiul multor discipline (criminologie istoria
gacircndirii criminologice sociologia devianţei psihologie judiciară victimologie prevenirea criminalităţii drept
penal drept execuţional penal politici sociale politici penale statistică metodologia cercetării calitative i
altele) Noile generaţii de absolvenţi de drept sociologie psihologie psihiatrie asistenţă socială trebuie să
aprofundeze teoriile moderne privind abordarea criminalităţii exigenţele activităţii de cercetare munca icircn
echipă Marele avantaj al existenţei criminologiei icircn lumea universitară este autonomia universitară
independenţa de influenţele politice promovarea cunotinţelor fundamentale i a gacircndirii critice icircn domeniu
Absolvenţii programelor de masterat icircn domeniul criminologiei sunt necesari icircn ministerele cu atribuţii
icircn controlul criminalităţii icircn primării icircn secţiile de poliţie icircn penitenciare icircn inspectoratele colare icircn
organizaţii non-guvernamentale
Studierea criminologiei icircn icircnvătămacircntul universitar studiile i cercetările realizate de un Institut Naţional de
Criminologie vor putea detecta precoce pericolele i ameninţările reale pentru a evalua noile ameninţări
infracţionale stabilind de la o etapă la alta liniile intelectuale i politice care să ghideze priorităţile instituţiilor
de control social (Mucchielli 2010p 206) Icircn acest mod intervenţiile concrete vor fi orientate de studii i
cercetări de teren avacircnd o metodologie corect aleasă Profesionitii din domeniul controlului criminalităţii -
magistraţi poliţişti jandarmi personal penitenciar consilieri de probaţiune- vor găsi icircn abordările criminologice
i icircn concluziile studiilor i cercetărilor icircntreprinse cunotinţele comune care vor condiţiona calitatea colaborării
lor
42Reicircnfiinţarea Institutului Naţional de CriminologieAbordarea tiinţifică a complexităţii fenomenului
infracţional contemporan impune existenţa unui Institut Naţional de Criminologie pe lacircngă sutele de miliarde de
lei aduse pagube cetăţenilor şi economiei naţionale prin extinderea fenomenului infracţional costurile
funcţionării institutului sunt insignifianteSuccesul activităţii acestui institut va fi determinat icircnsă de climatul
politic şi guvernamental favorabil cunoaşterii ştiinţifice a problemelor sociale de armonizarea colectării datelor
pentru a configura dimensiunile şi tendinţele criminalităţii actuale i viitoare de orientarea practică a programelor
de prevenire de colaborarea cu instituţiile statului care au atribuţii icircn domeniul prevenirii şi controlului
criminalităţii precum şi cu alte institute de criminologie Cercetarea tiinţifică finalitate fundamentală a
Institutului va avea icircn vedere teme de interes actual pentru practicieni evaluarea riscului de recidivă studiul
carierelor infracţionale la delincvenţii romacircni eficacitatea programelor penitenciare individualizarea metodelor
de tratament a deţinuţilor caracteristicile criminalităţii icircn timpul calamităţilor percepţie socială a victimelor
consecinţele activităţii de probaţiune asupra recidivei studii comparative cu alte ţări etc
Prin icircnfiinţarea Institutului Naţional de Criminologie va lua sfacircritabsenţa sau prezenţa simbolică a
reprezentanţilor romacircni la congrese i conferinţe internaţionale a decalajului faţă de nivelul la care au ajuns
80
studiile i cercetările criminologice pe plan mondial s-ar ameliora formarea criminologilordin instituţiile
romacircneti s-ar revigora cooperarea internaţională icircn domeniu aliniindu-neteoretic i instituţional la micarea de
idei din lumea modernăPrezentăm icircn anexă o organigramă posibilă a Institutului Naţional de Criminologie
Pentru specialiti pentru practicieni i pentru publicul larg Institutul va publica periodic ldquoRevista de
Criminologie Criminalistică i Penologierdquo icircn care vor fi prezentate studii i cercetări realizate icircn ţară i străinătate
programe de prevenire a criminalităţii dezbateri pe teme de interes actual icircn domeniul controlului criminalităţii
exigenţele metodologice corespunzătoare studiilor tiinţifice De asemenea un Tratat de criminologie elaborat de
experţi romacircni va contribui mult la afirmarea criminologiei romacircneti
43Colectarea analiza i interpretarea uniformă a datelor privind criminalitatea De mare utilitate pentru
cunoaterea stării reale a criminalităţii icircn Romacircnia va fi un ldquoObservator naţional al delincvenţeirdquo(icircn structura
Institului Naţional de Criminologie) unde vor fi centralizate trimestrial datele primite de la Poliţie Parchetul
General Administraţia Naţională a Penitenciarelor i de la alte instituţii care deţin informaţii icircn acest domeniu (de
exemplu spitalele de urgenţă Institutul Medico-Legal Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă primăriile) De
obicei analizele statistice realizate mai ales la nivelul poliţiei surprind doar diferenţele cantitative de la o
perioadă la alta fără a releva aspectele importante care ar putea fi transformate icircn acţiuni eficiente de prevenire
Avem icircn vedere categoriile de populaţie care furnizează procentul cel mai mare de delincvenţi vacircrsta şi sexul
acestora contextul lor de formare i motivaţia infracţională modul de apariţie şi de menţinere a bandelor
elementele de precaritate socială care icircntreţin condiţiile favorabile atragerii de noi tineri spre delincvenţă
Această exigenţă privind caracterul unitar al datelor referitoare lacriminalitate este determinată i de rolul crescut
al statisticilor icircn evaluarea politicilor publice i icircn dezbaterile pe orice temă de interes mai larg Datele statistice
au devenit un instrument de luptă icircn orice confruntare pe teme politice economice sau sociale abundă sondajele
de opinie i analizele comparative cu alte ţări se caută diferenţele cantitative (uneori greu de verificat) care să
convingă i să provoace adeziune la un punct de vedere sau un program de măsuri Mai ales icircn campaniile
electorale se utilizează indicatori cantitativi despre stări de lucruri sau intenţii viitoare care să aducă voturi Ca
urmare icircn domeniul criminalităţii este nevoie de un singur organism independent politic care să centralizeze
datele semnificative din domeniul criminalităţii i să le interpreteze tiinţific (Mucchielli 2010 p195-201)
44 Crearea unui Centru de evaluare a personalităţii deţinuţilor icircn structura Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor i care să funcţioneze la un penitenciar din Bucureti Acesta va contribui la cunoaterea profundă a
personalităţii deţinuţilor cu infracţiuni grave a celor cu o carieră infracţională a gradului de
periculozitatecriminologică psihiatrică i penitenciară a unor condamnaţi a dimensiunilor stilului de viaţă
infracţional icircn concepţia delincvenţilor romacircni a modului cum percep victimele i prejudiciileprovocate prin
faptele lor a cauzelor care-i determină pe unii delincvenţi să renunţe la viaţa infracţională
45 Institutul Naţional de Criminologie va desfăura o intensă activitate de formare i perfecţionare
profesională a specialitilor din instituţiile i organizaţiile care se ocupă de controlul i prevenirea criminalităţii
Acest lucru este motivat de necesitatea cunoaterii problematicii fundamentale a domeniului a evoluţiilor
teoretice actuale a programelor de prevenire care s-au dovedit fiabile a personalităţilor i paradigmelor care au
dominat istoria criminologiei de-a lungul timpului Un obiectiv major al acestei activităţi va fi crearea unei
abordări unitare icircntre specialitii care lucrează icircn instituţii diferite aspect care va condiţiona calitatea consensului
i a cooperării dintre ele precum i utilizarea acelorai standarde metodologiceSă nu uitămimportanţa practică i
tiinţifică a principiului lui Kuhn o singură paradigmă pe domeniu şi pe unitate de timp (Godfrey-Smith 2012
p130)
5Statul preocupat de securitatea cetăţenilor este bazat pe experţi pe o gacircndire icircn termeni de risc pe
reglementări preventive pe creşterea forţelor de poliţie pe o bună previziune a tendinţelor criminalităţii pe
clasificarea delincvenţilor după riscul pe care icircl reprezintă (Boutellier 2008 p 72) Nu trebuie să aşteptăm ca
singură pedeapsa penală să rezolve toate problemele privind criminalitatea ce nu face calitatea icircnaltă a vieţii
cetăţenilor buna educaţia a copiilor icircn familie un sistem de icircnvăţămacircnt public performant nu poate face nicio
pedeapsă Nu mai poate fi evitată mult timp o amplă dezbatere la nivelul experţilor dar şi cu publicul larg
privind costurile criminalităţii actuale din Romacircnia rolul instituţiilor reprezentative icircn acest domeniu experienţa
altor ţări privind remediile eficace pe termen lung
Recunoaterea rolului criminologiei i al instituţiilor care o reprezintăva avea o semnificaţie deosebită pentru cei
preocupaţi de construcţia statului de drept icircn acord cu exigenţele Uniunii Europene dar şi pentru faptul că pacea
socială şi prevenirea infracţiunilor este icircn primul racircndo problemă de guvernarecare nu poate fi realizată fără
instituţii icircnalt specializate i o formare adecvată a personalului acestora
81
Bibliografie
Hans Boutellier Lrsquoutopie de la securite Editions Larcier Bruxelles 2008
Mireille Delmas-Marty Liberteacutes et sucircreteacute dans un monde dangereux Editions du Seuil Paris 2010
Peter Godfrey-Smith Filosofia ştiinţei Editura Herald Bucureşti 2012
Laurent Mucchielli Vers une criminologie drsquoEtat en France Icircn Politix vol 23 nr 892010
Laurent Mucchielli CLARIS Agir pour clarifier le debat public sur lrsquoinsecurite articol publicat icircn ldquoLiberationrdquo
30 ianuarie 2002
Philippe Robert Thierry Godefroy Le cout du crime ou lrsquoeconomie poursuivant le crime Medicine et Hygiene
Geneva Suisse 1978
Nicolas Rose Government and Control icircn ldquoBritish Journal of Criminologyrdquo 402000 p 321-339
MEDIEREA ŞI PREVENIREA CRIMINALITĂŢII
Dr Ana Bălan
vicepreşedinte
Societatea Romacircnă de Criminologie şi Criminalistică
Icircn ultimul deceniu icircnchisoarea ca principală modalitate de sancţionare a celor care au comis infracţiuni
a icircnceput să piardă din bdquopopularitaterdquo icircn favoarea măsurilor neprivative de libertate executate icircn comunitate
sub supravegherea serviciilor de probaţiune Va reuşi medierea icircntre victimă şi infractor să devină principala
modalitate de icircnlăturare a răspunderii penale şi soluţionare a laturii civile icircn următorii 10 ani Argumente pro şi
contra din perspectiva unui doctor icircn criminologie mediator practicant
Cuvinte cheie mediere victimă infractor
In the last decade imprisonment as the main way of punishing those who have committed crimes began to lose
its popularity in favor of non-custodial measures carried out in the community under the supervision of the
probation services Is any chance that victim offender mediation to become the common way in solving penal
matters if appropiate over the next 10 years The pros and cons from the perspective of a doctor in
criminology practicing mediator
Key words mediation victim offender
Prevenirea criminalităţii ndash scop al criminologiei
Prevenirea şi controlul criminalităţii sunt obiective centrale ale criminologiei Modul icircn care societatea
prin instituţiile sale icircnţelege să gestioneze situaţiile complexe create ca urmare a comiterii infracţiunilor este o
provocare continuă icircn care punctele slabe pot deveni puncte tari iar ameninţările se pot transforma icircn
oportunităţi dacă există interesul şi inteligenţa necesară depăşirii şabloanelor şi rutinei
Teoriile criminologice subliniază şi practica statelor demonstrează că prevenirea criminalităţii este un
proces permanent care implică societatea icircn ansamblul ei şi care presupune măsuri care au caracter social
cultural economic politic administrativ şi juridic155
Prevenirea nu icircnseamnă numai preicircntacircmpinarea săvacircrşirii pentru prima dată a unei infracţiuni ci şi
icircmpiedicarea repetării faptei penale de către acelaşi autor Acest tip de prevenire icircn care subiecţii sunt calitativ
diferiţi se realizează prin măsuri de resocializare şi reintegrare socială post-penală a persoanelor care au comis
fapte infracţionale şi au fost condamnate pentru aceasta
155 G Nistoreanu Criminologie Ed Didactică şi Pedagogică RABucureşti 1995 p249
82
Modelele şi teoriile referitoare la prevenirea criminalităţii sunt numeroase şi diverse156
au fost
identificate principii care fac viabilă posibilitatea prevenirii dar şi limitele acesteia157
Icircn susţinerea utilităţii medierii icircntre părţile implicate icircn comiterea unei infracţiuni ca principală formă a
justiţiei restaurative posibilă icircn conformitate cu legislaţia naţională am luat icircn considerare atacirct respectarea
principiilor prevenirii158
(evitarea stigmatizării proporţionalitatea icircntre drepturile omului şi libertatea
potenţialelor victime infractori şi terţi cu stabilirea unei balanţe icircntre autonomia individuală şi controlul
comunităţii şi evitarea excluderii) cacirct şi realitatea care demonstrează că prevenirea nu poate produce de una
singură efecte deosebite dacă nu este prelungită prin represiune ca o ultimă soluţie icircn lupta icircmpotriva
criminalităţii
Medierea ndash mijloc de realizare a justiţiei restaurative la nivel internaţional
Ca modalitate instituţionalizată de soluţionare a disputelor medierea s-a cristalizat icircn Statele Unite ale
Americii icircncepacircnd din anul 1976 icircn urma unei prezentări solicitate de către şeful Departamentului de Justiţie
unui profesor de la Harvard159
avacircnd ca subiect modalităţi de răspuns pentru insatisfacţia cetăţenilor cu privire la
sistemul justiţiei clasice160
Puterea legislativă a Statelor Unite şi-a focalizat atenţia pe mediere iar facultăţile de drept şi afaceri au
icircnceput activităţi de cercetare icircn domeniu susţinute financiar de companii şi firme profesionale au fost derulate
campanii de conştientizare a ceea ce icircnseamnă medierea
Europa a făcut primii paşi icircn instituţionalizarea medierii la două decenii după Statele Unite161
icircnsă
preocupări pentru facilitarea accesului la justiţie şi reducerea icircncărcăturii instanţelor s-au manifestat la nivelul
Consiliului Europei icircncă din anii 1980 prin elaborarea unor recomandări icircn domeniu162
Icircn materie penală comunitatea europeană manifestă un interes constant şi continuu icircn promovarea
medierii ca opţiune flexibilă şi cuprinzătoare axată pe rezolvarea problemei şi pe implicarea părţilor icircn
completare sau ca alternativă a procedurii penale tradiţionale Icircn acest sens Consiliul Europei a elaborat o serie
icircntreagă de recomandări către statele membre163
iar Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia - cadru
(2001220JAI) privind statutul victimelor icircn cadrul procedurilor penale164
156 Pentru detalii a se vedea modelul social dezvoltat de Philippe Robert sau Elena Larrouri denumit şi bdquoPublic Health
Modelrdquo icircn varianta examinată de J Graham modelul situaţional al lui P Robert denumit şi modelul tehnoprevenţei icircn
varianta Elenei Larrouri modelul mixt (P Robert) sau clasic (E Larrouri) icircn R M Stănoiu bdquoO nouă perspectivă icircn
prevenirea criminalităţiirdquo icircn Tranziţia şi criminalitatea p 199-208 R Gassin a distins următoarele tipuri de prevenire
prevenirea icircn general şi prevenirea delincvenţei juvenile prevenirea generală şi prevenirea specifică prevenirea activă şi
prevenirea pasivă prevenirea primară secundară şi terţiară prevenirea socială şi situaţională prevenirea defensivă şi
prevenirea emancipativă icircn R Gassin Criminologie 3rd Edition Dalton 1994 p 592-595 T Dianu Tehnoprevenţia şi
rolul său icircn protecţia antiinfracţională icircn Tranziţia şi criminalitatea op cit p 214-223 I Waller La delinquance et sa
prevention etude comparative Raport introductiv prezentat la Conferinţa Internaţională privind securitatea drogurile şi
prevenirea delincvenţei icircn mediul urban Paris decembrie 1991 icircn RICPT nr 31992 CR Shaw şi HD McKay citaţi
de RM Stănoiu icircn Criminologie op cit p 188 G Antoniu Conceptul de prevenire a infracţiunilor icircn Studii şi cercetări
juridice an 26 nr 11981 p 57-60 I Oancea Probleme de criminologie Ed All Educational SA 1994 p 118 157 R Gassin Criminologie ed a II-a Dalloz 1990 p 602 şi urm 158 Declaraţia de la Viena asupra criminalităţii şi justiţiei Icircntacirclnind provocările sec XXI Rezoluţia ECOSOC 200111
bdquoAcţiunea promovării unei preveniri comunitare eficiente a criminalităţirdquo 159R Pound Pound conference perspectives on justice in the future proceedings of the National Conference on the Causes
of Popular Dissatisfaction with the Administration of Justice West PubCo 1979 160 Consiliul de Mediere Strategie privind dezvoltarea medierii şi a profesiei de mediator pentru perioada 2014-2020
noiembrie 2014 httpwwwcmediereropage1149hotararea-47-23-11-2014-privind-depunerea-strategiei-consiliului-de-
mediere-2014-2020 161Apelul de la Amsterdam Conferinţa europeană pentru prevenirea conflictelor 1997 162Recomandarea nr (81) 7 cu privire la mijloacele de facilitare a accesului la justiţie Recomandarea nr (86) 12 privind
măsurile de prevenire şi reducere a icircncărcăturii instanţelor Recomandarea (87) 18 privind simplificarea justiţiei penale 163Recomandarea (85) 11 privind poziţia victimei icircn dreptul penal şi procedura penalăRecomandarea (87) 18 privind
simplificarea justiţiei penale Recomandarea (87) 20 privind reacţiile sociale faţă de delincvenţa juvenilă Recomandarea (87)
21 privind asistenţa victimelor şi prevenirea victimizării Recomandarea (88) 6 privind reacţiile sociale faţă de
comportamentul infracţional al tinerilor proveniţi din familiile emigranteRecomandarea (92)16 privind reglementările
europene asupra sancţiunilor şi măsurilor aplicate icircn comunitateRecomandarea (95) 12 privind administrarea justiţiei penale
Recomandarea (99) 19 privind medierea icircn materie penală Recomandarea (22)2000 privind icircmbunătăţirea implementării
regulilor europene pentru sancţiuni şi măsuri comunitare Pentru consultare acestea se pot găsi pe site-ul Consiliului Europei
wwwcoeint 164Adoptată de Consiliul de Miniştri ai Uniunii Europene la 15 martie 2001
83
Recomadarea (99)19 privind medierea icircn materie penală165
este un prim instrument pentru
implementarea medierii victimă-infractor icircntrucacirct icircncurajează statele membre să asigure posibilitatea medierii
ca serviciu confidenţial şi voluntar acceptat icircn toate etapele procesului penal
Dacă din punct de vedere teoretic justiţia restaurativă este un concept bine definit icircn practică este
puţin cunoscut atacirct de cei care ar avea posibilitatea să o recomande ndash poliţişti procurori judecători avocaţi sau
asistenţi sociali cacirct şi de potenţialii beneficiari ndash victime şi infractori
Chiar şi icircn statele unde medierea este o modalitate importantă de soluţionare a disputelor unii avocaţi şi
judecători au privit procesul cu scepticism timpul şi succesul icircnregistrat au schimbat percepţia negativă iar
cultura predominantă (icircn Australia Canada Statele Unite) este aceea de recunoaştere a medierii ca un concept
care funcţionează şi poate oferi certitudinea unui rezultat corect pentru părţi eficient icircn raport de timp şi
costuri
Că medierea victimă-infractor funcţionează acolo unde sistemul de justiţie colaborează cu mediatorii şi
organizaţiile care oferă astfel de servicii se implică este confirmat de cercetările icircn domeniu166
peste 20000 de
medieri icircn cauze penale icircntr-un an icircn Germania 13300 icircn Finlanda 7000 icircn Austria 6410 icircn Ungaria 6000
icircn Polonia şi 1000 icircn Croaţia
Deşi posibilitatea utilizării medierii icircn cauzele penale este reglementată diferit icircn statele europene167
elementul comun este asigurarea gratuită a acestui serviciu organizat sub autoritatea Ministerului Justiţiei sau a
serviciilor sociale acestea suportă costurile medierii iar cea mai mare parte a cazurilor ndash peste 85 este trimisă
către mediere de către poliţie şi parchet
Medierea icircn Romacircnia- necesară fezabilă dar şi dezirabilă
Adoptarea Legii privind medierea şi organizarea profesiei de mediator icircn anul 2006 a materializat
activitatea de voluntariat desfăşurată icircn special de organizaţii neguvernamentale icircn domeniul rezolvării
disputelor prin alte metode decacirct justiţia clasică Icircn acelaşi timp a creat premisele pentru ca ocupaţia de mediator
să poată fi practicată icircn mod real
Icircn forma iniţială Legea nr1922006 168
s-a bucurat de apecierile Comisiei Europene icircn ceea ce priveşte
asigurarea standardelor de calitate prin icircnfiinţarea organismului de reglementare - Consiliul de Mediere cu
atribuţii icircn organizarea şi dezvoltarea profesiei de mediator169
De asemenea a fost remarcată prevederea unor
dispoziţii care au caracter stimulativ pentru cei care recurg la medierere respectiv restituirea taxei de timbru icircn
toate cazurile icircn care conflictul a fost soluţionat prin mediere
Icircncepacircnd cu anul 2009 Legea medierii a intrat icircntr-un proces continuu (dar necontrolat şi necorelat) de
adaptare modificare completare170
uneori cu implicarea Consiliului de Mediere alteori la iniţiative personale
fără cunoaşterea specificului medierii sau consultarea mediatorilor
Decizia Curţii Constituţionale a Romacircniei nr 2662014 prin care au fost declarate ca neconstituţionale
prevederile art 2 alin (1) şi art 601 din Legea nr 1922006 privind medierea şi organizarea profesiei de
mediator a avut un impact negativ asupra pieţei medierii aflată icircncă icircn formare Pe de altă parte noile coduri171
165Adoptată de Comitetul Miniştrilor icircn 15 septembrie 1999 la a 679-a reuniune a delegaţiei miniştrilor o traducere a textului
este disponibilă pe www cristidaniletwordpresscomlucrari-on-line 166M Laxminarayan Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March2014 Zagreb Croatia 167K Lilloe-Olsen National Mediation Service E Lind Victim Offender Mediation in Sweden A Mirosavljevic Victim-
Offender mediation in Croatia the model its accessibility and initiation prezentări susţinute icircn cadrul proiectului
Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March2014 Zagreb Croatia 168Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I la 22 mai 2006 169httpwwwmedierearostiri890-comunicat-cm-medierea-romaneasc-la-standarde-europene 170Legea nr 3702009 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 831 din 03122009 Ordonanţa nr 132010 publicată icircn
Monitorul Oficial Partea I nr 70 din 30012010 Legea nr 2022010 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 714 din
26102010 Legea nr 762012 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 365 din 30052012 Legea nr 1152012
publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 462 din 09072012 OUG nr 902012 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr 878 din 21122012 OUG nr 42013 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 68 din 31012013 Legea nr 2142013
pentru aprobarea OUG 42013 privind modificarea Legii nr 762012 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 1342010 privind
Codul de procedura civilă precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe publicată icircn Monitotul
Oficial Partea I nr 388 din 28062013 Decizia Curţii Constituţionale a Romacircniei nr 2662014 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art 200 din Codul de procedura civilă precum şi celor ale art 2 alin (1) si (1^2) şi art
60^1 din Legea nr 1922006 privind mediereaşi organizarea profesiei de mediator publicată icircin Monitorul Oficial Partea I
nr 464 din 25 iunie 2014 171 Legea nr 2872009 privind Codul civil republicată cu modificările şi completările ulterioare Legea nr 712011 pentru
punerea icircn aplicare a Legii nr 2872009 privind Codul civil republicată cu modificările și completările ulterioare Legea nr
1342010 privind Codul de procedură civilă republicată cu modificările şi completările ulterioare Legea nr 762012 pentru
punerea icircn aplicare a Legii nr 1342010 privind Codul de procedură civilă cu modificările și completările ulterioare Legea
nr 2862009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare Legea nr 1872012 pentru punerea icircn aplicare a
84
conţin prevederi favorabile utilizării medierii atacirct icircn cazuri civile cacirct şi penale iar icircnţelegerea172
şi transpunerea
lor icircn practică de către magistraţi poate contribui icircn mod semnificativ la dezvoltarea practicii medierii
Icircn mod concret diferenţa dintre justiţia clasică şi cea restaurativă este următoarea prima consideră
infracţiunea ca fiind o icircncălcare a regulilor fundamentale ale societăţii icircn care responsabilitatea pentru
pedepsirea infractorului revine statului prin instituţiile sale icircn timp ce a doua identifică infracţiunea cu un rău
produs oamenilor şi relaţiilor dintre aceştia icircn care responsabilitatea revine celor direct implicaţi icircn cauză
victime infractori comunităţile locale173
Medierea dintre victimă şi infractor (alături de care pot sta familiile prietenii reprezentanţi ai
comunităţii) este o abordare flexibilă orientată spre nevoile părţilor concentrată pe răul suferit de victimă şi
repararea acestuia de către infractor icircn acelaşi timp oferă posibilitatea pentru exprimarea emoţiilor punerea
unor icircntrebări şi obţinerea de răspunsuri cu privire la infracţiune Implicarea directă a părţilor icircn procesul de
mediere icircn prezenţa unui mediator oferă posibilitatea de rezolvare a disputei icircn sensul dorit de părţi prin bună
icircnţelegere şi icircn beneficiul amacircndurora Atingerea acestui scop implică un rol constructiv şi activ din partea lor
uneori chiar inovator
Este necesară utilizarea medierii icircn Romacircnia
Ce arată statisticile
Poliţia raportează pentru anul 2014 un număr de 401094 infracţiuni cercetatedeclinate parchetului
privind 209022 persoane174
Volumul total de activitate al parchetelor a icircnregistrat icircn anul 2014 3168541 de lucrări din care
1880309 dosare penale175
Din totalul de 2515534 lucrări de soluționat icircnregistrate la parchetele de pe lacircngă judecătorii (unde
ajung cele mai multe dintre cauzele care pot face obiectul medierii) au fost soluționate un număr de 1351956
reprezentacircnd aproximativ 53 Din cele 1744937 dosare penale de soluționat icircn anul 2013 au fost finalizate
613291 cauze reprezentacircnd 35176
Icircnărcătura la nivelul parchetelor de pe lacircngă judecătorii a fost icircn medie națională de 1552 de dosare
penale pe procuror
Icircn procente operativitatea icircnregistrată la nivelul tuturor parchetelor icircn anul 2014 a fost de 60 pentru
lucrări respectiv de 36 pentru dosare
Icircn ceea ce privește operativitatea icircn funcție de durata soluționării unei cauze numărul de cauze finalizate
icircn termene cuprinse icircntre 6 luni și 1 an de la sesizare a crescut cu 7 față de anul precedent (122696 de cauze
icircn anul 2014 față de 114269 icircn anul 2013) Alte 162071 de cauze au fost soluționate la peste 1 an de la
sesizare icircn creștere cu 49 față de aceeași perioadă de referință a anului trecut177
Anual pe rolul instanţelor de judecată se află peste 3 milioane de dosare icircn care sunt implicate peste 5
milioane de persoane icircncărcătura medie pe judecător este de circa 1000 dosare anual procentul de soluţionare
este icircn medie icircn jur de 70 iar gradul de operativitate icircn medie aproximativ 68178
Procentul celor nemulţumiţi şi care atacă hotăracircrile pronunţate de instanţele de judecată este de circa
48179
iar din racircndul celor care nu recurg la o cale de atac sunt alte nemulţumiri cu privire la cuantumul
despăgubirilor acordate durata pedepsei aplicate sau pentru că acestea au venit prea tacircrziu
Legii nr 2862009 privind Codul penal cu modificările și completările ulterioare Legea nr 1352010 privind Codul de
procedură penală cu modificările şi completările ulterioare 172 Un prim pas icircl reprezintă Decizia nr9 din 17 aprilie 2015 emisă de Icircnalta Curţi de Casaţie şi Justiţie Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept icircn materie penală Conform acesteiardquo 1 icircn aplicarea dispoziţiilor art 67 din Legea nr
1922006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator icircncheierea unui acord de mediere constituie o cauză sui-
generis care icircnlătură răspunderea penală distinctă de icircmpăcare
2 icircncheierea unui acord de mediere icircn condiţiile Legii nr 1922006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator
poate interveni icircn tot cursul procesului penal pacircnă la rămacircnerea definitivă a hotăracircrii penalerdquo 173 Zehr H and Mika H Fundamental concepts of restorative justice in Contemporary Justice Review 1 47-55 1998 174 httpspolitiaromanaroroutilestatistici-evaluaristatistici accesat la 28 august 2015 175 Consiliul Superior al Magistraturii Raport privind starea justiţiei 2014 p 53
httpwwwcsm1909rocsmindexphpcmd=24 accesat la 27 august 2015 176 Consiliul Superior al Magistraturii Raport privind starea justiţiei 2014 p 58
httpwwwcsm1909rocsmindexphpcmd=24 accesat la 27 august 2015 177 Consiliul Superior al Magistraturii Raport privind starea justiţiei 2014 p 62
httpwwwcsm1909rocsmindexphpcmd=24 accesat la 27 august 2015 178 Consiliul Superior al Magistraturii Rapoarte privind starea justiţiei 2010-2014
httpwwwcsm1909rocsmindexphpcmd=24 179 httpwwwziuanewsrodezvaluiri-investigatiisolutia-pentru-degrevarea-instantelor-civile-132168
85
Costurile provenite din bani publici pentru realizarea volumului impresionant de activitate legat de
soluţionarea cauzelor penale sunt greu de estimat Cert este că icircn procesele penale statul avanseaza sumele
necesare iar recuperarea acestora de la cei găsiţi vinovaţi este conform unor cifre neoficiale sub 10
Este fezabilărealizabilăposibilă utilizarea medierii icircn Romacircnia
Dreptul de a apela la un mediator este prevăzut icircn legislaţia penală180
Părţile pot soluţiona prin mediere atacirct latura penală a infracţiunilor pentru care retragerea placircngerii
prealabile sau icircmpăcarea părţilor icircnlătură răspunderea penală (peste 30 de infracţiuni prevăzute icircn Codul penal şi
legi speciale) cacirct şi latura civilă a oicărei infracţiuni indiferent de gravitatea acesteia181
Dacă a fost icircncheiat un acord de mediere icircn condiţiile legii acţiunea penală nu poate fi pusă icircn mişcare
sau dacă a fost pusă icircn mişcare nu mai poate fi exercitată182
Renunţarea la urmărirea penală icircn condiţiile prevăzute de lege183
este o altă o instituţie unde medierea
poate să joace un rol important oferind părţilor cadrul necesar pentru icircnlăturarea consecinţelor faptei penale
repararea pagubei produse ori convenirea cu partea civilă a unei modalităţi de reparare a acesteia sau pentru a
cere scuze persoanei vătămate De asemenea acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi icircnsoţit de un acord
privind latura civilă a infracţiunii realizat icircn cadrul procedurii de mediere184
Avacircnd icircn vedere că acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune şi eforturile
depuse de infractor pentru icircnlăturarea sau diminuarea consecinţelor acesteia sunt luate icircn considerare de către
instanţele de judecată drept circumstanţe atenuante185
şi icircn anumite situaţii condiţii pentru aplicarea unei
sancţiuni mai blacircnde186
apelarea la mediere constituie modalitatea potrivită pentru realizarea unui acord agreat
de părţile implicate icircn cauză cu beneficii evidente pentru ele pentru instanţe şi pentru comunitate
Există un număr suficient de mediatori (6787 icircn august 2015) 187
organizaţi la nivel teritorial care au
investit icircn dezvoltarea profesiei şi care au nevoie de sprijinul instituţiilor din sistemul penal pentru ca
informaţiile privind această modalitate de soluţionare a conflictelor alternativă sau complementară la justiţia
clasică să ajungă la cei care au nevoie de ea
Este dezirabilă utilizarea medierii icircn Romacircnia
Deşi conform legii medierea este o activitate de interes public iar bdquoorganele judiciare şi arbitrale
precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor
folosirii procedurii medierii şi le icircndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre elerdquo
(art6 din Legea nr1922006) un procent redus de procurori şi judecători sunt informaţi cu privire la legislaţia
privind medierea şi ca urmare puţini sunt cei care recomandă recurgerea la această procedură188
Situaţia este
aceeaşi icircn racircndul poliţiştilor şi al autorităţilor publice locale iar o parte dintre avocaţi manifestă icircncă multă
reticenţă icircn sfătuirea clienţilor să recurgă la mediere icircn cazurile pretabile
Numărul de medieri icircn cazurile penale este extrem de redus chiar dacă noua legislaţie penală este aşa
cum am arătat una din cele mai stimulative din Europa cu efecte benefice atacirct pentru victimă făptuitor cacirct şi
pentru sistemul justiţiei penale care poate acţiona eficient icircn termen de timp şi costuri
Icircn cursul anului 2013 la nivelul instanţelor judecătoreşti au fost soluţionate ca urmare a recurgerii la
procedura medierii un număr de 1749 de cauze icircn materie civilă (icircn sens larg) și 13 cauză icircn materie penală iar
la nivelul parchetelor o singură cauză Numărul cauzelor soluţionate prin procedura menţionată este superior
180 Codul de procedură penală art 81-87 bdquoIcircn cursul procesului penal persoana vătămată inculpatul partea civilă şi partea
responsabilă civilmente au dreptul de a apela la un mediator icircn cazurile permise de legerdquo 181 Codul de procedură penală art 23 bdquoIcircn cursul procesului penal cu privire la pretenţiile civile inculpatul partea civilă şi
partea responsabilă civilmente pot icircncheia o tranzacţie sau un acord de mediere potrivit legii
Inculpatul cu acordul părţii responsabile civilmente poate recunoaşte icircn tot sau icircn parte pretenţiile părţii civile
Icircn cazul recunoaşterii pretenţiilor civile instanţa obligă la despăgubiri icircn măsura recunoaşterii Cu privire la pretenţiile
civile nerecunoscute pot fi administrate probe 182 Codul de procedură penală art16 litg 183 Codul de procedură penală art318 184 Codul de procedură penală art478-483 185 Codul penal art75 186 Codul penal art80 Renunţarea la aplicarea pedepsei art 83 Amacircnarea aplicării pedepsei art 90 Suspendarea executării
pedepsei 187 Consiliul de Mediere Tabloul mediatorilor autorizaţi httpwwwcmediereromediatoripage=136 accesat la 31 august
2015 188 PăroşanuA BalicaE BălanA Medierea icircn domeniul penal icircn Romacircnia Evaluare şi perspective Editura CHBeck
2013
86
celui din anul precedent (1729 de medieri la instanţele judecătoreşti şi 3 medieri la nivelul parchetelor icircn anul
2012) dar nereprezentativ icircn raport cu gradul de icircncărcare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor
Icircn racircndul specialiştilor preocupaţi de instituţia medierii pe plan internaţional se manifestă tot mai
pregnant opinia că avantajele acestei forme de rezolvare a conflictelor poate marca un progres semnificativ faţă
de sistemul penal actual datorită avantajelor pe care le aduce pentru toate părţile implicate victimă infractor
comunitate societate cu efecte directe asupra reducerii riscului de recidivă189
Un element important pentru transpunerea icircn practică a medierii icircn cauze penale este informarea părţilor
despre posibilitatea de a alege să participe la o astfel de procedură la fel de importante sunt nivelulul de
influenţă şi autoritate al celui care recomandă medierea informațiile furnizate frecvenţa şi modul cum se face
Conştientizarea beneficiarilor şi atitudinea instituţiilor din sistemul penal alături de comunicarea şi
colaborarea dintre aceştia şi mediatori sunt factori ndash cheie care pot contribui la dezvoltarea justiţiei restaurative şi
prevenirea criminalităţii icircn cazurile pretabile
BIBLIOGRAFIE
Lucrări de specialitate rapoarte studii articole
- R Gassin Criminologie ed a II-a Dalloz 1990
- Leathes M 2020 Vision Where in the world will mediation be in 10 years
httpsimimediationorg2020-vision-article
- Laxminarayan M Accessibility and Initiation of Restorative Justice prezentare susţinută icircn cadrul
proiectului Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March 2014 Zagreb
Croatia
- Lilloe-Olsen K National Mediation Service prezentare susţinută icircn cadrul proiectului
Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March 2014 Zagreb Croatia
- E Lind Victim Offender Mediation in Sweden prezentare susţinută icircn cadrul proiectului
Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March 2014 Zagreb Croatia
- G Nistoreanu Criminologie Ed Didactică şi Pedagogică RABucureşti 1995
- Mirosavljevic A Victim-Offender mediation in Croatia the model its accessibility and initiation
prezentare susţinută icircn cadrul proiectului Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21
March 2014 Zagreb Croatia
- R Pound Pound conference perspectives on justice in the future proceedings of the National Conference on the Causes of Popular Dissatisfaction with the Administration of Justice West PubCo 1979
- PăroşanuA BalicaE BălanA Medierea icircn domeniul penal icircn Romacircnia Evaluare şi perspective Editura CHBeck 2013
- MS Umbreit The Handbook of Victim Offender Mediation Jossey-Bass INC 2001 - Zehr H and Mika H Fundamental concepts of restorative justice in Contemporary Justice
Review 1 1998
- Consiliul de Mediere Strategie privind dezvoltarea medierii şi a profesiei de mediator pentru
perioada 2014-2020 noiembrie 2014 httpwwwcmediereropage1149hotararea-47-23-11-
2014-privind-depunerea-strategiei-consiliului-de-mediere-2014-2020
Legislaţie
- Directiva nr200852CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind unele aspect ale
medierii icircn materie civlă şi comercială
- Legea nr 2872009 privind Codul civil republicată cu modificările şi completările ulterioare
- Legea nr 712011 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 2872009 privind Codul civil republicată
cu modificările și completările ulterioare
- Legea nr 1342010 privind Codul de procedură civilă republicată cu modificările şi completările
ulterioare
- Legea nr 762012 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 1342010 privind Codul de procedură
civilă cu modificările și completările ulterioare
- Legea nr 2862009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare
- Legea nr 1872012 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 2862009 privind Codul penal cu
modificările și completările ulterioare
- Legea nr 1352010 privind Codul de procedură penală cu modificările şi completările ulterioare
189 Pentru detalii a se vedea MS Umbreit The Handbook of Victim Offender Mediation Jossey-Bass INC 2001
87
- Legea nr 2552013 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 1352010 privind Codul de procedură
penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual
penale
- Legea nr 192 din 16 mai 2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator cu
modificările şi completările ulterioare
- Decizia Curţii Constituţionale a Romacircniei nr 2662014 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art 200 din Codul de procedura civilă precum şi celor ale art 2
alin (1) si (1^2) şi art 60^1 din Legea nr 1922006 privind mediereaşi organizarea profesiei de
mediator
- Recomandarea (85) 11 privind poziţia victimei icircn dreptul penal şi procedura penală
- Recomandarea (87) 18 privind simplificarea justiţiei penale
- Recomandarea (87) 20 privind reacţiile sociale faţă de delincvenţa juvenilă
- Recomandarea (87) 21 privind asistenţa victimelor şi prevenirea victimizării
- Recomandarea (88) 6 privind reacţiile sociale faţă de comportamentul infracţional al tinerilor
proveniţi din familiile emigrante
- Recomandarea (95) 12 privind administrarea justiţiei penale
- Recomandarea (99) 19 privind medierea icircn materie penală
- Recomandarea (22)2000 privind icircmbunătăţirea implementării regulilor europene pentru sancţiuni şi
măsuri comunitare
- Recomandarea nr (81) 7 cu privire la mijloacele de facilitare a accesului la justiţie Recomandarea
nr (86) 12 privind măsurile de prevenire şi reducere a icircncărcăturii instanţelor
- Recomandarea (87) 18 privind simplificarea justiţiei penale
- Recomandarea (98) 1 privind medierea familială
- Recomandarea (2001)9 privind căile alternative de soluţionare a litigiilor dintre autorităţile
administrative şi persoanele private
- Recomandarea (2002)10 cu privire la medierea icircn materie civilă
Surse web
- European Forum for Restorative Justice wwweuroforumrjorg
- Consiliul de Mediere wwwcmedierero
- Consiliul Superior al Magistraturii wwwcsm1909ro
- Poliţia Romacircnă wwwpolitiaromanaro
- wwwziuanewsro
88
INFLUENȚA VIOLENȚEI DIN JOCURILE VIDEO ASUPRA
COMPORTAMENTULUI DEVIANT
Autor Andronache (Vidis Dumitriu) Mirela
Facultatea de Drept Universitatea Titu Maiorescu București
Abstract
Comportamentul deviant se poate răsfracircnge fie printr-un comportament excentric fie printr-un
comportament disfuncțional Acestea se referă la acele persoane care fac gesturi ieșite din comun adică adoptă
un comportament dezordonat neglijent pe alocuri aberant pacircnă la delicvent
Eșecurile icircn anumite domenii ale vieții lasă adolescenților sentimentul lipsei de valoare scăderea
stimei de sine confuzie de identitate astfel iscacircndu-le conflicte interioare destul de puternice care pot duce la
dezechilibre emoționale și icircn cele din urmă la un comportament deviant
Ce s-ar icircntacircmpla dacă aceste eșecuri ale vieții au loc icircntr-un spațiu virtual De exemplu icircntr-un joc
video un individ nu reușește să atingă perfomanțe nu reușește să icircși icircnvingă adversarul ceea ce icircl
demoralizează și icircl face să devină incontrolabil și frustrat S-au constatat prin studii că natura interactivă a
jocurilor video duce la o relaţie mai puternică cu comportamentul violent Astfel jocurile video violente care
glorifică personaje antisociale sporesc riscul de delincvenţă şi de alte comportamente nocive precum fumatul şi
consumul abuziv de alcool icircn racircndul adolescenţilor
Icircn aceste condiții ce s-ar icircntacircmpla dacă un individ ajunge să fie dependent de jocurile video icircn așa fel
icircncacirct după ce părăsește spațiul virtual nu se poate rupe de această lume fictivă iar icircn spațiul real ar trata cu
aceiași atitutinde indivizii
Aceste jocuri video destinate de fapt adulţilor promovează ideea potrivit căreia tinerii din jocurile
video reuşesc icircntotdeauna prin propriile puteri iar acest fapt poate să influenţeze personalitatea utilizatorilor
tineri din lumea reală Au existat cazuri icircn care persoane care au avut eșec icircn lumea virtuală nu s-au putut
detașa și au provocat dezastre icircn viața reală sacircvărșind acte de mare violență
Cuvinte cheie devianță delincvența jocuri video violență spațiu virtual realitate
1 Definirea comportamentului deviant Elemente de identitate a devianței
89
Pentru a putea defini comportamentul deviant este nevoie mai icircntacirci să icircnțelegem ce icircnseamnă noțiunea
de devianță icircn general Privită icircn sens larg devianța este utilizată atacirct icircn psihologia socială sociologie cacirct și icircn
domeniul juridic și criminologie Astfel prin devianță se icircnțelege bdquoicircndepartarea sau abaterea indivizilor față de
normele și valorile socialerdquo190
Comportamentul deviant se poate răsfracircnge fie printr-un comportament excentric fie printr-un
comportament disfuncțional Acestea se referă la acele persoane care fac gesturi ieșite din comun adică adoptă
un comportament dezordonat neglijent pe alocuri aberant pacircnă la delicvent
Icircn opinia unui autor devianța se clasifică bdquoatacirct icircn devianță pozitivă cacirct și negativă Cea pozitivă
intervine atunci cacircnd individul renunță la stereotipurile conformității și adopă norme și valori superioare icircn stil
creativ iar cea negativă se remarcă prin icircncălcarea și refuzarea indicațiilor normelor mediirdquo191
Edwin Lambert
(1951)192
bdquoface o altă distincție cu privire la delicvență clasificacircnd-o icircn devianță primară și devianță secundară
Icircn cazul primei categorii se spune că aproape orice persoană evită din cacircnd icircn cacircnd regulile dar are un caracter
temporar și persoana icircn cauză rămacircne acceptată din punct de vedere social Icircn cazul celei de-a doua categorii
persoanele adoptă un stil deviant și cu care se conformează avacircnd ca rezultat neacceptarea lor icircn societaterdquo
Cu alte cuvinte bdquocomportamentul deviant include infracțiunea și delictele (omorul furtul violul
delicvența juvenilă) sinuciderea consumul de droguri prostituția homosexualitatea lesbianismul pornografia
devianțele religioase extremismul politic Tot ca un comportament deviant au fost incluse bolile mentale și
handicapurile fizicerdquo193
Printre elementele de identitate ale devianței după părarea lui Pitulescu194
remarcăm
bdquoa)- devianţa morală ndashacționează ca o icircncălcare a normelor morale ale unui grup față de normele
obișnuite ale societății Aceasta poate interveni și cadrul profesiei atunci cacircnd cei implicați săvacircrșesc fapte
imorale
b)- devianţa funcţională ndashse manifestă atunci cacircnd există abateri disciplinare de la regulemente cacircnd o
persoană este incompetentă din punct de vedere profesional sau este incapabilă de a ocupa o funcție icircn cadrul
unei organizații și a cărei rezultat provoacă o disfuncţionalitate icircn desfăşurarea activităţii respective
c)- devianţa penală se răsfracircnge la faptele prevăzute de legea penală Aceste fapte sunt deviante
indiferent de vacircrstă sau starea mentală a celor icircn cauză De aici rezultă două categorii de delicvență penală poate
exista criminalitate icircn racircndul adulților aceste persoane se icircncadrează la vacircrste mai mari decacirct ale minorităţii
civile şi care au icircnfăptuit fapte care icircntrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni fiind catalogați drept
bdquoinfractorirdquo și mai poate fi delincvenţa juvenilă icircn care minorii cu vacircrste cuprinse icircntre 14 şi 18 ani și care au
săvacircrşit cu bună știință o faptă care icircntruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni fiind denumiți
bdquodelincvenţii minorirdquo195
Icircn concluzie devianță are drept consecințe destabilizarea ritmului de viață a unei persoane icircn cadrul
societății
Pornind de la aceste considerente aș dori să prezint icircn continuare un curent relativ nou de
comportament deviant născut din violența jocurilor video
2 Violența jocurilor video
De cele mai multe ori jocurile video violente provoacă o desensibilizare a persoanei icircn faţa violenţei
iar această desensibilizare favorizează creşterea agresivităţii icircn anumite situaţii Jocurile video sunt asociate
totodată cu deficienţele copiilor icircn privinţa cititului
După lungi cercetări din partea unor cercetători americani196
icircn 2011 s-a ajuns la concluzia că aceste
desensibilizări icircn viața reală icircn ceea ce privește violența duc la creșteri masive ale agresivității
Cercetările au vizat reacţiile a 70 de participanţi adulţi care au jucat timp de 25 de minute jocuri video
violente sau jocuri lipsite de violenţă Imediat după aceea aceştia s-au uitat la fotografii care aveau fie un
conţinut obişnuit spre exemplu bdquoun om pe bicicletărdquo fie un conţinut violent de exemplu bdquoun om care icircl
ameninţa cu arma pe un altulrdquo Icircn timp ce participanţii la studiu se uitau la fotografii cercetătorii le-au
190 Radu I Druțu I Mare V Miclea M Podar T Preda V Introducere icircn psihologia contemporană Editura Sincron
Cluj-Napoca 1991 pp 15-19 191
J Fichter La Sociologie Notions de Base Editions universitaires Encyclopeacutedie universitaire Paris 1960 p 65 192
Citat in Consiliul Național al Persoanelor Vacircrstnice Devianţa socială şi măsuri pentru diminuarea efectelor sale asupra
securităţii persoanelor vacircrstnice iulie 2010 p 3 193
Rădulescu Sorin Sociologia devianţei teorii paradigme arii de cercetare Editura Victor Bucureşti 1998 p 66 194
Pitulescu I Delincvenţa juvenilă Editura Ministrerului de Interne Bucureşti 1995 p 67 195
Petcu M Delincvenţa - repere psihosociale Editura Dacia Cluj-Napoca 1999 p 54 196
Cercetări realizate icircn cadrul Universității din Missouri icircn 2011
90
monitorizat activitatea cerebrală Apoi fiecare participant a avut de icircndeplinit o anumită sarcină concuracircnd icircn
acest sens cu un alt participant timp icircn care cercetătorii au măsurat nivelul lor de agresivitate
Icircn urma studiului s-a constatat că persoanele care au jucat jocuri video violente precum bdquoHitmanrdquo
bdquoKillzonerdquo sau bdquoCall of Dutyrdquo au dovedit o mai mare agresivitate decacirct cele care au jucat jocuri non-violente
Persoanele care nu jucaseră anterior participării la studiu jocuri violente şi care au jucat pentru prima dată cu
ocazia studiului astfel de jocuri au icircnregistrat reacţii cerebrale slabe faţă de violenţa din fotografii semn al
desensibilizării icircn faţa violenţei din jocurile video Cu cacirct răspunsul cerebral faţă de fotografiile cu conţinut
violent a fost mai redus cu atacirct mai agresive au fost persoanele respective icircn testul ulterior cacircnd au concurat cu
o altă persoană
Participanţii care au jucat jocuri video violente icircnainte de participarea la studiu au avut reacţii cerebrale
reduse icircn faţa fotografiilor cu un conţinut violent indiferent dacă icircn cele 25 de minute au jucat jocuri video
violente sau lipsite de violenţă semn că desensibilizarea icircn faţa violenţei era deja produsă197
Icircnsă nu este nevoie icircntocmai de aceste cercetări ca să putem desprinde ideea că aceste jocuri de natură
violentă sunt nocive cu atacirct mai mult pentru copiii care sunt icircn dezvoltare mentală și au o capacitate de asimilare
și de icircnsușire a unor trăiri mult mai mari decacirct icircn fața unui adult care joacă pentru prima dată anumite jocuri
preponderent violente Violența poate fi icircnvățată Iar copiii sunt predispuși să o icircnvețe mai rapid decacirct adulții
3 Consecințe ale violenței jocurilor video
Jocurile video violente au drept consecință agresivitatea crescută Ba mai mult decacirct atacirct cercetătorii
americani și japonezi au demonstrat că acei copii care au acces la jocuri video violente dezvoltă tendinţa de a fi
agresivi fizic luni icircntregi după aceea indiferent de mediul cultural şi ţara din care provin
Așa cum am precizat icircn abstractul articolului ce s-ar icircntacircmpla dacă un individ ajunge să fie dependent
de jocurile video icircn așa fel icircncacirct după ce părăsește spațiul virtual nu se poate rupe de această lume fictivă iar icircn
spațiul real ar trata cu aceiași atitutinde indivizii Răspunsul icircl găsim chiar icircn faptele care s-au icircntacircmplat de-a
lungul anilor spre exemplul crima din Norvegia făcută de un gammer care juca bdquoCall of duty 4rdquo și se speculează
cum că l-ar fi influențat scena cu aeroportul aceea icircn care ești icircnsărcinat să lichidezi toți oamenii din aeroport
acea misiune nu era obligatorie ba chiar opțională Un alt exemplul a fost atunci cacircnd cineva a deschis focul
icircntr-o școala din America eveniment ce a devenit mediatizat icircn toata lumea și i-a șocat pe toți Datorita acestui
eveniment Președintele Obama a alocat o sumă de bani pentru studii mai ample cu privire la influența jocurilor
video
Un caz similar s-a petrecut icircn Germania unde un adolescent pasionat de jocurile video a omoracirct 15
persoane icircntr-un liceu Surse din Poliție au declarat că după ce au controlat computerul autorului masacrului au
descoperit că acesta era pasionat de jocurile video foarte violente și că este o legătură icircntre acestea și acțiunile
sale Prietenii icircl descriau ca fiind un tip tăcut și rezervat dar care avea prieteni Era foarte bun la jocurile video și
icirci plăcea să joace bdquoCounter strikerdquo un joc video foarte violent care implica uciderea oamenilor prin impușcare
Un alt exemplu dramatic pe același gen de joc a fost atunci cacircnd un tacircnăr icircn vacircrstă de 30 de ani
dependent de joc a pierdut icircn fața un copil de 12 ani Acesta din urmă era adversar icircn joc Cel care a pierdut a
vrut să icircși ia revanșa dar de data aceasta icircn viața reală astfel că prin intermediul IP-ului i-a aflat adresa
adversarului l-a urmărit iar cacircnd ajuns acasa l-a icircnjunghiat cu un cuțit icircn inimă la fel ca icircn joc
Cazurile de dependență sunt nenumărate iar concluzia este aceea că aceste jocuri video pot cauza
comportamente delicvente care se pot mări icircn viitorul apropiat datorită numărului mare de utilizatori
4 Metode de combatere a violenței născute din jocurile video
Pentru combaterea violenței ca urmare a jocurilor video este nevoie de multă cercetare și implementare
la nivel național a unor programe funcționale și acreditate Icircn Romacircnia icircncă nu se ia icircn calcul implementarea
unor astfel de programe datorită actelor reduse de violență datorate jocurilor video Dar icircn țări mult mai
dezvoltate icircn care lumea jocurilor video datează de cacircteva decenii s-au luat măsuri pentru prevenție și chiar
ameliorare a delicvenței
Astfel icircn America aproximativ 90 dintre copii joacă jocuri video şi peste 90 dintre acestea conţin
scene violente Autorităţile americane au propus icircn 2014 impunerea unor taxe pe jocurile video violente sau
197
Articol Violenţa jocurilor video creşte agresivitatea icircn viaţa reală publicat icircn Revista de analiză și opinie creștină
Semnele Timpului 2011 -httpsemneletimpuluirosocialviolenta-jocurilor-video-creste-agresivitatea-in-viata-realahtml
accesat la data de 28 iulie 2015
91
limitarea vacircrstei celor care le pot cumpăra Totuși din cauza inconsecvențelor din studii președintele Obama a
cerut niște studii conclusive pe care să icircși bazeze decizia198
Icircn sprijinul acestui demers vine una dintre cele mai recente cercetări publicată icircn JAMA Pediatrics
condusă de către Craig Anderson de la Iowa State University care a icircncercat să demonstreze legătura dintre
jocurile video și comportamentul agresiv Studiul a fost realizat pe un eşantion de 3034 băieţi şi fete de diferite
vacircrste icircn cadrul căruia au fost icircntrebaţi despre obiceiurile lor icircn ceea ce priveşte jocurile video şi au completat
chestionare pentru a analiza gradul lor de agresivitate şi violenţă
S-a constatat că cei care petreceau multe ore jucacircnd jocuri video violente erau mai predispuşi la
agresivitate decacirct ceilalţi Cercetătorii au concluzionat că expunerea la violenţă influențează modul icircn care copiii
se poartă icircn relaţiile cu cei din jurul lor și produce un comportament mai impulsiv
Studiile susţin faptul că şi creierul suferă transformări icircn urma expunerii la jocuri video violente Icircn anul
2011 un studiu a demonstrat că după o săptămacircnă icircn care voluntarii au jucat jocuri video icircn fiecare zi anumite
regiuni ale creierului precum cele care răspund de emoţii atenţie sau inhibarea impulsurilor icircnregistrau mai
puţină activitate decacirct ale celor care nu jucaseră Se pare că efectul jocurilor video asupra creierelui ar fi
reversibile dar practicarea lor pe o perioadă mai lungă poate provoca schimbări permanente icircn creier
Alte studii au arătat că expunerea la jocurile video violente reduc empatia celui icircn cauză sau provoacă
rasism Christopher Ferguson de la Departamentul de Psihologie de la Stetson University insistă asupra faptului
că nu există suficiente dovezi icircn favoarea unei legături icircntre jocurile video violente şi comportamentul celor care
le joacă El spune că cei care susţin această legătură nu ţin cont de alţi factori care pot influenţa comportamentul
agresiv al copiilor cum ar fi violenţa din cămin abuzurile sau bolile mintale
Anderson precizează că este nevoie de mai multe studii icircn domeniu pentru a stabili o legătură clară icircntre
aceste două lucruri dar recomandă prudenţă şi o mai mare conştientizare a modului icircn care mediile virtuale
influenţează comportamentul din viaţa reală199
Icircn consecință comportamentul deviant continuă să existe indiferent de evoluția societății dacă icircn trecut
aceste comportamente erau favorizate de clanuri de mafioți icircn prezent acestea au evoluat prin icircnsușirea
modelelor virtuale cu tentă agresivă pentru care forța și autoritatea dăinuie iar convigerea de supremație fac ca
un jucător tăcut și rezervat icircn viața reală să icircși dorească să iasă icircn evidență prin transformarea regulilor jocului icircn
practica nevirtuală Comportamentul deviant din viitor nu știm ce modele vor mai urmări Cert este că la baza
oricărei acțiuni stă autocontrolul psihic al fiecărui individ
Bibliografie
1 Fichter J La Sociologie Notions de Base Editions universitaires Encyclopeacutedie universitaire Paris
1960
2 Pitulescu I Delincvenţa juvenilă Editura Ministrerului de Interne Bucureşti 1995
3 Petcu M Delincvenţa - repere psihosociale Editura Dacia Cluj-Napoca 1999
4 Rădulescu Sorin Sociologia devianţei teorii paradigme arii de cercetare Editura Victor Bucureşti
1998
5 Radu I Druțu I Mare V Miclea M Podar T Preda V Introducere icircn psihologia contemporană
Editura Sincron Cluj-Napoca 1991
6 Consiliul Național al Persoanelor Vacircrstnice Devianţa socială şi măsuri pentru diminuarea efectelor
sale asupra securităţii persoanelor vacircrstnice iulie 2010
7 Violenţa jocurilor video creşte agresivitatea icircn viaţa reală publicat icircn Revista de analiză și opinie
creștină Semnele Timpului 2011 -httpsemneletimpuluirosocialviolenta-jocurilor-video-creste-
agresivitatea-in-viata-realahtml accesat la data de 28 iulie 2015
8
Astrid Daulia T Dinescu Violența pe care copiii o icircnvață din jocuri video articol publicat icircn Revista
de analiză și opinie creștină Semnele Timpului 2014 -httpsemneletimpuluirosocialcopiiviolenta-
pe-care-copiii-o-invata-din-jocuri-videohtml accesat la data de 23 iulie 2015
198
Astrid Daulia T Dinescu Violența pe care copiii o icircnvață din jocuri video articol publicat icircn Revista de analiză și opinie
creștină Semnele Timpului 2014 -httpsemneletimpuluirosocialcopiiviolenta-pe-care-copiii-o-invata-din-jocuri-
videohtml accesat la data de 23 iulie 2015 199 Idem
92
INTERACŢIUNEA FACTORILOR CRIMINOGENI IcircN CAZUL FALSIFICATORULUI NOTAR
PUBLIC
Drd
Notar public Chiran Gabriela
Integrarea Romacircniei icircn Uniunea Europeană a adus atacirct drepturi cacirct şi responsabilităţi şi obligaţii pentru
toţi cetăţenii inclusiv pentru cei care exercită profesii liberale aceştia trebuind să respecte atacirct reglementările
juridice naţionale cacirct şi cele impuse de legislaţia UE Este bine cunoscut faptul că serviciile reprezintă un
important motor de creştere economică icircn ţările care fac parte din spaţiul comunitar iar profesiile liberale deţin
un rol extrem de important icircn ridicarea economiei europene avacircnd un impact direct asupra regimului
concurenţial şi asupra beneficiarilor direcţi ai acestor servicii
Prin Tratatul de la Maastricht Cartea Verde a Comisiei asupra Guvernanţei Europene Acordul inter-
instituţional din 2003 intitulat ldquoSă reglementăm mai binerdquo Directiva 200536EC referitoare la recunoaşterea
calificărilor profesionale a fost evidenţiată necesitatea icircmbinării coreglementării (definită ca fiind acel mecanism
prin care un act legislativ comunitar reglementează anumite reguli obiective proceduri bine definite de către
autoritatea legislativă icircn sarcina unei organizaţii profesionale) şi a autoreglementării ( definită ca posibilitatea
oricărei organizaţii profesionale de a adopta anumite linii directoare comune) icircn domeniul socioprofesional200
Argumentele care susţin reglementarea profesiilor liberale atacirct la nivel comunitar cacirct şi la nivel naţional
sau regional pot fi sintetizate icircn următoarele prestatorii de servicii (icircn special notarii publici) trebuie să dispună
de un icircnalt grad de competenţă serviciile acestora fiind bdquoproduse de icircncredererdquo serviciile prestate şi calitatea
acestora au incidenţă atacirct asupra clienţilor cacirct şi asupra terţilor situaţie justificată prin specificul activităţii
respective totodată anumite categorii de servicii prestate de profesiile liberale sunt de interes public impunacircndu-
200 Bogdan Liviu Ciucă ndash bdquoProfesiile liberale juridice icircn statele membre ale Uniunii Europenerdquo articol publicat icircn Revista
PROEXCELSIOR nr 2 septembrie 2010
93
se astfel necesitatea unei reglementări cacirct mai riguroase pentru asigurarea şi păstrarea unui nivel ridicat al
calităţii serviciilor pe de o parte şi pentru o cacirct mai eficientă protejare a intereselor clienţilor pe de altă parte
Trebuie subliniat faptul că toate profesiile liberale sunt caracterizate de trei valori independenţă
responsabilitate şi secretul profesional
Deşi icircncă nu există o definiţie juridică consacrată a profesiei liberale există mai multe variante propuse
de către diverse organizaţii profesionale una dintre cele mai explicite fiind următoareardquopersoana care exercită
o profesie liberală furnizează unei persoane fizice sau juridice care are libertate de alegere servicii non-
comerciale de natură juridică economică medicală etc independente politic garantate printr-o deontologie
duală respectarea secretului profesional şi competenţă recunoscută Cel ce oferă asemenea servicii poartă o
răspundere personală pentru actele salerdquo201
Din considerentele expuse anterior este evident că infracţiunile de fals comise de notarii publici devin
cu atacirct mai grave cu cacirct notarul public beneficiază de autoritatea funcţiei şi de icircncrederea publică consfinţită de
stat şi de legislaţia specifică acestei profesii
Tendinţele recente din cercetarea criminologică pornesc de la premisa că o persoană este determinată să
comită o infracţiune ca urmare a acţiunii combinate a factorilor criminogeni cu oportunităţile existente la un
anumit moment nemaifiind de actualitate teoriile conform cărora un singur factor era responsabil icircn ceea ce
priveşte luarea deciziei de comitere a faptei ilicite icircn special icircn ceea ce priveşte cazul falsificatorului notar
public
Datorită diversităţii factorilor criminogeni şi mai ales datorită multitudinii de variante icircn care aceştia se
pot combina icircn funcţie de specificul infracţiunilor comise ca rezultat al interacţiunii lor este extrem de dificilă
determinarea gradului de importanţă al fiecăruia dintre factori icircn geneza infracţiunii fiind necesară şi utilă mai
degrabă o descriere a modului icircn care aceştia se intercondiţionează se completează şi se potenţează unii icircn
funcţie de ceilalţi
Icircn acest domeniu de analiză icircşi găsesc aplicabilitatea unele dintre cele mai importante teorii ale ştiinţei
criminologiei moderne icircntre care se evidenţiază teoria criminalităţii gulerelor albe ndash bdquoWhite collar crimerdquo
enunţată de Edwin Sutherland dar şi teoria alegerii raţionale - bdquoThe Rational Choice Theoryrdquo al cărei promotor
icircn perioada de icircnceput a fost George Homans (1961) şi care a fost preluată din domeniul economiei şi dezvoltată
de mai mulţi teoreticieni inclusiv de John Scott făcacircnd obiectul multor dispute ideologice atacirct icircn criminologie
cacirct şi icircn sociologie şi icircn alte ştiinţe sociale fiecare domeniu de studiu avacircnd propriile particularităţi propriile
limite
bdquoWhite-Collar Crimerdquo un termen care caracterizează delictele non-violente comise de funcţionari sau
de oameni de afaceri a fost definit pentru prima dată icircn anul 1939 de Edwin Sutherland ca fiind bdquoo infracţiune
comisă de o persoană respectabilă cu un statut social ridicat icircn timpul exercitării profesiei salerdquo
bdquoThe Rational Choice Theoryrdquo aplicată icircn domeniul criminologiei este teoria ai cărei adepţi
promovează convingerea utilitaristă că omul este un actor raţional care evaluează mijloacele şi scopurile
costurile şi beneficiile iar pe baza acestei evaluări face o alegere raţională al cărei rezultat este obţinerea celor
mai mari beneficii conform criteriilor personale Această teorie poate explica icircn mare măsură raţionamentul şi
modul de acţiune al falsificatorului notar public fiind aplicabilă icircn special cazurilor individuale deoarece
porneşte de la premisa că indivizii desfăşoară activităţi personale că acţionează complet raţional ceea ce ndash icircn
cazul falsificatorului notar public ndash corespunde realităţii
Decizia de adoptare a comportamentul delictual de către notarul public este rezultatul unui proces
sistemic care reprezintă rezultatul final al unor interacţiuni complexe ce au loc icircntre factorii tradiţionali şi cei
de tranziţie la nivel macrosocial dar şi microsocial respectiv al factorilor care ţin de trăsăturile
psihologice educaţionale şi emoţionale ale individului de fondul congenital existent icircn raport de
influenţele inerente exercitate de mediul de viaţă mediul de lucru şi de apartenenţa la anumite grupuri
socio-profesionale La toate acestea se adaugă şi factorul stres care icircn contextul socio-economico-financiar
actual poate exercita un grad ridicat de presiune de icircncărcătură emoţională sau fiziologică ştiut fiind faptul că
stresul poate icircmbrăca două forme pe de o parte este vorba de o situaţie exterioară stresantă (condiţii
nefavorabile ameninţări privaţiuni de orice natură exercitate asupra individului) iar pe de altă parte de o stare
fiziologică stresantă (care afectează icircn mod nemijlocit organismul uman ndash anumite afecţiuni fiziologice
psihologice etc)
Falsificatorul notar public pe lacircngă poziţia socială pe care o are beneficiază de un bagaj important de
cunoştinţe icircn domeniul dreptului de un anumit standard de viaţă fiind integrat icircntr-un cerc de relaţii profesionale
şi personale care pot influenţa uneori decisiv decizia de a icircncălca sau nu limitele legii De multe ori sub aparenţa
de persoană echilibrată şi bine ancorată icircn realităţile economico-sociale se poate ascunde o persoană care a
acumulat multiple frustrări de natură personală sau profesională nemulţumiri sau dorinţe neicircmplinite şi care
uneori se cumulează cu dorinţa profundă de a-şi demonstra sieşi dar şi societăţii superioritatea intelectuală
201 Union Nationale des Professions Libeacuterales ndash wwwunaplorg
94
materială sau de orice altă natură Şi toate acestea converg spre a genera un anumit gen de reacţie - licită sau
ilicită - icircntr-o situaţie conflictuală sau icircn cazul apariţiei unei probleme care necesită atenţie şi preocupare
Pe de altă parte studiind resorturile intime profunde ale motivaţiei infracţionale se poate constata că
icircntre delincvenţii notari publici şi falsificatorii care nu au această calitate nu există deosebiri atacirct de radicale cu
privire la scopurile urmărite la structura factorilor interiori care concură icircn comiterea infracţiunii
Falsificatorul notar public este cu atacirct mai de condamnat cu cacirct el ar trebui să reprezinte un exemplu de
corectitudine şi de onestitate fiind depozitarul icircncrederii publice icircn autoritatea funcţiei pe care o exercită Este
greu de crezut că el poate fi o persoană instabilă emotiv-acţional deoarece instruirea şi educaţia de care a
beneficiat ar trebui să icircl ajute să manifeste un nivel ridicat de autocontrol
Mai degrabă falsificatorul notar public este caracterizat de lipsa emoţiilor icircn timpul luării deciziei de
icircncălcare a legii ca urmare a faptului că are capacitatea de a analiza oarecum obiectiv tot ceea ce presupune actul
infracţional de a gacircndi icircn avans toate etapele comiterii infracţiunii de a icircnţelege concret care sunt consecinţele şi
rezultatele acţiunilor sale şi de a anticipa care va fi reacţia socială faţă de situaţia de fapt Icircnsă toate aceste aşa-
numite aptitudini particulare pot fi uşor asimilate cu manifestări ale psihopatiei astfel cum sunt descrise icircn
publicaţiile de specialitate
Formarea caracterului şi modelarea psihicului notarului public are loc icircntr-o lungă perioadă de timp
evoluţia sa către o cariera de falsificator fiind influenţată de acţiunea conjugată a factorilor criminogeni a
mediului socio-cultural de viaţă şi a mecanismelor psihologice implicate icircn perceperea raportului dintre costuri
(aici fiind incluse şi prezumtivele sancţiuni pentru fapta ilicită) şi beneficiile rezultate icircn urma comiterii acesteia
Activitatea notarială este un domeniu de activitate concurenţial iar icircn condiţiile diminuării drastice a
volumului activităţii specifice coroborat cu majorarea permanentă a numărului de notari publici presiunea
competiţiei dintre aceştia este pe un trend permanent ascendent Această situaţie icirci determină pe unii dintre notari
să caute bdquosoluţii creativerdquo de menţinere sau de majorare a veniturilor proprii ajungacircndu-se chiar la fapte de
concurenţă neloială la relaxarea rigurozităţii specifice acestei activităţi la implicarea icircn activităţi de spălare a
banilor de mascare a anumitor acte de corupţie sau alte activităţi infracţionale toate acestea generacircnd venituri
sau alte foloase materiale icircn beneficiul infractorilor
Totuşi decizia de trecere la act are loc icircn momentul icircn care motivaţia infracţională deja structurată icircşi
găseşte modalitatea de transpunere icircn practică datorită apariţiei unei oportunităţi Infractorii care au o motivaţie
puternică sau un comportament delictual deja bine conturat vor icircncerca să creeze să provoace apariţia
oportunităţilor pentru comiterea faptei
Datorită specificului infracţiunilor de fals icircn domeniul activităţii notariale acestea sunt dificil de
descoperit icircn special icircn condiţiile icircn care făptuitor este icircnsuşi notarul public Icircn celelalate cazuri dacă manifestă
suficientă diligenţă şi dacă icircşi exercită atribuţiile icircn mod riguros şi responsabil notarul public este cel care poate
preveni icircn mare măsură sau poate descoperi eventualele falsuri comise de alţi subiecţi ai serviciilor notariale
Icircn consecinţă este evident faptul că icircn cazul icircn care motivaţia este suficient de bine structurată şi
asimilată dacă există şi oportunitatea adecvată iar falsificatorul dispune de abilităţile şi de mijloacele necesare
(indiferent dacă este sau nu este notar public) sunt icircntrunite condiţiile trecerii la act toate aceste premise
trebuind să existe şi să acţioneze simultan să se afle icircn interacţiune unele cu celelalte
Actualul context socio-economic icircşi exercită influenţa şi presiunea asupra tuturor membrilor societăţii
icircnsă modul icircn care fiecare dintre aceştia recepţionează şi interpretează aceste influenţe depinde icircn mod nemijlocit
de structura psihologică şi socio-umană a fiecărui individ
Integrarea Romacircniei icircn Uniunea Europeană nu a avut doar efecte pozitive ci a permis deschiderea unor
căi de acces pentru criminalitatea organizată extinsă la nivel internaţional Iar activitatea notarială icircntr-o
societate care icircncă nu şi-a fixat definitiv valorile şi normele de convieţuire socială care nu beneficiază de un
sistem de justiţie independent de orice tip de ingerinţe reprezintă o arie de interes pentru grupurile infracţionale
implicate icircn infracţiunile de spălare a banilor de fraudare a statului de devalizare a tuturor resurselor naţionale
Pornind de la posibilitatea achiziţionării prin interpuşi sau prin societăţi fantomă de terenuri icircn Romacircnia
(a se vedea icircn acest sens semnalele de alarmă trase de canalele mass media care atrag atenţia asupra modului icircn
care suprafeţe uriaşe de teren nu se mai află icircn proprietatea cetăţenilor romacircni şi pentru achiziţionarea cărora s-
au spălat sume uriaşe de bani prin tranzacţii notariale fictive şi terminacircnd cu traficul de persoane umane şi de
copii cazuri icircn care de asemenea de multe ori se ajunge la icircntocmirea icircn fals a unor acte autentificate necesare
pentru călătoria minorilor etc) se poate afirma fără nici un dubiu că ţara noastră şi activitatea notarială ca
element semnificativ al acestei ecuaţii reprezintă o zonă de interes maxim pentru extinderea reţelelor
infracţionale internaţionale
Din acest motiv a devenit foarte importantă promovarea unor mijloace de prevenire a comiterii
infracţiunilor de fals icircn domeniul notarial sens icircn care se fac paşi semnificativi (dar icircncă insuficienţi) prin
intermediul organismelor profesionale dar şi al modificărilor legislative icircn materie
Trebuie totuşi să menţionăm faptul că icircn unele cazuri anumite fapte imputabile notarilor publici sunt
calificate ca delicte penale care atrag aplicarea unei sancţiuni represive deşi faptele respective sunt de natură
civilă fiind necesară cercetarea lor icircn cadrul unei proceduri judiciare civile pentru a se stabili dacă sunt icircntrunite
95
condiţiile răspunderii civile delictuale a notarului pentru fapta proprie Deoarece icircncălcarea unei norme juridice
care reglementează o anumită activitate sau un anumit raport juridic presupune sancţionarea făptuitorului pentru
delictul comis se impune verificarea naturii juridice a faptei ilicite pentru a se stabili tipul de sancţiune
aplicabilă ndash penală sau civilă ori de altă natură202
Această diferenţiere a ilicitului penal de ilicitul extra-penal a făcut obiectul unei analize extrem de
pertinente a savantului profesor universitar penalist Vintilă Dongoroz care a concluzionat bdquoAşadar ilicitul penal
se deosebeşte substanţial de ilicitul extra-penal această deosebire se poate face pe baza a două elemente de
caracterizare şi anume pe de o parte ilicitul penal implică existenţa unei activităţi de violenţă fraudă sau
indisciplină socială iar pe de altă parte faptele penale au aptitudinea de a produce nelinişte şi nesiguranţă
socială Acest criteriu trebuie să servească la elaborarea normelor juridice (de jure condendo) icircn sensul că
legiuitorul călăuzindu-se de acest criteriu va putea să-şi dea seama icircn ce cazuri trebuie să se adopte ca
sancţiune o pedeapsă şi să creeze deci un ilicit penal hellipori un ilicit extra-penal pentru care se prevede o
sancţiune pur reparatorie203
rdquo
Notarul public poate fi subiect al infracţiunii de fals intelectual icircn condiţiile icircn care fapta a fost comisă
cu intenţie (sub aspectul laturii subiective) profesorul V Dongoroz concluzionacircnd că bdquoLimitele legii penale nu
pot fi depăşite nici prin extinderea legii penale pe cale de analogie şi nici prin procedeul interpretării libere a
normelor de drept penal204
rdquo
Personalitatea infractorului icircn criminologie este o noţiune mai cuprinzătoare decacirct noţiunea juridico-
penală deoarece include ansamblul trăsăturilor icircnsuşirilor calităţilor persoanei care a comis o infracţiune
exprimacircnd totodată interrelaţia dintre individualitatea persoanei şi esenţa socială a acesteia Astfel conform
reputatului criminolog RM Sănoiu bdquoprin personalitatea infractorului se icircnţelege sinteza a trăsăturilor bio-psiho-
sociale cu un icircnalt grad de stabilitate şi care sunt definitorii pentru individul care a comis o fapta care prezintă
pericol social şi care este prevăzută de legea penalărdquo205
Analiza criminologică a personalităţii delincventului studiază componentele acesteia respectiv
aptitudinile temperamentul şi caracterul206
dar şi legăturile dintre biotip şi personalitate modul lor de
interacţionare şi de intercondiţionare
Personalitatea umană se află icircn permanentă evoluţie icircntr-o continuă schimbare care este influenţată atacirct
de factorii endogeni (individuali) cacirct şi de factorii exogeni (cei din mediul social) fiind dificil de estimat care
dintre aceste categorii de factori este preponderentă207
Icircn condiţiile icircn care societatea modernă oferă condiţii de dezvoltare relativ similare pentru aceleaşi
categorii de persoane ndash cum este cazul notarilor publici formarea personalităţii delincvente este un proces de
durată icircn care subiectul - care deţine un bagaj genetic oarecum deficitar sau care are formate anumite trăsături de
caracter negative prezintă o mai mare deschidere o sensibilitate ridicată faţă de factorii perturbatori care au ca
efect stimularea acestor trăsături care icircn timp devin vor deveni dominante influenţacircnd astfel formarea
personalităţii antisociale
Acest tip de personalitate formează icircn aceleaşi sfere ale vieţii sociale (familie şcoală microgrupuri
medii de producţie) ca şi personalitatea non-delincventă diferenţa fiind făcută de conţinutul informaţiilor
receptate şi valoarea acordată acestora de către subiect208
Dintre componentele mediului psihosocial care exercită o influenţă deosebită asupra formării
personalităţii individului atenţia criminologiei s-a icircndreptat icircn principal spre familie şcoală profesie209
Icircn concluzie doar un studiu aprofundat asupra factorilor menţionaţi şi asupra modului lor de acţiune icircn
cazul particular al falsificatorului notar public poate ajuta la descifrarea mecanismului şi a motivaţiei
infracţionale rezultatele putacircnd fi folosite ulterior icircn identificarea unor metode eficiente de combatere şi de
prevenire a acestei categorii de delicte
202 Calificarea penală greșită a unor fapte imputate notarilor publici ndash articol publicat de Gheorghe Dobrican icircn Universul
Juridic 2 iulie 2015 203 Vintilă Dongoroz Drept penal București 1939 p 22-23 204 Vintila Dongoroz sa Explicații teoretice ale Codului penal romacircn Partea Generală vol I Editura Academiei
București 1969 p 9 205 Rodica Mihalea Stănoiu - Introducere icircn criminologie Ed Academiei Bucureşti 1989 p119 206 H Mărgineanu Condiţia umană Bucureşti Editura Ştiinţifică Bucureşti 1973 pag 14 207 Gheorghe Nistoreanu şi Gheorghe Costache - Elemente de criminologie pg 115
208 Gheorghe Nistoreanu Costică Păun Criminologie Editura Europa Nova Bucureşti 1996 pag166 ndash 167 209 Florica Marin Conceptul de personalitate a infractorului
96
UNELE ASPECTE PRIVIND APARIȚIA
ȘI EVOLUȚIA CRIMINALISTICII ROMAcircNEȘTI
Col(r) prof VASILE LĂPĂDUŞI-secretar general ACR redactor şef
Revista Romacircnă de Criminalistică
Jurist DOBREANU RAMONA-redactor Revista Romacircnă de
Criminalistică
Documentele de arhivă arată că icircncă de pe timpul domnitorilor Mihai Viteazul (1592) Matei Basarab (1628) și
Constantin Bracircncoveanu (1679) probațiunea se făcea prin tortură de la bătaia cu toiagul marcarea cu fierul
roșu tăierea macircinilor urechilor și nasului zdrobirea degetelor pacircnă la spacircnzurare ori decapitare Icircn perioada
feudalismului timpuriu s-au practicat icircnsemnarea cu fierul roșu pentru recunoașterea și pedepsirea recidiviștilor
Renumitul medic legist Valentin Sava ne oferă date despre metodele empirice și barbare folosite pentru a se
obține mărturia așa ziselor rdquoOrdaliirdquo Procedeele de asemenea natură au fost numeroase și au variat vom
reproduce numai cacircteva dintre ele care dovedesc completa lor inutilitate și a căror existență nu poate fi explicată
decacirct numai prin puternicul spirit al acelor vremuri prin icircncrederea icircn supranatural
Ordalia coșciugului era un mijloc destul de des icircntrebuințat icircn cazuri de omor prin care se
căuta să se obțină chiar de la un mort divulgarea numelui ucigașului se obișnuia ca
judecătorul să pună urechea la gura mortului cu scopul că acesta se va răzbuna și-i va sufla
numele celui ce i-a răpit viața Icircn unele regiuni se aprindea un foc mare lacircngă coșciug cu
speranța că sufletul mortului icircndreptacircndu-se către ucigaș va icircmpinge fumul către el
Ordalia fierului uzitată la popoarele din Africa Orientală consta din atingerea de către preoți
de patru ori a palmei acuzatului cu un fier icircnroșit Dacă pielea rămacircnea intactă era semn de
nevinovăție
Ordalia otrăvii a fost răspacircndită mult icircn India și la unele triburi din Africa Acuzatul era
obligat să icircnghită otravă Dacă rezista era inocent dacă murea culpa sa se considera dovedită
Eficacitatea acestor probe era că icircn multe cazuri acuzații icircngroziți icircși mărturiseau culpele Cei
nevinovați invocau drept mărturie a inocenței lor soarele marea șerpii etc Și erau crezuți căci datorită acelui
spirit mistic exagerat era credința că elementele invocate i-ar fi pedepsit imediat pe cei ce ar fi icircndrăznit să le
97
invoce fără temei Ca vestigii ale acestor ordalii icircntacirclnim și azi expresii ca rdquoAș pune macircna icircn foc pentru sau
rdquoSă mă trăznească Dumnezeurdquo Jurămintele ce se depun și astăzi păstracircnd un caracter solemn sunt de
asemenea rămășițe din vremuri apuse de mult
Un alt capitol important icircn istoria identificării judiciare icircl constituie icircnsemnarea cu fierul roșu tradiție
barbară a antichității perpetuată pacircnă icircn secolul precedent
Icircnsemnarea cu fierul roșu avea dublu caracter de pedeapsă accesorie și de identificare De exemplu icircn
Franța hoții se marcau cu majuscula V (volum) recidiviștii cu W falsificatorii erau marcați cu F (fieux) iar
deportații cu GAL (Galerieu) Codul penal francez a abrogat acest uz icircn anul 1792 și a fost reintrodus icircnsă zece
ani mai tacircrziu la 23 Floreal anul X pentru a dispărea icircn mod definitiv icircn anul 1832
Aceste procedee s-au practicat cu amploare și icircn Portugalia și Spania pacircnă icircn secolul XVI pentru
marcarea sclavilor Practici similare au fost și icircn alte țări din Orient unde răufăcătorii erau icircnsemnați prin mutilări
ca tăierea nasului crestarea urechilor etc
Primele reglementări scrise cu pedepsele au rămas cele pe timpul domnitorilor Vasile Lupu și Matei
Basarab icircn lucrările rdquoCartea romacircnească de icircnvățătură Iași 1646 și Icircndreptarea legii Tacircrgoviște 1652
DATE ALE FORMĂRII CRIMINALISTICII ROMAcircNEȘTI
1840 ndash Vornicul Manolache Florescu propune icircnființarea unei evidențe alfabetice a
infractorilor după modelul Prefecturii de Poliție din Paris din anul 1832
1843 - Dagherotipia ndash procedeu fotografic inventat icircn anul 1822 de către Nicophore Niepce și
Jacques Daguenne Anul 1839 este considerat oficial anul descoperirii fotografiei
Evenimentul este consemnat icircn 19 martie icircn gazeta rdquoVestitorul Romacircnescrdquo
1847 ndash Icircn timpul domnitorului Nicolae Șuțu apare la Iași lucrarea rdquoReguli ce urmează a se
păzi icircn privegherea și cercetarea vinovațilorrdquo icircn care sunt prezentate și unele reguli de
criminalistică tactică și metodologică
1848 ndash A venit la București Carol Pop de Szatmari considerat primul fotoreporter de război
din lume care va deveni fotograful domnitorilor Bibescu Știrbei și Alexandru Ioan Cuza
Carol Pop de Szatmari icircmpreună cu Costache Sturdza Scheianul (primul fotograf amator
romacircn) contribuie la popularitatea fotografiei icircn Romacircnia
1860 ndash La București apare prima carte de medicină legală icircn limba romacircnă de IN Averbach
Ulterior va apărea lucrarea rdquoManualul practic de medicină legală iar icircn anul 1891 s-a tipărit
la București sub icircngrijirea dr A Vianu rdquoCursul de medicină legală icircn acord cu țările lumiirdquo
Tot la București se introduce icircn icircnvățămacircntul superior ca disciplină de icircnvățămacircnt superior
rdquoMedicina Legalărdquo unde se predau și noțiuni de criminalistică De asemenea icircn anul 1874 s-a
introdus și la Oradea iar icircn anul 1880 la Iași
Icircn 1879 la Poliția Capitalei a apărut primul serviciu fotografic Aici s-au făcut remarcați
fotografii Ion Niculescu și Max Kesslar Primului i s-a icircncredințat și conducerea centralei
telegrafice a Capitalei care comanda cele 55 de birouri subordonate existente la secțiile de
poliție
1882 ndash Se introduce prima fișă icircn cazier Icircn anul 1931 numărul de ordine al dosarelor
infractorilor icircnregistrați era de 64322 iar icircn anul 1951 numărul ajunsese la 148480 Icircn anul
1884 i-a ființă cazierul central alfabetic
Icircn anul 1884 generalul Radu Mihai prefectul Poliției Capitalei a icircnființat rdquoDivizia de
cercetări și urmăririrdquo după modelul francez denumită și rdquoSiguranța Capitaleirdquo care avea ca
atribuții descoperirea și urmărirea infractorilor care acționau icircn București Această structură
avea și un atelier fotografic (avea icircn dotare un scaun special unde se executa fotografierea din
față și din profil a infractorului după ce i se punea pe piept un număr de ordine)
Icircn anul 1888 ndash apare Legea pentru autentificarea actelor Toate declarațiile ce se luau
anchetaților și martorilor neștiutori de carte cu ocazia anchetelor erau semnate de aceștia prin
punerea degetului după ce li se citea conținutul Conform Legii pentru autentificarea actelor
(art 16 și 18) prin punerea de deget aceasta se făcea cu multă atenție de polițiști pentru a reda
clar conturul liniilor ce formau desenul acelui deget
1888 ndash Se dispune icircnregistrarea alfabetică a infractorilor și fotografierea acestora (doar din
față)
1892 ndash La Palatul Justiției din București se icircnființează Serviciul de identificare
mitropometrică structură organizată de prof Mina Minovici și medicul legist Andrei
Ionescu
- Pe fișa de cazier clasificată icircn ordine alfabetică după numele și prenumele
infractorului se treceau datele măsurătorilor antropometrice ale acestuia
Prof Mina Minovici a fost cel mai compentent om de știință din Romacircnia care s-a dedicat
studiilor antropometrice și dactiloscopice icircn scopul promovării metodelor științifice de
98
identificare a recidiviștilor La organizarea primului serviciu de identificare dactiloscopică și-a
adus o mare contribuție și medicul legist dr Andrei Ionescu
1896 a luat ființă prima școală de Poliție științifică care a funcționat icircn Romacircnia Cursurile
erau realizate de Mina Minovici Nicolae Minovici Icircn 20 decembrie Mina Minovici
inaugurează Institutul Medico-Legal (Morga) primul de acest gen care din anul 1924 prin
decret va purta numele său
Frații Minovici au fundamentat profesia de criminalist Icircn lucrările lor ei au făcut o serie de
recomandări pentru criminaliști
Icircnvață să cumpănești toate elementele adevărului științific
Priveşte cu atenţie şi cercetează cu de-amănuntul ceea ce vezi
Un caz icircn aparenţă foarte simplu icircn realitate este adesea dintre cele mai complicate
Evită teoriile pripite şi fereşte-te de icircndemnurile imaginaţiei
Să nu faci niciodată ipoteze complicate
Fii totdeauna obiectiv pentru că n-ai de exprimat o convingere ci de făcut o
demonstraţie
Astupăţi urechile icircnchide gura şi deschide mari ochii pentru ca la adăpostul oricărei
sugestii străine să nu te pronunţi decacirct după ce te-ai lămurit de temeinicia celor
constatate
Procedează cu ordine şi metode după un plan icircn prealabil bine croit
Icircn anul 1893 apare la Craiova Manualul ofiţerului de poliţie judiciară autor Nicolae I
Alexiu judecător la Tribunalul Romanaţi Icircn conţinutul acestui manual erau tratate reguli
precise cu privire la deplasarea la faţa locului ridicarfea corpurilor delicte reconstituirea şi
bdquoconfruntarea pacircracirctului cu cadavrulrdquo
De asemenea autorul insistă asupra spiritului de observaţie de care trebuie să dea dovadă
poliţistul icircn orice situaţie s-ar afla
Icircn anul 1894 ndash profesorul Nicolae Minovici va lua primele impresiuni digitale condamnaţilor
din icircnchisori El urmează icircn anii 1896 şi 1906 să identifice primii hoţi după amprentele lăsate
la locul faptei
Icircn scrisoarea adresată de dr Nicolae Minovici lui Vucetici autorul sistemului de clasificare
dactiloscopică din Argentina expune cercetările sale făcute asupra impresiunilor digitale luate
la icircnchisori icircn anul 1894 de la 40 de criminali condamnaţi comparativ cu impresiunile digitale
recoltate de la aceiaşi condamnaţi icircn anul 1906 Din examinarea făcută după 12 ani reieşea că
impresiunile acestora erau perfect identice nu suferiseră nici o modificare icircn particularităţile
lor de amănunt Tot icircn această scrisoare dr Nicolae Minovici face şi menţiunea despre două
descoperiri ale autorilor unor furturi făcute de el cu ajutorul urmelor digitale Icircn primul caz
este vorba de un furt comis icircn biroul unei tipografii icircn anul 1896 furt pe care el l-a descoperit
după urma digitală rămasă pe o hacircrtie dintr-o condică din care autorul sustrăsese o sumă de
bani Era vorba despre o urmă papilară digitală colorată icircn negru datorită cernelii tipografice
care se afla pe crestele papilare de la degetele autorului Icircn cel de-al doilea caz (1906) era
vorba de descoperirea unui hoţ care furase cauciucul de la o roată de trăsură Graţie urmelor
digitale găsite pe roata de curacircnd vopsită şi prin compararea acestor urme cu impresiunile luate
de la mai mulţi bănuiţi Icircn acest caz era vorba despre mai multe urme papilare vizibile care
rămăseseră mulate adică imprimate icircn vopseaua icircncă incomplet uscată pe roţi
Icircn anul 1896 dr Nicolae Minovici a icircnfiinţat pe lacircngă Serviciul de antropometrie din Palatul
de Justiţie bdquoŞcoala antropologică ndash Bertillonrdquo pentru instruirea poliţiştilor care a funcţionat
pacircnă icircn anul 1900 Aceasta poate fi considerată prima Şcoală de poliţie ştiinţifică din Romacircnia
Icircn anul (1900 ndash Ştefan Minovici a publicat lucrarea bdquoLeş faux en ecoritures la phographie
en service la justicerdquo Acelaşi autor a mai publicat lucrări icircn domeniul criminalisticii şi
grafologiei
Icircn anul 1904 la stăruinţele fraţilor Minovici s-a aprobat ţinerea unor cursuri de medicină
legală şi la facultăţile de drept din Bucureşti (1904) şi Iaşi (1913) Apare bdquoManualul tehnic de
medicină legalărdquo de dr Nicolae Minovici primul de acest gen din Romacircnia care constituie icircn
acelaşi timp şi primul manual de criminalistică tehnică
La 15 martie 1905 Ministerul Justiţiei difuzează o circulară icircn care pe baza studiilor
profesorului dr Ştefan Minovici se atrăgea atenţia pentru prima dată instanţelor judecătoreşti
asupra modului cum trebuie recoltate probele grafice icircn vederea utilizării lor icircn efectuarea
expertizelor ordonate Se preciza că probele grafice necesare comparaţiilor trebuie să fie
suficient de cumprinzătoare şi recoltate pe aceeaşi calitate de hacircrtie iar icircn confecţionarea lor
99
să se utilizeze aceeaşi cerneală şi acelaşi instrument scriptural Instanţele erau atenţionate
asupra stării de emoţie icircn care sunt prelevate probele grafice ale sale emoţie ce poate
determina devierea lor de la caracterul lor normal Nu putem trece cu vederea nici aparatul
proiectat de prof Dr Ştefan Minovici pentru fotografierea şi microfotografierea scrisurilor şi
detectarea falsurilor aparat care icircn anul 1905 era considerat unul din cele mai evoluate icircn acest
domeniu
Icircn anul 1911 dr Andrei Ionescu icircnfiinţează un cazier de identificare dactiloscopică pe lacircngă
Parchetul Tribunalului Ilfov care va icircnlocui fostul serviciu antropometric al prof N Minovici
Un serviciu de cazier şi identificare dactiloscopică cu ramificaţie icircn toată ţara nu s-a organizat
decacirct icircncepacircnd cu anul 1936 cacircnd a luat fiinţă pe lacircngă fiecare tribunal cacircte un bdquobirou
judeţean de cazier şi identificare pus sub conducerea medicului legist şi supravegherea şi
răspunderea imediată a Ministerului Public La iniţierea şi organizarea acestui serviciu o
contribuţie esenţială a avut-o dr Valentin Sava
Profesorul RA Reiss ndash titularul primei catedre bdquoLausannerdquo icircn Manualul său bdquoManuel de
police scientifique (technique) pomeneşte Romacircnia de două ori bdquoFraţii Minovici sunt
consideraţi după Alphonse Bertillon şi Hans Grass
Icircn anul 1912 Metoda de identificare prin fotografierea post-mortem cu ochii artificiali
realizată pentru prima dată de prof Dr Nicolae Minovici a fost premiată cu medalia de aur la
Expoziţia Internaţională de Igienă Socială organizată la Roma
Poliţistul Constantin Zguriadescu a publicat lucrarea bdquoPoliţia tehnică şi ancheta judiciară
ştiinţificărdquo ediţia a III-a revăzută şi adăugată a apărut icircn anul 1922 autorul fiind promovat icircn
funcţia de director icircn Siguranţa Generală a Statului
Icircn anul 1914 icircn cadrul Serviciului de identificare metoda antropometică este icircnlocuită cu
identificarea dactiloscopică Prima expertiză dactiloscopică icircn Romacircnia efectuată de Nicolae
Episcopescu şeful Serviciului de identitate şi fotografie din Poliţia Capitalei Este vorba de un
furt de bijuterii dintr-o casă de bani dintr-un imobil de pe strada Ştirbei Vodă (nr 39) Era
prima dată cacircnd autorul faptei era condamnat pe baza unicei probe a urmelor lăsate de desenele
papilare la locul faptei
Apare icircn anul 1918 la Craiova lucrarea bdquoDactiloscopia sau identificarea prin impresiunile
digitale de la macircinirdquo de D Călinescu prefaţată de N Minovici
Icircn anul 1919 la Buzău s-a icircnfiinţat un serviciu complet de identificare cu fişe mixte care mai
tacircrziu s-au introdus icircn toată ţara Această fişă cuprindea fotografierea faţă şi profil numărul
cazierului judiciar numărul clişeului fotografic locul şi data fotografierii numele celui care a
icircntocmit fişa datele de stare civilă ale deţinutului antecedentele lui penale ultimul loc de
detenţie şi motivul actual al deţinerii Pe cealaltă parte a fişei se aflau impresiunile digitale de
la ambele macircini descrierea conformaţiei anatomice a particularităilor icircn expresii şi mişcări
menţiuni despre organul care a icircntocmit formula dactiloscopică la acea dată
Icircn anul 1920 la Bucureşti s-a icircnfiinţat Şcoala de poliţie ştiinţifică
Icircn anul 1926 apare la Oradea lucrarea bdquoNoţiuni de Poliţie Tehnicărdquo de maiorii Mihai Ioan şi
George Beloiu Din cuprins Ancheta Judiciară Ofiţerul de poliţie la locul crimei
Cercetarea la faţa locului Fotografia judiciară Studiul probelor judiciare tehnice Despre
arme şi explozibili Despre stupefiante Despre identitate Portretul vorbit Fişa
semnalmentelor Infracţiuni asupra proprietăţii Furturi Excrocherii Şantajul Falsuri
Cercetarea incendiilorrdquo Despre martori Calităţile anchetatorului şa
Icircn anul 1927 apare lucrarea bdquoFotografia metricărdquo de Constantin Georgescu
- N Stan Emanuel ndash publică lucrarea bdquoInvestigaţiunea Judiciarărdquo
Icircn anul 1928 profesorul Mihail Kernbach ndash din Cluj publică lucrarea bdquo Expertiza grafică
ştiinţifică şi experţii caligrafirdquo
- Profesorul Mina Minovici a publicat primul volum al celebrului Tratat complet de
medicină legală iar icircn 1930 vol II icircn care sunt abordate probleme de criminalistică
Icircn anul 1930 se icircnfiinţează Şcoala de poliţie tehnică din Bucureşti
Icircn anul 1931 reputatul criminalist Constantin Ţurai este numit şef al biroului fişelor şi
cazierelor al Serviciului poliţiei judiciare din Prefectura Poliţiei Bucureşti Icircn cadrul acestui
birou funcţiona şi atelierul fotografic al Prefecturii Poliţiei condus de fotograful Ciosa care
realiza fotografierea urmelor papilare colorate mulate şi iluminate pentru fotografierea
urmelor papilare colorate mulate şi latente precum şi a celor aflate pe obiecte transparente
geamuri sticle pahare etc
Pe baza unor recomandări ale prof N Minovici s-a confecţionat un model de trusă cu
elementele necesare unei investigaţii criminalistice utilizate icircn serviciul de identificare
antropometrică de la Paris icircn Laboratorul de la Lyon Printre piesele de mare valoare pe care
100
le conţineau cele 4 truse confecţionate atunci se numărau ochelarii de investigaţie reglabili
binoclu cu ajutorul cărora se putea realiza o perfectă cercetare a urmelor compasul şi glisiera
tip Bertillon pentru măsurători antropometrice toate prafurile colorate necesare relevării
urmelor papilare latente pe variantele suporturi pensule confecţionate din păr de veveriţă etc
A apărut Tratatul de Criminalistică semnat de Edmond Locard icircn care se susţinea teoria lui
Constantin Ţurai cu privire la Regula celor 12 puncte coincidente ndash icircn identificarea
dactiloscopică S-a icircnfiinţat primul Laborator de Criminalistică la Prefectura de Poliţie a
Capitalei specializat icircn deplasarea la locul faptei icircn cazurile de omucideri spargeri şi furturi
Laboratorul era condus de comisarul de poliţie Constantin Ţuncai
Prof Dr Nicolae Minovici cu ocazia inaugărării Şcolii de poliţie tehnică a prezentat lucrarea
privind fotografia judiciară cu cele două ramuri principale fotografia operativă şi fotografia
de examinare
Icircn perioada 1933 ndash 1934 apar următoarele lucrări Crima pasională de M Negrea
Ricircmniceanu Psihologia infractorului de Al Roşea Istoricul reşedinţelor Poliţiei Capitalei
ndash de Vasile Doşkevici
Icircn anul 1936 a apărut bdquoManualul practic al ofiţerului de Poliţie Judiciară ndash autori C
Marinescu C Păcuraru C Zgonneanu T Şerban Ionescu
Icircn acelaşi an au apărut lucrările
Mimonatorul ofiţerului de Poliţie Judiciară ndash autori A Panaitescu DI Panaitescu şi
I Micodim
Călăuza ofiţerului de Poliţie Judiciară ndash autori Grigore Lahovari şi IN Lungulescu
Icircn anul 1937 dr Constantin Ţurai a publicat lucrarea bdquoElemente de poliţie tehnică
Dactiloscopia Cazierul dactiloscopic Fişierul de identificare Expertiza dactiloscopicărdquo
Icircn anul 1938 Eugen Bianu publică lucrarea bdquoOrdinea Obştească ndash icircndreptar profesional icircn
ştiinţa poliţieneascărdquo Icircn perioada anilor 1941 ndash 1943 a mai publicat lucrările bdquoTactica şi
tehnica operării percheziţieirdquo (1941) şi bdquoCompendiul ştiinţei veghei şi pazei publicerdquo (1943)
Icircn anul 1940 - a apărut lucrarea bdquoPoliţia ştiinţifică icircn bibliografia romacircnărdquo autor Eugen
Dobrogeanu
Icircn acelaşi an Mihail Negru a elaborat lucrarea bdquoTratat practic de grafologie ştiinţifică la
icircndemacircna marelui public Aplicaţiuni practice cu peste 150 autografe şi exemplerdquo
Icircn anul 1943 a luat fiinţă Serviciul tehnico ndashştiinţific unde s-a făcut cercetarea bdquomodus
operandirdquo care cuprindea pe lacircngă datele referitoare la infractori şi fotografiile de
semnalmente ale acestora
Medicul legist M Kernbach a elaborat lucrarea bdquoCrima ndash fenomen biologic universal şi
permanentrdquo
Dr Valentin Sava a elaborat lucrarea bdquoManual de dactiloscopierdquo
Icircn anul 1947 ndash Constantin Ţurai a realizat lucrarea bdquoElemente de criminalistică şi tehnică
criminală (Poliţie ştiinţifică)
Criminalistica şi-a desăvacircrşit rolul important icircn contribuţia la icircnfăptuirea justiţiei icircn Romacircnia şi prin
reorganizarea fostului Serviciu tehnico-ştiinţific icircn anul 1968 cacircnd a luat fiinţă Institutul de Criminalistică din
Inspectoratul General al Poliţiei (Miliţiei la vremea respectivă) al cărui prim director a fost colonelul Vasile
Măcelaru (1970-1973) şi care a fost condus timp de 10 ani (1976-1985) de un titan al criminalisticii romacircneşti
generalul post-mortem dr Ion Anghelescu sub coordonarea căruia a fost publicată monumentala lucrare bdquoTratat
practic de criminalisticărdquo icircn 5 volume care a contribuit la pregătirea criminaliştilor şi a altor cadre din
Ministerul de Interne şi din alte instituţii ale statului de drept Această lucrare a fost apreciată icircn ţară şi străinătate
pentru calitatea şi utilitatea ei practică
Icircncepacircnd cu anul 1968 odată cu icircnfiinţarea Institutului de Criminalistică s-a elaborat verificat şi
perfecţionat metodologia de cercetare ştiinţifică care a permis criminaliştilor col (r) Ion Constantin maior dr
Lupu Coman maior Ioan Vicol dr Constantin Ţurai dr Lucian Ionescu dr Dan Şchiopu maior (r) Iosif
Goldhaar chimist Octavian Sorin fizician Alexandru Radu dr Dorin Banciu dr Ioan Droc căpitan medic
Gheorghe Asanache prof univ dr Tiberiu Bogdan col Nicolae Coca col Dumitru Ciacanica lt col Ion
Sacircntea maior Ion Sima lt col Gheorghe Bratu conf univ dr Ioan Quai farmacist Marcela Boia col(r)prof
Vasile Lăpăduşi să elaboreze o serie de lucrări
Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de cercetare ştiinţifică icircn cadrul Institutului de
Criminalistică s-a icircnfiinţat un compartiment care avea ca obiect cercetarea ştiinţifică icircn structurile de
criminalistică La conducerea compartimentului a fost numit maiorul dr Lupu Coman specializat icircn
criminalistică icircn fosta Uniune Sovietică
Pentru a face o popularizare a mijloacelor şi metodelor criminalistice s-a organizat la nivelul
Ministerului de Interne simpozionul cu tema bdquoŞcoala Romacircnească de Criminalisticărdquo la care au participat
oameni de ştiinţă cadre didactice din instituţiile universitare şi ale Ministerului de Interne Organizatorii acestei
101
manifestări au fost general maior Octavian Pop locţiitorul şefului IGM (Inspectoratul General al Miliţiei) col
dr Ion Anghelescu directorul Institutului de Criminalistică din IGM col prof Vasile Lăpăduşi şef serviciu icircn
cadrul Direcţiei Icircnvăţămacircnt din MAI Dintre cei care au prezentat comunicări de mare valoare ştiinţifică pot fi
enumeraţi general locotenent Jan Moldoveanu general maior Octavian Pop general maior Ioan Olaru prof
univ dr Camil Suciu prof univ dr Moise Terbancea procuror dr Simion Ionescu col dr Ion Anghelescu dr
Constantin Ţurai lt col Corneliu Panghe dr Ladislau Mocsy maior Nicolae Ionescu dr Nicolae Dan
Metodele şi mijloacele elaborate prin cercetare ştiinţifică au constituit o noutate pe plan mondial
obţinacircndu-se brevete de la Oficiul de Invenţii al Republicii Socialiste Romacircnia Dintre acestea pot fi menţionate
următoarele metoda de identificare a persoanelor după voce şi vorbire icircn limba romacircnă metoda de expertiză
fonobalistică cartoteca de identificare a persoanelor după icircnscrisul de macircnă cartoteca de identificare a
persoanelor după urmele palmare metodele de expertiză antropologică şi fonocriminalistică dispozitivul pentru
asigurat uşile vagoanelor de cale ferată şi altele
O altă manifestare organizată a fost şi simpozionul cu tema bdquoPrezent şi perspectivă icircn ştiinţa
criminalisticărdquo care a avut loc icircn zilele de 22 - 23 iunie 1978 organizatorii fiind tot cei menţionaţi la cel
anterior Cu acest prilej generalul maior Octavian Pop locţiitorul şefului IGM a prezentat o temă cu titlul
bdquoRolul cercetării ştiinţifice criminalistice icircn prevenirea şi descoperirea infracţiunilorrdquo
Dintre cei care au prezentat comunicări sau referate au fost col dr Ion Anghelescu prof univ dr
Moise Terbancea dr Constantin Ţurai prof univ dr Tiberiu Bogdan prof Vasile Lăpăduşi prof univ dr Ioan
Quai dr Constantin Rişcuţia col Valeriu Manea col (r) Ion Constantin procuror dr Simion Ionescu dr
Vicenţiu Molnar col Gheorghe Bratu chimist dr Vilhelmina Cacircrstea mr Vlad Cosntantin Ionescu cpt
Gheorghe Păşescu cpt Octavian Toma cpt Petru Dima mr Ilie Vasiliniuc col Ioan Cora cpt Eugen Sandu
farmacist Marcela Boia cpt Gheorghe Farcaşiu dr Lucian Ionescu mr dr Gheorghe Asanache col Corneliu
Panghe dr Ion Grigorescu cpt Mihai Novac biolog Mina Dragomir cpt Cătălin Bălteanu lt col dr Lupu
Coman lt psiholog Tudorel Butoi lt col Constantin Aioaniţoaie
Conţinutul comunicării a scos icircn evidenţă faptul că icircn ultimii cinci ani au fost elaborate peste 200 de
lucrări de cercetare dintre care 25 materializate icircn aparate şi dispozitive necesare activităţii de cercetare la faţa
locului şi de expertiză 60 metode de prelucrare a probelor şi de expertiză şi 115 metodologii de lucru
criminalistice care au avut o importantă contribuţie la perfecţionarea activităţii criminalistice
Icircn acest interval de timp au fost editate şi următoarele lucrări
1) Portretul vorbit - autori lt col Corneliu Panghe şi cpt Constantin Dumitrescu coordonator Vasile
Lăpăduşi
2) Şcoala romacircnească de Criminalistică (lucrările sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice ţinută icircn
zilele de 17 - 18 mai 1974 - coordonatori general maior Octavian Pop lt col dr Ion Anghelescu şi maior prof
Vasile Lăpăduşi
3) Unele aspecte privind investigaţia criminalistică a infracţiunilor de omor - autor maior Coman Lupu
coordonator prof Vasile Lăpăduşi
4) Expertiza criminalistică a vocii şi vorbirii - autor dr Ion Anghelescu
5) Deontologia profesională a expertului criminalist - autor dr Ion Anghelescu
6) Dactiloscopia - autori Marius Rădulescu şi Ion R Constantin coordonator prof Vasile Lăpăduşi
7) Prezent şi perspectivă icircn ştiinţa criminalistică (lucrările sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice
ţinută icircn zilele de 22 - 23 iunie 1978 - coordonator prof Vasile Lăpăduşi)
La nivelul institutelor de icircnvăţămacircnt din Ministerul de Interne au fost elaborate o serie de lucrări de
criminalistică unele dintre ele avacircnd caracter bdquosecretrdquo sau de bdquouz internrdquo - motivul a constat icircn faptul că icircn
conţinutul acestora s-au făcut referiri la interferenţa dintre criminalişti şi munca informativă
Prin eforturile comune de la o perioadă la alta s-au creat noi posibilităţi pentru transformarea cercetării
ştiinţifice criminalistice dintr-o preocupare sau o pasiune limitată doar la unele cadre icircntr-o activitate de masă
ceea ce a sporit considerabil aportul ştiinţei criminalistice la slujirea dreptăţii şi adevărului
Odată cu icircnfiinţarea şi dezvoltarea Institutului de Criminalistică din Inspectoratul General al Poliţiei pe
baza rezultatelor cercetării ştiinţifice efectuate icircn domeniu de experţii criminalişti romacircni au fost organizate şi
perfecţionate cartotecile de identificare a delicvenţilor şi mijloacelor materiale de probă
Icircn ceea ce priveşte identificarea dactiloscopică a persoanei se poate vorbi de un sistem romacircnesc de
organizare a cartotecii dactiloscopice decadactilare şi monodactilare Romacircnia fiind apreciată icircn perioada anilor
1976-1980 ca a treia ţară la nivel mondial din punct de vedere al stadiului avansat icircn clasificarea şi codificarea
dactiloscopică
La nivelul sistemului icircnregistrării penale din Romacircnia s-a realizat o clasificare tripartită210
- icircnregistrarea antecedentelor penale
- cartoteca de identificare a persoanelor şi cadavrelor
- cartoteca de identificare a mijloacelor materiale de probă
210 Lăpăduşi V Necula I Ivanici M Apariţia şi evoluţia dactiloscopiei icircn Romacircnia Revista Romacircnă de Criminalistică
102
La racircndul ei cartoteca de identificare a persoanelor a fost subclasificată astfel
- cartoteca de identificare a persoanelor după modul de operare (1979)
- cartoteca de identificare a cadavrelor (persoanelor) cu identitate necunoscută şi persoanelor dispărute
- cartoteca de identificare a persoanelor după voce şi vorbire (produs al şcolii romacircneşti de
criminalistică)
- cartoteca de identificare a persoanelor după scris (sistem de cartare a scrisului şi a formulei de lucru
brevetat la OSIM nr 68844 din 11 091975 de către C Scacircnteie şi I Constantin)
Clasificarea şi subclasificarea dactiloscopică decadactilară şi monodactilară icircn Romacircnia a preocupat o
serie de reputaţi experţi criminalişti amintind aici pe Ilie Vasiliniuc Ion R Constantin Mihai Moroşanu Ioan
Vicol Vasile Matache Alexandru Boerescu Constantin Simion Corneliu Panghe (care a fost şef al
departamentului de dactiloscopie icircn perioada 1969-1987) Sima Sofia etc reuşind să elaboreze simboluri
codificate ale desenelor papilare de la cele zece degete icircn funcţie de tipuri subtipuri şi varietăţi scrise icircn formule
prin litere şi cifre Criteriile care au stat la baza grupării desenelor papilare digitale icircn 5 tipuri fundamentale
respectiv arc (adeltic) laţ (monodeltic) cerc (bideltic) combinat (polideltic) şi amorf au fost determinate de
unele aspecte ale desenului papilar şi icircn mod deosebit de numărul şi poziţia deltelor faţă de regiunea centrală
(nucleul)
Icircn paralel s-a organizat la nivel central la Institutul de Criminalistică dar şi local la nivelul serviciilor
criminalistice teritoriale cartoteca urmelor papilare Icircn acelaşi sens trebuie amintit şi faptul că Serviciul
Criminalistic al Poliţiei Capitalei a brevetat la Oficiul de stat pentru Invenţii şi Mărci Cartoteca urmelor
papilare palmarerdquo
Cartoteca dactiloscopică palmară a fost organizată pe trei criterii de clasificare icircn funcţie de
- macircna de la care provin cele de la dreapta sunt notate cu litera Drdquo iar cele de la macircna stacircngă cu litera
Srdquo
- regiunile palmei de la care provin I (regiunea digito-palmară) II (regiunea hipotenară) III (regiunea
tenară)
- particularităţile pe care le are desenul papilar dintr-o regiune sau alta a palmei ţinacircnd cont de tipurile
subtipurile şi varietăţile desenelor papilare
Actualizarea constantă cu fişe dactiloscopice urme papilare şi examinarea manuală a acestora icircn
cartotecile dactiloscopice clasice folosindu-se lupa sau unele instrumente optice puţin evoluate au făcut icircn timp
să se diminueze operativitatea cerută icircn aceste activităţi
Creşterea numărului de specialişti icircn dactiloscopie a metodelor şi mijloacelor de relevare a urmelor
papilare a eforturilor de perfecţionare a icircntregii activităţi precum şi diversificarea formulelor de clasificare nu
au icircnsemnat decacirct paşi mărunţi icircn acest domeniu
Cu toată pregătirea factorul uman era depăşit de volumul de date - impresiuni şi urme papilare - ce
trebuiau comparate impunacircndu-se icircn acest domeniu un sistem automat care s-a realizat icircn cele din urmă prin ani
de studii şi cercetări aplicative ale tehnicii de calcul icircn domeniul dactiloscopiei Cu certitudine se poate afirma că
studiile conjugate ale specialiştilor icircn dactiloscopie şi a celor din informatică s-au materializat icircn crearea unor
sisteme de identificare automată a amprentelor digitale icircncă din perioada 1975-1980
Studii referitoare la realizarea unui dispozitiv electronic de captare stocare şi codificare dactiloscopică
a nucleului şi deltei desenelor papilare icircnregistrate icircn cartoteca dactiloscopică monodactilară centrală utilizacircnd
un sistem informatic numit FILM DATA prin intermediul căruia se urmărea stocarea şi codificarea imaginii
desenelor papilare pe microfilme fotografice ale acestora au fost desfăşurate icircncă din anul 1977 de specialişti
criminalişti din cadrul Institutului de Criminalistică coordonaţi de colonelul (r) inginer Sorin Alexandru Ionescu
(care a fost şef serviciu icircn perioada 1987-1990) icircnsă eforturile specialiştilor care au continuat să cerceteze şi să
aducă icircmbunătăţiri aplicaţiei odată cu dezvoltarea tehnologiei IT timp de aproape 10 ani nu au putut fi
materializate decacirct pentru o perioadă scurtă de timp datorită posibilităţilor tehnologice limitate la aceea dată
aplicaţia de codificare viza 9 subtipuri dactiloscopice fiind aplicabilă unui areal restracircns ca spaţiu şi populaţie
de tipul unui land icircn Germania şi nicidecum unui număr de locuitori ca cei din Romacircnia
Fundamentul ştiinţific şi posibilităţile de realizare a unui astfel de sistem automat icircn domeniul
dactiloscopiei au fost analizate şi icircn cadrul unui schimb de experienţă realizat la acea vreme icircntre specialiştii
criminalişti romacircni şi specialişti din Germania ulterior specialiştii germani reuşind realizarea unui procesor
matricial destinat codificării şi clasificării automatizate
Ţările care au continuat cercetările icircncepute icircn perioada anilor rsquo70-rsquo80 au obţinut rezultate materializate
icircn realizarea unor sisteme automate de identificare viabile SUA (PRINTRAK COGENT) Franţa (MORPHO-
Sagem) Japonia (NEC) Germania (DERMALOG) Rusia (DEC)
Anul 1985 a marcat icircnfiinţarea Serviciului de Identificări Judiciare icircn cadrul Institutului de
Criminalistică avacircnd obiective definite pe linia organizării şi utilizării eficiente a cartotecilor dactiloscopice
decadactilare şi monodactilare cartoteca urmelor papilare şi cartoteca antropologică De asemenea o sarcină
primordială era şi coordonarea la nivel teritorial a activităţii de organizare a cartotecilor locale decadactilare
valorificarea urmelor papilare pregătirea dactiloscopilor şi monitorizarea activităţii criminalistice
103
Eforturile post decembriste ale Poliţiei Romacircne şi Institutului de Criminalistică au fost canalizate icircn
concordanţă cu cerinţele practicii judiciare privind identificarea dactiloscopică spre adoptarea unor soluţii
moderne icircn pas cu progresul tehnologic soluţii care au condus la apariţia şi utilizarea sistemelor automate de
identificare a amprentelor denumite generic AFIS (Automatic Fingerprint Identification System)
Astfel după un secol de la identificarea primului infractor pe baza urmelor papilare icircn iulie 1996 a fost
realizată prima identificare cu sistemul AFIS icircn Romacircnia iar la finele anului 1996 tehnologia AFIS a
devenit accesibilă structurilor criminalistice din Poliţia Romacircnă datorită eforturilor conjugate ale col (r) Mircea
Marin director al Institutului de Criminalistică (1994-2004) şi şefului Serviciului de identificări judiciare din
Institutul de Criminalistică expert criminalist Dume Petru (1992-2001) care şi-au adus o contribuţie importantă
la implementarea acestui sistem icircn activitatea Poliţiei Romacircne
Utilizat cu eficienţă fapt atestat prin rezultatele obţinute de către specialiştii criminalişti din cadrul
Institutului de Criminalistică după primii trei ani de examinări dactiloscopice au determinat factorii de decizie să
ia hotăracircrea extinderii sistemului AFIS icircn anul 2000 la 7 unităţi teritoriale acest pas marcacircnd un moment
important al modernizării poliţiei tehnico-ştiinţifice şi ulterior icircncepacircnd cu data de 25072007 icircn fiecare
Inspectorat de Poliţie Judeţean şi la Poliţia Capitalei De altfel prima identificare după urma papilară
realizată cu sistemul AFIS 2000 datează din octombrie 2007
Sistemele automate de identificare a persoanelor după amprentele papilare cunoscute generic sub
numele de AFIS sunt astăzi icircntr-o continuă perfecţionare şi expansiune pe plan mondial
De numele col (r) Mircea Marin directorul de atunci al Institutului de Criminalistică se leagă şi
achiziţia icircn anul 2002 a primelor autolaboratoare criminalistice dotate corespunzător activităţii de cercetare la
faţa locului Astfel au fost achiziţionate 45 de autolaboratoare atacirct pentru dotarea Institutului de Criminalistică
cacirct şi pentru dotarea serviciilor criminalistice teritoriale şi a şcolilor de poliţie (agenţi şi ofiţeri) din Romacircnia
Aceste autolaboratoare aveau icircn dotare cacircte un aparat foto-digital şi din acel moment s-a introdus la nivel
naţional fotografia digitală
O altă serie de 45 de autolaboratoare dotate corespunzător momentului va mai fi achiziţionată icircn anul
2010
Icircn Institutul de Criminalistică din Inspectoratul General al Poliţiei funcţionau icircncă de la icircnceput şi
laboratoare avacircnd ca obiect de activitate examinările criminalistice clasice icircn special examinarea scrisului
actelor documentelor bancnotelor examinări traseologice şi balistice Amintim doar cacircteva dintre numele
experţilor criminalişti care au activat icircn aceste domenii Liviu Bideanu Ion R Constantin Ilie Vasilniuc Ioan
Vicol Mihai Tomescu Valeriu Manea Tudor Barbu Florea Măgureanu Octavean Toma şa acestora li s-au
alăturat icircn timp experţii criminalişti Lucian Petrică Ion Voinescu Nicolae Buzatu Cătălin Bălteanu Gheorghe
Ene Vasile Campanie Mihail Dumitru Florin Piroi Anel Iancu etc Dacă anii de icircnceput au fost anevoioşi
icircncepacircnd cu anul 2004 aceste laboratoare au cunoscut o dezvoltare extraordinară datorită echipamentelor
achiziţionate şi care vor aduce o faţă nouă criminalisticii clasice
Tot ca urmare a studiilor şi cercetărilor efectuate pentru stabilirea adevărului icircn cadrul procesului penal
sub icircndrumarea dr Ion Anghelescu şi a prof Vasile Lăpăduşi s-a luat măsura cu aprobările de rigoare să se
icircnfiinţeze icircn Institutul de Criminalistică laboratorul poligraf (sau biodetectorul) prin care să fie exploatată icircn
detecţia stărilor de tensiune emoţională (care icircn mod natural acompaniază ascunderea adevărului minciuna)
modificările psihofiziologice involuntare care apar la nivelul traseelor tensiunii - pulsului respiraţiei şi reacţiei
electrodermo-galvanice (a pielii) Performanţele poligrafului icircn detecţia stărilor de tensiune psihică - emoţională
sunt posibile datorită realităţii psihologice obiective conform căreia faptul infracţional nu rămacircne o achiziţie
benefică icircntacircmplătoare a conştiinţei infractorului ci se integrează icircn aceasta sub forma unei structuri
informaţionale stabile (cu conţinut şi icircncărcătură afectiv - emoţionale specifice rol motivaţional bine diferenţiat)
a cărei negare sau disimulare posibilă doar icircn planul verbal al ascultării infractorului produce o adevărată
bulversare reflexă a funcţiilor neuro - vegetative corespunzător oglindită icircn modificările extrem de puţin supuse
controlului voluntar ce rămacircn icircn traseele celor trei parametri
Conducerea laboratorului poligraf din cadrul Institutului de Criminalistică a fost icircncredinţată tacircnărului
absolvent al facultăţii de psihologie Tudorel Butoi care a primit gradul de locotenent Pentru a se specializa
Tudorel Butoi a urmat cursuri icircn mai multe ţări şi a urmat să-şi desăvacircrşească pregătirea icircn domeniile dreptului
criminalisticii poliţiei criminologiei şi psihologiei judiciare Icircn urma studiilor şi cercetărilor şi a examenelor
susţinute Tudorel Butoi obţine titlul de doctor icircn psihologie judiciară Pe parcursul activităţii sale Tudorel Butoi
a contribuit la pregătirea şi formarea unor specialişti icircn domeniul examinării poligraf la elucidarea unor grave
erori judiciare şi icircn soluţionarea unor cauze penale complexe Pe linie militară Tudorel Butoi a obţinut toate
gradele militare pacircnă la gradul de colonel de poliţie a elaborat peste 20 de lucrări icircn domeniul său de activitate
şi a scris peste 100 de articole icircn publicaţiile de specialitate Dintre lucrările elaborate le enumerăm pe
următoarele
- Psihologia judiciară - Tratatul universitar
- Psihoanaliza crimei - Femeia asasin
- Psihologia interogatoriului judiciar
104
- Crima sub lupa detectorului de minciuni
- Analiza comportamentului icircn procesul penal
Icircn calitate de cadru didactic a trecut prin toate treptele universitare de la lector universitar la profesor
universitar
Icircn cadrul unor manifestări naţionale şi internaţionale Tudorel Butoi şi-a prezentat concluziile desprinse
din studiile şi cercetările efectuate fiind apreciate acordacircndu-i-se diplome de onoare şi alte distincţii
Introducerea procedeului testării poligraf icircn cadrul mijloacelor utilizate de ştiinţa criminalisticii a dat o
nouă valoare procesului penal prin aceea că a permis abordarea directă a subiectului infracţiunii permiţacircnd
corelaţia dintre vinovăţia sau nevinovăţia acestuia (oglindite icircn prezenţa sau absenţa reacţiilor tensiunii psihice
emoţionale) icircn raport cu icircntrebările puse prezenţa sau absenţa probelor Această corelaţie face posibilă trecerea
de la infractor la probă şi de la probă la infractor prin interpretarea modificărilor psihofiziologice generate de
sinceritatea sau nesinceritatea acestuia icircn răspunsurile faţă de icircntrebările adresate ori cu efectul unor probe
Din experienţa practică s-au desprins o gamă largă a posibilităţilor de aplicare a tehnicii poligraf icircntre
care enumerăm
a) Crearea unor posibilităţi de administrare a probaţiunii icircn acele fapte penale icircn care din diverse motive
cercetarea la faţa locului nu s-a efectuat sau deşi s-a efectuat nu a pus icircn evidenţă probe sau indicii materiale
concludente
b) Depistarea sincerităţii legată mai ales de formarea cercului de bănuiţi şi verificarea alibiului icircn ceea
ce priveşte justificarea timpului prezenţei icircntr-un anumit loc companiei anumitor persoane etc lămurirea
acestor aspecte fundamentale ducacircnd la orientarea corectă şi rapidă a primelor cercetări
c) Testarea sincerităţii declaraţiilor şi depistarea adevărului icircn cele relatate de martori icircnvinuiţi
inculpaţi sau victime
d) Testarea sincerităţii declaraţiilor icircn apărare cu ocazia tăgadei paternităţii şi a infracţiunilor flagrante
Rezolvarea cu succes a unor cauze cu un icircnalt grad de dificultate icircn care rezultatele testărilor poligraf au
orientat corect cursul cercetărilor receptivitatea cu care organele procuraturii şi instanţele de judecată au folosit
acest mijloc ştiinţific icircn soluţionarea unor cauze penale demonstrează eficienţa şi deplina ancorare icircn munca
practică a acestei tehnici de lucru
Icircn acest sens ar putea fi amintită sentinţa penală nr 12777 a Tribunalului Judeţean Cluj care a acceptat
ca mijloc de probă icircn contextul icircntregului material probator administrat icircn cauză şi raportul de constatare
tehnico-ştiinţifică efectuat la cererea organelor procuraturii privind rezultatele testării cu ajutorul poligrafului a
subiectului SC
Icircn Institutul de Criminalistică din Inspectoratul General al Poliţiei funcţionau de asemenea laboratoare
de analize fizico-chimice a probelor materiale Icircn cadrul acestor laboratoare şi-au desfăşurat activitatea chimişti
ingineri chimişti şi fizicieni care au făcut primii paşi atacirct icircn ceea ce priveşte dotarea laboratoarelor cu
instrumente analitice moderne avacircnd la bază spectrometria de absorbţieemisie moleculară şi atomică cacirct şi icircn
ceea ce priveşte stabilirea adaptarea şi dezvoltarea unor metode de analiză ştiinţifice avacircnd la bază principii de
analiză cu aceste instrumente a probelor materiale211
211 Stoian M G Contribuţia expertizei fizico-chimice a probelor materiale la probaţiunea judiciară ISBN 978-973-0-
16658-3 Aktis Tipografie Ambalaje Bucureşti 2013
105
Printre primii specialişti care au pus bazele laboratoarelor de chimie judiciară din cadrul Institutului
de Criminalistică se numără Ion Grigorescu - doctor icircn ştiinţe medico-farmaceutice chimistul Vasile Măcelaru
fizicienii Marcel Dobrilă şi Alexandru Radu - primul şef al serviciului de chimie judiciară icircn perioada 1977-
1986 De asemenea chimiştii Octavian Savin Ilona Buta Ion Geambaşu Victoria Livinschi Wilhelmina
Crăciun şi Georgeta Lungan
Prima carte de balistică judiciară publicată icircn 1972 a avut ca autor pe chimistul Vasile Măcelaru
care urmare a calităţilor sale icircn plan profesional dar şi managerial a fost numit icircn anul 1970 director al
Institutului de Criminalistică
Pe parcurs icircn anii 1973 1975 şi respectiv 1976 acestora li s-au adăugat chimiştii Mihai Novac
Ştefania Mihăilescu şi Mihaela Moldovan
De la icircnfiinţarea Institutului de Criminalistică al Poliţiei pacircnă icircn anul 1997 laboratoarele de chimie
judiciară şi de biologie au funcţionat icircn cadrul aceluiaşi serviciu respectiv Serviciul de Expertize Fizico-
Chimice şi Biologice icircn cadrul căruia şi-au desfăşurat activitatea şi medicul antropolog Gheorghe Asanache
biologii Gabidor Popa Mina Dragomir Carmen Ionescu şi biochimistul Octavian Conicescu Metoda de
expertiză utilizată icircn acei ani de către experţii biologi era serologia judiciară
Icircn anul 1997 la sugestia chimistului Mihai Novac care icircn acel moment era şeful acestui serviciu
(1986-1997) compartimentul biologie s-a separat de compartimentul chimie judiciară scopul separării fiind
argumentat de necesitatea obţinerii de fonduri financiare care să fie alocate icircn mod distinct celor două
compartimente icircn vederea extinderii şi dezvoltării de noi metode de analize respectiv de achiziţie instrumente
analitice moderne
Icircnceputurile dezvoltării chimiei judiciare marcate de o dotare precară icircn echipamente şi instrumente
analitice au fost compensate la acea vreme de pasiunea dăruirea profesională şi inventivitatea chimiştilor şi
fizicienilor amintiţi mai sus
Astfel dr farmacist Ion Grigorescu icircmpreună cu chimistul Octavian Savin (care ulterior a devenit
doctor icircn chimie cu o teză privind studiul cristalelor lichide) au pus bazele analizelor toxicologice prin metode
analitice clasice cum ar fi cromatografia icircn strat subţire coroborată cu relevarea analiţilor prin reacţii de
culoare precum şi prin analize instrumentale analiţii extraşi din matricea probelor fiind studiaţi prin
spectrometrie de absorbţie icircn infraroşu
Chimista Ilona Buta a pus bazele analizelor fizico-chimice ale hacircrtiei iar icircmpreună cu chimistul
Octavian Savin au dezvoltat metode analitice de examinare a materialelor scripturale (cerneluri şi paste
chimice) cu rezultate deosebite icircn stabilirea falsului de documente Amploarea activităţii acestora a fost marcată
de realizarea unor cataloage care au cuprins sute de cromatograme obţinute prin cromatografie pe hacircrtie a
diverselor tipuri de cerneluri şi paste chimice developate icircn sisteme de eluenţi rezultatele experimentelor
realizate constituind suportul pregătirii de specialitate a chimiştilor de azi
Icircnceputurile chimiei judiciare aşa cum am menţionat anterior au fost dificile din cauza dotării
modeste cu echipamente analitice acea perioadă putacircnd fi caracterizată drept bdquochimie la eprubetărdquo - analizele
fiind preponderent chimice şi mai puţin instrumentale Cromatografia pe hacircrtie sau icircn strat subţire considerate
ca fiind metode fizice performante de izolare a substanţelor de interes analitic pentru a fi la fel de performante
atunci cacircnd sunt utilizatate ca metode de identificare chimică este nevoie să apeleze la o gamă extrem de
extinsă de substanţe etalon pentru examinări comparative Inexistenţa unor substanţe etalon fără de care
expertul analist nu putea identifica substanţele de interes analitic a constituit un prim impediment cu care
experţii criminalişti s-au confruntat icircn perioada de icircnceput a existenţei laboratoarelor de chimie judiciară De
altfel icircn toxicologie existenţa unui număr imens de substanţe cu potenţial toxic face imposibilă crearea unor
bănci de date cu substanţe toxice etalon Din acest considerent se impunea ca o prioritate stingentă achiziţia
unor echipamente analitice moderne care să permită pe de o parte identificarea analiţilor fără a fi necesară
apelarea la substanţe etalon iar pe de altă parte acestea să fie şi performante din punct de vedere al limitei de
detecţie ştiut fiind faptul că icircn majoritatea cazurilor probele ridicate de la faţa locului sunt la nivel de
microurme
Astfel icircn perioada 1970-1973 au fost achiziţionate primele echipamente analitice performante
spectrometrul de infraroşu Spekord M80 şi spectrofotometrul UV-Viz utilizate icircn expertiza substanţelor de
natură organică (toxice polimeri pigmenţi)
Posibilităţi noi de abordare analitică au fost create şi icircn domeniul expertizei componentelor anorganice
din probe de sol vopsele şi aliaje metalice prin achiziţionarea icircn aceeaşi perioadă a spectrografului de emisie
Q24 şi a spectrofotometrului de absorbţie atomică un rol de pionerat icircn acest domeniu avacircndu-l chimista
Mihaela Moldovan
Dotarea laboratoarelor de chimie judiciară cu primul gazcromatograf model Carlo Erba (1974) a
permis abordarea unor genuri noi de expertiză cum ar fi expertiza produselor petroliere şi a primerilor icircn cazul
incendiilor provocate precum şi expertiza băuturilor alcoolice şi nealcoolice Iniţiatorii analizei prin
gazcromatografie au fost chimiştii Mihai Novac şi Ştefania Mihăilescu care au up-gradat sistemul de
106
gazcromatografie cu un pirolizor fără de care analiza icircn urme a unor polimeri şi elastomeri era imposibil de
efectuat
Un salt calitativ icircn procesul de examinare a fibrelor textile şi a firelor de păr a avut loc icircn anul 1975
cacircnd a fost achiziţionat microscopul MC 5A instrument optic de examinare icircn lumină vizibilă şi polarizată a
microurmelor din această categorie de probe Rezultate remarcabile icircn acest domeniu le-au avut chimista
Ştefania Mihăilescu şi ing chimist Mariana Moisei care pentru generaţia actuală de analişti au prezentat reale
calităţi de mentor
Experienţa profesională a experţilor chimişti acumulată icircn această perioadă a fost reflectată şi
materializată icircn tematici care se regăsesc icircn volumele Tratatului practic de criminalistică elaborat icircn perioada
1976-1982 de către o pleiadă renumită de criminalişti din cadrul Institutului de Criminalistică al Poliţiei
Romacircne Ministerului Justiţiei şi Institutului de Medicină Legală bdquoMina Minovicirdquo (experţi icircn dactiloscopie
traseologie grafică balistică chimie fizică biologie şi medicină)
De-a lungul timpului icircnsă unele dintre echipamentele analitice enumerate au suferit defecţiuni tehnice
şi au fost casate motiv pentru care pentru o perioadă de cacircţiva ani chimia judiciară icircn general a stagnat
experţii chimişti fiind nevoiţi să compenseze aceste neajunsuri prin pasiune dăruire şi competenţă profesională
Icircn perioada 1988-1990 acestei generaţii de experţi icircn chimie judiciară s-au alăturat inginerii chimişti
Gheorghe Hanga Mariana Moisei şi respectiv biochimistul Ion Sorin Florescu
Biochimistul Ion Sorin Florescu a fost un exponent de seamă al chimiei judiciare atacirct prin iniţierea
odată cu achiziţionarea icircn anul 1994 a primului gazcromatograf cuplat cu spectrometru de masă a analizelor prin
GC-MS a substanţelor toxice (medicamente stupefiante pesticide etc) a substanţelor explozive şi a urmelor de
lichide organice volatile utilizate pentru aprindere (primeri) din resturile parţial carbonizate rămase de la
incendii cacirct şi prin icircmbunătăţirea multora dintre metodele analitice utilizate icircn cadrul laboratoarelor de chimie
judiciară ale Institutului de Criminalistică Icircn perioada 1997-1998 biochimistul Ion Sorin Florescu icircn calitate de
şef al Serviciului de Expertize Fizico-Chimice a icircntreprins numeroase demersuri pentru achiziţionarea de
echipamente noi performante care să permită extinderea gamei de expertize efectuate la nivelul serviciului Icircn
calitate de director adjunct al Institutului de Criminalistică (1998-2004) biochimistul Ion Sorin Florescu a fost
primul expert criminalist care a pus icircn discuţie necesitatea implementării unui standard de calitate icircn activitatea
laboratoarelor de criminalistică Icircnsă numele biochimistului Ion Sorin Florescu este legat de succesul pe care l-a
avut icircn lupta sa pe un alt front cel al icircnfiinţării unui prim laborator de expertiză genetică judiciară metodă de
anvergură deosebit de eficientă icircn războiul permanent dintre infractori şi justiţie Icircn calitate de expert criminalist
biochimistul Ion Sorin Florescu icircmpreună cu chimistul Mihai Novac şi ing chimist Gheorghe Hanga au
participat la cercetarea unor evenimente deosebite cu răsunet mediatic cum ar fi explozia de la Combinatul
Chimic Victoria incendiile de mari proporţii care au avut loc la o instalaţie de caprolactamă de la Săvineşti şi cel
izbucnit la Tacircrgovişte la Festivalul bdquoCrizantema de aurrdquo explozia de la Km 12 Sibiu accidentul aviatic de la
Baloteşti explozia de la liceul bdquoJean Monetrdquo etc avacircnd o contribuţie majoră icircn lămurirea modului de producere
a acestor evenimente
Un alt protagonist important icircn istoria chimiei judiciare este ing chimist Gheorghe Hanga fost şef al
Serviciului de Expertize Fizico-Chimice icircn perioada 1998-2006 care a avut o contribuţie deosebită icircn
dezvoltarea expertizei fizico-chimice a hacircrtiei şi a materialelor scripturale precum şi a materialelor fibro-
lemnoase pregătirea sa profesională permiţacircndu-i să abordeze şi acest gen de expertiză netratat pacircnă la acel
moment
Dar contribuţia cea mai importantă a avut-o icircn perioada 2004-2006 icircn implementarea Sistemului de
Management al Calităţii atacirct la nivelul Serviciului de Expertize Fizico-Chimice cacirct şi la nivelul Institutului de
Criminalistică fiind unul dintre cei care au elaborat Procedurile Generale de Lucru icircn vederea acreditării
conform cerinţelelor impuse de standardul de referinţă ISO 170252005 Icircn această perioadă urmare a dotării
laboratoarelor de chimie judiciară cu echipamente moderne performante icircn domeniul de expertiză fizico-
chimică au fost dezvoltate sau iniţiate noi tipuri de determinări şi putem spune că această perioadă a fost cea mai
prolifică icircn achiziţionarea de echipamente analitice moderne bază fundamentală a analizei instrumentale
Icircnsă animatorul icircnlesnitorul care a declanşat energiile creatoare icircn scopul implementării Sistemului de
Management al Calităţii şi acreditării conform cerinţelelor impuse de standardul de referinţă ISO 170252005 a
fost expertul criminalist prof univ dr Gheorghe Popa care anterior perioadei icircn care a fost adjunct al
inspectorului general al IGPR icircn calitate de director al Institutului de Criminalistică (2004-2005) a pregătit cu
multă meticulozitate şi rigoare terenul pe care urma să se desfăşoare icircntregul proiect cu tactici şi strategii de
implementare a standardului calităţii212
După anul 2000 consecventă tradiţiilor sale criminalistica romacircnească cu o tehnică tactică şi metode
propii a devenit un factor important icircn icircnfăptuirea actului de justiţie Datorită criminalisticii justiţia a beneficiat
de soluţionarea unora dintre cele mai complexe cazuri prin constatări argumentate ştiinţific
212 Stoian M G Contribuţia expertizei fizico-chimice a probelor materiale la probaţiunea judiciară ISBN 978-973-0-
16658-3 Aktis Tipografie Ambalaje Bucureşti 2013
107
108
REPERE SEMNIFICATIVE ALE CRIMINALITĂȚII
ECONOMICO-FINANCIARE IcircN SEMESTRUL I2015213
Chestor principal de poliție dr VASILE VIOREL
adjunct Inspectoratul General al Poliției Romacircne
Abstract The article presents an evolution of economic-financial criminality in first semester 2015
relative to 2014
This phenomenon is analiyzed terms of types of crimes and achivements both on prevention activities
and its effective disproof Operations performed are presented with details from the beginning to the end by
prosecuting and dismantling criminal networks
In the end are presented the priorities of 2015 and a set of proposed measures to streamline the
activity
Key words economic-financial crime tax evasion money laundering customs fraud financial
crime intellectual property prejudices dismantling criminal networks
Rezumat Articolul prezintă o evoluție a criminalității economic-financiare icircn semestrul I2015
comparativ cu 2014
Fenomenul este analizat din perspective tipurilor de infracțiuni și a rezultatelor obținute atacirct
referitor la activitățile de prevenire cacirct și icircn combaterea sa efectivă Operațiunile derulate sunt prezentate cu
detalii de la icircnceput pacircnă la finalizarea prin trimiterea icircn instanță și destructurarea rețelelor infracționale
In final sunt expuse prioritățile anului 2015 și un set de măsuri propuse pentru eficientizarea
activității
Cuvinte cheie infracțiune economic-financiară evaziune fiscală spălarea banilor fraude vamale
criminalitate financiară proprietate intelectuală prejudicii destructurare rețele infracționale
Criminalitatea economico-financiară a continuat să reprezinte fenomen complex de o gravitate
extremă atacirct prin valoarea materială a prejudiciilor pe care le cauzează societăţii icircn ansamblul său cacirct şi
prin forţa cu care este capabilă să penetreze şi să altereze climatul economic social şi chiar politic
afectacircnd nu numai ordinea de drept ci in extremis chiar siguranţa naţională Infiltracircndu-se strategic icircn
economia legală tinzacircnd să pătrundă icircn sferele decizionale cele mai icircnalte criminalitatea economică este
una din cele mai virulente ameninţări cu care ne confruntăm multiplele ei consecinţe fiind greu de estimat
Amploarea complexitatea şi icircnalta specializare a infractorilor au definit caracteristicile criminalităţii
economico-financiare icircn acest an determinacircnd o reacţie pe măsură a Poliţiei Romacircne prin structurile specializate
icircn investigarea criminalității economice concretizată icircntr-un complex de activităţi informativ-operative și de
cercetare penală proprii care au condus la obţinerea la nivel naţional a următoarelor rezultate faţă de
perioada precedentă similară
Au fost sesizate un număr total de 39956 de infracțiuni de natură economico-financiară icircn
creştere cu 47 faţă de 2014
Astfel deși la nivel național criminalitatea sesizată icircși continuă trendul descendent din ultimii 5 ani (-
48) criminalitatea sesizată de natură economico-financiară cunoaște icircn prezent o revigorare reflectacircnd
eforturile depuse de structurile specializate ale Poliției Romacircne pentru descoperirea și cercetarea criminalității
economice
213
Situația statistică a Inspectoratului General al Poliției Romacircne
109
Icircn privinţa ponderii icircn funcţie de natura infracţiunilor sesizate se constată o creștere a infracțiunilor
economico-financiare sesizate de la 1143 icircn 2014 la 1253 icircn anul 2015 astfel
Dintre infracţiunile economico-financiare sesizate 31 sunt infracţiuni de evaziune fiscală faţă de
281 cacirct reprezentau icircn anul 2014
De menţionat este faptul că evaziunea fiscală icircnregistrează o creştere cu 1686 de fapte (+157) de
la 10710 infracţiuni sesizate icircn anul 2014 la 12396 icircn primele 6 luni 2015
Au fost cercetate pentru comiterea de infracțiuni de natură economico-financiară 15732 de
persoane icircn scădere 12 faţă de perioada similară a anului trecut cacircnd au fost cercetate 17889 de
persoane
La nivelul Poliției Romacircne numărul persoanelor cercetate pentru infracțiuni de natură economico-
financiară are o pondere de 196 din totalul persoanelor cercetate icircn creștere față de perioada similară a anului
trecut cacircnd acestea reprezentau 236
Serie1 economico-
finanhellip Serie1 judiciar
e 6028hellip
Serie1 de alta natura 2829hellip
6 luni 2014
economico-financiare
judiciare
de alta natura
Serie1 economic
o-financiare
hellip
Serie1 judiciare 6440
64
Serie1 de alta natura 2307
23
6 luni 2015
economico-financiare judiciare
de alta natura
110
Au fost cercetate icircn stare de reținerearest preventiv pentru comiterea unor infracțiuni de
natură economico-financiară 576 de persoane icircn creştere cu 245 faţă de perioada similară a anului trecut
cacircnd au fost cercetate icircn stare de reţinerearest preventiv 331 de persoane (+74)
La nivelul Poliției Romacircne numărul persoanelor reținutearestate preventiv pentru infracțiuni de natură
economico-financiară are o creștere de 106 din totalul persoanelor reținutearestate preventiv icircn creștere față
de perioada similară a anului trecut cacircnd acestea reprezentau 75
PREVENIREA ȘI COMBATEREA CRIMINALITĂȚII ECONOMICO- FINANCIARE PRIN
STRUCTURILE SPECIALIZATE ALE POLIȚIEI ROMAcircNE
Considerații generale
Poliţia de investigare a criminalității economice reprezintă structura specializată a Poliţiei Romacircne
care acţionează prin mijloace specifice de muncă pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor de natură
economico-financiară şi a celorlalte fapte de icircncălcare a legii care afectează climatul economic din Romacircnia şi
drepturile fundamentale ale cetăţenilor
Obiectivul principal al structurilor de investigare a criminalității economice icircl reprezintă asigurarea
climatului de legalitate mediului de afaceri prin combaterea evaziunii fiscale contrabandei corupţiei
contrafacerii de mărfuri a infracţiunilor din domeniul achiziţiilor publice precum şi prin protecţia
intereselor financiare ale Uniunii Europene
111
Structurile de investigare a criminalității economice sunt parte componentă a Poliţiei Judiciare şi au
ca obiect esenţial de activitate identificarea persoanelor care icircncalcă legislaţia şi cercetarea acestora cu
respectarea prevederilor procesual-penale pe liniile de muncă din competenţă
Poliţia de investigare a criminalității economice funcţionează la nivel central şi teritorial avacircnd
următoarea structură organizatorică
a) la Inspectoratul General al Poliţiei Romacircne funcţionează Direcţia de Investigare a Criminalității
Economice organizată icircn 6 servicii
b) la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti funcţionează Serviciul de Investigare a
Criminalității Economice la nivelul Direcţiei Generale şi servicii corespondente icircn cadrul poliţiilor de sector
cu dublă subordonare pe linie de conducere şi asigurare logistică faţă de conducerea unităţii de poliţie teritorială
iar sub aspectul muncii de specialitate şi direcţiei de profil din Inspectoratul General al Poliţiei Romacircne
c) la inspectoratele judeţene de poliţie funcţionează serviciile de investigare a criminalității
economice organizate pe linii coordonate de conducerea inspectoratelor judeţene de poliţie Pe linie
profesională sunt subordonate şi serviciilor de profil din Direcţia de Investigare a Criminalității Economice care
le acordă sprijin şi icircndrumare prin poliţiştii specialişti din structura acestora
Principalele linii de muncă aflate icircn competența structurilor de investigare a criminalității economice
sunt
Evaziune fiscală şi fraude intracomunitare
Spălarea banilor
Fraude vamale şi la regimul produselor accizabile
Proprietate intelectuală
Criminalitate financiară
Corupţie administraţie publică şi instituţii bugetare conflicte de interese
Achiziţii publice
Protecţia forţei de muncă
Agricultură fond funciar şi industrie alimentară
Infrastructură rutieră transporturi şi construcţii
Materiale reciclabile protecţia mediului şi silvicultură
Rezultate obținute la nivel național de structurile de investigare a criminalității economice
Principalele date statistice colectate cu privire la activitatea de investigare a criminalității economice
relevă o tendință de creștere la principalii indicatori fapt ce reflectă consolidarea capacității instituționale ca
urmare a reorganizării structurilor de profil la 01122014 astfel
Icircn semestrul I al anului 2015 structurile de investigare a criminalității economice au efectuat cercetări
icircn 65703 dosare de urmărire penală icircn creștere cu 13035 de dosare față de perioada similară a anului trecut
cacircnd au fost instrumentate 52668 de dosare rezultacircnd o mărire a volumului de 247
Numărul dosarelor soluționate icircn primele 6 luni ale anului 2015 de structurile de investigare a
criminalității economice este de 16226 icircn creștere cu 2855 de dosare față de perioada similară a anului trecut
cacircnd au fost soluționate 13371 de dosare (+213)
Au fost formulate către parchetele competente propuneri de trimitere icircn judecată pentru 2049 de dosare
icircn creștere cu 55 față de perioada similară a anului precedent cacircnd au fost formulate 1794 astfel de propuneri
(+3)
Numărul persoanelor cercetate sub incidența unor măsuri preventive a crescut de la 423 icircn semestrul I al
anului 2014 la 1038 icircn semestrul I al anului 2015 rezultacircnd o creștere semnificativă de 615 persoane ( +145)
Un accent deosebit a fost pus pe activitatea de recuperare a prejudiciilor valoarea măsurilor asigurătorii
instituite icircn cursul perioadei icircn cauzele penale instrumentate icircnregistracircnd o creștere importantă de la 333
milioane lei icircn 6 luni 2014 la 1059 milioane lei icircn 6 luni 2015 (+218)
112
Icircn ceea ce privește finalitatea judiciară se constată o creștere cu 215 a numărului de rechizitorii
emise de structurile de parchet icircn dosarele penale instrumentate de structurile de investigare a criminalității
economice de la 1024 icircn semestrul I 2014 la 1245 icircn semestrul I 2015 (+221 rechizitorii)
Activităţile icircntreprinse icircn special cele realizate icircn cooperare cu structurile Ministerului Finanţelor
Publice cu atribuţii icircn domeniu au influenţat schimbarea comportamentului fiscal al contribuabililor persoane
juridice sau fizice ce desfăşoară activităţi comerciale icircn domeniile vizate determinacircnd creşterea numărului
operaţiunilor fiscalizate aspect susţinut de dinamica indicatorilor macro-economici de impact icircnregistraţi
Astfel icircn semestrul I al anului 2015 datele furnizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
reflectă creşterea icircncasărilor fiscale la bugetul de stat cu 135 faţă de perioada similară a anului trecut de la
5933012 mil lei la 6731339 mil lei (un plus de 798327 mil lei) dinamica icircnregistrată de principalele taxe şi
impozite fiind următoarea
- impozitul pe profit creştere cu 122 (+72024 mil lei)
- impozitul pe venit creştere cu 142 (+16023 mil lei)
- taxa pe valoarea adăugată creştere cu 183 (+450623 mil lei)
- accize creştere cu 93 (+102763 mil lei)
Activități desfășurate de Direcția de Investigare a Criminalității Economice structură centrală a
Poliției Romacircne de prevenire și combatere a criminalității economico-financiare
Icircn scopul icircndeplinirii la parametrii calitativi superiori a misiunilor şi sarcinilor specifice Direcţia de
Investigare a Criminalităţii Economice şi-a orientat eforturile icircn special pentru urmărirea priorităţilor fixate ca
obiective strategice şi sectoriale
consolidarea capacităţii operaţionale icircn scopul combaterii evaziunii fiscale icircn toate sectoarele
economice avacircnd prioritar icircn atenţie importul producţia transportul şi comercializarea produselor accizate
(tutun carburanţi şi uleiuri minerale alcool etc)
combaterea actelor de abuz şi corupţie icircn sistemul administrativ şi icircn organizarea achiziţiilor
publice
asigurarea competitivităţi şi concurenţialităţii mediului de afaceri prin protejarea proprietăţii
intelectuale şi industriale
participarea la activitatea de icircmbunătăţire a cadrului legislativ icircn special icircn domeniul legislaţiei
fiscale şi vamale
icircmbunătăţirea imaginii publice şi creşterea vizibilităţii icircn mass-media a activităţilor desfăşurate şi a
rezultatelor obţinute
Icircn acest context eforturile Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice s-au concretizat icircn special
icircn monitorizarea evoluţiei fenomenului infracţional ce se manifestă icircn sfera economico-financiară şi intervenţia
icircn domeniile economico-financiare afectate
Maniera de abordare a criminalităţii economico-financiare de către Direcţia de Investigare a
Criminalităţii Economice a constat icircn direcţionarea eforturilor spre combaterea faptelor ilegale grave din
economia naţională obiectivul prioritar de acţiune fiind menţinerea unui climat de legalitate icircn sfera afacerilor
icircn vederea consolidării unui mediu de afaceri stabil şi predictibil capabil a asigura buna funcţionare a economiei
romacircneşti
Acţiuni derulate la nivel naţional pentru prevenirea și combaterea criminalității economice
Icircn semestrul I 2015 Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a iniţiat organizat coordonat şi
monitorizat 12 de acţiuni la nivel naţional după cum urmează
1 ZĂPADA pentru asigurarea legalităţii icircncheierii şi derulării unor contracte de achiziţii publice de
servicii lucrări ori produse contractate icircn cadrul programului de deszăpezire
2 EVAZIUNE INTRACOMUNITARE pentru eficientizarea activităţii de prevenire şi combatere a
infracţiunilor de evaziune fiscală icircn domeniul achiziţiilor intracomunitare
3 SMOKE pentru combaterea traficului ilicit cu ţigarete şi produse din tutun
4 SHUT pentru combaterea criminalităţii la regimul alcoolului şi băuturilor alcoolice
5 IN OURS SITES pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din domeniul comerţului online
6 SUBVENŢIA IcircN AGRICULTURĂ pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din domeniul
ajutoarelor de stat pentru susţinerea agriculturii
7 SIGURANŢA CETĂŢEANULUI pentru combaterea ilegalităţilor din domeniul icircnchirierii de
autovehicule şi a transportul internaţional
113
8 VATRA pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din domeniul panificaţiei
9 OFENSIVA privind modul de lucru icircn cazul grupărilor infracţionale nestructurate ce pot genera icircn
conflicte stradale
10 BORIBA S TABAKOM pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale din domeniul traficului
ilicit cu ţigarete şi produse din tutun
11 LITORAL pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale comise icircn sezonul estival
12 EXPORT CONTROL pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale cu ocazia exportului de
mărfuri prin Portul Constanţa
Activităţi de poliţie judiciară realizate
Icircn perioada analizată activitatea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice a fost
orientată cu precădere pentru instrumentarea şi soluţionarea dosarelor penale din sfera economico-
financiară prin care se aduc prejudicii importante bugetului general consolidat patrimoniului public sau
privat ori care afectează icircn mod grav climatul legal de afaceri
Astfel icircn semestrul I 2015 au fost obţinute următoarele rezultate comparativ cu aceeași perioadă a
anului 2014
21 de rechizitorii emise faţă de 7 icircn anul 2014
29 de dosare penale declinate la DNADIICOT faţă de 6 icircn anul 2014
90 de delegări soluţionate faţă de 48 icircn anul 2014
96 de persoane asupra cărora au fost luate măsuri preventive faţă de 29 icircn anul 2014
55809 49 mii lei prejudiciu recuperat la emiterea rechizitoriului faţă de 19564 mii lei icircn anul 2014 (creştere
de 1853)
1078592 mii lei prejudiciu recuperat icircn cursul perioadei icircn numerar sau cont bancar faţă de 1620486 mii
lei icircn anul 2014 (creştere de 5656 )
1546693 mii lei prejudiciu recuperat icircn cursul perioadei prin alte măsuri asigurătorii faţă de 4104 mii lei icircn
anul 2014 (creştere de 36687)
Operaţiuni derulate sub comanda unităților de parchet
Icircn perioada analizată ofiţerii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice au iniţiat şi pus
icircn aplicare 21 de operaţiuni cu efective lărgite pentru administrarea probatoriului şi identificarea
făptuitorilor icircn dosarele penale instrumentate după cum urmează
1 pentru destructurarea unei reţele infracţionale internaţionale specializate icircn săvacircrşirea de
infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani icircn domeniul activităţilor pornografice de tip videochat
Cercetările au stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume importante de
bani ( de peste 6000000 EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii astfel obţinuţi fiind
reintroduşi icircn circuitul ilicit prin transferuri bancare şi contracte comerciale fictive iar icircn perioada 2011 ndash prezent
societatea a rulat prin conturile bancare suma de aproximativ 300000000 USD
A fost instituit sechestru asigurator asupra unui număr de 25 conturi si depozite ale persoanei juridice
nerezidente implicate fiind indisponibilizată suma de aproximativ 19000000 USD
2 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune
fiscală şi spălare de bani icircn construcţii IT şi alte domenii de activitate
La data de 01022015 sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Tribunalul
Bucureşti şi beneficiind de suportul de specialitate al Serviciului Romacircn de Informaţii şi al Direcţiei Generale
Antifraudă Fiscală Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a coordonat şi desfăşurat o amplă
operaţiune care a vizat destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
evaziune fiscală şi spălare de bani icircn diverse domenii de activitate (construcţii IT etc)
Icircn circuitul infracţional sunt implicate peste 200 de societăţi comerciale atacirct din categoria firmelor
fantomă cacirct şi beneficiare ale tranzacţiilor fictive evidenţiate
Astfel icircn perioada 2011-2014 reprezentanţii societăţilor comerciale implicate au creat circuite fictive
pentru eludarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat creacircnd un prejudiciu estimat la peste 50
milioane de Euro Cercetările au mai stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume
importante de bani (aproximativ 100 milioane EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii
astfel obţinuţi fiind reintroduşi icircn circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare icircn baza unor documente
fictive
114
Au fost puse icircn aplicare 146 mandate de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţelor Argeş Olt Vrancea Ilfov Teleorman Giurgiu Dacircmboviţa Sibiu Arad Gorj şi Vacirclcea
Cu ocazia derulării percheziţiilor au fost ridicate icircnscrisuri relevante icircn cauză precum şi importante
sume de bani
Totodată au fost puse icircn aplicare şi 90 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn urma
probatoriului administrat fiind dispusă măsura reţinerii faţă de un număr de 34 suspecţi dintre care 12 au fost
arestaţi preventiv
Cu ocazia desfăşurării activităţilor de cercetare penală la data de 09062015 icircn vederea asigurării
recuperării prejudiciului cauzat reprezentanţii societății implicate au depus icircntr-un cont bancar suma de
18403458 lei ( peste 4 milioane EURO) asupra căreia s-a dispus instituirea sechestrului asigurator
3 pentru combaterea ilegalităţile comise cu ocazia atribuirii de contracte de achiziţii publice
Contractele de achiziţii publice au fost atribuite pe fondul săvacircrşirii unor acte de corupţie de către
directorul general administrativ şi directorul tehnic ambii din cadrul unei universități din București
Achiziţiile publice au fost atribuite icircn condiţii de neconcurenţialitate şi transparenţă nerespectacircndu-se
principiul eficienţei utilizării fondurilor alocate şi a tratamentului egal icircntre operatorii economici icircncălcacircndu-se
cadrul normativ care reglementează acest domeniu de activitate prin icircncredinţare directă ori prin procedura
simplificată de cerere de oferte icircn mod nejustificat aceloraşi operatori economici aflaţi icircn cercuri de interese ale
decidenţilor la nivelul instituţiei
S-a luat măsura reţinerii faţă directorul general administrativ pentru săvacircrşirea a 7 infracţiuni de luare
de mită şi 2 infracţiuni de abuz icircn serviciu iar faţă de directorul tehnic pentru săvacircrşirea unei infracţiuni de luare
de mită şi a unei infracţiuni de abuz icircn serviciu
Faţă de administratorii unor firme agreate care au obţinut icircn mod ilegal contracte de achiziţii publice s-
a luat măsura preventivă a controlului judiciar pentru săvacircrşirea infracţiunii de dare de mită
Firmele agreate au obţinut icircn perioada 2009 ndash 2014 icircn urma atribuirii icircn mod preferenţial de contracte
de achiziţii publice beneficii icircn valoare totală de 9749828 lei
4 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune
fiscală şi spălare de bani icircn domeniul comercializării de medicamente
Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a coordonat şi desfăşurat o operaţiune care a vizat
destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de
bani icircn domeniul tranzacţiilor cu medicamente
Icircn circuitul infracţional au fost implicate 7 societăţi comerciale atacirct din categoria firmelor fantomă cacirct
şi beneficiare ale tranzacţiilor fictive evidenţiate
Astfel icircn perioada 2011-2012 reprezentanţii unei mari companii de distribuţie de medicamente au
evidenţiat operaţiuni comerciale fictive icircn scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de
stat
Cercetările au mai stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume importante
de bani (aproximativ 1 milion de EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii astfel obţinuţi
fiind reintroduşi icircn circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare icircn baza unor documente fictive
Au fost puse icircn aplicare 11 mandate de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţului Ilfov
Au fost puse icircn aplicare totodată şi 5 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn urma probatoriului
administrat fiind dispusă măsura reţinerii faţă de 4 persoane
5 pentru destructurarea a două reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
evaziune fiscală icircn domeniul prestării de servicii de monitorizare prin GPS şi IT
La data de 06052015 sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Curtea de Apel
Bucureşti Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice cu sprijinul Serviciului de Investigare a
Criminalităţii Economice din IPJ Ilfov a desfăşurat o amplă operaţiune care a vizat destructurarea a două reţele
infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune fiscală icircn domeniul prestării de servicii de
monitorizare prin GPS şi IT
Icircn circuitele infracţionale sunt implicate 2 mari companii care desfăşoară activităţi icircn domeniile vizate
care s-au sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat prin evidenţierea unor operaţiuni
comerciale fictive cu alte 6 societăţi comerciale din Romacircnia şi 3 firme străine
Icircn acest mod icircn perioada 2008-2012 bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu aproximativ 35
milioane de Euro
Au fost puse icircn aplicare 24 mandate de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţului Ilfov
Au fost puse icircn aplicare 12 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn baza probatoriului administrat
fiind dispusă măsura reţinerii faţă de 3 persoane
115
6 pentru destructurarea unui mecanism infracţional ce avea nu doar scopul sustragerii de la plata
către bugetul general consolidat a taxelor si impozitelor ci şi utilizarea sumelor de bani provenite din săvacircrşirea
infracţiunii de evaziune fiscală icircn scopul plăţii de bonusuri pentru funcţiile de top ale societăţilor
Prejudiciul total produs bugetului general consolidat al statului prin activitatea infracțională derulată de
către inculpați prin intermediul unei societăți de media se cifrează la valoarea de 16809964 lei Pentru
recuperarea prejudiciului a fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra mai multor imobile aparținacircnd
inculpatului toate icircn valoare de aproximativ 16000000 lei
7 pentru combaterea icircnşelăciunilor icircn comerţul on-line cu produse de menaj şi uz casnic ce nu
corespund cu cele comandate de clienţi
Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a pus icircn aplicare 3 mandate de percheziţie
domiciliară la reprezentanţii unei societăţi comerciale care prin intermediul unui web-site au comercializat
produse electronice şi electrocasnice (menaj şi uz casnic) care nu corespund calitativ cu specificaţiile prezentate
pe site-ul de prezentare şi desfacere
Totodată cei icircn cauză nu au icircnregistrat icircn evidenţele contabile ale societăţii operaţiunile efectuate prin
intermediul site-ului sumele de bani obţinute din vacircnzarea produselor fiind virate de clienţi la indicaţiile
reprezentaţilor societăţii icircn diverse conturi bancare care nu aparţineau societăţii fiind ulterior retrase icircn numerar
de la ATM-uri
Clienţii care intenţionau returnarea produselor fiind nemulţumiţi de calitatea acestora erau jigniţi şi
ameninţaţi de operatorii apelaţi la numerele de telefon menţionate pe site produsele trimise spre returnare fiind
refuzate atacirct de reprezentanţii societăţii cacirct şi de către firmele de curierat la indicaţiile acestora
Reprezentanţii societăţii sunt cercetaţi pentru săvacircrşirea infracţiunilor de evaziune fiscală spălare de
bani şi icircnşelăciune prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 1500000 lei
Icircn cauză s-a dispus sechestrarea site-ului prin care opera societatea fiind blocat icircn conformitate cu
dispoziţiile legale
8 pentru destructurarea unei reţele infracţionale internaţionale specializate icircn săvacircrşirea de
infracţiuni de icircnşelăciune şi spălare de bani icircn domeniul auditării societăţilor comerciale internaţionale
Icircn circuitul infracţional au fost implicate 2 societăţi comerciale romacircneşti care au utilizat conturi
deschise la mai multe bănci comerciale pentru disimularea provenienţei ilicite a fondurilor obţinute prin
inducerea icircn eroare a conducerii unor importante firme din Franţa
Cercetările au mai stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume importante
de bani (aproximativ 670000 EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii astfel obţinuţi fiind
reintroduşi icircn circuitul ilicit prin transferuri bancare şi contracte comerciale fictive
9 pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor ilegalităţi ce se comit icircn domeniul
producerii şi comercializării vinurilor şi produselor viti-vinicole
Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a derulat o acţiune pentru prevenirea şi descoperirea
infracţiunilor şi a altor ilegalităţi ce se comit icircn domeniul producerii şi comercializării vinurilor şi produselor
viti-vinicole din judeţele Buzău Bacău Neamţ şi Vrancea
La acţiune au participat şi specialişti din cadrul MADR - Direcţia de Inspecţii Viti ndash vinicole precum
şi din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor
Pe parcursul acţiunii au fost verificate 16 puncte de lucru aparţinacircnd unui număr de 7 agenţi economici
fiind ridicate icircn vederea analizării icircn laborator probe şi contraprobe din sortimentele de vin produse sau
comercializate de societăţile verificate cercetările fiind continuate icircn vederea stabilirii autenticităţii acestora
Totodată au fost efectuate verificări cu privire la realitatea şi corectitudinea icircnregistrărilor financiar
contabile referitoare la aprovizionarea cu materii prime şi materiale icircn special struguri şi recipiente pentru
ambalarea produselor finite stocurile de produse existente şi beneficiarii mărfurilor comercializate
10 pentru verificarea modului icircn care sunt respectate prevederile legale referitoare la
comercializarea legumelor fructelor produselor de origine animală şi a produselor comercializate sub
denumirea de bdquoprodus tradiţional romacircnescrdquo
Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice icircmpreună cu specialişti din cadrul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi Siguranţa Animalelor au acţionat
icircn municipiul Bucureşti pentru verificarea modului icircn care sunt respectate prevederile legale referitoare la
comercializarea legumelor fructelor produselor de origine animală şi a produselor comercializate sub
denumirea de bdquoprodus tradiţional romacircnescrdquo
11 pentru combaterea faptelor de icircnşelăciune icircn turism
116
La data de 11022015 sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Tribunalul
Bucureşti şi icircn cooperare cu reprezentanţi ai autorităţilor judiciare austriece Direcţia de Investigare a
Criminalităţii Economice a desfăşurat o operaţiune care a vizat reprezentanţi ai unei societăţi comerciale din
domeniul turismului implicaţi icircn săvacircrşirea unor infracţiuni de icircnşelăciune
Astfel icircn perioada 2008-2010 persoanele cercetate au emis facturi fiscale fictive icircn favoarea unor
clienţi din Austria reprezentacircnd prestarea unor servicii sau livrarea unor produse icircn scopul obţinerii ilegale a
unor sume de bani din patrimoniul partenerilor austrieci la solicitarea acestora
Au fost puse icircn aplicare 5 mandate de percheziţie domiciliară pe raza municipiului Bucureşti şi 2
mandate de aducere a suspecţilor la audieri
12 pentru a destructura o grupare infracţională italiană care acţionează icircn domeniul tranzacţiilor
imobiliare din anul 2001
Icircn perioada 19 - 21012015 Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a efectuat activităţi de
verificare la 4 societăţi comerciale şi punctele de lucru ale acestora situate pe raza mun Bucureşti şi jud Argeş
implicate icircn activităţi ilegale
Activităţile au fost desfăşurate la solicitarea autorităţilor judiciare italiene sub supravegherea
Parchetului de pe lacircngă Tribunalul Bucureşti fiind vizată o grupare infracţională italiană care acţionează icircn
domeniul imobiliarelor din anul 2001
13 pentru destructurarea unei reţele infracţionale internaţionale specializate icircn săvacircrşirea de
infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani icircn domeniul importului şi comercializării de articole de
icircmbrăcăminte şi icircncălţăminte
Icircn urma celor 9 percheziţii domiciliare efectuate pe raza Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov au
fost identificate şi indisponibilizate sumele de 256100 LEI 8200 EUR 1050 USD şi 1370 HKD fiind sigilate
şi 8 depozite icircn care se aflau bunuri pentru care nu au putut fi prezentate documentele de provenienţă
14 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializată icircn evaziune fiscală prin evidenţierea
unor operaţiuni comerciale fictive
La data de 20042015 sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Curtea de Apel
Bucureşti şi beneficiind de suportul de specialitate al Serviciului Romacircn de Informaţii Direcţia de Investigare a
Criminalităţii Economice din IGPR a desfăşurat o amplă operaţiune care a vizat destructurarea unei reţele
infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune fiscală
Icircn circuitul infracţional sunt implicate 1 birou de executor judecătoresc şi alte 10 de societăţi
comerciale care s-au sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat prin evidenţierea unor
operaţiuni comerciale fictive
Icircn acest mod icircn perioada 2011-2014 bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu aproximativ 3
milioane de Euro
Au fost puse icircn aplicare 15 mandate de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţelor Ilfov şi Ialomiţa
Au fost puse icircn aplicare totodată şi 8 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn acelaşi timp fiind
instituite măsuri asiguratorii icircn vederea recuperării prejudiciului
Icircn acest scop au fost sechestrate imobile şi conturi bancare aparţinacircnd suspecţilor şi societăţilor
comerciale controlate de aceştia precum şi suma de aproximativ 1000000 lei
Icircn baza probatoriului administrat a fost dispusă măsura reţinerii faţă de 4 persoane acestea fiind
prezentate instanţei icircn cursul zilei de 21042015 cu propunere de arestare preventivă
15 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
evaziune fiscală şi spălare de bani icircn domeniul comerţului cu medicamente
La data de 28012015 sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Icircnalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi beneficiind de suportul de specialitate al Serviciului Romacircn de Informaţii Direcţia de
Investigare a Criminalităţii Economice a coordonat şi desfăşurat o amplă operaţiune care a vizat destructurarea
unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani icircn
domeniul comercializării de medicamente
Icircn circuitul infracţional sunt implicate 20 de societăţi comerciale specializate icircn activităţi de depozitare
şi comercializare de medicamente care s-au sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat
Icircn perioada 2013-2014 reprezentanţii societăţilor comerciale implicate au creat circuite fictive pentru
introducerea icircn lanţul legal a unor medicamente cu valoare mare de piaţă utilizate icircn tratamentele unor boli
grave precum cancer hepatită diabet etc procurate la negru de pe piaţa internă sau comunitară
Prin acest mecanism atacirct icircn circuitul legal din Romacircnia cacirct şi icircn alte state comunitare au fost introduse
inclusiv medicamente falsificate din categoria celor comercializate de reprezentanţii firmelor implicate
117
Prejudiciul cauzat bugetului de stat stabilit cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă
Fiscală este de peste 3 milioane de Euro
Cercetările au mai stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume importante
de bani (aproximativ 5 milioane EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii astfel obţinuţi
fiind reintroduşi icircn circuitul ilicit prin transferuri bancare şi contracte de icircmprumut fictive
Au fost efectuate 64 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov Buzău
Iaşi Ialomiţa Argeş şi Olt
Au fost puse icircn aplicare şi 10 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn urma probatoriului
administrat fiind dispusă măsura reţinerii faţă de 8 persoane
16 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
evaziune fiscală şi rambursare ilegală de TVA
Icircn circuitul infracţional au fost implicate 35 societăţi comerciale romacircneşti cu obiect de activitate
activităţi de mediardquo
Au fost efectuate 9 percheziţii pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov
Cele 10 persoane au fost prezentate la data de 19052015 icircn faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi
care a dispus arestarea preventiva a 2 inculpaţi din care 1 inculpat deţine calitatea de avocat iar pentru ceilalţi
8 inculpaţi s-a dispus măsura arestului la domiciliu
Prejudiciul cauzat este de 12352333 lei (aprox 28 mil EURO)
Pe perioada derulării urmăririi penale s-a stopat activitatea de rambursare ilegală a sumei de 24179355
lei ( aprox 55 mil EURO)
17 pentru combaterea infracţiunilor de evaziune fiscală icircn activitatea cabinetelor de avocatură
constacircnd icircn sustragerea de la icircndeplinirea obligaţiilor fiscale prin evidenţierea icircn actele contabile sau icircn alte
documente legale de cheltuieli fictive icircn domeniul IT şi consultanţă prejudiciul estimat adus bugetului de stat
fiind de peste 1000000 de euro
Au fost puse icircn aplicare 18 mandate de percheziţie domiciliară pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţelor Ilfov şi Ialomiţa şi 16 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn urma probatoriului administrat
fiind reţinuţi 4 suspecţi
Au fost ridicate icircn vederea recuperării prejudiciului bijuterii şi obiecte de podoabă din aur icircn valoare de
aproximativ 250000 lei (aprox 3 kg aur) şi 98000 lei
Faţă de suspecţii reţinuţi icircn cauză a fost pusă icircn mişcare acţiunea penală pe numele lor fiind emise
mandate de arestare preventivă
18 pentru combaterea infracţiunilor de evaziune fiscală icircn domeniul prestării de servicii de pază şi
protecţie
La data de 21052015 sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Curtea de Apel
Bucureşti Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a desfăşurat o operaţiune care a vizat 5 societăţi
comerciale implicate icircn comiterea unor infracțiuni de evaziune fiscală icircn domeniul prestării de servicii de pază şi
protecţie
Astfel icircn scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat reprezentanții
societății au creat un circuit infracțional format din mai multe societăți comerciale prin care au fost evidențiate
tranzacții fictive
Icircn fapt icircn contabilitatea companiei au fost icircnregistrate achiziții fictive de servicii care icircn realitate nu au
fost prestate bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu aproximativ 600000 de EURO
Au fost efectuate 5 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti jud Ilfov şi a judeţului
Hunedoara
Icircn urma probatoriului administrat s-a dispus reţinerea administratorului societății
19 pentru combaterea infracţiunilor de evaziune fiscală icircn domeniul comerţului intracomunitar cu
autoturisme second-hand operaţiune derulată icircn colaborare cu reprezentanţi ai Oficiului Fiscal Bonnndash
Germania
Au fost desfăşurate 7 percheziţii icircn Bucureşti şi judeţul Giurgiu fiind vizaţi reprezentanţi ai unei
societăţi ce comercializează autoturisme second-hand implicaţi icircn săvacircrşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală
118
20 pentru ilegalităţi comise de reprezentanţii mai multor unităţi silvice teritoriale cu ocazia
organizării şi derulării licitaţiilor de vacircnzare a masei lemnoase pe picior sau fasonate şi atribuirii contractelor
de vacircnzare aferente icircn perioada 2013 ndash 2014
Icircn acest domeniu sunt efectuate cercetări bdquo in remrdquo sub aspectul săvacircrşirii infracţiunii de bdquoconstituirea
unui grup infracţional organizat aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de gruprdquo faptă prev şi
ped de art 367 Cod Penal icircn scopul săvacircrşirii infracţiunilor de
deturnarea licitaţiilor publice faptă prev şi ped de art 246 Cod Penal
abuz icircn serviciu faptă prev și ped de art 297 din Codul Penal
fals material icircn icircnscrisuri oficiale faptă prev și ped de art 320 din Codul Penal
fals icircn declaraţii faptă prev și ped de art 326 din Codul Penal
fals intelectual faptă prev și ped de art 321 din Codul Penal
uz de fals faptă prev și ped de art 323 din Codul Penal
evaziune fiscală faptă prev şi ped de art 9 alin 1 lit b) din Lg nr 2412005
Faptele au fost comise la nivelul Direcţiilor Silvice Alba Caraş ndash Severin Covasna Cluj Harghita
Hunedoara Maramureş Mureş Sibiu Suceava Timiş Vacirclcea şi ai Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice
Bucureşti - Ocolul Silvic Experimental Caransebeş precum şi de către reprezentanţii unor societăţi comerciale
care au participat la licitaţiile de vacircnzare a masei lemnoase pe picior sau fasonate organizate de unităţile silvice
susmenţionate
Au fost efectuate activităţi procedurale la sediul celor 13 structuri silvice implicate icircn vederea ridicării
de icircnscrisuri care pot constitui mijloace de probă icircn dosarul penal
21 care a vizat destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
spălare de bani provenite din săvacircrşirea de infracțiuni de punere la dispoziţia publicului de opere fără acordul
titularilor
Icircn perioada 2009-2014 suspecţii au pus la dispoziţia publicului contra unor sume de bani prin
intermediul a două site-uri tip torrent opere protejate valoarea sumelor obţinute din activităţi ilegale şi supuse
procesului de spălare a banilor ridicacircndu-se pacircnă icircn prezent la circa 2000000 lei
Au fost puse icircn aplicare 10 mandate de percheziţie domiciliare pe raza municipiului Bucureşti fiind
vizate sediile şi punctele de lucru a două societăţi comerciale care desfăşoară activităţi icircn domeniul
comunicaţiilor electronice precum şi locuinţele suspecţilor
Icircn urma activităţilor desfăşurate au fost reţinute 2 persoane faţă de care s-a dispus măsura controlului
judiciar
119
IcircNCEPUTUL UNEI NOI ERE IcircN CRIMINALISTICA ROMAcircNEASCĂ CONTEMPORANĂ
Chestor de poliţie dr GABRIEL ŢIcircRU
Comisar şef ing dr MARIA GEORGETA STOIAN
Un moment important pentru istoria recentă a Institutului de Criminalistică l-a constituit integrarea
Romacircniei icircn Uniunea Europeană din care a rezultat necesitatea icircndeplinirii condiţiilor impuse pentru aderare
Ministerului Afacerilor Interne (pe atunci Ministerul Administraţiei şi Internelor) icircn contextul integrării
respectiv respectarea cerinţelor de restructurare şi modernizare ale Poliţiei Romacircne incluse atacirct icircn Strategia de
modernizare a Poliţiei Romacircne pentru perioada 2004-2007 bdquoPoliţia Romacircnă - Poliţie Europeanărdquo icircn Planul de
Măsuri Prioritare al Poliţiei Romacircne pe anul 2006 cacirct şi icircn angajamentele Guvernului Romacircniei privind
acceptarea Aquis-ului Comunitar
Icircn cadrul unui amplu proces de modernizare a icircntregii societăţii romacircneşti Poliţia Romacircnă a declanşat
propriul demers reformator circumscris pe două coordonate fundamentale conceptuală şi structurală adoptacircnd
o nouă viziune privind scopul fundamental al activităţii de poliţie respectiv protejarea şi slujirea comunităţii
Obiectivul prioritar al perioadei anterioare acestuia a constat icircn crearea suportului normativ care să
aşeze pe baze europene restructurarea Poliţiei Romacircne Astfel au fost elaborate şi adoptate Legea nr 2182002
privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Romacircne (care consacră demilitarizarea Poliţiei Romacircne) şi Legea nr
3602002 privind Statutul poliţistului ce constituie repere fundamentale pentru reforma organizaţională
stabilirea elementelor definitorii de funcţionare precum şi a unor coordonate de conversie socio-profesională şi
de carieră a poliţistului
Institutul de Criminalistică este structură de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei
Romacircne care funcţionează pentru aducerea la icircndeplinire a activităţilor prevăzute icircn Legea nr 2182002 privind
organizarea şi funcţionarea Poliţiei Romacircne Astfel dacă pacircnă icircn anul 2002 Institutul de Criminalistică ca de
altfel toate structurile Poliţiei Romacircne era structură militarizată icircncepacircnd cu 23082002 prin apariţia Legii
218 personalul INC urmează acelaşi traseu cu cel al colegilor poliţişti şi icircşi schimbă statutul cu acela de
funcţionar public cu statut special
Icircncepacircnd cu anul 2004 noul director al Institutului de Criminalistică expert criminalist prof univ dr
Gheorghe Popa care şi-a desfăşurat activitatea pe parcursul multor ani ca expert icircn cadrul institutului şi care
anterior a fost şeful Serviciului Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita a gacircndit a
proiectat a efectuat şi a coordonat multe schimbări care au icircndreptat institutul spre noi performanţe
Astfel acesta a pus bazele primei restructurări la nivel naţional din punct de vedere al modului de
organizare a activităţilor criminalistice la nivelul serviciilor criminalistice din cadrul Inspectoratelor de Poliţie
Judeţene Acest concept care s-a finalizat icircn anul 2006 a constat icircn organizarea funcţională a serviciilor
criminalistice teritoriale pe trei compartimente profesionale respectiv investigarea tehnico-ştiinţifică a locului
faptei (CFL) compartimentul de constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize criminalistice şi compartimentul de
identificări judiciare
Icircn anul 2004 icircn urma participării la o conferinţă INTERPOL a prof univ dr Gheorghe Popa Institutul
Naţional de Criminalistică a iniţiat procedura de acceptare a acestuia icircn cadrul Reţelei Europene a Institutelor de
Criminalistică (European Network of Forensic Science Institutes - ENFSI) organizaţie care dă girul
recunoaşterii icircn plan internaţional icircn baza căreia institutul a fost monitorizat de această organizaţie icircn vederea
icircndeplinirii condiţiilor de afiliere
Icircn urma auditului realizat la Bucureşti icircn data de 3 mai 2005 de către echipa ENFSI formată din
directorul Institutului de Criminalistică din Finlanda şi directorul Institutului de Criminalistică din Elveţia la
data de 17 mai 2005 preşedintele Reţelei Europene a Institutelor de Criminalistică (ENFSI) dr Kimmo
Himberg a comunicat oficial aprobarea afilierii Institutului Naţional de Criminalistică din cadrul
Inspectoratului General al Poliţiei Romacircne şi din acel moment institutul este membru cu drepturi depline al
ENFSI
Criteriile de eligibilitate ale acestei organizaţii sunt obligatorii pentru toţi membrii şi conform acestora
grupul de lucru QCC (Quality and Competence Assurance Committee) monitorizează utilizarea şi aplicarea
standardelor de calitate şi a manualelor de bune practici emise de această organizaţie şi compatibilizarea
metodelor de lucru cu cele folosite icircn cadrul ENFSI
Icircn cadrul ENFSI există două Comitete Permanente Comitetul pentru Asigurarea Calităţii şi
Competenţei (QCC) şi Comitetul pentru Cercetare şi Dezvoltare (RampD) De asemenea există Proiectul
Multilingua şi 17 Grupuri de lucru unele dintre acestea avacircnd şi subgrupuri
- Grupul de lucru privind urmele aferente animalelor plantelor şi diferitelor tipuri de sol (Animal Plant
and Soil Traces - APST)
- Grupul de lucru pentru imagine digitală (Digital Imaging Working Group)
120
- Grupul de lucru pentru ADN (DNA Working Group)
- Grupul de lucru european pentru tehnica documentelor (European Document Experts Working Group
- EDEWG) cu subgrupurile Non-destructive examination of printing products Analysis of ink and toners Ink
dating şi Security documents recognition
- Grupul de lucru pentru analiza drogurilor (Drugs)
- Grupul de lucru pentru investigarea explozibililor (Explosives)
- Grupul de lucru pentru dactiloscopie (European Fingerprints Working Group) cu subgrupurile
Detection şi Identification
- Grupul de lucru pentru balistică (Firearms Working GroupGSR) cu subgrupurile Firearms (FA) şi
Gunshot residues (GSR)
- Grupul de lucru pentru investigarea incendiilor şi exploziilor (Fire and Explosions Investigation
Working Group - FEIWG)
- Grupul de lucru pentru aplicaţia criminalistică a Tehnologiei Informaţiei - IT (Forensic Information
Technology Working Group)
- Grupul de lucru pentru analiza criminalistică a vorbirii şi analiză audio (Forensic SpeechampAudio
Analysis Working Group - FSAAWG)
- Reţeaua criminalistică europeană pentru grafoscopie (European Network of Forensic Handwriting
Experts - ENFHEX)
- Grupul de lucru pentru traseologie (Marks Working Group)
- Grupul de lucru pentru analiza vopselei şi a sticlei (European PaintampGlass Working Group)
- Grupul de lucru pentru analiza accidentelor auto (Road Accident Analysis)
- Grupul de lucru pentru investigarea tehnico-ştiinţifică a locului faptei (Scene of Crime Working
Group)
- Grupul european pentru analiza fibrelor (European Fibres Group - Textile and Hair)
Ca membru al ENFSI pe lacircngă un schimb permanent de publicaţii de specialitate Institutul Naţional
de Criminalistică beneficiază şi de posibilitatea participării unor experţi criminalişti proprii la icircntacirclnirile
Grupurilor de Lucru ale Experţilor din cadrul ENFSI icircn cadrul cărora se fac schimburi de experienţă pentru
diseminarea rezultatelor pozitive obţinute cu ocazia examinărilor de laborator şi pentru adoptarea unor
proceduri comune de lucru
Pe de altă parte implementarea unui Sistem de Management al Calităţii icircn vederea compatibilizării
infrastructurii şi activităţilor criminalistice cu normele europene reprezintă o cerinţă impusă de regulamentul
cadru (BRD-FVK-001) al membrilor afiliaţi la organizaţia ENFSI ale cărei criterii de eligibilitate şi
standardizare monitorizate de Consiliul Director trebuiau integral icircndeplinite de toţi membrii iar prin statutul
de membru cu drepturi depline pe care icircl deţine Institutul Naţional de Criminalistică a avut obligativitatea să
specifice periodic Consiliului Director etapele parcurse pentru implementarea standardului european ISO
170252005
Ca urmare icircn anul 2006 Institutul Naţional de Criminalistică a implementat Sistemul de Management al
Calităţii icircn conformitate cu Standardul European ISO 170252005 şi a obţinut acreditarea laboratoarelor pentru
domeniile proprii de expertiză
De altfel această preocupare pentru dezvoltarea institutului l-a icircnsoţit pe prof univ dr Gheorghe Popa
pe tot traseul profesional urmat după anul 2005 Astfel din poziţia de adjunct al inspectorului general al Poliţiei
Romacircne icircn anul 2006 a dispus şi a aprobat organizarea şi desfăşurarea unitară a activităţii de pregătire
profesională a criminaliştilor la nivel naţional pe grupuri de lucru specializate icircn cadrul a cinci centre zonale
- Centrul zonal Bucureşti care cuprinde serviciile criminalistice din Direcţia Generală de Poliţie a
Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie ale judeţelor Teleorman Giurgiu Ilfov Călăraşi Ialomiţa
Buzău Brăila Tulcea şi Constanţa
- Centrul zonal Timiş care cuprinde serviciile criminalistice din inspectoratele de poliţie ale judeţelor
Timiş Arad Hunedoara Caraş-Severin Gorj Mehedinţi Dolj şi Olt
- Centrul zonal Cluj care cuprinde serviciile criminalistice din inspectoratele de poliţie ale judeţelor
Maramureş Satu - Mare Bistriţa Sălaj Bihor Cluj şi Alba
- Centrul zonal Braşov care cuprinde serviciile criminalistice din inspectoratele de poliţie ale judeţelor
Braşov Argeş Covasna Dacircmboviţa Harghita Prahova Sibiu Mureş şi Vacirclcea
- Centrul zonal Iaşi care cuprinde serviciile criminalistice din inspectoratele de poliţie ale judeţelor
Vrancea Galaţi Vaslui Bacău Neamţ Iaşi Suceava şi Botoşani
Fiecare grup de lucru este coordonat de un responsabil care asigură buna desfăşurare a activităţilor
specifice programate
De asemenea tot icircn anul 2006 prof univ dr Gheorghe Popa a dispus şi a aprobat elaborarea Codului
de conduită al experţilor specialiştilor şi tehnicienilor criminalişti din Poliţia Romacircnă ale cărui prevederi au
fost emise icircn considerarea principiilor enunţate de Codul de Conduită elaborat de Reţeua Europeană a Institutelor
121
de Criminalistică şi a cerinţelor impuse de standardul de management al calităţii ISO 9001 şi de standardul de
examinare icircn laboratoare ISO 170252005
Această suită de activităţi şi documente subliniază dorinţa noastră de a ne apropia cacirct mai mult de
modelul european de a europeniza structurile criminalistice romacircneşti
Pentru respectarea cerinţelor de modernizare incluse şi icircn angajamentele Guvernului Romacircniei privind
acceptarea Aquis-ului Comunitar icircn anii 2004-2006 activitatea Institutului de Criminalistică s-a dezvoltat icircn
sensul abordării unor noi modalităţi de examinare şi valorificare a probelor ridicate cu ocazia cercetării la faţa
locului a infracţiunilor
De asemenea s-au icircnfiinţat noi laboratoare dotate prin achiziţia unor echipamente de ultimă generaţie
cele mai importante fiind următoarele
1 Icircn domeniile legate de expertiza criminalistică au fost achiziţionate echipamente specifice atacirct la
nivelul institutului cacirct şi la nivel naţional astfel
- echipamentul Video Spectral Comparator VSC 5000 pentru examinarea nedistructivă a documentelor
(suport cerneluri tonere etc)
- 47 sisteme Video Spectral Comparator Docubox de asemenea dedicate examinării falsurilor de
documente bancnote şi documente de călătorie pentru dotarea laboratoarelor institutului şi pentru toate
serviciile criminalistice teritoriale deoarece acest tip de echipament permite stabilirea traseelor grafice
icircndepărtate adăugite şi diferenţierea substanţelor scripturale este practic folosit pentru efectuarea tuturor
lucrărilor de tehnica documentelor
- 47 stereomicroscoape Nikon SMZ800 cu echipament foto-video digital foarte utile icircn examinarea şi
captarea imaginilor macro şi micro pentru efectuarea lucrărilor criminalistice din domeniul traseologiei balisticii
şi de tehnica documentelor - pentru dotarea laboratoarelor institutului şi pentru toate serviciile criminalistice
teritoriale
- 1 microscop comparator Leica FSC pentru preluarea şi prelucrarea imaginilor digitale echipament
esenţial utilizat icircn special icircn efectuarea expertizelor balistice icircn anul 2013 a mai fost achiziţionat un astfel de
echipament destinat efectuării expertizelor traseologice
- 92 sisteme Lucia Forensic soft dedicat pentru expertizare criminalistică şi care a icircnsemnat un real
progres icircn efectuarea expertizelor traseologice balistice etc pentru dotarea laboratoarelor institutului şi pentru
toate serviciile criminalistice teritoriale
- 250 aparate foto digitale profesioniste iar din acel moment la nivel naţional fotografia s-a efectuat icircn
totalitate cu aparatură foto-digitală renunţacircndu-se la fotografia clasică
- prima cameră video digitală profesională JVC HD 101E cu echipament de prelucrare a
icircnregistrărilor
- Sistemul integrat de identificare balistică IBIS dedicat pentru achiziţionarea stocarea şi gestionarea
imaginilor elementelor de muniţie trase cu arme de foc (tuburi-cartuş şi gloanţe) icircn cadrul unei baze de date
destinate identificării automate a armelor de foc aflate icircn evidenţă
De asemenea la nivelul Institutului Naţional de Criminalistică au fost asimilate următoarele noi linii de
muncă
- expertiza documentelor informatice (IT) avacircnd ca obiect stabilirea stării de funcţionare şi a
parametrilor tehnici a sistemelor informatice şi a echipamentelor periferice a conţinutului mediilor de stocare a
datelor informatice şi proprietăţile acestora recuperarea datelor informatice şi căutări comparări şi sortări de
date informatice după conţinut cuvinte-cheie nume extensie şi proprietăţi
- fonoscopia judiciară avacircnd ca obiect expertiza icircnregistrărilor audio şi identificarea persoanelor pe
baza analizei icircnregistrărilor sonore pe diverse suporturi (bandă magnetică suport digital) primul Raport
Criminalistic de identificare a vorbitorului după voce şi vorbire efectuat icircn Laboratorul de Fonoscopie
Judiciară dispus de Direcţia Cercetări Penale din IGPR datează din 03032008
2 Icircn domeniul identificării judiciare a fost achiziţionat sistemul IMAGETRAK cu staţii de lucru icircn
toate poliţiile judeţene sistem care introduce modificări fundamentale icircn modul de formare organizare şi
gestionare a bazelor de date cu imaginile faciale ale persoanelor cercetate de poliţie permiţacircnd identificarea
acestora pe baza fotografiilor icircnregistrărilor video sau a portretelor robot
De asemenea s-a extins şi modernizat baza de date AFIS trecacircndu-se la noua generaţie - PRINTRAK
BIS pentru examinare urme şi impresiuni digitale şi palmare şi a fost creată şi extinsă la nivel naţional baza de
date CDN (sistem integrat care gestionează şi icircntreţine o bază de date ce conţine informaţiile din fişele de
identificare ale persoanelor dispărute persoanelor şi cadavrelor cu identitate necunoscută persoanelor icircn vacircrstă
fără adăpost cerşetori)
Expertul criminalist dr Dinu Drăgănescu Horaţiu a participat la cursul de reconstrucţie facială organizat
la Dundee Anglia şi a fost achiziţionată aparatura şi instrumentarul de laborator necesar pentru realizarea
reconstrucţiei faciale Icircn anul 2007 a fost inaugurat Laboratorul de Reconstrucţie Facială iar Primul Raport
Criminalistic de Reconstrucţie Facială dispus de IPJ Cluj - Serviciul Criminalistic a fost efectuat la data de
31102008
122
3 Icircn domeniul cercetării la faţa locului au fost achiziţionate 46 de echipamente Polilight - sursă de
iluminare cu lungime de undă variabilă pentru descoperirea urmelor şi microurmelor la faţa locului pentru
dotarea institutului şi a serviciilor criminalistice teritoriale precum şi 3 sisteme de prelucrare a imaginii de la
faţa locului cu cameră sferică tip Spheron pentru institut şi pentru două servicii criminalistice teritoriale - din
cadrul IPJ Cluj şi Iaşi
4 Icircn domeniul de expertiză fizico-chimică au fost achiziţionate echipamente analitice şi ca urmare au
fost asimilate următoarele noi tipuri de determinări
- analiza microfibrelor textile care au fost transferate prin contact fizic pe timpul săvacircrşirii unor
infracţiuni cu violenţă prin utilizarea echipamentelor nou achiziţionate spectrometru icircn infraroşu (FT-IR) cuplat
cu microscop şi microspectrofotometru UV-VIS (pentru examinarea comparativă a nuanţelor de culoare)
- explorarea şi examinarea fizico-chimică a microurmelor şi urmelor dinamice de vopsea existente pe
probele ridicate de la faţa locului icircn accidentele de circulaţie
- analiza prin mijloace moderne (indice de refracţie) a microparticulelor de sticlă pentru investigarea
unor infracţiuni cum ar fi spargerile accidentele de circulaţie etc
- analiza calitativă şi cantitativă a microurmelor materie de metale rare şi strategice prin
spectrofluorimetrie de raze X (XRF) şi microscopie electronică cu baleiaj (SEM) cu microsonde analitice (EDS
şi WDS)
- analiza substanţelor toxice volatile prin gazcromatografie (GC) cuplată cu spectrometrie FTIR
- analiza comparativă prin distilare automată a produselor petroliere
- relevarea prin mijloace fizico-chimice de pe suporturi atipice a urmelor papilare latente (reacţie cu
reactivi specifici depuneri metalice expunere icircn incubatoare la vaporii unor substanţe etc)
Icircn anul 2007 vor mai fi achiziţionate un gaz cromatograf cuplat cu spectrometru de masă prevăzut cu
headspace şi trapă ionică şi un gaz cromatograf ultrarapid cu FID iar icircn anul 2008 un gaz cromatograf cuplat cu
spectrometru de masă prevăzut cu desorbţie termică şi a unui gaz cromatograf cu FID cu piroliză
5 Icircn domeniul expertizei biocriminalistice s-a amenajat Laboratorul de analize genetice şi a fost
achiziţionată tehnologia care permite analiza urmelor biologice de natură umană icircn vederea identificării
persoanei după profilul genetic Acesta are icircn componenţă laboratoare de genotipare judiciară a probelor
biologice recoltate din cacircmpul infracţiunii şi a probelor de referinţă recoltate de la persoanele ce fac parte din
cercul de suspecţi icircn vederea probatoriului ştiinţific necesar actului justiţiei
Printre obiectivele pe termen scurt icircn conformitate cu cerinţele Comisiei Europene se prevedea
implementarea legislaţiei recent adoptate cu privire la reforma icircn poliţie adoptarea şi implementarea unei
strategii naţionale pentru combaterea diferitelor forme de crimă organizată icircn special a celor avacircnd caracter
transfrontalier cum ar fi traficul cu droguri fiinţe umane cu bunuri furate sau contrafăcute cu arme materiale
nucleare etc O atenţie specială trebuia să fie acordată creşterii cooperării dintre organismele de aplicare a legii
icircn baza principiilor cuprinse icircn Pactul de Pre-aderare cu privire la crima organizată precum şi adoptarea şi
implementarea unei strategii naţionale antidrog icircn conformitate cu Strategia Antidrog a UE pentru perioada
2000 - 2004
Astfel Guvernul Romacircniei a semnat un contract comercial de 235 mil euro pentru icircnfiinţarea unui
laborator de analize genetice judiciare care a devenit complet operaţional icircn luna septembrie 2004 prin
acreditarea specialiştilor romacircni de către prof dr Frantz Neuhuber - şeful laboratorului de genetică moleculară al
Institutului de Medicină Legală din Salzburg membru EDNAP
Laboratorul a fost dotat cu echipament de ultima generaţie pentru acel moment icircndeplinind toate
cerinţele EDNAP Deoarece Romacircnia avea la acea dată o experienţă foarte limitată icircn ceea ce priveşte acest
nou domeniu de experiză criminalistică a fost necesară o asistenţă tehnică externă pentru operaţionalizarea
noului laborator ADN al poliţiei
Icircn luna octombrie 2003 au fost icircncheiate testele de acceptanţă care validau protocoalele de lucru
aparatura şi reactivii utilizaţi demonstracircnd astfel că rezultatele obţinute icircn Laboratorul din Salzburg şi cele din
Laboratorul din Bucureşti sunt identice iar icircn data de 21112003 a fost efectuat Primul Raport Criminalistic
de Genetică Judiciară icircn Romacircnia dispus de către Ministerul Public Parchetul de pe lacircngă Tribunalul
Hunedoara
Icircn continuare pentru o perioadă de un an s-a desfăşurat un proces de pregătire şi asistenţă a
specialiştilor romacircni de către experţi de renume icircn domeniu din Austria şi Germania cum ar fi prof dr Harald
Schneider prof dr Frantz Neuhuber prof dr Burkhard Rolf prof dr Peter Wiegand şa
Tot icircn domeniul expertizei biocriminalistice mai merită amintită şi Prima Expertiză realizată prin
genotiparea materialului biologic uman conţinut de insecte necrofage dispusă de Ministerul Public
Parchetul de pe lacircngă Tribunalul Bacău efectuată la data de 14102008
Icircn data de 8 august 2005 icircn l ipsa unei leg islaţ i i spec if ice Ministerul
Administraţiei ş i Internelor - Inspectoratul General a l Poliţ ie i Ro macircne şi Ministerul
Just iţ iei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor semnează un protocol de cooperare prin care s-a
123
stabilit ca la eliberarea din penitenciare persoanelor condamnate să li se recolteze probe biologice icircn vederea
obţinerii profilelor genetice şi a introducerii lor icircntr-o bază de date naţională
Icircn anul 2006 s-au derulat două programe PHARE care au avut ca obiective automatizarea bazei de date
ADN icircn acord cu reglementările UE alături de achiziţia de aparatură automatizată destinată obţinerii profilelor
genetice de referinţă De asemenea a fost elaborat icircmpreună cu experţi din Ungaria un proiect de Lege privind
organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (SNDGJ) De altfel
reglementările protocolului icircncheiat la data de 8 august 2005 au fost incluse icircn Legea nr 762008 care
stipulează formarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (SNDGJ) şi regulile acestuia de
funcţionare
Icircn acelaşi an Romacircnia a aderat la Tratatul de la Pruumlm care reglementa schimbul automat de date
genetice icircntre ţările semnatare ale tratatului Odată cu implementarea tratatului la nivel European sub forma
Deciziilor Consiliului Europei 615 şi 616JHA2008 acest schimb de date genetice a fost extins la nivelul tuturor
statelor membre
Obiectivul icircnfiinţării unei baze de date genetice icircn Romacircnia icircn concordanţă cu bazele de date de profil
ADN similare din UE a fost importantă şi prin prisma cooperării internaţionale poliţieneşti precum cu
EUROPOL icircn scopul identificării cetăţenilor romacircni care au comis infracţiuni cu violenţă icircn străinătate
Icircn contextul tendinţelor curente privind mijloacele de identificare criminalistică a persoanelor folosind
genetica judiciară constituirea unei baze de date genetice (ADN) naţionale a survenit ca o necesitate judiciară
fundamentală icircn vederea prevenirii şi combaterii unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei icircn special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută a persoanelor dispărute sau a persoanelor
decedate icircn urma catastrofelor naturale a accidentelor icircn masă a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism
Avacircnd icircn vedere obiectivele asumate de Guvernul Romacircniei prin semnarea Acordului de implementare
a Tratatului de la Pruumlm şi aderarea la Spaţiul Schengen Poliţiei Romacircne icirci revine sarcina de implementare şi
susţinere a schimbului automat de date cu ţările membre UE prin interconectarea bazelor de date
criminalistice
Icircn prezent Institutul Naţional de Criminalistică este Punct Naţional de Contact pentru schimbul
automat de date genetice şi dactiloscopice cu celelalte state membre ale Uniunii Europene conform Deciziilor
cadru ale CE 2008615JAI şi 2008616JAI
La nivel comunitar icircn data de 9 octombrie 2009 a fost emisă Cea de-a 7-a Decizie a Comitetului de
Miniştri stabilit icircn contextul prevederilor art 43 din Tratatul de la Pruumlm document aprobat de ministrul
administraţiei şi internelor icircn septembrie 2009 Conform acestei decizii Romacircnia a operaţionalizat schimbul
automat de date icircn conformitate cu articolul 3 şi articolul 4 (compararea automată a profilelor ADN)
Icircn contextul legislativ actual conform Legii 1462009 Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare
din cadrul Institutul Naţional de Criminalistică a fost desemnat Punct Naţional de Contact pentru efectuarea
schimburilor automate de date genetice judiciare
Icircn ceea ce priveşte cadrul legislativ necesar acesta a fost asigurat de Legea nr 762008 privind
Organizarea şi Funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare care este icircn concordanţă cu
legislaţia UE şi recomandările Reţelei Europene a Institutelor de Criminalistică (ENFSI) şi apoi icircn ianuarie
2011 de Hotăracircrea de Guvern nr 252011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr
762008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare şi pentru crearea
cadrului legal intern necesar aplicării Deciziei 2008615JAI a Consiliului UE din 23 iunie 2008 privind
intensificarea cooperării transfrontaliere icircn special icircn domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii
transfrontaliere icircn ceea ce priveşte transferul automatizat al profilelor genetice (MO nr 6425012011) şi
Decizia Consiliului 2008616JAI privind punerea icircn aplicare a Deciziei 2008615JAI
Primul HIT al Romacircniei (obţinut prin examinări manuale) icircn urma schimbului de date genetice
INTERPOL datează din octombrie 2009 Primul HIT al Romacircniei icircn urma schimbului de date genetice
Pruumlm (sistem automat) datează din martie 2010 iar icircn iulie 2010 Institutul Naţional de Criminalistică a
primit prima notificare oficială din partea unui judecător care a dispus prin icircncheiere de şedinţă
introducerea primei persoane icircn SNDGJ Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare (SNDGJ) este un ansamblul de subunităţi interactive şi
independente icircn care sunt stocate informaţii ce sunt utilizate icircn scopul excluderii stabilirii identităţii persoanelor
realizării schimbului de informaţii cu celelalte state etc
SNDGJ cuprinde baza de date cu caracter personal baza de date despre caz şi baza de date cu
profile genetice Legătura dintre aceste subunităţi se realizează pe baza unor coduri individuale unice atribuite
fiecărui profil genetic icircn parte
SNDGJ conţine profile genetice date cu caracter personal şi date despre caz corespunzătoare
următoarelor categorii
a) suspecţi - persoanele despre care există date şi informaţii că ar putea fi autori instigatori sau complici
ai infracţiunilor cuprinse icircn anexă
124
b) persoane condamnate definitiv la pedeapsa icircnchisorii pentru săvacircrşirea infracţiunilor cuprinse icircn
anexă
c) urme biologice prelevate cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului
d) cadavre cu identitate necunoscută persoane dispărute ori persoane decedate icircn urma catastrofelor
naturale a accidentelor icircn masă a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism
Baza de Date cu Caracter Personal este componenta SNDGJ care cuprinde datele cu caracter
personal provenite de la persoanele suspecte (persoanele despre care există date şi informaţii că ar putea fi
autori instigatori sau complici ai unor infracţiuni stabilite prin lege) şi persoane condamnate definitiv la
pedeapsa icircnchisorii pentru săvacircrşirea unor infracţiuni stabilite prin lege precum şi date despre infracţiunea
comisă sau cercetată
Baza de Date cu Profile Genetice este componenta SNDGJ care cuprinde profilele genetice
provenite de la persoanele suspecte (persoane despre care există date şi informaţii că ar putea fi autori
instigatori sau complici ai unor infracţiuni stabilite prin lege) şi persoane condamnate definitiv la pedeapsa
icircnchisorii pentru săvacircrşirea unor infracţiuni stabilite prin lege precum şi profilele genetice ale urmelor biologice
prelevate de la faţa locului
Baza de Date despre Caz este componenta SNDGJ care cuprinde informaţii referitoare la infracţiune
şi alte date de interes pentru munca de poliţie corespondente profilelor genetice ale urmelor biologice ridicate
din cacircmpul infracţional şi neatribuite unui autor
Aceste date se extrag din ordonanţele trimise de către organele de urmărire penală icircn vederea realizării
unei constatări sau expertize genetice judiciare (emitent numărul de icircnregistrare al Institutului Naţional de
Criminalistică delict număr dosar data proiectului etc) precum şi date ce ţin de fluxul de lucru al probelor
biologice reflectat de procedurile specifice de lucru şi instrucţiunile tehnice de lucru ale INC (tip de probă
suport teste preliminare protocol de extracţie kit de amplificare şi alte date ldquotehnicerdquo asociate profilelor
genetice)
Toate aceste date sunt procesate şi stocate icircntr-o aplicaţie software denumită generic Sistem de
Management al Informaţiei de Laborator
La icircnceputul anului 2012 icircn cadrul Inst itutului Naţional de Criminalist ică a
fost dat icircn fo losinţă un nou laborator de genet ică judic iară special dedicat Sistemului
Naţional de Date Genet ice Judic iare care are ca act iv itate principală procesarea
probelor bio logice de refer inţă reco ltate de la difer ite categorii de persoane
al imentarea bazei de date genetice naţ ionale ş i rea lizarea schimbului de date genet ice
cu a lte ţări - prin canale de co municare precum Pruumlm Europol ş i Interpol Cu această
ocazie s-a rea lizat separarea f iz ică icircntre f luxul de urme şi ce l de persoane aspect
important icircn respectarea managementului cal ităţ i i deorece introducerea a lternat i vă
pe acelaş i f lux a urmelor de la fa ţa locului şi a referinţe lor reco ltate de la suspecţi
r idica multe probleme legate de riscul de contaminare şi interconta minare a probelor
Icircn ceea ce priveşte schimbul de date dactiloscopice icircn urma elaborării de către Institutul Naţional de
Criminalistică a proiectului de act normativ a fost ulterior adoptată la nivel guvernamental OG nr 10 din 25
iulie 2012 privind căutările automatizate ale datelor icircn relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene şi
asigurării recunoaşterii activităţilor de laborator referitoare la datele dactiloscopice (publicată icircn MO nr 536 din
1 august 2012) La data de 09032013 a intrat icircn vigoare Legea nr 22 din 4 martie 2013 privind aprobarea
Ordonanţei Guvernului nr 102012 pentru crearea cadrului legal necesar căutării automatizate a datelor de
referinţă icircn relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene şi asigurării recunoaşterii activităţilor de laborator
referitor la datele dactiloscopice
Sistemul AFIS are prevăzute fluxuri de lucru dedicate activităţii de amprentare verificarestocare a
persoanelor ce fac obiectul sistemului EURODAC administrat de Oficiul Romacircn pentru Imigrări activităţilor pe
frontiera Uniunii Europene de către IGPF şi fluxului INTERPOLEUROPOL prin intermediul Centrului de
Cooperare Poliţienească Internaţională (CCPI)
Prin Decizia Consiliului (2013229UE) din 14 mai 2013 Romacircnia a fost declarată operaţională
pentrul schimbul automat de date dactiloscopice conform Tratatului de la Pruumlm prin aplicarea integrală a
dispoziţiilor generale privind protecţia datelor din capitolul 6 din Decizia 2008615JAI şi poate primi şi furniza
date cu caracter personal icircn temeiul articolului 9
Revenind la anul 2006 icircn care Institutul Naţional de Criminalistică a implementat Sistemul de
Management al Calităţii icircn conformitate cu Standardul European ISO 170252005 şi a obţinut acreditarea
laboratoarelor pentru domeniile proprii de expertiză putem spune că odată cu finalizarea procesului de
acreditare a fost icircntoarsă o nouă pagină icircn istoria şi cultura organizaţională a laboratoarelor Institutului Naţional
de Criminalistică Nu a fost defel uşor acest proces s-a făcut nu fără efort şi nici fără scracircşnit de dinţi Se ştie că
nu stă icircn obiceiul personalului laboratorului oricare ar fi formarea lor să scrie prin proceduri modul icircn care
lucrează să descrie bdquomicul trucrdquo care schimbă tot şi care face ca laboratorul său să fie mai bun decacirct cel vecin A
fost o muncă impresionantă de grup fiind antrenat aproape icircntregul efectiv al laboratoarelor institutului Munca
125
icircn echipă a fost primordială Deciziile luate icircn strategia de implementare a standardului calităţii venind de la
echipă şi fiind rezultatul unor consensuri au fost mai uşor acceptate decacirct dacă ar fi fost impuse icircntr-o manieră
autocratică
Astfel Institutul Naţional de Criminalistică este acreditat prin Certificatul de Acreditare nr LI 459 din
data de 18122006 şi reacreditat icircn decembrie 2010 de către Asociaţia de Acreditare din Romacircnia - RENAR
(recunoscută ca organism naţional de acreditare prin OMIR nr 35412062003)
Pacircnă icircn prezent a fost realizată acreditarea icircn conformitate cu Standardul European ISO 170252005
pentru un Manual al Calităţii 19 Proceduri Generale 60 Proceduri Specifice de Lucru 119 Instrucţiuni de Lucru
şi 91 Formulare de Lucru din domeniile expertizei criminalistice clasice identificării judiciare analizelor fizico-
chimice icircn domeniul chimiei judiciare şi al expertizelor biocriminalistice finalitatea constacircnd icircn creşterea
capabilităţii credibilităţii şi validităţii activităţilor de expertiză criminalistică ale Poliţiei Romacircne icircn procesul
judiciar penal şi recunoaşterea acestora atacirct icircn instanţele de judecată naţionale cacirct şi icircn cele internaţionale
Primul Raport Criminalistic de Grafică acreditat dispus de Direcţia de Investigare a Fraudelor-structura
care investighează infracţiunile economico-finaciare icircn Poliţia Romacircnă datează din 08022007 Primul Raport
Criminalistic de Chimie Judiciară acreditat dispus de IPJ Braşov Poliţia Oraşului Zărneşti datează din
09022007 iar Primul Raport Criminalistic de Dactiloscopie acreditat dispus de Parchetul de pe lacircngă Icircnalta
Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
datează din 14052007
Icircncepacircnd cu anul 2007 managementul institutului a fost preocupat icircn primul racircnd de schimbarea
culturii organizaţionale icircn sensul introducerii unor noi valori ritualuri surse de putere norme şi loialităţi care
derivă din Politica de Calitate (filozofia organizaţiei) din respectarea standardelor din deontologia şi calitatea
superioară a activităţilor desfăşurate din importanţa mărită a statutului de expert conferită de utilizarea de
metode acreditate şi de participarea la teste de competenţă internaţionale De asemenea a avut o preocupare
constantă pentru icircmbunătăţirea calităţii pentru achiziţionarea de echipamente performante pentru creşterea
competenţei profesionale a experţilor şi specialiştilor pentru ridicarea nivelului calitativ al rapoartelor
criminalistice efectuate astfel icircncacirct acestea să se constituie icircn probe relevante decisive la documentarea
cauzelor penale
Icircn anul 2007 a icircnceput procesul de implementare al procedurilor standardizate icircn toate Serviciile
Criminalistice judeţene iar pacircnă icircn prezent un număr de 27 Servicii Criminalistice teritoriale din cadrul
Inspectoratelor de Poliţie Judeţene au obţinut acreditarea icircn conformitate cu Standardul European ISO
170252005 pentru activitatea de laborator Celelalte 14 Servicii Criminalistice neacreditate icircşi desfăşoară
activitatea procedurat şi fac demersurile necesare pentru eliminarea neconformităţilor identificate icircn asigurarea şi
controlul calităţii sistemului şi a domeniului tehnic conform rapoartelor de audit ale fiecărui serviciu
criminalistic astfel icircncacirct să poată parcurge etapele icircn vederea obţinerii acreditării
Extinderea acreditării la nivel naţional va reprezenta o prioritate pentru perioada următoare
concomitent cu implementarea Standardului European ISO 17020 pentru activitatea de cercetare la faţa locului
Icircn acest sens la nivelul Institutului Naţional de Criminalistică au fost elaborate icircn cursul anului 2012 şi puse icircn
aplicare un Manual al Calităţii 14 Proceduri Generale de Inspecţie (PGI) 48 Proceduri Specifice de Inspecţie
(PSI) şi 5 Instrucţiuni Tehnice de Inspecţie (ITI) De asemenea aceste proceduri sunt implementate icircn prezent icircn
toate Serviciile Criminalistice judeţene
Aşadar activităţile procedurabile inventariate la nivelul Institutului Naţional de Criminalistică sunt icircn
prezent icircn număr de 198 fiind elaborate un număr 265 documente ale calităţii activităţilor specifice desfăşurate
astfel
- 2 Manuale ale Calităţii (unul icircn conformitate cu Standardul European ISO 170252005 pentru
activitatea de expertiză şi unul icircn conformitate cu Standardul European ISO 17020 pentru activitatea de cercetare
la faţa locului)
- 33 Proceduri Generale de Lucru Proceduri Generale de Inspecţie
- 108 Proceduri Specifice de Lucru Proceduri Specifice de Inspecţie
- 124 Instrucţiuni de Lucru Instrucţiuni de Inspecţie
Datorită importanţei naţionale anvergurii activităţilor desfăşurate şi recunoaşterii internaţionale cu
ocazia unei reorganizări din data de 06072011 Institutul de Criminalistică a devenit Institutul Naţional de
Criminalistică
Şi poate fi privit tot ca o formă de recunoaştere şi faptul că a fost emis Ordinul Comun al IGPR nr
53446 din 29022012 şi al Parchetului de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr 91C2 din 27022012
privind măsurile pentru eficientizarea activităţii Institutului Naţional de Criminalistică şi a celorlalte laboratoare
criminalistice din Poliţia Romacircnă izvoracirct icircn principal din nevoia de a stabili priorităţile icircn solicitarea examinării
de probe icircn laboratorul de analize genetice din Institutul Naţional de Criminalistică Odată cu acest Ordin Comun
a fost introdus principul bdquoNECESAR ŞI SUFICIENTrdquo precum şi cel al bdquoOPORTUNITĂŢII SOLICITĂRIIrdquo icircn
dispunerea analizelor de laborator respectiv transmiterea spre examinareanaliză a unui numărul minim de
126
urme probe care sunt necesare pentru probaţiune precum şi o metodă de prioritizare a solicitărilor dispuse icircn
baza unor criterii comune parchet-poliţie definite icircn acest document
Un alt aspect care a preocupat managementul Institutului Naţional de Criminalistică a fost acela al
pregătirii profesionale şi acredităriiautorizării experţilor proprii
Cadrul legal pentru obţinerea calităţii de expert criminalist acreditat autorizat la nivel naţional a fost
asigurat prin Ordonanţa Guvernului nr 75 din 24 august 2000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot
fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizelor criminalistice care a fost modificată şi completată
prin Legea nr 4882002 Icircn aceasta erau prevăzute atacirct condiţiile pe care o persoană trebuie să le icircndeplinească
pentru a dobacircndi calitatea de expert criminalist autorizat cacirct şi specialităţile icircn care se poate obţine calitatea de
de expert criminalist autorizat Ulterior a apărut Legea nr 1562011 pentru modificarea şi completarea OG nr
752000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea
expertizelor criminalistice precum şi a Legii nr 5672004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al
instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lacircnga acestea
Prin Legea nr 2182002 icircn Poliţia Romacircnă s-a creat cadrul legal de obţinere a calităţii de expert la
egalitate cu OG nr 752000 dar ca particularitate Poliţia Romacircnă avea dreptul statuat prin această lege să-şi
organizeze propriile comisii de examinare şi să-şi acrediteze prin mecanisme proprii experţii criminalişti
autorizaţi Icircn acest sens icircn timp au fost emise mai multe dispoziţii ale inspectorului general al Poliţiei Romacircne
de exemplu Dispoziţia Inspectorului General al Poliţiei Romacircne nr 26 din 06052008 sau Dispoziţia
Inspectorului General al Poliţiei Romacircne nr 45 din 22072011 privind acreditarea ca expert criminalist oficial
specialist şi tehnician criminalist icircn cadrul Poliţiei Romacircne
Ca urmare a modificărilor aduse la OG nr 752000 prin Legea nr 1562011 a fost emisă Dispoziţia
Inspectorului General al Poliţiei Romacircne nr 131 din 28122012 privind unele măsuri de organizare a activităţii
de expertiză criminalistică la nivelul Poliţiei Romacircne dispoziţie care stabileşte pe de o parte cadrul
organizatoric privind dobacircndirea exercitarea şi pierderea la nivelul Poliţiei Romacircne a calităţii de expert
criminalist autorizat iar pe de altă parte exercitarea la nivelul Poliţiei Romacircne a calităţii de specialist criminalist
şi tehnician criminalist Dar importanţa deosebită a Dispoziţiei nr 1312012 derivă din două considerente
Astfel icircn această dispoziţie a fost pentru prima dată cacircnd au fost introduse reguli de reevaluare periodică a
competenţei profesionale icircn condiţiile icircn care conform celorlalte acte normative odată obţinut titlul de expert
criminalist autorizat acesta era valabil permanent pe toată perioada reprezentacircnd bdquoviaţa profesională a
expertuluirdquo şi nici nu existau texte sau norme prin care să se prevadă pierderea acestei calităţi
De asemenea icircn această dispoziţie a fost pentru prima dată cacircnd s-a realizat o corelare icircntre
specialităţile de expertiză criminalistică icircn care se poate obţine calitatea de expert criminalist autorizat şi nivelul
studiilor de bază necesare pentru asigurarea nivelului minim de competenţă profesională Prin aceste prevederi s-
a dorit preicircntacircmpinarea unor situaţii icircn care la examenul de acreditare s-ar prezenta persoane care nu ar avea
cunoştinţele ştiinţifice de bază care să le permită să performeze icircn specialitatea de expertiză criminalistică pentru
care candidează - de exemplu un psiholog sau un absolvent al unei facultăţi de drept să participe la examenul de
obţinere a calităţii de expert criminalist autorizat icircn specialitatea bdquoExpertiza fizico-chimică a probelor materialerdquo
sau bdquoExpertiza geneticărdquo sau bdquoExpertiza biologicărdquo sau un absolvent al unei facultăţi de chimie sau medicină să
participe la examenul de obţinere a calităţii de expert criminalist autorizat icircn specialitatea bdquoExpertiza aplicaţiilor
şi datelor informaticerdquo sau bdquoExpertiza balistică a armelor şi muniţiilorrdquo etc
Toate aceste prevederi inexistente icircn legislaţia generală sau icircn actele normative ale altor ministere
ilustrează dorinţa noastră a experţilor din Institutul Naţional de Criminalistică şi a Poliţiei Romacircne de a pune
icircntr-un făgaş de normalitate şi bunăcredinţă imaginea şcolii romacircneşti de criminalistică
Mai trebuie menţionat că prin apariţia Legii nr 1562011 la nivel naţional s-a asigurat baza legală
pentru crearea laboratoarelor private de expertize criminalistice un pas foarte important avacircnd icircn vedere faptul
că pacircnă atunci activitatea de expertiză criminalistică judiciară se putea efectua doar icircn institute sau laboratoare
publice de specialitate
Aşadar icircn ultimii ani Institutul Naţional de Criminalistică a prevăzut acţiuni de modernizare şi
optimizare a activităţilor de poliţie ştiinţifică care au vizat atacirct dezvoltări operaţionale - precum implementarea
standardelor şi manualelor de bune practici icircn procesul de euroconformizare (conform criteriilor de eligibilitate
ale ENFSI) dar şi dezvoltări funcţionale - precum extinderea capabilităţii de analiză şi expertiză prin icircnfiinţarea
de noi laboratoare şi achiziţionarea de noi echipamente de ultimă generaţie care să permită o paletă mai largă de
abordare a urmelor şi mijloacelor materiale de probă icircn vederea creşterii probatoriului ştiinţific icircn procesul
judiciar
Dincolo de eforturile susţinute ale criminaliştilor din Institutul Naţional de Criminalistică care au fost
concretizate icircn multe activităţi care au vizat adaptarea la cerinţele cooperării poliţieneşti internaţionale (Tratatul
de la Pruumlm respectiv Acordul Schengen) astfel icircncacirct schimbul de informaţii şi probaţiunea să fie realizate cu
celeritate icircn respectul criteriilor de performanţă şi standardelor impuse de Uniunea Europeană trebuie
evidenţiată şi preocuparea atacirct pentru perfecţionarea pregătirii profesionale modernizarea şi icircmbunătăţirea
127
activităţii şi a capabilităţilor tehnice cacirct pentru şi promovarea imaginii criminalisticii romacircneşti şi a Poliţiei
Romacircne moderne icircn spaţiul european
Astfel Institutul Naţional de Criminalistică contribuie la pregătirea de specialitate teoretică şi practică
pentru personalul diverselor instituţii proprii Ministerului Afacerilor Interne Institutului Naţional de
Magistratură precum şi pentru studenţi şi masteranzi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt de stat sau private pe baza
unor protocoale icircncheiate cu acestea
Icircn acest sens pe de o parte este important de amintit faptul că icircn ceea ce priveşte pregătirea
procurorilor şi judecătorilor icircn baza Protocolului de cooperare icircncheiat la data de 22 ianuarie 2013 icircntre
Institutul Naţional al Magistraturii şi Inspectoratul General al Poliţiei Romacircne Institutul Naţional de
Criminalistică colaborează cu Institutul Naţional al Magistraturii icircn vederea desfăşurării activităţilor de instruire
icircn domeniul criminalisticii pentru formarea profesională iniţială a auditorilor de justiţie şi pentru formarea
profesională continuă a magistraţilor (procurori şi judecători)
Pe de altă parte trebuie amintit aportul experţilor şi specialiştilor Institutului Naţional de Criminalistică
icircn organizarea şi desfăşurarea icircmpreună cu Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia prin protocolul icircncheiat cu
Universitatea Romacircnă de Ştiinţe şi Arte bdquoGheorghe Cristeardquo icircn anul 2006 a Masteratului European de
Criminalistică cu durata a doi ani pe serie Acest masterat este aprobat de Ministerul Afacerilor Interne şi
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi reprezintă un beneficiu pentru pregătirea continuă a ofiţerilor de poliţie
procurorilor avocaţilor şi judecătorilor Masteratul şi-a dovedit pe deplin eficienţa activităţile desfăşurate cu
masteranzii avacircnd caracter practic aplicativ Icircn lucrările de dizertaţie ale masteranzilor au fost prezentate
concluziile desprinse din studiile şi cercetăriile ştiinţifice efectuate cu sprijinul cadrelor didactice şi al
specialiştilor din Institutul Naţional de Criminalistică şi Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia Pacircnă icircn anul
2014 au urmat cursurile acestui masterat peste 500 de persoane iar o parte din absolvenţi icircşi desfăşoară
activitatea icircn structurile de criminalistică din Romacircnia sau din unele ţări din străinătate
Trebuie să menţionăm faptul că icircncă de la lucrările Simpozionului naţional cu tema bdquoŞcoala
romacircnească de criminalisticărdquo s-a discutat şi s-au făcut propuneri pentru constituirea unei Asociaţii a
Criminaliştilor din Romacircnia şi editarea unei publicaţii Lipsa unor fonduri financiare l-a determinat pe col (r)
prof Vasile Lăpăduşi să editeze (icircn luna martie 1999) cu fonduri personale primul număr al Revistei Romacircne
de Criminalistică la lansarea căreia a participat icircntreaga conducere a Ministerului de Interne icircn frunte cu
ministrul de atunci Constantin Dudu Ionescu cadre didactice universitare (prof univ dr Emilian Stancu prof
univ dr Moise Terbancea prof univ dr Tiberiu Bogdan conf univ dr Lucian Ionescu) experimentaţii
criminalişti dr Constantin Ţurai dr Niculae Dan precum şi toate cadrele Institutului de Criminalistică şi ale
Institutului Naţional de Medicină Legală bdquoProf Dr Mina Minovicirdquo procurori magistraţi poliţişti studenţi şi
masteranzi
De la apariţia Revistei Romacircne de Criminalistică şi pacircnă la sfacircrşitul anului 2014 au fost editate 96 de
numere ale revistei icircntr-un tiraj de 200000 de exemplare Icircn prezent revista este editată şi icircn limba engleză
bdquoRomanian Jurnal of Forensic Sciencerdquo Pe parcurs Revista Romacircnă de Criminalistică a fost evaluată şi clasată
de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Icircnvăţămacircntul Superior (CNSIS) la categoriardquoB+rdquo - Cod 687 -
11 - CNCIS
Icircncă de la apariţia publicaţiei s-au difuzat gratuit din fiecare număr icircntre 500 - 600 exemplare unor
universităţi biblioteci şi instituţii ale statului de drept precum şi unor studenţi şi masteranzi
Prin Revista Romacircnă de Criminalistică s-a reuşit să se asigure acea portavoce prin care glasul
criminaliştilor să fie auzit şi recepţionat şi dincolo de hotarele ţării A existat o apreciere pozitivă asupra
cercetării ştiinţifice icircn domeniul criminalisticii a preocupărilor existente pentru găsirea unor noi mijloace şi
metode criminalistice
Revista Romacircnă de Criminalistică a rezistat probei timpului impunacircnd-se nu numai prin conţinutul său
de icircnaltă calitate şi ţinută grafică remarcabilă Publicaţia a cacircştigat icircn diversitate dar şi icircn stabilitate cu fiecare
dintre cele 96 de apariţii devenind bine cunoscută nu numai icircn ţară ci şi printre specialişti din străinătatecare
apreciază şcoala romacircnească de criminalistică Desigur meritele pentru acest succes aparţin indubitabil tuturor
celor care s-au icircnhămat la o treabă grea fără altă răsplată decacirct bucuria efortului icircncununat cu recunoaşterea
reuşitei cu plusul cuvenit celui care a iniţiat a condus şi a catalizat energiile tuturor criminaliştilor şi care a fost
redactorul şef şi fondatorul revistei col (r) prof Vasile Lăpăduşi
Icircn ziua de 25 octombrie 2001 s-a icircnfiinţat Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia la iniţiativa col
(r) prof Vasile Lăpăduşi şi a generalilor Jean Moldoveanu Octavian Pop Ioan Olaru şi procurorul Dan Voinea
a cadrelor didactice universitare prof univ dr Moise Terbancea prof univ dr Lazăr Cacircrjan prof univ dr
Emilian Stancu prof dr Vasile Bercheşan Constantin Aioaniţoaie dr Constantin Ţurai prof Gheorghe
Păşescu dr prof Ion Sima prof Gheorghe Bratu criminalişti Ion R Constantin Petre Dume Eugen Sandu
Alexandru Radu Gheorghe Popa Nicolae Coca dr Nicolae Dan col Dumitru Ceacanica col Ion Sacircntea
medicii legişti Dan Şchiopu Ioan Droc şi Valentin Mărgineanu farmacist Marcela Boia psiholog Lia Vasiliu şi
alţi specialişti icircn domeniile chimiei biologiei etc Ca preşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din Romacircnia a fost
ales prof univ dr Emilian Stancu
128
Prin Hotăracircrea Guvernului nr 12402005 (publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Anul 17
(XVII) - nr 939) Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia (ACR) a fost recunoscută ca fiind de utilitate publică
iar prin Hotăracircrea Guvernului nr 1544 din 11 noiembrie 2006 (publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I Nr 916 ndash 10XI 2006) ACR a primit icircn folosinţă un spaţiu icircn B-dul Dacia nr 55 sector 1 Bucureşti sediu icircn
care funcţionează şi icircn prezent Conform Statutului Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia a militat şi acţionează
şi icircn prezent pentru bdquopromovarea icircn racircndul criminaliştilor magistraţilor procurorilor poliţiştilor avocaţilor
studenţilor masteranzilor şi a altor persoane a unor opinii metode procedee specifice precum şi a mijloacelor
tehnico-ştiinţifice care să contribuie la perfecţionarea actului de justiţie de natură să prevină şi să combată
eficient criminalitateardquo
Şcoala romacircnească de criminalistică s-a dovedit a fi un exemplu de urmat pentru toate structurile din
lume icircn ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică
Conform aprobării Autorităţii Naţionale pentru Cercetarea Ştiinţifică Asociaţia Criminaliştilor din
Romacircnia a elaborat peste 35 de lucrări de cercetare tehnico-ştiinţifică privind identificarea prin metode icircn
domeniul criminalisticii a infractorilor şi investigarea infracţiunilor Unele dintre acestea dintre care amintim
- Identificarea persoanei după voce şi vorbire
- Metode icircn domeniul chimiei judiciare
- Metode icircn domeniul amprentei genetice şi entomologiei judiciare etc au fost apreciate icircn
străinătate inclusiv icircn SUA
De menţionat că toate activităţile desfăşurate de Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia s-au desfăşurat
cu sprijinul Institutului Naţional de Criminalistică din IGPR şi al structurilor teritoriale ale acestuia Fondurile
financiare folosite de ACR provin din cotizaţia membrilor din activităţile didactice din sponsorizări şi donaţii
Astfel Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia icircmpreună cu Institutul Naţional de Criminalistică din
cadrul IGPR au elaborat unele metodologii procedee şi tehnici criminalistice care să eficientizeze activitatea
judiciară aşa cum au fost metodologia cercetării la faţa locului metodologia investigării accidentelor rutiere şi
aviatice metodologia investigării criminalistice a actelor de terorism valorificarea urmelor şi a celorlalte
mijloace de probă criminalistice prin constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize metodologia investigării
infracţiunilor comise cu violenţă etc
Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia icircmpreună cu Institutul Naţional de Criminalistică din IGPR
au organizat 20 de manifestări internaţionale (conferinţe simpozioane consfătuiri) pe diferite teme de
actualitate la unele dintre acestea au participat peste 500 de persoane din ţară şi străinătate
Prin aceste manifestări s-a urmărit cunoaşterea şi alinierea la practicile internaţionale a procedeelor şi
mijloacelor specifice care să perfecţioneze munca icircn domeniul criminalistic să sporească eficienţa acesteia şi
suportul ei ştiinţific Totodată icircn cadrul acestora s-a prezentat rezultatele cercetărilor ştiinţifice din domeniul
criminalisticii
Pe timpul manifestărilor care au avut loc s-au organizat expoziţii cu noi mijloace tehnice şi materiale
(produse substanţe etc) care se folosesc icircn activitatea criminalistică
Dintre simpozioanele şi conferinţele internaţionale organizate scoatem icircn evidenţă pe următoarele cu
temele
1 Realităţi şi perspective icircn criminalistică
2 Metode şi tehnici de identificare criminalistică
3 Contribuţia criminalisticii la investigarea actelor teroriste şi a altor evenimente cu consecinţe grave
4 Investigarea criminalistică a locului faptei
5 Rolul probelor criminalistice şi medico-legale icircn stabilirea adevărului
6 Investigarea criminalistică a infracţiunilor din domeniul crimei organizate
7 Investigarea criminalistică a infracţiunilor cu violenţă
8 Investigarea criminalistică a accidentelor rutiere Contribuţia mass-media icircn prevenirea acestora
9 Probaţiunea ştiinţifică modernă icircn combaterea terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere
10 Rolul factorului uman icircn accidentele de circulaţie rutieră Administrarea probaţiunii criminalistice şi
medico-legale icircn cazul acestor accidente
11 Cea de-a 14-a icircntacirclnire a grupului de lucru pe imagine digitală bdquoDigital imaging working grouprdquo din
cadrul ENFSI
12 Seminar profesional icircn domeniul poligraf
Trebuie menţionat faptul că experţii din Institutul Naţional de Criminalistică au participat cu lucrări
(articole sau postere) la aceste simpozioane şi conferinţe dar şi la alte zeci de manifestări ştiinţifice
(simpozioane congrese conferinţe forumuri şi sesiuni de comunicări ştiinţifice) naţionale şi internaţionale
(organizate icircn ţară - Alba Iulia Borşa-Maramureş Braşov Bucureşti Constanţa Costineşti Cluj-Napoca
Craiova Sibiu Tacircrgovişte sau icircn străinătate - Belgia Cehia Croaţia Franţa Slovacia Spania Suedia Turcia
Ungaria etc)
De asemenea experţii Institutului Naţional de Criminalistică sunt implicaţi icircn diverse studii privitoare
la domeniile de expertiză ale institutului (genetică dactiloscopie chimie judiciară) dintre care cel mai
129
spectaculos şi deja cunoscut icircn lumea ştiinţifică este studiul bdquoFingerprints age determinationrdquo efectuat de
experţii criminalişti prof univ dr George Popa şi biochimist Romică Potorac ale cărui rezultate au fost
prezentate icircn anul 2009 la Conferinţa internaţională de criminalistică - INTERPOL de la Lyon Franţa la ARA
Congress Modernism and Progress in Arts and Sciences şi la Congresul Euroasian al ştiinţelor criminalistice de
la Istanbul Turcia bucuracircndu-se de aprecieri şi elogii
Şi nu icircn ultimul racircnd trebuie amintită preocuparea experţilor din Institutul Naţional de Criminalistică
pentru activitatea ştiinţifică şi publicistică Astfel icircn ultimii ani aceştia au publicat zeci de cărţi de specialitate
icircn diversele domenii ale criminalisticii (bdquoDicţionar romacircn de criminalistică romacircn-englezrdquo - 2012 bdquoContribuţia
expertizei fizico-chimice a probelor materiale la probaţiunea judiciarărdquo - 2013 bdquoReconstrucţia facială 3D
modelajul sculptural icircn criminalisticărdquo - 2013 bdquoBalistica judiciară Aspecte teoretice şi practicerdquo - 2013
bdquoAmprenta calităţiirdquo - 2013 bdquoSemnalmentele persoaneihellipde la portretul vorbit la identificarea criminalisticărdquo -
2012 bdquoCategorii de urme care fac obiectul de studiu al tehnicii criminalisticerdquo - 2011 bdquoDetectorul de Minciunirdquo
- 2008 bdquoValorificarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă prin constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize
criminalisticerdquo - 2007 bdquoGenotipare Umană icircn Biocriminalistică şi Paleogeneticărdquo - 2006 bdquoMetode şi tehnici
criminalistice de identificare a persoaneirdquo - 2006 bdquoGenetică Judiciarărdquo - 2005) sute de articole icircn diverse cărţi
(proceedings ale unor conferinţe sau simpozioane naţionale sau internaţionale) sau icircn reviste de specialitate -
Revista Romacircnă de Criminalistică Revista de Criminologie de Criminalistică şi de Penologie a Ministerului
Justiţiei Buletinul de Informare şi Documentare al Ministerului Afacerilor Interne Academia Romacircnă UPB
Sci Bull Journal of Colloid and Surface Chemistry Romanian Journal of Legal Medicine Color
ResearchampApplications Revista de Chimie Revue roumaine de chimie Romanian Biotechnological Letters
International Journal of Human Voice etc)
De altfel sub egida Asociaţiei Criminaliştilor din Romacircnia au mai fost editate şi publicate şi alte lucrări
valoroase dintre care le amintim pe următoarele
1) Investigarea criminalistică a infracţiunilor cu violenţă - autori col (r) prof Vasile Lăpăduşi chestor
de poliţie prof univ dr Gheorghe Popa general maior (r) prof univ dr Lazăr Cacircrjan general maior magistrat
conf univ dr Dan Voinea chestor principal de poliţie lector univ dr Iancu Ştefan asistent univ ing Dian
Popescu
2) Investigarea criminalistică a infracţiunilor de terorism - autori gen maior magistrat (r) conf univ dr
Dan Voinea gen lt lector univ dr Ioan Hurdubaie col (r) prof Vasile Lăpăduşi
3) Apariţia şi evoluţia criminalisticii romacircneşti - autori col (r) prof Vasile Lăpăduşi general maior
magistrat (r) conf univ dr Dan Voinea
4) Criminalistică şi ştiinţe de contact - autor prof univ dr Lazăr Cacircrjan
5) Al XVII-lea Simpozion naţional bdquoJuridicardquo 20 iunie 2007 - autor prof univ dr ing Lidia Cristea
6) Tehnică criminalistică - autori Viorel Vasile Georgică Panfil Petruţ Enache Dănuţ Nechita
7) Al XXIV-lea simpozion rdquoJuridicardquo 22 mai 2014 - autor prof univ dr ing Lidia Cristea
8) Contribuţia entomologiei icircn probaţiunea judiciară - autor drd Lavinia Paul
Icircn icircncheiere ar mai trebui amintită preocuparea managementului Institutului Naţional de Criminalistică
pentru implementarea bdquoProiectului de concluzii ale Consiliului Uniunii Europene privind viziunea cu privire la
conceptul European Forensic Science 2020 incluzacircnd crearea unui domeniu criminalistic european şi
dezvoltarea infrastructurii criminalistice icircn Europardquo (3135th JUSTICE and HOME AFFAIRS Council meeting
Brussels 13 and 14 December 2011 - Doc 12391111 REV 1 ENFOPOL 229) Astfel icircn acest document este
prevăzut că icircn vederea stimulării cooperării icircntre autorităţile poliţieneşti şi judiciare din icircntreaga Uniune
Europeană icircn vederea creării pacircnă icircn 2020 a unui spaţiu european al criminalisticii statele membre şi Comisia
vor colabora pentru a icircnregistra progrese icircn mai multe domenii icircn scopul asigurării unei administrări a justiţiei şi
a unei securităţi a cetăţenilor imparţiale consecvente şi eficiente
Icircn acest sens pe lacircngă toate aspectele prezentate mai trebuie menţionat faptul că experţii institutului au
aplicat pentru mai multe proiecte europene şi amintim aici doar două dintre ele Programul OLAF - HERCULE
III 2014-2020 şi HORIZON 2020
Putem trage concluzia că icircn ultimii 10 ani Institutul Naţional de Criminalistică a avut o dinamică
ridicată a schimbărilor care a fost susţinută de o serie de factori precum accelerarea procesului creativ
individual şi de grup conceperea şi implementarea unui management dinamic flexibil şi eficient receptivitate
crescacircndă faţă de nou a managerilor de la toate nivelele ierarhice
Conducerea unei schimbări pretinde o gamă largă de aptitudini şi competenţe manageriale iar pentru a
asigura succesul unei schimbări un bun manager trebuie să fie capabil să recunoască momentul punctul critic icircn
care o schimbare ajunge să fie de dorit sau inevitabilă şi să-i facă pe toţi cei implicaţi să simtă că icircntr-un fel sau
altul sunt parteneri la o astfel de iniţiativă
Iar echipa managerială actuală deţine astfel de aptitudini şi competenţe Toţi membrii echipei
manageriale actuale şi-au desfăşurat activitatea icircn cadrul Institutului Naţional de Criminalistică icircncepacircnd din anii
1990-1993 iar icircn aceşti peste 20 de ani s-au format ca experţi criminalişti au contribuit la consolidarea culturii
organizaţionale iar icircn prezent scriu istoria actuală a Institutului Naţional de Criminalistică alături de icircntregul
130
personal creacircnd sinergii şi motivaţii profitabile icircn plan profesional director - expert criminalist dr Gabriel
Ţicircru (2005) director adjunct - expert criminalist biochimist Romică Potorac (2008) şef Serviciu Expertize
Criminalistice - expert criminalist Niculae Savu (2008) şef Serviciu Identificări Judiciare - expert
criminalist Ionel Necula (2001) şef Serviciu Expertize Fizico-Chimice - expert criminalist dr inginer
chimist Maria-Georgeta Stoian (2006) şef Serviciu Biocriminalistică - expert criminalist biochimist
Octavian Conicescu (1999) şef Serviciu Cercetare la Faţa Locului - expert criminalist Pleşea Ion (2012)
Icircn concluzie prin activităţile desfăşurate pacircnă icircn prezent Criminalistica romacircnească s-a dovedit a fi o
şcoală puternică ancorată icircn aspiraţiile sale de a sluji adevărul conectate la tot ceea ce icircnseamnă nou icircn
investigaţia tehnico-ştiinţifică pe plan internaţional capabilă să uimească prin originalitatea soluţiilor şi a
tehnicilor de lucru
Dezvoltarea actuală şi viitoare a Institutului Naţional de Criminalistică va permite icircnscrierea pe noi
orbite ale ştiinţei criminalisticii prin abordarea unor noi metode şi tehnici de lucru iar pentru combaterea
criminalităţii transfrontaliere cooperarea internaţională va reprezenta o prioritate Compatibilizarea şi
interschimbabilitatea bazelor de date naţionale proprii cu bazele de date din ţările Uniunii Europene aplicarea
ştiinţelor criminalistice icircntr-un mod competent uniform astfel icircncacirct schimbul de informaţii să poată fi efectuat
icircn condiţii optime şi să permită dezvoltarea activităţilor icircn reţea reprezintă nu numai o modalitate de dezvoltare
viitoare ci VIITORUL IcircNSUŞI
131
PARTICULARITĂȚI ALE EXAMINĂRII CRIMINALISTICE A BANCNOTELOR ROMAcircNEŞTI
CONTRAFĂCUTE
CONTRACARAREA UNUI FENOMEN PERICULOS PENTRU SECURITATEA MONETARĂ A
STATULUI
Expert criminalist dr Lăzureanu Crișan-Mucenic
Specialist criminalist Picircrvulescu Evelina Andreea
Cuvinte-cheie examinare criminalistică securitate monetară bancnotă contrafacere elemente
de siguranță polimer
Key-words forensic examination monetary security banknote counterfeit security features
polymer
Importanţa economică şi socială a banilor a fost conştientizată din cele mai vechi timpuri după
perioada cacircnd oamenii s-au constituit icircn cadrul societăţii şi făceau schimburi de mărfuri emiterea lor
devenind un atribut al autorităţilor existente iar după părerea noastră va dăinui icircncă mult timp de
acum icircnainte fiind un monopol de stat sau de uniuni statale icircn toată lumea
Trecerea de la valoarea intrinsecă a banilor confecţionaţi din aur şi argint la valoarea extrinsecă
simbolică a bancnotelor s-a putut face o dată cu perfecţionarea tehnicilor de tipărire de fabricare a
hacircrtiilor speciale şi a elementelor de siguranţă menite a descuraja tentativele de falsificare sau
contrafacere
Icircn comunicarea de faţă dorim să scoatem icircn evidenţă particularităţi ale examinării criminalistice
a bancnotelor naţionale din polimer contrafăcute pentru a disemnina experienţa pozitivă dobacircndită icircn
acest domeniu
People became aware of the economic and social importance of money from ancient times after
the period when they were constituted in society and exchanged goods their issue became a symbol of the
authorities and in our opinion will stand still long from now being a state or state unions monopoly
worldwide
The transition from the intrinsic value of the money made from gold and silver to the extrinsic
symbolic value of notes was carried out along with improving techniques of printing papermaking and
special security features designed to deter attempts to forge or counterfeit
In the present article we want to emphasize the specifics of national polymer counterfeit
banknotes forensic examination to share the positive experience gained in this field
Din Antichitate au existat tentative mai mult sau mai puţin reuşite de contrafacere a mijloacelor de
plată fapte comise atacirct de nobili cacirct şi de oameni de racircnd care erau pedepsiţi de legislaţie deopotrivă
Icircn noua legislaţie penală romacircnească se incriminează falsificarea de monede (art 310 alin 1) ca o
infracţiune constacircnd icircn falsificarea de monedă cu valoare circulatorie dar şi falsificarea unei monede emise de
către autorităţile competente icircnainte de punerea oficială icircn circulaţie a acesteia Icircn ceea ce priveşte elementul
material al infracţiunii distingem contrafacerea adică producerea prin imitare a monedei şi alterarea adică
modificarea icircn sens material a monedei
De asemenea o incriminare autonomă a unor acte de pregătire la infracţiunea de falsificare de monedă
şi nu numai este infracţiunea de deţinerea de instrumente icircn vederea falsificării de valori prin care se
pedepseşte cu icircnchisoare de la unu la cinci ani rdquofabricarea primirea deţinerea sau transmiterea de instrumente
sau materiale cu scopu de a folosi la falsificarea valorilor helliprdquo dar şi rdquofabricarea primirea deţinerea sau
transmiterea de echipamente inclusiv hardware sau software cu scopul de a folosi la falsificarea instrumentelor
de platărdquo
Dincolo de falsificarea de monede vizacircnd aşa-zişii rdquoplasatorirdquo care pot fi sau nu din racircndurile celor
care contrafac bancnotele legiuitorul incriminează punerea icircn circulaţie de valori falsificate (rdquopunerea icircn
mişcare a a valorilor falsificate prevăzute icircn art 3010-312 precum şi primirea deţinerea sau transmiterea
acestora icircn vederea punerii lor icircn circulaţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea
de falsificare prin care au fost produserdquo)
Autoritatea statului romacircn prin vocea guvernatorului BNR anunţa la icircnceputul anului 2011 că ţara
noastră este angajată icircntr o acţiune de icircnnoire a bancnotei naţionale prin folosirea unor tehnologii avansate de
realizare a acestor bancnote prin tipărire pe suport din polimer Caracteristicile de siguranţă ale noilor bancnote
132
erau definite ca fiind net superioare acelora realizate prin metodele tipăririi pe hacircrtie iar efortul financiar depus
de stat a fost justificat prin siguranţa conferită de aceste bancnote icircmpotriva contrafacerii şi falsificării precum şi
de fiabilitatea noilor suporturi mult mai rezistente la acţiunea factorilor mecanici chimici dar mai ales la
acţiunea apei De asemenea calitatea acestui tip de suport duce la păstrarea icircntr-o stare foarte bună a elementelor
de securitate pe parcursul mai multor ani
Prima bancnotă cu suport din polimer emisă icircn Romacircnia a fost cea de 2000 lei fiind totodată prima
bancnotă cu acest tip de suport icircntr-o ţară europeană Aceasta a fost emisă cu ocazia eclipsei totale de soare din
11 august 1999 Ulterior toate celelalte bancnote romacircneşti au fost emise pe suport din polimer cele pe suport
din hacircrtie fiind retrase treptat Astfel icircn 2001 Romacircnia devenea a treia ţară alături de Australia şi Noua
Zeelandă cu toate bancnote icircn circulaţie realizate pe suport din polimer
După mai multe acţiuni de denominare a valorii bancnotelor o dată cu stabilizarea monetară şi nu icircn
ultimul racircnd cu progresul tehnologic al echipamentelor IT pe domeniul imprimării s-a constatat apariţia pe piaţă
a unor bancnote din polimer contrafăcute
Din analiza apariţiei la nivel naţional pe piaţa economico-financiară a acestora rezultă că introducerea
suportului de polimer a avut un efect pozitiv asupra fenomenului de contrafacere a monedei naţionale Din 2002
falsurile de monedă au scăzut de la an la an cel mai mic nivel icircnregistracircndu-se icircn anii 2004-2005 urmacircnd din
nou un trend ascendent după anul 2008 icircn contextul crizei economice numărul bancnotelor contrafăcute a
crescut semnificativ (numărul falsurilor descoperite icircn 2009 a fost cu 30 mai mare decacirct icircn 2008) apropiindu-
se de perioadele icircn care bancnotele nu erau realizate pe suport din polimer) observacircndu-se şi o tendinţă de
creştere a nivelului specializării infracţionale prin folosirea unor materiale calitativ superioare şi a unor tehnici
de falsificare moderne
Icircntrucacirct fără a conţine elemente de siguranţă mai uşor de contrafăcut bancnota de 100 lei este
preferata falsificatorilor (reprezintă mai mult de jumătate din totalul contrafacerilor descoperite) valoarea
acesteia asiguracircndu-le profitul iar frecvenţa mare cu care aceasta este icircntacirclnită diminuacircnd atenţia icircncasatorilor
Din acest motiv prezentul studiu se limitează deocamdată la punerea icircn valoare a elementelor contrafăcute ce
concretizează bancnota de 100 de lei din polimer emisă icircn anul 2005
O metodă de contrafacere folosită icircn cazul bancnotelor cu valoare de 100 lei a fost scanarea şi
imprimarea bancnotei pe suport din hacircrtie şi imitarea ferestrei transparente prin decupare şi lipirea unei pelicule
adezive transparente tip scotch Se icircnţelege că prin această metodă nu se imită elementele de protecţie specifice
bancnotei autentice din această cupiură suportul pe care bancnota este contrafăcută este unul diferit fiind
aşadar uşor de depistat iar plasarea acestora a fost constatată icircn locuri şi medii cu oameni ce prezintă o vigilenţă
scăzută cum ar fi pieţe birturi sau locaţii icircn care vacircnzătorii sunt icircn vacircrstă ori nu au foarte bine dezvoltate
percepţiile senzoriale Din punctul de vedere al examinării tehnice acestea nu pun probleme nefiind necesară o
logistică şi echipamente complexe
Fereastra transparentă imitată prin decupare şi lipirea unei pelicule adezive transparente tip scotch
O modalitate destul de interesantă de falsificare a bancnotei cu această valoare a stat la icircndemacircna
lucrătorilor responsabili cu scoaterea din circulaţie a bancnotelor deteriorate Aceştia au constituit prin lipire
bancnote din jumătăţile mai puţin deteriorate ale bancnotelor ce urmau a fi scoase din circulaţie Astfel s-au
obţinut bancnote falsificate ce conţineau elementele de siguranţă specifice ele fiind constituite din bancnote
autentice icircnsă fiecare conţinea două serii şi numere diferite corespunzătoare celor două bancnote din care
proveneau
133
Bancnotă falsificată
Cea mai mare problemă icircn ceea ce priveşte contrafacerea o reprezintă o variantă foarte reuşită a acestei
bancnote supranumită şi bdquoSUPER LEUrdquo realizată icircn condiţii tehnice deosebite imitacircnd practic toate elementele
de siguranţă macroscopice astfel icircncacirct poate icircnşela şi vigilenţa persoanelor avizate cu experienţă icircn domeniu
care nu au la dispoziţie echipamente specifice şi de analiză microscopică
Bancnota la care ne referim la fel ca şi varianta originală este realizată pe suport din plastic şi imită
extrem de bine majoritatea elementelor de siguranţă atacirct destinate publicului vizibile cu ochiul liber dar şi a
celor destinate lucrătorilor din sistemul bancar detectabile cu aparatură specială (lupă lumină UV) şi anume
- Senzaţia de tipărire intaglio pe textul bdquoBANCA NAŢIONALĂ A ROMAcircNIEIrdquo sigla BNR
valoarea nominală clădirea Teatrului Naţional prezentă pe revers La examinarea comparativă senzaţia de
tipărire icircn relief este mai pregnantă la bancnota contrafăcută decacirct la cea autentică
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Filigranul vizibil atacirct icircn transparenţă cacirct şi la o examinare obişnuită a bancnotei (datorită suportului
de plastic) portret şi sigla BNR
134
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Fereastra transparentă reprezentănd cele două măşti ce simbolizează tragedia şi comedia
Elementul ambutisat reprezentacircnd valoarea nominală există icircn cadrul ferestrei icircnsă nu este redat icircn linii fine
orizontale precum la bancnota autentică
Bancnotă contrafăcută Specimen
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Microperforaţiile din zona violetei sunt prezente la SUPER LEU icircnsă orificiile nu sunt la fel de
fine iar la pipăirea zonei pe avers suprafaţa se simte uşor rugoasă
135
Bancnotă contrafăcută Specimen
Bancnotă contrafăcută Specimen avers - revers
- Cerneala bicromatică pe textele din partea stacircngă inferioară a aversului (LEI UNA SUTĂ) ce icircşi
schimbă culoarea de la auriu la verde la modificarea unghiului de examinare
Bancnotă contrafăcută Specimen
136
- Elementele aurii reprezentacircnd panglicile din din fereastra transparentă
- Banda iridiscentă icircn jumătatea din dreapta a reversului de culoare aurie transparentă vizibilă sub
un anumit unghi de examinare redă icircn mai multe racircnduri valoarea 100
- Elementele de suprapunere redacircnd un element floral
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Microtextul - pe aversul bancnotei linia de deasupra textului bdquoBANCA NAŢIONALĂ A
ROMAcircNIEIrdquo ndash icircn interiorul cifrelor ce indică valoarea nominală din colţul stacircnga jos ndash nu se distinge icircntre
desenul floral şi cel al măştii bdquoBNR100rdquo cu galben pe fond bleu pe revers icircn dreptunghiul din partea stacircngă
inferioară şi icircn interiorul cifrelor care redau valoarea icircn colţul dreapta jos
137
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Elementele fluorescente - pe revers dreptunghiul cu valoarea nominală (culoare galbenă) seria şi
numărul pe verticală de culoare neagră din partea sticircngă (fluorescenţă galbenă) şi seria şi numărul pe orizontală
de culoare roşie din partea dreaptă ndash fluorescenţă orange Menţionez că toate bancnotele SUPER LEU icircntacirclnite
icircn activitatea noastră practică au prezentat elementul fluorescent icircn formă de dreptunghi ce conţine valoarea
nominală majoritatea conţin şi seria verticală din partea stacircngă de pe revers icircn fluorescenţă galbenă icircnsă au fost
icircntacirclnite şi bancnote SUPER LEU cu toate cele trei elemente fluorescente (valoarea şi cele două serii) La o
examinare microscopică a marginilor caracterelor fluorescente icircn lumină UV se observă o franjurare specifică
a acestora spre deosebire de elementele fluorescente de pe bancnotele autentice care au un contur bine
definit cu margini ferme
138
Bancnotă contrafăcută Specimen
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Fir de siguranţă
- Imagine latentă - pe revers initialele BNR incorporate in imaginea cladirii vechiului Teatrul
National din Bucuresti vizibile cacircnd bancnota se priveste sub diferite unghiuri de inclinare
139
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Liniatură specială antiscaner şi anticopiere pe ambele feţe ale bancnotei in zona verde deschis
respectiv liniatura fină sub forma de hexagoane vizibilă folosind lupa
Bancnotă contrafăcută Specimen
Dincolo de elementele de siguranţă mai sus prezentate deşi circulă nestingherit fiind descoperit pacircnă
acum numai icircn centrele de procesare SUPER LEUL nu poate trece de examinarea criminalistică microscopică
aceasta evidenţiind marginile franjurate ale elementelor graficii şi cromatica realizată din icircmbinări ale unor
puncte minuscule de cerneală din cele trei culori de bază (cyan galben magenta) Dispunerea stropilor este
specifică imprimării pe principiul jetului de cerneală deoarece apar stropi accidentali de forme neregulate cu
cromatica acelor culori de bază descrise
140
Bancnotă contrafăcută Specimen
Bancnotele din categoria SUPER LEU se deteriorează mai repede decacirct cele autentice prezentacircnd
aspecte nespecifice acestora Astfel suportul din care sunt confecţionate bancnotele SUPER LEU are un
comportament diferit sub acţiunea factorilor externi ducacircnd uneori la dezlipirea celor două pelicule
corespunzătoare aversului şi reversului din care este constituită o astfel de bancnotă Acest fapt nu stinghereşte
icircn vreun fel pe falsificatori aceştia neavacircnd probleme icircn a plasa aceste bancnote icircn circulaţie deoarece fără o
examinare amănunţită şi documentată vizual şi palpabil bancnota nu trezeşte niciun fel de suspiciune
persoanelor care o icircncasează
Cele două pelicule din care este confecţionată bancnota SUPER LEU
Avacircnd icircn vedere că elementele de siguranţă sunt extrem de bine imitate o caracteristică a bancnotelor
SUPER LEU utilă persoanelor neavizate pentru a distinge o astfel de bancnotă de una autentică este prezenţa
unei linii orizontale icircn plus icircn fereastra din dreapta jos din cadrul clădirii Teatrului Naţional de pe revers Este
greu de crezut că aceasta este o greşeală a falsificatorilor fiind probabil un element plasat intenţionat de aceştia
Recent icircnsă am avut de-a face cu bancnote SUPERLEU care nu prezentau acest element
141
Bancnotă contrafăcută Specimen
Fenomenul falsului de monedă romacircnească prezintă o creştere spectaculoasă a calităţii contrafacerilor
prin utilizarea unor tehnologii performante şi a unor materiale calitativ superioare falsificatorii reuşind nu numai
să plaseze bancnotele contrafăcute şi să obţină profit ci şi introducerea icircn circuitul monetar a unor exemplare
care nu trezesc niciun fel de suspiciune icircncasatorilor circulacircnd fără probleme pacircnă la depistarea icircn centrele de
procesare ca urmare a unor examinări specializate
Păstrarea acestui fenomen icircn limite controlabile impune acţiuni intense de prevenire icircn racircndul polulaţiei
instruirea macircnuitorilor de valori dar mai ales acţiuni de combatere prin identificarea cunoaşterea şi
supravegherea zonelor de risc
Bibliografie
1 Augustin Lazăr Sorin Alămoreanu ndash bdquoExpertiza criminalistică a documentelorrdquo editura LUMINALEX
Bucureşti 2008
2 Nicolae Buzatu Gheorghe Popa ndash bdquoExpertizarea bancnotelor şi a altor instrumente de platărdquo editura
Little Star Bucureşti 2005
3 bdquoTratat practic de criminalisticărdquo Vol II editura MAI Bucureşti 1980
4 Noul Cod penal
5 Circulara nr 14 din 21 aprilie 2005 privind punerea in circulatie a bancnotelor si monedelor emisiunea
2005
142
CONTROLUL IDENTITĂȚII PERSOANELOR PRIN TEHNICI BIOMETRICE ȘI RESPECTAREA
DREPTURILOR OMULUI
Prof univ dr Gabriel NAGHI
Universitatea ldquoAndrei Șagunardquo- Constanța
Abstract
As a result of globalization phenomenon migration ndash which in the recent years has taken a new
dimension ndash requires the use of several techniques enabling the identification of persons using highly accuracy
marching processes for large volumes of data keeping the maximum amount of security in using and storing
those data In this situation biometric identification techniques ndash which have been developed after the terrorist
attacks of 11 September 2001 became the main standard of control and surveillance
Any intrusion into a persons life it is against to some extent to the Universal Declaration of Human
Rights also processing storing and using biometric data of a person can be considered a violation of the
fundamental right to privacy Therefore it is very important that when a state adopt coercive measures of
certain rights to establish a balance between the measures taken and the predicted risk taking into
consideration the principle of proportionality
The defenders of biometrics argue that these problems are an inevitable price to be paid to ensure
border security thus the pros and cons still have a debating platform for disputes between the public and
specialists until a consensual solution will be reached
Libera circulaţie ca o consecinţă a globalizării a produs un fenomen de migrare adiferitelor tipuri de
criminalitate şi de perfecţionare icircn pas cu dezvoltarea tehnică ametodelor utilizate icircn activitatea infracțională
Consecinţa o reprezintă dinamizarea relaţiilor icircntre structurilejudiciare icircn special pe planul schimbului de
informații standardizarea tehnicilor de identificare apersoanelor căutate șiaccesul la baze de date comune
Protecția internațională a drepturilor omului a crescut semnificativ icircn ultimul secol fapt datorat icircn mare
parte admiterii de către multe state a normelor legislative fundamentale Un punct comun ce a devenit esențial
este recunoașterea faptului că cetățenii indiferent de statul căruia icirci aparțin trebuie să fie protejați de orice
tendință de deprivare și că legile internaționale trebuie să protejeze persoanele de politicile care le-ar putea afecta
drepturile Aceste măsuri de protecție sunt importante pentru a diminua abuzurile puterii care ar duce la
afectarea vieții libertății sau integrității fizice a indivizilor Fără aceste măsuri și limitări a potențialelor abuzuri
ale exercițiului puterii de către state democrația nu ar putea exista Platforma pe care se intersectează democrația
și drepturile omului este susținută prin administrarea justiției penale care icircncorporează toate procesele și
practicile prin care un stat afectează restracircnge sau icircnlătură drepturi fundamentale
Biometria ndash metodă modernă de stabilire a identității persoanelor
Icircn ultimii ani accentuarea preocupărilor pentru securitate s-a produs datorită creșterii criminalității
transnaționale și a fenomenului terorist care au condus la dezvoltarea interesului față de cercetările icircn potențialul
tehnologiei biometrice de control cacirct mai exact al identității persoanelor Folosită de multă vreme icircn zona
criminalisticii și a proceselor penale precum și icircn sectorul public și cel privat biometria a primit o atenție foarte
mare fiind o cale de a umple golurile icircn metodele tradiționale de control vamal
ldquoFiecare persoană se deosebește de alta printr-un ansamblu de caractere fizice şi morfologice care sunt
personale Identificarea constă deci icircn adunarea caracteristicilor specifice fiecărui individ icircn scopul de a
determina icircn mod riguros și obiectiv identitatea tuturor perioadelor existenței sale Tehnicile de identificare
pluridisciplinare se aplică pe de o parte indivizilor vii și pe de alta cadavrelorrdquo214
ldquoIdentitatea face posibilă legalizarea corespondenţei dintre o persoană fizică şi elementele
identificatoare existente icircntr-un sistem de stocare prin intermediul diverselor mijloace tehnice adică autentifică
existenţa persoanei respectiverdquo215
Biometria se referă la caracteristicile fizice și comportamentale folosite pentru a recunoaște sau verifica
identitatea unei persoane vii Caracteristicile fizice includ amprentele geometria macircinii forma irisului
trăsăturile feței vocea forma urechilor și mirosul corporal Caracteristicile de comportament includ caligrafia
semnăturii ținuta și tipul de mers al persoanei
Evenimentele din 11 septembrie 2001 au reprezentat mecanismul de declanșare a dezvoltării rapide a
domeniului biometriei Icircn octombrie 2001 icircn SUA s-a adoptat The USA Patriot Act care a introdus un set de
214Naghi G 2014 Criminalistică-Fundamente Ed Universul Juridic București p74 215Idem p75
143
măsuri suplimentare solicitate tuturor vizitatorilor străini Aceste măsuri au făcut ca și alte state să-și adapteze
sistemul documentelor de călătorie la procedeele de verificare biometrică pentru a spori securitatea accesului pe
teritoriul național
Informațiile biometrice pot permite agenților de securitate din vamă să realizeze icircn mod rapid și precis
verificări ale identității de tipul unu-la-unu (autentificări) sau unu-la-mai-mulți (verificări) Verificările de tipul
unu-la-unu determină dacă o persoană este cine pretinde că este (de exemplu atunci cacircnd o semnătură este
comparată cu cea de pe un document cu valoare legală) iar verificările de tipul unu-la-mai-mulți presupun
identificarea unui individ dintre mulți alții (de exemplu atunci cacircnd o amprentă este comparată cu mii de alte
amprente dintr-o bază de date)
Controalele la vamă icircn Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii se bazează pe amprentarea fără
cerneală și recunoașterea facial-digitală prin fotografierea digitalizată
Despre pașapoarte
Pașapoartele sunt tratate (de poliție de vameși sau alți reprezentanți ai instituțiilor de control) ca
bdquodovadă a identitățiirdquo Acestea pot indica statusul legal al deținătorului (cetățean rezident vizitator sau imigrant
neautorizat) icircn funcție de localizarea geografică și de prezența sau absența anumitor semne distinctive precum
vize sau ștampile Posesia unui pașaport valid este icircn cele mai multe cazuri o condiție necesară pentru a
traversa icircn mod legal granițele internaționale De asemenea pașapoartele conțin informații individualizate
despre deținătorul lor numele data și locul nașterii iar icircn cele mai recente pașapoarte informațiile personale
ajung la date biometrice (o fotografie a feței deținătorului precum și alte informații biometrice adiționale
precum amprente stocate pe o mașină de citit chip-uri) Pașapoartele viitoare ar putea conține informații despre
ADN-ul sau modelul irisului proprietarului toate acestea pentru a face aceste documente de identitate mai
securizate și mai de icircncredere
Perspectiva de a privi informațiile de pe un pașaport ca reprezentacircnd doar informații despre deținător
este o perspectivă simplistă Pașapoartele (sau alte documente de identificare precum certificate de naștere
permise de conducere sau cărți de identitate naționale) nu reprezintă identitatea ci contribuie la constrituirea
acesteia Icircn mod controversat pierderea pașaportului (sau a altui document de identificare) poate duce la
pierderea identității iar incapacitatea de a deține un pașaport (sau alt document de identificare) poate avea un
impact sever asupra drepturilor legale și morale de a deține o identitate
Dacăreprezentări ale unor anumite caracteristici ale deținătorului nu corespund cu faptele reale (de
exemplu dacă amprentarea de la poarta de control din aeroport nu reușește să producă o potrivire cu amprentele
stocate pe pașaport) persoana care prezintă pașaportul va fi tratată ca un infractor care prin falsificare a icircncercat
un furt de identitate
Pașapoartele nu sunt simple documente induvidualizate ele funcționează și ca mecanisme de sortare
socială și prin urmare de excludere sau includere socială A avea sau a nu avea un document de identitate poate
determina statutul unei persoane de a fi sau nu de icircncredere iar acest fapt diferențiază accesul la anumite
drepturi
Protecția drepturilor fundamentale ale omului icircn condițiile ridicării gradului de securitate al fiecărui
stat
Declarația Universală a Drepturilor Omuluiemisă de Organizația Națiunilor Unite icircn 1948 admite
dreptul la intimitate bdquoNimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare icircn viața sa personală icircn familia sa icircn
domiciliul lui sau icircn corespondența sa nici la atingeri aduse onoarei și reputației sale Orice persoană are dreptul
la protecția legii icircmpotriva unor asemenea imixtiuni sau atingerirdquo216
Dreptul la intimitate include și dreptul la protecția datelor cu caracter personal icircmpotriva posibilelor
acțiuni de procesare a datelor sau de folosire și prezentare a acestora de către entități neautorizate
Corien Prins icircn 1998 a fost prima persoană care a analizat impactul tehnologiilor biometrice asupra
drepturilor fundamentale ale omului icircn forma contextului european Rezultatele cercetării nu au surprins aspecte
negative privind folosirea acelor caracteristici unice ale individului precum amprentele irisul sau geometria
macircinii Punctul de pornire icircn analizele ei a fost observația că bdquocele mai multe dintre tehnologiile biometrice nu
necesită penetrarea suprafeței corporale și de aceea acestea nu pot fi considerate intrusiverdquo217
Cu toate acestea există numeroase implicații ale drepturilor omului icircn colectarea procesarea și
distribuirea caracteristicilor unice de identificare a unei persoane ceea ce a determinat un anumit grad de ruptură
icircntre interesele de securitate a decidenților politici și dreptul la intimitate a celor care devin subiecți ai acestor
măsuri Această ruptură reprezintă centrul dezbaterilor icircn domeniul biometriei
216Organizația Națiunilor Unite 1948 Declarația Universală a Drepturilor Omului Articolul 12 Disponibil pe
httpwwwanrgovrodocslegislatieinternationalaDeclaratia_Universala_a_Drepturilor_Omuluipdf accesat la data de
28072015 217 Prins JEJ 1998 Making our body identify for us legal implications of biometric technologies Computer Law amp
Security Report Vol 14 No 3 pp 159-165
144
Icircn mod normal biometria ar trebui să crească nivelul de securitate al persoanei și icircn nici icircntr-un caz să
fie icircn conflict cu intimitatea persoanei tocmai prin sarcina acesteia de prevenirea furtului de identitate și prin
oferirea unui nivel crescut de anonimitate utilizatorilor Un control automatic va simplifica procedura de
verificare a corespondenței dintre datele criptate pe un document de călătorie și ceea ce se observă la controlul
vamal
Dreptul la intimitate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului stipulate la articolul 12 din
Declarația Universală a Drepturilor Omului precum și icircn articolul 17 din Pactul Internațional cu privire la
Drepturile Civile și Politice emise de Organizația Națiunilor Unite aplicacircndu-se la toate persoanele indiferent
de cetățenie statut migrațional vacircrstă sau sex
Intimitatea este apărată atacirct icircn Europa cacirct și icircn SUA prin convențiile ce privesc drepturile omului și
este aplicată icircn mod egal tuturor indivizilor rezidenți ai acestor jurisdicții Mai mult aceste drepturi sunt
aplicabile icircn Curtea Inter-Americană la Comisia Europeană și Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a familiilor acestora
(ICMW) care a intrat icircn vigoare icircn 2003 și a fost ratificată de 27 de țări protejează dreptul migranților la
intimitate prin Articolul 14218
Dreptul la intimitatea informațiilor cu caracter personal este asigurat prin mecanismele de protecție a
datelor existente sub diferite forme icircn toate țările Adunarea Generală a Drepturilor Omului a eleborat ghiduri
de garanții minimale a folosirii datelor digitalizate cu caracter personal la fel cum a elaborat și Consiliul Europei
și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltarea Economică Rămacircne ca datorie a fiecărui stat icircncorporarea
acestor ghiduri icircn legislația proprie astfel icircncacirct să se asigure protecția datelor cu caracter personal
Cadru legal pentru tehnologia biometrică
Criminaliștii au dezvoltat cele mai multe dintre aplicațiile biometrice pentru a fi folosite de către
instituții ale sistemelor de guvernare Cacircteva dintre aplicațiile biometrice sunt folosite și pentru sectorul privat
Urmărind istoria cele mai multe aplicații ale biometriei (icircn mod special recunoașterea prin amprentă) au fost
create și dezvoltate pentru aplicarea și menținerea legii Recunoașterea pe baza amprentelor digitale a permis
crearea legăturii icircntre o persoană și o anume faptă precum și stabilirea identității persoanelor Mai nou există
interes pe piața comercială icircn dezvoltarea tehnologiiilor biometrice dar doar a celor care permit proceduri de
autentificare automată
Din faptul că există multe variații posibile de metode și tehnici atunci cacircnd se folosesc tehnici
biometrice rezultă problema credibilității și a nivelului de stabilire a adevărului mai ales că relevanța acestora
nu poate fi luată icircn considerație decacirct dacă nu contravin drepturilor fundamentale
Icircn ceea ce privește aplicarea pe o scară largă a biometriei nici un sistem biometric nu este 100 sigur
unele printre care și recunoașterea facială poate avea o rată de eșec de 40 ADN-ul este singura caracteristică
de identificare ce este considerată unică fiecărei persoane dar icircn contextul european actual aceasta nu poate fi
acceptată și nici practicabilă ca posibil identificator Cu toate acestea icircn China se discută posibilitatea includerii
caracteristicilor ADN ca un identificator pe cărțile de identitate ale cetățenilor Scanarea amprentelor digitale și a
irisului oferă un grad sporit de securitate dar aplicarea lor pe scară largă ține icircncă de viitor iar rezolvarea
legislativă se va confrunta cu multe obstacole
Despre stocarea și protecția datelor cu caracter privat
Sunt posibile mai mult opțiuni icircn ceea ce privește modalitatea icircn care șabloanele sunt stocate și folosite
Se poate opta pentru stocarea centralizată icircntr-o bază de date foarte mare (on-line) sau stocarea pe unități de
stocare - smart card (off-line) Atunci cacircnd datele sunt stocate icircntr-o bază de date informația biometrică este de
multe ori conectată la alte informații cu caracter pesonal precum numele sau adresa persoanei existacircnd riscul
preluării și utilizării neautorizate a datelor Nivelul de securitate promis de biometrie și menținerea unui nivel
acceptabil de intimitate sunt posibile utilizacircnd un sistem biometric bazat pe conceptul de descentralizare Astfel
datele biometrice pot fi stocate pe un card iar un cititor biometric poate autentifica proprietarul permițacircndu-i-se
accesul la un anumit serviciuExistă totodată avantajul ca atunci cacircnd apar schimbări caracteristicile biometrice
de pe un dispozitiv portabil să poată fi revocate
Dacă sunt stocate icircntr-un mod centralizat și utilizatorul primește un certificat care icircl autorizează să
efectueze operațiuni proprietarul sistemului (agențiile sau instituțiile guvernamentale) le poate revoca prin
ștergerea informațiilor sau prin declararea invalidității acestora Atunci cacircnd este vorba de un dispozitiv portabil
utilizatorul devine proprietarul informațiilor stocate iar persoana terță (de exemplu proprietarul sistemului) nu
poate opera modificări
Operatorii de date cu caracter personal (servicii speciale instituții publice companii etc) sunt obligați
prin lege să asigure securitatea datelor pe care le prelucrează icircn cadrul activităților pe care le desfășoară
218A se vedeaThomas R (2005) Biometrics Migrants and Human Rights The online Journal of Migration Polity Institute și
EurActive Justice and Security 2004 ldquoHague Programme JHA programme
145
Orice persoană este de fapt un operator de date cu caracter personal pentru că oricine fie companie
fie persoană fizică are măcar un set de date de contact ale unor persoane fizice ndash cu alte cuvinte prelucrează date
cu caracter personal
Protecția datelor cu caracter personal este un domeniu icircn principiu armonizat la nivelul Uniunii ceea ce
icircnseamnă că există o serie de acte europene care ar trebui să asigure o reglementare uniformă chiar dacă unele
aspecte sunt lăsate icircn seamareglementărilor naționale Icircn momentul de față reglementarea europeană este
asigurată de directive care au fost transpuse icircn legislația națională de către fiecare stat membru inclusiv de către
Romacircnia Astfel la noi activitatea normativă a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu
Caracter Personal ndash ANSPDCP ndash (pacircnă icircn 2005 competența aparținea Avocatului Poporului) este scăzută icircn
comparație cu cea din alte state membre ale UE
Icircn prezent asistăm la multiplicarea și intensificarea problematicii datelor cu caracter personal tocmai
datorită faptului că internetul devine o utilitate iar tehnologia cunoaște o zonă de dezvoltare cu totul nouă ndash
internet of things219
Tot mai multe bdquolucrurirdquo ndash telefoane mașini case sisteme de măsurare mijloace media
etcsunt conectate la internet toate implicacircnd și transmiterea de date cu caracter personal Icircn momentul de față o
simplă navigare
pe internet presupune obținerea unor date care pot conduce indirect și eventual treptat la identificarea unei
persoane
Argumente pro și contra biometriei
Apărătorii biometriei argumentează că problemele pe care aceasta le implică sunt un preț inevitabil care
trebuie plătit pentru a asigura securitatea frontierelor
Icircn lupta icircmpotriva migrației ilegale metodele de identificare biometrică prezintă o serie de avantaje
Acestea pot facilita procedurile de returnare prin identificarea țărilor de origine și preveni cererile de azil
multiple și bdquocumpărarea vizelorrdquo (aplicațiile simultane) prin centralizarea și accesul rapid icircn bazele de date
Biometria poate contribui și la reducerea discriminării prin identificarea automată și prin diminuarea
stereotipurilor asociate cu imigranții și cu cei care caută azilPrin intermediul procedurilor biometrice traficanții
și persoanele cu antecedente icircn zona terorismului ar fi icircmpiedicați icircn icircncercările lor de a folosi identități false
Pe lacircngă discriminare principiile protecției datelor cu caracter personal sunt elemente de bază icircn
prevenirea efectelor negative ale folosirii biometriei Principiile de bază sunt datele trebuie obținute icircn acord cu
legea păstrarea acestora trebuie să se realizeze icircn deplină siguranță trebuie să fie precise și reicircnnoite trebuie
folosite doar pentru scopul specificat Pe lacircngă acestea protecția datelor include icircn mod ideal un anumit tip de
mecanism de aplicare a sancțiunilor dacă principiile de mai sus sunt icircncălcate
Cu toate acestea importanța protecției datelor a fost distorsionată de accentul greșit pus pe securitatea
granițelor care compromite de multe ori dreptul la intimitate
Icircn practică poate deveni dificil de respectat aceste principii De exemplu unul din punctele slabe ale
biometriei il reprezintă lipsa de credibilitate fie din eroare fie din vulnerabilitatea la interferențe
O altă slăbiciune a biometriei este faptul că icirci poate lipsi acuratețea De exemplu precizia relativă a
controlului amprentelor va scădea icircn timp mai ales datorită acumulării de informații icircn baze de date gigant
Un alt argument contra biometriei icircl reprezintă bdquodenaturarea informațiilorrdquo ceea ce icircnseamnă că datele
sunt utilizate icircn modul prevăzut icircn momentul icircn care acestea au fost colectate Gradul de eroare al chip-urilor de
tipul celor RFID cuplat cu folosirea bazelor de date foarte mari de la nivel național sau regional ce stochează
infirmații biometrice accentuează riscurile legate de denaturarea informațiilor
Această denaturare pare cumva inevitabilă icircn situația icircn care guvernele naționale icircncearcă să mărească
interoperabilitatea dintre bazele de date și să faciliteze schimburile de date icircntre agențiile publice și cele private
precum companiile aeriene sau agențiile de transportturism
Cu cacirct sunt transferate mai multe date icircntre agenții sau icircntre state cu atacirct există riscul de a intra icircntr-o
zonă controversată a controlului imigranților precum traficul și supravegherea Icircn Marea Britanie au fost deja
adoptate măsuri de supraveghere astfel persoanele icircnregistrate icircn azil sunt monitorizate cu ajutorul unei
bdquoeticheterdquo biometrice (o brățară care arată poziționarea prin satelit)
Cu toate că aceste principii sunt foarte importante ele pot fi folositoare doar dacă sunt stabilite prin legi
Uniunea Europeană a recunoscut nevoia de a icircnființa Directiva pentru Protecția Datelor (9546 EC realizată pe
bază măsurilor legislative anterioare) care să fie icircncorporată icircn legile naționale ale statelor membre
219Conceptul de rdquoInternet of thingsrdquo numit și bdquoInternet of Everythingrdquo desemnează rețeaua de obiecte fizice sau bdquolucrurirdquo
icircncorporate cu dispozitive electronice sofware-uri sau senzori care permit schimbul de date icircntre producție operatori sau alte
dispozitive de conectare bazate pe infrastructura Intițiativei Standardelor Globale a Uniunii Internaționale de
Telecomunicații bdquoInternet of Thingsrdquo permite obiectelor să fie controlate de la distanță prin infrastructura existentă creacircnd
oportunități pentru o mai puternică integrare icircntre lumea fizică și sistemele computerizate rezultacircnd icircn creșterea
eficiențeiacurateții și reducerea costurilor Pentru mai multe detalii a se vedea
httpsenwikipediaorgwikiInternet_of_Things
146
SUA are un cadru legal mult mai vulnerabil icircn privința protecției datelor deoarece măsurile specifice s-
au dezvoltat ad-hoc cu coduri de practică specifice zonei industriale guvernate de o combinație de legi
reglementări și auto-reglementări dar nu legi la nivel federal
Prioritatea acordată securității poate lucra icircmpotriva nevoii de protejare a drepturilor imigranților mai
ales icircn contextul unei vulnerabilități la astfel de măsuri Există argumente precum faptul că preocupările de
securitate sunt icircntr-o anumită măsură o acoperire a neicircndeplinirii pe deplin a obligațiilor reieșite din respectarea
dreptului la intimitate
Acest tip de prioritizare ascunde o serie icircntreagă de practici ce consideră că drepturile fundamentale
precum cel la intimitate sunt icircn corelație cu statutul legal al anumitor cetățeni Astfel de interpretare esteicircn
contradicție cu legile internaționale și arată faptul că nu toți indivizii pot beneficia de aceste drepturi
Icircn loc de concluzii
Asocierea biometriei cu măsurile antiteroriste a legat procedurile biometrice de fenomenul terorist
Securitatea și drepturile omului nu trebuie să devină principii incompatibile iar dezvoltarea tehnologiei
biometice ar putea opera icircn contextul reconcilierii nevoilor și drepturilor pentru toate părțile A găsi spațiul
comun pentru această reconciliere necesită ca folosirea documentelor biometrice să fie proporțională cu riscul
perceput și restricțiile ce sunt o consecință a acestuia pentru libertatea de circulație Acest principiu al
proporționalității necesită ca adunarea datelor să fie adecvată relevantă și icircn scopuri legitime Această problemă
este dezbătură icircn UE icircn comisiile privind protecția datelor prin evaluarea legitimității fundamentale de colectare
a informațiilor de acest tip sugeracircnd că aceste metode nu au icircndeplinit pacircnă acum cerințele de securitate
necesitate și proporționalitate
Bibliografie
1 Bassiouni C (1993) Human rights in the context of criminal justice Identifying international procedural
protections and equivalent protection in national constitutions Duke Journal of Comparative amp
International Law
2 EurActive (2004) Justice and Security Hague Programme JHA programme
3 Naghi G (2014) Criminalistică-Fundamente Ed Universul Juridic București
4 Organizația Națiunilor Unite (1948) Declarația Universală a Drepturilor Omului
5 Prins JEJ 1998 Making our body identify for us legal implications of biometric technologies Computer
Law amp Security Report Vol 14 No 3
6 Thomas R (2005) Biometrics Migrants and Human Rights The online Journal of Migration Polity
Institute
Surse online
httpsenwikipediaorgwikiInternet_of_Things
wwwanrgovro
147
A FI SAU A NU FI PSIHOACTIV
TO BE OR NOT TO BE PSYCHOACTIVE
Comisar şef de poliţie dr ing chimist Emilian Costache
Comisar şef de poliţie dr ing chimist Maria Georgeta Stoian
Experţi criminalişti autorizaţi icircn domeniile
bdquoExpertiza fizico-chimică a probelor materialerdquo şi
bdquoExpertiza drogurilor şi a stupefiantelorrdquo
Institutul Naţional de Criminalistică Serviciul Expertize Fizico-Chimice
Abstract Lately the real issue of the forensic reports in the field of drug analyses seems not to be the
identification of chemical formula of the substances received for analysis but the current legislation they fall
under legislation that suffered changes during the last years Moreover once the steady application of law no
1942011 on combating operations with products likely to display psychoactive effects other than those
regulated by the legislation in force were asked to indicate if the substances identified in the evidence display
or not psychoactive effects Supplementing the lists of the laws no 1432000 and no 3392005 is done very
difficult which makes the new psychoactive substances have enough time to produce their toxic effects on
consumers Then just after they are put on the annex list new derivatives and analogues of them appear on the
drug market Defining generic classes of forbidden substances would have permitted in our opinion a better
combat of drug trafficking just like in other European countries
Keywords new psychoactive substances psychoactive effects antidrug legislation structure-activity
relationship
Rezumat Icircn ultimul timp adevărata problemă a expertizelor criminalistice din domeniul analizei
drogurilor pare să nu mai fie identificarea formulei chimice a substanţelor icircnaintate spre analiză ci icircncadrarea
acestora icircntr-una dintre legile icircn vigoare care au suferit modificări de-a lungul anilor Mai mult odată cu
aplicarea tot mai fermă a legii nr 194 din 2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a
avea efecte psihoactive altele decacirct cele prevăzute de acte normative icircn vigoare suntem chemaţi să ne
pronunţăm dacă substanţele identificate icircn probe au sau nu efecte psihoactive Introducerea cu mare greutate icircn
legea nr 1432000 şi nr 3392005 a noilor substanţe cu efecte psihoactive face ca acestea să aibă timp icircn a-
şi produce efectul nociv asupra consumatorilor Apoi imediat ce acestea sunt introduse pe listele anexă noi
derivaţi sau analogi ai acestora apar pe piaţa drogurilor Definirea unor clase generice de substanţe interzise ar
fi permis icircn opinia noastră o mai bună contracarare a traficului de droguri aşa cum este cazul icircn alte ţări
europene
Cuvinte cheie noi substanţe psihoactive efecte psihoactive legislaţie antidrog relaţie structură-
activitate
1 Introducere
Un drog de sinteză este un analog structural sau funcţional al unei substanţe aflate sub control care a
fost conceput pentru a simula efectele farmacologice ale drogului original evitacircnd icircn acelaşi timp să fie
clasificat drept ilegal sau să fie detectat cu kiturile standard de teste antidrog Drogurile de sinteză includ
substanţele psihoactive care au fost catalogate de către Uniunea Europeană drept noi substanţe psihoactive
(NPS) precum şi analogi ai unor droguri de creştere a performanţelor cum ar fi steroizii de sinteză Unele dintre
acestea au fost iniţial sintetizate de către cercetători din mediul academic sau industrial icircn efortul de a descoperi
derivaţi mai activi dar cu efecte secundare reduse şi au fost ulterior deturnaţi icircn scop ilicit Alte droguri de
sinteză au fost preparate pentru prima oară icircn laboratoare clandestine Deoarece eficacitatea şi siguranţa acestor
148
substanţe nu a fost icircndeajuns evaluată icircn teste pe animale sau oameni utilizarea lor poate conduce la efecte
secundare neprevăzute La sfacircrşitul anilor 1990 şi icircnceputul anilor 2000 s-a icircnregistrat o explozie a vacircnzărilor de
droguri de sinteză pe Internet
Legea 1432000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri era icircn mare foarte clară şi
cuprinzătoare fiind suficient pentru chimistul criminalist să dovedească prezenţa icircn proba primită a cel puţin
uneia dintre substanţele incriminate de legislaţie Nu se punea problema pe atunci de a dovedi că acea substanţă
are efecte nocive asupra sănătăţii şi psihicului uman icircntrucacirct substanţele incriminate de lege erau de mult timp
cunoscute ca structură chimică iar efectele lor nocive fuseseră deja studiate şi dovedite clinic
După apariţia drogurilor de sinteză a urmat o perioadă icircn care nici una dintre aceste substanţe nu era
prevăzută de legislaţia antidrog astfel icircncacirct noile tipuri de droguri (NPS) au invadat piaţa putacircndu-se cumpăra
icircn mod direct sau prin internet După o scurtă perioadă icircn anul 2010 mai multe substanţe care se regăseau
majoritar icircn produsele etnobotanice din Romacircnia au fost introduse icircn tabelele anexă la legea 1432000 printre
care etcatinonă fluorometcatinonă 4-metilmetcatinonă (4-MMC mefedronă) 4-metoximetcatinonă metilonă
butilonă metilendioxipirovaleronă (MDPV) JWH-018 JWH-073 şi JWH-250 Odată cu actualizarea Legii nr
1432000 prin OUG nr 62010 şi HG nr 5752010 aceste substanţe au fost introduse şi icircn tabelul nr I anexă al
Legii nr 3392005 privind regimul juridic al plantelor substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope la
secţiunea Plante şi substanţe aflate sub control naţional a cărei definiţie este conform aceleiaşi legi termen
desemnacircnd plantele şi substanţele cu proprietăţi psihoactive introduse icircn anexele la prezenta lege prin
procedura naţională prevăzută la art 8 alin (3) fapt care confirmă icircn mod oficial icircncă din anul 2010
presupusele efecte psihoactive ale acestor substanţe
Furnizorii de produse ldquoetnobotanicerdquo au sesizat pericolul comercializării acestor substanţe astfel că au
icircnceput să fie importate şi distribuite alte substanţe icircn principiu avacircnd structuri chimice asemănătoare acestora
dar care nu se aflau icircn tabelele anexă ale legilor antidrog
Ca urmare icircn icircncercarea de a stopa flagelul răspacircndirii acestui tip de substanţe cu efecte foarte grave icircn
timp asupra persoanelor care le consumă a fost emisă legea 194 din 2011 care stipula faptul că dacă o substanţă
ce urmează a fi comercializată se presupune a avea efecte psihoactive ea trebuie mai icircntacirci să facă obiectul unui
dosar de avizare din partea ANSVSA Simplul fapt că structura chimică a unei substanţe era asemănătoare cu
cea a unui compus chimic de bază cunoscut deja cu potenţial psihoactiv şi prevăzut de legislaţia antidrog făcea
ca acea substanţă să necesite aprobarea comercializării din partea Agenţiei Ori acest lucru din cunoştinţele
noastre nu s-a realizat pacircnă acum traficanţii de astfel de substanţe intracircnd sub incidenţa acestei legi
2 Cazuistică şi relaţia structură-activitate biologică
De-a lungul anilor Serviciul Expertize Fizico-Chimice a primit spre analiză o multitudine de tipuri de
pulberi şi fragmente vegetale din categoria etnobotanicelor fie ca material gata de bdquoconsumatrdquo fie ca substanţe
pure care urmau să fie amestecate cu substanţe inerte sau stropite pe material vegetal Prezentăm icircn continuare
cacircteva exemple mai deosebite
a) Icircntr-un caz au fost primite două tipuri de fragmente vegetale care s-au dovedit a conţine un amestec
complex format din UR-144 XLR-11 AKB48 (sinonim APINACA) JWH-018 5F-AKB48 (sinonim 5F-
APINACA) AM-2201 şi MAM-2201 un adevărat cocteil letal
149
b) Icircntr-un alt caz s-au primit spre analiză mii de pliculeţe de etnobotanice 216 punguţe 555
Afrodisiac 237 punguţe Puf 883 punguţe DSL Afrodisiac 469 punguţe New Magic Talc Powder 421
punguţe Pure Vibes Talc Powder 61 punguţe Orange Revolution Afrodisiac 3074 punguţe Puf 1741
punguţe Orange Revolution Afrodisiac 1901 punguţe DSL Afrodisiac 477 punguţe 555 Afrodisiac 548 punguţe
Pure Vibes Talc Powder 237 punguţe New Magic Talc Powder
Icircn urma analizelor fizico-chimice a căror finalizare nu este icircntotdeauna uşoară s-au identificat
substanţele alfa-PVP 4-MEC AM2201 şi JWH-122
S-a menţionat anterior faptul că asemănarea structurii chimice a unui compus cu cea a altuia dovedit a fi
drog face ca şi acesta să fie susceptibil de a prezenta aceleaşi efecte biologice Acest fapt se bazează pe relaţia
structură-activitate (SAR) care este relaţia dintre structura chimică sau cea 3D a unei molecule şi activitatea sa
biologică Analiza SAR permite determinarea grupelor chimice responsabile de etalarea icircn organism a unui
efect biologic ţintit Acest lucru permite modificarea efectului sau potenţialului unui compus bioactiv (de obicei
un medicament) prin modificarea structurii sale chimice Chimiştii care sintetizează astfel de substanţe folosesc
tehnici de sinteză chimică pentru a introduce noi grupe chimice icircn compusul bioactiv şi a testa modificările
asupra efectelor lor biologice
Un exemplu de structură chimică ce conduce la un efect analgezic şi antipiretic este fenazona
(antipirina) Prin introducerea unei grupe izopropil se obţine propifenazona (caffetin saridon) a unei grupe
dimetilamino se obţine aminofenazona (piramidon) iar a unei grupări metilamino-metansulfonică se obţine
metamizol (algocalmin) toate cu efecte biologice asemănătoare
150
fenazonă propifenazonă aminofenazonă metamizol
Icircn mod similar icircn clasa drogurilor cel mai elocvent exemplu este structura amfetaminei din care prin
adăugarea unei grupe metil la azot se obţine metamfetamină Aceasta la racircndul ei prin substituţie pe nucleul
aromatic cu o grupare metilendioxi conduce la MDMA toate fiind identificate pe piaţa drogurilor şi avacircnd
acelaşi efect dar cu intensităţi diferite
amfetamină metamfetamină metilendioximetamfetamină
(MDMA)
Din clasa catinonelor prezentăm cacircteva astfel de exemple
etcatinonă 4-MEC 4-MMC bufedronă pentedronă
După cum se poate uşor observa structura moleculară a substanţei 4-MEC (4-metiletcatinonă) este
similară cu cea a etcatinonei şi cu cea a substanţei 4-MMC (4-metilmetcatinonă) De asemenea bufedrona şi
pentedrona au structuri similare etcatinonei
Structura - -PVP) este asemănătoare celei
corespunzătoare substanţei metilendioxipirovaleronă (MDPV)
NN
O
NN
O
NN
ON S
O
OHO
N O
NN
NH2
CH3
NHCH3
CH3
NHCH3
CH3O
O
ON
H
ON
H
ON
H
ON
H
ON
H
151
-PVP MDPV
Aşa cum s-a arătat mai sus etcatinona 4-MMC şi MDPV erau icircn anul 2010 prevăzute de legislaţia
antidrog (substanţe cu proprietăţi psihoactive) ceea ce implică faptul că şi derivaţii acestora cu structuri
asemănătoare 4-MEC bufedronă pentedronă şi -PVP sunt susceptibili să prezinte aceleaşi efecte biologice
adică să fie psihoactive
Referindu-ne icircn continuare la canabinoizii sintetici prin art I alin 2 din OUG nr 62010 substanţa
JWH-018 = Naftalen-1-il-(1-pentilindol-3-il) metanona a fost introdusă icircn tabelul I anexă la legea nr
1432000 iar prin art II alin 3 aceeaşi substanţă a fost introdusă şi icircn secţiunea Plante şi substanţe aflate sub
control naţional a tabelului I anexă din legea nr 3392005 privind regimul juridic al plantelor substanţelor şi
preparatelor stupefiante şi psihotrope
Pe baza asemănărilor structurale se poate afirma că substanţele AM2201 şi JWH-122 identificate icircn
probele de mai sus sunt susceptibile să prezinte efecte psihoactive similare substanţei JWH-018 care se află
deja sub incidenţa legilor antidrog inclusiv a legii nr 3392005 privind regimul juridic al plantelor substanţelor
şi preparatelor stupefiante şi psihotrope
Ca un argument suplimentar celor enunţate şi ca o recunoaştere a efectelor dăunătoare asupra sănătăţii
umane pe care le prezintă prin legea nr 512014 care a efectuat modificări şi completări la legea nr 1432000
privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri substanţele JWH-122 AM-2201
şi 4-MEC au fost introduse icircn tabelul nr I anexă la această lege iar substanţa alfa-PVP -PVP) a fost
introdusă icircn tabelul nr III anexă la legea nr 1432000 De asemenea tot prin legea nr 512014 substanţele
JWH-122 AM-2201 4-MEC şi alfa-PVP au fost introduse icircn tabelul nr I anexă la legea 3392005 privind
regimul juridic al plantelor substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope
c) Icircntr-un alt caz au fost primite spre analiză mai multe tipuri de pulberi dar şi fragmente vegetale
stropite cu aceste pulberi
Icircn urma analizelor s-a dovedit că pulberile conţin pentedronă 4-MEC bufedronă JWH-081 JWH-
122 JWH-210 AM2201 MAM2201 UR-144 RCS-4 A796260 şi AM2233 icircn stare pură sau icircn combinaţii de
cacircte două Icircn fragmentele vegetale s-au mai regăsit pe lacircngă toate aceste substanţe AM1220 şi JWH-203 fie
cacircte una singură fie icircn combinaţii de 3 4 5 şi chiar 6 substanţe ceea ce reprezintă adevărate cocteiluri mortale
De asemenea s-a solicitat să se determine concentraţia de substanţă activă din fragmentele vegetale
pentru a stabili dacă la aceste concentraţii produsul mai poate avea efect psihoactiv Laboratorul nostru nu are
O
N
O
NO
O
152
implementate proceduri de analiză cantitativă dar ca o excepţie icircn acest caz s-a procedat la o determinare
aproximativă a concentraţiei icircn JWH-210 a unui produs vegetal care conţinea doar această substanţă Din
determinările laborioase s-a dedus faptul că fragmentele vegetale au un conţinut de circa 24 JWH-210
raportat la masa de fragmente vegetale Din alte determinări brute mai simple ale concentraţiei de canabinoizi
sintetici aflaţi icircn amestec icircn celelalte probe de fragmente vegetale a rezultat faptul că acestea conţineau de 2 şi
chiar de 3 ori mai multă substanţă activă decacirct procentul de 24 determinat anterior
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA) notează icircn articolul
PERSPECTIVES ON DRUGS - Synthetic cannabinoids in Europe Datorită potenţialului ridicat al unor
canabinoizi sintetici cantitatea de pulbere necesară fiecărei unităţi de produs (nn doză) poate fi extrem de mică
de ordinul a cacircteva miligrame De aceea un kilogram de pulbere brută poate fi utilizată la producerea multor
mii de produse de droguri legale
Tot din publicaţiile de specialitate icircntr-un caz de deces cauzat de consumul de AM2201 a fost
determinată concentraţia de AM2201 din produsul consumat Materialul vegetal a conţinut 08 plusmn 02
AM2201 icircn procente greutate Aşadar la o cantitate de circa 200 mg material vegetal aflat icircn mod uzual icircntr-
un pliculeţ rezultă că o cantitate de circa 1 adică 2 mg de AM2201 poate cauza efecte de o severitate
ridicată Icircntr-un alt raport făcut public se afirmă Una din diferenţele majore dintre canabis şi acest canabinoid
sintetic este mai marea toxicitate acută a lui AM2201 Datorită acţiunii sale agonistice asupra receptorului
canabinoid CB1 şi potenţialului său extraordinar de ridicat efectele secundare la doze ridicate pot ameninţa
viaţa Acest lucru este agravat de faptul că dozarea este foarte dificilă datorită conţinutului diferit icircn ingrediente
active din diversele produse din diversele loturi ale unui aceluiaşi produs sau chiar din interiorul unui aceluiaşi
pachet
Avacircnd icircn vedere faptul că icircn proba analizată cantitativ care conţine cel mai mic procent de canabinoizi
sintetici dintre toate probele de fragmente vegetale analizate icircn cauză s-a pus icircn evidenţă un conţinut de 24
JWH-210 raportat la icircntreaga masă de fragmente vegetale luate icircn analiză rezultă că celelalte probe icircn cauză
conţin concentraţii icircn canabinoizi sintetici mult mai ridicate decacirct unele raportate de literatura de specialitate ca
fiind deja periculoase
3 Consideraţii privind caracterul psihoactiv al substanţelor identificate
Facem mai icircntacirci precizarea că conform codului deontologic nu intră icircn atribuţiile expertului
criminalist să răspundă la probleme de ordin juridic sau să facă icircncadrări icircn legislaţie Totuşi pentru a putea
formula răspunsuri corecte referitoare la comportamentul biologic al substanţelor puse icircn evidenţă am făcut şi
referire la legislaţia antidrog furnizată de aplicaţia informatică LEX Expert
O substanţă psihoactivă o substanţă farmaceutică ce afectează psihicul sau un psihotrop este definit ca o
substanţă chimică ce modifică funcţionarea creierului rezultacircnd alterări ale percepţiei stării de spirit sau
lucidităţii Aceste substanţe se pot utiliza icircn mod recreaţional pentru a schimba intenţionat starea de luciditate a
cuiva sau ca enteogene icircn scopuri rituale spirituale sau şamanice ca un instrument de studiu sau de excitare a
percepţiei mintale
Icircntr-un caz icircn care ni s-a solicitat să ne pronunţăm dacă substanţele identificate icircn probe au cu
certitudine caracter psihoactiv icircntrucacirct la nivelul anului 2012 cacircnd a avut loc acţiunea acestea nu erau
prevăzute icircn mod expres de legea 1432000 sau 3392005 am făcut precizarea că nu suntem abilitaţi să ne
pronunţăm dacă o substanţă are sau nu efecte psihoactive acesta nefiind un atribut al expertizelor criminalistice
De altfel făcacircnd abstracţie de Legea nr 1432000 actualizată 2014 icircn tabelele căreia se regăsesc majoritatea
substanţelor identificate icircn probele analizate nu avem cunoştinţă de existenţa vreunei legi care să impună faptul
ca o substanţă să fie neapărat psihoactivă pentru a cădea sub incidenţa legislaţiei antidrog De aceea
considerăm că stabilirea faptului că o substanţă are cu certitudine proprietăţi psihoactive nu are nici o
relevanţă
Din contră legea nr 1942011 prevede că o substanţă intră sub incidenţa acestei legi chiar şi numai
dacă este susceptibilă să prezinte efecte psihoactive Conform art 3 alin 4 La aprecierea caracterului
rezonabil (al aprecierii că un produs este susceptibil de a avea efecte psihoactive - nn) se pot lua icircn
considerare fără a se limita la acestea caracteristicile produsului icircn principal compoziţia sau lipsa indicării
acestora (lit b) Acest fapt icircnseamnă că icircn urma aflării identităţii substanţelor din compoziţia probelor icircn cauză
(din certificatul de analizăde calitatede conformitate care trebuie să icircnsoţească orice produs destinat
comercializării) deţinătorul putea şi trebuia să prevadă sau cel puţin putea afla de la autorităţi competente
153
faptul că substanţele din compoziţia probelor icircn cauză sunt icircnrudite din punct de vedere chimic cu substanţe
psihotrope aflate deja sub controlul Legilor nr 1432000 şi nr 3392005 actualizate la data de 22072010 (adică
fac parte din aceeaşi clasă de compuşi şisau sunt derivaţi chimici ai acestora) şi icircn consecinţă acestea sunt
susceptibile să prezinte efecte psihoactive similare
Lipsa indicării compoziţiei probelor icircn cauză este din nou un argument prevăzut de Legea nr 1942011
icircn stabilirea aprecierii existenţei unui posibil efect psihoactiv conform citatului de mai sus iar indicarea unei
compoziţii chimice false alta decacirct cea reală (aşa cum este cazul nenumăratelor pliculeţe cu etnobotanice)
echivalează cu lipsa indicării compoziţiei icircntrucacirct compoziţia chimică a unui produs nu poate fi decacirct una
singură şi anume cea reală Necunoaşterea compoziţiei chimice a produsului intră şi aceasta sub incidenţa art
3 alin 4 şi anume lipsa ori insuficienţa elementelor pentru determinarea regimului juridic al produsului (lit
a)
Prin decizia nr 134 din 7 martie 2013 Curtea Constituţională afirmă referitor la o cauză asemănătoare
că autorii deşi au comercializat substanţe al căror regim juridic conţinut caracteristici compoziţie chimică nu
le erau cunoscute pornesc icircn absenţa oricăror elemente certe de la premisa că acestea nu puteau fi substitut icircn
sensul art 2 lit a) din Legea nr 1942011 Acest raţionament contrazice tocmai faptele comise pentru că dacă
nu se cunosc caracteristicile unui produs nu au cum să fie evidente beneficiile sau cel puţin raţiunile pentru care
este pus icircn vacircnzare
Trebuie avut icircn vedere faptul că icircn tabelul nr I anexă al Legii nr 1432000 şi al Legii nr 3392005 aşa
cum se prezenta textul acestora la data de 22072010 se regăseau substanţe ca JWH-018 JWH-073 şi JWH-250
Structura chimică a substanţelor JWH-081 JWH-122 JWH-203 JWH-210 AM2201 MAM2201 AM1220
AM2233 RCS-4 UR-144 şi A796260 care se regăsesc icircn probele vegetale analizate este foarte asemănătoare
cu a celor descrise anterior (uneori diferenţa fiind dată de icircnlocuirea unui singur atom) ca de exemplu JWH-018
şi AM2201 (obţinut prin icircnlocuirea unui atom de hidrogen cu unul de fluor)
JWH-018 AM2201 MAM2201 JWH-122
JWH-210 JWH-250 JWH-081
N
O
N
O
F
N
O
F
N
O
N
O
N
O
ON
O
O
154
JWH-203 RCS-4 UR-144 XLR-11
AKB48 (APINACA) 5F-AKB48 (5F-APINACA)
A796260 AM1220 AM2233
Structurile moleculare ale substanţelor AM2201 JWH-122 şi JWH-210 sunt foarte apropiate de
structura substanţei JWH-018 dar şi celelalte substanţe prezentate au structuri avacircnd o bună parte a scheletului
molecular comună cu acesta Icircn publicaţiile Drug Enforcement Administration din SUA se afirmă că
DEA a determinat de asemenea că pe baza relaţiilor structură-activitate este foarte posibil ca JWH-122 şi
AM2201 să aibă principale efecte farmacologice similare cu cele ale substanţei 1-pentyl-3-(1-naphthoyl)indole
substanţă cunoscută sub numele JWH-018 şi care este sub incidenţa Legii nr 3392005 privind regimul
juridic al plantelor substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope
Ca un argument suplimentar celor enunţate prin completarea tabelelor anexă ale Legii nr 1432000
efectuată de Legea nr 512014 substanţele JWH-081 JWH-122 JWH-203 JWH-210 AM2201 MAM2201
RCS-4 şi UR-144 au fost printre altele incluse icircn categoria drogurilor de mare risc Acest fapt confirmă
afirmaţiile anterioare referitoare la posibilele asemănări ale efectelor biologice ale substanţelor identificate icircn
N
O
ClN
O
N
O
F
NH
NN
O
NH
NN
O
F
N
O
N
O
N
O
N
N
O
N
I
155
probele vegetale icircn cauză comparativ cu cele ale substanţelor deja recunoscute ca fiind dăunătoare sănătăţii şi
catalogate oficial drept droguri la momentul 22072010
De altfel odată cu actualizarea Legii nr 1432000 prin OUG nr 62010 şi HG nr 5752010
substanţele JWH-018 JWH-073 şi JWH-250 au fost introduse şi icircn tabelul nr I anexă al Legii nr 3392005
privind regimul juridic al plantelor substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope la secţiunea Plante şi
substanţe aflate sub control naţional a cărei definiţie este conform aceleiaşi legi termen desemnacircnd plantele
şi substanţele cu proprietăţi psihoactive introduse icircn anexele la prezenta lege prin procedura naţională
prevăzută la art 8 alin (3) fapt care confirmă icircn mod oficial icircncă din anul 2010 presupusele efecte
psihoactive ale acestor 3 substanţe
Coroboracircnd cele enunţate anterior rezultă că substanţele JWH-081 JWH-122 JWH-203 JWH-210
AM2201 MAM2201 RCS-4 şi UR-144 odată ce au fost introduse icircn tabelul nr I anexă al Legii nr 1432000 şi
cel al Legii nr 3392005 (la secţiunea Plante şi substanţe aflate sub control naţional) au fost icircn mod
oficial recunoscute ca avacircnd proprietăţi psihoactive
Din literatura de specialitate (cum ar fi Journal of Forensic Science rapoarte ale Expert Committee on
Drug Dependence şi European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction) rezultă informaţii valoroase
referitoare la caracterul psihoactiv al substanţelor nou apărute pe piaţa drogurilor inclusiv complicaţiile asupra
sănătăţii umane produse de acestea Astfel substanţe ca AM2201 sunt cunoscute drept canabinoizi sintetici
aceştia acţionacircnd asupra receptorilor canabinoidici umani Produsele cu canabinoizi sintetici conţin diverse
concentraţii din canabinoizi sintetici eficienţi care atunci cacircnd sunt fumaţi icircn acelaşi mod ca marijuana produc
efecte psihologice şi efecte fizice asemănătoare dar adesea mai intense Maniera icircn care s-a produs decesul
apare ca fiind legată de complicaţiile psihiatrice cauzate de consumul de AM2201 Ca urmare a expunerii la
consumul unui produs cu conţinut mare de AM2201 decedatul a suferit un episod psihologic dăunător care a
condus la auto-provocarea unor răni fatale
Tot referitor la canabinoizii sintetici se afirmă Efectele dăunătoare descrise icircn literatură care apar
după consumul de canabinoizi sintetici includ tahicardie agitaţie halucinaţie hipertensiune creşterea uşoară a
glucozei icircn sacircnge hipocalemie stare de vomă dureri icircn piept accese mioclonie anxietate extremă conducacircnd la
atacuri de panică şi psihoză acută (risc de sinucidere)
Icircntr-un raport EMCDDA din noiembrie 2011 se prezintă un tabel cu cele mai frecvente noi substanţe
psihoactive identificate la vacircnzare icircn 2011 Printre acestea se regăsesc derivaţi de catinonă (4-MEC MDPV
metilonă mefedronă 34-DMMC) şi canabinoizi sintetici (AM2201 JWH-018 JWH-250 JWH-122)
Icircntr-un număr din 2013 al publicaţiei Journal of Analytical Toxicology sunt prezentate printre alte
studii analize toxicologice de sacircnge efectuate asupra unor persoane din Suedia care au avut nevoie de ajutor
medical şi care au admis că au fumat droguri sintetice Icircntr-unul dintre cazuri s-au găsit icircn sacircnge JWH-203
(majoritar) şi JWH-250 persoana zăcacircnd pe podea cu mişcări spasmodice ale capului tulburări de vorbire şi
halucinaţii
Tot aici se afirmă Toxicitatea canabinoizilor sintetici pare să fie mai periculoasă decacirct cea a
Cannabisului natural probabil datorită potenţialului mai ridicat şi posibil prezenţei totodată a mai multor
canabinoizi diferiţi icircn amestecul de fumat ca şi dificultăţii de a avea o dozare corespunzătoare Efectele toxice
acute pot icircn anumite circumstanţe să contribuie la deces
Icircn publicaţia Drugs of Abuse din anul 2005 a DEA se afirmă Cannabisul conţine substanţe
denumite canabinoizi care sunt specifici plantei Cannabis Unul dintre aceştia delta-9-tetrahidrocanabinol
(THC) este considerat a fi responsabil de cea mai mare parte a efectelor psihoactive caracteristice plantei
Cannabis
Icircntr-un număr din 2014 al publicaţiei Forensic Science Review sunt prezentate studii legate de
farmacologia toxicologia şi efectele adverse ale canabinoizilor sintetici Sunt reamintiţi receptorii canabinoidici
din creierul uman numiţi CB1 şi CB2 şi se afirmă că Icircn general receptorul CB1 este responsabil pentru efectul
psihotropic al Cannabisului şi de aceea abilitatea unui ligand de a se lega de acesta şi de a acţiona ca un agonist
al receptorului CB1 poate să indice potenţialul său de a reprezenta o alternativă la marijuana cu scop
recreaţional Tot icircn acest articol sunt prezentate afinităţi ale diverşilor canabinoizi sintetici faţă de CB1 de
unde rezultă că faţă de afinitatea lui JWH-018 (care este unul dintre primii compuşi prevăzuţi de legislaţia
antidrog din ţara noastră icircncă din anul 2010 - OUG nr 62010) substanţe ca JWH-210 JWH-122 JWH-081 sau
AM2201 prezintă o afinitate pentru CB1 de circa 10 ori mai mare de unde şi potenţialul lor mai ridicat de a avea
efecte biologice comparativ cu clasicul JWH-018 La capitolul Efecte adverse - Psihoză se afirmă S-au
156
raportat halucinaţii după ingestia de JWH-018 JWH-081 JWH-122 JWH-250 JWH-210 sau AM-694
confirmată prin analize toxicologice Pe lacircngă halucinaţii aceşti indivizi au prezentat simptome de delir şi
confuzie Confuzie a fost raportată şi icircn cazul unui bărbat de 18 ani care prezenta agitaţie atacuri de panică
spasme musculare şi puls crescut la care s-a găsit ulterior o concentraţie de 42 ngml de JWH-081 icircn ser
Icircntr-un raport din 2014 al World Health Organization (Expert Committee on Drug Dependence) se
afirmă UR-144 este o substanţă psihoactivă şi are efecte similare cu THC deşi este uşor mai puţin potent
decacirct THC Icircn anul 2013 DEA afirma că UR-144 şi XLR-11 au fost icircntacirclniţi ca adulteranţi (ingrediente -
nn) icircn numeroase produse vegetale care sunt fumate pentru efectele lor psihoactive
Icircn publicaţia Comisiei Europene intitulată New Psychoactive Substances - Projects Studies and
Research funded by the European Commission referitor la un proiect de cercetare derulat pe perioada a 2 ani
(2011-2012) se afirmă Testele efectuate asupra a şase substanţe (AM-694 JWH-210 JWH-018 JWH-073
JWH-122 şi CP-47497-C8) au arătat că există riscul de degradare cromozomială şi de ADN după utilizarea
unora dintre compuşi cauzacircnd posibile riscuri specifice de sănătate icircn special pentru utilizatorii regulaţi Mai
mult studiile pe ţesut de creier uman şi de şoarece au arătat că consumul substanţelor investigate produce efecte
la nivel neuronal ceea ce icircnseamnă afectarea funcţiilor cognitive
Icircntr-un articol din Swiss Medical Weekly intitulat Novel psychoactive substances (designer drugs)
overview and pharmacology of modulators of monoamine signalling se arată că Amestecurile vegetale
(spice) au apărut ca o alternativă legală la Cannabis S-a crezut iniţial că efectele psihotrope erau date de
plantele icircnsăşi Totuşi s-a dovedit că responsabili pentru activitatea psihofarmacologică erau compuşii sintetici
adăugaţi icircn amestecurile de ierburi şi care prezentau acţiune asupra receptorului CB1 Drogurile spice
(etnobotanice - nn) au devenit alternative populare la marijuana printre tineri şi constituie o clasă extraordinar
de mare de noi substanţe psihoactive Canabinoizii sintetici variază considerabil ca structură chimică dar
acţionează icircn acelaşi mod ca agonişti la nivelul receptorului CB1 Cei mai mulţi canabinoizi sintetici produc
efecte globale şi toxice similare tetrahidrocanabinolului (THC) Totuşi canabinoizii sintetici sunt consideraţi a
fi asociaţi cu o mult mai severă psihoză şi agitaţie şi cu mai multe efecte simpatomimetice deoarece sunt
agonişti totali mai puternici ai receptorului şi de asemenea le lipseşte canabidiolul care se găseşte icircn produsele
cu conţinut de THC şi care are proprietăţi anxiolitice şi antipsihotice
Coroboracircnd cele descrise rezultă faptul că nu numai că substanţe ca JWH-081 JWH-122 JWH-
203 JWH-210 AM2201 MAM2201 RCS-4 şi UR-144 au fost introduse icircn tabelele anexă ale legilor
antidrog dar există şi numeroase publicaţii care aduc dovezi asupra caracterului psihoactiv pe care-l prezintă icircn
primul racircnd canabinoizii sintetici dar şi derivaţii de catinonă
4 Legislaţia pe care ne-o dorim
Icircn septembrie 2015 icircn Polonia a avut loc un seminar dedicat experţilor criminalişti din domeniul
analizei fizico-chimice icircn cadrul proiectului european Ştiinţa criminalistică - provocare comună pentru forţele
de ordine din Uniunea Europeană Cu această ocazie participanţi din Polonia Ungaria Letonia Lituania şi
Romacircnia şi-au prezentat metodele de analiză utilizate precum şi cacircteva aspecte cu privire la legislaţia antidrog
din propria ţară
Astfel am aflat că icircn Ungaria există o legislaţie privind NPS icircncepacircnd cu 3 aprilie 2012 Aceasta
prevede 4 clase principale de compuşi cu definiţii generice pentru canabinoizi sintetici catinone triptamine şi
fenetilamine Definiţiile generice pentru canabinoizi sintetici şi catinone au fost extinse icircn ultimii ani Pe lacircngă
aceste 4 clase mai există o listă de compuşi menţionaţi individual care nu se icircncadrează icircn vreuna din cele patru
clase La descoperirea unei noi substanţe pe piaţă dacă aceasta nu se icircncadrează icircntr-una din cele 4 clase după
circa 1-2 ani se stabileşte cu certitudine dacă va fi icircnscrisă sau nu icircn lista suplimentară putacircnd deveni astfel
interzisă
O situaţie similară este icircn Letonia unde icircncepacircnd cu 23 februarie 2013 legislaţia prevede 18 grupuri de
substanţe definite generic devenind icircn acest mod atotcuprinzătoare iar icircncepacircnd cu 1 iunie 2015 orice analog
structural al unui grup devine automat sub control S-a raportat astfel că toate substanţele psihoactive
identificate icircn Letonia cad sub incidenţa legii eliminacircndu-se necesitatea actualizării unor liste interminabile de
substanţe actualizări care se fac de regulă prea tacircrziu
Icircn Lituania există liste de substanţe aşa cum prevede şi legislaţia din ţara noastră icircnsă actualizarea
acestora se face de două ori pe an ceea ce face ca o substanţă să poată fi sub control la scurt timp de la apariţia ei
157
pentru consum Din datele UNODC rezultă că icircncepacircnd cu 10 august 2011 aceste liste au fost suplimentate cu 6
grupuri de substanţe definite generic care acoperă clasa catinonelor şi a canabinoizilor sintetici
Icircn Polonia numai anul acesta au fost introduse pe listele anexă ale legislaţiei antidrog un număr de 114
substanţe psihoactive noi
Icircn Romacircnia legea nr 1432000 a fost actualizată icircn 2014 prin introducerea a 30 de substanţe noi icircnsă
această actualizare a fost efectuată oarecum tacircrziu după ce piaţa drogurilor fusese invadată de cacircţiva ani de
aceste substanţe Odată prevăzute de această lege de regulă ele nu mai se regăsesc pe piaţă urmacircnd să apară
diverşi derivaţi sau analogi ai acestora care nu se mai regăsesc icircn listele legii nr 1432000 Pe de altă parte
legea nr 1942011 ar trebui să acopere acest vid legislativ icircntrucacirct aici sunt prevăzute substanţele posibil
psihoactive După cum am arătat icircn cuprinsul articolului există multe dezbateri şi argumentări pe seama
definiţiilor şi a etichetării unei substanţe ca fiind psihoactivă sau posibil psihoactivă inculpaţii făcacircnd tot
posibilul pentru a contracara cu argumente juridice concluziile rapoartelor criminalistice şi prevederile legii
Au existat voci inclusiv un avocat care au afirmat că prin interzicerea comercializării unor substanţe
care s-ar icircncadra icircn definiţiile generice ale legislaţiei antidrog s-ar icircngrădi libera circulaţie a mărfurilor Ori
aceasta este o abordare puerilă icircntrucacirct odată ce o substanţă care s-ar icircncadra icircn aceste definiţii şi care ar fi
benefică din punct de vedere farmacologic ar fi supusă comercializării aceasta ar obţine imediat licenţă din
partea organelor abilitate Din contră dacă substanţa nu şi-ar dovedi beneficiile farmacologice sau dintr-un alt
domeniu de interes industrial nu ar exista raţiuni pentru care aceasta să fie comercializată şi icircn mod absolut
normal comercializarea ei ar fi interzisă icircn mod justificat Aşa cum am arătat există mai multe state care au
introdus liste generice de substanţe interzise şi cărora nu li s-a reproşat din partea organismelor europene sau
internaţionale că ar icircngrădi libera circulaţie a mărfurilor
Aşa cum am menţionat icircntr-un articol anterior dacă experţii Institutului Naţional de Criminalistică ar fi
fost consultaţi icircn privinţa acestei legislaţii ar fi sugerat o abordare similară ţărilor vecine cu definiţii generice
care să acopere atacirct substanţele existente icircn prezent cacirct şi derivaţii sau analogii care urmează să apară icircn viitor
pe piaţa drogurilor S-ar fi evitat astfel lunga aşteptare pacircnă ce o substanţă să fie inclusă icircn listă şi s-ar fi evitat
dezbaterile icircn contradictoriu din justiţie icircn privinţa caracterului unei substanţe de a fi sau a nu fi psihoactivă
5 Bibliografie
1 UNODC Laboratory and Scientific Section Portals - Countries and Legal Systems
2 World Health Organization Expert Committee on Drug Dependence - AM2201 Critical Review
Report UR-144 Critical Review Report - Geneva 16-20 iunie 2014
3 K2 Toxicity Fatal case of psychiatric complications following AM-2201 exposure - J Forensic Sci
2013 November 58(6) 1676-1680
4 European Monitoring Centre for Drug and Drug Addiction - Online sales of new psychoactive
substanceslegal highs summary of results from the 2011 multilingual snapshots 15 noiembrie
2011
5 European Monitoring Centre for Drug and Drug Addiction - Perspectives on drugs Synthetic
cannabinoids in Europe 28 mai 2013
6 Toxicological Findings of Synthetic Cannabinoids in Recreational Users - Journal of Analytical
Toxicology 2013 1-8
7 Pharmacology Toxicology and Adverse Effects of Synthetic Cannabinoid Drugs - Forensic Sci Rev
2653 2014
8 European Commission - New Psychoactive Substances Projects Studies and Research funded by the
European Commission
9 Novel psychoactive substances (designer drugs) overview and pharmacology of modulators of
monoamine signalling - Swiss Med Wkly 2015 145w14043
158
10 Drug Enforcement Administration - UR-144 (TCMP-018 KM-X1) and XLR11 (5-F-UR-144) mai
2013
11 The Practice of Structure Activity Relationships (SAR) in Toxicology - Toxicological Sciences 56
8ndash17 (2000)
12 Review of methods for assessing the applicability domains of SARS and QSARS Paper 4 SAR
Applicability Domain 27 septembrie 2004
159
CONTRIBUŢIA EXPERTIZEI FIZICO-CHIMICE IcircN AFLAREA
ADEVĂRULUI IcircN CAZUL UNEI EXPLOZII
The contribution of physical-chemical expertise due to find
the truth in case of explosion
Comisar şef de poliţie chimist Stoica Mihai
Comisar şef de poliţie chimist Ianculescu N Gabriela
Subcomisar de poliţie chimist Stimeriu Lucian-Augustin
IGPR - Institutul Naţional de Criminalistică
ABSTRACT
An explosion is a rapid increase in volume and release of energy in an extreme manner usually with the
generation of high temperature and the release of gases
The causes of explosions are natural astronomical chemical electrical magnetic mechanical by
vaporization and nuclear
Supersonic explosions are created by ldquohighrdquo explosives are known as detonations and generate supersonic shock
waves Subsonic explosions are created by ldquolowrdquo explosives through a slower burning process known as
deflagration
In this study we present a case of explosion which was produced by an electrical cause The samples
from the scene of explosion (soil electrical cables) were analysed using micro X-Ray Fluorescence
Spectrometry (XRF) Infrared Spectroscopy (FT-IR) and Gas Chromatography with Flame Ionization Detector
(GC-FID)
Key words explosion electrical cable soil lead
SUMAR
O explozie reprezintă o creştere rapidă a volumului şi o eliberare de energie icircntr-o manieră extremă de
obicei cu generarea unei temperaturi mari şi cu eliberare de gaze
Cauzele exploziilor sunt astronomice chimice electrice magnetice mecanice nucleare prin vaporizare
etc
Exploziile create de explozivi bdquoputernicirdquo - detonaţii care generează unde de şoc supersonice sunt
cunoscute ca explozii supersonice
Exploziile create de explozivi slabi prin intermediul unui proces de ardere mai lentă - deflagraţie sunt
cunoscute ca explozii subsonice
Icircn această lucrare se va prezenta cazul unei explozii produse ca urmare a unei cauze de natură electrică
Probele ridicate de la faţa locului (sol cabluri electrice) au fost analizate folosind speoctrometria de fluorescenţă
cu raze X spectrosopia icircn infraroşu şi gazcromatografia cu detector cu ionizare icircn flacără
Cuvinte cheie explozie cablu electric sol plumb
Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Romacircne (DEX) explozia este o reacţie chimică sau fizică
foarte rapidă violentă icircnsoţită de efecte mecanice sonore termice luminoase
Exploziile pot avea cauze astronomice chimice electrice magnetice mecanice nucleare prin
vaporizare etc
Exploziile de natură electrică pot fi create de un defect electric de mare intensitate prin formarea unui
arc electric de icircnaltă energie care lichefiază rapid metalul şi deteriorează materialele izolante
Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă icircntre doi electrozi sub tensiune Icircn condiţii
normale de funcţionare a instalaţiilor electrice arcul electric apare icircn momentul deschiderii unui circuit electric
prin intermediul contactelor mobile ale icircntrerupătoarelor şi separatoarelor
Dacă parametrii acestui arc se icircncadrează icircn limitele capacităţii de rupere a icircntrerupătorului
(separatorului) el se stinge fără consecinţe
Dacă apare icircn alte puncte unde icircn mod normal nu este prevăzut să apară sau dacă depăşeşte capacitatea
de rupere a aparatajului apar efectele distructive
160
Efectele periculoase ale arcului electric ca sursă de iniţiere şi de aprindere a incendiilor şi exploziilor
rezultă din temperatura mare ce se produce icircntre 3000 şi 5000degC şi din cantităţile relativ mari de energie
disipată icircntr-un timp foarte scurt
Datorită temperaturilor mari arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiilor şi
aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri izolante hacircrtie carton cauciuc policlorură de vinil mase
bituminoase etc)
Orice circuit electric este compus din conductori care transportă curentul electric de la sursă spre
utilizator Conductorii sunt protejaţi cu manta izolatoare pentru a se preveni contactul dintre ei dintre ei şi
mediul icircnconjurător sau atingerea de către o persoană
La trecerea curentului electric conform Legii lui Joule este generată o cantitate de căldură
proporţională cu cantitatea de electricitate
Dimensionarea corectă a cablurilor presupune disiparea acestei călduri pacircnă la o temperatură de
echilibru cu mediul icircnconjurător suficient de coboracirctă
Dacă curentul nominal este depăşit o perioadă mai mare de timp apar supraicircncălziri care pot constitui
surse de aprindere
Sursele de aprindere a cablurilor se datorează creşterii temperaturii peste limita de aprindere a izolaţiei
sau a materialelor combustibile din apropiere care pot avea drept cauze
- curenţi de suprasarcină provocaţi de conectarea unor consumatori de putere prea mare
- curenţi de defect ca urmare a deteriorării izolaţiei
- creşterea temperaturii ambiante sau icircnrăutăţirea disipării căldurii local sau pe porţiuni mai mari
- contacte imperfecte la conexiunea cablurilor etc
Un caz de explozie probabil de natură electrică a avut loc icircntr-un cartier din municipiul Bucureşti care
a provocat distrugerea parţială a unui autoturism (foto 1) şi deteriorarea unei porţiuni de asfalt aferentă
trotuarului cu formarea unei zone care prezintă urme materie de culoare gri-albăstrui (foto 2) Probele ridicate icircn
această cauză au făcut obiectul unui număr de două rapoarte criminalistice
Foto 1 Foto 2
Iniţial s-a presupus că explozia a fost provocată de acumulări de gaze naturale
S-au executat escavări icircn zona conductei de gaze şi s-a constatat că aceasta este intactă (foto 3 divide 5)
161
Foto 3 Foto 4 Foto 5
Icircn apropierea conductei de gaze s-au evidenţiat două trasee de cabluri electrice marcate cu săgeţi de
culoare galbenă icircn foto 4 şi foto 5
Icircn zona care prezenta urme materie de culoare gri-albăstrui s-au executat escavări observacircndu-se şi icircn
adacircncime zone de sol cu urme materie de aceeaşi culoare (foto 6 divide 8) probe care au făcut obiectul primului
raport criminalistic
Foto 6 Foto 7 Foto 8
De asemenea icircn timpul escavărilor s-a observat lipsa unui fragment de aproximativ un metru dintr-un
traseu de cabluri electrice (foto 9)
Atacirct capătul dinspre branşamentul de gaze cacirct şi capătul dinspre autoturismul avariat au fost ridicate icircn
vederea examinărilor ulterioare Aceste probe au făcut obiectul celui de-al doilea raport criminalistic
162
Foto 9
La capătul traseului de cablu electric dinspre branşamentul de gaze (foto 10 şi foto 11) nu existau fire
electrice conductoare iar mantaua izolatoare era degradată termic (foto 12) comparativ cu capătul opus al
aceluiaşi traseu de cablu (foto 13)
Foto 10 Foto 11
Foto 12 Foto 13
Capătul traseului de cablu electric dinspre autoturismul avariat (foto 14 şi foto 15) era icircn stare avansată
de degradare (foto 16) comparativ cu capătul opus al aceluiaşi traseu de cablu (foto 17)
163
Foto 14 Foto 15
Foto 16 Foto 17
Prin examinarea icircn laborator a urmelor materie de culoare gri-albăstrui care au făcut obiectul primului
raport criminalistic s-a constatat că acestea erau conglomerate de sol lutos impregnate o substanţă de culoare gri-
albăstrui constituită din plumb (figura 1 şi figura 2)
Figura 1
164
Figura
2
Urmele materie puse la dispoziţie nu conţin produse petroliere inflamabile sau substanţe explozive din
colecţia laboratorului (trinitrotoluen nitroglicerină nitroceluloză hexogen pentrită tetril)
Icircn urma examinării fragmentelor de cablu care au făcut obiectul celui de-al doilea raport criminalistic s-
au constatat următoarele
A Fragmentul de cablu dinspre branşamentul de gaze are următoarea structură constructivă (foto 18 divide
20)
- mănunchi de conductori monofilari din aluminiu fiecare conductor are dimensiunile aproximative l x
oslash = 110 x 2 mm
- izolaţie neagră confecţionată dintr-un copolimer pe bază de etilenă şi acetat de vinil
- izolaţie transparentă confecţionată din polietilenă
- izolaţie neagră confecţionată dintr-un copolimer pe bază de etilenă şi acetat de vinil
- icircnveliş din material textil confecţionat din fibre sintetice de tip poliester
- bandă de ecranare confecţionată din aluminiu cu grosimea de 04 mm pe suprafaţa
căreia este aplicată o folie transparentă confecţionată din polietilenă
- manta de culoare roşie confecţionată din polietilenă
Foto 18
165
Foto 19 Foto 20
Acest fragment de cablu prezintă similitudini constructive cu cablul tip ARE4H5EX (foto 21) care
prezintă următoarea structură constructivă
1 - conductor de aluminiu multifilar rotund compactizat clasa 2 conform SR EN 60228
2 - ecran semiconductor extrudat
3 - izolaţie de polietilenă reticulată
4 - ecran semiconductor extrudat
5 - bandă semiconductoare cu blocare la apă
6 - bandă de aluminiu grosime 03 mm cu copolimer aderentă la mantaua de PE
7 - manta de PE medie densitate de culoare roşie
Foto 21
B Fragmentul de cablu dinspre autoturismul avariat are următoarea structură constructivă (foto 22 divide
24)
- trei mănunchiuri de conductori monofilari din aluminiu (AC) cu izolaţie din hacircrtie (H) impregnată cu
un produs care conţine acizi graşi fiecare conductor monofilar are dimensiunile aproximative l x oslash = 120 x 3
mm
- izolaţie de hacircrtie impregnată cu un produs care conţine acizi graşi
- manta confecţionată din plumb (P)
- icircnveliş de protecţie format din substanţă neagră (bitum)
- icircnveliş de protecţie din hacircrtie
- benzi confecţionate din fier (B)
166
Foto 22
Foto 23 Foto 24
Acest fragment de cablu prezintă similitudini constructive cu cablul tip ACHPBI (foto 25) care prezintă
următoarea structură constructivă
- trei mănunchiuri de conductori monofilari din aluminiu (AC) cu izolaţie de hacircrtie (H)
- izolaţie de hacircrtie impregnată
- manta din plumb (P)
- icircnveliş de protecţie format din substanţă neagră (bitum)
- icircnveliş de protecţie din hacircrtie
- icircnveliş de protecţie (armături) din benzi de oţel (B)
- icircnveliş de protecţie din iută (I)
167
Foto 25
Din literatura de specialitate este cunoscut faptul că temperatura arcului electric este cuprinsă icircntre 3000
şi 5000oC temperaturi care sunt superioare atacirct temperaturilor de topire cacirct şi temperaturilor de fierbere ale
plumbului (1740oC) aluminiului (2060
oC) fierului (2740
oC) şi ale materialelor izolante (polietilenă copolimer
etilenă-acetat de vinil bitum hacircrtie)
168
BIBLIOGRAFIE
1 Wikipedia the free encyclopedia
httpenwikipediaorgwikiExplosionElectrical_magnetic
2 httpspompieriipregwordpresscomprevenire-2cauze-de-incendiu
3 httpelectricitateinfo201111
4 httpwwwiproebro
169
APORTUL PROBELOR TEXTILE IcircN ELUCIDAREA
UNOR CAUZE PENALE
CONTRIBUTION OF TEXTILES MICROTRACES
IN SOLVING UP OF SOME CRIMINAL CASES
comisar şef de poliţie chimist Ene Carmen Luminiţa
subcomisar de poliţie chimist-fizician Savu Lorena-Magdalena
IGPR - Institutul Naţional de Criminalistică
Abstract
Analiza icircn laborator a probelor de natură textilă (fibre fire fragmente de materiale textile) este
importantă icircn cercetarea criminalistică pe plan mondial
Aceste probe aduc contribuţii decisive la elucidarea cauzelor penale (accidente rutiere cu părăsirea
locului faptei omoruri tacirclhării violuri etc)
Tehnicile analitice din dotare permit valorificarea acestui gen de microurme putacircndu-se astfel stabili o
corespondenţă fidelă cu realitatea faptelor petrecute
Abstract
Laboratory analysis of textile evidence (fibers threads fragments of fabrics) is important in forensic
investigation research all over the world
These evidence crucially contributes to the criminal cause gathering evidence (eg in case of hit and
run traffic accidents homicides burgalaries rapes etc)
Analitical technic used in the laboratory allows the capitalization of those kind of microtraces although it
can be established a faithful correspondence with the facts that already took place
Icircn lumea ştiinţei criminalistice există interes major pentru interpretarea fibrelor ca dovadă şi astfel este
promovată şi ideea de cercetare icircn acest domeniu
Studiile referitoare la transferul şi persistenţa fibrelor sunt la fel de importante pentru a ajuta icircn
demonstrarea valorii de dovadă a fibrelor
De asemenea au fost efectuate şi studii cu privire la efectul condiţiilor de mediu (apă raze solare
icircngropare icircn sol acţiunea temperaturii ridicate etc) asupra fibrelor textile care pot duce la degradarea acestora
icircntr-o măsură mai mică sau mai mare
Prin valorificarea acestui gen de microurme cu ajutorul mijloacelor şi metodelor tehnico-ştiinţifice special
adaptate şi perfecţionate se poate stabili corespondenţa fidelă cu realitatea faptelor petrecute
Icircn acest context examinarea fibrelor textile utilizacircnd mijloace tehnice noi de examinare şi analiză
instrumentală se bucură de o importanţă majoră icircn cercetarea criminalistică pe plan mondial
Criminaliştii trebuie să urmărească pe parcursul cercetării la faţa locului nu numai fragmentele de
dimensiuni relativ mari de materiale textile ci mai ales microurmele de fibre invizibile cu ochiul liber icircn lumină
naturală care pot aduce contribuţii importante la soluţionarea cazurilor Asemenea probe minuscule pot fi
extrem de importante icircntr-o investigaţie deoarece dimensiunile mici şi foarte mici ale microurmelor fac ca
făptuitorul să nu sesizeze crearea acestora la faţa locului şi ca urmare să nu le poată altera intenţionat
Importanţa schimbului de microfibre textile este aceea că leagă un subiect de un obiect de o locaţie sau de alt
individ
Analiza probelor textile (fibre fire materiale textile) este importantă icircn criminalistică pentru că
furnizează informaţii utile icircn elucidarea unor cauze penale (omoruri morţi suspecte accidente rutiere violuri
etc)
170
Astfel se pot analiza fibre şi microfibre textile prelevate de pe obiectele (cuţit topor bacirctă lopată etc)
cu care s-au săvacircrşit infracţiunile de omor lovituri cauzatoare de moarte tentativă de omor de pe obiectele de
icircmbrăcăminte purtate de victimă sau suspect icircn momentul săvacircrşirii infracţiunii (tricou fes haină pantaloni
cămaşă mănuşi etc)
171
Vom prezenta icircn continuare cacircteva cauze penale de tentativă de omor şi distrugere precum şi de
ucidere din culpă şi părăsirea locului accidentului icircn urma cărora s-au stabilit corespondenţe icircntre probele de
natură textilă identificate la faţa locului şi probele de referinţă
1 Icircntr-o cauză de tentativă la omor şi distrugere prin incendiere persoana suspectă a folosit un
dispozitiv tip cocktail Molotov pentru a incendia casa victimei aceasta a fost distrusă parţial iar victima a suferit
arsuri pe o suprafaţă mare a corpului (foto nr 1 - 4)
172
Foto nr 1 - 4
Cu ocazia cercetării locului faptei s-a descoperit la exteriorul locuinţei sub fereastra spartă a casei
victimei un fragment de material textil roşu semicarbonizat
Un fragment de material textil de aceeaşi culoare (roşie) s-a ridicat dintr-o geantă din portbagajul
autoturismului persoanei cercetate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare
Examinările efectuate icircn laborator au demonstrat faptul că cele două fragmente de material textil roşu
litigiu respectiv comparaţie prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice (tipul materialului
modul de alcătuire şi torsiune al firelor natura şi nuanţa culorii fibrelor şi compoziţia chimică) - foto nr 5 - 12 şi
figurile nr 1 2
Foto nr 5 - proba icircn litigiu Foto nr 6 - proba de referinţă
(aspect macroscopic) (aspect macroscopic)
Foto nr 7 - aspect material textil Foto nr 8 - probă textilă de
icircn litigiu (aspect macroscopic) referinţă (aspect macroscopic)
173
Foto nr 9 - fibre textile icircn litigiu Foto nr 10 - fibre textile de referinţă
(aspect microscopic icircn lumină artificială)
Foto nr 11 - fibre textile icircn litigiu Foto nr 12 - fibre textile de comparaţie
(aspect microscopic icircn lumină polarizată)
Figura nr 1
174
Figura nr 2
2 Icircntr-o cauză de ucidere din culpă şi părăsirea locului accidentului fără icircncuviinţarea organelor de
poliţie persoana inculpată este găsită după cacircteva zile de la momentul producerii accidentului
Proba icircn litigiu este constituită din două fire textile de culoare albă cu o lungime de circa 3 cm fiecare (foto
nr 13) ridicate de pe capătul hulubei din partea stacircngă a atelajului hipo aparţinacircnd numitului MA Victima
accidentului numitul TA la momentul producerii acestuia era icircmbrăcat cu o cămaşă de culoare albă cu
dungi verticale de culoare roşie
Pentru probarea infracţiunii au fost necesare analize fizico-chimice ale probelor textile ridicate
din cacircmpul infracţiuniiccidentului soldat cu moartea victimei conducătorul auto părăseşte
Foto nr 13 - proba textilă
icircn litigiu (aspect macroscopic)
Proba de comparaţie (foto nr 14 - 15) pusă la dispoziţie este constituită dintr-o cămaşă bărbătească
albă cu macircneci scurte de culoare albă cu dungi verticale de diverse grosimi şi culori (roz roşu icircnchis şi bleu)
Pe toată suprafaţa cămăşii se evidenţiază urme materie de culoare brun-roşcat cu aspect de sacircnge
175
Foto nr 14 - 15 - cămaşa (faţă şi spate)
(aspect macroscopic)
Examinările microscopice icircn lumină artificială şi polarizată au evidenţiat că
- proba textilă icircn litigiu este constituită din două fire textile albe textile simple torsionate Z
multifibrilare formate din fibre textile naturale de provenienţă vegetală bumbac alb (icircn lumină artificială)
precum şi din fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester alb icircn lumină artificială
(foto nr 16 17)
Foto nr 16 17 - fibre textile icircn litigiu
(aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
- proba textilă de comparaţie este constituită dintr-o cămaşă albă cu dungi verticale de culoare roz
roşu icircnchis şi bleu Cămaşa este confecţionată dintr-un material textil tip ţesătură realizată din fire textile albe
roz roşu icircnchis şi bleu Firele textile albe sunt simple torsionate Z multifibrilare formate din fibre textile
naturale de provenienţă vegetală bumbac alb precum şi din fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri
sintetici tip poliester alb (foto nr 18 19)
176
Foto nr 18 19 - fibre textile de comparaţie
(aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Analiza prin spectroscopie de absorbţie icircn infraroşu cu un spectrometru FT-IR Tensor 27 tip Bruker a
fibrelor textile albe icircnaintate au demonstrat că spectrul fibrelor textile albe litigiucomparaţie au aceeaşi
conformaţie şi benzi de absorbţie dispuse la aceleaşi lungimi de undă cu spectrul fibrelor textile naturale de
provenienţă vegetală bumbac şi cu spectrul fibrelor textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip
poliester (figurile nr 3 4)
Figura nr 3
177
Figura nr 4
Examinarea comparativă a probelor textile puse la dispoziţie a evidenţiat faptul că cele două fire textile
albe icircn litigiu prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice (modul de alcătuire şi torsiune al
firului natura şi nuanţa culorii fibrelor compoziţia chimică) cu cele ale firelor textile albe utilizate la
confecţionarea cămăşii model de comparaţie pusă la dispoziţie (foto nr 20 21)
Foto nr 20 21 - fibre textile litigiucomparaţie
3 Icircntr-o cauză de ucidere din culpă şi părăsirea locului accidentului cercetat fiind numitul SIC şi
victimă CG organul de urmărire penală dispune efectuarea unei constatări criminalistice prin care să se
stabilească natura şi caracteristicile morfologice şi fizico-chimice ale probelor icircnaintate precum şi dacă probele
icircn litigiu prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice cu cele model de comparaţie provenite din
obiectul de icircmbrăcăminte care aparţine victimei
Proba textilă icircn litigiu este constituită din fragmente textile de culoare turcoaz şi fibre textile grena şi
albe (icircn lumină naturală) şi urme materie cu aspect de sol (foto nr 22) Icircn vederea efectuării analizelor ulterioare
s-a procedat la operaţia de detaşare a trei fragmente din materialele textile de culoare turcoaz grena şi alb
utilizate la confecţionarea gecii puse la dispoziţie care apoi au fost curăţate prin spălare cu detergent icircn scopul
icircnlăturării impurităţilor (foto nr 23 - 25)
178
Foto nr 22 - proba textilă icircn litigiu
(aspect macroscopic)
Foto nr 23 -25 - proba textilă icircn litigiu (aspect macroscopic)
Proba textilă de comparaţie (foto nr 26 - 27) este reprezentată de o bucată dintr-o geacă de culoare
turcoaz care prezintă urme materie cu aspect de sol şi urme de deteriorare Bucata de geacă pusă la dispoziţie
reprezintă un rest din macircneca gecii un fermoar lateral şi o porţiune din fermoarul metalic dispus pe faţa gecii
folosit ca sistem de icircnchidere al acesteia
La partea exterioară geaca este confecţionată dintr-un material textil de culoare turcoaz (icircn lumină
naturală) la interior aceasta prezintă un material de umplutură alb şi o căptuşeală de culoare grena (icircn lumină
naturală)
Icircn vederea efectuării analizelor ulterioare s-a procedat la operaţia de detaşare a trei fragmente din
materialele textile de culoare turcoaz grena şi alb utilizate la confecţionarea gecii puse la dispoziţie care apoi au
fost curăţate prin spălare cu detergent icircn scopul icircnlăturării impurităţilor (foto nr 28 - 30)
179
Foto nr 26 27 - proba de comparaţie (aspect macroscopic)
Foto nr 28 - 30 - probe textile de comparaţie (aspect macroscopic)
Examinarea microscopică a probelor textile puse la dispoziţie a evidențiat că
Proba textilă icircn litigiu este constituită din fragmente textile de culoare turcoaz şi fibre textile de
culoare grena şi alb
Fragmentele textile de culoare turcoaz (foto nr 31) sunt materiale textile tip ţesătură cu raport de
legătură 22 realizate din fire textile de urzeală şi de bătătură asemănătoare icircntre ele firele textile sunt simple
multifibrilare torsionate S şi sunt alcătuite din fibre textile naturale de origine vegetală bumbac de culoare
turcoaz deschis (icircn lumină artificială) şi fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester
de culoare turcoaz deschis (icircn lumină artificială) - foto nr 32 33
Fibrele textile de culoare grena (foto nr 34) sunt alcătuite din fibre textile naturale de origine vegetală
bumbac de culoare grena deschis (icircn lumină artificială) şi fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri
sintetici tip poliester de culoare grena deschis (icircn lumină artificială) - foto nr 35 36
Fibrele textile albe (foto nr 37) sunt obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester alb (icircn
lumină artificială) - foto nr 38 39
180
Foto nr 31 - aspect ţesătură Foto nr 32 33 - fibre textile turcoaz icircn litigiu
turcoaz litigiu (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Foto nr 34 - aspect fibre Foto nr 35 36 - fibre textile grena icircn litigiu
grena litigiu (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
181
Foto nr 37 - aspect fibre Foto nr 38 39 - fibre textile albe icircn litigiu
albe litigiu (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Proba textilă de comparaţie este constituită dintr-o bucată dintr-o geacă Aceasta este confecţionată
dintr-un material textil de culoare turcoaz la partea interioară se evidenţiază căptuşeală de culoare grena şi un
material de umplutură albă
Materialul textil de culoare turcoaz (foto nr 40) este o ţesătură cu raport de legătură 22 realizat din
fire textile de urzeală şi de bătătură asemănătoare icircntre ele firele textile sunt simple multifibrilare torsionate S
şi sunt alcătuite din fibre textile naturale de origine vegetală bumbac de culoare turcoaz deschis (icircn lumină
artificială) şi fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester de culoare turcoaz deschis
(icircn lumină artificială) - foto nr 41 42
Materialul textil de culoare grena (foto nr 43) este o ţesătură cu raport de legătură 22 realizat din fire
textile de urzeală şi de bătătură asemănătoare icircntre ele firele textile sunt simple multifibrilare torsionate S şi
sunt alcătuite din fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester de culoare grena
deschis (icircn lumină artificială) - foto nr 44 45
Materialul textil alb de umplutură (foto nr 46) este realizat din fibre textile obţinute pe cale chimică din
polimeri sintetici tip poliester alb - foto nr 47 48
182
Foto nr 40 - aspect ţesătură Foto nr 41 42 - fibre textile turcoaz de comparaţie
turcoaz comparaţie (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Foto nr 43 - aspect ţesătură Foto nr 44 45 - fibre textile grena de comparaţie
grena comparaţie (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
183
Foto nr 46 - aspect fibre Foto nr 47 48 - fibre textile albe de comparaţie
albe comparaţie (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Fibre textile de culoare turcoaz grena şi alb extrase din probele litigiu şi de comparaţie au fost analizate
prin spectroscopie de absorbţie icircn infraroşu si s-a constatat că spectrul fibrelor textile de culoare turcoaz şi grena
icircn litigiucomparaţie are aceeaşi conformaţie şi benzi de absorbţie dispuse la aceleaşi lungimi de undă cu spectrul
fibrelor textile naturale de provenienţă vegetală bumbac şi spectrul fibrelor textile obţinute pe cale chimică din
polimeri sintetici tip poliester (figurile nr 5 - 8) iar spectrul fibrelor textile albe icircn litigiucomparaţie are aceeaşi
conformaţie şi benzi de absorbţie dispuse la aceleaşi lungimi de undă cu spectrul fibrelor textile obţinute pe cale
chimică din polimeri sintetici tip poliester (figura nr 9 10)
Figura nr 5
184
Figura nr 6
Figura nr 7
Figura nr 8
185
Figura nr 9
Figura nr 10
Pentru examinarea nuanţei culorii fibre textile de culoare turcoaz şi grena din probele icircn litigiu şi de
comparaţie au fost analizate prin spectrofotometrie UV-VIS constatăndu-se că spectrele acestora au aceeaşi
configuraţie (figurile nr 11 12)
Figura nr 11
186
Figura nr 12
Icircn concluzie s-a stabilit că
Proba textilă icircn litigiu ridicată din partea din spate a semiremorcii şi constituită din fragmente de
material textil tip ţesătură de culoare turcoaz (fibre de bumbac şi poliester) fibre textile grena (fibre de bumbac
şi poliester) şi fibre textile albe (fibre de poliester) prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice
(tipul materialului modul de alcătuire şi torsiune al firelor natura şi nuanţa culorii fibrelor compoziţia chimică)
cu proba textilă de comparaţie (bucată din geaca verde a victimei CG confecţionată dintr-un material textil tip
ţesătură de culoare turcoaz (fibre de bumbac şi poliester) din căptuşeala gecii - material textil tip ţesătură de
culoare grena (bumbac şi poliester) şi din materialul de umplutură realizat din fibre textile albe (poliester) - foto
nr 49 - 51
Foto nr 49 50 51 - fibre textile turcoazgrenaalbe litigiucomparaţie
Ştiinţă icircn continuu progres Criminalistica şi-a dezvoltat şi diversificat posibilităţile de exploatare a urmelor
şi microurmelor textile icircn scopul aflării adevărului utilizacircnd mijloace tehnice noi de examinare şi analiză
instrumentală
187
Bibliografie
1 M Ghimbu E Iacobeanu Studiul Materiilor Prime Textile Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică
1973
2 Ştefănescu E Tipurile proprietăţiile şi domeniile de utilizare a firelor poliesterice icircn industria textilă
Nr 1 1962
3 Eugen Falniţă MerceologieTimişoara Editura Mirton 1998
4 Marchis şa Structura şi proiectarea ţesăturilor Bucureşti Editura tehnică 1964
188
TRUSA CRIMINALISTICA PENTRU MARCARE model bdquoTCMrdquo
Nicolae Meseşan
Inventator
Constienti de afirmatia conform căreia criminalistica este ştiinţa care aflata icircntr-un
continuu progres pune la icircndemacircna instanţelor mijloace noi pentru aflarea adevărului rdquo
specialistii in cercetarea criminalistică pasionaţi de evoluţia şi progresul tehnologiei in acest
domeniu au căutat permanent să aduca inovaţii sau să promoveze invenţii care să uşureze
activitatea de cercetare criminalistică dar mai ales să-i aducă valenţe calitative prin
creşterea acurateţei probelor puse la dispoziţia instanţelor de judecată pe baza cărora sa fie
pronunţate hotarari juste fără erori judiciare
Este cunoscut faptul ca printre activităţile importante care contribuie la realizarea
scopului procesului penal icircn vederea stabilirii adevărului un loc esenţial il ocupă cercetarea
la faţa locului Prin complexitatea sa cercetarea la faţa locului impune folosirea unei game
variate de mijloace tehnico-ştiinţifice care formează completul noii bdquoTRUSE
CRIMINALISTICE PENTRU MARCARErdquo
Alături de instrumentarul bdquouzualrdquo care compunea acestă trusă criminalistică pentru
marcarea locului şi efectuarea de măsurători suntem incantati sa va prezentăm in premieră
absolută instrumentele de cercetare inovatoare care au făcut şi obiectul unor brevete de
inventie personale
Aceste instrumente proiectate si realizate după brevetele mele de invenţie sunt
bdquoDispozitiv multifuncţional de masurare si fixare a distanţelor cu banda decimetricărdquo bdquoJeton
piramidal pliabil pentru evidenţierea in teren a punctelor cardinalerdquo şi bdquoMes-Event metru
tridimensional pliabilrdquo
Aceste idei ca şi altele aflate in diferite faze de proiectare şi executie s-au
nascut dintr-o practică de peste 18 ani ca tehnician criminalist icircn cadrul Parchetului de pe
lacircngă Tribunalul Bihor unde m-am confruntat cu multiple probleme şi dificultaţi icircntacircmpinate
in teren icircn timpul cercetării la faţa locului folosind un instrumentar invechit fapt ce m-a
provocat să studiez posibilitatea de a-i aduce acestuia icircmbunătăţiri de ordin practic tehnic
dar mai ales (multi)funcţional
E ştiut faptul că mare parte din invenţii sunt brevetate dar sfarşesc intr-un sertar
ramanand doar nişte idei apreciate public nepuse insa niciodată in practică
Unele dintre acestea sunt bdquoreinventaterdquo cine ştie unde in lume surprinzand insuşi
inventatorul lor care traieşte astfel o dublă frustrare
Atunci insă cand pasiunea inventatorului intalneşte pragmatismul antreprenorului
simbioza acestora crează contextul succesului ambelor părti
Asa s-a intamplat in cazul de fată cand după 5 ani de la primirea brevetului in
perseverenţa de a-mi vedea ideile aplicate in practica criminalisticii am găsit persoana
189
potrivită decisă să se implice cu eforturile investiţionale aferente icircn realizarea şi
promovarea invenţilor mele
Este vorba despre compania EVENT JUST din Bucureşti al cărei reprezentant este
d-l Viorel Cărbunaru o societate cu peste 20 de ani de experienţă in domeniul producţiei de
aparatură de control al autenticităţii documentelor şi in cel al producţiei si distributiei de
materiale de cercetare criminalistică care a pus in practică acest model de trusă de
cercetare criminalistică echipată cu instrumentarul inovator amintit mai sus realizand
prototipul pe care vi-l prezentam in continuare utilizand materiale si tehnici de producţie
dintre cele mai moderne
Suntem convinşi că aceste noutăţi vor trezi interesul specialiştilor in domeniu dar mai
ales al persoanelor cu funcţii de decizie din instituţiile de profil (MAI Parchetele Judetene
DNA etc) care sperăm ne vor icircncuraja şi sustine in promovarea lor contribuind astfel la
creşterea prestigiului criminalisticii romacircneşti icircn lume
Nu am fi reuşit sa realizam acest proiect fara ajutorul d-lui profesor Vasile Lăpădusi
secretarul general al Asociaţiei Criminaliştilor din Romacircnia al colectivului de criminalişti din
cadrul Parchetului de pe lacircngă Tribunalul Bihor al celui din cadrul Serviciului de
Criminalistica al IPJ Bihor si al echipei de proiect a companiei EVENT JUST
Tuturor le adresam mulţumirile noastre
mesesannicolaeyahoocom
190
1 DISPOZITIV ELECTRONIC CU LASER
PENTRU STABILIREA DISTANTELOR
IcircN TEREN (BOSCH)
caracteristici tehnice
- efectuarea măsurătorilor de la 005 m
la 250 m
- precizia de măsurare +- 1 mm
- permite stocarea icircn memorie a minim
ultimelor 10 măsurători efectuate
2 SET DE NUMERE (DE LA 1 LA 10)
SET DE LITERE DE LA A LA Z
destinaţie marcarea şi numerotarea
urmelor şi mijloacelor materiale de probă
descoperite cu ocazia cercetării la faţa
locului icircn scopul individualizării şi fixării
fotografice a acestora
3 STEGULETE CU TIJĂ METALICĂ
destinatie fixarea prin macrofotografiere
a pozitiei obiectelor şi mijloacelor
materiale de probă
4 Folie adeziva cu unitate de măsură milimetrica şi etalon centimetric ndash sub forma de rola cu lăţimea de 25 mm şi lungimea de 6 m (lungime echivalenta cu cea a 2 benzi cu lungimea de 3 m fiecare) - este inscriptionata in culori contrastante de tip alb-negru repetitiv in mm cm pe o latura (0 - 305 cm) si inch pe cealalta (0-12rdquo) si alternativ albnegru in segmente dreptunghiulare cu unitate centimetrica inch oferind o mai bună vizualizare icircn fotografierea la distanță
191
5 RIGLE unghiulare
destinaţie unităţi metrice etalon pentru
realizarea măsurătorilor la faţa locului şi
pentru fixarea prin macrofotografiere a
urmelor obiectelor şi mijloacelor materiale de
probă
date tehnice
-confecţionate din material plastic magnetic
nemagnetic
6 Cretă pentru marcaje
7 Raportor bdquoJouanelrdquo pentru masurarea
inclinatiilor prin indicarea unghiurilor (0-90
grade) si a pantelor ()
8 Cariocă tip marker permanent
9 CREION mecanic
10 Marker florescent vizibil in UV 365 nm
(culorile galben si rosu)
11 Busola
12 Cantar cu afisaj digital (10 gr-50 Kg)
192
13 Termometru digital non-contact
14 Lanternă de mana tehnologie LED pentru
iluminare pe timp de noapte cu 2 (doi) acumulatori reincarcabili (unul necesar functionarii cel de-al doilea de rezerva) avand o putere luminoasa de minim 800 de lumeni Caracteristici tehnice
- -Alimentare Acumulator 4800mAh (inclus) sau 3x baterii AAA (nu sunt incluse) -Moduri de iluminare 5 (Puternic gt Mediu gt Slab gt Intermitent lent gt SOS-Intermitent rapid) -Culoare Negru -Corpul lanternei Aliaj de aluminiu -Lumens minim 800 -Autonomie 2 ore -Dimensiuni (cm) 133 x 34 x 34 -Greutate (g) 125g Kitul include bull Lanterna bull Snur (13cm) bull Acumulator 18650 capacitate 4800 mAh bull Adaptor pentru 3 baterii AAA bull Incarcator priza 220 V 50 Hz
Acumulator de rezerva cu capacitatea de 3400 mAh Li-Ion
15 Jeton piramidal pliabil prevazut cu busola
incriptionat pe ambele fete cu punctele
cardinale in culori contrastante alb-negru
pentru orientarea in teren
Destinatie orientarea in teren in
scopul fixarii prin macrofotografiere a pozitiei
obiectelor si mijloacelor materiale de proba
fata de punctele cardinale
Caracteristici tehnice
Confectionat din material plastic
flexibil cu grosimea de 08 mm
formand in pozitia de lucru (depliat) o
193
priramida patrata dreapta cu fetele
laterale inscriptionate cu punctele
cardinale
Cu posibilitatea de montare in teren
pe doua fete in culori contrastante
alb-negru inscriptionate prin
serigrafiere cu punctele cardinale si
cifra bdquo0rdquo de culoare alba pe fond
negru pe o fata respectiv negru pe
fond alb pe cealalta fata in functie de
luminozitatea din momentul cercetarii
la fata locului pentru obtinerea unor
imagini relevante prin fotografiere
In pozitia bdquodepliatrdquo in varful piramidei
formate se fixeaza o busola care
face parte din competul trusei
necesara orientarii jetonului conform
punctelor cardinale indicate de
aceasta
16 Aparat foto profesional model Nikon D3200 cu
obiectiv 18-105 VR AF-s DX si blitz Metz Mecablitz 36 AF-5
17 Geanta din material polimorf ABS rigida
culoare neagră cu rama din aluminiu eloxat 2 balamale anticorozive doua icircncuietori din metal micircner pliabil dimensiuni 46 x 355 x 195 cm prevăzută cu sisteme de fixare icircn cordeline elastice si buzunare pentru documente
194
18 DISPOZITIV MULTIFUNCTIONAL CU
BANDĂ DECIMETRICĂ Destinatie ndash utilizarea ca reper metric in fotografiile judiciare efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului Caracteristici tehnice
banda este confectionata din material plastic flexibil neelastic prevazuta la capatul bdquozerordquo cu o piesa metalica grea care asigura fixarea capatului benzii pe suprafata cercetata in pozitia de lucru necesara fotografierii evitand astfel modificarea pozitiei benzii la tensionarea acesteia sau la rafalele de vant
are lungimea de 15 m latimea de 10 cm si grosimea de 08 mm
este marcata centimetric si decimetric sub forma unor patrate avand laturile cu dimensiunea corespunzatoare acestor unitati de lungime si inscriptionata dimensional centimetric (din 10 in 10 pe lungimea fiecarui metru de banda) si metric de la 1m la 15 m pe toata lungimea benzii pe ambele fete alternativ in culori contrastante galben ndash negru pe o fata respectiv galben-rosu pe cealalta fata asigurand contrastul optim necesar fotografierii pozitiei victimelor si al vehiculelor implicate in producerea accidentelor in functie de luminozitate si culoarea suprafetei pe care se face
195
cercetarea la fata locului marcajele galben-negru respectiv
galben-rosu sunt realizate prin vopsire iar depunerea culorilor este uniformă
aticirct materialul plastic cicirct şi marcajele au rezistenţă ridicată la acţiuni fizice mecanice şi chimice rezistenţă ridicată la uzură şi nu icircşi modifica caracteristicile icircn plaja de temperatură -15degC+45degC
substanţele chimice utilizate pentru realizarea materialului plastic şi a marcajelor nu necesita condiţii speciale de depozitare şi manipulare şi nu sunt toxice
banda este fixata pe un tambur intr-o carcasa de ABS prevazuta cu sistem de rulare derulare cu manivela si cu un dispozitiv special de curatare si dezinfectare constituit din doua benzi autoadezive paralelipipedice de burete elastic cu dimensiunile de 100x30x30 mm prevazute fiecare pe suprafetele situate de o parte si de alta a fantei de iesire din carcasa a benzii decimetrice cu absorbante autoadezive pe care se aplica un dezinfectant recomadat a fi schimbate dupa fiecare cilcu de utilizare a benzii se asigura astfel atat derularea rapida a benzii pe suprafata cercetata dar mai ales rularea acesteia in carcasa in conditii igienice fara urme de praf umezeala sau substante contaminatoare dupa efectuarea cercetarii la fata locului
dispozitivul este prevazut la baza cu un sistem de magneti puternici care permit fixarea acestuia pe repere metalice aflate la fata locului (capota autovehicule implicate in accidentele rutiere diverse obiecte metalice fixe) asigurand derularea benzii de catre un singur operator dar mai ales stabilitatea capatului benzii
196
dispozitivului i se pot atasa urmatoarele elemente din completul trusei abslolut necesare cercetarii la fata locului
- lanterna cu led fixata prin intermediul unui colier de cauciuc
- Dispozitiv electronic cu laser pentru realizarea masuratorilor rapide si de precizie la distante curpinse intre 50 mm si 250 m in linie dreapta cu stocarea in memorie a minim ultimelor 10 masuratori efectuate este prevazut cu sticla de nivel pentru determinarea planeitatii
- cantar digital cu posibilitatea de masurare a sarcinilor cuprinse intre 100 g si 50 kg cu o precizie de 50 g
- termometru noncontact pentru determinarea temperaturii corpului uman a victimelor sau a altor surse termice relevante in cercetarea la fata locului
- declimetru (raportor) pentru masurarea planeitatii si a inclinatiilor prin indicarea unghiurilor (0-90 grade) si a pantelor ()
197
19 bdquoMES-EVENTrdquo METRU tridimensional
pliabil
Destinatie
Utilizat ca reper (centi)metric in fotografiile judiciare efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului si in medicina legala pentru determinarea dimensiunii urmelor agresiunilor cauzatoare de ranirea sau decesul victimei
Caracteristici tehnice
Consta in trei benzi gradate
milimetric si centimetric cu
lungimea de 50 de cm fiecare
montate pe un maner doua din
aceste benzi formand un sistem
pozitiv de coordonate carteziene
iar cea de-a treia formand abscisa
bdquonegativardquo a sistemului de
coordonate reprezentat de
primele doua benzi avand
originea la capatul opus celei al
sistemului de coordonate
carteziene format de primele
doua
Este un sistem de masurare
inovator destinat determinarii si
fotografierii dimensiunilor reale
ale subiectului cercetat (corp
delict plaga etc) in prima etapa
citindu-se simultan lungimea si
latimea acestuia prin incadrarea
sa tangentiala intre benzile
gradate ce formeaza sistemul
pozitiv de coordonate carteziene
iar in etapa a doua dupa caz
citindu-se inaltimea (sau
adancimea) subiectului cercetat
utilizand cea de-a treia banda
gradata cu originea libera
Benzile sunt flexibile fiind
confectionate dintr-un otel special
tratat anticoroziv vopsit in
culoarea alba si inscriptionat
milimetric si centimetric in
culoarea neagra asigurand un
198
contrasta optim la fotografiere
Benzile sunt pliabile extensibile la
lungimea dorita in functie de
dimensiunea subiectului cercetat
extinzandu-se prin derulare in
pozitia bdquodepliatrdquo impingand usor
capetelor benzilor care formeaza
fiecare un modul de cercuri
concentrice pana la lungimea
dorita respectiv strangandu-se
prin rulare in pozitia bdquopliatrdquo prin
impingerea capatului liber al
fiecarei benzi aceasta
autoblocandu-se la rularea
completa
Benzile raman ferm fixe in pozitia
dorita pliat depliat datorita
preformatarii speciale a otelului
din care sunt confectionate
20 RULETĂ metalicandash 30m
21 Ruleta metalică -5m
22 METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN
LEMN
destinaţie utilizarea ca reper metric icircn
fotografiile judiciare efectuate cu ocazia
cercetării la faţa locului
caracteristici tehnice
- lungimea totală icircn poziţia depliat este
de 3 m
- prezinta marcaje milimetrice si
centimetrice pe ambele laturi si decimetrice
alternativ icircn culorile alb negru pe o singura
latura
199
C O M U N I C A R E
Pentru Conferinţa Internaţională de
Criminalistică cu tema bdquoInvestigarea Criminalistică
a Infracţiunilor Financiar ndash Bancare din 27 ndash 28102015
INVESTIGAREA INFRACŢIUNII DE bdquoSPĂLARE A BANILORrdquo
PROVENIŢI DIN ACTIVITĂŢI ILICITE
Lector univ Dr DRĂGHICI CONSTANTIN
Academia de Poliţie bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo
Abstract
Key words
Abstract Communication presents issues concerning the concept of money laundering proceeds
of crime and the stages of money laundering
Keywords The term money laundering placement financial institutions transfer black market
stockbrokers integration
ASPECTE INTRODUCTIVE
Termenul de bdquospălare a banilorrdquo icircşi are originea conform afirmaţiilor unor analişti judiciari icircn anii
1920 cacircnd comercianţi de succes ai vremii ca Al Capone şi Bugsy Moran au deschis spălătorii icircn Chicago pentru
a-şi spăla bdquobanii murdarirdquo Icircn zilele noastre acestui scop icirci servesc restaurantele fast-food cazinourile şi alte
tipuri de societăţi comerciale care au la bază operaţiunile cu numerar
S-ar putea obiecta că denumirea de bdquospălare a banilorrdquo nu exprimă diversitatea şi complexitatea actelor
prin care o persoană icircşi ia măsuri să dea o aparenţă de legalitate valorilor obţinute prin infracţiune spre a le pune
mai uşor icircn circulaţie Această terminologie are mai mult un caracter metaforic deoarece icircn fapt activitatea
respectivă nu se desfăşoară numai sub forma spălării banilor lichizi ci şi a obiectelor (bunuri mobile şi imobile) a
actelor juridice şi a drepturilor asupra bunurilor icircn general asupra oricărei valori care prezintă un interes
economic şi care provine din infracţiune valori pe care făptuitorul are interesul să le ascundă sau să le
convertească icircn alte valori pentru a şterge urmele provenienţei lor ilicite şi a putea fi puse icircn circulaţie cu o
aparenţă de legalitate
Scopul procesului de spălare a banilor este acela de a face ca fondurile derivate sau asociate cu o
activitate ilicită să pară legale Necesitatea de a recicla banii izvorăşte din dorinţa de a ascunde o activitate
infracţională Icircn cadrul activităţilor infracţionale numerarul este principalul mijloc de schimb Organizaţiile de
infractori trebuie să convertească numerarul icircn sine icircn forme mai uşor de macircnuit şi transferat Pentru a desăvacircrşi
apoi schema de reciclare a banilor icircn scopul ascunderii adevăratei provenienţe a acestora şi a dreptului de
proprietate asupra profiturilor veniturie trebuia să fie bdquospălaterdquo fără a lăsa nici o urmă detectabilă
Strategiile de spălare a banilor includ tranzacţii care prin volum sunt foarte profitabile şi deci atractive
pentru instituţiile fincnciare legale Spălarea banilor orientează sumele dintr-o economice ilegală şi le plasează icircn
investiţii binevenite icircn economia legală
Noţiunea de spălare a banilor presupune existenţa unei alte infracţiuni generatoare de bani murdari
(infracţiune primară) şi constă icircn orice act care are legătură cu veniturile provenite din acea infracţiune primară
Pornind de la aceste considerente bdquospălarea banilorrdquo o putem defini ca bdquoorice activitate de ascundere
disimulare achiziţie posesie folosire investire mişcare păstrare sau transfer de proprietate căreia legea
icirci conferă icircn mod expres statutul de infracţiune şi care se referă la cacircştigurile provenite din alte
infracţiuni (jocuri de noroc prostituţie extorcări vacircnzări internaţionale de artă trafic de stupefiante trafic de
persoane etc
Spălarea banilor este o activitate ilicită exercitată de un mare număr de prestatori de servicii financiare
instalaţi icircn paradisurile financiare gata să răspundă la solicitările clienţilor Sistemul financiar mondial este
impregnat de caracteristici care furnizează spălarea banilor profitacircnd de facilităţile de accesare şi capacitatea de
a plasa rapid banii icircn sistem cu minim de formalităţi şi de control
Esenţa fenomenului de spălare a banilor o reprezintă ascunderea adevăratei provenienţe a produsului
financiar şi a adevăratei identităţi a indivizilor şi grupurilor criminale care beneficiază de marile operaţiuni de
200
spălare a banilor proveniţi din activităţi ilicite Pentru realizarea acestor obiective au fost create societăţile ceran
domiciliate icircn paradisurile fiscale
Icircntr-o lucrare de referinţă a unui autor francez sunt prezentate patru mari categorii de societăţi ceran
a) Societăţile de faţadă care desfăşoară activităţi industriale comerciale sau financiare şi care au
clienţi tradiţionali Fondurile de care dispun acestea pot fi foarte uşor amestecate cu cele care
provin din activităţi infracţionale
b) Societăţile fantomă sunt entităţi care au o existenţă reală fiind societăţi fictive al căror nume şi
coordonate false figurează pe documentele fabricate pentru nevoile operaţiunilor şi schemelor de
spălare a banilor
c) Societăţile de domiciliu folosite icircn schemele ce vizează ascunderea identităţii beneficiarilor
efectivi ai unor operaţiuni de spălare a banilor Sunt denumite şi societăţi off-shore
d) Societăţi gata să funcţioneze interesate de spălătorii de bani care doresc să le achiziţioneze
2 ETAPELE PROCESULUI DE SPĂLARE A BANILOR
Icircn literatura de specialitate s-a demonstrat că procedeele folosite icircn vederea spălării banilor şi a punerii
icircn circulaţie a valorilor aşa zis curate parcurg trei etape (plasarea valorilor stratificarea şi integrarea acestora) şi
presupun deseori elemente de extraneitate fie printr-o entitate fizică sau juridică comercială fie printr-o
instituţie financiară
Cele trei etape de bază pot avea loc fie sub formă de faze separate şi distincte fie simultan sau prin
suprapunere
Uneori cele trei etape ale spălării banilor sunt prezentate cu denumiri mai plastice precum
Prespălarea adică convertirea banilor murdari icircn bani curaţi
Spălarea principală conversia banilor icircn intrări contabile
Uscarea (reciclarea) folosirea banilor pentru a obţine profit
21 Plasarea
Plasarea prespune deplasarea fizică a profiturilor icircn numerar Acest lucru este necesar pentru a separa
fondurile obţinute ilicit de sursa lor Necesitatea plasării derivă din faptul că este posibilă supravegherea de către
organele de aplicare a legii a surselor de obţinere ilicită a numerarului şi ca o măsură de prevedere infractorii
trebuie să transporte numerarul obţinut ilicit icircn sfera spaţiului controlat pentru a nu putea fi depistat şi eventual
conficat
Plasarea masei de profituri icircn numerar se poate face prin mai multe metode şi instituţii printre care
enumerăm instituţii financiare tradiţionale instituţii netradiţionale comerţul cu amănuntul transferul extern al
fondurilor
Această fază a procesului de spălare a banilor este cea mai vulnerabilă deoarece implică colectarea şi
manevrarea unei imense cantităţi icircn numerar pacircnă şi depunerea icircn bancă este greu de evitat lăsarea unor urme
detectabile
Pornind de la contatarea că prin legile de combatere a fenomenului de spălare a banilor s-a
instituit obligativitatea raportării tranyacţiilor de depunere şi retragere de numerar peste o
anumită limită prin instituţiile financiare tradiţionale (bănci comerciale asociaţii de
economii şi icircmprumuturi uniunile de credit) se caută să se plaseze numerarul utilizacircnd metode
precum
Structurarea (fragmentarea) operaţiunilor icircn numerar icircn scopul evitării raportării tranzacţiei
prin divizarea operaţiunilor sub nivelul minim de raportare
Folosirea inadecvată a listelor de excepţii prin care unele categorii de operaţii cu numerar sunt
exceptate de la raportare Uşurinţa cu care instituţiile financiare acordă aceste excepţii
unilaterale oferă reciclatorilor de fonduri posibilitatea de a evita urmele documentare icircn
vederea unui control asupra tranzacţiilor efectuate de ei cu numerar
Complicitatea bancară poate fi o cauză a reciclării mai ales atunci cacircnd instituţiile financiare
sunt efectiv controlate de infractori
Executarea unor false documente de raportare pentru a legitima numerarul generat
Depunerile de profituri ilegale icircn bănci corespondente pot fi prezentate ca transferuri de la
bancă la bancă Această metodă oferă reciclatorilor posibilitatea de a deplasa cantităţi deosebit
de mari de bani creacircnd urme documentare care nu atestă realitatea
Folosirea instituţiilor financiare netradiţionale icircn procesul de plasare a fondurilor Icircn
categoria acestor instituţii intră birourile de schimb valutar societăţile de valori mobiliare
bursele de mărfuri cazinourile serviciile de icircncasare a cecurilor serviciile rapide de
transmitere de fonduri etc Metodele utilizate de reciclatori icircn cazul instituţiilor financiare
netradiţionale sunt aproximativ aceleaşi cu cele folosite icircn instituţiile financiare tradiţionale
Deşi funcţia legitimă a birourilor de schimb este de a efectua schimburi dintr-o valută icircn alta ele oferă
numeroase alte servicii financiare precum vacircnzarea de mandate de plată şi cecuri de casă transferuri electronice
de fonduri schimbul de devize pentru cecuri şi efectuarea de plăţi pentru clienţi din conturile casei de schimb
201
Toate aceste activităţi pot oferi un paravan eficient pentru tranzacţiile ilicite Din fericire icircn Romacircnia
casele de schimb au conform reglementărilor legale un singur obiect de activitate şi anume schimbul valutar
Ele nu pot să efectueaze alt gen de operaţiuni financiare Aceasta nu icircnseamnă că prin casele de schimb valutar
nu se pot plasa fonduri ilicite Metoda cea mai des uzitată o constituie efectuarea schimbului valutar fără
icircntocmirea documentelor de schimb valutar ori violarea memoriei calculatorului electronic pentru a nu se mai
putea reconstitui şirul de tranzacţii efectuate
Utilizacircnd o astfel de manevră frauduloasă amabele părţi sunt icircn cacircştig icircn sensul că pe de o parte
reciclatorul scapă de o mare cantitate de lei intracircnd icircn posesia unei cantităţi mai mici de bancnote străine iar pe
de altă parte biroul de schimb valutar consimte la acest procedeu evitacircnd declararea veniturilor din asemenea
operaţiuni
Agenţiile rapide de trasmitere a fondurilor sunt utilizate pentru transferarea fondurilor pe plan intern
sau internaţional prin mijloace electronice cecuri curieri fax reţele de computere sau alte metode Funcţia
ilegitimă a acestor operaţii este de a deplasa bani icircn străinătate menţinacircnd un văl de anonimat asupra
operaţiunilor respective
Legat de asemenea operaţii experţii specializaţi icircn combaterea spălării banilor au ridicat problema
sistemelor paralele de remitere de fonduri Faptul că valoarea banilor poate fi deplasată dintr-un loc icircn altul
deseori fără deplasarea fizică a monedelor constituie una din principalele caracteristici ale acestor sisteme ndash
caracteristică icircmpărţită cu serviciile bancare clasice sau serviciile de corespondent bancar Expansiunea acestor
sisteme către noi domenii este datorată icircn parte imigrării
Aceste sisteme sigure şi mai puţin costisitoare decacirct băncile tradiţionale au servit uneori la
contracararea politicii de control al schimburilor valutare
Principalele sisteme paralele de remitere de fonduri sunt
Piaţa neagră de transfer utilizată pentru reglarea plăţilor pentru traficul de narcotice din
America Latină către Statele Unite ale Americii şi Europa
Sistemul hawala sau hundi este utilizat pentru transferul fondurilor icircn Asia de Sud (prin acest
sistem fondurile sunt transferate icircntre diferiţi curieri care stracircng fondurile pe de o parte şi alţi
curieri care distribuie fondurile de cealaltă parte sistemul se bazează pe relaţii de icircncredere
dacă la un anumit termen plăţile nu mai sunt echilibrate icircntre hawalezi soldul este reglat
printr-o remitere de fonduri reciprocă manipularea de facturi comerciale contrabanda cu aur şi
pietre preţioase sistemul bancar tradiţional sau o mişcare fizică de bancnote)
Sistemul chinezesc sau est-asiatic (asemănător cu sistemul hawala) Aceste agenţii de plăţi
paralele facturează de obicei mai puţine cheltuieli clienţilor decacirct băncile Icircn plus ele nu
conservă registre detaliate ale tranzacţiilor nu solicită identitatea din partea clienţilor nu
efectuează un control cu privire la antecedentele clienţilor şi nu sesizează tranzacţiile suspecte
autorităţilor Aceste servicii sunt foarte atractive pentru indivizii care caută să disimuleze
originea sau destinaţia fondurilor
Cazinourile Datorită faptului că jocurile de noroc sunt practici acceptate activitatea ilegală
poate fi cu uşurinţă deghizată prin amalgamarea fondurilor ilegale cu cele legale Jocurile de
noroc sunt activităţi desfăşurate cu numerar oferind participanţilor totală oscuritate şi
anonimat
Cazinourile oferă o icircntreagă gamă de tranzacţii financiare cu ajutorul cărora fondurile
icircn numerar pot fi convertite cu uşurinţă Iată un exemplu icircn acest sens un jucător depune o
imensă sumă de bani icircn numerar la casa cazinoului fie icircn păstrare fie cumpăracircnd jetoane de
joc ulterior cere retragerea sumei depuse spre păstrare ori răscumpărarea jetoanelor nefolosite
ori chiar rezultate din cacircştig dar sub altă formă decacirct numerarul (cecuri credite mandate
transferuri electronice etc)
Comercianţii de bunuri de folosinţă icircndelungată de mare valoare (automobile avioane
iahturi bunuri imobiliare bunuri de lux) sunt adesea folosiţi de reciclatori pentru a schimba
numerarul icircn bunuri care ies mai puţin icircn evidenţă Icircn aceleaşi timp aceste bunuri sunt folosite
pentru un trai luxos iar adesea ele sunt revacircndute pentru a obţine de data aceasta numerar cu o
origine relativ licită
Agenţii de bursă (de valori sau de mărfuri) pot fi uşor manipulaţi de reciclatori prin oferirea
unor avantaje evidente icircn vederea utilizării numerarului pentru achiziţionarea de acţiuni sau de
mărfuri cu evitarea procedurilor legale de raportare a tranzacţiilor cu numerar
Companiile de asigurări pot fi utilizate de reciclatori avacircnd icircn vedere că acestea utilizează icircn
mod curent sume mari icircn numerar pentru plăţi respectiv icircncasări
Amestecarea fondurilor obţinute dintr-o afacere legală cu cele obţinute din afaceri ilicite
constituie o metodă des utilizată pentru folosirea numerarului Aceasta presupune că cei care
dispun de fonduri ilicite sunt icircn acelaşi timp proprietarii unor afaceri legale la vedere care
generează importante fonduri icircn numerar cum ar fi magazine care vacircnd cu amănuntul
202
restaurante baruri hoteluri şi alte unităţi de prestări servicii precum spălătorii spălătorii auto
saloane de cosmetică S-a observat icircnsă şi situaţii icircn care reciclatorii de bani au apelat la
serviciile unor asemenea firme (generatoare de fonduri icircn numerar) care aparţin unor
comecianţi care nu au iniţial legătură cu infractorii Ulterior icircnsă aceştia intră icircn cercul
infractorilor nemaiputacircnd să se retragă
Icircn alte situaţii se creează astfel de companii numite bdquode faţadărdquo care icircn fapt nu au icircncasări din
activităţi reale ci numai din depunerile reciclatorilor Lipsa de activitate reală poate fi icircnsă
depistată de organele de aplicare a legii sau chiar de organele bancare şi de analiştii financiari
din cadrul unităţilor de informaţii financiare Prin analizarea rulajelor contabile se pot observa
situaţiile cacircnd apar distorsiuni ale trendurilor depunerilor şi icircn asemenea cazuri se pot
evidenţia depuneri necaracteristice activităţii societăţii comerciale respective
Exportul ilegal de valută Transportul fizic vizează instrumente monetare care se realizează cu
diferite mijloace de transport (avioane private avioane comerciale nave TIR-uri etc) fără a se
respecta legislaţia cu privire la raportarea acestor sume ce ies din ţară
De obicei aceste transporturi au loc către state cunoscute ca paradisuri fiscale unde nu se
pune problema justificării sumelor icircn numerar cu ocazia depunerii acestora icircn bănci După
depunerea icircn bănci aceste sume fac cale icircntoarsă icircn ţara din care au provenit utilizacircndu-se alte
instrumente şi tehnici cel mai preferat fiind icircnsă transferul electronic
22 Stratificarea
Stratificarea prespune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor complexe
tranzacţii financiare concepute spre a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobacircndite
Modalităţile confuze şi complicate prin care tranzacţiile sunt multiplicate cu scopul de a face extrem de dificilă
detectarea profiturilor ilegale
Vom exemplifica icircn continuare cacircteva din modalităţile cele mai cunoscute de stratificare
După ce numerarul a reuşit să fie plasat icircn instituţii financiare fără a fi detectat icircn schimbul
acestui numerar reciclatorii procură instrumente financiare care ulterior sunt uşor de manipulat
şi apoi reconvertite icircn numerar De exemplu se achiziţionează cecuri de călătorie scrisori de
credit mandate de plată obligaţiuni acţiuni etc Asemenea instrumernte sunt mai uşor
transportabile decacirct numerarul un astfel de instrument substituind o icircntreagă masă de numerar
Cu asemenea instrumente monetare se pot efectua icircn continuare tranzacţii se pot efectua
operaţiuni icircn afara ţării ori se pot depune fără tramă icircn conturi de la băncile interne fără a mai
fi necesară completarea unor rapoarte de depunere sau retragere
Transferurile electronice constituie o modalitate de stratificare dintre cele mai facile şi greu de
detectat O dată numerarul depus icircn conturile bancare acesta poate fi transferat icircn orice colţ al
lumii icircntr-un timp record Reluarea acestor transferuri de cacirct mai multe ori sub diferite
pretexte adesea dintr-o ţară icircn alta incluzacircnd şi paradisuri fiscale face aproape imposibilă
depistarea originii fondurilor şi luarea de măruri de către organele de aplicare a legii
Multe entităţi se servesc icircn ultimul timp de internet pentru a propune servicii de spălare de
bani dacircnd uneori aparenţa de servicii financiare extrateritoriale sau de posibilităţi de
plasament legale
Preocurpările care se exprimă icircn legătură cu serviciile bancare on-line privesc reducerea
evidentă a contactelor umane icircntre client şi instituţii financiare Clientul poate accede normal la
contul său avacircnd un calculator personal cu navigare pe internet Cum acest tip de acces este
indirect instituţiile financiare nu au nici un mijloc de a verifica identitatea individului care
accesează real contul Mai mult datfiind caracterul din ce icircn ce mai mobil de acces la internet
un client are posibilitatea de a accesa virtual contul său din orice loc din lume Icircntr-o asemenea
situaţie spălătorii de bani pot controla orice cont chiar dacă acestea nu au fost deschise pe
numele lor ci pe numele unor persoane interpuse Tot aşa soldurile conturilor persoanelor
interpuse se transferă ulterior prin metoda descrisă icircn contul administratorului titular iar
acesta poate dispune icircn continuare nestingherit de banii transferaţi
O metodă dcontracarare a unui asemenea fenomen care cel puţin experimental funcţionează
este aceea a identificării persoanei care accesează un cont prin folosirea imaginii virtuale ori a
amprentelor digitale Banca ce a deschis contul fiind icircn posesia imaginii titularului şi a
amprentelor sale digitale va compara automat aceste imagini cu cele transmise de pe internet
de cel care accesează contul şi numai cacircnd acestea coincid să se efectueze operaţiunea
solicitată
Practic s-ar icircmbunătăţi sistemul actual cacircnd computerele verifică un cod sau o parolă
recepţionată de la solicitant cu informaţiile existente icircn bancă arhivate cu ocazia deschiderii
contului
203
Revacircnzarea sau chiar exportul bunurilor de mare valoare care au fost achiziţionate cu ocazia
plasării numerarului Ciclul de revacircnzare se reia de mai multe ori astfel că practic nu se mai
poate identifica sursa iniţială a bunului dobacircndit icircn prezent şi icircn felul acesta nu se poate lua
măsura confiscării acestui bun neputacircndu-se demonstra legătura dintre bun şi sursa ilegală a
fondurilor iniţiale fonduri care astfel au devenit anonime
23 Integrarea
Integrarea este a treia etapă a procesului de spălare a banilor şi prin aceasta se caută să se dea
aparenţă de legitimitate asupra bunurilor dobacircndite icircn mod ilegal
După ce etapele anterioare ale spălării banilor au reuşit reciclatorul trebuie să dea o exeplicaţie
plauzibilă pentru bunurile de care dispune Prin intermediul integrării profiturile reciclate sunt plasate icircn
economia reală legitimă iar rezultatele obţinute din activităţi ilegale au o aparenţă legală Profiturile de data
aceasta au o acoperire legală iar rfeciclatorul le foloseşte fără teamă achiziţionacircnd bunuri la vedere De acum
diferenţierea dintre bogăţia legală şi cea aparent legală nu mai este posibilă
Exemple de metode de integrare
Achiziţionarea de bunuri imobiliare sau a unor afaceri icircn pierderi după care utilizacircnd
fondurile ilicite aceste bunuri sau afaceri sunt revacircndute la valoarea lor reală (urmare a
injectării de fonduri pentru a le spori performanţa) Profitul astfel obţinut apare ca un rezultat
al managementului performant şi deci are o sursă legală Un astfel de procedeu este folosit şi la
noi pe piaţa imobiliară prin achiziţionarea unui imobil la un preţ scăzut după care prin
folosirea unor fonduri ilegale acesta este pus la punct şi revacircndut la valoarea de piaţă
rezultacircnd o diferenţă apreciabilă care cel mai adesea este pusă pe seama efectuării lucrărilor
de icircmbunătăţire cu forţe proprii şi materiale achiziţionate icircn timp
Altă variantă a metodei expuse este cea referitoare la posibilitatea creditării de către asociaţi a
propriei societăţi comerciale care icircnsă merge mereu icircn pierdere Utilizacircnd diferite subtrefugii
se scot din firmă sume icircncărcacircnd costurile icircn final realizacircndu-se pierderi Cu sumele care s-au
scos din firmă dar neimpozitate asociaţii creditează firma proprie icircncasacircnd uneori şi dobacircnzi
pentru sumele cu care au icircmprumutat societatea Ulterior societatea returnează sumele
icircmprumutate iar beneficiarul acestor sume are aparenţă de legalitate pentru aceşti bani
Bunurile achiziţionate cu fonduri ilicite sunt vacircndute unor societăţi de tip captiv (care aparţin
icircn fapt proprietarului bunurilor) după care sunt revacircndute realizacircnd un profit substanţial care
aparţine tot proprietarului iniţial dar care derivă dintr-o afacere legală
Icircmprumuturi fictive acordate de o companie de faţadă O astfel de companie icircnregistrată din
ţară iar fondurile companiei de faţadă sunt de fapt fondurile reciclate ale companiei din ţară
Schema funcţionează icircn felul următor banii reciclaţi aflaţi icircn conturile firmei de faţadă sunt
icircmprumutaţi firmei din ţară (icircn fapt este vorba de un autoicircmprumut) pentru care aceasta din
urmă plăteşte dobacircndzi care ulterior sunt icircncasate pe diferite căi tot de adevăratul proprietar al
firmei de faţadă
Folosirea de facturi false pentru import sau pentru export Astfel dacă se doreşte reciclarea icircn
exterior a unor fonduri ilicite produse icircn ţară se vor utiliza facturi de import supraeevaluate
pentru a justifica transferul unor asemenea fonduri Dacă icircnsă se doreşte reciclarea unor
fonduri străine icircn ţară urmează ca facturile de export să fie supraevaluate pentru a justifica
asemenea icircncasări
BIBLIOGRAFIE
1 Codul penal al Romacircniei din februarie 2014
2 Legea 6562002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor
3 Costică Voicu ndash Spălarea banilor murdari ndash Editura Sylvi Bucureşti 1999
4 Costică Voicu şi colaboratorii ndash Dreptul penal al afacerilor ndash Editura ALL BECK Bucureşti 2003
5 Costică Voicu Georgeta Ştefania Ungureanu Adriana-Camelia Voicu ndash Investigarea criminalităţii
financiar-bancare Editura Polipress Bucureşti 2003
6 Claudiu Scarlatache ndash Frauda financiară şi frauda fiscală surse de finanţare a terorismului ndash teză de
doctorat Bucureşti 2002
7 Voicu Adriana-Camelia ndash Criminalitatea economico-financiară factor de ameninţare la adresa
ordinii publice ndash Editura Craiova 2008
204
OMORUL CALIFICAT SĂVAcircRŞIT CU PREMEDITARE
Ion Ristea
Prof univ dr la Universitatea din Piteşti
Cercetător ştiinţific asociat la Institutul de Cercetări Juridice
bdquoAcad Andrei Rădulescurdquo din cadrul Academiei Romacircne
Procuror la Parchetul de pe lacircngă Curtea de Apel Piteşti
Abstract Our analysis refers to the notion of premeditation as a circumstantial element of the offence of the
offence of first degree murder It has been emphasized the social danger of the person who has deliberately
decided to commit murder exteriorized through activities of preparing the conditions for its commission
historical aspects controversies in the area of premeditation solutions from the legal practice and elements of
compared law
Keywords premeditation material acts moral acts offence first degree murder social danger
1 Consideraţii generale
Faptele icircndreptate icircmpotriva omului atacirct icircn ceea ce priveşte existenţa sa fizică şi atributele
fundamentale ale personalităţii lui cacirct şi icircn ceea ce priveşte toate celelalte drepturi libertăţi şi interese
indisolubil legate de persoana umană s-au aflat dintotdeauna icircn atenţia legiuitorului suscitacircnd un interes sporit
şi fiind sancţionate cu severitate Aceasta deoarece infracţiunile contra persoanei prezintă un grad ridicat de
pericol social determinat pe de o parte de importanţa valorilor sociale ce constituie săvacircrşirea acestor
infracţiuni iar pe de altă parte de faptul că infracţiunile contra persoanei se realizează icircn general prin
icircntrebuinţarea unor mijloace sau procedee violente şi au o frecvenţă deseori mai ridicată icircn raport cu alte
categorii de infracţiuni
Icircn categoria infracţiunilor contra persoanei se detaşează sub aspectul importanţei pe care o au ca valori
sociale infracţiunile contra vieţii integrităţii corporale şi sănătăţii
Icircn racircndul acestora omorul constituie cea mai gravă infracţiune contra persoanei căci aduce atingere
celui mai important atribut al omului viaţa Indiscutabil punerea icircn pericol sau suprimarea vieţii persoanei
interesează nu numai persoana victimei ci persoana icircn general icircntrucacirct apar implicaţii atacirct cu privire la existenţa
paşnică a colectivităţii cacirct mai ales cu privire la conviţuirea membrilor acesteia
Icircn acest sens cadrul juridic menit să asigure eficienţă apărării dreptului la viaţă icircl formează incriminarea
de la art 188-192 care alcătuiesc conţinutul primului capitol al titlului I din Partea specială a noului Cod penal
Din acest capitol fac parte următoarele infracţiuni omorul (art 188) omorul calificat (art 189) omorul la
cererea victimei (art 190) determinarea sau icircnlesnirea sinuciderii (art 191) şi uciderea din culpă (art 192)
Ne vom opri icircn cadrul analizei noastre asupra infracţiunii de omor calificat săvacircrşit cu premeditare
care din punct de vedere al conceptului diferă de omorul simplu prin elementul circumstanţial (premeditarea)
care indică un grad de pericol social mai ridicat Acest element circumstanţial face parte din conţinutul
infracţiunii de omor calificat alături de alte icircmprejurări agravante arătate expres de legiuitor şi este icircn acelaşi
timp specific pentru această infracţiune
2 Precedente legislative privind omorul săvacircrşit cu premeditare
Icircn contextul icircn care viaţa umană nu se limitează la statutul de valoare socială apărată prin normele de
drept ci se icircnfăţişează ca un atribut primordial un imperativ fundamental al existenţei noastre şi implicit un
drept absolut opozabil erga omnes legea cere expres tuturor cetăţenilor să aibă o atitudine de respect faţă de
viaţa fiecărui membru al societăţii Cum fără respectarea vieţii persoanelor nu poate fi concepută o normală şi
liniştită convieţuire socială apare evident faptul că omorul a fost icircntotdeauna incriminat şi sancţionat cu asprime
Codul penal de la 1865 incrimina infracţiunile contra persoanei icircn Titlul IV intitulat bdquoCrime şi
delicte icircn contra particularilorrdquo Capitolul I ndash Crime şi delicte icircn contra persoanelor Acest cod sancţiona diferit
omorul intenţionat icircn funcţie de modurile de săvacircrşire Astfel art 234 alin3 prevedea pentru omorul săvacircrşit cu
205
voinţă pedeapsa cu munca silnică pe timp mărginit Art 234 alin1 şi 2 dispunea că atunci bdquocacircnd se va fi săvacircrşit
mai icircnainte sau deodată sau icircn urma altei crimerdquo precum şi atunci cacircnd bdquova fi avut de scop ori a prepara ori a
icircnlesni ori a executa un delictrdquo pedeapsa era munca silnică pe viaţă Omorul cu premeditare prevăzut icircn art
232 era pedepsit de asemenea cu muncă silnică pe viaţă iar conform 227 bdquoprecugetarea este atunci cacircnd mai
icircnaintea faptei s-a făcut hotăracircre de a se porni asupra vieţei unei persόne anume ori asupra aceluia ce se va găsi
sau se va nimeri şi chiar cacircnd hotăracircrea ar atacircrna de vreo icircmprejurare ori condiţiunerdquo
Codurile penale ulterioare au aşezat incriminarea omorului icircn racircndul legislaţiilor icircntacirclnite icircn statele din
vestul Europei ultima modificare fiind făcută prin Legea nr 1401996
Astfel Codul penal de la 1937 a reglementat aceste infracţiuni icircn Titlul al XIII-lea sub denumirea de
Crime şi delicte contra persoanelor de la art 463 ndash art504 Capitolul I este intitulat bdquoCrimele şi delictele icircn
contra vieţii şi a integrităţii corporalerdquo iar Secţiunea I reglementează omorul şi diferite modalităţi ale acestuia
(art463 ndash art469) Omorul cu premeditare (asasinatul) este incriminat icircn art 464 pct1 şi se pedepseşte cu
munca silnica pe viaţă
De asemenea Codul penal din 1969 reglementa aceste infracţiuni icircn Titlul II după titlul privitor la
Infracţiuni contra siguranţei statului legiuitorul icircnsuşindu-şi astfel soluţia germană şi italiană de sistematizare
Infracţiunile de omor se regăsesc icircn Capitolul I intitulat bdquoInfracţiuni contra vieţii integrităţii corporale şi
sănătăţiirdquo Secţiunea I ndash Omuciderea iar omorul cu premeditare este incriminat icircn art 175 alin1 lit a avacircnd ca
nomen iuris omorul calificat
3 Concept şi caracterizare
Codul penal icircn vigoare reglementează infracţiunea de omor calificat icircn art 189 observacircndu-se că de
fapt este vorba despre incriminarea omorului simplu comis icircn anumite condiţii descrise limitativ care icirci conferă
o periculozitate deosebită Astfel conform articolului sus-menţionat omorul calificat constă icircn omorul săvacircrşit
icircn vreuna din următoarele icircmprejurări
(1) Omorul săvacircrşit icircn vreuna din următoarele icircmprejurări
a) cu premeditare
b) din interes material
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la
executarea unei pedepse
d) pentru a icircnlesni sau a ascunde săvacircrşirea altei infracţiuni
e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de
omor
f) asupra a două sau mai multe persoane
g) asupra unei femei gravide
h) prin cruzimi
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau icircnchisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi
(2) Tentativa se pedepseşte
De precizat că icircn măsura icircn care omorul se săvacircrşeşte icircn două sau mai multe dintre aceste icircmprejurări
alternative infracţiunea nu icircşi pierde caracterul unitar icircnsă de o asemenea icircmprejurare se ţine cont la
individualizarea judiciară a pedepsei220
Fiecare element circumstanţial are rolul de circumstanţă legală specială agravantă astfel că atunci
cacircnd ar intra icircn concurs cu o circumstanţă generală de aceeaşi natură şisau cu acelaşi conţinut va avea prioritate
de aplicare faţă de aceasta din urmă Totodată este posibil ca omorul calificat să fie comis icircn contextul altor
circumstanţe generale ndash legale sau judiciare agravante sau atenuante - care vor fi luate icircn considerare la
individualizarea pedepsei221
Icircn cele ce urmează vor fi prezentate aspecte privitoare la una dintre circumstanţele care califică omorul
şi anume premeditarea
4 Noţiunea de premeditare
Deşi este prevăzută icircn majoritatea legilor penale această circumstaţă nu are o definiţie legală
Icircn concepţia clasică premeditarea semnifică comiterea infracţiunii cu sacircnge rece spre deosebire de
infracţiunea comisă spontan
Icircn sens literal o faptă premeditată icircnseamnă o faptă icircndelung gacircndită sau desfăşurată pe baza unei
deliberări anterioare a unei chibzuinţe anticipate
220
T Toader Drept penal romacircn Partea specială ediţia a 5-a Ed Hamangiu Bucureşti 2010 p 42 221
Gh Ivan Drept penal Partea specială cu referiri la noul Cod penal ediţia 2 Ed CHBeck Bucureşti 2010 p17
206
Omorul săvacircrşit cu premeditare mai este cunoscut şi sub denumirea de asasinat
Cu timpul majoritatea autorilor au aderat la opinia conform căreia premeditarea nu poate fi concepută
numai ca simplă deliberare anterioară ca o chibzuire a comiterii faptei ci mai este necesar să fie icircnsoţită de o
pregătire prealabilă222
Icircn consecinţă premeditarea icircnseamnă luarea icircn mod deliberat a hotăracircrii de a comite o anumită infracţiune
exteriorizată prin acte de pregătire materială şi acte de pregătire morală a infracţiunii Premeditarea o
circumstanţă cu caracter univoc care icircntotdeauna agravează răspunderea penală a autorului infracţiunii
5 Controverse privind premeditarea
Premeditarea apare ca fiind cea mai controversată circumstanţă agravantă
Se admite că premeditarea presupune icircndeplinirea cumulativă a următoarelor trei condiţii
a) trecerea unui interval de timp din momentul luării hotăracircrii infracţionale şi pacircnă icircn momentul
săvacircrşirii faptei
b) efectuarea unor acte de pregătire materială icircn vederea săvacircrşirii faptei precum luarea de măsuri
procurarea de instrumente sau mijloace etc
c) efectuarea unor acte de pregătire moralăpsihică icircn vederea săvacircşirii faptei223
Intervalul de timp trebuie să fie suficient pentru a permite autorului pe de o parte să chibzuiască asupra
faptei iar pe de altă parte să pregătească executarea acesteia Durata acestui interval nu este fixă şi nici
prestabilită icircntrucacirct o persoană poate avea nevoie de un interval mare de timp pentru a chibzui icircn timp ce o altă
persoană poate chibzui cu mai multă eficienţă icircntr-un interval de timp mult mai scurt Este icircnsă de datoria
instanţei să constate dacă această condiţie este sau nu icircndeplinită ţinacircnd seama de icircmprejurările concrete ale
cauzei şi icircn special de particularităţile subiective ale făptuitorului224
Icircn practica judiciară s-a considerat de exemplu că această condiţie a fost icircndeplinită atunci cacircnd icircn
urma unui conflict cu victima inculpatul a plecat de acasă s-a icircnarmat cu un cuţit şi a revenit icircn acelaşi loc după
o oră pacircndind-o şi aplicacircndu-i o lovitură icircn inimă cu efect mortal225
Dimpotrivă s-a apreciat că această cerinţă a trecerii unui interval de timp nu este icircndeplinită icircn situaţia
icircn care inculpatul după ce s-a certat cu victima a ameninţat-o iar după aproximativ 10 minute a revenit icircnarmat
cu un cuţit226
Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut aceeşi soluţie icircn speţa icircn care după ce s-au insultat şi
icircmbracircncit reciproc cu victima aflată icircn stare de ebrietate fiind despărţiti de către cei prezenţi la faţa locului
inculpatul a plecat spre casă de unde a luat un par şi s-a deplasat icircn apropierea locuinţei victimei pe care a
aşteptat-o aproximativ 20-30 de minute iar la sosirea acesteia i-a aplicat o lovitură puternică icircn regiunea capului
urmată de alte lovituri icircn zona picioarelor cu consecinţa morţii acesteia227
Actele de pregătire materială cacirct şi cele de pregătire morală trebuie realizate icircn intervalul de timp
cuprins icircntre momentul luării hotăracircrii infracţionale şi momentul icircnceperii executării acestei hotăracircri aspect care
prezintă relevanţă pentru icircncadrarea juridică corectă a faptei228
Premeditarea nu va putea fi reţinută icircn cazul icircn care făptuitorul nu a putut să mediteze să cacircntărească
posibilităţile de realizare a hotăracircrii luate229
Aceasta deoarece nu este suficient ca autorul să comită acţiunea
agresivă după cacircteva minute de la momentul conflictului ci după o perioadă de timp icircn care să poată reflecta
asupra săvacircrşirii faptei să ia hotăracircrea de a o comite şi să facă acte concrete icircn acest scop230
Există şi autori care sunt de părere că premeditarea vizează numai două elemente respectiv elementul
cronologic şi elementul exterior care reuneşte efectuarea de acte materiale sau morale Astfel activitatea psihică
de chibzuire rezultă implicit din aceste elemente datorită legăturii stracircnse dintre ele231
Chibizuinţa este un element complex care nu se rezumă icircn exclusivitate la o meditaţie de oarecare
durată ci asociază la acţiunea sau inacţiunea de ucidere icircmprejurările concrete pentru a obţine cu certitudine
222
Gh Nistoreanu Al Boroi I Molnar V Dobrinoiu I Pascu V Lazăr Drept penal Partea specială ediţia a IV-a Ed Europa-Nova Bucureşti 1997 p102 223
I Ristea Drept penal Partea specială volI Ed Universul Juridic Bucureşti 2015 p23 T Toader op cit p 42 224
O Loghin T Toader Drept penal romacircn Partea specială ediţie revăzută şi adăugită Casa de editură şi presă bdquoŞansardquo SRL Bucureşti 1996 p 80 225
CA Iaşi Secţia penală decizia nr 891999 T Toader op cit p 42 226
CSJ Secţia penală decizia nr 1014 din 9061993 M Udroiu op cit p 244 227
IcircCCJ Secţia penală decizia nr 2505 din 3 noiembrie 2008 T Toader op cit p 42 228
A se vedea icircn acest sens Al Boroi op cit p 85 229
Pentru exemple a se vedea T Toader op cit p 43 230
A se vedea Gh Ivan op cit p 20 231
Ibidem p 19
207
rezultatul dorit Ea se deosebeşte de perseverenţă icircn finalizarea de a ucide care aparţine elementului subiectiv al
infracţiunii de omor icircn oricare din formele sale Este de asemenea incompatibilă cu o voinţă oscilantă de a
ucide sau nu deoarece implică voinţa fermă de a suprima viaţa unei persoane alegacircnd totodată momentul şi
locul săvacircşirii infracţiunii
Icircn ceea ce priveşte posibilitatea coexistenţei provocării cu premeditarea nu există un punct de vedere
unitar icircn literatura de specialitate şi icircn practica judiciară
Icircntr-o opinie s-a afirmat că este posibil ca starea de puternică tulburare sau emoţie provocată să icircşi
păstreze intensitatea şi după trecerea unui anumit interval de timp astfel icircncacirct fapta penală se poate săvacircrşi cu
premeditare Tot astfel se poate ca făptuitorul să premediteze uciderea unei persoane alcătuind un plan
condiţionat de actul provocator al victimei
Icircntr-o altă opinie se susţine că premeditarea omorului este incompatibilă cu provocarea deoarece
chibzuinţa specifică premeditării contrazice prin concepţie spontaneitatea ce caracterizează starea de provocare
Prin urmare deşi aparent antagonice cele două procese psihice ndash premeditarea şi provocarea ndash pot
coexista pot trece unele icircn altele se pot influenţa reciproc De exemplu icircn situaţia icircn care inculpatul se aşteaptă
la o manifestare agresivă din partea victimei el poate să-şi pregătească riposta (ca premeditare) icircn cazul icircn care
va fi provocat de victimă Doctrina apeciază că icircn acest context premeditarea ripostei se va desfăşura pe un fond
psihic de semitulburare făptuitorul acţionacircnd sub influenţa unor icircmprejurări care-i alterează conştiinţa232
Mai este posibil ca autorul provocat fiind să nu riposteze imediat prin săvacircrşirea omorului ci după un
anumit interval de timp233
Menţionăm că deşi premeditarea se caracterizează prin chibzuinţă sacircnge rece stăpacircnire de sine pe
cacircnd provocarea presupune impulsivitate reacţie incomplet controlată spontaneitate icircn raport de datele concrete
ale speţei aceste pocese ar putea să se opună fie că povocarea este anterioară premeditării fie posterioară234
Icircn raport de icircmpejurările concrete ale cauzei instanţa va aprecia de la caz la caz dacă sunt icircndeplinite
condiţiile cerute de lege pentru existenţa premeditării şi dacă acestea se conciliază cu existenţa provocării235
Pornind de la controversa conţinutului premeditării s-au exprimat puncte de vedere diferite şi icircn ceea ce
priveşte efectele premeditării asupra participanţilor
Deşi premeditarea este icircn esenţă o activitate psihică care ar urma să constituie o circumstanţă
personală totuşi cacircnd cel care a premeditat săvacircrşirea faptei efectuează acte de pregătire icircmpreună cu alte
persoane care cunosc scopul pregătirii circumstanţa premeditării se converteşte icircntr-o circumstanţă reală Pe
cale de consecinţă ea se va răsfracircnge asupra tuturor participanţilor Un exemplu concret icircl constituie cazul cacircnd
cel care icircl ajută pe autor să-şi procure arma cunoscacircnd că acesta o va folosi la comiterea omorului răspunzacircnd
pentru complicitate la omor calificat236
Tot astfel icircn ipoteza icircn care A şi B hotărăsc să icircl ucidă pe C aflacircnd că acesta se află icircn duşmănie cu D
au aranjat astfel icircncacirct C şi D să se icircntacirclnească icircntr-un local unde făcacircndu-l pe D să aibă o atitudine provocatoare
faţă de C aceştia s-au icircncăierat iar icircn timpul luptei A i-a strecurat un cuţit lui D care icircn situaţia de iritare icircn care
se afla l-a lovit mortal pe C ucigacircndu-l
Este posibil şi varianta ca autorul să răspundă pentru infracţiunea de omor simplu iar participantul
pentru participaţie la omor calificat spre exemplu icircn ipoteza icircn care participantul creează situaţia icircn care ştie că
autorul va reacţiona spontan icircn prezenţa unui act provocator din partea victimei237
Efectele premeditării nu se vor extinde cacircnd făptuitorul care luase hotăracircrea de a ucide o anumită
persoană icircntacirclneşte din icircntacircmplare pe o alta şi icircn urma unei dispute spontane o omoară deoarece hotăracircrea de a
săvacircrşi acest omor este distinctă
Icircn cazul premeditării nu se poate vorbi de o simplă icircntacircmplare de un moment de rătăcire ci de o
atitudine vădit antisocială de o comportare noşovăielnică icircn hotăracircrea de a săvacircrşi infracţiunea de un grad
ridicat de periculozitate a făptuitorului
Agravanta premeditării există atacirct icircn situaţia erorii asupra persoanei (error in personam) cacirct şi icircn
situaţia acţiunii deviate (aberratio ictus) Eroarea asupra persoanei cacirct şi greşita macircnuire a instrumentului sau
obiectului ales este inoperantă asupra existenţei omuciderii icircntrucacirct legea penală ocroteşte icircn general viaţa
omului şi nu numai a unuia anume Icircn faţa legii penale vieţile oamenilor au aceeaşi importanţă din punct de
vedere al obiectului protecţiei ei aşa icircncacirct din moment ce uciderea s-a comis cu intenţie este lipsit de relevanţă
care anume persoană a fost ucisă precum şi modul de macircnuire a mijlocului ales
232
Al Boroi Infracţiuni contra vieţii Ed All Beck Bucureşti 1999 p 120 I Ristea Regimul circumstanţelor icircn dreptul penal romacircn Ed CH Beck Bucureşti 2009 p161 233
A se vedea T Toader op cit pp 43-33 234
Al Boroi Drept penal Partea specială p 86 235
Gh Nistoreanu Al Boroi şa op cit p 223 236
A se vedea T Toader op cit p 43 237
O Loghin T Toader op cit p 81
208
Astfel dacă făptuitorul a premeditat să ucidă pe X dar din cauza erorii asupra persoanei sau a greşitei
macircnuiri a mijloacelor de execuţie a ucis o altă persoană se va ţine cont de existenţa premeditării şi fapta va
constitui omor calificat
4 Soluţii din practica judiciară
Există omor cu premeditare (art 189 lit a) C pen)
- dacă inculpatul icircnarmat cu cuţit cu dimensiuni mari şi-a aşteptat soţia care părăsise dimiciliul
conjugal şi a atras-o icircntr-un parc unde i-a aplicat o lovitură icircn gacirct238
- dacă mama icircşi ucide copilul nou-născut icircn alte condiţii decacirct cele prevăzute la art 200 alin1Cpen
luacircnd această hotăracircre icircnainte de naştere239
- fapta inculpatului care pe un fond de gelozie icircn scop de răzbunare a luat hotăracircrea de a ucide
victimele - fosta sa soţie şi prietenul acesteia ndash s-a icircnarmat a pătruns icircn locuinţa fostei sale soţii a aşteptat
sosirea victimelor şi icircn momentul icircn care acestea au intrat icircn locuinţă le-a aplicat mai multe lovituri de cuţit care
datorită intervenţiei unei persoane nu au condus la decesul victimelor icircntruneşte elementele constitutive ale
tentativei la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav prevăzută la art 32 raportat la art 188 art 189 din
alin(1) lit a) şi f) C pen240
- dacă icircntre momentul luării rezoluţiei infracţionale de a ucide victima şi săvacircşirea infracţiunii de omor a
trecut un interval de timp care a fost mai icircndelungat decacirct cel obişnuit iar infractorul a conceput un plan de
realizare a rezoluţiei infracţionale prin care a reuşit folosindu-se de o altă persoană să atragă victima la o oră
tacircrzie din noapte icircntr-un loc retras necirculat unde a ucis-o 241
5 Elemente de drept comparat
Legislaţia altor ţări acordă de asemenea o atenţie sporită icircn ceea ce priveşte reglementarea
infracţiunilor contra vieţii
Codul penal italian reglementează delictele contra vieţii integrităţii sau sănătăţii icircn Capitolul I din
Titlul XII Cartea a II-a Jurisprudenţa italiană este icircn sensul că premeditarea presupune un element cronologic
dar şi o hotăracircre criminală fermă care poate fi desprinsă numai din manifestările exterioare ale făptaşului
(exemplu pregătirea mijloacelor de execuţie)
Codul penal francez consacră faptelor contra vieţii Titlul II Capitolul I structurat icircn două capitole
ldquoFapte voluntare contra vieţiirdquo icircn care este incriminat şi omorul cu premeditare (sancţionat cu icircnchisoare pe
viaţă) şi ldquoFapte involuntare contra vieţiirdquo Doctrina penală franceză apreciază că premeditarea presupune o
execuţie calmă cu sacircnge rece a faptei pe baza unei gacircndiri prealabile Proba premeditării implică o referire la
manifestările exterioare care au precedat sau au icircnsoţit hotăracircrea făptuitorului caz icircn care premeditarea devine o
circumstanţă reală care se transmite participanţilor
După cum se observă icircn ambele puncte de vedere se acceptă că hotăracircrea de a ucide o persoană este
luată icircntr-un interval de timp ce trebuie să fie mai icircndelungat decacirct cel obişnuit (morasu habens)
Codul penal german prevede uciderea unei persoane icircn condiţii agravate icircn Capitolul 16 (paragraful
12)
Icircn Codul penal spaniol asasinatul este legiferat icircn Titlul VII Cartea a II-a infracţiunile contra
persoanei art 406
Codul penal model american incriminează icircn art 2102 omorul ca şi crimă de gradul I - Murder - cacircnd
fapta este comisă cu intenţie din nepăsare sau dintr-o extremă indiferenţă manifestată faţă de viaţa umană
6 Consideraţii finale
Apărarea persoanei şi icircndeosebi a vieţii a constituit o preocupare constantă comună a tuturor sistemelor
de drept din orice oracircnduire socială viaţa fiind proteguită de lege atacirct ca fenomen biologic dar mai presus de
toate ca fenomen social ca valoare primară şi absolută a oricărei societăţi ca o condiţie indispensabilă a icircnsăşi
existenţei sociale omeneşti
Icircn cadrul ocrotirii penale a persoanei locul central icircl ocupă apărarea vieţii omului Deşi fapta de omor
privită schematic prezintă icircntotdeauna acelaşi caracter ndash actul de a ucide cu intenţie o fiinţă omenească şi
rezultatul constacircnd icircn moartea victimei ndash icircn realizarea concretă poate prezenta diverse particularităţi care conferă
omorului o coloratură diferită sporindu-i vădit gradul de pericol social
Legea prevede icircmprejurările ce constituie elementele circumstanţiale icircn conţinutul infracţiunii de omor
avacircnd astfel anumite modalităţi normative agravate ale acesteia
238
Trib Suprem Secţia penală decizia nr 436 din 1981 p 27 239
Trib Suprem Secţia penală decizia nr 2007 din 1977 pp 27-28 240
IcircCCJ Secţia penală decizia nr 2979 din 22 septembrie 2009 Pentru detalii a se vedea M Udroiu op cit pp 244-245 241
IcircCCJ Secţia penală decizia nr 1910 din 25 mai 2009 M Udoiu op cit p 245
209
Icircn acest sens omorul calificat este fapta persoanei care săvacircrşeşte un omor icircn anumite icircmpejurări grave
prevăzute de lege faptă care prezintă un grad de pericol social mai ridicat decacirct omorul simplu ceea ce explică
incriminarea sa prin dispoziţii separate şi sancţiunea ei mai severă
Bibliografie
Cursuri tratate monografii
Antoniu G Bulai C Practică judiciară penală vol III Partea specială (art155- 363 C Pen) Ed
Academiei Romacircne Bucureşti 1992
Boroi Al Drept penal Partea specială ediţia 2 Ed CHBeck Bucureşti 2008
Boroi Al Infracţiuni contra vieţii Ed All Beck Bucureşti 1999
Dongoroz V Kahane S Oancea I Stănoiu R Fodor I Iliescu N Bulai C Roşca V ndash
Explicaţii teoretice ale Codului penal romacircn vol III ediţia a 2-a Ed Academiei Romacircne Edit All
Beck Bucureşti 2003
Ivan Gh Drept penal Partea specială cu referiri la Noul Cod Penal ediţia 2 Ed CH Beck
Bucureşti 2010
Loghin O Toader T Drept penal romacircn Partea specială ediţie revăzută şi adăugită Casa de editură
şi presă ldquoŞansardquo ndash SRL Bucureşti 1996
Nistoreanu Gh Boroi Al Molnar I Dobrinoiu V Pascu I Lazăr V Drept penal Partea
specială ediţia a IV-a Ed Europa-Nouă Bucureşti 1997
Ristea I Drept penal Partea specială volI Ed Universul Juridic Bucureşti 2015
Ristea I Regimul circumstanţelor icircn dreptul penal romacircn Ed CH Beck Bucureşti 2009
Toader T Drept penal romacircn Partea specială ediţia a 5-a Ed Hamangiu Bucureşti 2010
Toader T icircn Explicaţii preliminare ale noului Cod penal (coordonator Antoniu G) vol III Ed
Universul Juridic Bucureşti 2013
Udroiu M Drept penal Partea generală Partea specială ediţia 3 Ed CHBeck Bucureşti 2011
Legislaţie
Codul penal romacircn adoptat prin Legea nr 151968 (B Of nr 79-79 bis din 21 ianuarie 1968
republicat cu modificările şi completările ulterioare)
Noul Cod penal Ad Litteram Legea nr 2862009 ediţie icircngrijită de conf univ dr judecător Dan
Lupaşcu Ed Universul Juridic
210
MODIFICĂRILE PSIHO-COMPORTAMENTALE ALE TOXICOMANILOR
CA REZULTAT AL PROGRAMELOR DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ DERULATE IcircN
PENITENCIAR
Andreea Cătălina CANĂ
ofiţer psiholog - Penitenciar Bucureşti Jilava
Abstract
The article studies prison from the perspective of the place where they are incarcerated inmates who
have intersected with drugs in their lives whether they committed crimes being drugged whether committed
illegal acts to procure financial resources to obtain illegal substances whether they have been sentenced for
drug trafficking Penitentiary system has a social reintegration function which involves many specialized
activities for drug addicts to obtain a behavioral and cognitive restructuring
Keywords drugg inmate penitentiary social reintegration
Romacircnia a fost surprinsă de acest fenomen complex de trafic şi consum de droguri iar lipsa de
instituţii legislaţia insuficientă numărul redus de personal calificat toate acestea au reprezentat o ripostă slabă
Tratarea persoanelor dependente de droguri presupune implicarea a numeroşi specialişti medici psihiatri
psihologi asistenţi sociali persoane care lucrează icircn şcoli cămine spitale penitenciare etc
Conform datelor furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor icircn anul 2012 dintr-un efectiv
de 31817 deţinuţi s-au declarat cu ocazia icircncarcerării ca fiind consumatori de droguri 2215 persoane private de
libertate Icircn practică se observă că numărul este mult mai mare icircnsă persoanele private de libertate nu icircşi declară
antecedentele icircn toxicomanie de teamă de a fi etichetaţi sau de a avea anumite consecinţe negative icircn penitenciar
de exemplu selecţia la activităţi productive
Icircn penitenciarele din Romacircnia se regăsesc aceleaşi deficienţe menţionate anterior Personalul este
icircncă icircn număr redus şi slab pregătit acest lucru şi din cauza faptului că piaţa drogurilor este una mobilă icircn
fiecare zi apare un nou produs cu noi substanţe chimice şi necunoscute efecte pentru consumator
Funcţia custodială a penitenciarului este icircndeplinită pentru consumatorii de droguri pentru că ei sunt
separaţi de societate pentru o perioadă de timp şi custodiaţi icircn unităţi penitenciare icircn diferite condiţii conform
regimului de executare a pedepsei privative de libertate Cea de-a doua funcţie cea de reintegrare socială
implică o mulţime de demersuri de specialitate pentru a trata dependenţa de droguri şi a realiza restructurarea
cognitivă şi comportamentală a persoanei dependente de droguri
Măsurile de specialitate destinate persoanelor cu antecedente icircn toxicomanie sunt luate de către
specialişti la momentul identificării unui caz concret icircnsă există campanii de informare şi de prevenire icircn racircndul
tuturor persoanelor private de libertate
Serviciul medical din sistemul penitenciar organizează activităţi de prevenire a consumului de droguri
astfel furnizacircndu-se broşuri pliante care conţin informaţii generale cu privire la riscurile existente icircn cazul
consumului de droguri precum şi asistenţa specifică disponibilă icircn acest caz De asemenea se organizează
acţiuni de informare şi educare de către echipele multidisciplinare privind riscurile consumului de droguri
precum şi ale infectării cu HIV hepatită B şi C Mai mult la unele activităţi specifice participă specialişti din
cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog a altor instituţii publice specializate precum şi a unor organizaţii
neguvernamentale de profil
Conform Ordinului nr 429C-125 din februarie 2012 privind asigurarea asistenţei medicale
persoanelor private de libertate aflate icircn custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor evaluarea
consumatorului de droguri este realizată de către o echipă multidisciplinară care asigură asistenţa medicală şi
psihologică
Rolul asistentului social se axează pe de o parte pe bdquoacordarea de sprijin calificat icircn vederea
soluţionării problemelor sociale formarea sau dezvoltarea comportamentelor prosociale dezvoltarea
capacităţilor de autocontrol şi de autosusţinere iar pe de altă parte pe colaborarea cu instituţii publice sau cu
organizaţii neguvernamentale care au atribuţii icircn facilitarea reinserţiei sociale a persoanelor custodiate de
sistemul penitenciarrdquo (Ioan Durnescu 2010)
Icircn lucrul cu toxicomanii asistentul social are un rol important icircn refacerea menţinerea sau
consolidarea relaţiilor acestora cu familia icircn acelaşi timp urmărindu-se dezvoltarea reurselor prosociale De
asemenea icircn perioada de pregătire pentru liberare asistentul social poate stabili o legătura icircntre deţinut şi diferite
211
instituţii precum Centrele de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Agenţia Naţională Antidrog Serviciul
de Probaţiune
Lucracircnd cu persoane cu antecedente icircn toxicomanie psihologul icircşi propune să cunoască
bdquoparticularităţile structurilor de personalitate a consumatorului de droguri icircn vederea motivării de icircncetare a
consumului sau a menţinerii motivaţiei pentru abstinenţărdquo (Ghid de bune practici pentru psihologul din sistemul
penitenciar)
Icircn cadrul evaluării psihologice specialistul identifică nevoie şi riscurile icircn vederea elaborării unui plan
individualizat de intervenţie pe parcursul traseului execuţional al pedepsei privative de libertate Demersurile pe
care psihologul dintr-un penitenciar le poate implementa icircn cazul unui consumator sau fost consumator de
droguri sunt consilierea psihologică includerea icircn programe de asistenţă psihosocială adresat persoanelor
cunoscute cu antecedente icircn toxicomanie sau icircn diferite activităţi destinate combaterii consumului de droguri
George de Leon (1995) a descris principalele caracteristici ale unui consumator de droguri de care un
specialist icircn domeniu ţine cont icircn activitatea sa pentru că pot reprezinta bariere icircn procesul schimbării
Toleranţa scăzută la frustrare reprezintă o trăsătură specifică personalităţii antisociale la fel şi
probleme cu autoritatea Responsabilitatea scăzută a toxicomanului afectează stilul de viaţă iar nesinceritatea
manipularea reprezintă doar cacircteva manifestări ale sale
Consumul de drog apare icircn general ca o icircncercare de a depăşi starea de depresie şi insecuritatea
personală bdquoO structură labilă şi vulnerabilă găseşte icircn consumul de substanţe psihoactive un refugiu o
pseudomodalitate de a-şi asigura confortul psiho-afectiv Aceste icircnclinaţii depresive şi instabilitatea emoţională
sunt icircn stracircnsă legătură cu o suspiciozitate exagerată faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur proiectacircnd propria
nesiguranţă şi icircndoială icircn legătură cu capacitatea de adaptare la cerinţele sociale asupra celor din jurrdquo(Răscanu
Ruxandra şi Zivari Mirela 2002)
Suspiciozitatea este o altă caracteristică manifestată de toxicomani Irascibilitatea impulsivitatea
neliniştea explozivitatea sunt frecvent icircntacirclnite icircn comportamentul lor Cauza acestor manifestări rezidă icircn
labilitatea dispoziţiei şi contribuie la comportamentul violent pe care toxicomanul icircl au icircn anumite situaţii astfel
apar manifestări precum comportamente psihotice labile vagabondajul chiar şi tentative de suicid
Din lucrul direct cu persoanele condamnate toxicomane se regăsesc particularităţile psihice ale
personalităţii adictive descrise icircn literatura de specialitate abilităţi reduse de rezolvare a problemelor de
cunoaştere şi testare a realităţii internalizarea unei identităţi negative toleranţa scăzută la frustrare (consumul
apare de obicei icircn situaţiile icircn care persoana resimte disconfort dar nu reuşeşte să găsească modalităţi corecte de
rezolvare a problemei) gestionare deficitară a emoţiilor (caracteristică este blocarea emoţiilor exteriorizarea
acestora făcacircndu-se icircntr-o manieră ostilă) lipsa consecvenţei a responsabilităţii irascibilitatea impulsivitatea
ambivalenţă motivaţională
Printre scopurile programelor de asistenţă psihologică derulate icircn penitenciar se numără creşterea
motivaţiei pentru schimbare şi menţinerea abstinenţei Numai icircn acest context se poate obţine icircnsuşirea unor
modele comportamentale corecte şi internalizarea unor valori prosociale
Icircn cadrul programelor de asistenţă psihologică derulate icircn penitenciar persoanele foste consumatoare
de droguri icircnvaţă mecanisme de adaptare la situaţiile de risc şi icircşi icircnsuşesc abilităţi necesare pentru a avea un stil
de viaţă echilibrat icircn absenţa drogurilor Psihologii prin intermediul icircntrebărilor deschise şi a exerciţiilor de
dezvoltare personală angajează participanţii la program icircn procesul de comunicare deschisă şi dezvăluire
personală Comunicarea cu ceilalţi presupune icircmpărtăşirea sentimentelor şi a gacircndurilor ocazie cu care deţinuţii
descoperă că nu sunt singuri şi că există alte persoane cu experienţe sentimente sau regrete asemănătoare
Autodezvăluirea este icircncurajată permanent dezvoltarea emoţională observacircndu-se din atitudinea lor empatică
Deţinuţii sunt icircncurajaţi să-şi exteriorizeze emoţiile negative aceştia fiind obişnuiţi să nu icircşi exprime
durerea ascunzacircndu-se icircn spatele furiei sau agresivităţii Ei icircnvaţă icircn cadrul programelor de specialitate să-şi
gestioneze emoţiile să facă legătura dintre propriul comportament consecinţele acestuia şi reacţia celor din jur
pe de o parte şi pe de altă parte dintre gacircnduri negative emoţii disfuncţionale şi comportamente distructive
Toate tehnicile utilizate icircn cadrul şedinţelor au ca scop adaptarea adecvată a indivizilor icircn situaţii de viaţă fără a
mai recurge la droguri sau acte ilegale
Programele de specialitate presupun crearea unui context cu reguli care guvernează interacţiunea
participanţilor este cunoscut faptul că persoanele care consumă droguri preferă să nege şi să icircncalce icircn mod
repetat normele societăţii Toxicomanii nu au echipamentul ideo-afectiv maturizat pe deplin aceştia adoptacircnd
strategii de copying ce au ca efect respingerea sistemului de valori prosociale Icircn şedinţele programului deţinuţii
icircnvaţă care este rolul autorităţii şi a respectării regulilor care sunt consecinţele icircncălcării acestora cu situaţii
concrete din viaţa lor analizacircnd evenimentele din perspectivă obiectivă cu ajutorul psihologului identifică
mecanismele disfuncţionale de adaptare la societate
Deseori persoanele toxicomane provin din familii destrămate dezorganizate cunoscut fiind faptul că
icircn condiţii de mediu familial negativ influenţele moderator formative au caracter nefavorabil De aici
dificultatea lor de a stabili relaţii durabile şi benefice Diverşi factori cum ar fi presiunea grupului curiozitatea
urbanizarea şomajul ignoranţa alienarea modificarea structurilor sociale pot declanşa un consum de droguri
212
iniţial şi ulterior o adicţie Drogul poate constitui un refugiu pentru o persoana ce se simte izolat de familie sau
comunitate Aceste deficienţe la nivelul funcţionării sociale sunt abordate icircn cadrul şedinţelor de grup uneori
specialiştii din penitenciar participacircnd la vizitele deţinuţilor cu membrii familiilor acestora ocazie cu care se
realizează o mediere cu mediul de suport
Creşterea responsabilităţii personale pentru deciziile lor este o altă modificare icircn comportamentul
toxicomanului ca urmare a intervenţiei terapeutice Pentru a ajunge la un echilibru icircn viaţa acestora persoane
din grup au de realizat diferite sarcini comportamentale pentru a se integra icircn familie şi icircn societate ca o persoană
prosocială
Pe plan emoţional se identifică o stimă de sine scăzută o gestionare deficitară a sentimentelor şi un
control scăzut al impulsului Toxicomanul are de regulă o structură labilă vulnerabilă şi acest fapt determină o
insecuritate personală pe care icircncearcă să o mascheze Astfel consumul de droguri apare ca o modalitate de a-şi
asigura un confort psiho-afectiv
Specialiştii psihologi din penitenciar contribuie prin metodele specifice la modificarea imaginii de
sine defavorabile a toxicomanului prin consiliere psihologică dar şi cu ajutorul activităţilor derulate atacirct icircn
interiorul cacirct şi icircn exteriorul penitenciarului imaginea de sine devina una pozitivă icircncrederea icircn sine crescacircnd
considerabil Icircn acest sens feedbackurile din partea celorlalţi deţinuţi şi a cadrelor icircl icircncurajează
Pentru ca toate aceste modificări psiho-comportamentale să se realizeze este necesară existenţa
motivaţiei consumatorului de a se implica icircn procesul schimbării A doua etapă o constituie menţinerea
motivaţiei pentru abstinenţă psihologul din mediul penitenciar lucracircnd cu persoana implicată icircn proces
terapeutică pentru a identifica situaţiile cu risc icircn consum de substanţe şi de a-şi icircnsuşi modalităţi de a refuza
comportamentul adictiv De aceea identificarea şi reducerea obiceiurilor asociate consumului şi icircnlocuirea
acestora cu activităţi pozitive reprezintă un important demers pentru care sunt desfăşurate icircn paralel activităţi
educaţionale sportive ocupaţionale cu membrii grupului
Dependenţa de drog este considerată o stare care afectează persoana icircn integralitatea ei consumul
fiind doar un simptom al problemelor subiacente de ordin psihologic şi social cu care persoana trebuie să icircnveţe
să se confrunte De aceea psihologii ce-şi desfăşoară activitatea icircn penitenciar abordează dependenţa psihică
icircntr-un context individualizat privind adicţia ca o bdquoboală a persoanei ce implică toate ariile funcţionale cognitiv
comportamental emoţional medical şi socialrdquo (George de Leon 1995)
Bibliografie
Legislaţie
Ordinul comun nr 1261C1310543 din 18 mai 2006 al ministrului justiţiei ministrului
administraţiei şi internelor şi ministrului sănătăţii privind modalitatea de derulare a programelor integrate de
asistenţă medicală psihologică şi socială pentru persoanele aflate icircn stare privativă de libertate consumatoare de
droguri
Ordinul nr 429C-125 din februarie 2012 privind asigurarea asistenţei medicale persoanelor
private de libertate aflate icircn custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
Cărţi
Abraham Pavel (coord) - Drogurile aspecte juridice şi psihosociale Editura Mirton Timişoara 2004
Abraham Pavel Nicolăescu Daniela ndash Comunitatea Terapeutică ndash metodă de tratament a persoanelor
depedente de droguri Editura Civitas Bucureşti 2008
Administraţia Naţională a Penitenciarelor ndash Ghid de bune practici pentru psihologul din sistemul
penitenciar Bucureşti 2010
Administraţia Naţională a Penitenciarelor ndash Ghid de bune practici pentru asistentul social din sistemul
penitenciar Bucureşti 2010
Agenţia Naţională Antidrog ndash Comunitatea Terapeutică ndash metodă de tratament pentru consumatorii de
droguri din penitenciare Editura Coresi Bucureşti 2012
De Leon G ndash Program ndash Based Evaluation Research in Therapeutic Communities bdquoNIDA Research
Monographrdquo no 51
213
Durnescu Ioan ndash Asistenţă socială icircn penitenciar Editura Polirom Bucureşti 2009
Iolanda Mitrofan Iolanda ndash Terapia toxidodependenţei (posibilităţi şi limite) Editura Sper Bucureşti
2011
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie ndash Situaţia drogurilor icircn Romacircnia icircn anul 2012
Răscanu Ruxandra Zivari Mirela ndash Psihologie şi Psihopatologie icircn dependenţa de drog Editura Ars
Docendi Bucureşti 2002
2
COORDONATOR
Prof Univ Dr RODICA MIHAELA STĂNOIU
Preşedinta Societăţii Romacircne de Criminologie şi Criminalistică
COLEGIUL DE REDACŢIE
Conf univ dr EMILIAN STĂNIŞOR - Preşedinte Executiv al Societăţii Romacircne de
Criminologie şi Criminalistică
Lector univ dr ORTANSA BREZEANU - Institutul de Cercetări Juridice al Academiei
Romacircne
AvNORA FRAJ-BOUSLIMANI -Avocat la Curtea de Apel din Paris
si Membru icircn Consiliul Ştiinţific al Societăţii
Internaţionale de Criminologie
Conf univ dr FLORIAN GHEORGHE - Universitatea Hyperion Bucureşti
Conf univ dr GHEORGHE MOCUŢA - Cercetător asociat la Institutul de Cercetări
Juridice al Academiei Romacircne
Lector univ dr DORINICA IOAN - Consilier icircn Ministerul Justiţiei
Lector univ dr ANA BĂLAN -Vicepreşedinte bdquoSocietatea Romacircnă de
Criminologie şi Criminalisticărdquo
Lector univdr FLORIN STELIAN BOBIN Parchetul Judecătoriei Sector 4 Bucureşti
Prof univ dr VALERIAN CIOCLEI - Universitatea din Bucureşti
Conf univ dr SORIN ALĂMOREANU - Universitatea bdquoBabeş-Bolyairdquo Cluj-Napoca
Prof univ dr AUGUSTIN LAZĂR - Procuror general al Parchetului de pe lacircngă
Curtea de Apel Alba Iulia
Conf Univdr NICOLETA BUZATU - Universitatea Creştină bdquoDimitrie Cantemirrdquo
Bucureşti
Conf univ dr CONSTANTIN SIMA - Procuror Şef Serviciu Parchetul de pe lacircngă
Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Conf univ dr GEORGE MIRCEA
BOTESCU
- Universitatea Bucureşti
REDACTOR ŞEF
VASILE TEODORESCU - Secretar general al Societăţii Romacircne de
Criminologie şi Criminalistică
Pentru a asigura şi aspectul unitar estetic al revistei rugăm autorii să ne trimită lucrările
tehnoredactate la calculator cu litere de tipul şi mărimea celor publicate deja icircn revistă (respectiv Times New
Roman 10) şi păstracircnd dimensiunile aşezării icircn pagină (25 cm margine sus jos stacircnga dreapta) Fotografiile
tabelele diagramele şi alte reprezentări grafice este preferabil să fie color
Rugăm ca lucrările să aibă icircn preambul un rezumat de cacircteva fraze şi dacă se poate să fie şi traduse icircn
limba engleză sau franceză Evident că aşteptăm cu interes spre publicare şi articole integral traduse icircntr-o
limbă de circulaţie internaţională
Vă mulţumim
Tehnoredactare computerizată
Manuscrisele precum şi orice corespondenţă se vor trimite pe adresa
Vasile Teodorescu Parchetul de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie
B-dul Libertăţii nr 14 sector 5 Bucureşti cod 050706
Telefon 02131189331070 0213193928
Fax 0213113416
E-mail vasileteodorescu11yahooro redacţiecriminologiero
dumiru_iulianampublicro
3
CRIMINOLOGIE CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE
Nr 4 2015
CUPRINS
Pag
CRIMINOLOGIE
Iosif Friedmann Nicolescu - Un precursor al criminologiei romacircneşti ndash Prof Univ Dr Mihai Kernbach 9
Ortansa Brezeanu - Pagini din istoria criminologiei romacircneşti helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13
Dan Voinea
Vasile Lăpăduşi
Lucian Biro
- Impactul securităţii şi siguranţei nucleare asupra securităţii naţionale helliphellip 19
Vasile Stoica - Criminogeneza infracţunilor contra siguranţei circulaţiei pe calea ferată
Trecut prezent şi viitor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
Alin Leş - Psihologia criminalistică şi expertiza psihologic-criminalistică icircn Romacircnia
laquo motoareleraquo psihologice ale criminologiei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
36
Sorin Rădulescu - Repere principale pentru adoptarea unei strategii naţionale icircn domeniul
prevenirii sinuciderilor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
41
Tănase Constantin - Mentalitatea recidivistă icircn viziunea lui Etienne de Greeff helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 45
Zamfir Carmen Manuela - Efectele victimogene ale torturii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 51
Adrian Cristian Moise - Infractorii şi victimele icircn cyberspaţiu helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 69
Gheorghe Florian - Viitorul criminologiei din Romacircnia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 78
Ana Bălan - Medierea şi prevenirea criminalităţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81
Andronache Mirela - Influenţa violenţei din jocurile video asupra comportamentului deviant hellip 88
Chiran Gabriela - Interacţiunea factorilor criminogeni icircn cazul falsificatorului notar public hellip 92
CRIMINALISTICĂ
Vasile Lăpăduşi
Dobreanu Ramona
- Unele aspecte privind apariţia şi evoluţia criminalisticii romacircneştihelliphelliphellip 96
Vasile Viorel - Repere semnificative ale criminalității economico-financiare icircn semestrul
I2015helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
107
Gabriel Ţicircru
Maria Georgeta Stoian
- Icircnceputul unei noi ere icircn criminalistica romacircnească contemporanăhellip
118
Lăzureanu Crişan Mucenic
Picircrvulescu Evelina Andreea
- Particularităţi ale examinării criminalistice a bancnotelor romacircneşti
contrafăcute Contracararea unui fenomen periculos pentru securitatea
monetară a statului
130
Gabriel Naghi - Controlul identităţii persoanelor prin tehnici biometrice şi respectarea
drepturilor omului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 141
Emilian Costache
Maria Georgeta Stoian
- A fi sau a nu fi hellip psihoactiv helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 146
Stoica Minai
Ianculescu N Gabriela
Stimeriu Lucian Augustin
- Contribuţia expertizei fizico-chimice icircn aflarea adevărului icircn cazul unei
explozii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
158
4
Ene Carmen Luminiţa
Savu Lorena-Magdalena
- Aportul probelor textile icircn elucidarea unor cauze penale helliphelliphelliphelliphellip 168
Meseşan Nicolae
Viorel Cărbunaru
- Trusă criminalistică pentru marcare model TCM helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 187
Drăghici Constantin - Investigarea infracţiunii de spălare a banilor proveniţi din activităţi ilicite
198
Ion Ristea - Omorul calificat săvacircrşit cu premeditare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
203
PENOLOGIE
Andreea Cătălin Cană - Modificările psiho-comportamentale ale toxicomanilor ca rezultat al
programelor de asistenţă psihologică derulate icircn penitenciarhelliphelliphellip
209
5
CRIMINOLOGIE CRIMINALISTIQUE ET PENOLOGIE
No 3 2015
TABLE DE MATIEgraveRES
Pag
CRIMINOLOGY
Iosif Friedman
Nicolesco
- Un preacutecurseur de la criminologie moderne ndash Prof Univ Dr Mihail Kernbach helliphellip 9
Ortansa Brezeanu - Pages de l`histoire du romain criminologie 13
Dan Voinea
Vasile Lăpăduşi
Lucian Biro
- Lrsquoacircmpact de la seacutecuriteacute et de la suresse nucleacuteaire sur la seacutecuriteacute nationale 19
Vasile Stoica - La criminogenegravese drsquoinfractions contre la seacutecuriteacute du circulation ferroviaire passeacute
present futurehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
Alin Leş - La psychologie criminologique en Roumaniebdquo les moteursrdquo psychologique de la
criminologiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
36
Sorin Rădulescu - Des principaux reperes pour l`adoption d`une strateacutegie nationale en matieacutere de la
preacutevention du suicide
41
Tănese Constantin - La mentaliteacute reacutecidiviste par la vision du Etienne de Greffhelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 45
Zamfir Carmen
Manuela
- Lesrsquoeffets victimogenes de torturehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 51
Adrian Cristian Moise - Les malfaiturs et les victimes dans le cyberespacehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 69
Gheorghe Florin - Le futur du criminologie en Roumaniehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 78
Ana Bălan - La meacutediation et la preacutevention de la criminaliteacutehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81
Andronache Mirela - Lrsquoinfluence de la violence dans les jeux video sur le comportement deviant 88
Chiron Gabriela - Lrsquointeraction de les facteurs criminogens concernant le notaire faussaire hellip
CRIMINALISTIQUE
92
Vasile Lăpăduşi
Dobreanu Ramona
- Certaines aspects en regard la creation et le developpement criminalistique
roumaine
96
Vasile Viorel - Repere importantes de la criminaliteacute par le semestre I2005 107
Gabriel Ţicircru
Maria Georgeta Stoian
- Le deacutebut drsquoune nouvelle egravere de criminalistique roumaine contemporainehelliphelliphelliphellip 118
Lăzureanu Crişan
Mucenic
Picircrvulescu Evelina
- Les particulariteacutes de l`examen meacutedico-leacutegal de la contrefaccedilon de billets de banque
- Roumain
130
6
Andreea
Gabriel Naghi - La surveillance de lrsquoidentiteacute de personne par techniques biometrique et la deacutefeacuterence
de droits de lrsquohommehelliphelliphelliphelliphellip
141
Emilian Costache
Maria Georgeta Stoian
- Ėtre ou ne pas ecirctre psychoactif 146
Stoica Minai
Ianculescu N Gabriela
Stimeriu Lucian
Augustin
- La contribution de l`expertise physiques et chimiques dans la recherche de la veacuteriteacute
en
cas dune explosionhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Ene Carmen Luminiţa
Savu Lorena-
Magdalena
- La contribution des eacutechantillons de textile dans leacutelucidation de certaines affaires
Criminelleshelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
168
Meseşan Nicolae
Viorel Cărbunaru
- Kit de meacutedecine leacutegale pour le modegravele de balise TCM helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
187
Drăghici Constantin - Lrsquoinvestigation des infractions de blanchiment drsquoargent produits par lrsquoactiviteacute illeacutegal
198
Ion Ristea - Le crime qualifieacute produit avec premeditationhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
PENOLOGIE
203
Andreea Cătălin Cană
- Les changements psychocomportamentales de toxicomans en reacutesulte de les
programme drsquoassistence psychologique deacuterulegrave dans le penitenciers
209
7
CRIMINOLOGY FORENSICS AND PENOLOGY
No 4 2015
CONTENT
Pag
CRIMINOLOGY
Iosif Friedman Nicolesco - A predecessor of Romanian criminology ndash University Profesor
Dr Mihai Kerinbach
9
Ortansa Brezeanu - Pages from the history of Romanian criminology 13
Dan Voinea
Vasile Lăpăduşi
Lucian 13iro
- The impact of nuclear security and safety
19
Vasile Stoica - Criminogenesis of the offences against safety of railroad traffic
Past present and future
32
Alin Leş - Forensics Psychology and psychological-forensics expertise in
Romania the psychological ltltenginesgtgt of criminology
36
Sorin Rădulescu - Main landmarks for the adoption of a national strategy in the
field of suicide prevention
-
41
Tănese Constantin - Relapse mentality in the vision of Etienne de Greeff 45
Zamfir Carmen Manuela - The effects over the victims of the torture 51
Adrian Cristian Moise - Offenders and victims in the cyberspace 69
Gheorghe Florinan - Future of criminology in Romania
-
78
Ana Bălan - Mediation and prevention of criminality 81
Andronache Mirela - The influence of violence in the videogames over the deflective
behaviour 88
Chiron Gabriela - The interaction of the crime factors in the case of public notary
forgerer
FORENSICS
92
Vasile Lăpăduşi
Dobreanu Ramona
- Some aspects regarding the apparition and evolution of
Romanian forensics 96
Vasile Viorel - Significant landmarks of economical-financial forensics in the I
semester of 2015 107
Gabriel Ţicircru
Maria Georgeta Stoian
- The beginning of a new era in the Romanian Contemporary
Forensics 118
Lăzureanu Crişan Mucenic
Picircrvulescu Evelina Andreea
- Particularities of forensics examination of Romanian currency
Countering a dangerous phenomena for the monetary security of
the state
-
130
8
Gabriel Naghi - The control of peoplersquos identities through biometric techniques
and respecting the human rights
141
Emilian Costache
Maria Georgeta Stoian
- To be or not to be helliphellip psychoactivehelliphelliphellip 146
Stoica Minai
Ianculescu N Gabriela
Stimeriu Lucian Augustin
- The contribution of the physical-chemical expertise for
discovering the truth in an explosion
Ene Carmen Luminiţa
Savu Lorena-Magdalena
- The contribution of the textile evidences in solving some criminal
cases
168
Meseşan Nicolae
Viorel Cărbunaru
- Forensics kit for marking the ldquoTCMrdquo model 187
Drăghici Constantin - Investing the offence of ldquomoney launderingrdquo originating in illegal
activities 198
Ion Ristea - Murder committed with premeditation 203
PENOLOGY
Andreea Cătălin Cană - The psyco-behavioural modifications of the drug addicts as a
result of the psychological assistance programmes developed in
the penitentiary
209
9
UN PRECURSOR AL CRIMINOLOGIEI MODERNE ROMAcircNEȘTI
ndash Prof Dr Mihai KERNBACH
A PRECURSOR OF ROMANIAN MODERN CRIMINOLOGY
ndash Prof Dr Mihai KERNBACH
Autor
Dr jurist Iosif FRIEDMANN ndash NICOLESCU1
Membru fondator al
Societății romacircne de Criminologie și Criminalistică
Cercetător științific asociat
Avocat ndash Baroul București
Cuvinte ndash cheie
Keywords
Criminologie Medicină legală Metodologie
Criminology Forensic Medicine Methodology
Rezumat
Summary
Profesorul Doctor Mihail KERNBACH este un precursor al Criminologiei moderne romacircnești autor al
unor lucrări științifice care trebuie să fie repuse icircn circuitul valorilor culturii profesional ndash științifice
Medic legist deopotrivă criminolog și criminalist a marcat epoca sa cu lucrări științifice care se impun
a fi cunoscute de generația specialiștilor de astăzi
Professor Doctor Mihai KERNBACH is a precursor of Romanian modern criminology author of
scientific papers that need to be restored in the professional ndash scientific circuit of cultural values
Forensic and criminologist as well he marked his time with papers that need to be known by specialists
todays generation
ARGUMENTUM2
Se impune o icircntrebare
De ce prof dr Mihai KERNBACH
1 Doctor icircn științe juridice Cercetător științific asociat la Departamentul de Drept public rdquoVintilă DONGOROZrdquo ndash Institutul
de Cercetări Juridice rdquoAcademician Andrei RĂDULESCUrdquo al Academiei Romacircne Cercetător științific asociat la Centrul de
Studii şi Cercetări Juridice şi Socio ndash Administrative al Universității PetrolndashGaze din Ploieşti Consilier ndash icircn Consiliul
Baroului București Arbitru și Supra arbitru la Curtea de Arbitraj Profesional a Baroului București Arbitru la Curtea de
Arbitraj Comercial Internațional de pe lacircngă Camera de Comerț și Industrie a Romacircniei Președinte ndash Comisia de Etică și
Disciplină a Federației Romacircne de Șah Membru fondator și membru al Comitetului Director al Societății Romacircne de
Criminologie și Criminalistică Membru fondator ndash Asociația Romacircnă de Drept Umanitar Profesor invitat ndash Universitatea
Populară rdquoNicolae IORGArdquo ndash Vălenii de Munte Fost Lector la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea
Avocaților Fost Consilier al Consiliului de administrație ndash Filiala București a Casei de Asigurări a Avocaților din Romacircnia
Fost Președinte și membru al Comisiei de Cenzori al Filialei București a Casei de Asigurări a Avocaților din Romacircnia Fost
Președinte și membru al Instanței de Disciplină a Baroului București Fost Vice-președinte al Comisiei de Apel a Federației
Romacircne de Șah Fost membru al Biroului Executiv al Federației Romacircne de Șah și al Comitetului Federației Romacircne de Șah
Membru fondator și Secretar general ndash Fundația teatrală rdquoAlexandru GIUGARUrdquo 2 Acest eseu științific a fost prezentat icircn cadrul sesiunii științifice internaționale a Societății Romacircne de Criminologie şi
Criminalistică București 4 Septembrie 2015 cu tema ldquoCriminologia din Romacircnia ndash trecut prezent viitorrdquo
10
Răspunsul este simplu prof dr Mihai KERNBACH este un precursor al științei criminologiei
naționale este un important reprezentant al școlii romacircnești de criminologie
Icircn circuitul mondial de valori al istoriei criminologiei numele Profesorului universitar doctor Mihai
KERNBACH trebuie să figureze ca fiind un icircnaintaș al școlii romacircnești de criminologie care a fundamentat
această disciplină științifică prin lucrări de referință care sunt și astăzi lucrări actuale
Anuarul pe anul de icircnvățămacircnt universitar 1937 al Universității din Cluj3 consemnează prezența Prof
Dr Mihai KERNBACH la Congresul Internațional de Criminologie de la Roma cu două comunicări științifice
a) Role du juge et sa preparation dans la lutte contre la criminalite4
și
b) Etude de la personnalite du criminel5
Totodată prof dr Mihai KERNBACH reprezintă școala națională medico-legală la primul Congres
Internaţional de Medicină Legală şi Socială de la Bonn care s-a desfășurat icircn perioada 22 mdash 24 Septembrie
1938 cu o comunicare științifică ca unic autor și icircncă două comunicări științifice alături de doi colegi medici
legiști V HURGHIŞIU și S CUPCEA
Activitatea științifică a profesorului se icircntinde pe aproximativ cinci decenii icircn slujba OMULUI și a
DREPTĂȚII pregătind generații de specialiști
De prof dr Mihai KERNBACH am auzit prima dată de la Vice-președintele Societății Romacircne de
Criminologie și Criminalistică prof univ dr Lucian IONESCU6 icircn convorbirile pe care le aveam periodic Mi-a
mărturisit că l-a avut profesor de medicină legală și că i-a insuflat dragostea pentru știință și pentru OM Icircn
timpul copilăriei mele din CLUJ ndash NAPOCA7 nu auzisem despre prof dr Mihai KERNBACH
Date biografice
Profesorul dr Mihai8 KERNBACH s-a născut icircn Comuna Vidra din fostul Județ Putna (actualmente
Județul Vrancea) la 3 Mai 1895
Studiile medicale le icircncepe la Facultatea de Medicină de la Iași și le finalizează la Cluj
Obține titlul de bdquoDoctor icircn medicinărdquo icircn anul 1921 la Facultatea de Medicină a Universității Regele
FERDINAND I din Cluj
Profesor titular al catedrei de Medicină legală icircncepacircnd cu 1 Noiembrie 1933
A fost decorat cu bdquoMedaille des epidemies și a fost bursier al Fundaţiei ROCKEFELLER
Activitatea științifică icirci este răsplătită prin recunoaștere de către Societatea de Medicină legală germană
şi a Societăţii de Biologie din Paris
Icircn 1935 Academia Romacircnă icirci conferă Premiul Vasile ADAMACHI9 pentru activitatea sa profesională
A fost primul Rector al Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj (1948 ndash 1950) anterior fiind
Decanul Facultății de Medicină din Cluj (1945 ndash 1948)
Are o frumoasă carieră universitară icircncepacircnd ca preparator la Catedra de Anatomie Patologică (1919 ndash
1921 ulterior icircn 1923 a fost numit șef de lucrări10
la Catedra de Medicină Legală a Facultății de Medicină din
3 După Unirea din 1918 la 12 Mai 1919 s-a icircnființat universitate transilvăneană cu predare icircn limba romacircnă Universitatea
bdquoDaciei Superioarerdquo din CLUJ numită ulterior Universitatea bdquoRegele FERDINAND Irdquo Cluj Prin Decretul Regal de
reicircnființare s-a stabilit ca ierarhia universitară și retribuirea să fie ca la Universitățile din București și Iași Icircn 1940 după
Dictatului de la Viena de cedare a Transilvaniei de Nord Ungariei hortiste Universitatea romacircnească a funcționat temporar icircn
centrele culturale din BRAȘOV SIBIU și TIMIȘOARA 4 Rolul judecătorului și pregătirea sa icircn lupta icircmpotriva criminalității 5 Studiu asupra personalității criminalului 6 Născut 30 Mai 1939 ndash 21 Ianuarie 2015 director al Institutului Național de Expertize Criminalistice distins cu rdquoSteaua
Romacircnieirdquo icircn grad de ofițer Premiul de excelență al rdquoUniunii Juriștilor din Romacircniardquo și Premiul rdquoNicolae Titulescurdquo al
Academiei Romacircne 7 Deceniul VII al al Secolului XX 8 Icircn cercetările pe care le-am icircntreprins am regăsit deopotrivă prenumele profesorului icircn două forme MIHAI și MIHAIL
Am optat pentru forma MIHAI deoarece icircn volumul rdquoCRIMA fenomen biologic universal și permanentrdquo cartea este semnată
MIHAI KERNBACH Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj (la Sibiu) Fondul publicațiilor științifice 1943 Sibiu
autorul verificacircnd manuscrisul
Chiar dacă discipolii anume dr icircn Drept Maxim POP folosește forma rdquoMihailrdquo icircn lucrarea rdquoPsihanaliza și Științele
Criminalerdquo Colecția rdquoGacircnd Romacircnescrdquo Cluj 1936 Tipografia rdquoCartea Romacircneascărdquo folosește forma Mihail 9 Vasile Adamachi (n 1 ianuarie 1817 Iaşi judeţul Iaşi - d 820 martie 1892 Iaşi judeţul Iaşi) a fost prefect senator şi
filantrop 10 Echivalent cu Lector universitar
11
Cluj icircn 1927 devenind conferențiar ulterior icircntre anii 1932 ndash 1951 este profesor Icircn perioada 1945 ndash 1948 a fost
Decanul Facultății de medicină iar icircn perioada 1948 ndash 1950 a fost Rector al Institutului de Medicină și Farmacie
din Cluj
Școala medicală clujeană era una dintre cele mai cunoscute icircn Romacircnia și icircn Europa existacircnd
numeroase clinici și o viață științifică medicală prestigioasă
Prof Mihai KERNBACH a fost totodată și medic legist al județului Cluj din 1930 și director al
Institutului Medico-Legal Cluj icircn perioada 1946 ndash 1952
Anul 1952 reprezintă revenirea prof dr Mihai KERNBACH la Facultatea de Medicină a Universității
din Iași locul icircn care și-a icircnceput studiile ca student la medicină centru universitar unde va activa pacircnă icircn anul
1964 ocupacircnd și funcția de director al Institutului Medico ndash Legal din Iași ulterior fiind profesor ndash consultant
Este recunoscut pe plan științific național dar și internațional făcacircnd parte din comisia germană
constituită din experți internaționali pentru elucidarea masacrului de la Katyń din cel de al Doilea Război
Mondial
Activitatea de cercetare științifică s-a materializat printr-un icircnsemnat număr de volume publicate dintre
care se impun a fi amintite
- Tehnica autopsiei medico-legale (1926)
- Curs de medicină legală (1932)
- Manual de medicină legală (1937)
- Curs de medicină legală și deontologie (1949)
- Manual de medicină judiciară (1958)
Publică studiul Personalitatea omului delicvent icircn lumina noilor cercetări (Revista de Drept Penal
București 1933) și numeroase comunicări științifice singur sau icircn colaborare
CREZUL PROFESIONAL
Crezul științific al Prof dr Mihai KERNBACH este redat icircn esență ca moto al cărții rdquoCrima fenomen
biologic universal și permanentrdquo una dintre cele mai importante opere ale acestui ctitor al Școlii naționale de
criminologie
rdquoIcircnchin această carte celor ce-au crezut icircn dreptate icircn dreptatea oamenilor icircn dreptatea legilor celor ce-
au fost răpuși de nedreptate și nu s-au prăbușit11
rdquo
Elemente ale gacircndirii criminologice
la
Profesorul dr Mihai KERNBACH
Pătrunzacircnd icircn concepția criminologică a acestui icircnaintaș al Criminologiei naționale identificăm cacircteva
idei-forță esențiale care configurează continuitatea cercetării științifice naționale icircn acest domeniu
rdquoLa izvoarele crimeirdquo sunt de cercetat
- Conștiința morală a umanității cu geneza ideii morale
- Geneza ideii criminale la om și la animal
- Emoția și rolul icircn comportamentul uman
- Relațiile determinate de creier ndash icircntre gacircndire și automatisme
Următoarea treaptă icircn gacircndirea Prof dr Mihai KERNBACH este determinată de studiul asupra
rdquoConcepției juridice a Crimeirdquo sub aspect criminologic și biologic
Concepțiile științifice și filosofice contemporane Prof dr Mihai KERNBACH icircl influențează icircn studiile
sale astfel că studiază comunicarea biunivocă dintre rdquoCrimărdquo și rdquoNaturărdquo icircn natură sub incidența aspectului
biologic al crimei
Icircn finalul lucrării face o atentă analiză a binomului rdquoCIVILIZAȚIErdquo și rdquoCRIMĂrdquo punacircnd accentul pe
componenta etică a evoluției civilizației umane
Icircntrebacircndu-se dacă acest rdquofenomen biologic universal și permanentrdquo care este rdquoCRIMArdquo icircn societatea
umană poate fi eradicată icircntre rdquoprogres sau declinrdquo icircn raport de destinul moral al omenirii sau de destinul
biologic al omenirii
11 Alături de o altă vorbă de duh a Prof Dr Mihai KERNBACH CRIMA ESTE FORȚA PROPULSIVĂ A VIRTUȚII care
este plasată pe pagina de gardă a volumului
12
Nu va da un răspuns tranșant dar lucrarea (180 de pagini) este o piatră de temelie a criminologiei
romacircnești a stadiului gacircndirii științifice din Deceniile III și IV ale Secolului XX
Unul dintre discipolii Profesorului Dr Mihai KERNBACH anume dr icircn drept Maxim POP va
dezvolta icircntr-un studiu una dintre concepțiile timpului cu aplicațiune la Criminologie prin raportarea
Psihanalizei la așa numitele rdquoștiințe criminalerdquo
Aflăm prin intermediul acestui studiu că titlul este preluat după una dintre conferințele Prof dr Mihai
KERNBACH de la Facultatea de Medicină-legală de la Cluj din data de 17 Aprilie 1934 icircn cadrul cursului de
medicină-legală de la Facultatea de Drept
Icircn loc de concluzii
sau o metodologie icircn criminologie
Școala națională de criminologie a avut icircn Prof Dr Mihai KERNBACH un promotor al luptei
icircmpotriva crimei luptă icircn care s-a angajat cu toată energia și cu toate forțele folosind diverse științe la
combaterea crimei
A icircncercat să folosească icircn domeniul criminologiei și psihanaliza care icircn epoca icircn care a trăit avea o
largă răspacircndire icircncercacircnd să găsească o profilaxie a crimei
Lupta icircmpotriva crimei este permisă cu orice mijloace iar criminologia poate să ne ofere numeroase
teorii ndash care icircn cadrul evoluției firești a societății umane ndash să dea rezultatele scontate sau să rămacircnă fără rezultat
Astăzi cacircnd scara valorilor necesită revenirea la valorile tradiționale personalitatea Prof Dr Mihai
KERNBACH este un reper al progresului icircn gacircndirea criminologică națională
Desigur medicina legală icircl revendică deopotrivă pe Prof dr Mihai KERNBACH icircnsă opera sa scrisă
are un important substrat criminologic care trebuie explorat și repus icircn circuitul științific prezenta evocare fiind
doar un punct de plecare
Desigur noi privim activitatea acestui TITAN al CRIMINOLOGIEI din perspectiva evoluției acestei
științe astăzi cacircnd progresele științifice sunt altele icircn primul racircnd ca urmare a unor noi teorii care confirmă
gacircndirea Prof dr Mihai KERNBACH
Evoluția Criminologiei ca știință va continua și icircn viitor activitatea științifică a Prof dr Mihai
KERNBACH trebuie să se constituie icircntr-un reper pentru Școala Națională de Criminologie și pentru
metodologia științifică
BIBLIOGRAFIE
MIHAI KERNBACH - rdquoCRIMA fenomen biologic universal și permanentrdquo Universitatea Regele
Ferdinand I din Cluj (la Sibiu) Fondul publicațiilor științifice 1943 Sibiu
MAXIM POP rdquoPsihanaliza și Științele Criminalerdquo Colecția rdquoGacircnd Romacircnescrdquo Cluj 1936 Tipografia
rdquoCartea Romacircneascărdquo
13
PAGINI DIN ISTORIA CRIMINOLOGIEI ROMAcircNEŞTI
Dr ORTANSA BREZEANU
Stud iul a fos t icircnscr is icircn programul ce lui de al -67 e a
Curs Internaţional de
Criminologie ce a avut loc la Bucureş t i icircntre 29 -30 apri l ie 2004 ş i p rezentat icircn cadrul
Atelierului cu tema bdquoDezvoltarea i storică a cr iminolog iei icircn reg iunea Balcani lor
moderator Jacques Farsedakis - profesor de Cr iminologie Direc tor al Sec ţie i de
Criminologie a Univers i tăţ i i bdquoPanteion - Grec ia
1 Ca mar tor ocular ş i icircn acelaş i t imp ca par t icipant direct la multe din acţ iuni le ş i
act ivi tăţ i le teoret ice ş i pract ice ( icircnvă ţămacircnt şi cercetare) ce au deveni t posibi le icircn
domenjul c r iminologiei după 1989 ş i icircn Romacircnia găsesc necesar să -mi prefa ţez
intervenţ ia ce mi-am propus cu cacircteva observa ţi i menite să dea măsură atacirct pr incipalelor
momente ce s -au icircnscr is icircn evoluţia post total i tară a ş t i inţei de care ne ocupăm cacirc t şi
rela ţ i i lor dezvoltate icircn context cu Grec ia ş i cu a l te ţăr i europene icircn ideea de a f i
percepute inclus iv sub raportul dimensiuni lor şi perspect ive lor lor reale
De a l t fel demersul meu a fost st imulat de d iscursul domnului Profesor Jaques
Farsedakis care re fenndu-se la gacircndirea precursori lor cr iminologiei moderne elene ş i
subl ini ind cu această ocazie contr ibuţ ia remarcabilă icircn domeniu a marei doamne a Greciei
cum a numit -o Denis Szabo pe Al ice Yotopoulos -Marangopoulos profesor emeri t de
cr iminologie fos t rector al Universi tăţ i i Pantheios preşed intă a Fundaţie i pentru
Dreptur i le Omului ce - i poar tă numele -m-a făcut să retrăiesc un moment memorabil
Este vorba de cel de a l I I I - lea Colocviu a l Asocia ţ ie i Interna ţionale a Cnminologilor de
l imbă franceză ce s -a des făşurat la Bucureş t i icircn per ioada 5 -6 iunie 1992 ia finele căruia
domnul Denis Szabo preşed intele Asociaţ iei a icircnmacircnat doamnei profesor Alice
Marangopoulos premiul Beaumont - Tocqnevi l le pentru icircntreaga sa act ivi ta te12
Colocviul are pentru noi cr iminologi i o dublă semnif ica ţ ie consemnează
deschiderea de care cr iminolog ia avea nevoie la numai d oi ani ş i jumătate de cacircnd ______
Romacircnia s -a or ientat mai rad ica l spre va lor i le europene şi cert i f ică ca litatea ş i
perspectiva relaţ i i lor icircn s fera aceste i ş t i in ţe13
12 Vezi pe larg despre atmosfera şi inspiraţia momentului Hona Vastlescu Criminologia ţi Drepturile Omului al
III-lea Colocviu ai Asociaţ Internaţionale a Criminologilor de limbă franceză (Bucureşti 5 -6 iunie 1992) icircn
bdquoRevue Internationale de Criminologie et de Police Technique 1992 nr 4 p 492 -499
ST DE DREPT ROMAcircNESC an 17 (50) nr 1-2 p 143-151 BUCUREŞTI ianuarie-iunie 2005
13 Există unele asemănări intre Romacircnia şi Grecia icircn privinţa evoluţiei istorice a criminologiei -icircn Regiune şi
Balcani - care pornesc icircndeosebi de la faptul că ambele ţacircri au beneficiat de teme şi idei ce icircşi au sorgintea icircn
cultura greco-romanacirc Cine 1-a citit pe Hcgel a putut afla cacirc icircn variatele forme ale filozofiei greceşti găsim in
general In ilare născacircndă aproape toate conceptele de mai lărziu asupra lumii (G WF Hegel Frelegen de filozof ie a
istoriei partea a Il-a Lumea greacă Editura Academiei Romacircne 1968 p 218) Exemplul care urmează
argumentează această apropiere Astfel Codul lui Constantin Armenopol (Hexamiolos) care icircn cartea a Vl -a -
ocupacircndu-se de crime şi pedepse - prevedea că minoritatea constituie o cauză de reducere sau de icircnlocuire a
pedepsei chiar şi pentru infracţiunea de omor - a apărut icircn Bizanţ icircn anul 1345 s-a tipărit icircntacircia oară icircn limba
greacă icircn 1740 iar icircn 1804 (icircn timpul domniei lui Alexandru Moruzi a fost tradusă icircn romacircneşte şi aplicată icircn
Moldova Implementarea Codului icircn Principate se pare că a anticipat acest moment Vezi PJ Muscel Istoria
dreptului penat romacircn (Bucureşti 193 I p 65 91 107) cacirct despre importanţa acestui moment este suficient să
menţionăm cacirc icircn SUA mai există icircncă state icircn care se aplică pedeapsa capitală Ia minori
Jj i Au existat unele tentative (forţate de icircnsăşi realităţile vieţii) icircn cadrul Ministerului Public al
Ministerului de Interni la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Romacircne - unde există un colectiv de
cercetare criminologică - iar icircn prezent şi specializare prin doctorat Momentul cel mai important icircl constituie
icircnfiinţarea icircn 1990 a Societăţii Romacircne de Criminologie şi Criminalistică afiliată la Societatea Internaţională
de Criminologie Acest organism specializat a organizat interesante dezbateri ştiinţifice care au reunit
specialiştii din domeniile interesate cum sunt bdquoSeminarul Regional pentru Europa Centrală şi Orientală
privind minorii icircn conflict cu legea sub egida Con siliului Europei (1992) Simpozion naţional cu tema bdquoNoi
forme de criminalitate strategii de prevenire - după 12 ani de la primul şi singurul simpozion naţional de
14
Un al doi lea mo ment ce-ş i impune consemnarea ş i care icircn esenţă icirc l icircnt regeşte pe
pr imul icirc l reprezintă organizarea la Bucureşt i a ce lui de a l 67 seminar internaţ ional
de cr iminolog ie i ce icirc şi desfăşoară acum lucrăr i le) sub icircna ltul patronaj al Socie tăţ i i
Interna ţionale de Cr iminologie - a l cărui Preşedinte onori f ic es te ace laşi Denis Szabo Dr
Honons Causa a l Universi tă ţ i i d in Bucureş t i (2004) ş i membru de onoare a l Societăţ i i
Romacircne de Cr iminologie ş i Criminali s t ică (2003) - ca să notăm doar aces te două momente
mai recente ce semnif ică spr i j inul de care no i beneficiem
Disponib il i ta tea Socie tă ţ i i Interna ţionale de Criminologie pentru acordarea unui
spri j in ca l i f icat icircn vederea integrăr i i e lementelor de cunoaştere ş t i in ţ i f ică icircn lumea
prac t ic i i rezultă mai ales din faptul că seminarul a fost organiza t icircn colaborare cu
Inst i tutul Naţional de Criminologie icircnf i inţa t ab ia la f ine le anului 2002 ( la zece ani după
colocviul sus -menţionat dar după mai b ine de tre i decenii de ta tonăr i icircncercăr i ş i
ins istenţe) Eram pacircnă a tunci s ingura ţară din Europa fără o asemenea s tructură
Oricum chiar dacă s -a născut greu sau poate tocmai de aceea rea l izarea aceste i
structur i special iza te de cerce tare cnminologică icircn ţara noastră pe care Denis Szabo
prezent la lansarea e i oficia lă (3 032003) o aprecia drept bdquoo vic tor ie a comuni tă ţ i i
cr iminologice d in Romacircnia este de natură să dea icircntr -adevăr sat is facţ i i fac tor i lor
impl ica ţ i de -a lungul t impului icircn ast fel de demersur i icircnt re care se detaşează cu e f or tur i
notabi le preşedinta Societăţ i i Romacircne de Cr iminologie şi Cr iminal is t ică profesor Rodica
Mihaela Stănoiu minist ru al Just i ţ ie i la da ta icircnf i inţăr i i ins t i tutului
Cel de al 67 Seminar Interna ţional de Criminologie mer i tă a f i preţuit as t fe l a tacirc t
pentru credi tul acordat une i st ructur i no i a căror perspec tive pot fi in tui te din p roiectele
de cerce tare ce ş i le -a propus144
e le fi ind tes tate icircnsă şi pr in rezulta tele excep ţionale
obţinute icircn ca l i ta te de organizatoare ş i gazdă a seminarului cacirct mai cu seamă pentru
deschiderea extraord inară care o reprez intă spre dezbatere ver i f icare şi confirmare sau
inf irmare a idei lor noast re inclusiv p r in introducerea lor icircn c ircuitul in ternaţ ional
Nu ne rămacircne de făcut decacirct să confirmăm aşteptăr i le pr in cercet ăr i c r iminologice
de ca l i ta te apte să or ienteze pol i t ica penală romacircnească icircn direc ţ i i le ce o pot face mai
ef ic ientă icircn s i tuaţ ia icircn care cer inţe le ce decurg din procesul de aderare a ţăr i i noastre la
Uniunea Europeană - icircn tre care un loc centra l icirc l ocupă protecţ ia l iber tă ţ i lo r ş i dreptur i lor
fundamentale a le omului - sunt mereu ampl i ficate de fenomenul c r iminali tă ţ i i pr in forme
to t mai bruta le
2 Admiţacircnd că bdquoetape le gacircndir i i contemporane se r id ică pe fundaţ ia gacircndir i i
crea toare anter ioare - cum foar te insp ira t s -a expr imat un autor romacircn - vo i prezenta icircn
continuare cacirc teva d in ce le mai sugestive icircncercăr i sau demersur i care au condus icircn t imp la
conturarea unor momente ce pun icircn termeni de continuitate sau ref lectă spec i ficul
romacircnesc şi icircn dezvol tar ea cr iminologiei
Deşi despre cr iminologie icircn adevăratul icircnţeles al cuvacircntului putem vorbi doar din
momentul icircn care aceasta s -a despr ins de drep tul penal - a tacirct cacirc t a fos t posib il - icircn real i tate
idei le ce au anticipat chiar şi apar i ţ ia pozi t ivismului au ampl i ficat - aşa cum rezul tă atacirct
d in l i teratura mai vec he156
d in doctr ina unui tr ecut ceva mai apropia t sau din cea recentă -
criminologie organizat icircn Romacircnia icircn regimul totalitar (1981) la care a fost prezent şi De nis Szabo - precum şi
alte manifestări ştiinţifice ale Societăţii sau ale filialelor pe teme cum sunt bdquoPrecursori ai criminologiei
romacircneşti -viaţa şi activitatea lui Ioan Tanoviceanu (1992) bdquoCriminalitatea azi ( 1997) bdquoCriminalitatea
probleme şi soluţii actuale (1998) bdquoTerapie şi resocializare (1999) bdquoDeontologie şi justiţie penală (2002)
bdquoPolitici penale şi penitenciare (2003) ca să dau doar aceste exemple 14 Privind fenomenele de corupţie criminalitate informatică trafic şi consum de droguri delincvenţa juvenilă
etc Vezi Petru Pacircnzaru Condiţia umană din perspectiva vieţii cotidiene Bucureşti Editura Albatros 1981 p 52 15 Vezi I Tanoviceanu Un pencol naţional - creşterea criminalităţii icircn Romacircnia Iaşi 1896 I Tanoviceanu Mersul
criminalităţii mart in Romacircnia icircn bdquoCurierul judiciar 1907 Gr Dtanu Criminalitatea si cauzele ei in Romacircnia
Bucureşti 1907 SG Longmescu Pravila lut Vasile Lupu si Prosper rarinaclus Bucureşti 1908 Constantin
Meissner Copii cu rele porniri şt Şcoaleicirce de icircndreptare laşi Tipografia Naţională 1909 i lonescu Dolj O idee
nouă icircn penologte Tribunalele de minori Craiova 191 1 (monografie) I Tanoviceanu Curs de drept penal voi [
Bucureşti Socec 19Icirc2 SG Longinescu Legi vechi romacircneşti şi izvoarele lor Bucureşti 1912 Ion Peretz
Originile dreptului romacircn Bucureşti 1915 lC Filiti DI Suchianu Contribuţii la istoria justiţiei penate icircn
Principatele Romacircne Bucureşti 1928 p 37-45 Iulian Teodorescu Minoritatea in faţa legii penale Bucureşti
1982 Constantin Stere Criminologie Bucureşti 1928 Traian Pop Curs de criminologie Cluj 1928 C Bălan
Cauzele criminalităţii Focşani 1928 B Georgescu Tribunalele pentru infractorii minori Craiova 1929 Jean
Moruzi Criminologie Bucureşti 1930 Petre lonescu Muscel Istoria dreptului penal romacircn Bucureşti 1931
AlRoşea Delincventul minor Cluj 1932 George Solomonescu Tratamentul infractorului minor icircn dreptul penal
15
in teresul pentru cercetare sau pentru găs irea unor so luţ i i care să conducă cel puţin la
amel iorarea consecinţelor cr iminal i tăţ i i dacă nu la el iminarea ei şi icircn mod deoseb it la
umanizarea regimului executăr i i pedepse lor
Icircncă icircn pr imele legiui r i romacircneşti - ca să icircncepem cu drep tul scr is - (Cartea
romacircnească de icircnvăţătură de la 1646 a lut Vasi le Lupu icircn Moldova ş i icircndreptarea legii din 1652 a lui
Matei Basarab - icircn Ţara Romacircnească) găsim as t fel de reglementăr i cum sunt ce le care
tratează minori ta tea (cuprinde 3 e ţape de vacircrstă) drep t cauză care apără de pedeapsă sau
micşorează pedeapsa
Scoaterea faze i cop ilă r iei de sub inc idenţ a legii penale ap licarea unor pedepse mai
uşoare pentru del incvenţi i minon ca ş i o gradare a lor icircn funcţie de f iecare etapă de via ţă
sunt numai cacirc teva din elementele a căror evo luţ ie icircn t imp re f lec tă deopotr ivă procesul de
modernizare ş i perenita tea u nora dintre ide ile t radiţ iona le Aşa se icircntacircmplă cu Legiuirea
Caragea icircn Ţara Romacircnească (1818 - căr ţ i le V şi VI sunt rezerva te d reptului penai) icircn
care pentru icircntacircia oară apare măsura icircncredinţării minorilor infractori părinţi lor sau
epitropi lor - un fe l de tute lă -( icircnlocuieşte băta ia sau icircnchisoarea ap licată acestora pentru
anumite infrac ţiuni care icircn acea vreme se execută icircntr -o mănăstire) cu Condica
cr iminal icească a lui Ion Sandu Sturdza din 1826 care s -a ap licat icircn Moldova sau Condica
Crim ina lă a lui Barbu Şt irbei de la 1852 aplicată icircn Ţara Romacircnească - legiuir i ce
marchează un pas impor tant spre trecerea la codur i le penale moderne
Facem aici precizarea că inst ituţ ia icircncredinţării minorilor părinţi lor tutor ilor
sau altor persoane de icirc ncredere a cunoscut o foarte largă dezvoltare icircn icircntreg sistemul
de ocrotire romacircnesc
Separarea minor i lo r de major i icircn icircnchisor i ş i icircnf i inţarea pentru pr ima oară la noi icirc n
ţară a unui peni tenc iar deosebi t Dentru minori i icircn vacircrs tă de 8 - 20 de ani -Penitenciarul
nevţfr stnic i lor - potr ivi t ce lor două regulamente (din 1862 şi 1864 care reglementau
organizarea servic i i lor şi s tabi l imente lor penitenciare şi de b inefacere din Romacircnia)
consti tuie a i te două momente ce au impuls ionat preocupări le pentru moder nizarea şi chiar
ampli f icarea reglementăr i lor in mater ie
Pr imul Cod penal romacircn ce a intrat icircn vigoare la 1 mai 1865 sub domnia lui
Alexandru loan Cuza punacircnd capăt divers i tă ţ i i ter i tor iale icircn mater ie penală la noi icircn ţară -
confirmă observa ţia de ma i sus
Voi nota doar fap tul că legea pr ivi toare la regimul icircnchisor i lor ( icircnlocuieşte cele două
regulamente exis tente d in 1862 şi d in 1864) ce a fos t adopta tă la 1 februar ie 1874 icircn
aplicarea codului penal prevedea ş i crearea unor case de educaţiune corecţ ională pentru
minori reg lementare ce ar putea fi considerată ca reprezentacircnd actul de naştere al
inst ituţ i i lor de reeducare a minorilor del incvenţi la noi icircn ţară
Pe fondul acestui in teres general se remarcă - prin importanţă şi mai ales pr in
pionieratul demersuri lo r icircn domeniu - multe din ini ţ ia t ivele par t iculare Cu t i t lu de
exemplu no tăm Ins t i tutul Gregor ian d in laşi fondat de Gr Ghica icircn 1856 care avea
o secţ ie specială pentru copii i găs i ţ i pe lacircngă b iser ici sau al te locur i (precum cop ii străzi i
de astăzi) or i născuţ i icircn icircnchisoare sau proveni ţ i d in păr inţ i decăzuţ i d in dreptur i le fireş t i
e tc unde erau ţ inuţi 1 0 ani după care erau tr imiş i pentru continuarea stud ii lor sau pentru
icircnvăţarea unei meseni Inst i tutul Manea Brutar i i fonda t icircn 1798 care se ocupa de copi i
comparat Bucureşti 1935 Petre lonescu-Muscel Sociologia criminală Bucureşti 1938 Petre Pandrea
Criminologia dialectică Bucureşti 1945 ca să ne oprim doar ia aceste exemple
Vezi cu titlu de exemplu Octavian ioghn Curs de criminologie partea 1 Iaşi 1970 şi Curs de
criminologie şt ştiinţa penitenciară Iaşi 1973 Lucia Moldovan Curs de criminologie Cluj 1976 Rodica Mihaela
Stanoiu Metode şt tehnici de cercetare in criminologie Bucureşti Editura Academiei 1981 Constantin Păunescu
Coordonate metodologice ale recuperării minorului inadaplat Bucureşti Editura Didactica şi Pedagogică 1984
Aurel Dineu Criminologie Bucureşti Editura Universităţii 1985 Rodica Mihaela Stănoiu Introducere icircn
criminologie Bucureşti Editura Academiei 1989 Vezi de exemplu Ion Gheorghiu-Brădet Criminologie
generală romacircnească Braşov 1993 Aurel Dineu Bazele criminologiei Bucureşti Editura Proarcadio 1993
Rodica Mihaela Stănoiu (coord) Ortansa Brezeanu Tibenu Dianu Tranziţia şi criminalitatea Bucureşti Editura
Oscar Prinţ 1994 (a pnmit premiul Academiei bdquoAndre Rădulescu) Gh Scripcaru T Pirozynski
Criminologie clinica şi relaţionala laşi Editura Symposium 1995 Rodica Mihaela Stănoiu Criminologie voi I
Bucureşti Editura Oscar Prinţ 1995 Valerian Cioclei Criminologie etiologică Bucureşti Editura Actami 1996
G Nistoreanu CPacircun Criminologie Bucureşti Editura Europa Nova 1996 Ortansa Brezeanu Minorul şi legea
penali Bucureşti Editura AII Beck 1998 Valenan Cioclei Manual de criminologie Editura Bucureşti AII Beck
1998 Ion Oancea Probleme de criminologie Bucureşti ed AII Educaţional SA 1998 Ortansa Brezeanu
Prevenirea criminalităţii la icircncepui de mileniu (coord) Bucureşti Editura Fundaţiei Romacircnia de Macircine 2001 şi
Gheorghe Scripcaru Vasile Astarastoae Criminologie clinică Iaşi Editura Polirom 2003
16
găsiţ i ş i or fani (40 de fete şi 40 de bă ieţ i) iar p r ima soc ietate care s -a ocupat de asistenţa
copii lor preşcolar i a fos t icircnf i inţa tă la Arad icircn 1 830 Se pare cacirc pr imele ins t i tuţ i i de s tat
de protec ţie a cop ii lor găs i ţ i f ără nic i un căpătacirci şi or fani sunt ce le organizate pot r ivi t
preveder i lor Regulamentului Organic din 1830 -1848 lege fundamenta lă pentru ambele
Principa te
Desigur după pr imul război mondial s -a ampl i f ica t numărul căminelor azi lur i lor
orfel inatelor e tc pentru copi i i găsi ţ i or i abandonaţi mora l pentru orfani vagabonzi
etc16
1 0
Sunt demne de reţ inut ş i in i ţ ia t ive le care vizează organizarea unor inst i tuţ i i de
reeducare a minor i lor avacircnd un compor tament delincvent sau deviant Notăm doar două
dintre e le Pr ima pr iveşte organizarea la propunerea Prefectului ş i a Şefului Siguranţe i
Capitale i icircn anul 1914 la Mălureni (Argeş) unei case de corecţ ie -sau colonie
discip linară cum i se mai spunea - pentru vagabonzi i ş i cerşe tor i i minori care populau
străzi le capi talei -consideraţ i a f i nişte candidaţi a i temni ţelor Conducerea tehnică era
as igurată de un pictor care icirc i icircnvă ţa pe minor i meser ia o lăr ie i produse le fi ind exDuse or i
vacircndute icircn Piaţa Sfacircntul Anton dinBucureş t i Al ţ i doi angajaţ i (grădinar i) i ntroduceau pe
minori icircn prob leme de agr icul tură cu care cult ivau 5 pogoane de zarzavatur i
Cea de a doua are ca protagonis t pe Constant in Meissner ( fost inspector şco lar
icircn tre anii 1892 -1901 la Iaşi) care a ini ţ ia t o amplă campanie icircn vederea icircnfi inţă r i i unor
şco li spec iale pentru copii i cu re le pornir i S -a adus drept argument icircn această pr ivinţă
creşterea icircngri joră toare a cr imelor şi de l ic te lo r săvacircrşi te de minori Proiectul ini ţ ia t de
Comite tul format d in care tăcea par te ş i Mi tropoli tul Moldovei a putut fi rea l izat ab ia
după război (1 apr i l ie 1921) Şcoala de icircndreptare de la laş i a funcţionat mai b ine de 30 de
ani De re ţ inut icircn plus că icircn tradi ţ ia preocupări lor e t io logice se icircnscr ie şi ac t ivi tatea
Consi l iului Superio r al Peni tenc iarelor - icircnf i inţat icircn baza legi i asupra icircnchisor i lor şi
ins t i tuţ i i lor preventive din 1929 - condus la icircnceput de Iul ian Teodorescu Din consi l iu
făcea par te şi CI Parhon cunoscut pentru s tudiul cauzelor de lincvente i
Meri tă a tenţia ş i faptul cacirc icircn anul 1930 exis ta la T imişoara un ins t i tut de
observare a minori lor departe de oraş unde un ins t i tutor - locuind cu 10 minori - i i
examina sub raportul capac ităţ i lor lor de adaptare ş i se ocupa icircmpreună cu medicul
spec ia l i st de clasarea ind ividului De asemenea Clinica psihiatr ică de la Cluj avea
organizată o sec ţie de observa ţie medico -pedagogică pentru delincvenţ i iar la
Penitenciarul Cioroieşt i func ţiona un laborator de antropologie peni tenc iară pentru s tudiul
psiho logic a l de ţinutului Este uşor de observat icircn cel e ce p reced a tacirct une le preocupări
t impur ii de cunoaştere ş t i inţ i fică a prob lematic i i pe care o implică cr iminali ta tea ca
feno men soc ia l şi ind ividual cacirct ş i un interes major pentru int roducerea propri i lor ide i icircn
circuitul universal
Aducem drep t argumen t icircn acest sens icircnf i inţarea icircn anul 1921 a bdquoRevis te i
penale care după 10 am ( 1932) a fuz ionat cu bdquoRevista peni tenc iară sub t i t lu l de
bdquoRevista de drep t penal şi ş t i in ţă peni tenc iară - ca publ ica ţ ie a Cercului de stud ii penale
penitenciare ş i de po li ţ ie şt i in ţ i f ică Revis ta mdash condusă de Iul ian Teodorescu la acea da tă
şi Preşed inte al Cercului de s tudi i penale a publicat numeroase stud ii observaţi i puncte
de vedere etc a le membri lor cercului ş i a le unor spec ia l i şt i d in diverse domeni i
in teresante ş i a icircntreţ inut relaţ i i cu numeroase publ ica ţ i i s imi lare din stră ină ta te icircn tre
care se remarcă Revis ta Pozit ivă de sub d irec ţ ia lui Enr ico Fern mdash şi bdquoRevis ta de
drept penal şi cr iminologie din Belgia as iguracircndu -se as t fe l pr intr -o c i rcula ţ ie rec iprocă a
idei lor d in domenii le aborda te o i i u j j u i L a m a L u i i u i u u i i i ţ i
i a U W V U I I I U M | J l c u t u i i a i i I U I c u u i u g i c c o u g c s u v p c u i i u
in teresul şt i in ţ i f ic ş i perspec tiva cercului de studii penale este şi faptul că icircntre ce le 55 de
personali tă ţ i d in ai te ţăr i cu preocupări r emarcabile icircn domeniul cr iminologie i - aprobate
icircn şedinţa Comite tului de direcţ ie din 1 8 I I I 1922 ca membr i corespondenţi - icirc i icircn tacirclnim
16 inilZl lnctmoare Pentru minor raquo luat fiinţă la Mănăstirea Cernica Jud Ilfov icircn 1868 aceasta s-a mutat ia
Schitul Balamuc in vederea icircnrh- bdquo casedecorecte- dlt=aici s-a mutat la Mănăstirea Căsciorei jud Vlaşcaiaricircn
1878 la Mănăstirea Mislea Din anul 1883 această incnisoare avea sa rămacircnă şi sngura pentru minori pacircnă la
primul război mondial
ezi pe larg G Banu Proiecţia copilului in Romacircnia broşură editată icircn 1931 la Bruxelles (traducere)
17
pe Enr ico Ferr i ş i Rafaele Garofalo cunoscuţi pentru contr ibuţ i i le lor remarcabi le la
consti tuirea cr iminologiei c a şt i in ţă17
Ca urmare a prest igiului de care se bucura cercul de s tudi i penale aces ta a fos t
printre cele dintacirci care au adera t la Asocia ţ ia interna ţională de Drept penal ( icircnfi inţa tă icircn
1924) la Congresul Interna ţional ce a avut loc la
Bruxelles ^
Ar mai f i de adăugat şi fap tul că multe din soluţ i i le legis lat ive o fer i te de poli t ica
penală - cu impact major şi in domeniul cr iminologie i - icircn per ioada care a urmat
intervalului de t imp ce l -am avut icircn vedere icircn analiza ce precede ş i pacircnă icircn z i lele noastr e
nu reprezintă inovaţ i i a le momentelor respect ive ci doar adaptăr i sau dezvol tăr i a le unor
idei care pr in unele cazur i ne duc icircntr -un trecut icircndepăr tat Este de al t fel un proces
f iresc ce confirmă ideea deseor i invocată cacirc icircn na tură ca ş i icircn via ţ ă nu există mişcare de
la nimic to tdeauna se p leacă de la ceva
Nefi resc este mdashşi aş spune chiar l ipsi t de respect fa ţă de precursori i noştr i -ca să
mă icircncadrez icircn spir i tul reuniunii - să permi tem ca ide i sus trase din pa tr imoniul
experienţe i t r adi ţ iona le icircn do meni i ş t i inţ i fice or icare ar f i e le să devină peste noap te
or igina le fie d in ignoranţă ( l ipsă de documentare) f ie icircn cunoştinţă de cauză icircnsă
ignoracircnd corec ti tudinea celor la l ţ i
Este per t inent icircn aceas tă pr ivinţă cuvacircntul rost i t de reputa tul j ur i s t romacircn Andrei
Rădulescu la Centenarul Regulamentului Organic icircn care sus ţ ine că bdquoicircn esenţă
drepta tea cere să dăm f iecărei vremi ceea ce este a ei şi să icircnveţ i de acoio ce icirc t i poa te
fo los i azi şi ce l puţin să o judeci jus t ş t să ţ i -o aminteşt i cu drag cacircnd e vorba de ţara ta
3 Epoca modernă care a icircnceput cu o jumăta te de mi leniu icircn urmă şi s -a sfacircrş i t
recent sau este pe sfacircrşi te in unele zone ale lumi i a adus cu s ine - mai alesicircn ul t ima
jumătate a secolului t recut - apusul văd it a l p rognozelor emise de c r iminologi cu pr ivire
la feno menul cr iminali tăţ i i a l aştep tăr i lor lor Nu s -au confirmat nici previziunile
cr iminologiei soc ia l i ste cu pr ivire la dispar i ţ ia fenomenului pe măsura icircna intăr i i spre
real izarea societăţ i i care se dorea a f i comunis tă şt nici ce le a le cnminologi lor occ identa l i
cu s ta te foar te vechi icircn cerce tare feno menul fi ind chiar mul t mai amplu icircn ţăr i le bogate
Nu s -a confirmat nic i ceea ce s -a icircncerca t să se acredi teze icircn legătură cu evo luţ ia
feno menului infracţ ion al icircn ul t imul deceniu ai seco lului XX deci după dispar i ţ ia
bdquorăzboiului rece Se pare că fenomenul icirc ş i urmează cursul re flec tacircnd pr in formele lui de
manifes tare - to t mai violente şi insid ioase - p r in dinamică in tensi tate volum etc icircnsăşi
dimensiunea schimbări lor care se produc icircn soc ie tate cu toa tă amploarea şi
par t icular i tăţ i le lor
Apari ţ ia a ceea ce numim astăzi bdquosocie ta tea post - industna lă sau bdquoera fluxului
informaţional ca să ne oprim doar la aceste două denumir i a trage atenţ ia ş i asupra
rămacircner i i icircn urmă a cr iminologiei - a bdquosta ţ ionări i aces te ia icircncă icircn teor i i le care d in mul te
puncte de vedere icircncep să f ie sau chiar sunt depăşite Dacă cr iminologia reac ţie i soc iale
pr in atacul frontal asupra cr iminologiei t radi ţ ionale (c lasică ş i pozi t ivis tă) ş i -a atr ibui t cu
mai mul t de pa tru deceni i icircn urmă denumirea de o bdquonouă cr iminologie se icircnţe lege că de
la cr iminologia post -modernă se aşteaptă mul t mai mul t icircn sensul că aceas ta a r t rebui să se
icircnscr ie pe acea traiector ie pe care ea poate valo r i f ica to t ceea ce rămacircne va labi l - ce
corespunde mdash d in ceea ce s -a rea l izat icircn s fera acestei ş t i inţe icircn p rocesul evoluţiei e i cu
17 Vezi pentru ce precede Raportul asupra acinitacircţii Cercului de studiii penale penitenciare si de politie sttintiftcacirc pe
anul 1921 - 1922 prezentat de E Decuseara - Directorul statistici judiciare -in adunarea generală a Cercului din
3 dec 1922 şi publicat icircn Revista penală 1922 nr 9 şi 10 p 326 -33 1 Raportul poate fi completat cu
datele din statistica judiciară cu vech tradiţii bdquoStatistica justiţiabilă cum seina spunea n bdquoAnal ele
statistice pentru cunoaşterea Romacircniei Bucureşti Anul II 1864 nr 17 -20 şi bdquoIstoricul statistici judiciare
din Romacircnia Itugen Decuseară Extras din bdquoBuletinul statistic al Romacircniei Bucureşti Tipografia F Gobl
1920)
Vezi opiniile a doi reputaţi jurişti romacircn Petre lonescu Muscel Savantul cnmmolog Enrico Fern profesorul si
opera sa in Revsta pozitivă penala ş penitenciară 1929 nr 1 p 5 -14 şi Jean Rădulescu Un mare savani
Ennco Fern icircn bdquoRevista de drept penal ş ştnnţă penitenciară 1928 nov-dec p 3-15
^Vezi Iulian Teodorescu Primul nostru jubileu icircn bdquoRevista de drept penal şi ştiinţă penitenciară 1930 p 1 -7
Vezi Andrei Rădulescu Cenlenaml Regulamentului Organic al Ţării Romacircneşti Bucureşti Curierul Judiciar
1933 p 4
18
perspect iva aducer i i teor i i lor la nivelul real i tăţ i lor sociale culturale morale ş i economice
care interac ţionează inc lus i v icircn producerea icircncă lcăr i lor de lege
Cu al te cuvinte cr iminologia ca şt i in ţă autonomă şi unitară icircn s i stemul şt i in ţelor
nu se mai poate mul ţumi cu transcr ierea teor i i lor in numeroase exemplare pr in
proli fe rarea cursuri lor de cr iminologie şi a a l tor lucrăr i apăracircnd ad -hoc şi cr iminologi icircn
mul te s i tuaţ i i cu o asemenea bdquospecial izare suprapusă peste meser ia lor de bază
Aceasta cu atacirct mai mul t cu cacirc t doar o nouă cr iminolog ie - a tre ia icircn evo luţia
acestei şt i inţe -bdquopostmodernă de data aceasta ar putea avacircnd avantajul experienţe lor
pr imelor două dezvol ta te pe parcursul a mai b ine de un seco l precum şi al posibi l i tă ţ i lor
de comunicare ş i cooperare inclus iv pe plan interna ţional icircn contextul icircn care lumea nu
mai es te icircmpărţ i tă icircn două lagăre să adapteze teori i le cr iminologice la rea lităţ i le
acestui icircnceput de mi leniu
Este vorba icircn esenţă de adaptarea cr iminologie i la post -modernism - pr in
defini ţ ie mai curacircnd individual ş i universa l decacirct comunal şi na ţ iona l - icircncacirct aceasta să
cupr indă l ini i le di rec toare precum ş i supor tul rea l a l regacircndir i i concepte lor de cr imă
cr iminal cr iminali tate pe care o implică o cr iminologie postmodernă Alt fe l spus ceea ce
s-a ob ţinut icircn mai bine de 100 de ani de că tre cr iminologie să treacă pr in f i l t rul u nei
gacircndir i ş t i inţ i fice moderne despre om ş i societate cu toate cont radicţ i i le care macină de
mul te or i supor tul aces teia adică real i tăţ i le ş i reacţ i i le socia le
De al t fe l tenta t iva de a sinte t iza producţ ia ş t i inţ i fică icircn favoarea unei proolematici
uate este impor tantă pentru or icare d intre ş t i inţe le omului şi mai ales pentru
cr iminologie a le căre i date par ţ ia le sunt integrate icircntr -o op tică globală iar semnif icaţ i i le
unor no ţiuni discipl inare sunt adapta te pentru a f i in tegra te icircn contextul in terd is cip linar
O asemenea perspect ivă atrage după părerea noastră une le obligaţ i i d in par tea
spec ia l i şt i lo r ( icircn act ivi tatea teoret ică ş i pract ică) icircn d irec ţ ia introspec tăni unor domeni i
din sfera cr iminologiei pentru a putea prezenta cei puţ in icircn l ini i mar i s tadiul icircn care
acestea se găsesc mdash adică punctul de plecare icircn eventua le no i abordăr i in acest context
supun ref lecţ ie i criminolog ilor din Balcani construirea unui model criminologie
spec if ic regiunii (unind efor tur i le cu ajutorul s tructur i lo r spec i a l izate de cerce tare) care
să poată lua icircn stăpacircnire complexitatea pentru a se putea ajunge la răspunsuri le pe care le
aş teap tă o cr iminologie postmodernă - de la no i toţ i
Ar fi sufic ient să se compare toa te p lanur i le ce au genera t numeroase acţ iuni ş i
măsur i icircn ţăr i le d in regiune - care po t icircnsemna t imp enorm consumat şi tone de hacircr t ie - şi
rezul ta tele concre te obţ inute icircn prevenirea şi cont rolul cr iminal i tăţ i i pent ru a intui stadiul
icircn care ne găs im acum ş i a găsi icircn acelaşi t imp ant idotul cei puţ in a unora din
consecinţe le cr iminal i tă ţ i i
Icircn spr i j inul sugest iei de mai sus am icircn vedere icircn pr imul racircnd ca l i tatea ac tua lelo r
raportur i ( re laţ i i ) ş t i inţ i fice soc iale economice culturale etc care s -au s tatornic i t icircn
Balcani - departe de cele de acum 15 0 de ani -confirmate din p l in şi pr in seminarul
internaţ ional Ia care par t ic ipăm
19
IMPACTUL SECURITAŢII SI SIGURANŢEI NUCLEARE ASUPRA SECURITAŢII
NAŢIONALE
NUCLEAR SAFETY AND SECURITY IMPACT ON NATIONAL SECURITY
Conf Univ Dr DAN VOINEA
Prim-Vicepreşedinte ACR
Col (r) Prof VASILE LAPADUSI Secretar General ACR
Dr Ing LUCIAN BIRO
Director General SPAREX Nuclear 3S Ltd
Rezumat
Activitaţile desfasurate in domeniul nuclear sunt unele dintre cele mai reglementate autorizate şi controlate
activiţăti Motivele sunt date de impactul negativ deosebit de sever al acestor activităţi asupra populaţiei şi a
personalului expus profesional asupra mediului şi a propietaţii in cazul nerespectarii prevederilor legale
precum si a limitelor si condţtiilor tehnice din autorizaţiile emise de autorităţile naţionale implicate Atacurile
teroriste dela New-York din 11 septembrie 2001 au scos in evidenţă o serie de vulnerabilităţi care pot afecata
major instalatţile si obiectivele nucleare consecinţele fiind dezastruoase asa cum rezulta din accidentele
nucleare de la Cernobil (1986) si Fukushima (2011) In acest context este evident că se impun masuri drastice de
prevenire şi combatere a criminalităţii din domeniul nuclearTotodata trebuie subliniat fatul că exista o legatură
intrisencă intre domeniul nuclear si siguranţa naţională In lucrare se prezintă elemente privind impactul
securităţii si siguranţei nucleare asupra securităţii naţionale Se iau in considerare aspectle sunliniate in Strategia
Naţională de Aparare a Ţării pentru perioada 2015-2019 elaborata de Administraţia Prezidenţială şi aprobată in
Parlament in iunie 2015
Abstract
The activities carried out in the nuclear field are one of the most regulated authorized and controlled activities
The reasons are given by the particularly serious negative effect of such activities on the population and
personnel exposed during work on the environment and property in case of failure to comply with the legal
provisions as well as with the technical limits and conditions of the authorizations issued by the national
authorities involved The terrorist attacks of New York of September 11 2001 have highlighted a series of
vulnerabilities which may significantly affect the nuclear installations and objectives the consequences being
disastrous as it resulted from the nuclear accidents of Chernobyl (1986) and Fukushima (2011) In this context
it is obvious that drastic measures of prevention and fight against nuclear criminality must be imposed At the
same time it must be emphasized that there is an intrinsic connection between the nuclear field and national
security The paper presents some aspects regarding the impact of nuclear safety and security on national
security Also the paper take into consideration the aspects which are underline in the National Strategyfor
Country Defence for the 2015-2019 period elaborated by the Presidential Administration and approved by the
Parliament in June 2015
1 Introducere
Strategia Naţională de Aparare a Ţarii pentru perioada 2015-2019 [1] denumita in continuare Strategie a
fost elaborata de Administraţia Prezidenţială şi a fost aprobată in Parlament in iunie 2015 Acest document
evidenţiază ameninţările riacurile şi vulnerabilităţile care pot apare la adresa siguranţei naţionale şi care trebuie
luate in considerare in contextul naţional şi internaţional actual Astfel Strategia evidenţiează urmatoarele
20
a) Ameninţări
Distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor actori statali sau non‐statali
Ameninţările cibernetice
Terorismul
Proliferarea armelor de distrugere icircn masă şi a vectorilor purtători precum și traficul de produse cu
dublă utilizare
Acţiunile informative ostile
b) Riscuri
Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale Romacircniei
Radicalizarea entităţilor extremiste prezente pe teritoriul Romacircniei
Criminalitatea transfrontalieră
Riscurile cu probabilitate redusă dar cu impact major
c) Vulnerabilităţi
Capacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor este limitată
de persistenţa unor vulnerabilităţi icircn absorbţia fondurilor europene ---- energie infrastructură critică -
- protecţia mediului --- sănătate educaţie şi cercetare ştiinţifică
Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene
Reacţia inter‐instituţională icircn situaţii de criză este afectată de precaritatea resurselor și incoerența icircn
gestionarea diverselor tipuri de riscuri -- capacitatea de interoperabilitate a diverselor instituţii ale
statului care trebuie să acţioneze icircn cazul unor ameninţări asimetrice şi de tip hibrid
Corupţia
Migraţia forţei de muncă specializate
In opinia noastră in proporţie semnificativă ameninţările riscurile şi vulnerabilităţile evidenţiate in
Strategie pot fi generate si din domeniul nuclear In activitaţile nucleare se utilizează combustibili nucleari
materiale nucleare şi de interes nuclear De asemenea in activitaţile care folosesc aplicaţii ale radiaţiilor
ionizante in economie medicină industrie şi cercetare se utilizează surse de radiaţii ionizante (surse radioactive)
Ambele domenii produc deşeuri radioactive slab mediu şi inalt active In Romania instalaţiile nucleare majore
sunt urmatoarele
Centrala Nuclearo-electrică
Reactoarele nucleare de cercetare
Fabrica de combustibil nuclear
Staţiile de tratare deşeuri radioactive
Depozitele de combustibil nuclear ars
Depozitele de deşeuri radioactive
De asemenea utilizarea instalaţiilor care utilizeaza surse de radiaţii in Romania se prezintă in Fig 1 [2]
21
Fig 1 Instalaţiile radiologice din Romania [2] Instalaţiile nucleare existente in lume fac parte din diferite etape ale ciclului combustibilului nuclear
Acestea operează cu materiale care reprezintă un interes deosebit pentru grupări teroriste cercuri mafiote
grupuri extremiste state care nu au acces la tehnologiile nucleare state aflate sub un embargou impus de
comunitatea internaţională indivizi cu probleme pshice etc Sunt urmarite atingerea scopurilor lor ideologice
politice financiare conjucturale etc Astfel există tendinţa de a dezvolta o ldquopiaţă neagrărdquo care se alimentează
prin trafic ilicit cu materiale nucleare materiale de interes nuclear cu materiale radioactive şi surse radioactive
Este evident faptul că pentru a elimina criminalitatea din domeniul nuclear comunitatea internaţională
adoptă măsuri drastice Statele care au aderat la diferitele instrumente juridice internaţionale manifestă o
atitudine corelată pentru prevenirea şi combaterea terorismului nuclear si radiologic a traficului ilicit din
domeniul nuclear Orice slăbiciune manifestată de un stat in domeniul nuclear conduce la vulnerabilitaţi pentru
toate statele parte la tratatele şi convenţiile internaţionale pentru intreaga comunitate internaţională
In acest context prevenirea şi combaterea precum şi investigarea criminalistică a infracţiunilor din
domeniul nuclear necesită o abordare unitară şi o implementare sistemică a masurilor de prevenire si combatere
atat la nivel naţional cat şi international
2 Infracţiuni in domeniul nuclear
Pentru simplificare sub notiunea de infracţiune in domeniul nuclear am introdus generic actele sanctionate
administrativ actele de natură civilă şi actele de natura penală Acestea sunt definite de legislatia existentă in
Romania in domeniul activităţilor ldquoconvenţionalerdquo şi in domeniul nuclear
Infracţiunile din domeniul nuclear cumuleaza infracţiunile existente intr-o instalaţie clasică cu cele existente
in instalaţiile nucleare De exemplu furtul de materiale ne-nucleare poate avea loc in ambele tipuri de instalaţii
Insa in cazul instalaţiilor nucleare un furt indică faptul că exista posibilitatea ca şi materiale nucleare sa fie
sustrase Consecinţele pot fi dezastruoase pentru personalul expus profesional populaţie propietate şi mediu In
acest context instalaţiile nucleare şi radiologice necesită o atenţie deosebită pentru reducerea semnificativă şi
eliminarea infracţiunilor
Generic infracţiunile in domeniul nuclear pot fi grupate dupa cum urmeaza
Fabricarea deţinerea şi urtilizarea unui dispozoitiv nuclear exploziv (bomba nucleară)
Fabricarea deţinerea şi utlizarea unui dipozitiv pentru dispersia radioactivitatii (ldquobomba murdarărdquo)
Planificarea organizarea şi executarea unui atac asupra unei instalaţii nucleare in timp de pace
Planificarea şi executarea de sabotaje la instalaţiile nucleare şi radiologice
Planificarea organizarea şi efectuarea unui transport ilicit de materiale nucleare materiale de interes
nuclear materiale radioactive
Refuzul de a accepta inspecţiile organismelor naţionale şi internaţionale la instalaţiile nucleare din ţara
Furtul de materiale nucleare şi radioactive
Violarea limitelor ai a condiţiilor tehnice din autorizaţiile emise de autoritaţile abilitate pentru
construirea punerea in funcţiume şi operarea instalaţiilor nucleare şi radiologice
Incalcarea prevederilor procedurilor interne de lucru ale instalaţiei nucleare şi radiologice
Infracţiuni ne-nucleare
3 Elemente care pot favoriza criminalitatea in domeniul nuclear
Conform [17] in perioada 1993 ndash 2006 au fost inregistrate 1080 de incidente de trafic ilicit Dintre acestea
25 au implicat materiale nucleare 70 materiale radioactive şi 5 materiale contaminate şi alte materiale
Traficul ilicit poate implica urmatoarele materiale nucleare şi radionuclizi
Materiale nucleare 233
U 235
U 23
8U incluzand materialele nucleare reciclate (uraniu inalt imbogaţit
uraniu cu imbogaţire redusă uraniu natural uraniu sarăcit) 237
Np şi 239
Pu (de la reactoare nucleare
pană la arme nucleare)
22
Radionuclizi medicali 8F
67Ga
99Tc
111In
123I
125I
131I
133Xe
201Tl
51Cr şi
103Pd
Radionucliuzi industriali 57
Co 75
Se 60
Co 133
Ba 137
Cs 192
Ir 241
Am şi 152
Eu
Dintre elementele care pot favoriza criminalitatea in domeniul nuclear in Romania pot fi enumerate
urmatoarele
Nerespectarea obligatiilor asumate de Romania prin semnarea şi ratificarea unor instrumente juridice
internaţionale din domeniul nuclear
Politizarea autoritatilor naţionale şi regionale cu atribuţii in domneniul nuclear
Neasumnarea responsabilitaţilor legale prin declinarea deciziilor catre forurile tutelare
Legislaţie incompletă sisau neactualizată la cerinţele actuale
Lipsa de cooperare instituţională blocajul instituţional
Suprapunerea atribuţiilor legale atribuţii contradictorii in cazul entitatilor naţionale implicate
Lipsa unui control de specialitate adecvat a instituţiilor cu rspunderi in domeniu
Lipsa de personal de specialitate
Lipsa de atractivitate a instituţiilor implicate
Lipsa de proceduri
Proceduri ineficiente sau proceduri eronate
Sisteme ineficiente de protecţie fizică
Lipsa de pregatire a personalului
Sistem incomplet de raportare
Lipsa unor strategii sectoriale coerente
Cadru de reglementare incomplet
Echipamente necorespunzatoare
Forte de raspuns fara o pregatire corespunzatoare
Control permisiv la granită
Un management necorespunzator a arhivelor şi bancilor de date
Lipsa unei culturi de Securitate sisau Siguranta Nucleara
Exercitii integrate la scara natională fara relevanta tehnică şi administrativă
Lipsa de resurse sisau utilizarea resurselor planificate pentru proiecte nenecesare sisau fara utilitate
Coruptia
Incompetenta managerială
Lipsa unor măsuri preventive pentru eliminarea vulnerabilitaţilor enumerate mai sus va conduce cu
certitudine mai devreme sau mai tarziu la ameninţări semnificative asupra securităţii naţionale
4 Consecinţele potenţiale ale criminalităţii din domeniul nuclear
Criminalitatea din domeniul nuclear poate avea consecinţe semnificative pentru siguranţa natională In
primul rand existenţa unor acţiuni criminale in domeniul nuclear conduce la decrebilizarea ţarii in fata
comunitatii internaţionale Se poate pune sub semnul intrebării capabilitatea Guvernului de a gestiona in condiţii
de siguranţă activitaţile nucleare desfăşurate in ţară In al doilea rand eventualele furturi de materiale de interes
nuclear de materiale radioactive de echipamente şi tehnologii cu dublă utilizare pot conduce la favorizarea
unor acţiuni teroriste pe teritoriul naţional sau in afara ţării (fabricarea şi utilizarea de bombe nucleare
dispozitive de dispersie a radioactivităţii denumite ldquobombe murdarerdquo) In aceste condiţii se pot lua in considerare
efecte majore ca de exemplu
Distrugerea parţiala a infrastructurii economice
Pierderi inseminate de vieţi omenesti
Contaminarea radioactiva a marilor centre urbane
Suprairadierea populaţiei
Instalarea unui climat de panica in populaţie
Destabilizarea ordinii de drept
Pierderi economice semnificative la nivel de Produs Intern Brut (PIB)
In Tabelul I se prezinta izotopii radioactivi cu impact mare asupra corpului uman Aceştia se gasesc in
mod curent in aplicaţiile radiaţiilor ionizante in economie industrie cercetare medicina etc Manipularea lor
necontrolată şi măsuri de protecţie fizică precare pot conduce la accidente de suprairadiere de exemplu a
23
personalului şi a pacienţilor la sustragerea radioizotopilor in scopuri criminale de exemplu pentru fabricarea de
ldquobombe murdarerdquo
Tabelul I
Izotopi radioactivi cu impact mare asupra corpului uman
Izotop Utilizare Tip Radiatie Organul Critic
241Am
Instrumente de masură
Detectori de fum Alpha Gamma Oase
137Cs
Imaginistică medicală Iradiere
alimente Beta Gamma Intreg Corpul
60Co Iradiere alimente Radiografii Beta Gamma Intreg Corpul
238Pu
Dispozitive medicale
Instrumente de masură Alpha Gamma Oase
133Ba Radiografii Aplicaţii Industriale Gamma Ficat Inima
228Th
Utilizari industriale in optica
aerospaţiale Alpha Gamma Plamani Pancreas
252Cf Instrumentatie de masură Neutroni Gamma Intreg Corpul
In referinta [3] se apreciează că bdquoun dispozitiv nuclear cu o putere de 10 kilotone detonat icircn Times
Square din New York ar distruge toate clădirile pe o rază de 500 de metri şi ar omoricirc instantaneu o jumătate de
milion de oameni Incendiile obiectele dislocate de explozie şi efectele radiologice pe termen lung ar ridica
bilanţul victimelor mult peste un milion Impactul economic şi mai ales psihologic al unui astfel de atac l-ar
depăşi cu mult pe cel produs de atacurile teroriste de la 11 septembrierdquo In Fig 2 se prezinta imaginile unor
explozii nucleare efectuate in anii rsquo 50
Efectele se amplifică odata cu puterea bombei In cazul detonarii unei bombe de 1 megatonă in aer
consecintele se pot enumera succint astfel
Distrugeri totale in interiorul unei zone cu raza de 2 km
100 decese intr-o zona cu raza de 3 km
50 decese intr-o zopna cu raza de 8 km
In Fig 2 se prezintă cateva exemple de explozii nucleare in poligonul de testare [7]
Conform [5] in cazul unui accident de nivel 7 pe Scala Internaţională pentru Evenimente Nucleare
(INES) la o centrală nuclearo-electrica (CNE) se produce eliberarea unei cantitaţi mari de material radioactiv in
exteriorul unei instalaţii nucleare mari (de exemplu din zona activă a unui reactor de putere) Aceasta implică
amestecuri de produşi de fisiune radioactivi de viaţă scurtă şi viaţă lungă (in cantitaţi echivalente radiologic mai
mari de zeci de mii de Terabecquereli de Iod-131) Astfel de eliberări pot conduce la efecte acute imediate
asupra sanătăţii efecte intarziate asupra sanătătii pe arii geografice intinse este posibil sa fie afectate mai multe
ţari consecinţe pe termen lung asupra mediului
De exemplu in cazul accidentului de la CNE Cernobil consecinţele au fost dezastruoase [6]
600000-800000 persoane implicate in activitaţi de decontaminare
Circa 200000 persoane evacuate
Suprafeţe mari au fost abandonate (zona cu raza de 30 km in jurul reactorului etc)
Cheltuieli estimate la 100 miliarde $ SUA
Decesul imediat a 30 persoane
1800 copii cu diagnostic cancer la tiroida in 1998
15000 decese datorită cancerului (global)
Greutaţi deosebite in asigurarea alimentelor
Consecinţe sociale deosebite
24
De asemenea accidentul de la CNE Fukushima a generat consecinte negative de mare amploare pentru
economia populatia si mediul ambiant din Japonia
Fig 2 ndash Diferite excplozii nucleare efectuate in
poligoanele de testari [7]
In Fig 3 se prezintă urmarile accidentelor nucleare la CNE [4]
Atat accidentele nucleare cat si testele cu armele nucleare au evidentiat consecinte negative majore
consecinţe care pot ilustra apariţia umnor efecte similare si in cazul unor atacuri teroriste nucleare
In Tabelul II se prezintă efectele radiaţiilor asupra corpului uman in funcţie de doza asupra corpului
uman
5 Instrumentele jurifice internaţionale
Prevenirea şi combaterea traficul ilicit cu materiale nucleare şi radioactive reprezintă o preocupare majora a
comunitatii internaţionale La nivel internaţional instrumentele juridice relevante pentru prevenirea şi
combaterea traficului ilicit cu materiale nucleare şi radioactive de exemplu sunt
Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare adoptată la Viena la 26 octombrie 1979
Amendamentul la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare adoptat la Viena la 8 iulie
2005
Convenţia internaţională privind reprimarea actelor de terorism nuclear semnată la New York la 14
septembrie 2005 (ICASNT) adoptata de Adunarea Generala ONU la 13 aprilie 2005
Conventia din 2010 privind reprimarea actelor nepermise in aviatia interNatională (ldquoBeijing
Conventionrsquo)
Conventia privind reprimarea actelor nepermise impotriva securităţii navigatiei maritime (SUA) şi
Protocolul din 2005 (SUA 2005)
Rezolutia nr 1540 a Consiliului de Securitate al ONU adoptata la 28 aprilie 2004
25
Codul de Conduita al AIEA privind securitatea şi siguranţa surselor radioactive aprobat de Bordul
Guvernatorilor in septembrie 2003
Fig 3 ndash CNE la care s-au produs accidente nucleare majore
clasificate ca fiind de nivel 5 si 7 pe scala INES
(a) Cernobil ndash nivel 7 (b) TMI ndash nivel 5 (c) Fukushima ndash nivel 7 [4]
De asemenea in Fig 4 se prezintă aderenţa statelor la instrumentele juridice internaţionale
In acest context matricea de verificare a indeplinirii obligaţiilor asumate considerata la nivel internaţional
cuprinde urmatoarele elemente
a) Materiale arme activităţi dispozitive şi surse
Materialele nucleare sursele de materiale nucleare şi materialele fisionabile speciale
Materiale radioactive sursele radioactive şi sursele orfane
Dispozitivele explozive şi alte dispozitive letale
Arme nucleare
Dispozitive explozive nucleare
Armele chimice biologice şi nucleare
Dispozitivele de dispersie a radioactivitaţii
Traficul ilicit
b) Regimul de sancţiuni pentru
(b)
(a) (c)
26
Activităţi neautorizate privind transportul furnizarea stocarea exportul importul miscarile posesia
primirea vanzarea trimiterea depozitarea furnizarea transferul şi utilizarea alte acte rău intenţionate
care implica materiale nucleare sau alte materiale radioactive sau producerea de arme cu aceste
materiale incluzand acele acte care implica folosirea de avioane nave fluviale şi maritime platforme
maritime
Tabelul II
Efectele radiatiilor asupra corpului uman
Doza
(Gy) Sindrom Efecte radiaţiilor
gt20 Instalare sindrom neurovascular Leziuni multipe ale organelor
interne Deces probabil
11
10 Se considera tratament medical
bazat pe transplant cu celule
stem 9
8
7 50 din populaţie
supravieţuieste la 60 de zile cu
suport medical 6
Instalare sindrom gastro-intestinal
5 50 din populaţie
supravieţuieste la 60 de zile fara
tratament 4
3
2
Aprox 100 supravieţuitori
fara tratament 1 Instalare sindrom hematopoietic
0
27
Fig 4 ndash Aderenţa la instrumentele juridice internaţionale
in raport cu numarul de state semnatare [16]
c) Jurisdictia (inclusiv extraterritoriala) asupra actelor ilegale sau activitati neautorizate
d) Măsuri adoptate la nivel naţional
Măsurile luate pentru pentru siguranţa materialelor nucleare şi pentru alte materiale radioactive precum
şi penaliţatile avute in vedere pentru măsuri impropii adoptate
Măsurile npentru protectia fizică şi penalităţile pentru măsuri neadecvate
Măsurile pentru organismele de reglementare privind implementarea (autorizare şi licenţiere) şi pentru
raportare natională şi inspecţiile internaţionale
Măsurile pentru controlul exporturilor şi importurilor incluzand autorizarea (permise) listele de control
(de exemplu listele echipamentelor materialelor softu-rilor şi tehnologiilor cu dubla utilizare) re-
exportul tranzitul
e) Acţiuni ale organelor abilitate
Investigaţii
Supravegherea şi strangerea de informaţii
Inregistrariasigurareconfiscare
Colectare de probe
Urmarirea penală
f) Cooperarea internaţională
Asistenta mutuală in domeniul combaterii criminalităiţii
Extradarea
6 Prevenire şi combatere
In ultimii ani s-a constat o recrudescenţă a terorismului convenţional in special in ţarile din Orientul
Mijlociu si din Africa de Nord Pana la nivelul anului 2015 actele de terorism au generat numeroae victime
culmind cu acţiunile teroriste din Franta din 7 ianuarie 2015 Pentru comunitatea internaţională a devenit evident
că sunt necesare acţiuni coordonate şi sistematice de reducere si eliminare a tereorismului Sursele de informaţii
evidenţieaza preocuparile organizaţiilor teroriste pentru achziţionarea de materiale nucleare şi radiloactive
precum şi tehnologii pentru fabricarea de arme nucleare si dispozitive de dispersie a radioactivitaţii
Prevenirea şi combaterea criminalităiţii din domeniul nuclear impune elaborarea unui plan naţional coherent
de actiuni ca parte a Strategiei Sectoriale pentru Securitate Nucleara Elementele cheie ale acestui plan de
actiuni ar putea fi printre altele
i) Monitorizarea conformității in raport cu legislaţia naţională primară şi secundară
ii) Inspecții şi controale eficiente
iii) Pregatirea personalului
iv) Sensibilizarea publicului
v) Prevenirea criminalității
vi) Reducerea riscurilor de aparitie a unor evenimente de trafic ilicit
vii) Prevenirea si combaterea corupției
viii) Depolitizarea structurilor de conducere din cadrul agențiilor guvernamentale implicate in reglementarea
si controlul activitaților din domeniul nuclear si radiologic
ix) Eliminarea incompetenței
x) Marirea atractivitații instituțiilor implicate
xi) Planificarea si efectuarea de exerciții naționale relevante pentru verificarea capabilitații de prevenire si
combatere a terorismului nuclear si radiologic cel puțin odata la doi ani
28
Totodatăin Strategia Sectorială in domeniul securitații si siguranței nucleare este important ca să se aloce
inca de la inceput resursele umane si financiare corespunzatoare In caz contrar avem de fapt o ldquonon-strategierdquo
In plus trebuie prevazute obiective clare necesare relevante si cu rezultate măsurabile
Investigațiile criminalistice in domeniul nuclear au ca scop stabilirea responsabilitaților pentru utilizarea
efectivă a materialelor și dispozitivelor nucleare sau radioactive icircn acte criminale sau acte care amenință
securitatea națională și internațională Investigațiile criminalistice in domeniul nuclear includ colectarea de probe
izotopice chimice şi probe fizice pentru determinarea sursei de material folosit icircn acte criminale sau neautorizate
implicacircnd materiale radioactive nucleare inclusiv colectarea de probe privind persoanele implicate icircn deturnarea
acestor materiale
Sancțiunile penale au un efect de descurajare mai mare decacirct sanctiunile economice Incidentele minore pot
fi sancționate icircn mod adecvat prin măsurile de executare ale reglementatorului cum ar fi amenzile punitive
suspendarea licenței sau revocarea acesteia Sancțiuni mai stricte icircn temeiul dreptului penal trebuie impuse
pentru incidente mai grave Determinarea gravității unui incident implică factori de analiză cum ar fi tipul și
cantitatea de material utilizat intenția criminală a făptuitorului dacă incidentul a condus la ameninţări reale
Aceste considerente conduc la necesitatea includerii intr-un plan strategic de actiumni a urmatoarelor
masuri
a) Revizuirea regimului de sancţiuni penale şi civile existente in legislaţia şi reglementarile aplicabile in
domeniul nuclear Această revizuire este necesara prentru definirea mai clara a regimului sancţiunilor
aplicabile
b) Infiinţarea unui laborator acreditat pentru investigaţii criminalistice a infracţiunilor din domeniul nuclear şi
radiologic
c) Instituirea la nivel naţional a unui sistem de urmarire in timp real a starii surselor radioactive care pot
prezenta interes pentru un eventual trafic ilicit
7 Exemple de masuri specifice adoptate de Romania
Participarea Romaniei la Initiativa de Reducere Globala a Amenințarilor (GRTI) lansată de SUA a permis
derularea umnor proiecte de amploare importante pentru reducerea si eliminarrea unor vulnerabilitați din
domeniul nuclear atat la nivel național cat si internatțonal In acest sens se pot exemplifica cateva proiecte
semnificative derulate pentru Romania
Conversia zonei acrtive a reactorului nuclear de cercetari TRIGA de la combustibil puternic imbogățit
la combustibil imbogățit sub 20
Returnarea combustibilului nuclear puternic imbogățit de la reactorul TRIGA al Institutului de
Cercetari Nucleare de la Pitesti in SUA
Returnarea combustibilului nuclear puternic imbogățit de la reactorul VVR-S al Institutului de Fizică
si Inginerie Nucleară ldquoHoria Hulubeirdquo in Federatia Rusă (Proiectul RRRFR pentru Romania)
Imbunatațirea performanțelor de protecție fizică la instalațiile nucleare si radiologice din Romania
In Fig 5 se prezintă partenerii din Proiectul RRRFR pentru Romania in Fig6 se prezintă aspecte de la
transportul combustibilului nuclear ars (iulie 2009) iar in Fig 7 se prezintă ruta aeriană pentru transportul
combustibilului nuclear din Romania in Federația Rusă
Pentru prevenirea şi combaterea umor eventuale acte criminale de sustragere de materiale nucleare exista
modalități eficiente de supraveghere In Fig 8 se prezintă o modalitate de supraveghere in timp real prin satelit
a unui transport de combustibil nuclear in Romania
29
Fig 5 Partenerii din Proiectul RRRFR pentru Romania [8 9 10 11]
Fig6 Aspecte de la transportul combustibilului nuclear ars
pe calea aerului din Romania in Federația Rusă (iulie 2009) [8 9 10 11]
Fig 7 Ruta aeriană pentru transportul combustibilului nuclear
din Romania in Federația Rusă [8 9 10 11]
Fig 8 Supravegherea in timp real a unui transport
de combustibil nuclear in Romania
30
8 Concluzii
Activitațile nucleare si radilogice necesita o atenție deosebita in domeniul prevenirii si combaterii
criminalitații In primul rand trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte
Dezvoltarea unui cadru eficient de cooperare institțtională la nivel național reprezintă un factor
essențial in eliminarea vulnerabilităților din domeniul nuclear
Existenta unei baze materiale de inalt nivel tehnic (laboratoare naționale acreditate aparatura calibrată
omologată etc) reprezinta o necesitate majoră
Planificarea şi desfăşurarea de exerciţii natțonale pentru pregatirea entitătilor nationale şi a personalului
implicat se impune cu prepoderență
Trebuie dezvoltata o bancă de date cu ldquosemnaturilerdquo materialelor fisionabile si a izotopilor radcioactivi
Elaborarea si implementarea unui program de cercetare ndash dezvoltare pentru imbunatătirea metodelor de
detecție şi pentru dezvoltarea codurilor de calcul specifice trebuie finanțată
Se impune revizuirea regimului de sancţiuni penale şi civile existente in legislaţia şi reglementarile
aplicabile in domeniul nuclear Aceasta revizuire este necesara prentru definirea mai clara a regimului
sancţiunilor aplicabile
9 Referinţe
[1] ldquoStrategia Națională de Aparare a Ţarii pentru perioada 2015-2019rdquo Administraţia Prezidențiala
iunie 2015 Romania
[2] ldquoRaport Anual 2014 al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nuclearerdquo Website
wwwcncanro Romania
[3] M Ruumlhle bdquoDimensiunea nucleară a terorismului jihad-istrdquo Revista NATO ianuarie 2007
[4] Images for nuclear power plant explosion Adresshttpswwwgooglecomsearch
[5] rdquoINES The international nuclear and radiological event scalerdquo IAEA OECD-NEA www-
newsiaeaorg
[6] ldquoAn Assessment of the Health Consequences of the Chernobyl Accident Chernobyl - Ten Years After
Reports in four languages provided by GRS IPSN and RRC Adapted from IAEA 1991
[7] Images for nuclear explosion Adress httpswwwgooglecomsearch
[8] I Bolshinsky K Allen L Biro A Buchelnikov ldquoAir Shipment of Spent Nuclear Fuel from Romania to
Rusia - PATRAM 2010rdquo 16th Intl Symposium on Packaging and Transport of Radioactive Materials Oct
3-8 2010 London UK
[9] L Biro S Repanovici ldquoHEU Air Shipmentsrdquo Global Initiative to Combat Nuclear Terrorism Exercise
Planning Group Meeting 19 January 2010 Budapest Hungary
[10] Christopher Landers US Department of Energy National Nuclear Security Administration Office of
Global Threat Reduction Washington DC USA Igor Bolshinsky amp Ken Allen Idaho National Laboratory
Idaho Falls Idaho USA Stanley D Moses Oak Ridge National Laboratory Oak Ridge Tennessee USA
Lucian Biro National Commission for Nuclear Activities Control Bucharest Romania Faysal Abtuweigrat
Tajoura Nuclear Research Center Tripoli Libyan Arab Jamahiriya rdquoRomania and Libya Air Shipments of
Highly Enriched Uranium Spent Nuclear Fuelrdquo International Nuclear Materials Management (INMM)
Conference Baltimore MD July 13 2010
[11] I Bolshinsky K Allen ndash DOEIdaho National Laboratory USA LL Biro ndash National Commission for
Nuclear Activities Control Romania E Dragusin ndash National Institute for RampD in Nuclear Physics and
31
Nuclear Engineering ldquoHoria Hulubeirdquo Romania BA Kanashov M E Budu ndash RampD Company ldquoSosnyrdquo
ldquoThe Spent Nuclear Fuelrsquos World Premiere ndash Certified Air Shipmentrdquo Ingkernational Nuclear Journal
Special Edition No 1 2011 Moscow Russian Federation
[12] L Biro bdquoResponses and Prevention of Illicit Trafficking in Romania - Short and Medium Term Actions
Planrdquo ldquoInternational Approaches to Nuclear amp Radiological Securityrdquo Conference September 29th -
October 2nd 2002 London UK
[13] bdquoSources and Effects of Ionizing Radationrdquo United Nations Scientific Committee on the Effects of
Atomic Radiation UNSCEAR 2008 Report to the General Ansembly with Scientific Annexes Vol 1
[14] Legea Nr 111 din 10 octombrie 1996 privind desfasurarea icircn siguranta reglementarea autorizarea şi
controlul activitatilor nucleare republicata Romania
[15] D Voinea ldquoCriminalistica ndash Curs Universitarrdquo Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti 2015
[16] L Biro ldquoInstrumente Juridice Internaţionale in Domeniul Nuclear - Transpunere Nationalardquo Referat
Masterat Universitatea ldquoTitu Maiorescurdquo Bucuresti Facultatea de Drept şi Stiinte Juridice Targu-Jiu
Domeniul de Studii Universitare de Master Drept Specializarea Stiinte Penale şi Criminalistica An
Universitar 2014-2015 Sem Im Disciplina Fundamentul Criminalisticii februarie 2015
[17] IAEA EUROPOL WCO ldquoCombating Illicit Trafficking in Nuclear and other Radioactive Materialrdquo
Technical Guidance Reference Manual IAEA Nuclear Security Series No 6
[18] L Biro ldquoTerorismul Nuclear şi Radiologicrdquo lucrare sustinuta la cursul de pregatire ldquoPrevenirea şi
combaterea terorismului şi neproliferarea armelor de distrugere in masardquo organizat de Academia de Politie
ldquoAl I Cuza Bucuresti 08022005
[19] D Voinea bdquoCazul Carlos Sacalulrdquo comunicare pivata
[20] V Lapadus bdquoCazul Furtul Secoluluirdquo comunicare privata
[21] L Biro ldquoNuclear Security in the Context of Global Threatsrdquo George C Marshall Association Romania
Bucharest 29 March 2012
[22] L Biro ldquo3Srdquo Concept Implementation Strategyrdquo SPAREX Nuclear 3S Ltd BITs 4th Annual New Energy
Forumndash2014 Forum 6 Nuclear Energ Qingdao Internaţional Convenţion Center Qingdao China September
21-23 2014
[23] L Biro ldquoBest Practices and Challenges to Implement ldquo3Srdquo Concept Efficientlyrdquo Technical Meeting
Interfaces and Synergies in Safety Security and Safeguards for the Development of a Nuclear Power
Program IAEA Vienna Austria 26-29 November 2012
32
CRIMINOGENEZA INFRACŢIUNILOR CONTRA SIGURANŢEI CIRCULAŢIEI PE CALEA
FERATĂ TRECUT PREZENT ŞI VIITOR
Vasile Stoica18
REZUMAT
Autorul remarcă evoluţia şi amploarea fenomenului icircn materia infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei
feroviare avacircnd icircn vedere importanţa sistemului de transport feroviar şi mai cu seamă asigurarea unor parametrii
optimi de siguranţă ai acestuia Evoluţia societăţii romacircneşti a marcat de-a lungul timpului şi o permanentă
adaptare a infractorilor fapt ce a impus adoptarea unor strategii care să poată contracara comiterea unor astfel de
fapte şi implicit să conducă la prevenirea şi controlul unui astfel de fenomen
Cuvinte cheie sistem de transport feroviar siguranţa circulaţiei pe calea ferată criminalitate evoluţie
perspectivă
Calea feratăhellip Un miracol foarte controversat la apariţia sa la icircnceputul secolului al XIX-lea dar care
s-a impus treptat in toate ţările lumii devenind icircn scurt timp cel mai important mijloc de transport terestru Chiar
dacă icircntr-o perioadă se vorbea despre o concurenţă icircntre transportul auto şi cel feroviar Dar prin extinderea
tracţiunii electrice şi prin introducerea electronicii icircn exploatarea feroviară calea ferată a icircnceput să cacircştige tot
mai mult teren icircn solicitările populaţiei
De nenumărate ori ne icircntrebăm de ce preferă oamenii să călătorească cu trenul icircn pofida numărului
sporit de autoturisme proprii sau a altor mijloace de transport icircn comun cum ar fi cel auto aero sau naval
Sau de ce agenţii economici aleg tot bdquodrumul de fierrdquo
Dar dincolo de opţiunile publicului călător există cu siguranţă o motivaţie obiectivă a faptului că
transportului feroviar i se acordă icircn continuare o pondere importantă chiar din ce icircn ce mai importantă după
previziunile organismelor europene şi icircn acest nou secol al bdquoerei atomicerdquo
La o primă analiză generică se poate demonstra faptul că suprafaţa ocupată de 500 km de linie de mare
viteză este egală cu suprafaţa totală a unui aeroport iar o linie de cale ferată dublă ocupă 60 din terenul necesar
unui drum rutier cu două benzi De unde se poate deduce că transportul feroviar implică un consum scăzut de
resurse cum ar fi suprafeţele de teren folosite Pe de altă parte ultimele statistici efectuate demonstrează icircncă un
lucru demn de luat icircn seamă şi anume consumul de energie pe calea ferată care este de şase ori mai scăzut decacirct
icircn cazul transportului auto şi de trei ori mai mic icircn comparaţie cu necesarul pentru avioanele comerciale Icircn plus
icircn tarifele de transport percepute călătorilor sunt stipulate multiple forme de discount pentru mai multe categorii
de persoane sau pentru diverse forme de transport
De aici putem deduce motivele care au făcut ca şi costul transporturilor feroviare să fie mai mic decacirct al
celorlalte sistemede transport Or aceasta explică icircn mare parte opţiunile populaţiei icircn favoarea sistemului de
transport feroviar
De asemenea ne mai putem icircntreba oare gradul de siguranţă icircn transportul feroviar este mai ridicat
decacirct al celorlalte mijloace de transport
Răspunsul este afirmativ Nu de puţine ori s-a demonstrat că la calea ferată siguranţa este cea mai
importantă şi asta o dovedesc indicatorii de securitate foarte buni a căror menţinere reprezintă principalul
obiectiv al feroviarilor Desigur icircn opinia unor autori punctualitatea ar fi cea care ar trebui să reflecte cel mai
bine calitatea serviciilor oferite dar la calea ferată se preferă sacrificarea ei atunci cacircnd siguranţa ar putea fi
afectată
Si nu icircn ultimul racircnd evaluările efectuate la nivel internaţional arată că transportul pe calea ferată nu
este numai unul dintre cele mai sigure şi cu cele mai mici influenţe negative asupra mediului icircnconjurător dar va
deveni icircn curacircnd poate cel mai fiabil si ieftin mijloc de transport
18
Doctorand Institutul de Cercetări Juridice Academia Romacircnă
33
Iată aşadar doar cacircteva dintre motivele pentru care cu toţii alegem călătoria pe bdquodrumul de fierrdquo
costuri scăzute indicatori superiori de siguranţă protejarea mediului icircnconjurător şi bineicircnteles
profesionalismul cu care se lucrează icircn acest sector
La nivelul Comunităţii Europene s-a impus problema reabilitării transportului feroviar a creşterii
icircncrederii icircn acest mod de transport şi deci a extinderii sale Mai mult decacirct atacirct trecerea treptată la o unitate
general-europeană cu o circulaţie absolut liberă peste graniţele geografice a impus revederea principiilor de
circulaţie pe calea ferată la nivelul icircntregii Europe
Icircn acest scop este icircncă icircn curs de desfăşurare cel mai ambiţios program de armonizare tehnică şi
legislativă icircn domeniul transportului feroviar menit să asigure interoperabilitatea la nivel european
Interoperabilitatea reprezintă capacitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză de a permite
circulaţia neicircntreruptă icircn condiţii de siguranţă a trenurilor prin realizarea unui spaţiu fără frontiere interioare
Icircn conformitate cu Directivele Consiliului Comunităţii Europene Cailor Ferate Romacircne le revine rolul
de a integra infrastructura feroviară naţională icircn parametri tehnici şi legislativi europeni
Pentru modernizarea reţelei proprii icircn conformitate cu exigenţele europene Romacircnia a semnat mai
multe acorduri internaţionale privind transporturile feroviare şi participă la o serie de proiecte internaţionale icircn
domeniu
Reţeaua feroviară publică a CFR asigură legătura cu toate reţelele feroviare ale celorlalte ţări din
Europa şi din Asia Lungimea desfăşurată a liniilor este de 22247 km lungimea reţelei de cai ferate din
Romacircnia fiind a şaptea ca mărime icircn Europa după Germania Franţa Italia Spania Polonia şi Ucraina Reţeaua
feroviară este armonios repartizată pe teritoriul ţării avacircnd o dispunere circulară pe doua inele aproape
concentrice străbătute de 8 magistrale radiale care pornesc din capitala ţării
Romacircnia prin aşezarea sa geografică reprezintă o zonă de intersecţie a magistralelor internaţionale de
transport pe calea ferată care leagă atacirct nordul de sudul Europei cacirct şi vestul de estul acesteia Astfel ţara
noastră este străbătută de trei mari coridoare paneuropene şi anume
coridorul IV Berlin-Nurnberg ndashPraga-Budapesta-Constanţa-Salonic-Istambul
coridorul VII Dunărea
coridorul IX Helsinki-StPetersburg-Moscova- Pskov-Kiev-Liubashaveska-Chişinău-
Bucureşti-Dimitrovgrad-Alexandropolis
Coridoarele IV şi IX sunt multimodale avacircnd componente rutiere şi feroviare incluzacircnd porturi
fluviale şi maritime ca noduri şi centre de colectare şi distribuţie icircntre modurile de transport Importanţa acestor
coridoare icircn structura traficului derulat pe reţeaua CFR şi necesitatea reabilitării lor rezidă din faptul că icircn total
pe circa o cincime din lungimea totală a reţelei se derulează aproape o jumătate din traficul total
Starea tehnică a infrastructurii feroviare modul de finanţare al acesteia şi problemele economice
existente icircn activitatea Companiei Naţionale de Căi Ferate bdquoCFRrdquo SA determină următoarele concluzii
infrastructura feroviară se afla icircntr-un proces de degradare continuă datorită icircn principal
neasigurării fondurilor necesare pentru icircntreţinere şi reparaţii
necesitatea continuării şi accelerării procesului de modernizare şi reabilitare a infrastructurii
feroviare de transport pentru alinierea la standardele europene de performanţă confort şi
siguranţă
continuarea cooperării cu politiile de resort icircn vederea eradicării fenomenului infracţional şi
diminuării prejudiciilor cauzate
icircn mod incontestabil aderarea Romacircniei a reprezentat un pas important icircn direcţia evoluţiei dreptului
romacircnesc Evoluţia acestuia icircncepută icircncă de la nivelul anului 1989 icircn perioada ante şi post aderare nu a făcut
decacirct să se adapteze noilor cerinţe ale evoluţiei statului de drept icircn scopul de a asigura prin intermediul normelor
juridice ordinea juridică ndash parte integrantă a ordinii sociale
Integrarea Romacircniei icircn Uniunea Europeană a reprezentat finalizarea cu succes a unui amplu proces
icircndelungat şi complex de armonizare a legislaţiei naţionale şi instituţiilor statului la parametrii necesari
cooperării cu organismele comunitare Cum era şi firesc acest proces şi-a pus icircn mod semnificativ amprenta pe
majoritatea instituţiilor statului de drept inclusiv a celor ce concură la icircnfăptuirea justiţiei care şi-au adaptat
principiile de funcţionare la exigentele cerute de noul statul al Romacircniei respectiv acela de stat membru al
Uniunii Europene
Astfel sistemul dreptului romacircnesc a manifestat o continuă adaptare la cerinţele vieţii sociale aflată icircntr-
un amplu si perpetuu proces de dezvoltare Un important segment din cadrul dreptului public este reprezentat de
acele reglementări care urmăresc apărarea valorilor esenţiale pentru existenţa şi siguranţa unei societăţi Intră icircn
această categorie normele juridice penale practica judiciară din acest domeniu precum şi ştiinţele penale
(criminalistica criminologia penologia etc) acestea contribuind la elaborarea strategiilor de prevenire şi
combatere a criminalităţii
Criminalitatea este o realitate a oricărei societăţi şi evoluează odată cu aceasta Icircn paralel cu evoluţia
criminalităţii se impune ca o necesitate absolută evoluţia strategiilor de combatere a acestui fenomen Prevenirea
şi combaterea criminalitaţii se realizează prin măsuri de politică penală reglementate expres icircn sistemul de drept
34
al fiecărui stat membru al Uniunii Europene şi se implementează prin intermediul instituţiilor publice
specializate icircn conformitate cu directivele Uniunii
Criza financiară fără precedent cu care se confruntă atacirct Romacircnia cacirct şi importante ţări ale Uniunii
Europene nu poate justifica neglijarea costurilor necesare funcţionării unor instituţii ce au ca obiectiv lupta
icircmpotriva criminalităţii dacă luăm icircn considerare costurile comiterii crimei de care s-a amintit anterior
Deasemenea bugetul de stat decimat icircn urma unei politici guvernamentale ce asemeni unei găuri negre
aspiră banul public icircn scopuri incerte nu poate justifica imposibilitatea adaptarii justiţiei şi a numărului
magistraţilor la nevoile actuale şi nici eşecul icircncercărilor de a-i pune pe aceştia la adapostul eternei suspiciuni de
imparţialitate şi de lipsa de inamovibilitate Magistratul deşi un functionar public cu un statut paradoxal ca
reprezentant al puterii şi contraputerii pe care o reprezintă dar poate să o şi controleze19
este simbolul justiţiei
Justiţia ca monopol al Statului Romacircn a fost icircn perioada post aderare adesea aspru criticată pentru inerţia
manifestată cu privire la evoluţia spre independenţă
Integrarea Romacircniei icircn structurile europene ne-a oferit posibilitatea evaluării structurale a tuturor
instituţiilor ce concură la siguranţa naţională şi alinierea lor la standele europene icircn vederea armonizării
metodelor şi mijloacelor de lupta icircmpotriva fenomenului infracţional
Amploarea fenomenului infracţional determinat icircn primul racircnd de evoluţia continuă a societăţii icircn
paralel cu cea a specializării infractorilor a atins şi latura infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe calea
ferată fie că vorbim de infracţiunile incriminate icircn art229 alin3 litf din Noul Cod penal sau de cele prevăzute
icircn Titlul VII intitulat bdquoInfracţiuni contra siguranţei publicerdquo Capitolul 1 care incriminează faptele ce aduc
atingere siguranţei circulaţiei pe căile ferate situaţii icircn care discutăm de punerea icircn pericol a siguranţei circulaţiei
feroviare fie ca vorbim de incriminările aduse de L 289-2005 situaţie icircn care prin faptele săvacircrşite nu s-a pus icircn
pericol siguranţa circulaţiei feroviare
Infrastructura feroviară publică suportă astfel o discuţie aparte datorată atacirct specificităţii acesteia cacirct şi
a faptului că este parte integrantă a sistemului naţional de apărare a ţării De aceea studierea fenomenului
infracţional şi eradicarea acestuia prin metode şi mijloace specifice este de o maximă importanţă
La o primă analiză a fenomenului infracţional la nivel naţional rezultă că numai icircn cursul anului 2009
au fost icircnregistrate un număr de peste 1000 de fapte ce au vizat infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe calea
ferată cu un prejudiciu total de aproximativ 10 milioane de lei Ce atrage icircnsă atenţia este procentul foarte redus
al recuperării acestor prejudicii dar şi a identificării autorilor
Se impune o mai atentă abordare a studiului fenomenului infracţional specific caii ferate asta şi datorită
faptului ca de-a lungul timpului studiile au demonstrat că este mult mai uşor să previi decacirct sa identifici autorii
Contactul cu societăţile occidentale produs după evenimentele din Decembrie 1989 ne-a oferit nu
numai posibilitatea de a icircmprumuta şi icircmpărtăşi parte din valorile şi tradiţiile popoarelor respective ci şi o
specializare a infractorilor care au dus şi continuă să ducă o permanentă luptă cu profesionalizarea activităţii
infracţionale
Criza economică declanşată la nivel mondial a condus implicit la creşterea fenomenului infracţional
observacircndu-se icircn ultima perioadă o creştere şi la nivelul infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei feroviare
Printre cele mai des icircntacirclnite infracţiuni se numără cele de bdquofurt calificatrdquo 209 Cod penal şi bdquodistrugere şi
semnalizare falsărdquo276 Cod penal acestea avacircnd o pondere de aproximativ 90 Se remarcă totodată şi o creştere
a numărului accidentelor feroviare datorate icircn primul racircnd nerespectării regulilor elementare de circulaţie la
trecerile la nivel cu calea ferată
Toate acestea au condus la intensificarea masurilor de cooperare dintre sucursalele regionale CFR la
nivel naţional şi Poliţia Transporturi feroviare materializate icircn ample planuri comune de colaborare derulate pe
parcursul ultimilor ani ce au vizat in principal eradicarea infracţionalităţii specifice acestui sector de activitate
Controlul fenomenului infracţional ce aduce atingere sistemului de transport feroviar poate fi realizat
prin adoptarea unor măsuri complexe reactive care se impune a avea menirea să restracircngă amploarea şi
gravitatea acestuia precum şi repetarea lui sub o altă formă
Avacircnd icircn vedere considerentul că elaborarea unei politici penale eficiente cacirct şi a unor programe de
prevenire şi resocializare a infractorilor nu se poate realiza fără o cunoaştere profundă a cauzelor fenomenului20
se impune a fi adoptate strategii eficiente de prevenire şi control a fenomenului criminogen icircn materia
infracţiunilor ce aduc atingere sistemului de transport feroviar
Analiza evoluţiei fenomenului infracţional icircn material infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe calea
ferată reliefează faptul că comiterea unor astfel de fapte au drept autori fie persoane singulare fie grupuri de
indivizi cunoscători ai sistemului feroviar icircn unele cazuri chiar angajaţi sau foşti angajaţi ai companiei precum şi
vulnerabilitatea sistemului de transport feroviar
19
VM Ciobanu - Tratat de Drept procesual civil I ed Lumina Bucuresti 1997 p 17 20
Rodica Mihaela Stănoiu ldquo Metode şi tehnici de cercetare icircn criminologierdquo Edit Academiei Romacircne Republicii Socialiste Romacircnia Bucureşti 1941 p20
35
Icircn marea majoritatea cazurilor făptuitorii rămacircn necunoscuţi prejudiciile icircnregistrate de cele mai multe
ori semnificative nerecuperate şi o rată a criminalităţii icircn domeniu aflată icircntr-o continuă dezvoltare
Toate aceste icircmprejurări fac ca numărul infractorilor identificaţi să fie destul de mic şi cu mult mai mic
numărul celor care ajung să fie condamnaţi definitiv pentru comiterea unor astfel de fapte precum şi a valorii
prejudiciilor recuperate
Placircngerile penale efectuate ca urmare a evenimentelor feroviare produse la nivel naţional scot icircn
evidenţă un număr semnificativ de sesizări penale o valoare substanţială a prejudiciilor o valoare foarte scazută
a recuperării acestora
Că există probleme seroase icircn ceea ce priveşte sancţionarea efectivă a persoanelor care comit infracţiuni
ce aduc atingere sistemului de transport feroviar rezultă şi din faptul că deşi statistic s-a dovedit că majoritatea
persoanelor trimise icircn judecată pentru astfel de fapte sunt condamnate definitiv pentru comiterea lor icircntr-un
procent extrem de redus sunt şi recuperate sumele ce reprezintă prejudiciul produs de cele mai multe ori aceştia
fiind icircn incapacitatea de a achita sumele datorate iar icircn urma executării silite fiind declaraţi insolvabili fapt ce
conduce nu numai la icircnregistrarea unor prejudicii principale ci şi a unora suplimentare (cheltuieli ocazionate de
legalizarea şi punerea icircn executare silită a hotăracircrilor judecătoreşti definitive)
Desigur că icircn această situaţie implementarea unor măsuri icircn faza de urmărire penală precum
confiscarea unor bunuri sau punerea sechestrului asiguratoriu reprezintă un ajutor important şi la prima vedere
pare a fi soluţia salvatoare icircnsă atacircta vreme cacirct de cele mai multe ori implementarea unor astfel de măsuri nu
este posibilă este destul de dificil să poţi duce la icircmplinire scopul procesului penal soluţia icircntr-o astfel de
situaţie fiind una teoretică cu minime implicaţii asupra practicii
Icircnregistracircnd cote fără precedent infracţiunile contra sistemului feroviar din Romacircnia se află icircntr-o
continuă dinamică ascendentă perspective nefiind deloc icircnbucurătoare
36
PSIHOLOGIA CRIMINOLOGICĂ ȘI EXPERTIZA PSIHOLOGIC-CRIMINOLOGICĂ
IcircN ROMAcircNIA bdquoMOTOARELErdquo PSIHOLOGICE ALE CRIMINOLOGIEI
Alin Leș
psiholog
formator consultant expert icircn Criminologie și Științe Criminale
Conferința
bdquoCriminologia icircn Romacircnia - trecut prezent și viitorrdquo
București 4 septembrie 2015
Abstract
Icircncă din 2009 am prezentat icircn cadrul diferitor colocvii conferințe simpozioane și congrese naționale și
internaționale poziția psihologiei criminologice și a expertizei psiho-criminologice ca bdquounguentrdquo principal icircn
individualizarea calitativă a pedepsei Cu riscul de a părea deplasat icircndrăznesc să afirm că ne aflăm icircn pragul
unei bdquodemonologii juridicerdquo atunci cacircnd pedepsim Mai mult după un pattern de experiență și cazuistică comună
decacirct prin probe care să ajute justiția să respire inclusiv calitativ și deținutul să fie cunoscut
preponderentamănunțit din perspectiva psihologiei clinice Infracțiunile de omorhomicid cele care includ
motivația sexuală și cele mixte prezintă subiectul și totodată obiectul unei părți din domeniul vast al psihologiei
criminologice și al icircntregului segment al expertizei psiho-criminologice Icircn acest punct am ales să excelăm icircn
spațiul public
Cuvinte cheie psihologie criminologică expertiză psihologic-criminologică infracțiuni cu motivație
sexuală infracțiuni de omor infracțiuni mixte
Dragi și stimați auditori
Icircncep această lucrare a mea prin a mulțumi ca icircntotdeauna doamnei profesor doctor Rodica Stănoiu pentru
icircncrederea oferită prin icircnființarea la Sibiu a Filialei Sibiu a Societății Romacircne de Criminologie și
37
Criminalistică Cacirct timp voi trăi va fi pentru mine o mare onoare să port profesional girul criminologiei și al
psihologiei criminologice romacircnești
Stimat auditoriu
Voi trece direct la subiect Este o crimă din punct de vedere juridic să pedepsești icircn plan penal și penologic
criminologia și icircn plan psihologic psihologia criminologică Este o crimă atacirct politică dar și una de marketing
penal Este o crimă la care asistăm cu toții unii mai puțin neputincioși decacirct alții și care ne trimite icircn Occident
ca bdquoasistațirdquo icircn ale criminologiei Pacircnă și eu am icircnțeles cacirct de mari sunt interesele pentru ca această materie
disciplină și evidență mondială să nu apuce drumul curriculelor tuturor facultăților de Drept Sociologie
Psihologie și de ce nu Medicină din Romacircnia
Mult stimat auditoriu
pe cacircnd efectuam studiile și stagiile icircn criminologie icircn Franța observasem statutul criminologiei romacircnești icircn
Europa Eram un novice icircntr-ale științei criminologice și eram icircn mare căutare de lucrări și studii icircn domeniu
Dovadă că cele mai multe dintre lucrările achiziționate sunt icircn format electronic Preocupat fiind am ajuns la
concluzia că un cuvacircnt de spus trebuie să existe și dinspre noi icircnspre ceilalți Așa că iată-mă la prima participare
internațională icircn domeniu Paris 2009 la Colocviul de criminologie organizat de Pierre Tournier directorul de
cercetări la CNRS al Centrului de Istorie Socială al secolului XX fost președinte al Asociației Franceze de
Criminologie și lector la Universitatea Paris 1 Pantheacuteon-Sorbonne Prezentarea situației Institutului Național de
Criminologie din țara noastră și desființarea acestuia icircn decembrie 2006 era mult mai apropiată datei
Colocviului astfel că P Tournier și profesorul M Jaouhar (Universitatea Casablanca din Maroc) au rămas
profund uimiți Pe cacircnd alții luptau pentru o criminologie recunoscută de stat ca știință de sine stătătoare noi
jonglam cu criminologia ca și cu o minge desumflată icircntr-o curte de școală părăsită
Următoarea mea icircntacirclnire publică cu criminologia prin prisma delincvenței tratată psihologic a fost față icircn față
cu doamna profesor Stănoiu la Conferința Națională de la Constanța bdquoDevianța și delincvența juvenilă Aspecte
psiho-individuale medico-sociale şi juridice icircn contextul actualrdquo anul 2010 Doamna profesor a fost
moderatorul secțiunii și cacircnd mi-a venit racircndul mi s-a spus ferm bdquoDomnule Leș aveți 7 minute pentru
prezentarea lucrării dumneavoastrărdquo M-am conformat
La Conferința Internațională bdquoSocial work perspective on quasi-coercitive treatment of offendersrdquo de la
Timișoara anul 2011 organizată de Universitatea de Vest prin coordonatorul ei principal cadrul didactic
Mihaela Tomiță (actualmente coordonatorul seriei bdquoȘtiințe socio-umanerdquo a editurii Pro Universitaria) am
susținut lucrarea bdquoNormalitate și patologie din perspectiva psihologiei criminalejudiciare criminologiei și
psihiatrieirdquo regăsită icircn Revista Romacircnă de Criminologie și Criminalistică (ISSN-1454-5624) Nr4 pp 138-142
Am vrut să scot icircn evidență atacirct drumul comun al celor trei dar și cel individual Mai mult că acest drum se
intersectează atacirct icircn teme mari ca bdquonormalitateardquo cacirct și icircn spectrul larg al termenului bdquopatologierdquo
Anul 2011 a adus cu sine alte două evenimente marcante icircn sfera psihiatriei Am considerat că este important să
expun public două lucrări Icircn cadrul Congresului dedicat cercetării științifice de la Oradea am avut onoarea să fiu
moderat de academicianul Mircea Lăzărescu somitate icircn domeniul psihopatologiei Lucrarea mea a fost
bdquoPledoarie pentru Psiho-criminologie icircn Romacircnia Domeniu al interferențelor pluri- inter- și transdiciplinare
domeniu al exigențelor formatoriirdquo (Analele Universității din Oradea ISSN 1224-1245 Fascicula Medicală Nr
8 pp 224-241) Chiar dacă aparent subiectul a fost bdquoca nuca-n pereterdquo icircn momentul audierii a suscitat discuții
icircntre mine și alți psihiatri Bineicircnțeles domniile lor au considerat că această disciplină intră oarecum sub
competența lor nereușind icircnsă să ofere niște granițe bine delimitate S-au invocat cazurile Germaniei și Austriei
unde expertiza psihologic-criminologică ar constitui parte din expertiza medico-legală psihiatrică Explicațiile
noastre s-au axat pe faptul că examenul psihicpsihologic din cadrul expertizei medico-legale psihiatrice nu
echivalează cu expertiza psihologic-criminologică Cel puțin nu icircn Occident (Canada Franța) unde există un
interes accentuat pentru studiul recidivei și al individualizării calitative ale pedepselor Icircn fapt psihologia
criminologică este bdquogura de aerrdquo a altor două disciplinematerii care ar trebui să existe ca bdquoaluviunirdquo constante
preponderent icircn mediul penal psihologia clinică și criminologia Profesorul Patrick Morvan de la Universitatea
Pantheacuteon-Assas 2 militează constant pentru debușeuri profesionale icircn criminologie (vezi
httppatrickmorvanover-blogcomarticle-master-2-de-criminologie-a-l-universite-pantheon-assas-
74297387html accesat online la 23 august 2015)
Celălalt eveniment din zona psihiatriei al anului 2011 a icircntruchipat nevoia plurivalentă de asistență psihiatrică a
omului aflat icircn suferință psihică Icircn cadrul Congresului Internaţional de Psihiatrie Integrativă şi Expertală
38
bdquoMultidimensionalitatea asistenţei psihiatrice Modele de asistenţă psihiatrică comunitară Macro-Mod Projectrdquo
organizat de Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași și Spitalul de Psihiatrie Socola (astăzi Institut) am
susținut lucrarea de maxim interes pentru psihologia criminologică intitulată bdquoPsihiatrie psihanaliză şi analiză
comportamentală icircn crimele cu motivaţie sexualărdquo Icircntr-un mediu profesionist de dialog pluri- inter- și
transdisciplinar am considerat că psihologia criminologică icircși merită locul de bdquogarărdquo profesională și nicidecum
de haltă Atacirct cacirct mi-a stat icircn putință am ridicat stindardul direct sau indirect al criminologiei cacirct mai sus
Anul 2012 a fost unul de bun augur pentru cariera mea icircn sfera criminologiei Am participat pentru prima oară la
evenimentul organizat de Academia Romacircnă prin Institutul de Cercetări Juridice bdquoAcad Andrei Rădulescurdquo și
Societatea Romacircnă de Criminologie și Criminalistică intitulat bdquoMarea criminalitate icircn contextul globalizăriirdquo
(Leș 2014 p 102) Am considerat că sinteza unui studiu internațional a profilului psiho-criminologic al
teroristului este binevenit pentru contextul de-atunci bdquoProfilul psiho-criminologic al teroristului Psihologie și
psihopatologierdquo a concluzionat că nu există boli psihice printre cei aleși să disemineze teroarea Pentru mai multe
detalii el poate fi lecturat icircn volumul bdquoMarea criminalitate icircn contextul globalizăriirdquo ISBN 978-606-673-000-6
Editura Universul Juridic pp 63-66
Icircn 2013 s-au petrecut 5 evenimente cu greutăți diferite pentru un specialist Să le luăm pe racircnd
1 Publicarea volumului bdquoCriminologie și psihologie criminologicărdquo la editura bdquoOscar Printrdquo și lansarea acestuia
la Academia Romacircnă pentru care icirci mulțumesc icircncă o dată doamnei profesor Rodica Stănoiu (vezi
httpwwwlujurodezvaluirievenimentecriminalitatea-si-mediul-specialisti-de- renume-au-dezbatut-la-
conferinta-organizata-de-societatea-romana-de-criminologie-si- criminalistica-si-institutul-de-cercetari-
juridice-acad-andrei-radulescu-al-academiei- romane-fenomenului-criminalitatii-de-mediu-roprint=1
accesat online la 4 mai 2013) Din această perspectivă a fost un an vital pentru mine Chiar dacă este o lucrare
bdquoapostrofatărdquo de unii specialiști consider că este icircn primul racircnd o pledoarie pentru umanitatea dintre oameni
(Leș 2015 pp 64-68) Degetul pe rana socială a crimei și a unor atitudini care conducpreced actul criminal sunt
tot atacirctea icircncercări de a explica magnetismul oamenilor icircnspre rău Psihologia criminologică modernă vorbește
atacirct despre problema alegerii icircntre bine și rău (Vasile 2010 p 273) cacirct și despre depășirea cadrelor de analiză
penală și procedural-penală Se revine la o filosofie a modului de existență la atribuirea valorilor morale la
schimbul de experiență părinte-copil dar și la un intermezzo ontologic icircntre principalele verbe bdquoa firdquo și bdquoa aveardquo
2 Conferința Internațională Maghiaro-Romacircnă de Psihiatrie bdquoLimitele psihicului nelimitatrdquo de la Győr
Ungaria icircn perioada 23-26 ianuarie Aici am susținut lucrarea bdquoLimitele psihicului O perspectivă a filosofiei
religiei psihologiei psihiatriei antropologiei și fenomenologieirdquo Cu alte cuvinte un mix de științific și simț
comun asupra problematicii limitelor psihicului Relevanța criminologică pentru această lucrare rezultă icircn mod
special icircn plan psihoterapeutic Lucrarea a fost publicată icircn revista bdquoPhilobiblon - Transylvanian Journal of
Multidisciplinary Research in Humanitiesrdquo ISSN 1224-7448 indexat Ebsco Academic Search Complete
Library Information Scienceamp Technology Abstracts with Full Text Ebsco Discovery Service ProQuest
Scopus Sci-Verse) vol XIX nr 1
3 Prezentarea lucrării bdquoFantasmele conștiente și inconștiente ale psihopațilorcriminalilor icircn construcția crimei
sexuale Perspectivele psihologică psihiatrică psihanalitică și psiho-criminologicărdquo icircn cadrul Zilelor Asociației
Studenților la Psihologie și Științele Educației din București
4 Am fost contactat de Biroul de Investigații Criminale din Sibiu ca și consultant criminolog pentru cazul
bdquoJandarmul ucis icircn fața Consulatului Germanrdquo (Leș 2014 p 105) Chiar dacă am avansat două posibile piste
dosarul este cu autor necunoscut inclusiv astăzi din motive hilare pentru un sistem care pretinde și se pretinde
5 bdquoPsi amp analiză comportamentală icircn omuciderile sexualerdquo regăsită icircn Analele Universității din Oradea (2013)
ISSN 1224-1245 Fascicula Medicală Nr 10 pp 74-85 Icircn această lucrare am accentuat rolul psihologului
criminolog și al criminologului icircn diferite compartimente de cercetare ale unei infracțiuni de la cercetarea la fața
locului pacircnă la nevoia acută de contribuția acestora icircn structurile Ministerului Administrației și Internelor
Justiției etc
2014 a reprezentat din punctul meu de vedere un plus de perspectivă pentru evoluția psihologiei criminologice
dar și a expertizei psihologic-criminologice din Romacircnia Cum icircn unele situații unele lucruri se cer a nu fi spuse
icircn față ci pe ocolite exact așa am icircncercat și eu să esențializez ceea ce mă interesa Icircntr-un cadru de sobrietate
științifică am publicat la Presa Universitară Clujeană volumul bdquoPsihologie și laquoștiința răuluiraquordquo (vezi
httpwwwedituraubbclujrowwwrobooksauthors_dphpida=1041) Lucrarea este icircmpărțită icircn trei părți (1)
bdquoDinamism și determinism psihologicrdquo (2) bdquoPersonologie și determinism psihologicrdquo (3) bdquoPsihologie - rău -
cultură și determinism psihologicrdquo și vrea să surprindă atacirct o lene profesională a unor specialiști cacirct și un
determinism provenit din această stare
39
Tot icircn 2014 am editat lucrarea-jurnal bdquoPsihologie criminologică Individul și mulțimea icircn note impresii și
realități subiectiverdquo (ISBN 978-973-595-650-9) la editura Oscar Print Dacă ar trebui să-i realizez o caracterizare
scurtă aș spune doar atacirct diagnosticul social al societății și rolul psihologului criminolog
Icircn același an se remarcă lucrarea bdquoDespre psihopatologie și crimărdquo (ISBN 978-973-558-769-7) editura
Universității din București Ars Docendi care dorește să surprindă notele psihopatiei icircn existența de zi cu zi
Anul 2014 a fost bogat criminologic și psihologic-criminologic inclusiv prin prezentarea lucrării bdquoAu nevoie
judecătorii procurorii și juriștii icircn actul justițional de beneficiile psihologiei criminologice respectiv a
expertizei psiho-criminologice icircn spaţiul legii penale şi civile ndash cacircteva consideraţii şi repererdquo icircn cadrul
Conferinței bdquoCriminalitatea și mediulrdquo (Leș 2015 p 56 pp 62-63) organizată de Societatea Romacircnă de
Criminologie și Criminalistică icircmpreună cu Institutul de Cercetări Juridice bdquoAcad Andrei Rădulescurdquo din cadrul
Academiei Romacircne Pentru lecturare lucrarea a fost publicată icircn volumul conferinței bdquoCriminalitatea și mediulrdquo
(ISBN 978-606-673-448-6) Editura Universul Juridic pp 168-182
Pot spune de asemenea că 2014 a fost un an al The European Law Students Association (ELSA) Sibiu și
Asociației Studenților la Psihologie și Științele Educației (ASPSE) București Icircn cazul a două evenimente le-am
vorbit celor de la ELSA Sibiu despre
1 bdquoFactorii criminologici icircn evoluția procesului delincvențial juvenilrdquo (31 oct-1 nov httpelsarop=48)
2 bdquoCazul Robert Ciobanu și crima cu motivație sexuală Hiba psiho-penitenciară și prospectul relației laquojudecător
- psiholog criminolograquordquo (13 dec) icircn cadrul dezbaterii bdquoIcircnchisorile - ilegalitățile unei instituții legalerdquo
Celor de la ASPSE București le-am vorbit despre bdquoPsihologie criminologică și expertiză psiho-criminologică icircn
Romacircnia Mize considerații și repererdquo (Leș 2015 pp 46-49)
Anul publicațiilor 2014 s-a intersectat cu anul mass-media 2014 icircn ceea ce-mi privește interesul criminologic
respectiv psihologic-criminologic Am apărut icircn bdquoEvenimentul zileirdquo icircn două racircnduri (1) la 1 decembrie 2014
cacircnd am dialogat cu psihiatrul Gabriel Diaconu asupra cazului Robert Ciobanu Titlul exact este bdquoVerdict de
psiholog-criminolog laquoIcircn mintea criminalului totul e icircncă posibilraquordquo (pp 10-11) (2) la 4 decembrie 2014 cacircnd
fiind contactat de jurnalistul de investigații Mihnea Petru-Pacircrvu icircn urma articolului de la 1 decembrie am mai
punctat cacircteva aspecte legate de noua expertiză medico-legală psihiatrică Titlul exact bdquoUcigașul Larisei Chelaru
va fi supus unei noi expertize psihiatricerdquo (pp 4-5)
Revista Esquire este implicată și ea icircn CV-ul meu profesional prin faptul că am colaborat cu doi jurnaliști
deosebiți care au dorit să afle date și informații despre cazul Iacob Sas cel care și-a ucis concubina icircn Rășinarii
Sibiului (2012) Icircntreg materialul poate fi accesat icircn formatul hacircrtie al revistei Titlul exact bdquoFără antecedente
penalerdquo (pp 72-81)
Icircn prezent anul 2015 am editat 2 lucrări bdquoSimulare versus disimulare Studiu religios psihopatologic
psihiatric criminologicrdquo publicat la editura Paideia (ISBN 978-606-748-057-3) și bdquoPsihologie criminologică
Caiet de documentare și psihodiagnostic icircn științele criminalerdquo la editura Pro Universitaria (ISBN 978-606-26-
0388-5) Lucrările icircmpreună cu prefețele și cuprinsurile lor se află pe site-urile editurilor Considerăm că icircn
special ultimul volum poate fi de folos psihologiei criminologice respectiv expertizei psihologic-criminologice
romacircnești
Cu mass-media am lucrat productiv explicacircnd cazuri cum ar fi crima de la Mediaș (Antena 1 Observator Kanal
D) actul de presupusă pedofilie de la Sibiu (Kanal D) și cazul jandarmului ucis icircn ghereta din fața Consulatului
German de la Sibiu (TVR 2) Mai menționez intervențiile telefonice pentru Radio Constanța icircn privința creșterii
ratei de sinucidere la copii și tineri (vezi httpradioconstantaro20150610sinucigasi-din-ce-in-ce-mai-tineri)
NTV Neptun icircn privința bărbatului care s-a aruncat de pe bloc (vezi httpwwwreporterntvrostireimagini-
socante-un-barbat-a-murit-dupa-ce-s-a-aruncat-de-pe-un-bloc) NTV Neptun icircn legătură cu bărbatul care se
masturba icircn fața copiilor (httpwwwreporterntvrostireconstanta-inca-un-pervers-a-fost-prins-in-parcul-
tabacarie-procurorii-l-au-lasat-in-libertate) Toate aceste intervenții le consider preambul consistent la
bdquoamprentareardquo eficientă a psihologiei romacircnești respectiv expertizei psihologic-criminologice icircn conștientul și
inconștientul colectiv Avem nevoie de Freud Jung Adler Ferenczi Stekel Klein Kohut etc nu doar icircn cărțile
lor ci icircn practica de zi cu zi a personalului specializat conform uzanțelor occidentale
Nu icircn ultimul racircnd prezentarea publică a 3 lucrări și a 2 workshop-uri de maxim interes pentru domeniul
criminologiei și al psihologiei criminologice Să le luăm pe racircnd
1 bdquoFemeia cu tendințe psihopate Elemente de psihopatologie ndash Realitate psihologic-criminologicărdquo icircn cadrul
evenimentului marca ELSA Constanța bdquoCriminalitatea feminină - de la victimă la agresorrdquo Studenții de la Drept
40
Psihologie Medicină (Psihiatrie) Sociologie Asistență socială etc au asistat la o prezentare care a scos icircn
evidență tendințele psihopate ale femeii atacirct icircntr-un act criminal cacirct și printr-o psihopatologie adaptativă icircn
mediul carceral Audiență peste 150 de persoane Post-eveniment am primit feedback-urile a 105 persoane icircn
ceea ce privește evenimentul toate pozitive
2 bdquoDrogurile - realități juridice psiho-criminologice și criminologice actualerdquo icircn cadrul evenimentului ELSA
Sibiu Conferința Națională bdquoTraficul de drogurirdquo Realitățile criminologice și psihologic-criminologice au fost
dezbătute pe diferite paliere Concluzia implicarea activă și genuină a fiecăruia dintre noi icircn activități ce au ca
scop prevenția Pacircnă la pedeaspsă să stăm bdquodrepțirdquo icircn fața prevenției și să credem icircn ea
3 bdquoDe la diagnosticul psihiatric la diagnosticul psihologic-criminologic icircn infracțiunile cu motivație sexualărdquo icircn
cadrul Conferinței de Psihologie Aplicată cu participare internațională bdquoDiscernămacircntCapacitate de exercițiu -
Evaluare și intervenție psihologică vs Diagnostic și tratament medicalrdquo Brașov 24-26 aprilie (vezi
httpwwwpsychologiesroevenimente-psyconferinta-de-psihologie-aplicata- 2145150) După cum bine se
poate observa am icircncercat să sensibilizez auditoriul prezent nu icircn număr mic icircn ceea ce privește diferența icircntre
cele două tipuri de diagnostic Icircn sfacircrșit am conchis icircmpreună cu un medic psihiatru renumit de la Institutul
Național de Medicină Legală bdquoMina Minovicirdquo doamna doctor Gabriela Costea că problematica esențială icircn
cazul infracțiunilor cu motivație sexuală stă icircn fantasme și icircn planul fantasmatic
Ultimele 2 noutăți ale lui 2015 sunt relevate icircn cele 2 workshop-uri cu caracter științific
4 bdquoUtilizarea Chestionarului de evaluare a fantasmelor sexuale (CEFS Leș 2014) icircn expertiza psihologic-
criminologică a infracțiunilor cu motivație sexuală și omor deosebit de grav ce implică motivația sexualărdquo
prezentat la Conferința de Psihologie Aplicată cu participare internațională bdquoDiscernămacircntCapacitate de
exercițiu - Evaluare și intervenție psihologică vs Diagnostic și tratament medicalrdquo de la Brașov 24-26 aprilie
Crearea chestionarului cu 107 itemi va sta la baza aplicării validării și etalonării acestuia pe populația
penitenciară din Romacircnia
5 bdquoExpertiza psihologic-criminologică unica probă icircn infracțiunea de laquoOmor deosebit de gravraquo (art 176 Cod
penal) care poate modifica icircncadrarea juridică icircn laquoUcidere din culpăraquo (art 178 Cod penal)rdquo prezentat la
Conferința de Psihologie Aplicată cu participare internațională bdquoDiscernămacircntCapacitate de exercițiu - Evaluare
și intervenție psihologică vs Diagnostic și tratament medicalrdquo Brașov 24-26 aprilie Acest workshop a
evidențiat nevoia de expertiză psihologic-criminologică icircntr-un caz de homicid icircn județul Bistrița Năsăud unde
avocatul apărării a cerut administrarea unei astfel de probe la dosar iar judecătorul cauzei a refuzat pe motiv că
articolele Noului Cod Penal nu prevăd o astfel de expertiză Motivele există suplimentar pentru ca o astfel de
expertiză să-și facă loc icircn racircndul celorlalte tipuri de expertiză cu atacirct mai mult cu cacirct pacircnă icircn acest moment nu
avem niciun tip de expertiză criminologică stipulat icircn cele două Coduri Penal și de Procedură Penală
Distins și stimat auditoriu
consider că cele două bdquomotoarerdquo psihologice ale criminologiei romacircnești trebuie turate la maximum pentru un
randament eficient Icircn ceea ce mă privește ca președinte al Filialei Sibiu a Societății Romacircne de Criminologie și
Criminalistică pot afirma că am făcut tot ce mi-a stat icircn putință ca psihologia criminologică și expertiza
psihologic-criminologică icircn spațiul romacircnesc să fie cacirct mai vizibile icircn mediile universitare și penale din
Romacircnia Sunt conștient că rezultatele nu vor veni peste noapte și nici icircn ziua următoare Dar sunt și mai
conștient cacircnd icircn urma analizei activităților mele profesionale se observă o cale tot mai bine pronunțată tot mai
original delimitată tot mai puternic ancorată icircn prezentul și viitorul atacirct de mult dinamizate icircn Occident
Cred cu tărie icircntr-un viitor al criminologiei romacircnești prin cele două bdquomotoarerdquo psihologice ale sale cu
implicații genuine
Vă mulțumesc pentru icircntreaga atenție
Bibliografie
La cerere
41
REPERE PRINCIPALE PENTRU ADOPTAREA UNEI STRATEGII NAŢIONALE IcircN DOMENIUL
PREVENIRII SINUCIDERILOR
Dr Sorin M Rădulescu
(Institutul de Sociologie al Academiei Romacircne)
1 Tendinţe actuale ale fenomenului suicidar la nivel mondial şi european inclusiv icircn Romacircnia
Icircn concordanţă cu informaţiile prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii anual au loc icircn icircntreaga
lume peste 800000 de sinucideri corespunzacircnd unei rate globale standardizate de sinucidere de 114 la suta
de mii de locuitori Aproximativ 50 din totalul deceselor violente ale bărbaţilor şi 71 din cele ale femeilor o
reprezintă sinuciderile
La nivel regional icircn regiunea europeană icircn fiecare an se sinucid circa 150000 de persoane ceea ce
icircnseamnă că la fiecare trei minute se comite o sinucidere Cele mai ridicate rate de suicid din icircntreaga lume atacirct
pentru bărbaţi cacirct şi pentru femei se icircnregistrează icircn Europa cu precădere icircn Europa de Est
Icircn Romacircnia sunt icircnregistrate anual icircntre 2500-2800 de sinucideri acestea avacircnd o pondere situată icircntre 23-
31 din totalul deceselor violente situacircndu-se ca pondere imediat după accidentele rutiere Deşi comparativ alte
ţări europene rata sinuciderii la o sută de mii de locuitori din Romacircnia (118 icircn 2011 117 icircn 2012 şi 122 icircn 2013)
nu atinge intensitatea ratelor de sinucidere icircnregistrate de pildă icircn ţări precum Ungaria (246) Serbia (188) sau
Republica Moldova (174) ea depăşeşte totuşi pe cele icircnregistrate de exemplu icircn Anglia (69) Spania (76)
Olanda (93) sau Portugalia (96) Conform Institutului Naţional de Statistică icircn perioada 2000-2012 icircn Romacircnia
s-a icircnregistrat o rată medie a suicidului de 123 la suta de mii de locuitori Icircntr-un interval cvasisimilar de timp
rata medie de sinucidere icircn Uniunea Europeană a icircnregistrat valori situate icircntre 114 şi 134 la suta de mii de
locuitori
Date fiind unele erori de icircnregistrare şi clasificare din unele ţări inclusiv din Romacircnia numărul de
sinucideri ar putea fi subraportat astfel că cifrele menţionate nu redau veritabila dinamică a fenomenului Pe de
altă parte multe sinucideri şi tentative de suicid sunt consemnate ca accidente Ca urmare statisticile enumerate
explică ritmul de producere a sinuciderilor dar nu exprimă decacirct icircntr-o măsură limitată frecvenţa sinuciderilor
dintr-o ţară sau alta
Icircn concordanţă cu estimările făcute de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii icircn anul 2020 se vor comite icircn
icircntreaga lume un număr de circa 153 milioane de sinucideri iar tentativele de suicid vor fi de 10-20 ori mai
multe decacirct icircn prezent Icircn baza acestor estimări se poate spune că icircn medie se vor icircnregistra un deces prin
sinucidere la fiecare 20 de secunde şi o tentativă de sinucidere la fiecare 1-2 secunde
Icircn Romacircnia informaţiile cu privire la amploarea suicidului sunt incomplete şi fragmentare fără a reflecta
dimensiunea reală a acestui fenomen Datele oficiale de altfel greu accesibile oferă doar o imagine parţială fără
a include corelaţii statistice semnificative variabile relevante grupuri ţintărdquo ori motivaţii concrete ale
autoagresorilor
2 Importanţa strategiilor naţionale de prevenire a sinuciderilor
Dată fiind amploarea actului suicidar icircn icircntreaga lume icircn mai 2013 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a
adoptat un Plan de Acţiune icircn domeniul Sănătăţii Mentale icircn cadrul căruia prevenirea sinuciderii constituie o
componentă principală Unul dintre scopurile principale ale acestui Plan ale cărui măsuri se extind pacircnă icircn anul
2020 este reprezentat de elaborarea şi aplicarea unor strategii naţionale de prevenire care vor avea ca efect
reducerea sinuciderilor cu 10 icircn icircntreaga lume
Icircn activitatea de prevenire un rol esenţial icircl are identificarea factorilor de risc care condiţionează sau
determină sinuciderile dar şi a factorilor protectivi care pot asigura un grad mai mare de securitate faţă de
tentaţiilerdquo suicidare
Dintre factorii de risc pot fi menţionaţi următorii (World Health Organization 2014 p 08)
42
- factori cu caracter individual uzul şi abuzul de alcool sau droguri bolile sau tulburările psihice
traumele durerea indusă de bolile cronice (letale) pierderea unuia dintre apropiaţi eşecurile personale
problemele financiare istoria sinuciderilor icircn cadrul familiei tentativele de sinucidere precedente etc
- factori asociaţi cu sistemul de sănătate şi sistemul social accesul dificil la serviciile de icircngrijire a sănătăţii
disponibilitatea mijloacelor de comitere a sinuciderii sinuciderile mimeticerdquo stigma ataşată persoanelor care
caută ajutor atunci cacircnd se confruntă cu tentaţia adoptării unor conduite suicidare raportarea inadecvată a
cazurilor de suicid de către mass media şa
- factori cu caracter comunitar sau macrosocial conflicte războaiele dezastrele naturale stresul asociat
procesului de aculturaţie (icircn cazul
persoanelor supuse deplasărilor forţate sau proceselor de migraţie) discriminările de tot felul etc
Pentru combaterea sau atenuarea influenţei acestor factori au fost şi sunt elaborate icircn continuare strategii
de prevenire speciale care sunt adresabile mai multor categorii de victime suicidare potenţiale Icircn funcţie de
aceste categorii strategiile de prevenire sunt clasificate icircn trei categorii principale
(1) strategii cu caracter universal ndash proiectate să fie aplicate icircntregii
populaţii sunt destinate creşterii accesului la serviciile de sănătate reducerii consumului de alcool şi de droguri
limitării accesului la mijloacele de comitere a suicidului promovării unui stil de relatare adecvată a cazurilor de
sinucidere icircn mass media
(2) strategii cu caracter selectiv ndash destinate unor grupuri vulnerabile cuprinzacircnd persoane care au suferit
abuzuri sau traume refugiaţi sau migranţi persoane afectate de conflicte dezastre ori care au avut tentative de
sinucidere De asemenea aceste strategii implică instruirea personalului implicat icircn asistenţa şi protecţia
persoanelor vulnerabile
(3) strategii cu caracter indicativrdquo (specific) ndash aplicabile unor indivizi vulnerabili distincţi aşa cum
consumatorii de alcool sau de droguri persoanele lipsite de resurse materiale educative şi care nu au acces la
serviciile de icircngrijire etc
Icircn mod complementar cu aceste strategii un accent deosebit este pus pe stimularea factorilor protectivi
precum relaţiile interpersonale sistemele de credinţe strategiile de confruntare pozitivărdquo cu factorii de risc
şamd
Pentru a monitoriza progresele icircnregistrate icircn aplicarea strategiilor menţionate pot fi utilizaţi următorii
indicatori
reducerea ratei de sinucidere
numărul de intervenţii icircn domeniul prevenirii sinuciderilor implementate cu succes
descreşterea numărului de tentative de sinucidere spitalizate
Componentele tipice ale strategiilor naţionale privind prevenirea sinuciderilor cuprinse icircn Planul de Acţiune
elaborat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii cuprind următoarele componente
- stabilirea unui sistem integrat cu privire la colectarea de date care serveşte
la identificarea grupurilor indivizilor şi a situaţiilor vulnerabile (monitorizarea cazurilor)
- reducerea disponibilităţii accesibilităţii şi atractivităţii mijloacelor de comitere a sinuciderii (restracircngerea
mijloacelor)
- promovarea implementării unui ghid pentru mass media avacircnd ca scop raportarea responsabilă a
sinuciderilor (mass media)
- promovarea unui acces crescut la servicii (medicale de asistenţă) pentru persoanele vulnerabile la conduite
suicidare (accesul la servicii)
- instituirea şi menţinerea unor programe largi de instruire pentru personalul de supraveghere şi icircngrijire
(instruire şi educaţie)
- icircmbunătăţirea calităţii icircngrijirii clinice şi a intervenţiilor clinice asupra unor cazuri cu precădere asupra
indivizilor care se prezintă la spital după o tentativă de sinucidere (tratament)
- icircntărirea capacităţii comunităţilor de a putea răspunde icircn mod adecvat situaţiilor de criză prin intervenţii şi
servicii de urgenţă (intervenţii icircn situaţii de criză)
- furnizarea unor servicii de sprijin şi reabilitare pentru persoanele afectate de tentativele suicidare
(postvenţie)
- stabilirea unor campanii de informare publică pentru a sprijini icircnţelegerea faptului că sinuciderile pot fi
prevenite (conştientizare)
- promovarea folosirii serviciilor de sănătate mentală a serviciilor de prevenire a abuzului de droguri şi a
sinuciderilor (reducerea stigmei)
- existenţa unor instituţii sau agenţii de promovare şi coordonare a cercetării instruirii şi furnizării de
servicii icircn ceea ce priveşte conduitele suicidare (supraveghere şi coordonare)
Ţările care aplică Planul de Acţiune icircn domeniul Sănătăţii Mentale valabil pentru perioada 2013-2020 şi
aleg să-şi stabilească strategii naţionale proprii ar putea să-şi reducă rata de suicid cu 10 - subliniază
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
43
Totuşi relativ puţine ţări (doar 28 din icircntreaga lume) deţin asemenea strategii Preocuparea pentru
reducerea şi prevenirea sinuciderilor sau tentativelor de sinucidere este icircnsă generală
Activitatea de prevenire din ţara noastră este grevată icircnsă de numeroase
deficienţe
Astfel icircn Romacircnia nu există icircncă o bază de date care să cuprindă date complete şi comparabile cu ale
altor ţări asupra suicidului Atacirct Institutul Naţional de Medicină Legală cacirct şi Institutul Naţional de Statistică
deţin şi gestionează doar informaţii lacunare incomplete care nu oferă o imagine de ansamblu fenomenului
suicidar din Romacircnia Nu există icircn acest sens date asupra unor variabile importante precum ocupaţia statusul
marital mediul de provenienţă (urban-rural) starea civilă apartenenţa religioasă şi corelaţiile dintre acestea fără
a mai menţiona absenţa unor studii amănunţite asupra suicidului ca problemă socială La toate acestea se adaugă
raportările deficitare cuprinzacircnd date care se contrazic icircntre ele către diferite organizaţii internaţionale precum
Organizaţia Mondială a Sănătăţii Amintim icircn acelaşi timp că lipsesc experţii icircn domeniu iar o organizaţie
importantă precum Institutul Naţional de Sănătate Publică care icircşi propune icircntre altele rdquomonitorizarea stării de
sănătate a populaţieirdquo din Romacircnia nu acordă decacirct o importanţă secundară cercetării suicidului ca importantă
problemă de sănătate publică
Pe de altă parte nu există icircncă icircn Romacircnia un efort unitar conjugat din partea unor echipe de specialişti
care să vizeze intervenţii ante factum capabile să descurajeze pe potenţialii sinucigaşi Această problemă se
manifestă cu acuitate mai ales icircn prezent icircn condiţiile icircn care icircn Romacircnia starea de criză prelungită de anomie
creează premisele unui mediu propice amplificării stărilor de depresie a populaţiei şi implicit răspacircndirii largi a
conduitelor suicidare
3 Măsuri principale de prevenire a sinuciderilor icircn Romacircnia
Icircn condiţiile icircn care icircn Romacircnia sunt cvasiabsente preocupările pentru adoptarea şi punerea icircn aplicare a
unui plan naţional icircn domeniul prevenirii sinuciderilor propunem autorităţilor de resort următoarele măsuri
capabile icircn opinia noastră să optimizeze activităţile circumscrise acestui scop
(1) Elaborarea icircn cadrul unor instituţii de profil precum Institutul Naţional de Statistică Institutul
Naţional de Sănătate Publică inclusiv icircn cadrul institutelor ştiinţifice (de psihologie şi sociologie) a unei baze
naţionale de date care să ofere informaţii complete şi unitare asupra fenomenului suicidar şi a constatărilor
principalelor cercetări icircn acest domeniu Se pot prelua icircn acest sens modelele oferite de ţări cu tradiţie Statele
Unite Anglia Finlanda etc care ţin o statistică riguroasă asupra sinuciderilor icircn funcţie de diferite variabile cu
caracter social şi chiar personal
(2) Efectuarea (cu sprijinul şi resursele Ministerului Sănătăţii) a unor
investigaţii multidisciplinare de amploare asupra sinuciderilor care să abordeze
atacirct cantitativ cacirct şi calitativ suicidul din mai multe puncte de vedere psihologic psihiatric sociologic şa
Studiul suicidului are el icircnsuşi un caracter multidisciplinar motiv pentru care aceste investigaţii ar trebui
efectuate de echipe mixte de specialişti din care să facă parte medici legişti criminalişti şi criminologi psihologi
psihiatri şi nu icircn ultimul racircnd sociologi Exceptacircnd cercetările asupra factorilor sociali inclusiv studiile de caz
sau biografiile sociale ce permit elaborarea unor cariererdquo sau scenariirdquo suicidare aceste echipe ar putea să icircşi
propună icircntre altele identificarea unor factori evaluativi şi predictivi ai sinuciderii printre care
- eventualele antecedente ale bolii sau tulburări mentale ale victimelor actelor de sinucidere
- tendinţele de consum de alcool (droguri)
- ideaţia suicidară (inclusiv ideile religioase etc)
- tentativele anterioare de sinucidere
- metodele suicidare
- condiţiile de viaţă ale potenţialilor sinucigaşi (modul şi stilul de viaţă
starea de izolare şi singurătate lipsa de sprijin etc)
- starea de descurajare lipsa de speranţă rigiditatea cognitivă
- vacircrsta icircnaintată
- existenţa icircn familie a unor cazuri de sinucidere
- problemele de la locul de muncă veniturile starea de şomaj
- problemele (conflictele) maritale patologia familială icircn ansamblu
- stresul evenimentele cu care se confruntă potenţialele victime conflictele pe care le au
- starea de furie agresivitate iritabilitate
- existenţa unei boli fizice
- combinarea mai multor factori dintre cei menţionaţi
Icircn mod evident studiul unora dintre aceşti factori are esenţialmente un caracter clinic intracircnd icircn cacircmpul de
interes al psihologilor şi psihiatrilor icircn timp ce cercetarea altor factori (de pildă factorii familiali stilul de viaţă
sau problemele de la muncă) sunt cu precădere de resortul sociologilor La racircndul lor criminologii s-ar putea
44
centra pe analiza conflictelor iar medicii legişti ar putea studia icircntre altele cu mai multă precizie metodele
suicidare sau identificarea cazurilor de suicid pentru a le deosebi de accidente cu care se
confundă adeseori
(3) Icircntărirea eforturilor de prevenire prin elaborarea unei strategii la nivel naţional icircn acest domeniu de
cele mai multe ori ignorat de autorităţi
Icircn prezent la nivelul mai multor ţări există trei abordări principale ale eforturilor de prevenire aplicabile
cu precădere persoanelor care se confruntă cu probleme sau boli psihice
(a) prevenirea cu caracter fizic ca abordare tradiţională prin intermediul unor metode precum sunt
icircncuierea potenţialei victime icircn icircncăperi special amenajate urmărirea sa cvasipermanentă icircnlăturarea obiectelor
vătămătoare din jur etc Asemenea metode icircşi au icircnsă limitele lor deoarece nu se pot aplica decacirct unui număr
redus de pacienţi şi pe o perioadă limitată de timp fără a mai menţiona că aceştia se pot sustrage acestor eforturi
icircnşelacircnd vigilenţa celor care icirci supraveghează
(b) prevenirea cu caracter terapeutic prin icircnlăturarea stării de stres şi disforie constacircnd icircn sentimente de
tristeţe şi frică icircnsoţite de iritabilitate şi agresivitate extremă care determină impulsuri suicidare ale potenţialilor
sinucigaşi Medicaţia psihoterapia şi operarea unor schimbări icircn viaţa pacienţilor reprezintă metode principale
ale acestei abordări clinice care are avantajul că aliazărdquo personalul de specialitate şi eventuala victimă
icircmpotriva problemelor cu care se confruntă aceasta chiar dacă nu icircntotdeauna acestea pot fi soluţionate
(c) prevenirea cu caracter socializator frenator icircn sensul socializării sau resocializării indivizilor sau
pacienţilor icircn spiritul icircnsuşirii (asimilării) unor obstacole etice (morale) icircmpotriva actului suicidar pentru a face
ca o asemenea conduită să le fie mai puţin disponibilărdquo
Icircn ceea ce priveşte servicii medicale specializate acestea pot pune icircn practică
trei tipuri de prevenţie
Prevenţia primară constă icircn eforturile care vizează reducerea incidenţei noilor cazuri de depresie
(tulburări psihice) care pot determina acte de suicid Aceste eforturi sunt centrate fie asupra icircntregii populaţii fie
asupra unor subpopulaţii distincte Icircn mod concret prevenirea primară este focalizată cu precădere asupra
acelor categorii de indivizi care se află icircn situaţii de risc fără a fi dobacircndit icircncă o tulburare psihică precum
depresia şi implicit nu au ajuns icircncă să comită acte de suicid
Prevenţia secundară este axată cu prioritate asupra acelor indivizi care manifestă de timpuriu
semne de tulburări psihice eforturile icircn acest sens avacircnd ca scop principal atacirct identificarea indivizilor
respectivi cacirct şi reducerea intensităţii severităţii şi duratei unor asemenea tulburări Icircn timp ce prevenirea
primară este dirijată asupra icircntregii populaţii sau a unor subpopulaţii prevenirea secundară este icircndreptată asupra
acelor indivizi care dau semne de manifestări rdquopreclinicerdquo ale uneia sau mai multe tulburări psihice aociate
Prevenţia terţiară se concretizează icircn intervenţiile centrate asupra acelor categorii de indivizi care
prezintă tulburări psihice grave Este evident că acest tip de prevenţie nu vizează aceste tulburări ca atare care
nu pot fi ameliorate ci este icircndreptat cu prioritate asupra prevenirii efectelor pe care tulburările psihice
respective le pot avea asupra vieţii indivizilor şi familiei acestora
Ca un ultim obiectiv al stabilirii unei strategii naţionale de prevenire a sinuciderilor menţionăm elaborarea
unor studii (anchete) de epidemiologie socială cu caracter multidisciplinar Studiile de epidemiologie socială
concertează eforturile serviciilor medicale cu acelea ale unor servicii sociale specializate reunind icircn mod unitar
acţiunile medicilor (psihiatri sau legişti) psihologilor şi sociologilor
Aceste studii permit icircntre altele identificarea factorilor sociali care determină geneza unor conduite
suicidare şi modul de distribuţie a acestor conduite icircn cadrul diferitelor arii geografice şi al diferitelor categorii
şi grupuri sociale de populaţie Ele pot evidenţia tendinţele de evoluţie pe termen scurt mediu sau lung a
fenomenului de sinucidere la nivelul populaţiei globale sau al unor categorii specifice de populaţie şi permit atacirct
evaluarea rolului factorilor sociali icircn potenţarea sau favorizarea conduitelor suicidare cacirct şi elaborarea unor
măsuri operaţionale pentru controlul şi modificarea influenţei acestor factori
Punerea icircn aplicare a măsurilor menţionate este de natură credem să ofere reperele principale ale unei
strategii naţionale icircn domeniul prevenirii sinuciderii compatibile cu cele schiţate de către Organizaţia Mondială
a Sănătăţii
Bibliografie
Bertolote J M Fleischmann A (2002) A global perspective in the epidemiology of suicide icircn
Suicidologirdquo erg 7 nr 2
Maris R W (1992) Overview of the Study of Suicide Assessment and Prediction icircn Assessment and
Prediction of Suicide (Ronald W Maris Alan L Berman John T Maltsberger Robert I Yufit ndash Eds) New
York London The Guilforf Press
Pokorny A D (1992) Prediction of Suicide in Psychiatric Patients Report of a Prospective Study icircn vol
Assessment and Prediction of Suicide (Ronald W Maris Alan L Berman John T Maltsberger Robert I Yufit ndash
Eds) Editcit p 105-106
45
Sorin M Rădulescu Sociologia Sinuciderii Tendinţe şi evoluţii ale sinuciderii icircn Romacircnia Bucureşti
Editura Pandora 2015
Sorin M Rădulescu Suicide in Romania Trends and Assessments Saarbruumlcken Lambert Academic
Publishing 2015
World Health Organization (2002) Map of suicide rates (see
httpwwwwhointmental_healthmanagementenSUPRE_flyer1pdf)
World Health Organization (2014) Preventing suicide A global imperative WHO Library Cataloguing-in-
Publication Data
MENTALITATEA RECIDIVISTĂ IcircN
VIZIUNEA LUI ETIENNE DE GREEFF
(Validare prin studiu longitudinal la penitenciarul Jilava)
Tănase Constantin
Agent şef
Cuvinte
criminology recidivist longitudinal study interview thefts offense
ABSTRACT
After a review of key assumtions launched in Criminology over time by various paradigms author
stops on Etienne De Greeff vision concerning the recidivist thief mentality De Greeff hypothesis is focused
on affective disengagement conflictual familial tension the defense instict and sympathy instinct The author
has validates this hypothesis through a longitudinal study based on the interviw with two immates convicted of
more thefts offenses in Jilava Prison
După cel de al doile război mondial Criminologia intră icircn faza de integrare a criminologiilor
specializate prin sintezele realizate de Pinatel Szabo Radzinowicz Manheim icircntre 1960-1970 iar două decenii
mai tacircrziu Gassin Kaiser Jeffery Beirne şi Messerschmidt21
Lui Pinatel icirci revine şi meritul de a fi adacircncit studiile lui Etienne de Greeff cu privire la personalitatea
criminală aflată icircntr-o situaţie periculoasă fundamentacircnd curentul clinic care a dominat criminologia o perioadă
de timp
Ne oprim icircn cele ce urmează asupra unora dintre contribuţiile cele mai importante pe care reprezentanţii
acestui curent le aduc cu privire la tipul de infractor recidivist Precizăm totodată că analiza noastră are icircn vedere
mai ales contribuţiile anterioare şi posterioare lui Jean Pinatel cu specială privire asupra lui Etienne de Greeff
Examinarea pe larg a tipologiilor pe care autorul francez le-a realizat face obiectul unui studiu aparte
Ne oprim mai icircntacirci la opiniile autoarei Kate Friedlander22
Explicaţia personalităţii delincvente este
pusă pe seama modului icircn care părinţii icircn perioada copilăriei transmit copilului normele şi valorile sociale Eul
şi Supraeul s-ar construi astfel prin identificarea succesivă a copilului cu imaginea părinţilor Icircn dezvoltarea unui
tip de personalitate care icircn confruntarea cu exigenţele mediului social este capabilă să rezolve problemele de
adaptare care apar Kate Friedlander acordă un rol primordial modului de rezolvare a conflictului oedipian
Maniera icircn care instinctele copilului sunt ldquogestionaterdquo reprezintă calea principală care ar terbui urmată icircn studiul
personalităţii antisociale Ea lansează astfel conceptul de ldquodelincvenţă latentărdquo caracterul antisocial
constituindu-se atunci cacircnd dezvoltarea eului este fracircnată şi copilul rămacircne fixat pe principiul plăcerii23
Pentru a
evita formarea delincvenţei latente icircn primii ani de viaţă părinţii trebuie să dezvolte trei capacităţi micuţului şi
anume să icircnveţe să-şi amacircne satisfacerea dorinţelor să accepte gratificaţii substitutive (să accepte că obiectul
dorit poate fi icircnlocuit cu altul) şi să transforme dorinţa icircn contrariul ei (un sistem de apărare care menţine dorinţa
refulată opunacircnd o atitudine contrară sau invers de exemplu adoptarea unei atitudini pudice faţă de o dorinţă
exibitionistă)24
Aşadar icircn cadrul acestei direcţii de cercetare factorul social nu are decacirct un rol intermediar rdquosecundarrdquo
Icircn literatura de specialitate se consideră că studiile acestei autoare deschid pacircnă icircn 1970 calea unor cercetări de
anvergură de către teoreticienii din domeniu25
21 Rodica-Mihaela Stănoiu Criminologie editia a 6-a Bucureşti Editura Oscar Print 2006 22 Vezi pe larg KFriedlander La delinquance juvenile Paris Presses Universitaire de France 1951 23 Dianne Casoni-Louis Brunet La psychocriminologie Montreal Les Presses de lrsquoUniversite de Montreal 2003 p56 24 Idem p 57 25 Ibidem
46
Tot icircn această direcţie de cercetare se icircnscrie şi conceptul de Identitate negativă Conceptul icirci aparţine
lui Noell Mailloux fondatorul Institutului de psihologie devenit ulterior Departamentul de psihologie al
Universitatii din Montreal O perioadă icircndelungată Mailloux s-a ocupat de tinerii icircn dificultate icircn calitatea sa de
director al Centrului de orientare şi de readaptare de la Montreal
Icircn cartea sa de referinţă Jeunes sans dialogue 26
Mailloux sintetizează experienţa sa icircn domeniul
delincvenţei juvenile Preocuparea principală a celebrului psihoterapeut canadian a fost aceea de a identifica
componentele psihologice care favorizează dezvoltarea comportamentului delincvent la tineri Una din ideile de
bază este aceea potrivit căreia respingerea minorului de către unul sau altul (sau ambii) părinţi reprezintă
procesul prin care acesta icircşi construieşte o identitate negativă care poate duce la delincvenţă Un al doilea
paradox pe care Mailloux icircl evidenţiază este maniera de a acţiona a minorului care ar fi firesc să ducă la o
scădere a stimei faţă de el icircnsuşi dar dimpotrivă majoritatea acestor tineri se supraestimează Nu numai că
aceştia icircncearcă să-şi ascundă identitatea negativă dar ei prezintă o imagine idealizată despre ei icircnşişi pentru a
compensa adevarata identitate27
Concluzia lui Mailloux este că actele delincvente reprezintă cel puţin parţial
mijloacele care vizează să menţină ldquosentimentul de omnipotenţă compensatoriu pentru identitatea negativărsquorsquo28
Icircn
acest fel comportamentul lui devine din ce icircn ce mai antisocial iar repetarea a ceea ce el crede că se aşteaptă din
partea lui un stil de viaţă
Mailloux acordă o atenţie deosebită rolului pe care banda (gang) icircl joacă icircn consolidarea identităţii
negative Pornind de la ideea că atracţia grupului este prezentă la majoritatea tinerilor Mailloux arată că viitorul
delincvent va avea tendinţa să se identifice cu grupul care icircmpărtăşeşte aceleaşi valori ambiţii şi interese ca şi el
Respinşi acasă şi la şcoală aceşti tineri icircşi găsesc icircn sfacircrşit un loc de apartenenţă banda (gangul) dar icircn mod
paradoxal această apartenenţă icirci marginalizează şi mai mult
Cu cacirct icircnaintează icircn vacircrstă cu atacirct mai mult el devine prizonierul acestei identităţi negative Ieşirea din
această cămaşă de forţă devine extrem de dificilă deoarece stima de sine icircnsuşi este intrinsec legată de activitatea
sa delincventa ldquoA renunţa la activitatea delincventă echivalează cu a renunţa la singura manieră de a se simţi
valorizatrdquo29
Din cele ce precede reiese rolul determinant pe care mediul familial icircl are icircn procesul criminogen prin
care tacircnărul aflat icircn dificultate devine delincvent Mailloux atrage icircn acest sens atenţia că părinţii nu icircşi
icircndeplinesc icircn mod adecvat icircn raport cu personalitatea copilului funcţia parentală Aceasta este fie lacunară fie
perturbantă ceea ce conduce icircn final la instalarea unui cerc vicios Insatisfacţia părinţilor atunci cacircnd aşteptările
lor nu sunt realizate se transmite copilului care se simte neputincios şi acţionează icircn sensul opus Părintele
decepţionat icircl respinge Icircn acest mod conştiinţa morală a copilului este perturbată acesta fiind potrivit lui
Mailloux ndashzdrobit de un Supraeu excesiv de sever care icircl condamnă iremediabil30
Mailloux consideră că este
vorba icircn aceste situaţii de un Supraeu patologic opinie pe care autorul canadian o expunea deja icircn 1960 icircn
cuprinsul Raportului general la cel de al IV Congres Internaţional de Criminologie de la Haga Definea cu acel
prilej conduita delincventă din obişnuinţă ca simptomatică aşadar ca o manifestare aparentă a unei condiţii
patologice latente Icircntrucat constracircngerea de a repeta anumite acţiuni reprezintă un indicator al nevrozei
recidivismul trebuie să fie considerat ca o formă de delincvenţă patologică De reţinut este concluzia lui
Mailloux potrivit căreia există o diferenţă de natură icircntre delincventul din obişnuinţă incorigibil şi non
delincvent31
Cea de a doua direcţie se focalizează pe o abordare care pleacă de la o realitate psihologică
(dezangajarea afectivă) icircn care fiinţa umană se autodetermină şi se autoconstruieşte icircn cursul unui proces de
evoluţie pe parcursul icircntregii vieţi Această abordare aparţine lui Etienne de Greeff şi principalilor săi discipoli
Jean Pinatel şi Christian Debuyst promotorii curentului clinic iar icircn plan epsitemologic criminologiei dinamice
Teoria psiho-morală elaborată de criminologul belgian aduce schimbări fundamentale icircn abordarea
fenomenului criminal Icircn demersul său de natură psihodinamică el acordă ldquoo importanţă determinantă proceselor
inconştiente conflictualităţii psihice şi tensiunilor icircntre individ şi societatehelliprdquo32
Icircnfăţişăm pe scurt acestă teorie
urmacircnd a ne focaliza mai cu seamă pe contribuţia lui Etienne de Greeff referitoare la infractorul de obicei
recidivist Principala noutate este aceea a rolului pe care icircl joacă angajamentul sau dezangajamentul afectiv icircn
delincvenţa şi conceptualizarea procesului criminogen33
De Greeff descrie icircn acest sens tensiunea conflictuală
icircntre instinctul de apărare şi instinctul de simpatie care se manifestă icircn actele gacircndurile emoţiile fiecărui
individ dar mai ales icircn modul icircn care acesta se ataşează afectiv mediului icircnconjurător Pentru a se evita
26 N Mailloux Jeunes sans dialogue Paris Fleurus 1971 27 Ibidem 28 N Mailloux op cit 29 Idem p98 30 N Mailloux Le fonctionement du Surmoi chez le delinquent habituel Contribution a lrsquoetude des sciences de lrsquohomme 6
p 67 şi urm 31 Ibidem Vezi şi DSzabo op cit P 618 32 Diane Casoni-Louis Brunet op cit p 60 33 Idem p 61
47
delincvenţa arată De Greeff ataşamentul trebuie să se facă prin instinctul de simpatie şi nu prin cel de apărare
Plecacircnd de la această premisa De Greeff distinge două categorii de criminali cei care nu au cunoscut niciodată
un angajament afectiv (foarte puţini la număr) şi cei care după o perioadă de angajare urmează o cale de
dezangajare afectivă pe care autorul o situază icircn centrul procesului criminogen34
Icircn cursul acestui proces
individul abandonează instinctele de simpatie lasacircnd cale deschisă agresivităţii şi reacţiilor necontrolate de
apărare El renunţă pe racircnd la toate legăturile afective ceea ce icircn final afectează echilbrul personalitătii sale Se
instalează treptat un sentiment de injustiţie o simptomatologie a urii aşa cum o denumeşte De Greeff Trecerea
la act este aşadar posibilă prin acest proces complex cronic care icircl icircndepărtează de ceilalţi
Cacirct priveşte personalitatea criminală autorul o construieşte icircn jurul conceptului de adaptabilitate pe
care o defineşte ca fiind capacitatea individului de a se adapta la icircmprejurările vieţii alegacircnd acele căi care nu
lezează societatea Adaptabilitatea este prin urmare vazută ca un criteriu distinct de echilibru al personalităţii
Pentru De Greeff starea periculoasă constituie o stare de criză icircn care individul depăşind la nivel opţional
stadiul mijloacelor legale pentru a-şi atinge scopul trece la act (comite crima) pentru a-l realiza35
Mentalitatea recidivistă
Icircn prima ediţie a celebrei sale lucrări Introduction a la criminologie apăruta icircn 193736
autorul consacră
un capitol studiului hoţului recidivist Premisele de la care pleacă icircn elaborarea unei teorii specifice cu privire la
această categorie de infractori sunt cele infăţişate la punctul anterior privind teoria psiho-morală De Greeff ca
de altfel şi Pinatel spre deosebire de criminologii nord-americani folosesc conceptul de recidivă chiar dacă
acesta nu are icircntocmai sensul din dreptul penal
Recidiva este astfel icircnţeleasă icircn sensul cel mai general ca fiind situaţia icircn care se găseşte un individ care
a comis două sau mai multe infracţiuni icircn momente succesive mai mult sau mai putin depărtate unele de altele
De Greef dezvoltă o veritabilă teorie a hoţului recidivist pornind de la mentalitatea acestuia Icircn ldquotabloul
mentalităţii recidivisterdquo pe care De Greeff icircl trasează37
autorul urmăreşte un tip de evoluţie susceptibilă de a
ajunge la un ansamblu de atitudini specifice care devin stilul de viaţă al acestuia Astfel potrivit lui De Greeff
rdquostilul de viaţă al recidivistului reprezintă sfacircrşitul sau finalizarea unei evoluţii Poate fi caracterizată ca forma
de adaptare la viaţa socială ce implică furtul ca mijloc principal de existenţă şi nu ca organizaţie de tip
profesional căreia subiectul i se subordonează ci mai degrabă ca un mijloc facil mai mult sau mai puţin
stereotipizat de a nu trebui să se supună icircn niciun fel unei disciplinerdquo 38
Aşa cum precizează discipolii lui De
Greeff este necesar să icircnţelegem ce loc ocupă acest tip particular de recidivist icircn ansamblul grupului de
recidivişti icircntrucacirct nu se poate spune că orice recidivist este produsul ldquounei evoluţii care se caracterizează din ce
icircn ce mai evident printr-o voinţă de a scăpa de toate constracircngerile şi de toate limitările pe care viaţa socială şi
contactele cu ceilalţi le impun icircn mod necesarrdquo39
Autorii citaţi consideră că este necesar să icircnţelegem cum
defineşte De Greeff recidivismul stil de viaţă icircn raport cu alte categorii de recidivişti
O primă categorie este aceea denumită de Etienne De Greeff hoţii cronici care prezintă o patologie
specifică furtul repetat purtacircnd amprenta acestor tulburări de comportament De Greeff notează că un anumit
număr de hipomaniaci sau instabili sociali comit furturi sau escrocherii Experienţa lor socială - arată autorul
belgian- i-a refulat progresiv către zone de delincvenţă din care nu mai reuşesc să evadeze40
Tot icircn această categorie include copiii şi adolescenţii al căror furt rezultă din imposibilitatea de a stăpacircni
impulsurile de moment datorită unei insuficienţe a controlului cortical rezultat dintr-un traumatism sau o
maladie infecţioasa (encefalită) Icircn asemenea situaţii furtul repetat nu este ldquoalesrdquo nu reprezintă opţiunea
individului ci pur şi simplu i se impune Acesta (furtul) reprezintă una dintre tulburările de care suferă iar nu
expresia unei personalităţi care se construieşte şi se afirmă Este motivul pentru care autorii belgieni preferă icircn
aceste cazuri termenul de cronicitate aceluia de recidivă41
furtul apăracircnd periodic Nu acesta este tipul de
infractor pe care icircl are icircn vedere De Greeff şi discipolii săi şi nici cel definit de Seelig ca autor de delicte
patrimoniale a căror rezistenţă este slabită Furturile acestuia reprezintă momente de slăbiciune pe care ulterior le
regretă şi nu reprezintă un stil de viaţă
34 De Greeff Criminogenese 11 eme rapport au 2eme Congres International de Criminologie Paris 1950 Imprmerie
Martel 35 Idem 36 Edition de lrsquoEcrou (premiere edition) Louvain 1937 37 J Joos C Debuyst De lrsquoenfant voleur au recidiviste Revue de droit penal et de criminologie Fevrier 1964 p6 38 E de Greeff Introduction a la Criminologie Louvain Edition de ldquoLrsquoEcrourdquo Louvain1937
39 J Joos C Debuyst op cit p 6 40 Ibidem 41 Idemp7
48
Cel de al treilea tip icircnlăturat icircn analiză de autorii belgieni icircl reprezintă hoţul profesionist icircn viziunea lui
Sutherland pe care icircl consideră mai degrabă un tip teoretic neexportabil icircn spaţiul european42
Evoluţia
ulterioară a formelor de criminalitate icircn Europa va contrazice icircnsă această opinie
Aşadar icircn teoria pe care o examinăm fundamentată pe mentalitatea recidivistă criminologii belgieni
reţin numai acei recidivişti a căror formă de adaptare implică furtul ca posibilitate de a nu se supune niciunui
efort niciunei limitări sociale Aşa cum am arătat De Greeff nu a găsit la acest tip de infractor nicio tară
susceptibilă de a explica instabilitatea lor socială şi nici probleme constante pe care le au cu justiţia
Personalitatea lor aparentă este una care ar fi putut foarte uşor să ne ducă imaginaţia la un alt tip de evoluţie Icircn
acelaşi timp icircn momentul icircn care se pătrunde mai profund icircn mentalitatea acestora percepem că scala lor de
valori atitudinile care apar sunt total diferite faţă de omul cu o afectivitate normală chiar dacă cuvintele pe care
le folosesc sunt adesea aceleaşi ceea ce icircl face pe de Greeff să afirme că atare subiecţi au un univers cu totul
special
Icircn analiza pe care discipolii lui Etienne De Greeff şi avem icircn vedere aşa cum precizam mai ales pe
Debuyst şi Joos aceştia evidenţiază că o primă caracteristică ce apare clar din analiza făcuta de De Greeff
icircmpreună cu colaboratoarea sa J de Clerck43
incapacitatea acestor indivizi de a ţine cont de principiul realităţii
şi de a se supune de o manieră durabilă unei legături oarecare sau de a avea un loc de muncă constant Această
inadaptare la viaţă se manifestă icircn principal sub forma unei supravalorizări a libertăţii Autorii insistă icircnsă asupra
semnificaţiei acestui termen icircn cazul recidiviştilor care icircl icircnţeleg icircn sensul de a profita la infinit de prezent şi de
plăcerile pe care acest prezent le poate oferi Această posibilitate nu poate să se menţină decacirct dacă se evită orice
fel de legătură sau aşa cum spune De Greeff ldquoo astfel de libertate nu este altceva decat o libertate de refuzrdquo44
Cacircnd ne imaginăm viaţa unui om normal observăm că legăturile icircn care el se angajează icirci limitează icircntr-
o anumită măsură libertatea sau mai exact anumite libertăţi de care nu este icircntodeauna conştient Le acceptă icircnsă
deoarece pentru el a respecta aceste legături icircn care este angajat prezintă o anumită valoare El nu percepe
aşadar niciodată aceste legături ca un handicap ci dimpotrivă ca o cale prin care personalitatea lui poate să se
realizeze icircn forma cea mai autentică Exemplul cel mai elocvent este acela al angajamentului profesional prin
intermediul căruia ştie că se poate dezvolta şi progresa Aşadar orice legătură afectivă este generatoare de limite
dar acestea nu sunt percepute ca atare
Problema se pune complet diferit icircn cazul recidiviştilor Totul se petrece ca şi cum aceste personalităţi
se arată exclusiv sensibile icircn sensul alienării pe care o implică orice legătură Ei o percep astfel pentru că icircn
realitate ldquocelălaltrdquo sau propriul lor viitor icircn sens de organizare socială sau de aprobare din partea mediului nu are
pentru aceştia nicio valoare şi nicio semnificaţie Autorii citaţi conchid că un asemenea cadru de referinţă
permite catalogarea acestui tip de personalitate ca egocentrică rdquoaceste subiecte nefiind sensibile decacirct la
limitările (restricţiile) vieţii socialerdquo45
Aşadar mentalitatea recidivistă se caracterizează prin această manieră de
a vedea şi a interpreta lumea
Interesantă este şi concluzia autorilor potrivit căreia spre deosebirie de vagabonzi care de asemenea se
găsesc icircn aceeaşi incapacitate de a trăi şi a-şi exprima nevoile prin intermediul unor scheme culturale care fac
dialogul social posibil repliindu-se şi alegacircnd să trăiască rudimentar (furtul fiind icircn aceste cazuri foarte rar) icircn
cazul hoţului recidivist dimpotrivă el trece la atac şi icircşi organizează satisfacerea nevoilor independent de cadrul
social tradiţional sau icircn opoziţie cu acesta
Validarea ipotezei prin studiu longitudinal realizat icircn penitenciarul Jilava s-a realizat cu ajutorul
interviului a doi condamnaţi definitiv pentru furt calificat recidivişti avacircnd vacircrsta apropiată
Validarea ipotezelor s-a realizat cu ajutorul interviului a doi condamnaţi definitiv pentru furt calificat
recidivişti avacircnd vacircrsta apropiată fiind icircncarceraţi la penitenciarul Bucureşti- Jilava
Primul subiect icircn vacircrstă de 34 ani de sex masculin născut şi crescut icircn Bucureşti sector 5 icircn cartierul
Rahova are 8 clase primare plus profesionala Socoteşte că dintre cele 14 clase pe care le-a absolvit doar 5 se pot
lua icircn considerare deoarece pe celelalte 9 nu le-a frecventat A fost consumator de droguri (heroină) de la vacircrsta
de 16 ani Icircn prezent este arestat pentru tacirclhărie şi condamnat la 5 ani de icircnchisoare icircn trecut a mai avut 3
condamnări pentru furt calificat
Subiectul 1- consideră că a fost modelat de două caractere insistacircnd asupra faptului că a copiat
caracterul tatălui (la momentul interviului decedat) originar din Teleorman care era ldquoicircnclinat spre impulsivitaterdquo
şi al mamei originară din Dobrogea ldquomai tolerantrdquo
A fost agresat icircn copilărie de către părinţi din partea mamei sub formă verbală de ldquoceartărdquo iar din
partea tatălui sub formă de agresiune fizică Agresiunile erau manifestate şi faţă de mama subiectului
De la 16 ani (de cacircnd s-a apucat de droguri) pacircnă la vacircrsta de 21 ani (cacircnd a fost icircncarcerat pentru prima
dată) a trăit din banii părinţilor care aveau o firmă (tatăl muncea icircn afara ţării) şi din furturi minore capace de
42 Idemp9 43Icircn studiul citat autorii fac deseori referire la teza de doctorat a acestei autoare Essai sur la personalite morale du
recidiviste Louvain 1943 (nepublicată) 44 JJoos CDebuyst op cit p 10 45 Idem p11
49
roţi ale maşinilor oglinzi etcDe reţinut este că icircn această perioadă muncea icircn firma părinţilor şi avea de unde
să-şi procure banii necesari cumpărării de stupefiante şi nevoilor personale
A icircnceput treptat să bea şi să se drogheze fiind surprins şi el de faptul că drogurile icirci plăceau deoarece icirci
privocau o stare de euforie care icircl propulsa ldquoacolo unde nu poate ajungerdquo Concluzionează că sistemul ldquote
icircmpingerdquo să comiţi infracţiuni expunacircndurmătoarea icircntacircmplare dorea obţinerea unui icircmprumut pentru
achiziţionarea unei maşini dar banca nu i-a acordat acest icircmprumut Icircn acest timp susţine că ldquos-a ivit ocaziardquo să
păcălească acea unitate financiară prin icircnşelatorie şi să obţină banii necesari pentru achiziţionarea autoturismului
Ajunge datorită acestei icircntacircmplări la concluzia că atunci cacircnd vrei să urmezi regulile societăţii pierzi de cele mai
multe ori şi că ocolindu-le sau icircncălcacircndu-le ajungi mai facil la rezultatul dorit
Despre viaţa personală susţine că nu este şi nu a fost căsătorit a trait 6 ani icircn concubinaj cu o persoană
de sex feminin cu care se hotătracircse să se căsătorească dar cu 2 săptămani icircnainte de nuntă a părăsit-o pentru altă
femeie
După cum ne relatează pentru a te asocia unui anturaj trebuie să te ldquodai dupa elrdquo şi inevitabil să faci de
bună voie anumite fapte pentru a fii inclus sau a te simţii inclus icircn anturaj
Icircntrebat fiind de primul furt nepedepsit acesta a răspuns că fură de mic copil din banii parinţilor şi că
ldquoeste greu să-mi aduc aminte am făcut atacirct de multe infracţiunirdquo După o scurtă perioadă de gacircndireicircşi amine că
a icircnceput cu furtul de benzină de la pompe ldquofăceam plinul mă urcam icircn maşină şi fugeamrdquo
Conform celor precizate de el avea obiceiul de a conduce fără permisdin această cauză i s-a făcut dosar
penal care ulterior cu ajutorul avocaţilor şi cu relaţiile tatălui a obţinut o amendă administrativă
Subiectul consideră că şi-ldquoa icircnsuşit unele părţi ale caracterului icircn mediul penitenciarrdquo că acolo este ldquoo
junglă a supravieţuiriirdquo şi sunt ldquolegirdquo nescrise iar ldquoca să supravieţuieşti trebuie să lupţirdquo După ispăşirea primei
pedepse (eliberat condiţionat) s-a reapucat de droguri şi implicit de furt ldquogăinării dar ieşeau bani din găinăriile
asteardquo cu aceleaşi persoane din anturajul vechi sau singur Trage concluzia că este mai bine să acţioneze singur
deoarece de cacircte ori a furat cu o altă persoană a fost prins
Icircn toată perioada icircn care a comis fapte penale acontinuat să se drogheze inclusiv icircn penitenciar
procuracircndu-şi-le minţind familia că ar avea diverse nevoi păcălind alţi deţinuţi sau folosind diverse metode de a
icircnşela cu ajutorul telefonului mobil persoane oneste aflate icircn afara penitenciarului dacircndu-se de ldquola anumite
reprezentanţe sau companii telefonicerdquo A făcut aceste fapte deoarece era ldquoobişnuit să o ducă bine să se icircmbrace
bine şi acum icircmi spun că nu pot să mă duc să muncesc pe 7-8 milioane ar icircnsemna să mă mint pe minehellipeste
greu să-ţi schimbi viaţa şi să te rezumi doar la ce-o firdquo
Consideră că ldquoSunt genul de om care icircncearcă să depăşească orice situaţierdquo
Al doilea subiect - sex masculin icircn vacircrstă de 33 de ani născut icircn Bucureşti sectorul 1 cu domiciliul icircn
sectorul 4 al Municipiului Bucureşti Acesta susţine că are 11 ani de studiu 8 ani de şcoală primară şi 3 ani de
profesională icircn prezent este icircncarcerat pentru furt calificat A mai avut alte 3 condamnări 2 pentru furt şi una
pentru tacirclhărie
Subiectul 2 a avut o copilărie normală fără agresiuni din partea familiei ldquomama mă certa tata nu mi-a
dat nici măcar o palmărdquo Părinţii i-au dat o bună educaţie
Icircn ciclul gimnazial a fost ldquocam răurdquo (violent) cu ceilalţi copii se bătea şi nu era ldquocuminterdquo fiind
perceput ca oaia neagră a clasei iar profesorii icircl pedepseau Icircn jurul vacircrstei de 14 ani tatăl plecă să muncească icircn
străinatate fapt ce a influenţat educaţia şi dezvoltarea lui ca individ La 16 ani comite prima infracţiune datorită
dependenţei faţă de jocurile de noroc icircmpreună cu doi prieteni au spart un magazin aflat la parterul unui bloc din
cartier furacircnd bani bautură şi ţigări Se apucă de droguri la vacircrsta de 18 ani icircndrumat fiind de tatălui unei
prietene de etnie rommă acesta făcacircnd trafic de droguri drogurile erau la discreţie A icircnceput cu heroină ldquola
ţigarărdquo la icircnceput spune că nu i-a plăcut dar după un timp a devenit dependent
Nu a fost căsătorit niciodată a trăit o perioadă de timp icircn concubinaj cu fata traficantului după acest
episod a avut o serie de relaţii care nu au depăşit 6 luni de menţionat este faptul că persoanele de sex feminin au
provenitdin acelaşi mediu neprielnic al traficanţilor şi consumatorilor de droguri
Primul contact cu organele legii a suvenit la vacircrsta de 25 de ani pentru o tentativă de tacirclhărie fiind
condamnat cu suspendare După acest episod a fost prins la aproximativ 10 luni ldquocu furtrdquo primind opedeapsă de
3 ani şi 9 luni este eliberat condiţionat de la Drobeta Turnu ndash Severin La un an de la eliberare este prins din nou
furacircnd primind o pedeapsă de 1 an şi 6 luni execută un an de detenţie fiind eliberat de comisia de liberare
condiţionată a penitenciarului Jilava După 1 an şi 8 luni icircn libertate perioadă din care primele 6 luni a fost
angajat şi a reuşit să se ţină departe de droguri a săvacircrşit o nouă infracţiune de furt pentru care execută pedeapsa
prezentă de 3 ani si 6 luni
Afimă că are multe furturi la activ ldquocu asta mă ocupam icircn special furam telefoane laptopuri bani mai
mult la secundardquo şi consideră că o bună parte din vină este a societăţii ldquocă nu-ţi oferă oportunităţirdquo recunoaşte
icircnsă că icircntr-o anumită măsură este vinovat părinţii oferindu-i tot ce avea nevoie el icircn schimb alegacircnd să se
drogheze
Icircn penitenciar a legat prietenii cu diverşi indivizi dintre care menţionează o prietenie continuată şi icircn
libertate prietenie bazată pe comiterea de infracţiuni prietenul cu pricina fiind tot consumator de droguri Au
50
fost continuate vechile prietenii din vechiul anturaj dar tot cu scopul de a comite ilegalităţi Marea majoritate a
infracţiunilor le-a comis pentru a-şiprocura drogurile de care era dependent Subiecrul 2 ne dezvăluie că icircn
ldquopuşcărie că vrei sau nu te specializezihellipcapeţi experienţă pentru că icircntacirclneşti tot felul de infractorirdquo aici
ldquotrebuie să supravieţuieştirdquo şi pentru asta ldquotrebuie să te descurcirdquo
Legăturile de prietenie ale subiectului s-au bazat pe imaturitate bani şi pe consumul de droguri
Conştient că face ceva greşit continuă să fure chiar cunoscacircnd riscurile la care se expunea datorită faptului că
icircnainte de a comite o infracţiune citea Codul Penal Mirajul traiului uşor dependenţa de droguri şi satisfacţia
materială l-au ademenit icircn comiterea infracţiunilor icircmpreună cu diverşi membrii din anturaj
Repondentul a avut perioade cacircnd nu a mai consumat stupefiante dar datorită prietenilor care veneau şi
apelau la el pentru a le procura droguri s-a reapucat icircn repetate racircnduri
A muncit ca supraveghetor icircntr-un supermarket şi icircntr-o cunoscută fabrică de prelucrare a lapteluidar a
renunţat la ambele locuri de muncă datorită salariului care nu-i satisfacea nevoile
Ajunge la concluzia că poate face bani din infracţiuni - furt din vacircnzarea de metadonă şi din
comisioane facute pentru cei ce veneau să cumpere droguri ldquoA icircnceput să practice furtul zi de zi după
condamnarea din 2006 cacircnd a realizat că sunt pedepse mici pentru această infarcţiune iar organele de anchetă nu
acordau o atenţie mărită acestui gen de infracţiuni Această perioadă a durat aproximativ 10 luni timp icircn care a
furat ldquoaproape icircn fiecare zirdquo Subiectul susţine că nu icirci păsa de cei din jur ldquonu aveam scrupulehellipdacă nu mă
interesa de mama care placircngeardquo A furat şi din casa parinţilor bani pentru a se droga
Concluzii
După cum am putut observa mai sus Etienne de Greeff şi discipolii săi dezvoltă o veritabilă teorie a
hoţului recidivist pornind de la mentalitatea acestuia urmărind un tip de evoluţie susceptibilă de a ajunge la un
ansamblu de atitudini specifice care devin stil de viaţă
Astfel mentalitatea recidivistă implică furtul ca posibilitate de a nu se supune niciunui efort niciunei
limitări sociale scala lor de valori atitudinile care apar sunt total diferite faţă de omul cu o afectivitate normală
După cum observăm din rezumatul interviurilor cu cei doi subiecţi aceştia săvacircrşeau furturi pentru satisfacerea
nevoilor personale (distracţii prin cluburi achiziţionarea de obiecte de valoare haine ldquode firmărdquo) şi a
dependenţei de stupefiante
Relevăm de asemenea incapacitatea acestor indivizi de a ţine cont de principiul realităţii şi de a se
supune de o manieră durabilă unei legături oarecare sau de a avea un loc de muncă constant Observăm că icircn
ambele cazuri subiecţii au schimbat o multitudine de locuri de muncă şi au avut multiple legături de prietenie
la care au renunţat atunci cacircnd au cosiderat ca nu le mai serveşte icircn atingerea scopului sau cacircnd au realizat că pot
procura bani mult mai uşor şi mult mai repede dacă ldquolucreazărdquo pe cont propriu
Atitudinea lor faţă de celălalt sau faţă de orice organizaţie socială este indiferentă fiind sensibili doar la
restricţiile pe care le suportă datorită oricărei organizări sociale (relaţii de concubinaj căsătorii) icircn ambele cazuri
cei intervieveţi au avut relaţii de scurtă durată icircntr-un caz susţine că a avut mai multe relaţii dar cea mai
longevivă a fost de cel mult 6 luni iar icircn celălalt caz şi-a părăsit concubina cu 2 săptămacircni icircnainte de nuntă ştiind
că este bonlavă alegacircnd să plece cu o altă femeie Ambii au fost indiferenţi faţă de problemele familiale
ignoracircnd total sfaturile rugăminţile şi chiar ameninţările celor care i-au crescut
Relatările confirmă după opinia noastră ldquomentalitatea recidivistărdquo icircn viziunea lui Etienne de Greeff
51
EFECTELE VICTIMOGENE ALE TORTURII
Coordonator ştiinţific
Conf Dr Botescu George Mircea
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Zamfir Carmen Manuela
Istoric
Absolvent al Masterului Grupuri de Risc
si Servicii Sociale de Suport
Cuprins
Capitolul I Analiză fenomenologică
I1 Ce este tortura
I2 Standarde legale internaționale Aspecte
I3 Scurt istoric al torturii
I4 Forme specifice de tortură
I41 Forme ale torturii icircn apărarea libertăţii Afghanistan Irak și Guantanamo
I42 Jihad terorism
Cap II Consecințele psiho-sociale și societale ale torturii
II1 Consecințele psihologice ale torturii
II2 Reabilitarea și repararea prejudiciului provocat de tortură
II3 Etichetare prejudecăți puterea mass-mediei
Cap IIIMetodologia cercetării
Cap IV Concluzii
Bibliografie
Anexe
52
Capitolul I Analiza fenomenologică
I1 Ce este tortura
Tortura este una dintre cele mai extreme forme ale violenţei umane cu consecinţe fizice şi psihologice
atacirct asupra supravieţuitorilor cacirct şi asupra celor ce o utilizează icircn scopului obţinerii de informaţii
Dentenţia supunerea la torturi sau uciderea nu elimină duşmanii ci dimpotrivă sporesc intensitatea urii
şi a ostilităţilor
Marele jurist roman Ulpian definea tortura drept bdquochinul şi suferinţa corpului icircn scopul de a obţine
adevărulrdquo şi nota că informaţiile obţinute prin tortură nu sunt de icircncredere oamenii fiind sensibili la durere
spun orice minciună pentru a nu mai suferi46
Niciun om nu ar trebui să fie tratat cu cruzime
provocarea deliberată a durerii trebuind eviată hellip
Articolul 1 al Convenţiei icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau
degradante defineşte tortura drept bdquoorice act prin care se provoacă unei persoane cu intenţie o durere sau
suferinţe puternice de natură fizică sau psihică icircn special cu scopul de a obţine de la această persoană sau de
la o persoană terţă informaţii sau mărturisiri de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană
l-a comis sau este bănuită că l-a comis de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terţe persoane sau
pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea atunci cacircnd o asemenea durere sau
suferinţă sunt provocate de către un agent al autorităţii publice sau orice altă persoană care acţionează cu titlu
oficial sau la instigarea sau cu consimţămacircntul expres sau tacit al unor asemenea persoanerdquo47
Articolul 2 din Convenție interzice tortura şi solicită părţilor să ia măsuri eficiente pentru
a preveni săvacircrșirea de acte de tortură sub jurisdicţia sa Nici o icircmprejurare excepțională oricare ar fi ea fie
ca este vorba de starea de război sau de amenințări cu razboiul de instabilitate politică internă sau de orice
altă stare de excepție nu poate fi invocată pentru a justifica torturardquo48
Convenţia ONU menționată mai sus identifică patru motive pentru folosirea torturii
respectiv (1) pentru a obţine o mărturisire (2) pentru a obține informații (3) pentru a pedepsi (4) pentru
a constracircnge o persoană să acţioneze icircntr-un anumit mod
Curtea Penală Internațională defineşte tortura ca provocarea intenționată de durere
severă sau suferinţă indiferent dacă este de natură fizică sau psihică ()49
icircn timp ce
Convenţia interamericană pentru prevenirea şi pedepsirea torturii prezintă tortura icircn
sens mai larg utilizarea asupra unei persoane a unor metode destinate ștergerii personalității victimei sau
a diminuării capacităţilor sale fizice sau mentale chiar dacă acestea nu provoacă durere fizică sau angoasă
mentală50
I2Standarde legale internaţionale Aspecte
46 Association for the prevention of torture httpwwwaptchenevidence-obtained-through-torture 47 Convenţia icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante Disponibilă online
httpwwwhotararicedorofilesfilesCONVENTIA20IMPOTRIVA20TORTURII20SI20ALTOR20PEDEPSE2
0ORI20TRATAMENTE20CU20CRUZIME20INUMANE20SAU20DEGRADANTEpdf 48 Ibidem 49International Criminal Court Act 2001 Disponibil online httpwwwlegislationgovukukpga200117contents 50Convenţia interamericană pentru prevenirea şi pedepsirea torturii
Disponibilă la adresa httpwwwjhcentreorgunderstanding-human-rightshuman-rights-around-worldinter-american-
convention-prevent-and-punish
53
După sfacircrșitul celui de-al doilea război mondial prin Declarația universală a drepturilor omului51
adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (Nimeni nu va fi supus torturi nici la pedepse
sau tratamente crude inumane sau degradante Art 5) comunitatea internațională a condamnat tortura și alte
tratamente crude și inumane Icircn anul 1975 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația privind
protecția persoanelor icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente crude și inumane Convenţia icircmpotriva
torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante52
fiind adoptată de Adunarea
Generală icircn 1984 și a intrat icircn vigoare icircn 1987
Dreptul de a nu fi supus torturii este ferm stabilit de legislaţia internaţională Declaraţia universală a
Drepturilor Omului Convenţia internaţională a Drepturilor Civile şi Politice şi Convenţia icircmpotriva Torturii şi a
altor tratamente crude inumane şisau degradante sau pedepse
interzic icircn mod expres tortura De asemenea mai multe instrumente regionale stabilesc dreptul de a nu fi supus
torturii Convenţia Americană a Drepturilor Omului Carta africană pentru Drepturile Omului şi a Naţiunilor
precum şi Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale conţin icircn
mod expres interzicerea torturii
Interzicerea torturii de către legislația umanitară internaţională reprezintă o parte importantă a protecţiei
pe care aceste tratate o stabilesc pentru victimele de război
Cele patru Convenţii de la Geneva din 1949 au fost ratificate de către 188 state Acestea stabilesc reguli
de comportament icircn cadrul conflictelor armate internaţionale şi icircn special pentru tratamentul persoanelor care
nu iau sau nu mai iau parte la ostilităţi inclusiv răniţii prizonierii şi civilii
Icircn 1948 s-a semnat Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale al
cărei art 3 stipulează ldquoNimeni nu poate fi supus torturii nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori
degradanterdquo53
Convenția internațională cu privire la drepturile civile si politice adoptată de Adunarea Generală a
Organizației Națiunilor Unite la 16 decembrie 1966 prevede icircn art 7 ldquoNimeni nu va fi supus torturii si nici unor
pedepse sau tratamente crude inumane sau degradante Icircn special este interzis ca o persoana sa fie supusa
fara consimtamacircntul sau unei experiente medicale sau stiintificerdquo54
Icircn Declarația de la Tokyo privind tortura și tratamentele degradante semnată icircn anul 1975 se arată că
medicul nu trebuie să tolereze scuze sau să participe la praticarea torturii sau a altor pedepse sau tratamente
crude inumane și degradante
I3Scurt istoric al torturii
Popoarele antice s-au guvernat icircn antichitate după legea Talionului Lex Talionis sintetizată icircn ldquoochi
pentru ochi și dinte pentru dinterdquo (Matei3848) Această lege se regăsește atacirct icircn codul lui Hamurabi icircn care se
precizează că ldquopedeapsa pentru crime ar trebui să fie similară cu ofensardquo icircn cele 12 Table ale legii romane55
cacirct
și icircn legile lui Solomon Legea Talionului apare și icircn Exod 2122-25 ldquoDacă se icircntacircmplă o nenorocire vei da
viață pentru viață ochi pentru ochi dinte pentru dinte macircnă pentru macircnă picior pentru picior arsură pentru
arsură rană pentru rană vacircnătaie pentru vacircnătaierdquo
Scopul legii Talionului a fost de a pedepsi corespunzător infractorul și de a descuraja infracțiunile Din
păcate o lege care a fost proiectată pentru a preveni acțiunile de răzbunare personală a fost și este folosită pentru
a le justifica
Metodele de tortură practicate de anticii greci bizantini și de arabii epoci preislamice constau icircn
vărsarea de plumb topit icircn palme ținerea icircn palme a unei bucăți de fier icircncins sau mersul pe jăratec
Judicium offae ndash icircngurgitarea alimentelor (sfințite icircn prealabil) era utilizată de către anglo-saxoni
frizoni și la franci dacă acuzatul nu putea icircnghiți alimentele era considerat vinovat
Varianta de tortură cea mai folosită icircn Europa medievală dar și de populațiile din Tibet India
Mongolia a fost proba focului sau a ape clocotite acuzatul trebuia să scoată un obiect de pe fundul unei căldări
umplute cu lichid fierbinte dacă arsurile provocate de acest supliciu dispăreau icircn trei zile era declarat nevinovat
Icircn Occident provenind din penitențele călugărilor se folosea și proba crucii persoana acuzată trebuia
să stea imobil cu brațele icircntinse icircn formă de cruce cacirct timp preoții citeau rugăciuni dacă se mișca era considerat
vinovată
51 Declaraţia universală a drepturilor omului
Disponibilă la adresa httpwwwohchrorgENUDHRDocumentsUDHR_Translationsrumpdf 52 Convenţia icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante Disponibilă online
httpwwwhotararicedorofilesfilesCONVENTIA20IMPOTRIVA20TORTURII20SI20ALTOR20PEDEPSE2
0ORI20TRATAMENTE20CU20CRUZIME20INUMANE20SAU20DEGRADANTEpdf 53 Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale Disponibilă online
httpwwwechrcoeintDocumentsConvention_RONpdf 54Conventia internationala cu privire la drepturile civile si politice Disponibilă online
httpwwwoportunitatiegaleropdf_filesCoventia20internationala20drepturi20civile20si20politicepdf 55 Montanelli Indro (sa) Roma istorie inedită (sl) Artemis pag 77
54
Icircn Spania pacircnă icircn secolul al XVII-lea dar și icircn Italia Germania și Franța se practica proba sicriului
prin fața sicriului victimei erau puse să treacă persoanele bănuite de săvacircrșirea respectivei crime Dacă la
apropierea unei persoane cadavrul păreasă miște din buze acea persoană era declarată vinovată56
Sistemul de pedepse al vechilor germani includea smulgerea limbii orbirea tăierea macircnilor brațelor și
picioarelor a nasului și a urechilor57
Icircn Imperiul bizantin tortura se aplica doar sclavilor sau icircn cazuri de fraude fiscale adulter sau crimă de
les-majestate58
Dreptul asirian prevedea mutilările corporale bătaia cu vergile moartea prin icircnecare arderea sau
tragerea icircn țeapă precum și violarea homosexuală59
Pedepsele capitale la persani se executau prin tragere icircn țeapă spacircnzurare cu capul icircn jos răstignire
lapidare strivirea capului jupuire icircngroparea de viu acoperire cu cenușă fierbinte60
Codul lui Manu din India antică stipula ca femeile gravide brahmanii (preoții) copiii bolnavii și debilii
mintali să nu fie torturați dar prevedea ca femeia adulterină să fie devorată icircntr-un loc public de cacircini icircn timp ce
bărbatul adulter era ars de viu61
Icircn Imperiul Inca codul lui Inca Tupac Yupanqui proclama ldquo La primul lor furt vinovații vor fi
pedepsiți cu 500 de lovituri de bici La al doilea vor fi dați morții prin supliciul pietrei iar trupurile lor nu vor fi
icircngropate ci lăsate pradă vulpilor și vulturilorbdquo62
Icircn cazuri de crime dacă inculpatul supus torturii nu-și
mărturisea crima era eliberat dar dacaă recidiva era executat prin aruncarea icircn spate a unui bolovan de la o
icircnălțime de un metru După execuții cadavrele căpeteniilor răzvrătite erau jupite din pielea acestora
confecționacircndu-se tobe din cranii-cupe iar din oase-flaute63
Icircn Atena antică cetățenii liberi nu puteau fi supuși torturii Pedepsele aplicate variau icircn funcție de
condiția socială a celor vinovați Tragerea pe roată jugul și icircnsemnarea cu fierul roșu se aplicau exclusiv
sclavilor64
Tortura s-a practicat și icircn Imperiul Roman icircnainte de intrarea icircn arenă sclavii erau biciuți și icircnfometați
pentru a nu opune prea mare rezistență animalelor sălbatice cu care trebuiau să se lupte Icircn Roma antică
torturarea propriilor cetățeni era interzisă erau torturați non-cetățenii populațiile civile cucerite prizonierii de
război membrii unor minorități religioase Despre creștini se spunea că făceau vrăji deochiau adorau un măgar
Punctul culminant al represiunilor icircmpotriva creștinilor a fost slujba oficială ca Pontifex Maximus de icircmpăratul
Dioclețian icircn timpul slujbei creștinii și-au făcut semnul crucii Dioclețian ordonacircnd ca aceștia să fie biciuți65
Icircn principial tortura a fost folosită de conducătorii vremii ca o modalitate de a impune prin forță
respectul cetățenilor săi și a fost legală și acceptată din punct de vedere moral
Tortura icircn scopul obținerii de informații sau a mărturisirilor se făcea icircn temnițe subterane icircn timp ce
execuțiile publice erau absolut icircngrozitoare crucificări lapidări Crucificarea este un supliciu roman icircn timp ce
iudeii lapidau - executau prin lovituri de pietre
Icircn perioada modernă timpurie s-a practicat torturarea așa ziselor vrăjitoare Icircn Evul mediu icircntreaga
Europă credea icircn vrăjitoare S-au scris cărți care au stabilit practicile vrăjitoarelor multe dintre ele au mărturisit
icircn fața judecătorilor că au o relațienepotrivită cu diavolul și că zboară noaptea pe mătură sau pe nuielele rupte
din gardtotul sub tortură Persecuția vrăjitoarelor a icircnceput la sfacircrsitul secolului al XIII-lea Prima vrăjitoare a
fost arsă pe rug la Toulouse icircn 127566
Papa Inocențiu al III-lea a autorizat instanțele civile să folosească tortura icircmpotriva ereticilor Icircn funcție
de calitatea inculpatului și de gravitatea delictului erau stabilite trei grade de tortură Dacă icircn termen de 24 de
ore de la tortură inculpatul icircși retrăgea mărturisirea făcută era supus din nou torturii De la tortură erau scutiți
preoții persoanele vacircrstnice și femeile icircnsărcinate sau cele care icircncă alăptau67
Tot cu sprijinul torturii au fost obținute mărturiile cavalerilor templieri La 14 septembrie 1307 Filip cel
Frumos regele Franței sub acuzația de vrăjitorie ordona arestarea tuturor templierilor din regat și să
ldquoexamineze cu grijă adevărul fie și prin tortură la nevoierdquo68
icircn timp ce Papa Clement al V-lea cerea ldquosă li se
aplice 12345 și 6 icircntrebări și să fie torturațirdquo
56 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației V București Saeculum IO și Vestala pag 354 ndash 356 57 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației IV București Saeculum IO și Vestala pag 143 58 Ibidem pag 239 - 240 59 Drimba Ovidiu (1997) Istoria culturii și civilizației I București Saeculum IO și Vestala pag 98 60 Ibidem pag 298 61 Ibidem pag 375 62 Drimba Ovidiu (1997) Istoria culturii și civilizației II București Saeculum IO și Vestala pag 224 - 226 63 Idem 64 Drimba Ovidiu (1997) Istoria culturii și civilizației III București Saeculum IO și Vestala pag 92 65 Montanelli Indro op cit pag 332-333 66 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației VIII București Saeculum IO și Vestala pag 298 67 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației V București Saeculum IO și Vestala pag 354 68 Charpenter Louis (1997) Misterele templierilor Iași Elit pag 181-191
55
Icircntre 1575 ndash 1700 au fost executate ca vinovate de magie neagră prin icircnecare decapitare ardere pe rug
peste un milion de persoane69
Practicarea sistematică a torturii a fost concretizată icircn perioada Inchiziției70
și a luat sfacircrșit prin prin
interzicerea de cacirctre bula papală din 1816
Icircn 1482 Vaticanul numește 5 inchizitori oficiali pentru Spania unul dintre aceștia fiind Tomas de
Torquemada Torquemada a icircntocmit o listă cu motive pentru care evreiieretcii puteau fi aduși icircn fața justiției
arestați torturați sau arși pe rug Larente secretar al Inchiziției spaniole estima că icircntre 1481 și 1517 peste
13000 de oameni au fost arși pe rug alți 17000 fiind supuși la diferite forme de tortură
Tortura a evoluat mult de la prima ei utilizare de la pedeapsă ca distracție pacircnă la găsirea infractorilor
Tortura a fost interzisă icircn Occident icircn secolele XVIII și XIX (Prusia icircn 1740 de către Frederic cel
Mare apoi au urmat Italia icircn 1786 Franța icircn 1789 și Rusia icircn 1801) dar a fost practicată din nou odată cu
apariția statelor comuniste și fasciste și cu izbucnirea celor două războaie mondiale
Astăzi tortura este practicată rareori de democrațile liberale icircmpotriva propriilor cetățeni și ocazional
folosită icircmpotriva suspecților de terorism Totodată tortura este folosită de către guvernele nedemocratice atacirct
icircmpotriva propriilor cetățeni cacirct și icircmpotriva cetățenilor străini cum este cazul Coreei de Nord
Există aproximativ 30 de lagăre de concentrare pe teritoriul Coreei de Nord trei generaţii ale unei familii
sunt condamnate la icircnchisoare pe viaţă icircntr-un lagăr de concentrare pentru cea mai minoră infracţiune comisă de
către un singur membru al familiei
Icircn conformitate cu rapoartele Amnesty International şi Comitetului pentru Drepturile Omului din Coreea de
Nord icircn jur de 200000 de persoane sunt icircn prezent icircnchise icircn aceste lagăre icircn timp ce 400000 de persoane au
murit icircncarcerate 71
Puţini au scăpat Aceasta pentru că oricine icircncearcă plănuieşte sau are cunoştinţă de o evadare este executat
şi toţi ceilalţi prizonierii sunt obligaţi să asiste la execuţie
Printre supravieţuitorii lagărelor de muncă nord-coreene se numără Hyuk Kim care a fost arestat icircn 1998 la
vacircrsta de 16 ani pe cacircnd icircncerca să treacă graniţa cu China icircn căutare de hrană Pacircnă la eliberarea din 2001 cand
a reuşit să ajungă icircn Coreea de Sud a fost icircnchis icircn lagărul de muncă Jungeori Hyuk Kim remomorează ldquoDacă
te gacircndeşti zilnic cacircnd vei părăsi lagărul vei fi printre primii care vor muri Psihologic nu te poţi adapta pe
deplin la viaţa din lagăr dacă gacircndurile tale sunt blocate doar la eliberarea ta (helliphelliphellip) prizonieri sunt de
obicei hrăniţi cu terci din mălai şi varză Ne era mereu foame iar gardienii ne spuneam că ne vom pocăi prin
foamete eram nevoiţi să macircncăm şobolani şi insecte pentru a supravieţuirdquo72
Torura mai este folsită și de grupări regionale rebele sau teroriste icircn țări precum Uganda Columbia
Siria Afganistan Uganda Irak etc O astfel de mișcare de gherilă este Lordrsquos Resistance Army din Uganda care
icircși desfașoară activitatea icircn Uganda Republica Centrala Africana Republica Democrata Congo și icircn Sudan și se
face responsabilă de multiple icircncălcări ale drepturilor omului printre ele numacircrandu-se crime rapiri tortură
mutilare violuri icircndreptate icircmpotriva civililor73
O parte importantă a victimelor răpirilor este reprezentată de
copii care sunt folosiți fie drept sclavi sexuali predominat icircn cazul fetelor fie drept soldați cu precădere icircn
cazul băieților
Lord‛s Resistence Army recrutează sau răpește copiii din mai multe motive sunt ușor de manipulat
sunt ieftini și au o capacitate rapidă de icircnvațare și icircn plus copiii de multe ori nu reușesc să recunoască propria
lor mortalitate ceea ce icirci face ideali pentru conflicte armate deoarece nu au frică de moarte74
Manipularea icircncepe imediat dupa răpire Scopul este de a-i dezumaniza și de a-i controla Copiii nu au
voie sa plangă atunci cand ucid sunt bătuți sau sunt izolați Daca o fac icircși pun icircn pericol propria lor existență
După cum arată autorul Donald Dunson75
La o zi sau două după rapirea lor sunt supuși unui ritual de inițiere
Icircn primul rand ei sunt bătuți li se spune copiilor să nu plangă icircn timpul corecțiilor fizice aplicate Cei care
placircng sunt uciși icircn bătaie Copiii care nu reușesc să respecte regulile și să ucidă atunci li se ordonă sunt loviți
icircn cap pacircnă mor de către ceilalți copii răpițirdquo Dupa crime se practică divese ritualuri precum consumarea
sacircngelui decedatului sau efectuarea unor ceremonii religioase cu trupul decedatului Un fost copil soldat și
amintește A trebuit să ne desenam o cruce pe frunte folosind sacircngele copiilor uciși Ne-au spus că sufletele lor
69 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației VIII București Saeculum IO și Vestala pag 298 70 Cesereanu Ruxandra (2014) Panopticumeseu despre tortură icircn secolul XX Iași Polirom pag 16 71 httpwwwhrnkorgpublicationshrnk-publicationsphp - North Koreas Hidden Gulag Interpreting Reports of Changes in
the Prison Camps 72 httpwwwnbcnewscomnewsworldlife-north-korean-labor-camp-no-thinking-just-fear-n32076 73 httpwwwwarchildorgukissuesthe-lords-resistance-army 74 Wessells Michael Child Soldiers Peace Education and Postconflict Reconstruction for Peace Theory Into Practice Vol
44 No 4 (2005)httpdxdoiorg101207s15430421tip4404_10 p364 75 Dunson Donald H Child Victim Soldier The Loss of Innocence in Uganda Orbis Books Maryknoll NY 2008 p63-
66
56
ne vor bacircntui daca vom icircncerca să fugimrdquo() ldquo Celor care nu ascultau ordinele li se tăiau urechile și
degetelerdquo 76
Ca o concluzie a celor prezentate mai sus nicio tradiție religie credință situație politică nu poate
justifica lovirea mutilarea umilirea sau aplicarea oricărei forme de pedeapsă care să atenteze la demnitatea și
integritatea fizică a oamenilor
I4 Forme specifice de tortură
Unele dintre cele mai frecvente victime ale torturii sunt minoritățile entice și religioase jurnaliști
politicieni apărători ai drepturilor omului prizonieri torționarii fiind din racircndul forțelor de poliție gardieni ai
icircnchisorilor militari membrii ai unor grupări de gherilă și paramilitare
Conform raportului Amnesty International din 2014 icircn 141 de țări se practică acte de tortură și de rele
tratamente77
Există două forme principale de tortură
1 Tortura fizică Ca metode de tortură fizică sunt practicate printre altele bătaia privarea de
somn malnutriția smulgerile de păr de dinți unghii violul castrarea78
experimente medicale
(testarea de medicamente amputări icircncercări de schimbare a culorii irisului punerea
deținuților icircn camere cu presiune)
2 Tortura psihică umilire izolare amenințări asistarea la torturarea altor persoane expunerea
nudă icircn fața anchetatorilor cosumarea urinei și de excremente execuții simulate spălarea
creierului79
icircncălcarea credinței și a ritualurilor religioase exploatarea fobiilor culturale
Abuzul psihologic este inerent conceptului de torură Tortura psihologică are rolul de a inspira teamă
durere și de a distruge sentimental de autonomie al deținuților fără a utiliza direct violența fizică Scopul
abuzului psihologic și fizic este de a convinge victima că anchetatorultorționarul este atotputernic și că orice
rezistență este inutilă
Deși tratamentul inuman și degrandant poate fi icircmpărțit icircn tortură fizică și psihologică icircn cele din urmă
toate tehnicile care icircncalcă demnitatea umană produc trauma psihologice Icircn plus distincția dintre tortura psihică
și cea fizică este oarecum superficial deoarece multe dintre tipurile de tortură implică ambele componente
consecințele torturii sexuale sunt atacirct de natură psihică cacirct și fizică
Icircn anul 2003 Centrul pentru trauma victimei din Stockholm a realizat un studiu asupra metodelor de
tortură folosite icircn diferite țări80
Toți cei 160 de subiecți au raportat bătaia printre alte tehnici
- privarea senzorială comună tuturor țărilor cu excepția Ugandei și a Perului
- biciuirea cu cabluri electrice a apărut frecvent icircn Iran și Siria
- violul raportat icircn general de ugandezi
- tortura genitală invocată de pacienții din Turcia și din Bangladesh
- suspendarea comună tuturor statelor cu excepția Ugandei
- falaka ndash biciurea tălpilor și tortura electric icircn Iran Siria Turcia și Bangladesh
- răni provocate de cuțite sau de alte obiecte ascuțite icircn Uganda și Bangladesh
- leziuni din cauza arderilor cu țigara icircn Bangladesh
Unele tehnici de tortură sunt specific anumitor țări
- tortura apelor (Bangladesh)
- telefonul (lovirea simultană a urechilor ducacircnd uneori la spargerea timpanelor81
) și submarinul
(simularea icircneculuiochii gura și nasul sunt acoperite cu o cacircrpă iar apa se toarnă pe icircntreaga față)
icircn Peru
- anvelopei (victima este imobilizată icircn interiorul unei anvelope de mari dimensiuni și este lovită
sistematic) icircn Siria
I41Forme ale torturii icircn apărarea libertăţii Afghanistan Irak și Guantanamo
Există numeroase icircncercări de justificare a utilizării torturii sub pretextul că acesata este eficientă şi
necesară pentru a obţine informaţii critice icircn apărarea securității naționale dar de fapt această metodă provoacă
76 Ibidem 77Amnesty International Torture in 2014 30 Years of Broken Promises
Disponibil online httpwwwamnestyusaorgsitesdefaultfilesact400042014enpdf 78 Cesereanu Ruxandra (2014) opcit pag 62 79 Idem
80 Scott A Allen Leave No Marks Enhanced Interrogation Techniques and the Risk of Criminality 2007
Disponibil online httpphysiciansforhumanrightsorglibraryreportsleave-no-marks-report-2007htmlsthash24GIWL3tdpuf
81 Cesereanu Ruxandra (2014) opcit pag 104
57
daune de lungă durată celor ce icirci supravieţuiesc icircncălcacircnd icircn același timp standardele internaționale pentru
drepturile omului
Icircntr-un memorandum adresate lui Alberto Gonzales procuror general al SUA icircn timpul adminitrației
Bush Jay Bybee asistent al procurorului general argumenta că pentru ca o tehnică de interogatoriu să fie
considerată tortură durerea fizică trebuie să fie atacirct de mare icircncacirct să ducă la cedarea organelor interne
deteriorarea funcțiilor organismului sau chiar la deces82
Tortura psihică trebuie să ajungă la ldquoprofunde
distrugeri ale simțurilor și personalității () acele cate trebuie să atingă miezul abilității individului de a
percepe lumea icircnconjurătoare să influențeze substanțial abilitățile lui cognitive sau să-i schimbe personalitatea
icircn mod fundamentalrdquo83
Potrivit raportului Senatului american84
au existat icircnchisori ale CIA icircn Polonia Lituania Romacircnia
Afganistan şi Thailanda Chiar şi icircn varianta publică a raportului Senatului american aceste informaţii sunt
secretizate
Rezumacircnd textul raportului mai sus menționat interogatoriile din icircnchisorile secrete au fost mult mai
dure şi mai umilitoare decacirct a admis pacircnă acum CIA utilizarea torturii ca tehnică de interogatoriu nu a dus la
obținerea informațiilor urmărite și nu a dus la cooperarea deținuților CIA a manipulat mass-media prin
prezentarea unor informații clasificate ce au descris imprecis eficiența tehnicilor de interogare icircmbunătățite CIA
nu a furnizat date despre numărul persoanelor reținute și deținute nerespectacircnd standardele juridice pentru
detenție85
Ancheta Senatului a stabilit că 119 deţinuţi au trecut prin programul secret al CIA 26 fiind
icircncarceraţi fără drept Raportul complet are 6000 de pagini icircnsă au fost date publicităţii doar 525 aratacircnd că
informaţiile obţinute icircn acest mod au fost false şi nu au ajutat campania antiteroristă
Icircn anul 2003 opinia publică a fost şocată la vederea fotografiilor făcute icircn icircnchisoarea din Abu
Ghraib Irak fotografiile făcute cu telefonul mobil de către soldaţii americani prezentau tratamentele crude şi
umilitoare la care erau supuşi prizonierii ndash tortură abuzuri şi tot felul de acte indecente86
Publicarea pozelor a
fost blocată de preşedintele american Barack Obama pentru că ar pune icircn pericol vieţile soldaţilor americani
Acuzaţia de utilizare a torturii planează şi asupra centrelor de detenţie din Afganistan precum şi
asupra icircnchisorii americane Guantaacutenamo Bay din Cuba care a fost icircnfiinţată după atacurile teroriste de la 11
septembrie 2001 Icircn icircnchisoarea din Guantanamo au fost icircncarceraţi icircn total peste 700 de suspecţi Icircn momentul
de faţă doar 166 de deţinuţi se află icircn celule majoritatea fiind anchetaţi icircn diferite dosare de terorism
Administrația Bush a susținut că Guantanamo Bay se află icircn afara jurisdicției Curții Federale a SUA prin
urmare deținuții nu pot beneficia de drepturile oferite prizonierilor icircn SUA inclusiv habeas corpus drept care
garantează libertatea individuală și protejează icircmpotriva arestării arbitrare 87
apăracircnd astfel combatantul inamic
nelegitim un individ ce nu era considerat nici civil nici militar neavacircnd niciun drept
Icircn 2005 au devenit publice informaţii despre practica predării extraordinare Acest termen vag
birocratic se referă la practica SUA de a transporta presupuşi terorişti icircn locuri secrete din ţările cunoscute că
utilizează tortura ( Egipt Iordania Maroc Siria)
Tehnicile de interogatoriu erau concepute pentru a discloca psihologic deținutul pentru a maximiza
sentimentele de neputință și de vulnerabilitate ale acestuia de a-i reduce sau elimina voința de a rezista
eforturilor anchetatorilor de a obține informații88
Asupra deținuților aflați icircn custodia SUA interogați ca parte a activității de combatere a
terorismului s-au făcut abuzuri care din punct de vedere medical si juridic constituie tortură89
Acestea includ
- amenințări cu uciderea copiiilor și agresiuni sexuale asupra membrilor familiei deținutului
- abuz fizic aplicarea de presiune pe arterele de pe părțile laterale ale gacirctului provocacircnd astfel piederea
cunoștinței
- privarea de somn au fost cazuri icircn care deţinuţii nu au fost lăsaţi să doarmă pacircnă la 180 de ore
- simularea icircnecului submarinul - cu rădăcini icircn camerele de tortură medievale capul prizonierului este
scufundat icircntr-un bazin de apă sau icirci este turnată apă pe gacirct pentru a provoca senzaţia de icircnec
82 Memorandum pentru Alberto R Gonzales Disponibil online
httpswww2gwuedu~nsarchivNSAEBBNSAEBB127020801pdf 83 Idem 84 Committee Study of the Central Intelligence Agecy s Detention and Interrogation Program disponibil online
httpwwwintelligencesenategovpresscommittee-releases-study-cias-detention-and-interrogation-program 85 Idem 86 War Is A Crime httpwarisacrimeorgimagetid56 87 Cornell University Law School httpswwwlawcornelleduwexhabeas_corpus 88Comitetul Internațional al Crucii Roșii Report on the Treatment of Fourteen ldquoHigh Value Detaineesrdquo in CIA Custody
2007 Disponibil online httpwwwnybookscomicrc-reportpdf 89 Allen Keller Scott A Allen Steven Reisner Vincent Iacopino Aiding Torture Health Professionals Ethics and Human
Rights Violations Demonstrated in the May 2004 CIA Inspector Generals Report Disponibil online
httpss3amazonawscomPHR_Reportsaiding-torture-2009pdf
58
- nuditate forțată Pentru musulmani nuditatea integrală este rușinoasă ritualul icircmbăierii avacircnd o
dimensiune religioasă icircn raport cu spălarea corpului pentru purificare dinaintea rugăciunii90
- izolare
- expunerea la temperaturi scăzute
- poziții de stres
- zgomot albzgomot de bandă largă
- tortura senzorială (printre altele Zubaydah91
presupus locotenent a lui Osama bin Laden a fost asaltat
cu lumini și zgomote puternice bătut privat de somn ținut forțat cu capul sub apă)
- răstignirea palestiniană (denumirea se datorează utilizării sale de către guvernul israelian icircmpotriva
palestinienilor) Folosirea a acestei torturi a dus icircn 2003 la decesul prizonierului Manadel al-Jamadi
aflat icircn custodia armatei americane92
- administrarea de șocuri electrice pentru a nu lăsa urme pe corpul victimei93
- tortura prin muzică albumul Slim Shady al lui Eminem și alte sunete violente erau icircncontinuu
ascultate cu volumul la maxim94
- raderea forțată a părului Raderea forțată a capului și a bărbii se făcea icircn scopul provocării de daune
psihologice prin umilire atacirct din punct de vedee personal cacirct și religios icircncălcacircnd tabu-urile culturale
Deținuților li se rădeau complet capul barba mustața spracircncenele pentru un musulman să fie ras
reprezintă o tortură morală insuportabilă Islamul consideracircndu-l un păcat și interzicacircndu-l95
ldquoDupă ce
au icircncetat să mă lovească mi-au ras capul Mi-au lăsat păr doar pe mijlochellipAu făcut acest lucru
pentru a mă umilirdquo96
- privarea de alimente sau hrană neconformă cu preceptele religiei musulmaneldquoNu macircncasem de 6 zile
pentru că mi se dădea macircncare militară despre care nu știam dacă este sa nu autorizată de Islam (hellip)
carnea și legumele erau amestecate și nu le puteam cunoaște originea De mai multe ori am găsit carne
de porc icircn aceste rații alimentare și mulți au macircncat din greșeală mai ales cei care nu știau limba
englezărdquo97
- tortură psihologică prin profanarea Coranului Coranul era folosit ca mijloc de presiune psihologică și
ca pedeapsăldquosoldați care se jucau cu Sfacircntul Coran icircl aruncau pe jos sau icircl loveau cu piciorul
pretindeau că au făcut acest lucru din neatenție Icircn felul acesta nu li se cerea niciodată socoteală pentru
aceste blasfemii sub pretextul că nu au fost intenționaterdquo98
Profanarea unui exemplar din Coran prin
aruncarea acestuia de către un militar american icircntr-un container icircn care se aruncau excrementele a dus
la revolte ce au izbucnit icircn diferite țări musulmane (Evenimentele au avut loc icircn icircnchisoarea din
Kandahar)99
CIA a recunoscut că a numit o unitate specială care să caute noi modalități de interogatoriu dar a
negat că astfel au fost reconsiderate tehnicile de tortură interzise de legile din SUA100
I42 Jihad terrorism
Jihadul și legitimizarea Islamului se bazează pe o interpetare extremistă a Coranului nu pe preceptele
sale originale Din interpretarea Coranului și a icircnvățăturilor profetului Mohamed se disting două tiuri de jihad
90 Zaef Abdul Salam (2009) Prizonier la Gunatanamo București Meteor Pres pag 81 91 The CIA Interrogation Abu Zubaydah Disponibil online
httpswwwacluorgfilesassetsCIA_Interrogation_of_AZ_released_04-15-10pdf
92Tom Head The Crucifixion of Manadel al-Jamadi Disponibil online
httpcivillibertyaboutcomodwaronterrorpmanadelaljamadihtm
93 Paglen Trevor Thompson AC(2006) Taxiurile torturii Pe urmele livrărilor speciale ale CIA București Allfa pag 55 94 Ibidem pag 111 95 Zaef Abdul Salam op cit pag 96 96 Comitetul Internațional al Crucii Roșii Report on the Treatment of Fourteen ldquoHigh Value Detaineesrdquo in CIA Custody
2007 Disponibil online httpwwwnybookscomicrc-reportpdf 97 Zaef Abdul Salam (2009) op cit pag 72-83 98 Ibidem pag 146
99 Samar Zwak Afghans Protest over Reported Koran Desecration Newsmax Disponibil online
httpwwwnewsmaxcomUSarticle20120221id430017
100 ldquoInterrogators will do lsquoresearchrsquo not torturerdquo Sydney Morning Herald Disponibil online
httpwwwsmhcomauworldinterrogators-will-doresearch-not-torture-20100204-nga9html
59
marele jihad spiritual reprezentat de lupta individului cu tentațiile și micul jihad ndash lupta fizică purtată icircmpotriva
unui inamic101
Multe dintre versetele Coranului demonstrază că principiul războiului era acceptat icircncă din timpul vieții
profetului Mohamed Islamul fiind considerat icircncă de la icircnceputuri o religiei a sabiei
ldquoDupă ce lunile sfinte se vor fi scurs ucideţi-i pe icircnchinătorii la idoli oriunde icirci veţi afla capturaţi-i
icircncercuiţi-i puneţi-le capcane Dacă se căiesc icircnsă dacă icircşi săvacircrşesc rugăciunea dacă dau milostenie daţi-le
drumul Dumnezeu este Iertător Milostivrdquo (Surat 95)102
ldquoLor le-ar plăcea să vă vadă tăgăduitori (necredincioşi) precum sunt ei icircnşişi şi astfel să fiţi asemenea
lor Nu vă luaţi nici un prieten dintre ei pacircnă nu vor pribegi pe calea lui Dumnezeu Dacă icircntorc icircnsă
spatele prindeţi-i şi omoracircţi-i oriunde icirci veţi afla Nu vă luaţi nici oblăduitor nici ajutor dintre eirdquo (Surat
489)103
ldquoAtunci cacircnd vă icircntacirclniţi cu tăgăduitorii (necredincioşii) loviţi-le grumazurile şi cacircnd le-aţi nimicit
forţele legaţi-i cu tărie şi după aceea fie icircndurare fie răscumpărare pacircnă cacircnd războiul icircşi lasă jos poverile
Şi aceasta căci dacă Dumnezeu ar fi voit ar fi scăpat de ei icircnsă El a vrut să-i pună la icircncercare pe unii prin
alţii El nu va face deşarte faptele celor ucişi pe calea lui Dumnezeurdquo(Surat 474)104
ldquoO voi cei ce credeţi (musulmanii) Războiţi-vă cu tăgăduitorii(necredincioşii) de lacircngă voi Să vă afle
tari Să ştiţi că Dumnezeu este cu cei temătorirdquo (Surat 9123)105
Una dintre provocările strategice ale anului trecut a fost gruparea teroristă Stat Islamic din Orientul
Mijlociu
Icircn ciuda tratamentelor barbare la care icirci supune pe adversarii săi Gruparea Stat Islamic transmite un
mesaj politic puternic principalul său obiectiv fiind ldquosă devină pentru musulmanii sunniți ceea ce este Israelul
pentru evrei un stat fondat pe teritoriul străvechi dar revendicat astăzi un puternic stat religios care să-i
protejeze oriunde s-ar aflardquo106
Susținătorii Statului Islamic susțin că strategia Statelor Unite și a Marii Britanii de a nu negocia
eliberarea ostaticilor care urmează să fie decapitați are rolul de a declanșa o stare de teamă generalizată
ajungacircndu-se la diabolizarea islamului
Printre motivele ce stau la baza comportamentului violent radical se numără o formă de protest
icircmpotriva autorităților un act de bravură ndash tineri ce icircși exprimă natura rebelă prin violență radicalizarea ca
identitate religia devine un scop icircn viață lupta pentru Dumnezeu precum și răsplata (finaciară mitul
martirului)
Printre tehnicile de tortură folosite de Statul Islamic
- Shabeh ndash agățarea de icircnchieturi
- Snvelopa (dezvoltată icircntr-un subcapitol precedent)
- administratrea de șocuri electrice
- biciuirea
- lovirea cu bastoane
Capitolul II Consecințe psiho-sociale și societale ale torturii
II1 Consecinţe psihologice ale torturii
Tortura este folosită pentru a anihila personalitatea victimei pentru a obține informații sau mărturisiri a
unor fapteinfracțiuni comise pentru a pedepsi și pentru a răspacircndi teama icircn comunitatea victimei (ceilalți
membrii ai grupului politic sau religios ceilalți prizonieri locuitori din țară etc)
Nu toți supraviețuitorii torturii poartă cicatrici vizibile pe corp Torționarii tind să aplice mai mult
tortura psihologică deoarece icircn lipsa semnelor fizice este mai greu de dovedit și de pedepsit icircn instanță Pacircnă la
urmă amenințarea cu tortura reprezintă o tortură icircn sine
Supraviețuitorii torturii dezvoltă sentimente de rușine și de vinovăție icircn urma tratamentelor umilitoare la
care au fost supuși unii consideracircnd că și-au trădat familia prietenii țara pe ei icircnșiși
101 Napoleoni Loretta (2015) ISIS Califatul terorii București Corint pag 91 102 Coran Disponibil online httpwwwislamclujropdfcoranpdf 103 Idem 104 Idem 105 Idem 106 Napoleoni Loretta op cit pag 21
60
Profesioniștii din domeniul sănătății care lucrează la reabilitarea victimelor torturii prefer termenului
victimă supraviețuitor deoarece termenul de victimă stigmatizează persoanele ce icircncearcă să depășească
experiența107
Nu toți supraviețuitorii sunt la aceeași stare mental sau fază de reabilitare unii dintre ei neprimind
niciun sprijin de a se recupera
Indiferent dacă tortura icircndeplineşte sau nu cerinţa imediată de extragere a informaţiilor de la un
prizonier repercusiunile ajung dincolo de camera de totură afectacircnd sănătatea mintală şi dinamica societăţii
victimei
Cei mai mulţi dintre experţii icircn traumă supravieţuitorii ai torturii cercetători de sănătate mintală şi
terapeuţi - sunt de acord că diagnosticul psihiatric de SPT ( tulburarea de stres post-traumatic) este relevant
pentru victimele torturii108
Cu toate acestea aceiaşi experţi subliniază că efectele torturii merg dincolo de
diagnostice psihiatrice
S-au subliniat patru teme comune a consecinţelor torturii
1 sindrom post-traumatic ca urmare a experienţelor specifice de tortură (icircn ciuda ședințelor de reabilitare
simptomele de stres post-traumatic pot persista timp de mai mulți ani)
2 depresie ca rezultat al mai multor pierderi asociate cu tortura
3 simptome fizice care rezultă din formele specifice de tortură
4 dilema existenţială de a supravieţui icircntr-o lume icircn care tortura este o realitate
Problemele psihologice cel mai frecvent raportate de către supravieţuitorii torturii icircn studii de cercetare
includ
- simptome psihologice (anxietate depresie iritabilitate sau agresivitate instabilitate emoţională auto-
izolare sau retragere socială )
- simptome cognitive (confuzie sau dezorientare tulburări de memorie şi de concentrare)
- simptome neurovegetative (insomnii coşmaruri disfuncţie sexuală)
Interogarea prin folosirii forţei şi a unor tactici umilitoare dezumanizarea anchetaţilor au efect şi
asupra anchetatorilor care ajung să se automutileze ldquoprin torturarea altora anchetatorii se torturează pe ei
icircnşişirdquo109
II2 Reabilitarea și repararea prejudiciului provocat de tortură
Reconstrucția vieții unei persoane a cărei demnitate a fost distrusă cere timp
Consiliul internațional de reabilitare a victimelor torturii110
susține că reabilitarea ar trebui să fie
abordată din punct de vedere holistic și să ofere tratamente care să ia icircn considerare atacirct nevoile individului cacirct
și mediul cultural social și politic Centrele de reabilitare ar trebui să ofere servicii care să includă asistență
medical tratament psihoterapeutic servicii de reintegrare socială și sevicii juridice și de reparație
Rețeaua Consiliului internațional de reabilitare a victimelor torturii cuprinde 141 de centre de
reabilitare precum și programe destinate supraviețuitorilor torturii Centrele de reabilitare oferă icircngrijiri
medicale support psiho-social servicii juridice asistență financiară Efectele fizice și psihologice ale torturii
afectează icircntreaga familie prin urmare și ceilalți membrii ai familiei trebuie să beneficieze de tratament și de
consiliere111
Unul dintre obstacolele pe care le icircntacircmpină pedepsirea torturi este lipsa dovezilor icircmpotriva
presupușilor autori Cele mai multe dintre cazurile prezentate icircn justiție nu duc la pedepsirea celor vinovați
deoarece cicatricile și urmele torturii asupra corpului și a minții supraviețuitorilor nu sunt corespunzător
documentate de către medici sau nu sunt folosite de avocați112
Recunoașterea oficială că tortura a avut loc are un rol important icircn restaurarea vieții individuale și
transmite un mesaj public icircmpotriva autorizării și folosirii torturii
Detectarea semnelor supunerii la tortură fizică și psihică este posibilă și după mai mulți ani de la
săvacircrșirea ei Cu ajutorul unor tehnici științifice precum utrasonografia tomografia computerizată imagistica
prin rezonanță magnetică și scintigrafia osoasă se pot obține dovezi medicale ale unor torturi fizice Icircn plus un
107 Varouhakis Miron Interviewing victims of torture A handbook and guide for journalists Victims amp the Media Program
Michigan State University ByMedia amp Information Studies PhD Candidate 2008 Disponibil online
httpwwwvictimsjrnmsueduINTERVIEWING_VICTIMS_OF_TORTURE_pdf 108 The Effects and Effectiveness of Using Torture as an Interrogation Device Using Research to Inform the Policy Debate
Disponibil online httpswwwcguedupdffilessboscostanzo_effects_of_interrogationpdf 109 US Interrogation Policy ndash Policy studies at Dickinson College Disponibil online
httpwwwdickinsonedudepartmentslawpolicy360Torturepdf
110 International Rehabilitation Council for Torture Victims httpwwwirctorgabout-uswhat-is-the-irctaspx 111 Ibidem httpwwwirctorgwhat-is-torturerehabilitationaspx 112 International Rehabilitation Council for Torture Victims httpwwwirctorgwhat-is-tortureaccess-to-justiceaspx
61
psihiatru experimentat avacircnd cunoștințe referitoare la formele și consecințele torturii poate fi capabil să
diagnosticheze cicatricile psihologice chiar după mult timp după ce tortura a avut loc
Dacă un presupus torționar provine dintr-o țară care a ratificat Convenția icircmpotriva torturii şi altor
pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante113
statul ldquova asigura reţinerea acestei persoane
sau va lua orice alte măsuri juridice necesare pentru a asigura prezenţa acesteia Această reţinere şi aceste
măsuri trebuie să fie conforme cu legislaţia acestui stat ele nu pot fi menţinute decacirct pe o durată de timp
necesară declanşării urmăririi penale sau a unei proceduri de extrădarerdquo (Art 6 alin 1) și dacă ldquostatul
respectiv nu-l extrădează pe acesta va supune problema icircn cazurile vizate () autorităţilor sale competente
pentru exercitarea acţiunii penalerdquo (Art 7 alin 1) atacirct a torționarilor cacirct și a persoanelor ce au ordonat sau au
icircncurajat practicarea torturii
Protocolul de la Istanbul reprezintă manualul de investigare și documentare asupra torturii și a altor
tratamente și pedepse crude inumane sau degradante114
Protocolul de la Istanbul redactat de peste 75 de experți
icircn justiție sănătate și icircn drepturile omului oferă orientări extrem de utile pentru medicii și avocații ce
investighează dacă o persoană a fost torturată putacircnd astfel să prezinte probe valabile icircn instanță Redactarea
protocolului a fost inițiată de Fundația pentru Drepturile Omului din Turcia și de Medici pentru Drepturile
Omului din SUA115
II3 Etichetare și prejudecăti puterea mass-mediei
După 11 septembrie 2001 icircn funcție de zona geografică icircn care te afli să icircntacirclnești un militar american
se poate să nu fie lucrul pe care ți-l dorești cel mai mult
Icircn general blamăm o singură religie Islamul cacircnd icircncercăm să descoperim motivele ce stau icircn spatele
actelor de terorism Pacircnă la urmă care este diferența icircntre Andres Breivik116 și un islamist
Mass-media este o forță semnificativă icircn cultura modernă promovează nu doar produse ci și stări de
spirit atitudini și face posibil conceptul de celebritate atacirct de dorită de unii dintre noi Pacircnă la urmă chiar este
ldquomai bine să fii căutat pentru crimă decacirct să nu fii căutat deloc și de nimenibdquo117
Din păcate dintotdeauna au existat crime războaie foamete catastrofe natural etc Mass-media
prezintă fără icircncetare imagine suferințelor din lume Telespectatorii pot schimba canalul pentru a evita
informațiile deranjante sau se pot lăsa cuprinși de compasiune de ldquoplăcerea ambiguă a inimilor sensibilebdquo118
sau intervine fenomenul de confirmation bias ndash interpretarea informațiilor este afectată de convingerile deacutejagrave
existente119
Mas-media a fost mereu atrasă de violență Violența vinde Atentatele teroriste imaginile cu prizonieri
supuși unor tratamente crude și umilitoare prezentarea membrilor Statului Islamic decapitacircnd occidental
icircnregistrări cu ostatici icircngenuchiați icircmbrăcați icircn tunici portocalii precum uniforma prizonierilor de la
Guantanamo provoacă indignare unanimă atrăgacircnd icircn același timp
Mediatizarea cauzei prin intermediul publicității immediate transformă terorismul icircn atracție pentru
indivizii marginalizați antisociali
Intimidarea se bazează pe amenințări care pentru a fii credibile sunt icircntărite cu acte violente excesiv
mediatizate ldquoPrin impactul psihologic asupra individului și a mentalului colectiv (helliphellip) prin sentimental că ne
aflăm icircn fața unui inamic prezent nicăieri și oriunde și mai ales prin violența irațională cu care ucide jihadul
a devenit cuvacircntul care terorizeazăbdquo120
Prima transmitere a decapitărilor de către mass-mediaa fost cea a reporterului Wall Street Journal
Daniel Pearl icircn anul 2002 decapitat de Khalid Sheikh Mohammed121
113 Convenţia icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante Disponibilă online
httpwwwhotararicedorofilesfilesCONVENTIA20IMPOTRIVA20TORTURII20SI20ALTOR20PEDEPSE2
0ORI20TRATAMENTE20CU20CRUZIME20INUMANE20SAU20DEGRADANTEpdf 114 Protocolul de la Istanbul Disponibil online httpwwwohchrorgDocumentsPublicationstraining8Rev1enpdf
115 Physicians for Human Rights Disponibil online httpphysiciansforhumanrightsorg
116Karl Ove Knausgaard The Inexplicable Inside the mind of a mass killer Disponibil online
httpwwwnewyorkercommagazine20150525the-inexplicable
117 Arthur Bremer wwwalcomnewsindexssf201407where_is_man_who_shot_george_whtml 118 Braud Philippe (2008) Mic tratat de emoți sentimente și pasiuni politice Iași Polirom pag 36 119 Raymond S Nickerson (1998) Confirmation Bias A Ubiquitous Phenomenon in Many Guises disponibil pe
httppsy2ucsdedu~mckenzienickersonConfirmationBiaspdf 120 Chican Dumitru (2011) Jihad sau drumul spre Djanna București Corint pag 13 121 Napoleoni Loretta (2015) ISIS Califatul terorii București Corint pag 30
62
Icircn august 2014 au fost prezentate imagini cu primul cetățean american decapitat de Statul Islamic și
anume jurnalistul James Foley122
Facebook și Twitter au eliminat clipul video dar fost din nou pus online de
Statul Islamic
Din păcate multe dintre imaginile atroce nu mai sunt cenzurate existacircnd o concurență continuuă icircntre
Twitter Facebook YouTube etc Anul trecut pe Twitter au fost publicate fotografii icircn care membrii Statului
Islamic jucau fotbal cu capetele tăiate ale soldaților și polițiștilor irakieni123
Cu sprijinul mediilor de socializare au apărut personaje precum John jihatistulMohammed Emwazi cel
ce a apărut icircn cacircteva clipuri video ale unor decapitări Mass-media a fost saturată cu reportaje și știri despre
personaliatea acestuia fotografii din perioada copilăriei motivele posibile ale radicalizării creacircndu-se aproape
un mit folosit de politicieni pentru a justifica majorarea cheltuielilor de apărare124
Capitolul III Metodologia cercetării
1 Justificarea temei Utilizarea torturii ca un instrument acceptabil și acceptat icircn războiul icircmpotriva
terorismului a provocat dezbateri politice științifice juridice icircn icircntreaga comunitate internațională
declanșacircnd discuții despre legitimitatea și justificarea folosirii torturii icircn scopul protejării drepturilor
omului icircmpotriva amenințărilor teroriste Unul dintre elementele cheie icircn lupta icircmpotriva terorismului icircl
reprezintă obținerea de informații Presiunea de a colecta informații valoroase a dus la moduri
controversate de a obține declarații fiind discutabil dacă nevoia de informații prețioase icircn scopul
protejării securității internaționale poate justifica tortura Folosirea torturii pentru a proteja drepturile
omului icircmpotriva ameninţărilor teroriste duce la paradoxul că drepturile omului sunt icircncălcate tocmai de
protectorii lor
Am ales acestă temă deoarece dreptul la viață și la dreptul la securitate sunt drepturi fundamentale ale
omului fiecare stat fiind obligat să le protejeze Protecția icircmpotriva torturii este un drept universal al
omului și utilizarea acesteia este interzisă fără excepții de legislația internaționalăTortura ca tehnică
de interogare nu funcționează dimpotrivă declanșează o serie de consecințe negative avacircnd un impact
devastator asupra victimelor ducacircnd la radicalizarea ulterioară a conflictului și afectacircnd societatea icircn
ansamblu
2 Tema de cercetare aleasă
Percepția publică asupra utilizării torturii ca tehnică de interogatoriu
3 Documentarea prealabilă
Pentru acest proiect de cercetare am folosit mediul online și documentarea livrească reprezentată de
literatura de specialitate studii realizate asupra interogatorului sub tortură standarde legale
internaționale relevante
4 Obiective
Obiectiv general Identificarea opiniei celor intervievaţi referitor la legitimitatea
folosirii torturii icircn scopul apărării securităţii naţionale
Obiectiv specific Cunoaşterea opiniei personalui din MApN şi a studenţilor de la
facultăţile de Drept cu privire la icircncălcarea drepturilor omului prin folosirea torturii
ca tehnică de interogare
5 Universul cercetării
Pentru această cercetare voi utiliza metoda anchetei sociologice pe bază de interviu şi analiza de
conţinut
Cercetarea pe bază de interviu a fost realizată pe un eşantion de convenienţă constituit din 10 persoane
Din punct de vedere al formei icircntrebărilor am utilizat interviul structurat intensiv direct
6 Unități de analiză și icircnregistrare
Unități de analiză ndash 2 ofițeri 3 subofițeri și 5 studenți la Facultatea de Drept
Universitatea București
- 3 bloguri ale veteranilor din armata americană
122 httpeditioncnncom20140819worldmeastisis-james-foley 123 Napoleoni Lorettaop cit pag 65 124 wwwtelegraphcouknewsworldnewsislamic-state11238781Who is-Jihadi-John-in-60-secondshtml
63
Unități de icircnregistrare ndash 2 ofițeri 3 subofițeri și 5 studenți la Facultatea de Drept
Universitatea București
- 3 bloguri ale veteranilor din armata americană
7 Prezentarea ipozelor lucării de față
Obiectiv specific Analiza opinilor icircn ceea ce privește utilizarea torturii icircn scopul obținerii de informații
Ipoteză Dacă se folosește interogatoriu sub tortură se pot obține informații de icircncredere
Obiectiv specific Tortura nu poate fi justificată de nicio situație excepționalăconflicte armate
instabilitate politică orice alt fel de urgențe publice
Ipoteză Foosirea torturii icircncalcă drepturile și libertățile omului
Obiectiv specific Analiza opiniilor despre acuzațiile potrivit cărora după atentatele de la 11 septembrie
2001 CIA a avut icircn Romacircnia una sau mai multe icircnchisori icircn care deținuții au fost torturați
Ipoteză Romacircnia face parte din cioaliția mondială antiteroristă și trebuie să icircşi asume toate obligaţiile şi
consecinţele ce rezultă din acordurile icircncheiate
8 Operaţionalizarea conceptelor
Drepturile omului
Declaraţia Universală a drepturilor omului Articolul 3ldquoOrice fiinţă umană are dreptul la viaţă la
libertate şi la securitatea persoanei salerdquo Articolul 5 ldquoNimeni nu va fi supus torturi nici la pedepse sau
tratamente crude inumane sau degradante˝ Articolul 9 ldquoNimeni nu trebuie să fie arestat deţinut sau exilat icircn
mod arbitrarldquo Articolul 10 ldquoOrice persoană are dreptul icircn deplină egalitate de a fi audiată icircn mod echitabil şi
public de către un tribunal independent şi imparţial care va hotăricirc fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale fie
asupra temeiniciei oricărei acuzări icircn materie penală icircndreptată icircmpotriva sardquo125
Tortură
bdquoorice act prin care se provoacă unei persoane cu intenţie o durere sau suferinţe puternice de natură
fizică sau psihică icircn special cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o persoană terţă informaţii
sau mărturisiri de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis sau este bănuită că
l-a comis de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terţe persoane sau pentru orice alt motiv bazat pe
o formă de discriminare oricare ar fi ea atunci cacircnd o asemenea durere sau suferinţă sunt provocate de către
un agent al autorităţii publice sau orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau la instigarea sau cu
consimţămacircntul expres sau tacit al unor asemenea persoanerdquo126
Terorism
Definiții ale terorismului icircn Codul SUA Terorismul internațional icircnseamnă activități cu următoarele
trei caracteristici
Implica acte violente sau acte periculoase pentru viața umană care incalca legea
federală sau de stat
Par a fi destinate (i) de a intimida sau constracircnge o populație civilă (ii) de a
influența politica unui guvern prin intimidare sau constracircngere sau (iii) de a
afecta comportamentul unui guvern de distrugere icircn masă asasinat sau răpire și
Apar icircn principal icircn afara jurisdicției teritoriale a SUA sau depășesc granițele
naționale icircn ceea ce privește mijloacele prin care acestea sunt realizate
persoanele pe care le par destinate să intimideze sau constracircnge sau setările
regionale icircn care autorii lor opera sau de a cauta azilrdquo 127
125 Declaraţia universală a drepturilor omului Disponibilă la adresa
httpwwwohchrorgENUDHRDocumentsUDHR_Translationsrumpdf 126 Convenţia icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante Disponibilă la adresa
httpwwwhotararicedorofilesfilesCONVENTIA20IMPOTRIVA20TORTURII20SI20ALTOR20PEDEPSE2
0ORI20TRATAMENTE20CU20CRUZIME20INUMANE20SAU20DEGRADANTEpdf
127 Biroul Federal de Investigații Definiții ale terorismului Disponibil online httpswwwfbigovabout-
usinvestigateterrorismterrorism-definition
64
Definiția Biroului Federal de Investigații din SUA ldquoTerorismul este utilizarea ilegală a forţei şi
a violenţei icircmpotriva persoanelor sau bunurilor intimiarea sau constracircngerea unui guvern a populației civile
icircn scopul realizării obiectivelor politice sau sociale 128
Infracţiuni legate de activităţi teroriste
Printre acestea se numără
instigarea publică de a săvacircrşi o infracţiune teroristă
recrutarea şi instruirea pentru terorism
furtul agravat şantajul şi falsificarea de documente administrative icircn vederea săvacircrşirii unei
infracţiuni teroriste129
Obiectivele cercetării au fost atinse fiind identificate răspunsuri pro şi contra folosirii torturii icircn scopul
apărării intereselor naţionale
Ipoteza conform căreia folosirea torturii icircncalcă drepturile omului a condus la concluzia indiferent de urmărit
icircncălcarea drepturilor şi libertăţilor omului nu este justificată
Respondenţii consideră că folosirea torturii este o ultimă metodă de interogatoriu şi niciun stat nu trebuie să
angajeze icircn astfel de acţiuni care pot contribui la reacţii conform ldquoprincipiului acţiunii şi reacţiunii rdquo
Tortura nu este o formă eficientă de a obţine informaţii folosirea ei ducacircnd la confesiuni false Cu alte
cuvinte tortura ca tehnică de interogare nu funcţionează şi scopul său nu este icircndeplinit icircn realitate
Folosirea torturii pentru a proteja drepturile omului icircmpotriva ameninţărilor teroriste duce la paradoxul
că drepturile omului sunt icircncălcate de către protectorii lor
Protecţia drepturilor omului icircmpotriva terorismului precum şi eforturile de combatere a terorismului
trebuie să fie icircn conformitate cu standardele de respectare a drepturilor omului pentru a menţine legitimitatea lor
I Analiza de conţinut asupra informațiilor și comentarilor de pe 3 bloguri americane ˝Icircn ştiinţele socioumane analiza conţinutului reprezintă o serie de tehnici de cercetare cantitativ-calitativă
a comunicării verbale şi nonverbale icircn scopul identificării şi descrierii obiective şi sistematice a conţinutului
manifest şisau latent pentru a trage concluzii privind individul şi societatea sau comunicarea icircnsăşi ca proces
de interacţiune socială˝ 130
Sursa
Rezumatele articolelor
Rezumatul comentariilor
Interpretare
Concluzii
Prin tortură se neagă umanitatea individului Prin aducerea unei persoane icircntr-o poziție de neajutorare și
inducerea unei stări constante de teamă tortura duce la deteriorarea capacității individului de a funcționa
Tortura ca tehnică de interogatoriu nu este și nu duce icircn majoritatea cazurilor la rezultatele urmărite
avacircnd totodată o serie de consecințe pe termen lung Icircn primul racircnd sunt evidente consecințele psihologice și
sociale asupra supraviețuitorilor torturii și a familiilor acestora Icircn al doilea racircnd icircncălcarea drepturilor omului
mărește decalajul dintre comunitatea musulmană și icircn specia SUA
Icircn absența legii vina și vinovăția icircși pierd sensul
Protecția drepturilor omului icircmpotriva amenințărilor teroriste precum și efortul de combatere a
terorismului pentru a fi menține legitimitatea lor trebuie să fie icircn conformitate cu standardele de respectare a
drepturilor omului
Pacircnă la jumătatea secolului XX tortura a fost o formă de pedeapsă fizică Icircn ultimii zeci de ani ca
urmare a monitorizării de către comunitatea internațională a respectării drepturilor omului sunt mai mult
practicate torturile psihologice
128 Idem 129 Directiva-cadru 2002475JHA a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului Disponibilă online
httpeuropaeulegislation_summariesjustice_freedom_securityfight_against_terrorisml33168_rohtmAmendingA
ct
130 Septimiu Chelcea apud Ion Cauc Beatrice Manu Daniela Pacircrlea Laura Goran (2002)- Metodologia cercetării
sociologice Metode şi tehnici de cercetare Editura Fundaţiei Romacircnia de Macircine Bucureşti pag 87
65
Unii cercetători propun o perspectivă sociala a folosirii torturii pedeapsatortura este prezentată ca o
modalitate de a menține o structură socială ierarhică și astfel oamenii tind să favorizeze aplicarea unor pedepse
mai aspre icircmpotriva grupurilor subordonate
Anexa nr 1
Icircndrumări pentru evaluarea medicală a torturii şi a relelor-tratamente
Următoarele icircndrumări au la bază Protocolul de la Istambul Manual pentru Investigarea Eficientă şi
Documentarea Asupra Torturii şi a Altor Tratamente Crude Inumane şisau Degradante sau Pedepse Aceste
icircndrumări nu se vor a fi o prescripţie fixă ci ele trebuie aplicate avacircndu-se icircn vedere scopul evaluării şi resursele
disponibile Evaluarea dovezilor fizice şi psihologice ale torturii şi a relelor-tratamente se poate desfăşura de
către unul sau mai mulţi medici icircn funcţie de specialitatea lor
I Informaţiile legate de caz
Data examinării _________________ Examen cerut de (numefuncţia) ______________
Raport de caz nr ________________ Durata evaluării _________ ore ________ minute
Prenumele subiectului ________________ Data naşterii ________ Locul naşterii ______
Numele de familie al subiectului ___________________________________ Sexul ____
Motivul examinării ___________________________ ID al subiectului Nr ___________
Numele medicului _______________________ Translator (danu) nume ___________
S-a dat consimţămacircntul danu
Dacă nu de ce ________________________________
Subiectul este icircnsoţit de (numefuncţie) _______________________________________
Persoane prezente icircn timpul examinării (numefuncţia) ___________________________
Subiectul este constracircns icircn timpul examinării danu Dacă bdquodardquo cumde ce __________
Raport medical transferat către (numefuncţiaNr ID) ____________________________
________________________Data transferului ___________Ora transferului _________
Evaluareainvestigarea medicală se desfăşoară fără restricţii (pentru subiecţii aflaţi icircn
custodie) danu
Oferiţi detalii despre orice constracircngeri _______________________________________
II Specializările medicului (pentru dovezile necesare icircn instanţă)
Studiile de medicină şi pregătirea clinică
Pregătirea psihologicăpsihiatrică
Experienţa icircn cercetarea dovezilor torturii şi a relelor-tratamente
Expertiza regională icircn domeniul Drepturilor Omului relevantă pentru investigaţie
Publicaţii relevante prezentări şi cursuri de pregătire
Curriculum vitae
III Declaraţii privind autenticitatea mărturiei (pentru dovezile necesare icircn instanţă)
De exemplu bdquoCunosc personal faptele afirmate mai jos cu excepţia celor afirmate pe baza relatării pe
care o consider adevărată Voi fi pregătit să depun mărturie icircn instanţă referitor la afirmaţiile de mai jos bazate
pe cunoştinţele mele personale şi pe convingerirdquo
IV Informaţii de fond
Informaţii generale (vacircrstă ocupaţie educaţie componenţa familiei etc)
Trecutul medical
66
Trecerea icircn revistă a evaluărilor medicale anterioare asupra torturii şi a relelor-tratamente
V Afirmaţiile de tortură şi rele-tratamente
1 Rezumat despre perioada de detenţie şi abuz
2 Circumstanţele arestului şi ale detenţiei
3 Locul iniţial şi cele ulterioare de detenţie (cronologie transport şi condiţiile de detenţie)
4 Relatarea torturii sau a relelor tratamente (icircn fiecare loc de detenţie)
5 Trecerea icircn revistă a metodelor de tortură
VI Simptoame fizice şi dizabilităţi
Descrieţi evoluţia simptoamelor acute şi cronice dizabilităţile şi procesele ulterioare de vindecare
1 Simptoame şi dizabilităţi acute
2 Simptoame şi dizabilităţi cornice
VII Examinarea fizică
1 Condiţia generală
2 Pielea
3 Faţa şi capul
4 Ochii urechile nasul şi gacirctul
5 Cavitatea orală şi dinţii
6 Pieptul şi abdomenul (inclusiv semnele distinctive sau din născare)
7 Sistemul uro-genital
8 Sistemul muscular
9 Sistemul nervos central şi periferic
VII Examenultrecutul psihologic
1 Metode de evaluare
2 Simptoame psihologice actuale
3 Perioada post-tortură
4 Perioada pre-tortură
5 Trecutul psihologicpsihiatric
6 Istoricul privind folosirea substanţelor şi abuzul
7 Examinarea stării mintale
8 Evaluarea funcţionării din punct de vedere social
9 Testarea psihologică (vezi capitolul VIC1 pentru indicaţii şi limitări)
10 Testarea neuro-psihologică (vezi capitolul VIC4 pentru indicaţii şi limitări)
IX Fotografii
X Rezultatul testelor diagnostice (vezi anexa II pentru indicaţii şi limite)
XI Consultaţii
XII Interpretarea constatărilor
1 Constatările fizice
A Se va corela gradul de consistenţă icircntre reclamaţiile de abuz pe de o parte şi istoricul simptoamelor
fizice acute şi cronice şi dizabilităţi pe de alta
B Se va corela gradul de conformitate dintre constatările efectuate icircn urma examenului fizic şi
reclamaţiile de abuz (Notă Absenţa constatărilor fizice nu exclude posibilitatea ca tortura sau relele-tratamente
să fi avut loc)
C Se va corela gradul de conformitate dintre constatările efectuate icircn urma examinării individului pe
de o parte şi cunoştinţele locale despre metode de tortură cu efectele lor frecvente pe de alta
2 Constatările psihologice
A Se va corela gradul de conformitate dintre constatările psihologice şi presupusa tortură
B Se va oferi o evaluare dacă constatările psihologice reprezintă reacţii tipice sau de aşteptat pentru
stresul extrem icircn contextul social şi cultural al individului
C Precizaţi starea individului pe parcursul fluctuant al tulburărilor mintale provocate de traume de
exemplu care este relaţia cadrului temporal cu tortura şi icircn ce moment al procesului de recuperare se află
individul
67
D Identificaţi factorii de stres co-existenţi care pot influenţa individul (de exemplu persecuţii continue
migrare forţată exil pierderea familiei şi a rolului social etc) şi posibilul impact al acestora asupra individului
E Menţionaţi condiţiile fizice care pot contribui la tabloul clinic icircn special cu privire la posibilele
dovezi ale traumatismului cranian care se susţin a fi urmări ale perioadei de detenţie sau ale torturii
XIII Concluzii şi recomandări
1 Afirmarea opiniei cu privire la gradul de coerenţă dintre toate sursele de dovezi menţionate mai sus
(constatările fizice şi psihologice informaţiile despre trecut fotografii rezultatele testelor diagnostice
cunoaşterea practicilor locale de tortură rapoartele de consultare etc) precum şi acuzaţiile de tortură sau rele-
tratamente
2 Prezentarea simptoamelor şi a dizabilităţilor de care individul continuă să sufere ca urmare a
presupusului abuz
3 Recomandări pentru evaluarea ulterioară şi pentru asistenţa individului
XIV Declaraţia de veridicitate (pentru dovezile necesare icircn instanţă)
De exemplu bdquoDeclar cunoscacircnd consecinţele mărturiei false icircn conformitate cu legile din (ţara)
precum că informaţiile de mai sus sunt corecte şi că această declaraţie scrisă a fost scrisă la (data) icircn
(oraşul) (statul sau provincia)rdquo
XV Declaraţie asupra restricţiilor referitoare la evaluarea investigarea medicală
(pentru subiecţii aflaţi icircn custodie)
De exemplu bdquonoi subsemnaţii medici certificăm personal faptul că ni s-a permis să ne desfăşurăm activitatea icircn
mod liber şi independent şi ni s-a permis să vorbim şi să examinăm (subiectul) icircntr-un cadru privat fără nici o
restricţie şi fără nici o formă de presiune din partea autorităţilorrdquo sau bdquonoi subsemnaţii medici a trebuit să ne
desfăşurăm activitatea cu următoarele restricţii rdquo
XVI Semnătura medicului (medicilor) data şi locul
XVII Anexe relevante
Schiţe anatomice pentru identificarea torturii şi a relelor-tratamente fotografii consultaţii şi rezultate
ale testelor diagnostice o copie a curriculum-ului vitae al medicului alte documente
Anexa nr 2
Ghid de interviu adresat personalului din cadrul Ministerului
Apărării Naționale și studenților la Facultatea de Drept
Notă informativă Datele vor fi folosite exclusiv icircn scop științific răspusurile fiind confidențiale și anonime
1 Care credeți că este cel mai important drept al omului Argumentați
2 Nominalizați o țară icircn care după părerea dvs nu sunt respectate drepturile omului Ce drepturi ale
omului considerați că sunt icircncălcate
3 Puteți să vă gacircndiți la un stat care icircn lupta icircmpotriva terorismului icircncalcă drepturile omului
Considerați justificată această abordare
4 Considerați religia una dintre cauzele conflictelor din lume
5 Ce părere aveți despre terorism Dar despre partidele politice care sprijină organizațiile teroriste
68
6 Credeți că există vreo diferență icircntre un bdquoteroristrdquo și un bdquoluptător pentru libertaterdquo Vă rog să
argumentați răspunsul
7 Ce icircnțelegeți prin expresia bdquoscopul scuză mijloacelerdquo Sunteți de acord cu ea
8 Ce părere aveți despre folosirea torturii icircn scopul obținerii de informații care ar putea salva vieți
9 Considerați tortura o tehnică eficientă de interogatoriu
10 Icircn opinia dvs prin folosirea torturii ca tehnică de interogare se pot obține informații reale și de
icircncredere De ce sau de ce nu
11 Din punctul dvs de vedere este un fel de tortură psihică pentru un extremist islamic să fie
interogat de o femeie sau de un creştin
12 Care este părerea dvs despre faptul că folosirea torturii de către serviciile de informații a contribuit la
radicalizarea unor musulmani moderați Considerați legitimă acestă afirmație
13 Persoanele care utilizează tortura indiferent de scopul urmărit ar trebui pedepsite
14 Care este opinia dvs despre implicarea directă sau indirectă a autorităților din diferite țări icircn acte de
tortură Autorizarea icircndreptățește practicarea torturii
15 Considerați credibilă informația potrivit căreia icircn Romacircnia a funcționat o icircnchisoare secretă CIA De ce
sau de ce nu
16 Ce părere aveți despre eventuala folosire pe teritorul Romacircniei a tehnicilor dure de interogare icircmpotriva
suspecților de terrorism
17 Considerați că victimele torturii și combatantii hors de combat (prizonierii răniții) ar trebui să
beneficieze de o protecție specială Cum ar trebui ca aceste persoane să fie protejate icircn mod special
69
INFRACTORII ȘI VICTIMELE IcircN CYBERSPAȚIU131
Dr Adrian Cristian Moise
Cercetător postdoctoral Universitatea Titu Maiorescu din București Facultatea de Drept
Abstract
Criminological studies carried out up to now indicate that there are biological social psychological
cultural political and economic components which favour criminal behaviour in cyberspace which define the
personality the character and the behaviour of offenders Criminological researchers who specialised in
knowing and understanding criminality and victimisation in cyberspace periodically carried out studies in
relation to the categories of offenders in cyberspace Determining the categories of offenders in cyberspace
depends both on a combination of social technological and legal factors and on the way in which these
categories of offenders are defined Understanding the motivation of offenders in cyberspace is useful within the
carrying out of an investigation to establish the profile of the offender in the cyberspace in order to correctly
identify the suspect Also in the article is analysed the personality of the offender in cyberspace which implies
an approach of all social factors which determine and influence the criminal behaviour in virtual space as well
as the psychic characteristics of the offender in the cyberspace Victimisation in cyberspace refers to the process
through which some persons or organisations are affected by the crimes committed in cyberspace In the article
are presented and analysed three types of victimisation primary secondary and tertiary which depend on who
suffers the prejudice or the loss
Key-words cybercrime cyberspace offender victim
1 Infracțiunea săvacircrșită icircn cyberspațiu
Cyberspațiul reprezintă un domeniu global icircn mediul informațional constacircnd din rețeaua interdependentă
de infrastructuri informatice incluzacircnd Internet-ul rețelele de comunicații electronice sistemele informatice
procesoarele și controlerele icircncorporate Icircn principiu cyberspațiul nu trebuie să fie confundat cu Internetul real
(ca rețea) ci trebuie privit ca icircnsumacircnd aspectele sociale și psihologice pe care i le conferă prin utilizare
psihicul uman individual și societatea icircn ansamblu132
Cyberspațiul cuprinde identitățile și obiectele care există icircn
rețelele de computere utilizate de indivizii umani icircn diverse scopuri
Avacircnd icircn vedere prevederile art15 alin1 din Codul penal putem aprecia faptul că infracțiunea din
cyberspațiu reprezintă o faptă comisă icircn aria noilor tehnologii care trebuie să fie prevăzută de legea penală să
fie săvacircrșită cu vinovăție nejustificată și imputabilă persoanei care a săvacircrșit-o Criminalitatea icircn cyberspațiu
reprezintă o noțiune vastă şi generică care se referă la infracţiunile comise utilizacircnd computerele şi reţeaua
Internet133
Infracţiunea ca fenomen care se petrece icircn realitatea socială icircmbracă următoarele aspecte aspectul
material care reprezintă o manifestare exterioară a individului aspectul uman care reprezintă o activitate
131 bdquoAceastă lucrare a fost finanțată din contractul POSDRU15915S141699 proiect strategic ID 141699 cofinanțat
din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013rdquo 132 Giurcan Gigi Rezumat Teză de Doctorat Terorismul cibernetic Universitatea București Facultatea de Sociologie și
Asistență Socială 2010 p13 disponibilă pe site-ul
httpwwwunibucrostudiesDoctorate2010NoiembrieGiucan2520Gigi2520-
2520Terorismul2520ciberneticTERORISMUL2520CIBERNETIC2520REZUMATpdf consultat la 26072015 133 Michael Cross Scene of the cybercrime Ediția a II-a Ed Syngress Publishing Inc Rockland Massachusetts 2008 p2
70
omenească aspectul social care priveşte relaţiile sociale aspectul moral-politic care reprezintă atitudinea morală
şi politică a făptuitorului faţă de valorile sociale aspectul juridic care reprezintă o icircncălcare a unei norme
juridice penale134
Infracțiunea care se săvacircrșește icircn cyberspațiu este analizată atacirct ca act individual antisocial cacirct
și ca act juridic Icircn paleta infracţiunilor comise icircn spaţiul virtual nu se poate concepe ca o faptă de natură penală
să nu urmărească icircncălcarea unor valori ocrotite de lege
Analiza criminologică a infracțiunilor ca fapte antisociale individuale urmărește cunoașterea din punct de
vedere științific a condițiilor și a cauzelor care generează faptele penale icircn scopul de a perfecționa actul de
justiție penală135
Există mai multe diferențe icircntre criminalitatea care se săvacircrșește icircn cyberspațiu și criminalitatea
tradițională atacirct icircn comiterea infracțiunilor cacirct și referitor la investigarea acestora Această situație creează o
dificultate pentru urmărirea descoperirea și condamnarea infractorilor din cyberspațiu icircn cadrul sistemului
juridic actual De exemplu de multe ori infractorul din cyberspațiu este departe de locul unde se săvacircrșește fapta
ilicită Infractorii din cyberspațiu pot alege locul unde ei se vor afla icircn momentul cacircnd infracțiunea se săvacircrșește
icircntrucacirct criminalitatea din cyberspațiu nu necesită prezența fizică a infractorului la locul săvacircrșirii faptei ilicite
Referitor la furtul de date informatice spre deosebire de furtul tradițional infractorul din cyberspațiu are mai
multe opțiuni de unde poate fura datele informatice icircn primul racircnd infractorii din cyberspațiu pot fura datele
informatice din server-ul principal icircn al doilea racircnd din server-ul back up care deține o copie completă a server-
ului principal icircn al treilea racircnd icircn timpul schimbului de date dintre cele două puncte de emisie și recepție și icircn al
patrulea racircnd prin intermediul unei pagini web care prezintă datele pentru utilizatorul final Consider că nu este
importantă tot timpul metoda aleasă de infractorul din cyberspațiu pentru a săvacircrși fapta ilicită icircntrucacirct există o
șansă mare ca atacul să treacă neobservat de către victimă
Icircn icircncercarea de a defini crimele care se săvacircrșesc icircn cyberspațiu consider că este important să se aibă icircn
vedere dimensiunile spațiale și temporale ale criminalității și devianței Crimele tradiționale sau offline prezintă
anumite caracteristici generale care sunt statice icircn timp și spațiu Infractorii icircn mediul offline sunt prezenți icircntr-
un anumit moment și icircntr-un anumit loc pentru a săvacircrși o infracțiune Același lucru poate fi susținut și pentru
țintele infracțiunii (victimele proprietatea etc) care se află icircn aceleași dimensiuni spațiale și temporale cu cele
ale infractorului136
Pentru ca o infracțiune să fie săvacircrșită icircn mediul offline aceasta trebuie să fie recunoscută ca
o infracțiune aflată icircn interiorul constracircngerilor temporale și spațiale Prin urmare sunt de părere că legea și
normele sociale convenționale la un moment dat și icircntr-un anumit loc trebuie să recunoască un comportament ca
fiind ilicit pentru ca acesta să fie considerat ca fiind infracțional
Caracteristicile criminalității din cyberspațiu sunt diferite de cele ale infracțiunilor offline Acest lucru se
datorează icircn primul racircnd dezvoltării tehnologiei informației și comunicațiilor137
Rețelele informaționale permit
ca spațiul și timpul să fie separate acest lucru icircnsemnacircnd că o acțiune aflată icircntr-o zonă spațio-temporală să aibă
efect icircn afara acestei restricții138
Referitor la activitatea infracțională aceasta icircnseamnă că infractorii din
cyberspațiu au posibilitatea de a ataca victimele lor de la distanță
Dimensiunea temporală a criminalității din cyberspațiu de asemenea este afectată Noile tehnologii
permit infractorilor să comită o infracțiune icircn cyberspațiu icircntr-un timp mult mai rapid decacirct icircn spațiul offline De
exemplu o tranzacție ilegală poate avea loc la o distanță foarte mare icircn cacircteva milisecunde sau o persoană poate
fi hărțuită icircn mediul online la o distanță mare icircn timp real
2 Infractorul icircn cyberspațiu
Codul penal din Romacircnia nu a prezentat o definiție a infractorului icircnsă această noțiune conform
prevederilor articolelor 46-48 din Codul penal se referă la persoana care a săvacircrșit o infracțiune icircn calitate de
autor coautor instigator sau complice Avacircnd icircn vedere prevederile art15 alin1 din Codul penal rezultă faptul
că infractorul reprezintă acea persoană care săvacircrșește cu vinovăție o faptă prevăzută și sancționată de legea
penală Ținacircndu-se cont de studiile criminologice efectuate pacircnă icircn prezent icircn literatura de specialitate s-a
observat faptul că există componente de ordin biologic social psihologic cultural politic economic care
favorizează conduita infracțională care definește personalitatea caracterul și conduita infractorilor Așadar icircn
domeniul criminologiei calitatea de infractor constă icircn cunoașterea mecanismelor și factorilor care generează
rezoluția infracțională și conduita criminală139
134 Constantin Mitrache Cristian Mitrache Drept penal romacircn Partea Generală Ediţia a III-a Ed Universul Juridic
Bucureşti 2004 p103 135 Gavril Paraschiv Daniel-Ștefan Paraschiv Elena Paraschiv Criminologie Evoluția cercetărilor privind cauzalitatea
și prevenirea infracțiunilor Ed Pro Universitaria București 2014 p18 136 Matthew Williams Virtually Criminal Crime deviance and regulation online Taylor amp Francis Group Routledge
New York 2006 p19 137 Steve Woolgar Virtual Society ndash Technology Cyberbole Reality Ed Oxford University Press Oxford 2002 p25 și
urm 138 Anthony Giddens The Consequences of Modernity Ed Polity Press Cambridge 1991 p88 139 Idem p58
71
Infractorii din cyberspațiu pot fi experți icircn domeniul noilor tehnologii cum sunt de exemplu hackerii
experții icircn securitatea sistemelor informatice programatorii și alți specialiști icircn domeniul Internetului De
asemenea infractorii din cyberspațiu pot acționa ca un grup organizat prin schimbul de informații fără a dezvălui
identitatea lor pe Internet icircngreunacircnd activitățile de investigare ale organelor de punere icircn a aplicare a legii140
21 Clasificarea infractorilor din cyberspațiu
Cercetătorii criminologi care s-au specializat icircn cunoașterea și icircnțelegerea criminalității și victimizării icircn
cyberspațiu au realizat periodic studii icircn legătură cu categoriile de infractori icircn cyberspațiu Eforturile acestora
completează modificările și noua icircnțelegere despre categoriile de infractori icircn cyberspațiu aduse prin evoluțiile
dreptului și a tehnologiei informației și comunicațiilor
Unii cercetători criminologi au susținut ideea că nu este tocmai adecvată icircncercarea de a clasifica
infractorii din cyberspațiu deoarece criminalitatea din cyberspațiu este foarte răspacircndită icircncacirct realizarea
profilului infractorilor nu este practică sau folositoare
Este dificil de a răspunde la icircntrebarea care sunt categoriile de infractori icircn cyberspațiu nu numai
datorită faptului că orice persoană poate realiza un abuz asupra unui sistem informatic ci și datorită evoluției
normelor sociale și standardelor culturale referitoare la comportamentul etic Astfel apreciem faptul că ceea ce
o persoană consideră imoral necorespunzător din punct de vedere social sau ilegal poate să nu fie considerat icircn
același mod de către o altă persoană
Prin urmare stabilirea categoriilor de infractorii icircn cyberspațiu depinde atacirct de o combinație de factori
sociali tehnologici și legali cacirct și de modul icircn care aceste categorii de infractori sunt definite
O clasificare cuprinzătoare a infractorilor din cyberspațiu este următoarea141
1 Utilizatorii neglijenţi care violează politicile de securitate sau nu respectă practicile de
securitate şi prin urmare datele care se află icircn reţea pot fi afectate
2 Infractorii tradiţionali care comit infracţiuni convenţionale aceștia folosind computere sau alte
tipuri de dispozitive electronice pentru comunicaţii şi care păstrează icircnregistrările icircn sprijinul activităţilor lor
infracţionale
3 Şarlatanii şi hoţii incluzacircnd pe aceia care practică activităţi de bdquophishingrdquo bdquospoofingrdquo bdquospimmingrdquo
(mesaje comerciale nesolicitate trimise printr-un sistem de mesagerie instantanee) sau bdquoicircnşalărdquo oamenii icircn alte moduri
icircn vederea obţinerii de cacircştiguri financiare
4 Hacker-ii computer trespassers (intruşii informatici) şi password crackers (spărgătorii de
parole) cunoscuţi şi sub numele de hacker-i bdquowhite hatrdquo sau bdquogray hatrdquo care urmacircnd tradiţia eticii originale a
hacker-ilor folosesc computerele pentru a explora ilegal pentru a icircnvăţa şi pentru a prelua controlul asupra
sistemelor ca să facă pozne şi care ar putea să găsească să exploateze sau să expună vulnerabilităţile de
securitate
5 Creatorii şi distribuitorii de cod cu intenţii criminale (malicious code writers and distributors)
care creează copiază sau lansează viruşi perturbatori sau distructivi cai troieni viermi sau programe
adwarespyware
6 Piraţii de muzică de filme şi de software care folosesc tehnologia informaţiei și
comunicațiilor pentru a icircncălca drepturile de autor prin copierea distribuirea descărcarea vacircnzarea sau posesia
ilegală de aplicaţii de fişiere de date sau de cod
7 Hărţuitorii care utilizează tehnologiile pentru a ameninţa a deranja sau a obliga
8 Hărţuitorii pedofilii sau alţi infractori cyber sex care folosesc metode online atunci cacircnd au nevoie să obţină
plăcere sexuală ilegală de la oameni sau să obţină controlul asupra acestora
9 Trişorii academici care utilizează o varietate de instrumente şi tehnici pentru a plagia sau
pentru a trişa atunci cacircnd e vorba de realizarea de lucrări sau de susţinerea de examene sau care falsifică metode
de cercetare sau descoperiri icircn vederea obţinerii profitului sau a faimei
10 Infractorii organizaţi care folosesc computere sau dispozitive electronice icircn cursul afacerilor
lor legale şi ilegale
11 Spionii industriali guvernamentali şi independenţi care folosesc instrumente şi metode de
spionaj de o complexitate variată incluzacircnd spyware-ul142
şi aplicaţiile keylogger143
pentru a spiona icircn scopuri
personale sau profesionale
140 Nick Nykodym Robert Taylor Julia Vilela Criminal profiling and insider cyber crime Revista Digital Investigation
nr22005 p261-266 141 Samuel C McQuade III Encyclopedia of cybercrime Ed Greenwood Publishing Group Inc Westport Connecticut
2009 p46 142 Spyware-ul reprezintă termenul general utilizat pentru a descrie un software care icircncalcă securitatea personală a
utilizatorului Prin natura sa spyware-ul este capabil de colectarea şi transferarea informaţiilor personale cum ar fi adresele
de e-mail numele utilizatorilor parole şi numere de cărţi de credit 143 Keylogger-ul reprezintă un mic dispozitiv hardware sau un program care icircnregistrează fiecare tastă pe care o apasă un
utilizator şi trimite informaţiile către persoana care a instalat dispozitivul sau programul
72
12 Teroriştii pe Internet care caută să icircşi promoveze scopurile sociale religioase sau politice prin
inducerea fricii pe scară largă sau prin deteriorarea fie a infrastructurii critice fie a infrastructurii informaţionale
critice
22 Motivația infractorilor din cyberspațiu Icircnțelegerea motivației infractorilor din cyberspațiu este utilă icircn cadrul desfășurării unei investigări pentru
stabilirea profilului infractorului din cyberspațiu icircn scopul identificării corecte a suspectului
Cele mai des icircntacirclnite motive pentru săvacircrșirea infracțiunilor din cyberspațiu sunt următoarele144
Amuzamentul
Hackerii tinerii reprezintă acei infractori din cyberspațiu care au această motivație infracțională Din
categoria hackerilor tineri fac parte următorii infractori pionierii care sunt fascinați de noile tehnologii și icircnvață
cum funcționează sistemele informatice derbedeii reprezintă niște hackeri jucăuși care nu intenționează să facă
rău nici unei persoane putacircnd oricacircnd accesa neautorizat un site web și lăsa un mesaj inofensiv exploratorii
care sunt caracterizați de curiozitatea de a pătrunde neautorizat icircn sistemele informatice și icircn rețelele informatice
doar icircn scopul de a cunonoaște ce se află icircn acestea jucătorii care accesează neautorizat sistemele informatice icircn
tocmai ca pe un joc prin testarea măsurilor de securitate fiind motivați de dorința de a le accesa
Subliniem faptul că oricare dintre cele patru categorii de hackeri tineri poate deveni dependentă din punct
de vedere psihologic de activitatea pe care o desfășoară Astfel la un moment dat această activitate desfășurată
de cele patru categorii de hackeri tineri se va transforma dintr-o activitate de amuzament icircntr-una obișnuită
Caracteristica definitorie pentru hackerii care au ca motivație infracțională amuzamentul este sentimentul de
bucurie Observăm faptul că spre deosebire de alți infractori cibernetici care utilizează sistemele informatice și
rețeaua Internet ca mijloace pentru un scop pentru hackerii care au ca motivație infracțională amuzamentul
hackingul reprezintă un scop icircn sine De asemenea aceștia consideră ssistemul informatic ca fiind o jucărie iar
icircntreaga rețea Internet ca fiind locul lor de joacă
Hackerii care au ca motivație infracțională amuzamentul nu realizează vreun cacircștig financiar icircn urma
desfășurării activității lor De fapt această activitate trebuie privită ca pe un hobby costisitor pentru acest tip de
criminali care icircși modernizează icircn permanență propriile sisteme informatice icircn scopul obținerii unor acțiuni
performante
Profiturile financiare
Majoritatea infracțiunilor săvacircrșite icircn cyberspațiu au ca motivație infracțională obținerea de cacircștiguri
financiare
Motivele emoționale Multe dintre infracțiunile cibernetice sunt săvacircrșite și datorită unor motive emoționale cum sunt
supărarea furia sau chiar răzbunarea pentru greșelile reale sau imaginare
Furia icirci poate determina pe oameni să săvacircrșească anumite fapte pe care icircn mod normal nu le ar săvacircrși
O persoană foarte supărată este temporar cel puțin o persoană tulburată emoțional
Infractorii cibernetici care acționează din furie ar putea fi de exemplu soți disprețuiți angajați concediați
parteneri de afaceri care se simt că au fost icircnșelați sau furați etc Răzbunarea diferă de furie prin aceea că este de
obicei mai bine planificată și nu este un răspuns imediat Aceste caracteristici ale răzbunării o determină să fie un
act mai puțin emoțional și prin urmare mai periculos deoarece infractorii cibernetici motivați de răzbunare
beneficiază de un timp mai mare pentru a-și icircntocmi planul să-și acopere urmele lor și să-și reducă posibilitatea
de a fi prinși Infractorii cibernetici motivați de furie pot fi orice persoană care icircn mod obișnuit nu este angajată
icircntr-o activitate infracțională
Furia și răzbunarea nu reprezintă singurele motivații infracționale care implică emoții Infractorii din
cyberspațiu comit infracțiuni și ca urmare a altor motivații infracționale de ordin emoțional sau psihologic De
exemplu unii hackeri ar putea accesa neautorizat unele sisteme informatice icircn scopul dovedirii unui grup de
hackeri că pot efectua acest lucru obținacircnd icircn final un sentiment de apartenență la acel grup De fapt uneori
hackerii săvacircrșesc acte icircn grupuri pe care de altfel nu le-ar săvacircrși icircn mod individual
Totodată infractorii din cyberspațiu săvacircrșesc infracțiuni icircn scopul obținerii de atenție Un alt motiv
emoțional al infractorilor cibernetici icircl reprezintă loialitatea față de prieteni și dorința de a-l ajuta
Motivele politice Infractorii cibernetici care săvacircrșesc infracțiuni din motive politice cuprind membrii ai grupurilor
extremiste care utilizează Internetul pentru a răspacircndi propaganda a ataca diferite site-uri web și rețele ale
dușmanilor politici a fura bani icircn scopul finanțării activităților lor sau pentru a-și coordona și planifica
activitățile lor
Infractorii din cyberspațiu care săvacircrșesc infracțiuni din motive politice cuprind o gamă largă de
criminali pornind de la hackerii care doar doresc să facă o declarație politică pacircnă la grupurile teroriste
organizate cum sunt de exemplu Hezbollah Hamas și Al-Qaida
144 Debra Littlejohn Shinder Ed Tittel Scene of the Cybercrime Computer Forensics Handbook Ed Syngress Publishing
Inc Rockland Massachusetts 2002 p113-119
73
Cyberterrorism-ul se referă la utilizarea Internetului și a funcțiilor sistemelor informatice icircn scopul
perturbării sau icircnchiderii infrastructurii critice și a serviciilor guvernamentale ale unei țări
Impulsurile sexuale Icircn literatura de specialitate există dezbateri de mult timp printre psihologi și psihiatri referitoare la cauzele
care determină apariția comportamentului sexual deviant ce reprezintă un comportament sexual care este icircn
afara legii sau icircncalcă normele sociale Nu orice comportament deviant sexual este ilegal sau considerat
dăunător Icircn situația cacircnd stimularea sexuală este asociată cu violența sau cu ținte nepotrivite cum sunt de
exemplu copiii atunci se creează condiții favorabile de săvacircrșire a unor activități infracționale care pot avea
urmări grave
Afecțiunile psihice grave
Unele persoane sunt motivate să se angajeze icircntr-un comportament ilegal și antisocial pentru ascunderea
unor afecțiuni psihice ce se manifestă prin următoarele simptome lipsa de control a impulsurilor lipsa de
inhibare halucinații paranoia hiperactivitate incapacitatea de a se concentra existența unor deficiențe icircn
comunicare Astfel subliniem faptul că este mult mai ușor pentru acești infractori să-și ascundă boala psihică de
care suferă icircn mediul online unde nu trebuie să vină icircn contact fizic cu alte persoane decacirct icircn spațiul real
Prin urmare considerăm faptul că infracționalitatea săvacircrșită icircn cyberspațiu ce este motivată de afecțiuni
psihice grave este dificil de investigat tocmai pentru că motivațiile criminalului nu sunt logice sau raționale
23 Personalitatea infractorului icircn cyberspațiu
Personalitatea reprezintă un element stabil al conduitei unei persoane ceea ce o caracterizează și o
diferențiază de o altă persoană145
Cunoașterea personalității infractorului este importantă pentru identificarea măsurilor de prevenire și
combatere a fenomenului criminalității
Studiul personalității criminalului icircn cyberspațiu implică o abordare a tututor factorilor sociali care
determină și influențează comportamentul infracțional icircn spațiul virtual precum și a caracteristicilor psihice ale
infractorului din cyberspațiu
Criminologia analizează modul cum influențează săvacircrșirea infracțiunilor cele trei elemente ale
personalității temperamentul aptitudinile și caracterul
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalității și reprezintă ansamblul trăsăturilor
fiziologice și nervoase ale unei persoane care determină diferențieri psihice și de comportament icircntre indivizi
Aptitudinile reprezintă dispoziții naturale și dobacircndite de a efectua anumite sarcini
Caracterul se referă la trăsăturile particularitățile și valorile icircn funcție de care o persoană se ghidează icircn
acțiunile privind relațiile pe care le are icircn societate146
Fiecare infracțiune săvacircrșită icircn cyberspațiu are o anumită particularitate pe care trebuie să o avem icircn
vedere iar posibilitatea de săvacircrșire a unei infracțiuni este determinată de o serie de trăsături de personalitate ce
sunt influențate de factori cum sunt de exemplu vacircrsta și sexul criminalului din cyberspațiu anumite dizabilități
psihice etc
Principalele componente ale structurii personalității criminalului din cyberspațiu sunt următoarele147
Factorii biologici și ereditari
Cel mai apropiat mediu social familia și statutul socio-economic al membrilor acesteia particularități
privind educația copiilor școala atitudinea față de procesul de icircnvățare relațiile cu profesorii și colegii de clasă
prietenii și statutul lor social valorile și statutul copilului icircntr-un grup de prieteni
Caracteristicile personale și psihologice caracteristicile caracterului și temperamentului sfera valorii
motivaționale nivelul de pretenții stima față de propria persoană și eventualele conflicte icircn acest domeniu
relația referitoare la profesia aleasă icircnțelegerea motivației privind alegerea profesiei locul profesiei alese icircn
sistemul de valori al societății planurile de viitor
Nivelul de conștientizare a reglementării juridice privind desfășurarea activităților icircn mediul
online
Factorii referitori la relațiile de familie care afectează formarea personalității copilului ce au favorizat
apariția comportamentului criminal icircn cyberspațiu sunt următorii creșterea minorilor icircn cadrul familiilor
monoparentale existența unei educații familiale avacircnd o moralitate scăzută lipsa unor relații normale icircntre
părinți și copii
145 Norbert Sillamy Larousse Dicționar de psihologie Ediție tradusă de dr Leonard Gavriliu Ed Universul Enciclopedic
București 1998 p231 146 Gavril Paraschiv Daniel-Ștefan Paraschiv Elena Paraschiv opcit p68 147 Solomia Fedushko Natalia Bardyn Algorithm of the cyber criminals identification Global Journal of Engineering
Design amp Technology Global Institute for Research amp Education Volume 2 No4 July-August 2013 p57 disponibil pe
site-ul httpwwwgifreorggjedtgjedtbackissuesaspx consultat la 29072015
74
Un exemplu de personalitate a infractorului icircn cyberspațiu icircl constituie personalitatea hacker-ului care
este infractorul ce săvacircrșește infracțiunea de acces neautorizat la un sistem informatic sau la o rețea informatică
Există mai multe caracteristici principale privind personalitatea infractorului icircn cyberspațiu care sunt
comune pentru toate categoriile de hackeri148
Icircn primul racircnd prin natura preocupărilor lor hackerii tind să fie
orientați spre detaliu icircn scopul adunării de informații referitoare la o țintă
O a doua caracteristică a personalității hackerilor este persistența icircn acțiunile lor aceștia petrecacircnd o
perioadă mare de timp icircn scopul de a accesa neautorizat un sistem țintă Obținerea informațiilor hackerilor despre
țintă cum ar fi a datelor pe care ținta le deține a vulnerabilităților țintei și ce alte sisteme sunt conectate la țintă
necesită un timp icircndelungat
A treia caracteristică a personalității hackerilor este respectul de sine Icircn literatura de specialitate s-a
subliniat faptul că nivelul respectului de sine depinde de nivelul de calificare Hackerii cu respect de sine scăzut
au fost percepuți ca avacircnd motivații negative cum sunt de exemplu profitul răzbunarea dorința de a provoca
daune De asemenea hackerii cu respect de sine scăzut au o calificare redusă icircn domeniul informaticii
A patra caracteristică a personalității hackerilor se referă la creativitate Icircn general hackerii găsesc tot
timpul soluții pentru a accesa neautorizat sisteme și rețelele informatice
A cincea caracteristică a personalității hackerilor se referă la faptul că aceștia sunt persoane care au
tendința să fie singuratice putacircnd afișa și o puternică nevoie de apartenență la grupuri sociale Această
apartenență la grupurile sociale este de natură virtuală De asemenea hackerii participă la propriile congrese și
au propriile publicații
Studiile au arătat faptul că hackerii nu sunt orientați spre o anumită carieră dar aceștia au aptitudini
pentru a utiliza sistemele informatice și alte echipamente electronice
Unii hackeri provin din familii monoparentale fiind uneori abuzați fizic și psihicTotodată studiile au
arătat faptul că utilizarea sistemele informatice a devenit pentru hackeri o metodă de obținere a controlului
pentru o anumită parte din viața lor
Icircn lumea virtuală hackerii doresc să se prezinte ca fiind persoane cu putere și prestigiu utilizacircnd
pseudonime luate din lumea științifico-fantastică și lumea fanteziei Unii hackerii sunt nefericiți iar utilizarea
computerul reprezintă un mijloc de escapism149
Hackerii au tendința de a se lăuda cu faptele lor acest lucru datoracircndu-se dorinței de a fi admirați de alți
hackeri Unii hackeri pot produce atacuri asupra sistemelor informatice din cauza unor frustrări simțind nevoia
de lansa atacuri informatice
Icircn general hackerii sunt motivați pentru săvacircrșirea infracțiunilor atacirct de provocări de entuziasmul pentru
a reuși și de dorința de a icircnvăța pentru o satisfacție pur intelectuală cacirct și de răzbunare sabotaj și fraudă
3 Victima icircn cyberspațiu
Pentru fiecare formă de criminalitate există cel puțin o victimă a acesteia Victima sau persoana vătămată
conform prevederilor art79 din Codul de procedură penală din Romacircnia reprezintă persoana care a suferit o
vătămare fizică materială sau morală Conform științelor dreptului penal și al criminologiei victima reprezintă
orice persoană umană care suferă direct sau indirect consecințele fizice materiale sau morale ale unei acțiuni sau
inacțiuni criminale150
Victimele infracțiunilor din cyberspațiu sunt de obicei organizațiile ale căror sisteme sunt accesate
neautorizat cacirct și clienții acestor organizații
Victimologia reprezintă bdquoștiința care analizează comportamentul și personalitatea victimei raportată la
conceperea realizarea și consecințele directe ale actului agresional asupra victimeirdquo151
Victimizarea reprezintă procesul prin care un act cauzează prejudicii sau pierderi pentru una sau mai
multe persoane152
Victimizarea icircn cyberspațiu se referă la procesul prin care unele persoane sau organizații sunt
afectate de crimele săvacircrșite icircn cyberspațiu Icircn literatura153
de specialitate sunt prezentate trei tipuri de
victimizăre primară secundară și terțiară ce depind de cine suferă prejudiciul sau pierderea
Icircn cadrul victimizării primare victima reprezintă ținta directă a infracțiunii De exemplu icircn această
situație victime primare pot fi persoanele ale căror calculatoare au fost infectate cu viruși sau organizațiile ale
căror server-e au fost accesate neautorizat
148 Laura J Kleen Thesis Malicious Hackers A framework for analysis and case study Department of The Air Force Air
University Air Force Institute of Technology Wright-Patterson Air Force Base Ohio Capitolul 3 Malicious Hacker
Framework p11-13 149 Marcus K Rogers A Social Learning Theory and Moral Disengagement Analysis of Criminal Computer Behavior An
Explanatory Study Department of Psychology University of Manitoba Winnipeg Manitoba August 2001 p58 disponibil
pe site-ul httpswwwceriaspurdueeduassetspdfbibtex_archiverogers_01pdf consultat la 31072015 150 Gavril Paraschiv Daniel-Ștefan Paraschiv Elena Paraschiv opcit p78 151 Iancu Tănăsescu Bujor Florescu Victima și agresorul Ed INS București 1994 p192 152 Samuel C McQuade III op cit p187 153 Ibidem
75
Victimizarea secundară se produce atunci cacircnd victima este ținta indirectă a infracțiunii Icircn acest caz
victima secundară este afectată ca urmare a unei asocieri cu o victima primară care a suferit direct un prejudiciu
de exemplu icircn calitate de membru de familie prieten sau asociat dar icircn schimb aceasta nu a icircncercat icircn mod
direct prejudiciul De exemplu icircn acest caz victimă secundară poate fi un angajator al unei victime primare a
unei infracțiuni de furt de identitate care suferă un prejudiciu ca urmare a scăderii performanțelor victimei
primare la locul de muncă din cauza stresului și a lipsei de la locul de muncă provocate de infracțiunea de furt de
identitate
Victimizarea terțiară se referă la societățile comerciale care se confruntă cu efectele indirecte ale
criminalității De exemplu icircn această situație victime terțiare pot fi consumatorii de bunuri și servicii care sunt
obligați să plătească un preț mare pentru acestea din cauza furtului din magazine a CD-urilor cu muzică și a
pirateriei online Totodată ratele și impozitele mai mari și teama de crimă pot produce victimizare terțiară
Există patru categorii de prejudicii pe care victimele le pot icircncerca prejudiciul fizic prejudiciul material
prejudiciul moral și prejudiciul social
Prejudiciul fizic include decesul și vătămările corporale cauzate prin icircmpușcare icircnjunghiere etc
Prejudiciul moral se referă la pierderea sănătății mintale sau la afectarea psihologică ca urmare a
infracțiunii săvacircrșite generacircnd anxietate depresie tulburări de stres posttraumatic furie și teama de o viitoare
victimizare
Prejudiciul material se referă la furtul de bani sau a altor forme de active financiare ce reprezintă
obiective generale icircn criminalitatea icircn cyberspațiu precum și la afectarea proprietății cum ar fi de exemplu
producerea unor daune asupra componentei hardware și software a computerului De asemenea prejudiciul
financiar implică și efectuarea unor cheltuieli directe (de exmplu pentru a plăti anumite facturi sau pentru a
repara diferite pagube produse) cacirct și efectuarea unor cheltuieli indirecte ca urmare a achiziționării unor articole
destinate prevenirii criminalității icircn cyberspațiu Alte cheltuieli indirecte includ diferite taxe din domeniul
juridic creșterea ratelor de asigurare și pierderea salariilor din cauza timpului de lucru neefectuat
Prejudiciul social poate să apară ca urmare a criminalității icircn cyberspațiu icircn situația cacircnd o societate
trebuie să iasă din afaceri după ce a pierdut toate informațiile despre clienți și conturi financiare icircn timpul
efectuării unui acces neautorizat la un sistem informatic
Victimele primare pot suferi un prejudiciu fizic moral material și social Victimele secundare pot suferi
un prejudiciu moral material și social Victimele terțiare pot suferi un prejudiciu material
Icircn comparație cu formele tradiționale de criminalitate victimizarea icircn cyberspațiu este diferită
Icircn primul racircnd există o preocupare referitoare la gravitatea crimei Infracțiunile tradiționale contra
persoanei mai ales infracțiunile violente pot cauza un prejudiciu fizic victimei Prin urmare considerăm faptul
că criminalitatea icircn cyberspațiu poate cauza un prejudiciu fizic indirect ca urmare a lipsei contactului fizic
dintre victimă și infractor
Icircntrucacirct o vătămare fizică reprezintă un semn foarte clar că s-a săvacircrșit o infracțiune contra integrității
corporale sau sănătății persoanei icircn spațiul real victimizarea icircn cyberspațiu nu poate fi evidențiată la fel de ușor
Totuși acest punct de vedere nu ia icircn considerare alte prejudicii cum ar fi de exemplu cele morale și materiale
pe care o victimă din cyberspațiu le poate suferi chiar dacă acestea ar putea fi la fel de distrugătoare
Icircn al doilea racircnd atacurile săvacircrșite prin intermediul sistemelor informatice determină pierderi de
informații pentru victimele din cyberspațiu sub forma furtului manipulării distrugerii sau refuzului de acces la
datele stocate icircn sistemele informatice
Icircn spațiul real prejudiciile financiare se referă la bani activele financiare sau la alte bunuri tangibile Icircn
schimb icircn cyberspațiu banii pot exista icircn format digital sub forma unor date aflate icircn bănci carduri bancare și
conturi aceste informații fiind stocate icircn sistemele informatice astfel prezentacircnd un mare interes pentru
infractorii din cyberspațiu Icircn mod similar sunt interesante pentru infractorii din cyberspațiu și alte date
informatice ce sunt stocate pe dispozitive de stocare media (de exemplu agende computerizate ndashPDAs-Personal
digital assistants- CD-uri unități flash) cu condiția ca infractorii din cyberspațiu să poată accesa aceste
dispozitive Imediat ce infractorii din cyberspațiu au intrat icircn posessia acestor date informatice aceștia le pot
utiliza și pentru a comite alte infracțiuni icircn cyberspațiu
O clasificare a victimelor icircn cyberspațiu este următoarea154
1 Persoanele care utilizează rețeaua Internet de puțin timp
Aceste persoane adesea nu dețin informații despre cele mai cunoscute metode de securitate cibernetică și
despre vulnerabilitățile acestora Persoanele care utilizează rețeaua Internet de puțin timp nu conștientizează
faptul că sistemele lor informatice pot să fie afectate de viruși prin simpla deschidere a unui attachment de e-
mail sau prin accesarea unui site web care conține programe malițioase De asemenea persoanele care utilizează
154 Debra Littlejohn Shinder Ed Tittel opcit p131-134
76
rețeaua Internet de puțin timp demonstrează lipsa lor de experiență icircn mediul online prin comunicarea cu
ușurință cu diferite persoane necunoscute de ele
2 Persoanele naive care utilizează rețeaua Internet
Persoanele foarte tinere și cele vacircrstnice reprezintă țintele preferate ale infractorilor din cyberspațiu
Persoanele tinere au o concepție deformată asupra lumii avacircnd icircn vedere mediul protejat icircn care s-au dezvoltat
Icircn spațiul virtual tinerii nu conștientizează faptul că există persoane care pot să le producă un prejudiciu
transformacircndu-le icircn victime Mai mult copiii care prin natura lor sunt curioși și dornici de plăceri pot deveni
ținte foarte ușor icircn mediul online icircn momentul cacircnd infractorul se folosește de calitățile lor Una dintre cele mai
des săvacircrșite infracțiuni icircn mediul virtual asupra copiilor este ademenirea minorilor icircn scopuri sexuale prin
intermediul Internetului
Persoanele vacircrstnice nu sunt familiarizate cu utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor această
situație creeacircnd posibilitatea ca aceștia să devină victime sigure ale infractorilor icircn cyberspațiu De cele mai
multe ori cacircnd persoanele icircn vacircrstă cad victime ale comportamentului criminal din cyberspațiu aceștia ar putea
ezita să raporteze infracțiunea comisă icircn mediul online organelor de punere icircn aplicare a legii datorită
sentimentului de rușine pe care aceștia icircl icircncearcă icircn urma victimizării lor icircn cyberspațiu
3 Persoanele defavorizate sau cu dizabilități
Persoanele cu dizabilități fizice și psihice pot să devină ținte ale infractorilor din cyberspațiu iar icircn scopul
de identifica potențialele victime infractorii din cyberspațiu caută aceste persoane icircn bazele de date online și se
alătură grupurilor de discuții ce sunt creeate pentru a susținerea acestor persoane cu dizabilități Grupurile de
discuții reprezintă un mijloc de interacțiune socială și o sursă de prietenie pentru persoanele cu dizabilități
Suntem de părere că organele de punere icircn aplicare a legii trebuie să dezvolte icircn parteneriat cu firmele de IT
diferite programe pentru a sprijini aceste persoane defavorizate sau cu dizabilități să conștientizeze pericolele
criminalității din cyberspațiu și să icircnvețe să utilizeze avantajele tehnologiei informației și comunicațiilor pentru
a-și icircmbunătăți propriile vieți
4 Persoanele disperate singure sau cu alte nevoi emoționale
Persoanele disperate reprezintă victime sigure pentru infractorii din cyberspațiu Astfel aceste persoane ar
putea căuta dragostea icircn mediul online icircn zone greșite cum ar fi de exemplu diferite site-uri web matrimoniale
nesigure ar putea solicita cu disperare ajutorul prin intermediul grupurilor religioase de pe Internet ori ar putea
avea nevoie mare de bani sau de alte nevoi urgente emoționale sau fizice
5 Pseudo-victimele
Există persoane care din diferite motive icircncunoștiințează organele de punere icircn aplicare a legii săvacircrșirea
unor infracțiuni dar aceste infracțiuni nu s-au săvacircrșit sau aceste persoane declară faptul că au fost victimele
unei infracțiuni dar de fapt acestea nu au fost putacircnd fi chiar autorii acestor fapte ilegale
Motivațiile acestor pseudo-victime sunt următoarele persoane care se răzbună sau care icircși manifestă
supărarea lor față de o altă persoană acuzacircnd-o icircn mod nedrept de săvacircrșirea unei infracțiuni persoane care
doresc să fie icircn centrul atenției pretinzacircnd faptul că sunt victime ale infracțiunii ceea ce le determină să se simtă
persoane importante persoane care pretind că sunt victimele infracțiunii pentru a ascunde faptul că ele au
săvacircrșit infracțiunea persoane care pretind a fi victime icircn scopul de a pretinde diferite sume de bani de la
fondurile de sprijinire a victimelor organizațiile caritabile sau de la societățile de asigurare persoane care cred
cu sinceritate faptul că o infracțiune a fost săvacircrșită icircmpotriva lor cacircnd de fapt aceste persoane au fost victimele
unui comportament imoral sau lipsit de etică și nu unui comportament ilegal
Deși majoritatea icircncunoștiințărilor victimelor despre săvacircrșirea unor infracțiuni icircn spațiul virtual sunt
autentice subliniez faptul că investigatorii trebuie să fie conștienți icircn permanență de posibilitatea existenței
pseudo-victimizării icircn cyberspațiu
6 Persoanele care au pur și simplu ghinionul să fie la locul și momentul nepotrivit
Nu toate victimele infracțiunilor săvacircrșite icircn cyberspațiu sunt selectate ca ținte pentru că acestea prezintă
unele vulnerabilități Astfel unii infractori icircși aleg victimele la icircntacircmplare utilizacircnd principiul rdquoprimul venit
primul servitrdquo
Bibliografie
77
1 Michael Cross Scene of the cybercrime Ediția a II-a Ed Syngress Publishing Inc Rockland
Massachusetts 2008
2 Anthony Giddens The Consequences of Modernity Ed Polity Press Cambridge 1991
3 Giurcan Gigi Rezumat Teză de Doctorat Terorismul cibernetic Universitatea București Facultatea de
Sociologie și Asistență Socială 2010
4 Solomia Fedushko Natalia Bardyn Algorithm of the cyber criminals identification Global Journal of
Engineering Design amp Technology Global Institute for Research amp Education Volume 2 No4 July-
August 2013
5 Laura J Kleen Thesis Malicious Hackers A framework for analysis and case study Department of The
Air Force Air University Air Force Institute of Technology Wright-Patterson Air Force Base Ohio
Capitolul 3 Malicious Hacker Framework
6 Samuel C McQuade III Encyclopedia of cybercrime Ed Greenwood Publishing Group Inc Westport
Connecticut 2009
7 Constantin Mitrache Cristian Mitrache Drept penal romacircn Partea Generală Ediţia a III-a Ed
Universul Juridic Bucureşti 2004
8 Nick Nykodym Robert Taylor Julia Vilela Criminal profiling and insider cyber crime Revista
Digital Investigation nr22005
9 Gavril Paraschiv Daniel-Ștefan Paraschiv Elena Paraschiv Criminologie Evoluția cercetărilor
privind cauzalitatea și prevenirea infracțiunilor Ed Pro Universitaria București 2014
10 Marcus K Rogers A Social Learning Theory and Moral Disengagement Analysis of Criminal Computer
Behavior An Explanatory Study Department of Psychology University of Manitoba Winnipeg
Manitoba August 2001
11 Debra Littlejohn Shinder Ed Tittel Scene of the Cybercrime Computer Forensics Handbook Ed
Syngress Publishing Inc Rockland Massachusetts 2002
12 Norbert Sillamy Larousse Dicționar de psihologie Ediție tradusă de dr Leonard Gavriliu Ed
Universul Enciclopedic București 1998
13 Iancu Tănăsescu Bujor Florescu Victima și agresorul Ed INS București 1994
14 Matthew Williams Virtually Criminal Crime deviance and regulation online Taylor amp Francis Group
Routledge New York 2006
15 Steve Woolgar Virtual Society ndash Technology Cyberbole Reality Ed Oxford University Press Oxford
2002
78
VIITORUL CRIMINOLOGIEI DIN ROMAcircNIA
Conf univ dr Florian Gheorghe
Universitatea Hyperion - Bucureşti
1Nivelul la care a ajuns criminalitatea icircn Romacircnia precum i fenomenele conexe care o icircntreţin i
amplifică (inegalităţile sociale educaţia parentală inadacvată corupţia elitelor crima organizată consumul de
droguri şomajuldiscriminările promovarea violenţei prin mass-media) par a fi suficiente pentru a readuce
criminologia pe locul său firesc icircntre disciplinele care abordează teoretic i aplicativordinea i controlul social
cauzele criminalităţii şi modalităţile eficiente de prevenire adevărate fundamente ale păcii sociale
2 Proclamacircnd că trăim icircntr-o lume periculoasă icircn care marea criminalitate are un loc distinct personalităţi i mari
instituţii internationale cercetători i universitari reuniţi icircn conferinţe profesionale i tiinţifice insistă asupra
necesităţii studierii atente a surselor i evoluţiilor fenomenelor sociale negative pentru a fi depistate icircn timp util
a li se da semnificaţii i răspunsuri potrivite Amintesc icircn acest sens rezonanţa europeană a Raportului
Comitetului Peyrefitte ldquoRăspuns violenţeirdquo (Paris 1977) precum i scrisoarea trimisă secretarului general al
ONU de către preedintele Grupului de icircnalte personalităţi privindameninţările sfidările i schimbarea intitulată O
lume mai sigură o problemă a tuturor (raport ONU 1 decembrie 2004) Dar afirma un expert francez icircn
domeniul criminalităţii ldquoDiagnosticul nu este suficient Icircn faţa acestor pericole confuzia spaţiilor normative
(naţionale europene i mondiale) contribuie la incertitudinea răspunsurilor fapt care favorizează icircn acelai timp
derivele i rezistenţele problemele dar i soluţiile lorrdquo (Delmas-Marty 2010 p9) Icircn marile forumuri consacrate
analizei criminalităţii se consideră că explicaţiile globalizante nu favorizează reflecţia de calitate asupra
dimensiunilor fenomenului infracţional i nici nu aduc soluţii cu adevărat eficiente dar icircn schimb adacircncesc
ruptura dintre retorica factorilor de decizie i faptele vieţii reale icircn materia apărării siguranţei oamenilor i a
bunurilor lor ldquoStarea de permanentă campanie electorală icircn care funcţionează viaţa politică dă ocazia unei
supraevaluări a acestor teme (Mucchielli 2002) dar i la o amacircnare cronică a studierii lor tiinţifice i a soluţionării
lor urgente
Icircn cele mai multe cazuri guvernele propun soluţii de stopare a criminalităţii accentuacircnd icircnsă implicarea
personală a cetăţenilor creterea respunsabilităţii pentru propria securitate asigurarea contra furturilor achiziţia
de echipamente de protecţie cooperarea cu vecinii supravegherea cartierelor atenţionarea victimelor potenţiale
teama de excluziune (cazierul judiciar poate deveni un obstacol pentru ocuparea unui loc de muncă) achiziţia de
locuinţe icircn zone protejate (Rose 2000) Ca urmare probleme precum ordinea socială condiţiile respectării
legilor supravegherea dinamicii riscurilor criminogene icircn timp şi spaţiu diagnoza stării criminalităţii icircn anumite
comunităţi solidarizarea publicului la acţiunile de prevenire prognoze privind evoluţia i dimensiunile viitoare
ale criminalităţii propunerea de modalităţi de abordare eficace a cauzelor sale i de prevenire a diverselor tipuri
de infracţiuni analiza carierelor infracţionale cauzele violenţei individuale i a celei colective percepţia
bunăstării individuale i colective evaluarea calităţii parteneriatelor icircn domeniul analizei prevenirii şi controlului
criminalităţiitrebuie analizate icircntr-un cadru larg de către experţi icircn domeniu Nu pot fi amacircnate la infinit
dezbateri comune ale instituţiilor de control social cu mediul universitar i cu organizaţiile societăţii civile privind
criminalitatea atitudinile publicului faţă de acest fenomen tipurile de sancţiuni potrivite momentului social
traversat
79
3 Costurile implicate de criminalitate icircn Romacircnia sunt enorme pierderi de vieţi omeneşti icircngrijiri costisitoare
acordate victimelor corupţie furturi fraude economice fiscale şi vamale comerţul clandestin şi profiturile lumii
interlope cheltuielile firmelor pentru protecţie cheltuielile cu funcţionarea poliţiei jandarmeriei parchetelor
tribunalelor şi penitenciarelor La acestea se mai adaugă aspecte greu de cuantificat dar producătoare de pierderi
şi mari suferinţe vieţile distruse ale rudelor victimelor reacţiile de răzbunare neicircncrederea ce survine icircn relaţiile
sociale frica de o nouă agresiune pierderile turistice şi culturale imaginea defavorabilă a ţării icircn ochii străinilor
(Robert Godefroy 1978 p76-114)
Tocmai din cauza costurilor exorbitante sunt necesare investigaţii criminologice privind factorii care determină
fiecare tip de infracţiuni ei pot avea o influenţă la nivelul unei comunităţi sau pot acţiona doar la nivelul
individului unii pot acţiona situaţional (ocazional) icircn timp ce alţii pot pregăti un climat social favorabil
delincvenţei pentru o perioadă lungă de timp Astfel decăderea habitatului dezinteresul tinerilor pentru
icircnvăţătură şi educaţie icircnmulţirea modelelor şi a bandelor infracţionale cultivarea icircn racircndul tinerilor a plăcerilor
riscante i costisitoare facilitatea procurării drogurilor uşurinţa plasării profiturilor obţinute din infracţiuni
evitarea arestării i a pedepselor penale sau lejeritatea criteriilor de liberare condiţionată din icircnchisori
discreditarea elitei conducătoare indiferenţa cetăţenilor faţă de creşterea fenomenului infracţional pot constitui
factori care afectează durabil o comunitate icircntreţin o stare de patologie morală care va facilita o infracţionalitate
ridicată Icircn ce priveşte cauzele care ţin de individ şi de ambianţa icircn care trăieşte ele pot fi nenumărate umilinţe
nemeritate disperarea gelozia ura şantajul nevoia de răzbunare invidia dependenţele plăcerea de a trăi icircn lux
şi multe altele i icircntr-un caz i icircn altul a cunoate ponderea cauzelor i a motivelor infracţionale este deosebit de
utilă practicienilor dar se poate realiza doar cu o metodologie bine aleasă
4 Viitorul criminologiei icircn Romacircnia implică o serie de deciziicare privesc icircnvăţămacircntul universitar instituţiile
politice i cele de control social
41 Profesionalizarea criminologiei Toate cele arătate pacircnă acum sunt condiţionate de o bună statuare a
criminologiei icircn universităţile romacircneti la nivel de licenţă master i doctoratAcest lucru implică profesori
competenţi cercetare universitară practică icircn domeniu bibliotecă de specialitate reuniuni tiinţifice cooperare
internaţionalăFormarea icircn domeniul criminologiei include studiul multor discipline (criminologie istoria
gacircndirii criminologice sociologia devianţei psihologie judiciară victimologie prevenirea criminalităţii drept
penal drept execuţional penal politici sociale politici penale statistică metodologia cercetării calitative i
altele) Noile generaţii de absolvenţi de drept sociologie psihologie psihiatrie asistenţă socială trebuie să
aprofundeze teoriile moderne privind abordarea criminalităţii exigenţele activităţii de cercetare munca icircn
echipă Marele avantaj al existenţei criminologiei icircn lumea universitară este autonomia universitară
independenţa de influenţele politice promovarea cunotinţelor fundamentale i a gacircndirii critice icircn domeniu
Absolvenţii programelor de masterat icircn domeniul criminologiei sunt necesari icircn ministerele cu atribuţii
icircn controlul criminalităţii icircn primării icircn secţiile de poliţie icircn penitenciare icircn inspectoratele colare icircn
organizaţii non-guvernamentale
Studierea criminologiei icircn icircnvătămacircntul universitar studiile i cercetările realizate de un Institut Naţional de
Criminologie vor putea detecta precoce pericolele i ameninţările reale pentru a evalua noile ameninţări
infracţionale stabilind de la o etapă la alta liniile intelectuale i politice care să ghideze priorităţile instituţiilor
de control social (Mucchielli 2010p 206) Icircn acest mod intervenţiile concrete vor fi orientate de studii i
cercetări de teren avacircnd o metodologie corect aleasă Profesionitii din domeniul controlului criminalităţii -
magistraţi poliţişti jandarmi personal penitenciar consilieri de probaţiune- vor găsi icircn abordările criminologice
i icircn concluziile studiilor i cercetărilor icircntreprinse cunotinţele comune care vor condiţiona calitatea colaborării
lor
42Reicircnfiinţarea Institutului Naţional de CriminologieAbordarea tiinţifică a complexităţii fenomenului
infracţional contemporan impune existenţa unui Institut Naţional de Criminologie pe lacircngă sutele de miliarde de
lei aduse pagube cetăţenilor şi economiei naţionale prin extinderea fenomenului infracţional costurile
funcţionării institutului sunt insignifianteSuccesul activităţii acestui institut va fi determinat icircnsă de climatul
politic şi guvernamental favorabil cunoaşterii ştiinţifice a problemelor sociale de armonizarea colectării datelor
pentru a configura dimensiunile şi tendinţele criminalităţii actuale i viitoare de orientarea practică a programelor
de prevenire de colaborarea cu instituţiile statului care au atribuţii icircn domeniul prevenirii şi controlului
criminalităţii precum şi cu alte institute de criminologie Cercetarea tiinţifică finalitate fundamentală a
Institutului va avea icircn vedere teme de interes actual pentru practicieni evaluarea riscului de recidivă studiul
carierelor infracţionale la delincvenţii romacircni eficacitatea programelor penitenciare individualizarea metodelor
de tratament a deţinuţilor caracteristicile criminalităţii icircn timpul calamităţilor percepţie socială a victimelor
consecinţele activităţii de probaţiune asupra recidivei studii comparative cu alte ţări etc
Prin icircnfiinţarea Institutului Naţional de Criminologie va lua sfacircritabsenţa sau prezenţa simbolică a
reprezentanţilor romacircni la congrese i conferinţe internaţionale a decalajului faţă de nivelul la care au ajuns
80
studiile i cercetările criminologice pe plan mondial s-ar ameliora formarea criminologilordin instituţiile
romacircneti s-ar revigora cooperarea internaţională icircn domeniu aliniindu-neteoretic i instituţional la micarea de
idei din lumea modernăPrezentăm icircn anexă o organigramă posibilă a Institutului Naţional de Criminologie
Pentru specialiti pentru practicieni i pentru publicul larg Institutul va publica periodic ldquoRevista de
Criminologie Criminalistică i Penologierdquo icircn care vor fi prezentate studii i cercetări realizate icircn ţară i străinătate
programe de prevenire a criminalităţii dezbateri pe teme de interes actual icircn domeniul controlului criminalităţii
exigenţele metodologice corespunzătoare studiilor tiinţifice De asemenea un Tratat de criminologie elaborat de
experţi romacircni va contribui mult la afirmarea criminologiei romacircneti
43Colectarea analiza i interpretarea uniformă a datelor privind criminalitatea De mare utilitate pentru
cunoaterea stării reale a criminalităţii icircn Romacircnia va fi un ldquoObservator naţional al delincvenţeirdquo(icircn structura
Institului Naţional de Criminologie) unde vor fi centralizate trimestrial datele primite de la Poliţie Parchetul
General Administraţia Naţională a Penitenciarelor i de la alte instituţii care deţin informaţii icircn acest domeniu (de
exemplu spitalele de urgenţă Institutul Medico-Legal Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă primăriile) De
obicei analizele statistice realizate mai ales la nivelul poliţiei surprind doar diferenţele cantitative de la o
perioadă la alta fără a releva aspectele importante care ar putea fi transformate icircn acţiuni eficiente de prevenire
Avem icircn vedere categoriile de populaţie care furnizează procentul cel mai mare de delincvenţi vacircrsta şi sexul
acestora contextul lor de formare i motivaţia infracţională modul de apariţie şi de menţinere a bandelor
elementele de precaritate socială care icircntreţin condiţiile favorabile atragerii de noi tineri spre delincvenţă
Această exigenţă privind caracterul unitar al datelor referitoare lacriminalitate este determinată i de rolul crescut
al statisticilor icircn evaluarea politicilor publice i icircn dezbaterile pe orice temă de interes mai larg Datele statistice
au devenit un instrument de luptă icircn orice confruntare pe teme politice economice sau sociale abundă sondajele
de opinie i analizele comparative cu alte ţări se caută diferenţele cantitative (uneori greu de verificat) care să
convingă i să provoace adeziune la un punct de vedere sau un program de măsuri Mai ales icircn campaniile
electorale se utilizează indicatori cantitativi despre stări de lucruri sau intenţii viitoare care să aducă voturi Ca
urmare icircn domeniul criminalităţii este nevoie de un singur organism independent politic care să centralizeze
datele semnificative din domeniul criminalităţii i să le interpreteze tiinţific (Mucchielli 2010 p195-201)
44 Crearea unui Centru de evaluare a personalităţii deţinuţilor icircn structura Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor i care să funcţioneze la un penitenciar din Bucureti Acesta va contribui la cunoaterea profundă a
personalităţii deţinuţilor cu infracţiuni grave a celor cu o carieră infracţională a gradului de
periculozitatecriminologică psihiatrică i penitenciară a unor condamnaţi a dimensiunilor stilului de viaţă
infracţional icircn concepţia delincvenţilor romacircni a modului cum percep victimele i prejudiciileprovocate prin
faptele lor a cauzelor care-i determină pe unii delincvenţi să renunţe la viaţa infracţională
45 Institutul Naţional de Criminologie va desfăura o intensă activitate de formare i perfecţionare
profesională a specialitilor din instituţiile i organizaţiile care se ocupă de controlul i prevenirea criminalităţii
Acest lucru este motivat de necesitatea cunoaterii problematicii fundamentale a domeniului a evoluţiilor
teoretice actuale a programelor de prevenire care s-au dovedit fiabile a personalităţilor i paradigmelor care au
dominat istoria criminologiei de-a lungul timpului Un obiectiv major al acestei activităţi va fi crearea unei
abordări unitare icircntre specialitii care lucrează icircn instituţii diferite aspect care va condiţiona calitatea consensului
i a cooperării dintre ele precum i utilizarea acelorai standarde metodologiceSă nu uitămimportanţa practică i
tiinţifică a principiului lui Kuhn o singură paradigmă pe domeniu şi pe unitate de timp (Godfrey-Smith 2012
p130)
5Statul preocupat de securitatea cetăţenilor este bazat pe experţi pe o gacircndire icircn termeni de risc pe
reglementări preventive pe creşterea forţelor de poliţie pe o bună previziune a tendinţelor criminalităţii pe
clasificarea delincvenţilor după riscul pe care icircl reprezintă (Boutellier 2008 p 72) Nu trebuie să aşteptăm ca
singură pedeapsa penală să rezolve toate problemele privind criminalitatea ce nu face calitatea icircnaltă a vieţii
cetăţenilor buna educaţia a copiilor icircn familie un sistem de icircnvăţămacircnt public performant nu poate face nicio
pedeapsă Nu mai poate fi evitată mult timp o amplă dezbatere la nivelul experţilor dar şi cu publicul larg
privind costurile criminalităţii actuale din Romacircnia rolul instituţiilor reprezentative icircn acest domeniu experienţa
altor ţări privind remediile eficace pe termen lung
Recunoaterea rolului criminologiei i al instituţiilor care o reprezintăva avea o semnificaţie deosebită pentru cei
preocupaţi de construcţia statului de drept icircn acord cu exigenţele Uniunii Europene dar şi pentru faptul că pacea
socială şi prevenirea infracţiunilor este icircn primul racircndo problemă de guvernarecare nu poate fi realizată fără
instituţii icircnalt specializate i o formare adecvată a personalului acestora
81
Bibliografie
Hans Boutellier Lrsquoutopie de la securite Editions Larcier Bruxelles 2008
Mireille Delmas-Marty Liberteacutes et sucircreteacute dans un monde dangereux Editions du Seuil Paris 2010
Peter Godfrey-Smith Filosofia ştiinţei Editura Herald Bucureşti 2012
Laurent Mucchielli Vers une criminologie drsquoEtat en France Icircn Politix vol 23 nr 892010
Laurent Mucchielli CLARIS Agir pour clarifier le debat public sur lrsquoinsecurite articol publicat icircn ldquoLiberationrdquo
30 ianuarie 2002
Philippe Robert Thierry Godefroy Le cout du crime ou lrsquoeconomie poursuivant le crime Medicine et Hygiene
Geneva Suisse 1978
Nicolas Rose Government and Control icircn ldquoBritish Journal of Criminologyrdquo 402000 p 321-339
MEDIEREA ŞI PREVENIREA CRIMINALITĂŢII
Dr Ana Bălan
vicepreşedinte
Societatea Romacircnă de Criminologie şi Criminalistică
Icircn ultimul deceniu icircnchisoarea ca principală modalitate de sancţionare a celor care au comis infracţiuni
a icircnceput să piardă din bdquopopularitaterdquo icircn favoarea măsurilor neprivative de libertate executate icircn comunitate
sub supravegherea serviciilor de probaţiune Va reuşi medierea icircntre victimă şi infractor să devină principala
modalitate de icircnlăturare a răspunderii penale şi soluţionare a laturii civile icircn următorii 10 ani Argumente pro şi
contra din perspectiva unui doctor icircn criminologie mediator practicant
Cuvinte cheie mediere victimă infractor
In the last decade imprisonment as the main way of punishing those who have committed crimes began to lose
its popularity in favor of non-custodial measures carried out in the community under the supervision of the
probation services Is any chance that victim offender mediation to become the common way in solving penal
matters if appropiate over the next 10 years The pros and cons from the perspective of a doctor in
criminology practicing mediator
Key words mediation victim offender
Prevenirea criminalităţii ndash scop al criminologiei
Prevenirea şi controlul criminalităţii sunt obiective centrale ale criminologiei Modul icircn care societatea
prin instituţiile sale icircnţelege să gestioneze situaţiile complexe create ca urmare a comiterii infracţiunilor este o
provocare continuă icircn care punctele slabe pot deveni puncte tari iar ameninţările se pot transforma icircn
oportunităţi dacă există interesul şi inteligenţa necesară depăşirii şabloanelor şi rutinei
Teoriile criminologice subliniază şi practica statelor demonstrează că prevenirea criminalităţii este un
proces permanent care implică societatea icircn ansamblul ei şi care presupune măsuri care au caracter social
cultural economic politic administrativ şi juridic155
Prevenirea nu icircnseamnă numai preicircntacircmpinarea săvacircrşirii pentru prima dată a unei infracţiuni ci şi
icircmpiedicarea repetării faptei penale de către acelaşi autor Acest tip de prevenire icircn care subiecţii sunt calitativ
diferiţi se realizează prin măsuri de resocializare şi reintegrare socială post-penală a persoanelor care au comis
fapte infracţionale şi au fost condamnate pentru aceasta
155 G Nistoreanu Criminologie Ed Didactică şi Pedagogică RABucureşti 1995 p249
82
Modelele şi teoriile referitoare la prevenirea criminalităţii sunt numeroase şi diverse156
au fost
identificate principii care fac viabilă posibilitatea prevenirii dar şi limitele acesteia157
Icircn susţinerea utilităţii medierii icircntre părţile implicate icircn comiterea unei infracţiuni ca principală formă a
justiţiei restaurative posibilă icircn conformitate cu legislaţia naţională am luat icircn considerare atacirct respectarea
principiilor prevenirii158
(evitarea stigmatizării proporţionalitatea icircntre drepturile omului şi libertatea
potenţialelor victime infractori şi terţi cu stabilirea unei balanţe icircntre autonomia individuală şi controlul
comunităţii şi evitarea excluderii) cacirct şi realitatea care demonstrează că prevenirea nu poate produce de una
singură efecte deosebite dacă nu este prelungită prin represiune ca o ultimă soluţie icircn lupta icircmpotriva
criminalităţii
Medierea ndash mijloc de realizare a justiţiei restaurative la nivel internaţional
Ca modalitate instituţionalizată de soluţionare a disputelor medierea s-a cristalizat icircn Statele Unite ale
Americii icircncepacircnd din anul 1976 icircn urma unei prezentări solicitate de către şeful Departamentului de Justiţie
unui profesor de la Harvard159
avacircnd ca subiect modalităţi de răspuns pentru insatisfacţia cetăţenilor cu privire la
sistemul justiţiei clasice160
Puterea legislativă a Statelor Unite şi-a focalizat atenţia pe mediere iar facultăţile de drept şi afaceri au
icircnceput activităţi de cercetare icircn domeniu susţinute financiar de companii şi firme profesionale au fost derulate
campanii de conştientizare a ceea ce icircnseamnă medierea
Europa a făcut primii paşi icircn instituţionalizarea medierii la două decenii după Statele Unite161
icircnsă
preocupări pentru facilitarea accesului la justiţie şi reducerea icircncărcăturii instanţelor s-au manifestat la nivelul
Consiliului Europei icircncă din anii 1980 prin elaborarea unor recomandări icircn domeniu162
Icircn materie penală comunitatea europeană manifestă un interes constant şi continuu icircn promovarea
medierii ca opţiune flexibilă şi cuprinzătoare axată pe rezolvarea problemei şi pe implicarea părţilor icircn
completare sau ca alternativă a procedurii penale tradiţionale Icircn acest sens Consiliul Europei a elaborat o serie
icircntreagă de recomandări către statele membre163
iar Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia - cadru
(2001220JAI) privind statutul victimelor icircn cadrul procedurilor penale164
156 Pentru detalii a se vedea modelul social dezvoltat de Philippe Robert sau Elena Larrouri denumit şi bdquoPublic Health
Modelrdquo icircn varianta examinată de J Graham modelul situaţional al lui P Robert denumit şi modelul tehnoprevenţei icircn
varianta Elenei Larrouri modelul mixt (P Robert) sau clasic (E Larrouri) icircn R M Stănoiu bdquoO nouă perspectivă icircn
prevenirea criminalităţiirdquo icircn Tranziţia şi criminalitatea p 199-208 R Gassin a distins următoarele tipuri de prevenire
prevenirea icircn general şi prevenirea delincvenţei juvenile prevenirea generală şi prevenirea specifică prevenirea activă şi
prevenirea pasivă prevenirea primară secundară şi terţiară prevenirea socială şi situaţională prevenirea defensivă şi
prevenirea emancipativă icircn R Gassin Criminologie 3rd Edition Dalton 1994 p 592-595 T Dianu Tehnoprevenţia şi
rolul său icircn protecţia antiinfracţională icircn Tranziţia şi criminalitatea op cit p 214-223 I Waller La delinquance et sa
prevention etude comparative Raport introductiv prezentat la Conferinţa Internaţională privind securitatea drogurile şi
prevenirea delincvenţei icircn mediul urban Paris decembrie 1991 icircn RICPT nr 31992 CR Shaw şi HD McKay citaţi
de RM Stănoiu icircn Criminologie op cit p 188 G Antoniu Conceptul de prevenire a infracţiunilor icircn Studii şi cercetări
juridice an 26 nr 11981 p 57-60 I Oancea Probleme de criminologie Ed All Educational SA 1994 p 118 157 R Gassin Criminologie ed a II-a Dalloz 1990 p 602 şi urm 158 Declaraţia de la Viena asupra criminalităţii şi justiţiei Icircntacirclnind provocările sec XXI Rezoluţia ECOSOC 200111
bdquoAcţiunea promovării unei preveniri comunitare eficiente a criminalităţirdquo 159R Pound Pound conference perspectives on justice in the future proceedings of the National Conference on the Causes
of Popular Dissatisfaction with the Administration of Justice West PubCo 1979 160 Consiliul de Mediere Strategie privind dezvoltarea medierii şi a profesiei de mediator pentru perioada 2014-2020
noiembrie 2014 httpwwwcmediereropage1149hotararea-47-23-11-2014-privind-depunerea-strategiei-consiliului-de-
mediere-2014-2020 161Apelul de la Amsterdam Conferinţa europeană pentru prevenirea conflictelor 1997 162Recomandarea nr (81) 7 cu privire la mijloacele de facilitare a accesului la justiţie Recomandarea nr (86) 12 privind
măsurile de prevenire şi reducere a icircncărcăturii instanţelor Recomandarea (87) 18 privind simplificarea justiţiei penale 163Recomandarea (85) 11 privind poziţia victimei icircn dreptul penal şi procedura penalăRecomandarea (87) 18 privind
simplificarea justiţiei penale Recomandarea (87) 20 privind reacţiile sociale faţă de delincvenţa juvenilă Recomandarea (87)
21 privind asistenţa victimelor şi prevenirea victimizării Recomandarea (88) 6 privind reacţiile sociale faţă de
comportamentul infracţional al tinerilor proveniţi din familiile emigranteRecomandarea (92)16 privind reglementările
europene asupra sancţiunilor şi măsurilor aplicate icircn comunitateRecomandarea (95) 12 privind administrarea justiţiei penale
Recomandarea (99) 19 privind medierea icircn materie penală Recomandarea (22)2000 privind icircmbunătăţirea implementării
regulilor europene pentru sancţiuni şi măsuri comunitare Pentru consultare acestea se pot găsi pe site-ul Consiliului Europei
wwwcoeint 164Adoptată de Consiliul de Miniştri ai Uniunii Europene la 15 martie 2001
83
Recomadarea (99)19 privind medierea icircn materie penală165
este un prim instrument pentru
implementarea medierii victimă-infractor icircntrucacirct icircncurajează statele membre să asigure posibilitatea medierii
ca serviciu confidenţial şi voluntar acceptat icircn toate etapele procesului penal
Dacă din punct de vedere teoretic justiţia restaurativă este un concept bine definit icircn practică este
puţin cunoscut atacirct de cei care ar avea posibilitatea să o recomande ndash poliţişti procurori judecători avocaţi sau
asistenţi sociali cacirct şi de potenţialii beneficiari ndash victime şi infractori
Chiar şi icircn statele unde medierea este o modalitate importantă de soluţionare a disputelor unii avocaţi şi
judecători au privit procesul cu scepticism timpul şi succesul icircnregistrat au schimbat percepţia negativă iar
cultura predominantă (icircn Australia Canada Statele Unite) este aceea de recunoaştere a medierii ca un concept
care funcţionează şi poate oferi certitudinea unui rezultat corect pentru părţi eficient icircn raport de timp şi
costuri
Că medierea victimă-infractor funcţionează acolo unde sistemul de justiţie colaborează cu mediatorii şi
organizaţiile care oferă astfel de servicii se implică este confirmat de cercetările icircn domeniu166
peste 20000 de
medieri icircn cauze penale icircntr-un an icircn Germania 13300 icircn Finlanda 7000 icircn Austria 6410 icircn Ungaria 6000
icircn Polonia şi 1000 icircn Croaţia
Deşi posibilitatea utilizării medierii icircn cauzele penale este reglementată diferit icircn statele europene167
elementul comun este asigurarea gratuită a acestui serviciu organizat sub autoritatea Ministerului Justiţiei sau a
serviciilor sociale acestea suportă costurile medierii iar cea mai mare parte a cazurilor ndash peste 85 este trimisă
către mediere de către poliţie şi parchet
Medierea icircn Romacircnia- necesară fezabilă dar şi dezirabilă
Adoptarea Legii privind medierea şi organizarea profesiei de mediator icircn anul 2006 a materializat
activitatea de voluntariat desfăşurată icircn special de organizaţii neguvernamentale icircn domeniul rezolvării
disputelor prin alte metode decacirct justiţia clasică Icircn acelaşi timp a creat premisele pentru ca ocupaţia de mediator
să poată fi practicată icircn mod real
Icircn forma iniţială Legea nr1922006 168
s-a bucurat de apecierile Comisiei Europene icircn ceea ce priveşte
asigurarea standardelor de calitate prin icircnfiinţarea organismului de reglementare - Consiliul de Mediere cu
atribuţii icircn organizarea şi dezvoltarea profesiei de mediator169
De asemenea a fost remarcată prevederea unor
dispoziţii care au caracter stimulativ pentru cei care recurg la medierere respectiv restituirea taxei de timbru icircn
toate cazurile icircn care conflictul a fost soluţionat prin mediere
Icircncepacircnd cu anul 2009 Legea medierii a intrat icircntr-un proces continuu (dar necontrolat şi necorelat) de
adaptare modificare completare170
uneori cu implicarea Consiliului de Mediere alteori la iniţiative personale
fără cunoaşterea specificului medierii sau consultarea mediatorilor
Decizia Curţii Constituţionale a Romacircniei nr 2662014 prin care au fost declarate ca neconstituţionale
prevederile art 2 alin (1) şi art 601 din Legea nr 1922006 privind medierea şi organizarea profesiei de
mediator a avut un impact negativ asupra pieţei medierii aflată icircncă icircn formare Pe de altă parte noile coduri171
165Adoptată de Comitetul Miniştrilor icircn 15 septembrie 1999 la a 679-a reuniune a delegaţiei miniştrilor o traducere a textului
este disponibilă pe www cristidaniletwordpresscomlucrari-on-line 166M Laxminarayan Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March2014 Zagreb Croatia 167K Lilloe-Olsen National Mediation Service E Lind Victim Offender Mediation in Sweden A Mirosavljevic Victim-
Offender mediation in Croatia the model its accessibility and initiation prezentări susţinute icircn cadrul proiectului
Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March2014 Zagreb Croatia 168Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I la 22 mai 2006 169httpwwwmedierearostiri890-comunicat-cm-medierea-romaneasc-la-standarde-europene 170Legea nr 3702009 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 831 din 03122009 Ordonanţa nr 132010 publicată icircn
Monitorul Oficial Partea I nr 70 din 30012010 Legea nr 2022010 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 714 din
26102010 Legea nr 762012 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 365 din 30052012 Legea nr 1152012
publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 462 din 09072012 OUG nr 902012 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr 878 din 21122012 OUG nr 42013 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 68 din 31012013 Legea nr 2142013
pentru aprobarea OUG 42013 privind modificarea Legii nr 762012 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 1342010 privind
Codul de procedura civilă precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe publicată icircn Monitotul
Oficial Partea I nr 388 din 28062013 Decizia Curţii Constituţionale a Romacircniei nr 2662014 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art 200 din Codul de procedura civilă precum şi celor ale art 2 alin (1) si (1^2) şi art
60^1 din Legea nr 1922006 privind mediereaşi organizarea profesiei de mediator publicată icircin Monitorul Oficial Partea I
nr 464 din 25 iunie 2014 171 Legea nr 2872009 privind Codul civil republicată cu modificările şi completările ulterioare Legea nr 712011 pentru
punerea icircn aplicare a Legii nr 2872009 privind Codul civil republicată cu modificările și completările ulterioare Legea nr
1342010 privind Codul de procedură civilă republicată cu modificările şi completările ulterioare Legea nr 762012 pentru
punerea icircn aplicare a Legii nr 1342010 privind Codul de procedură civilă cu modificările și completările ulterioare Legea
nr 2862009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare Legea nr 1872012 pentru punerea icircn aplicare a
84
conţin prevederi favorabile utilizării medierii atacirct icircn cazuri civile cacirct şi penale iar icircnţelegerea172
şi transpunerea
lor icircn practică de către magistraţi poate contribui icircn mod semnificativ la dezvoltarea practicii medierii
Icircn mod concret diferenţa dintre justiţia clasică şi cea restaurativă este următoarea prima consideră
infracţiunea ca fiind o icircncălcare a regulilor fundamentale ale societăţii icircn care responsabilitatea pentru
pedepsirea infractorului revine statului prin instituţiile sale icircn timp ce a doua identifică infracţiunea cu un rău
produs oamenilor şi relaţiilor dintre aceştia icircn care responsabilitatea revine celor direct implicaţi icircn cauză
victime infractori comunităţile locale173
Medierea dintre victimă şi infractor (alături de care pot sta familiile prietenii reprezentanţi ai
comunităţii) este o abordare flexibilă orientată spre nevoile părţilor concentrată pe răul suferit de victimă şi
repararea acestuia de către infractor icircn acelaşi timp oferă posibilitatea pentru exprimarea emoţiilor punerea
unor icircntrebări şi obţinerea de răspunsuri cu privire la infracţiune Implicarea directă a părţilor icircn procesul de
mediere icircn prezenţa unui mediator oferă posibilitatea de rezolvare a disputei icircn sensul dorit de părţi prin bună
icircnţelegere şi icircn beneficiul amacircndurora Atingerea acestui scop implică un rol constructiv şi activ din partea lor
uneori chiar inovator
Este necesară utilizarea medierii icircn Romacircnia
Ce arată statisticile
Poliţia raportează pentru anul 2014 un număr de 401094 infracţiuni cercetatedeclinate parchetului
privind 209022 persoane174
Volumul total de activitate al parchetelor a icircnregistrat icircn anul 2014 3168541 de lucrări din care
1880309 dosare penale175
Din totalul de 2515534 lucrări de soluționat icircnregistrate la parchetele de pe lacircngă judecătorii (unde
ajung cele mai multe dintre cauzele care pot face obiectul medierii) au fost soluționate un număr de 1351956
reprezentacircnd aproximativ 53 Din cele 1744937 dosare penale de soluționat icircn anul 2013 au fost finalizate
613291 cauze reprezentacircnd 35176
Icircnărcătura la nivelul parchetelor de pe lacircngă judecătorii a fost icircn medie națională de 1552 de dosare
penale pe procuror
Icircn procente operativitatea icircnregistrată la nivelul tuturor parchetelor icircn anul 2014 a fost de 60 pentru
lucrări respectiv de 36 pentru dosare
Icircn ceea ce privește operativitatea icircn funcție de durata soluționării unei cauze numărul de cauze finalizate
icircn termene cuprinse icircntre 6 luni și 1 an de la sesizare a crescut cu 7 față de anul precedent (122696 de cauze
icircn anul 2014 față de 114269 icircn anul 2013) Alte 162071 de cauze au fost soluționate la peste 1 an de la
sesizare icircn creștere cu 49 față de aceeași perioadă de referință a anului trecut177
Anual pe rolul instanţelor de judecată se află peste 3 milioane de dosare icircn care sunt implicate peste 5
milioane de persoane icircncărcătura medie pe judecător este de circa 1000 dosare anual procentul de soluţionare
este icircn medie icircn jur de 70 iar gradul de operativitate icircn medie aproximativ 68178
Procentul celor nemulţumiţi şi care atacă hotăracircrile pronunţate de instanţele de judecată este de circa
48179
iar din racircndul celor care nu recurg la o cale de atac sunt alte nemulţumiri cu privire la cuantumul
despăgubirilor acordate durata pedepsei aplicate sau pentru că acestea au venit prea tacircrziu
Legii nr 2862009 privind Codul penal cu modificările și completările ulterioare Legea nr 1352010 privind Codul de
procedură penală cu modificările şi completările ulterioare 172 Un prim pas icircl reprezintă Decizia nr9 din 17 aprilie 2015 emisă de Icircnalta Curţi de Casaţie şi Justiţie Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept icircn materie penală Conform acesteiardquo 1 icircn aplicarea dispoziţiilor art 67 din Legea nr
1922006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator icircncheierea unui acord de mediere constituie o cauză sui-
generis care icircnlătură răspunderea penală distinctă de icircmpăcare
2 icircncheierea unui acord de mediere icircn condiţiile Legii nr 1922006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator
poate interveni icircn tot cursul procesului penal pacircnă la rămacircnerea definitivă a hotăracircrii penalerdquo 173 Zehr H and Mika H Fundamental concepts of restorative justice in Contemporary Justice Review 1 47-55 1998 174 httpspolitiaromanaroroutilestatistici-evaluaristatistici accesat la 28 august 2015 175 Consiliul Superior al Magistraturii Raport privind starea justiţiei 2014 p 53
httpwwwcsm1909rocsmindexphpcmd=24 accesat la 27 august 2015 176 Consiliul Superior al Magistraturii Raport privind starea justiţiei 2014 p 58
httpwwwcsm1909rocsmindexphpcmd=24 accesat la 27 august 2015 177 Consiliul Superior al Magistraturii Raport privind starea justiţiei 2014 p 62
httpwwwcsm1909rocsmindexphpcmd=24 accesat la 27 august 2015 178 Consiliul Superior al Magistraturii Rapoarte privind starea justiţiei 2010-2014
httpwwwcsm1909rocsmindexphpcmd=24 179 httpwwwziuanewsrodezvaluiri-investigatiisolutia-pentru-degrevarea-instantelor-civile-132168
85
Costurile provenite din bani publici pentru realizarea volumului impresionant de activitate legat de
soluţionarea cauzelor penale sunt greu de estimat Cert este că icircn procesele penale statul avanseaza sumele
necesare iar recuperarea acestora de la cei găsiţi vinovaţi este conform unor cifre neoficiale sub 10
Este fezabilărealizabilăposibilă utilizarea medierii icircn Romacircnia
Dreptul de a apela la un mediator este prevăzut icircn legislaţia penală180
Părţile pot soluţiona prin mediere atacirct latura penală a infracţiunilor pentru care retragerea placircngerii
prealabile sau icircmpăcarea părţilor icircnlătură răspunderea penală (peste 30 de infracţiuni prevăzute icircn Codul penal şi
legi speciale) cacirct şi latura civilă a oicărei infracţiuni indiferent de gravitatea acesteia181
Dacă a fost icircncheiat un acord de mediere icircn condiţiile legii acţiunea penală nu poate fi pusă icircn mişcare
sau dacă a fost pusă icircn mişcare nu mai poate fi exercitată182
Renunţarea la urmărirea penală icircn condiţiile prevăzute de lege183
este o altă o instituţie unde medierea
poate să joace un rol important oferind părţilor cadrul necesar pentru icircnlăturarea consecinţelor faptei penale
repararea pagubei produse ori convenirea cu partea civilă a unei modalităţi de reparare a acesteia sau pentru a
cere scuze persoanei vătămate De asemenea acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi icircnsoţit de un acord
privind latura civilă a infracţiunii realizat icircn cadrul procedurii de mediere184
Avacircnd icircn vedere că acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune şi eforturile
depuse de infractor pentru icircnlăturarea sau diminuarea consecinţelor acesteia sunt luate icircn considerare de către
instanţele de judecată drept circumstanţe atenuante185
şi icircn anumite situaţii condiţii pentru aplicarea unei
sancţiuni mai blacircnde186
apelarea la mediere constituie modalitatea potrivită pentru realizarea unui acord agreat
de părţile implicate icircn cauză cu beneficii evidente pentru ele pentru instanţe şi pentru comunitate
Există un număr suficient de mediatori (6787 icircn august 2015) 187
organizaţi la nivel teritorial care au
investit icircn dezvoltarea profesiei şi care au nevoie de sprijinul instituţiilor din sistemul penal pentru ca
informaţiile privind această modalitate de soluţionare a conflictelor alternativă sau complementară la justiţia
clasică să ajungă la cei care au nevoie de ea
Este dezirabilă utilizarea medierii icircn Romacircnia
Deşi conform legii medierea este o activitate de interes public iar bdquoorganele judiciare şi arbitrale
precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor
folosirii procedurii medierii şi le icircndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre elerdquo
(art6 din Legea nr1922006) un procent redus de procurori şi judecători sunt informaţi cu privire la legislaţia
privind medierea şi ca urmare puţini sunt cei care recomandă recurgerea la această procedură188
Situaţia este
aceeaşi icircn racircndul poliţiştilor şi al autorităţilor publice locale iar o parte dintre avocaţi manifestă icircncă multă
reticenţă icircn sfătuirea clienţilor să recurgă la mediere icircn cazurile pretabile
Numărul de medieri icircn cazurile penale este extrem de redus chiar dacă noua legislaţie penală este aşa
cum am arătat una din cele mai stimulative din Europa cu efecte benefice atacirct pentru victimă făptuitor cacirct şi
pentru sistemul justiţiei penale care poate acţiona eficient icircn termen de timp şi costuri
Icircn cursul anului 2013 la nivelul instanţelor judecătoreşti au fost soluţionate ca urmare a recurgerii la
procedura medierii un număr de 1749 de cauze icircn materie civilă (icircn sens larg) și 13 cauză icircn materie penală iar
la nivelul parchetelor o singură cauză Numărul cauzelor soluţionate prin procedura menţionată este superior
180 Codul de procedură penală art 81-87 bdquoIcircn cursul procesului penal persoana vătămată inculpatul partea civilă şi partea
responsabilă civilmente au dreptul de a apela la un mediator icircn cazurile permise de legerdquo 181 Codul de procedură penală art 23 bdquoIcircn cursul procesului penal cu privire la pretenţiile civile inculpatul partea civilă şi
partea responsabilă civilmente pot icircncheia o tranzacţie sau un acord de mediere potrivit legii
Inculpatul cu acordul părţii responsabile civilmente poate recunoaşte icircn tot sau icircn parte pretenţiile părţii civile
Icircn cazul recunoaşterii pretenţiilor civile instanţa obligă la despăgubiri icircn măsura recunoaşterii Cu privire la pretenţiile
civile nerecunoscute pot fi administrate probe 182 Codul de procedură penală art16 litg 183 Codul de procedură penală art318 184 Codul de procedură penală art478-483 185 Codul penal art75 186 Codul penal art80 Renunţarea la aplicarea pedepsei art 83 Amacircnarea aplicării pedepsei art 90 Suspendarea executării
pedepsei 187 Consiliul de Mediere Tabloul mediatorilor autorizaţi httpwwwcmediereromediatoripage=136 accesat la 31 august
2015 188 PăroşanuA BalicaE BălanA Medierea icircn domeniul penal icircn Romacircnia Evaluare şi perspective Editura CHBeck
2013
86
celui din anul precedent (1729 de medieri la instanţele judecătoreşti şi 3 medieri la nivelul parchetelor icircn anul
2012) dar nereprezentativ icircn raport cu gradul de icircncărcare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor
Icircn racircndul specialiştilor preocupaţi de instituţia medierii pe plan internaţional se manifestă tot mai
pregnant opinia că avantajele acestei forme de rezolvare a conflictelor poate marca un progres semnificativ faţă
de sistemul penal actual datorită avantajelor pe care le aduce pentru toate părţile implicate victimă infractor
comunitate societate cu efecte directe asupra reducerii riscului de recidivă189
Un element important pentru transpunerea icircn practică a medierii icircn cauze penale este informarea părţilor
despre posibilitatea de a alege să participe la o astfel de procedură la fel de importante sunt nivelulul de
influenţă şi autoritate al celui care recomandă medierea informațiile furnizate frecvenţa şi modul cum se face
Conştientizarea beneficiarilor şi atitudinea instituţiilor din sistemul penal alături de comunicarea şi
colaborarea dintre aceştia şi mediatori sunt factori ndash cheie care pot contribui la dezvoltarea justiţiei restaurative şi
prevenirea criminalităţii icircn cazurile pretabile
BIBLIOGRAFIE
Lucrări de specialitate rapoarte studii articole
- R Gassin Criminologie ed a II-a Dalloz 1990
- Leathes M 2020 Vision Where in the world will mediation be in 10 years
httpsimimediationorg2020-vision-article
- Laxminarayan M Accessibility and Initiation of Restorative Justice prezentare susţinută icircn cadrul
proiectului Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March 2014 Zagreb
Croatia
- Lilloe-Olsen K National Mediation Service prezentare susţinută icircn cadrul proiectului
Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March 2014 Zagreb Croatia
- E Lind Victim Offender Mediation in Sweden prezentare susţinută icircn cadrul proiectului
Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March 2014 Zagreb Croatia
- G Nistoreanu Criminologie Ed Didactică şi Pedagogică RABucureşti 1995
- Mirosavljevic A Victim-Offender mediation in Croatia the model its accessibility and initiation
prezentare susţinută icircn cadrul proiectului Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21
March 2014 Zagreb Croatia
- R Pound Pound conference perspectives on justice in the future proceedings of the National Conference on the Causes of Popular Dissatisfaction with the Administration of Justice West PubCo 1979
- PăroşanuA BalicaE BălanA Medierea icircn domeniul penal icircn Romacircnia Evaluare şi perspective Editura CHBeck 2013
- MS Umbreit The Handbook of Victim Offender Mediation Jossey-Bass INC 2001 - Zehr H and Mika H Fundamental concepts of restorative justice in Contemporary Justice
Review 1 1998
- Consiliul de Mediere Strategie privind dezvoltarea medierii şi a profesiei de mediator pentru
perioada 2014-2020 noiembrie 2014 httpwwwcmediereropage1149hotararea-47-23-11-
2014-privind-depunerea-strategiei-consiliului-de-mediere-2014-2020
Legislaţie
- Directiva nr200852CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind unele aspect ale
medierii icircn materie civlă şi comercială
- Legea nr 2872009 privind Codul civil republicată cu modificările şi completările ulterioare
- Legea nr 712011 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 2872009 privind Codul civil republicată
cu modificările și completările ulterioare
- Legea nr 1342010 privind Codul de procedură civilă republicată cu modificările şi completările
ulterioare
- Legea nr 762012 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 1342010 privind Codul de procedură
civilă cu modificările și completările ulterioare
- Legea nr 2862009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare
- Legea nr 1872012 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 2862009 privind Codul penal cu
modificările și completările ulterioare
- Legea nr 1352010 privind Codul de procedură penală cu modificările şi completările ulterioare
189 Pentru detalii a se vedea MS Umbreit The Handbook of Victim Offender Mediation Jossey-Bass INC 2001
87
- Legea nr 2552013 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 1352010 privind Codul de procedură
penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual
penale
- Legea nr 192 din 16 mai 2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator cu
modificările şi completările ulterioare
- Decizia Curţii Constituţionale a Romacircniei nr 2662014 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art 200 din Codul de procedura civilă precum şi celor ale art 2
alin (1) si (1^2) şi art 60^1 din Legea nr 1922006 privind mediereaşi organizarea profesiei de
mediator
- Recomandarea (85) 11 privind poziţia victimei icircn dreptul penal şi procedura penală
- Recomandarea (87) 18 privind simplificarea justiţiei penale
- Recomandarea (87) 20 privind reacţiile sociale faţă de delincvenţa juvenilă
- Recomandarea (87) 21 privind asistenţa victimelor şi prevenirea victimizării
- Recomandarea (88) 6 privind reacţiile sociale faţă de comportamentul infracţional al tinerilor
proveniţi din familiile emigrante
- Recomandarea (95) 12 privind administrarea justiţiei penale
- Recomandarea (99) 19 privind medierea icircn materie penală
- Recomandarea (22)2000 privind icircmbunătăţirea implementării regulilor europene pentru sancţiuni şi
măsuri comunitare
- Recomandarea nr (81) 7 cu privire la mijloacele de facilitare a accesului la justiţie Recomandarea
nr (86) 12 privind măsurile de prevenire şi reducere a icircncărcăturii instanţelor
- Recomandarea (87) 18 privind simplificarea justiţiei penale
- Recomandarea (98) 1 privind medierea familială
- Recomandarea (2001)9 privind căile alternative de soluţionare a litigiilor dintre autorităţile
administrative şi persoanele private
- Recomandarea (2002)10 cu privire la medierea icircn materie civilă
Surse web
- European Forum for Restorative Justice wwweuroforumrjorg
- Consiliul de Mediere wwwcmedierero
- Consiliul Superior al Magistraturii wwwcsm1909ro
- Poliţia Romacircnă wwwpolitiaromanaro
- wwwziuanewsro
88
INFLUENȚA VIOLENȚEI DIN JOCURILE VIDEO ASUPRA
COMPORTAMENTULUI DEVIANT
Autor Andronache (Vidis Dumitriu) Mirela
Facultatea de Drept Universitatea Titu Maiorescu București
Abstract
Comportamentul deviant se poate răsfracircnge fie printr-un comportament excentric fie printr-un
comportament disfuncțional Acestea se referă la acele persoane care fac gesturi ieșite din comun adică adoptă
un comportament dezordonat neglijent pe alocuri aberant pacircnă la delicvent
Eșecurile icircn anumite domenii ale vieții lasă adolescenților sentimentul lipsei de valoare scăderea
stimei de sine confuzie de identitate astfel iscacircndu-le conflicte interioare destul de puternice care pot duce la
dezechilibre emoționale și icircn cele din urmă la un comportament deviant
Ce s-ar icircntacircmpla dacă aceste eșecuri ale vieții au loc icircntr-un spațiu virtual De exemplu icircntr-un joc
video un individ nu reușește să atingă perfomanțe nu reușește să icircși icircnvingă adversarul ceea ce icircl
demoralizează și icircl face să devină incontrolabil și frustrat S-au constatat prin studii că natura interactivă a
jocurilor video duce la o relaţie mai puternică cu comportamentul violent Astfel jocurile video violente care
glorifică personaje antisociale sporesc riscul de delincvenţă şi de alte comportamente nocive precum fumatul şi
consumul abuziv de alcool icircn racircndul adolescenţilor
Icircn aceste condiții ce s-ar icircntacircmpla dacă un individ ajunge să fie dependent de jocurile video icircn așa fel
icircncacirct după ce părăsește spațiul virtual nu se poate rupe de această lume fictivă iar icircn spațiul real ar trata cu
aceiași atitutinde indivizii
Aceste jocuri video destinate de fapt adulţilor promovează ideea potrivit căreia tinerii din jocurile
video reuşesc icircntotdeauna prin propriile puteri iar acest fapt poate să influenţeze personalitatea utilizatorilor
tineri din lumea reală Au existat cazuri icircn care persoane care au avut eșec icircn lumea virtuală nu s-au putut
detașa și au provocat dezastre icircn viața reală sacircvărșind acte de mare violență
Cuvinte cheie devianță delincvența jocuri video violență spațiu virtual realitate
1 Definirea comportamentului deviant Elemente de identitate a devianței
89
Pentru a putea defini comportamentul deviant este nevoie mai icircntacirci să icircnțelegem ce icircnseamnă noțiunea
de devianță icircn general Privită icircn sens larg devianța este utilizată atacirct icircn psihologia socială sociologie cacirct și icircn
domeniul juridic și criminologie Astfel prin devianță se icircnțelege bdquoicircndepartarea sau abaterea indivizilor față de
normele și valorile socialerdquo190
Comportamentul deviant se poate răsfracircnge fie printr-un comportament excentric fie printr-un
comportament disfuncțional Acestea se referă la acele persoane care fac gesturi ieșite din comun adică adoptă
un comportament dezordonat neglijent pe alocuri aberant pacircnă la delicvent
Icircn opinia unui autor devianța se clasifică bdquoatacirct icircn devianță pozitivă cacirct și negativă Cea pozitivă
intervine atunci cacircnd individul renunță la stereotipurile conformității și adopă norme și valori superioare icircn stil
creativ iar cea negativă se remarcă prin icircncălcarea și refuzarea indicațiilor normelor mediirdquo191
Edwin Lambert
(1951)192
bdquoface o altă distincție cu privire la delicvență clasificacircnd-o icircn devianță primară și devianță secundară
Icircn cazul primei categorii se spune că aproape orice persoană evită din cacircnd icircn cacircnd regulile dar are un caracter
temporar și persoana icircn cauză rămacircne acceptată din punct de vedere social Icircn cazul celei de-a doua categorii
persoanele adoptă un stil deviant și cu care se conformează avacircnd ca rezultat neacceptarea lor icircn societaterdquo
Cu alte cuvinte bdquocomportamentul deviant include infracțiunea și delictele (omorul furtul violul
delicvența juvenilă) sinuciderea consumul de droguri prostituția homosexualitatea lesbianismul pornografia
devianțele religioase extremismul politic Tot ca un comportament deviant au fost incluse bolile mentale și
handicapurile fizicerdquo193
Printre elementele de identitate ale devianței după părarea lui Pitulescu194
remarcăm
bdquoa)- devianţa morală ndashacționează ca o icircncălcare a normelor morale ale unui grup față de normele
obișnuite ale societății Aceasta poate interveni și cadrul profesiei atunci cacircnd cei implicați săvacircrșesc fapte
imorale
b)- devianţa funcţională ndashse manifestă atunci cacircnd există abateri disciplinare de la regulemente cacircnd o
persoană este incompetentă din punct de vedere profesional sau este incapabilă de a ocupa o funcție icircn cadrul
unei organizații și a cărei rezultat provoacă o disfuncţionalitate icircn desfăşurarea activităţii respective
c)- devianţa penală se răsfracircnge la faptele prevăzute de legea penală Aceste fapte sunt deviante
indiferent de vacircrstă sau starea mentală a celor icircn cauză De aici rezultă două categorii de delicvență penală poate
exista criminalitate icircn racircndul adulților aceste persoane se icircncadrează la vacircrste mai mari decacirct ale minorităţii
civile şi care au icircnfăptuit fapte care icircntrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni fiind catalogați drept
bdquoinfractorirdquo și mai poate fi delincvenţa juvenilă icircn care minorii cu vacircrste cuprinse icircntre 14 şi 18 ani și care au
săvacircrşit cu bună știință o faptă care icircntruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni fiind denumiți
bdquodelincvenţii minorirdquo195
Icircn concluzie devianță are drept consecințe destabilizarea ritmului de viață a unei persoane icircn cadrul
societății
Pornind de la aceste considerente aș dori să prezint icircn continuare un curent relativ nou de
comportament deviant născut din violența jocurilor video
2 Violența jocurilor video
De cele mai multe ori jocurile video violente provoacă o desensibilizare a persoanei icircn faţa violenţei
iar această desensibilizare favorizează creşterea agresivităţii icircn anumite situaţii Jocurile video sunt asociate
totodată cu deficienţele copiilor icircn privinţa cititului
După lungi cercetări din partea unor cercetători americani196
icircn 2011 s-a ajuns la concluzia că aceste
desensibilizări icircn viața reală icircn ceea ce privește violența duc la creșteri masive ale agresivității
Cercetările au vizat reacţiile a 70 de participanţi adulţi care au jucat timp de 25 de minute jocuri video
violente sau jocuri lipsite de violenţă Imediat după aceea aceştia s-au uitat la fotografii care aveau fie un
conţinut obişnuit spre exemplu bdquoun om pe bicicletărdquo fie un conţinut violent de exemplu bdquoun om care icircl
ameninţa cu arma pe un altulrdquo Icircn timp ce participanţii la studiu se uitau la fotografii cercetătorii le-au
190 Radu I Druțu I Mare V Miclea M Podar T Preda V Introducere icircn psihologia contemporană Editura Sincron
Cluj-Napoca 1991 pp 15-19 191
J Fichter La Sociologie Notions de Base Editions universitaires Encyclopeacutedie universitaire Paris 1960 p 65 192
Citat in Consiliul Național al Persoanelor Vacircrstnice Devianţa socială şi măsuri pentru diminuarea efectelor sale asupra
securităţii persoanelor vacircrstnice iulie 2010 p 3 193
Rădulescu Sorin Sociologia devianţei teorii paradigme arii de cercetare Editura Victor Bucureşti 1998 p 66 194
Pitulescu I Delincvenţa juvenilă Editura Ministrerului de Interne Bucureşti 1995 p 67 195
Petcu M Delincvenţa - repere psihosociale Editura Dacia Cluj-Napoca 1999 p 54 196
Cercetări realizate icircn cadrul Universității din Missouri icircn 2011
90
monitorizat activitatea cerebrală Apoi fiecare participant a avut de icircndeplinit o anumită sarcină concuracircnd icircn
acest sens cu un alt participant timp icircn care cercetătorii au măsurat nivelul lor de agresivitate
Icircn urma studiului s-a constatat că persoanele care au jucat jocuri video violente precum bdquoHitmanrdquo
bdquoKillzonerdquo sau bdquoCall of Dutyrdquo au dovedit o mai mare agresivitate decacirct cele care au jucat jocuri non-violente
Persoanele care nu jucaseră anterior participării la studiu jocuri violente şi care au jucat pentru prima dată cu
ocazia studiului astfel de jocuri au icircnregistrat reacţii cerebrale slabe faţă de violenţa din fotografii semn al
desensibilizării icircn faţa violenţei din jocurile video Cu cacirct răspunsul cerebral faţă de fotografiile cu conţinut
violent a fost mai redus cu atacirct mai agresive au fost persoanele respective icircn testul ulterior cacircnd au concurat cu
o altă persoană
Participanţii care au jucat jocuri video violente icircnainte de participarea la studiu au avut reacţii cerebrale
reduse icircn faţa fotografiilor cu un conţinut violent indiferent dacă icircn cele 25 de minute au jucat jocuri video
violente sau lipsite de violenţă semn că desensibilizarea icircn faţa violenţei era deja produsă197
Icircnsă nu este nevoie icircntocmai de aceste cercetări ca să putem desprinde ideea că aceste jocuri de natură
violentă sunt nocive cu atacirct mai mult pentru copiii care sunt icircn dezvoltare mentală și au o capacitate de asimilare
și de icircnsușire a unor trăiri mult mai mari decacirct icircn fața unui adult care joacă pentru prima dată anumite jocuri
preponderent violente Violența poate fi icircnvățată Iar copiii sunt predispuși să o icircnvețe mai rapid decacirct adulții
3 Consecințe ale violenței jocurilor video
Jocurile video violente au drept consecință agresivitatea crescută Ba mai mult decacirct atacirct cercetătorii
americani și japonezi au demonstrat că acei copii care au acces la jocuri video violente dezvoltă tendinţa de a fi
agresivi fizic luni icircntregi după aceea indiferent de mediul cultural şi ţara din care provin
Așa cum am precizat icircn abstractul articolului ce s-ar icircntacircmpla dacă un individ ajunge să fie dependent
de jocurile video icircn așa fel icircncacirct după ce părăsește spațiul virtual nu se poate rupe de această lume fictivă iar icircn
spațiul real ar trata cu aceiași atitutinde indivizii Răspunsul icircl găsim chiar icircn faptele care s-au icircntacircmplat de-a
lungul anilor spre exemplul crima din Norvegia făcută de un gammer care juca bdquoCall of duty 4rdquo și se speculează
cum că l-ar fi influențat scena cu aeroportul aceea icircn care ești icircnsărcinat să lichidezi toți oamenii din aeroport
acea misiune nu era obligatorie ba chiar opțională Un alt exemplul a fost atunci cacircnd cineva a deschis focul
icircntr-o școala din America eveniment ce a devenit mediatizat icircn toata lumea și i-a șocat pe toți Datorita acestui
eveniment Președintele Obama a alocat o sumă de bani pentru studii mai ample cu privire la influența jocurilor
video
Un caz similar s-a petrecut icircn Germania unde un adolescent pasionat de jocurile video a omoracirct 15
persoane icircntr-un liceu Surse din Poliție au declarat că după ce au controlat computerul autorului masacrului au
descoperit că acesta era pasionat de jocurile video foarte violente și că este o legătură icircntre acestea și acțiunile
sale Prietenii icircl descriau ca fiind un tip tăcut și rezervat dar care avea prieteni Era foarte bun la jocurile video și
icirci plăcea să joace bdquoCounter strikerdquo un joc video foarte violent care implica uciderea oamenilor prin impușcare
Un alt exemplu dramatic pe același gen de joc a fost atunci cacircnd un tacircnăr icircn vacircrstă de 30 de ani
dependent de joc a pierdut icircn fața un copil de 12 ani Acesta din urmă era adversar icircn joc Cel care a pierdut a
vrut să icircși ia revanșa dar de data aceasta icircn viața reală astfel că prin intermediul IP-ului i-a aflat adresa
adversarului l-a urmărit iar cacircnd ajuns acasa l-a icircnjunghiat cu un cuțit icircn inimă la fel ca icircn joc
Cazurile de dependență sunt nenumărate iar concluzia este aceea că aceste jocuri video pot cauza
comportamente delicvente care se pot mări icircn viitorul apropiat datorită numărului mare de utilizatori
4 Metode de combatere a violenței născute din jocurile video
Pentru combaterea violenței ca urmare a jocurilor video este nevoie de multă cercetare și implementare
la nivel național a unor programe funcționale și acreditate Icircn Romacircnia icircncă nu se ia icircn calcul implementarea
unor astfel de programe datorită actelor reduse de violență datorate jocurilor video Dar icircn țări mult mai
dezvoltate icircn care lumea jocurilor video datează de cacircteva decenii s-au luat măsuri pentru prevenție și chiar
ameliorare a delicvenței
Astfel icircn America aproximativ 90 dintre copii joacă jocuri video şi peste 90 dintre acestea conţin
scene violente Autorităţile americane au propus icircn 2014 impunerea unor taxe pe jocurile video violente sau
197
Articol Violenţa jocurilor video creşte agresivitatea icircn viaţa reală publicat icircn Revista de analiză și opinie creștină
Semnele Timpului 2011 -httpsemneletimpuluirosocialviolenta-jocurilor-video-creste-agresivitatea-in-viata-realahtml
accesat la data de 28 iulie 2015
91
limitarea vacircrstei celor care le pot cumpăra Totuși din cauza inconsecvențelor din studii președintele Obama a
cerut niște studii conclusive pe care să icircși bazeze decizia198
Icircn sprijinul acestui demers vine una dintre cele mai recente cercetări publicată icircn JAMA Pediatrics
condusă de către Craig Anderson de la Iowa State University care a icircncercat să demonstreze legătura dintre
jocurile video și comportamentul agresiv Studiul a fost realizat pe un eşantion de 3034 băieţi şi fete de diferite
vacircrste icircn cadrul căruia au fost icircntrebaţi despre obiceiurile lor icircn ceea ce priveşte jocurile video şi au completat
chestionare pentru a analiza gradul lor de agresivitate şi violenţă
S-a constatat că cei care petreceau multe ore jucacircnd jocuri video violente erau mai predispuşi la
agresivitate decacirct ceilalţi Cercetătorii au concluzionat că expunerea la violenţă influențează modul icircn care copiii
se poartă icircn relaţiile cu cei din jurul lor și produce un comportament mai impulsiv
Studiile susţin faptul că şi creierul suferă transformări icircn urma expunerii la jocuri video violente Icircn anul
2011 un studiu a demonstrat că după o săptămacircnă icircn care voluntarii au jucat jocuri video icircn fiecare zi anumite
regiuni ale creierului precum cele care răspund de emoţii atenţie sau inhibarea impulsurilor icircnregistrau mai
puţină activitate decacirct ale celor care nu jucaseră Se pare că efectul jocurilor video asupra creierelui ar fi
reversibile dar practicarea lor pe o perioadă mai lungă poate provoca schimbări permanente icircn creier
Alte studii au arătat că expunerea la jocurile video violente reduc empatia celui icircn cauză sau provoacă
rasism Christopher Ferguson de la Departamentul de Psihologie de la Stetson University insistă asupra faptului
că nu există suficiente dovezi icircn favoarea unei legături icircntre jocurile video violente şi comportamentul celor care
le joacă El spune că cei care susţin această legătură nu ţin cont de alţi factori care pot influenţa comportamentul
agresiv al copiilor cum ar fi violenţa din cămin abuzurile sau bolile mintale
Anderson precizează că este nevoie de mai multe studii icircn domeniu pentru a stabili o legătură clară icircntre
aceste două lucruri dar recomandă prudenţă şi o mai mare conştientizare a modului icircn care mediile virtuale
influenţează comportamentul din viaţa reală199
Icircn consecință comportamentul deviant continuă să existe indiferent de evoluția societății dacă icircn trecut
aceste comportamente erau favorizate de clanuri de mafioți icircn prezent acestea au evoluat prin icircnsușirea
modelelor virtuale cu tentă agresivă pentru care forța și autoritatea dăinuie iar convigerea de supremație fac ca
un jucător tăcut și rezervat icircn viața reală să icircși dorească să iasă icircn evidență prin transformarea regulilor jocului icircn
practica nevirtuală Comportamentul deviant din viitor nu știm ce modele vor mai urmări Cert este că la baza
oricărei acțiuni stă autocontrolul psihic al fiecărui individ
Bibliografie
1 Fichter J La Sociologie Notions de Base Editions universitaires Encyclopeacutedie universitaire Paris
1960
2 Pitulescu I Delincvenţa juvenilă Editura Ministrerului de Interne Bucureşti 1995
3 Petcu M Delincvenţa - repere psihosociale Editura Dacia Cluj-Napoca 1999
4 Rădulescu Sorin Sociologia devianţei teorii paradigme arii de cercetare Editura Victor Bucureşti
1998
5 Radu I Druțu I Mare V Miclea M Podar T Preda V Introducere icircn psihologia contemporană
Editura Sincron Cluj-Napoca 1991
6 Consiliul Național al Persoanelor Vacircrstnice Devianţa socială şi măsuri pentru diminuarea efectelor
sale asupra securităţii persoanelor vacircrstnice iulie 2010
7 Violenţa jocurilor video creşte agresivitatea icircn viaţa reală publicat icircn Revista de analiză și opinie
creștină Semnele Timpului 2011 -httpsemneletimpuluirosocialviolenta-jocurilor-video-creste-
agresivitatea-in-viata-realahtml accesat la data de 28 iulie 2015
8
Astrid Daulia T Dinescu Violența pe care copiii o icircnvață din jocuri video articol publicat icircn Revista
de analiză și opinie creștină Semnele Timpului 2014 -httpsemneletimpuluirosocialcopiiviolenta-
pe-care-copiii-o-invata-din-jocuri-videohtml accesat la data de 23 iulie 2015
198
Astrid Daulia T Dinescu Violența pe care copiii o icircnvață din jocuri video articol publicat icircn Revista de analiză și opinie
creștină Semnele Timpului 2014 -httpsemneletimpuluirosocialcopiiviolenta-pe-care-copiii-o-invata-din-jocuri-
videohtml accesat la data de 23 iulie 2015 199 Idem
92
INTERACŢIUNEA FACTORILOR CRIMINOGENI IcircN CAZUL FALSIFICATORULUI NOTAR
PUBLIC
Drd
Notar public Chiran Gabriela
Integrarea Romacircniei icircn Uniunea Europeană a adus atacirct drepturi cacirct şi responsabilităţi şi obligaţii pentru
toţi cetăţenii inclusiv pentru cei care exercită profesii liberale aceştia trebuind să respecte atacirct reglementările
juridice naţionale cacirct şi cele impuse de legislaţia UE Este bine cunoscut faptul că serviciile reprezintă un
important motor de creştere economică icircn ţările care fac parte din spaţiul comunitar iar profesiile liberale deţin
un rol extrem de important icircn ridicarea economiei europene avacircnd un impact direct asupra regimului
concurenţial şi asupra beneficiarilor direcţi ai acestor servicii
Prin Tratatul de la Maastricht Cartea Verde a Comisiei asupra Guvernanţei Europene Acordul inter-
instituţional din 2003 intitulat ldquoSă reglementăm mai binerdquo Directiva 200536EC referitoare la recunoaşterea
calificărilor profesionale a fost evidenţiată necesitatea icircmbinării coreglementării (definită ca fiind acel mecanism
prin care un act legislativ comunitar reglementează anumite reguli obiective proceduri bine definite de către
autoritatea legislativă icircn sarcina unei organizaţii profesionale) şi a autoreglementării ( definită ca posibilitatea
oricărei organizaţii profesionale de a adopta anumite linii directoare comune) icircn domeniul socioprofesional200
Argumentele care susţin reglementarea profesiilor liberale atacirct la nivel comunitar cacirct şi la nivel naţional
sau regional pot fi sintetizate icircn următoarele prestatorii de servicii (icircn special notarii publici) trebuie să dispună
de un icircnalt grad de competenţă serviciile acestora fiind bdquoproduse de icircncredererdquo serviciile prestate şi calitatea
acestora au incidenţă atacirct asupra clienţilor cacirct şi asupra terţilor situaţie justificată prin specificul activităţii
respective totodată anumite categorii de servicii prestate de profesiile liberale sunt de interes public impunacircndu-
200 Bogdan Liviu Ciucă ndash bdquoProfesiile liberale juridice icircn statele membre ale Uniunii Europenerdquo articol publicat icircn Revista
PROEXCELSIOR nr 2 septembrie 2010
93
se astfel necesitatea unei reglementări cacirct mai riguroase pentru asigurarea şi păstrarea unui nivel ridicat al
calităţii serviciilor pe de o parte şi pentru o cacirct mai eficientă protejare a intereselor clienţilor pe de altă parte
Trebuie subliniat faptul că toate profesiile liberale sunt caracterizate de trei valori independenţă
responsabilitate şi secretul profesional
Deşi icircncă nu există o definiţie juridică consacrată a profesiei liberale există mai multe variante propuse
de către diverse organizaţii profesionale una dintre cele mai explicite fiind următoareardquopersoana care exercită
o profesie liberală furnizează unei persoane fizice sau juridice care are libertate de alegere servicii non-
comerciale de natură juridică economică medicală etc independente politic garantate printr-o deontologie
duală respectarea secretului profesional şi competenţă recunoscută Cel ce oferă asemenea servicii poartă o
răspundere personală pentru actele salerdquo201
Din considerentele expuse anterior este evident că infracţiunile de fals comise de notarii publici devin
cu atacirct mai grave cu cacirct notarul public beneficiază de autoritatea funcţiei şi de icircncrederea publică consfinţită de
stat şi de legislaţia specifică acestei profesii
Tendinţele recente din cercetarea criminologică pornesc de la premisa că o persoană este determinată să
comită o infracţiune ca urmare a acţiunii combinate a factorilor criminogeni cu oportunităţile existente la un
anumit moment nemaifiind de actualitate teoriile conform cărora un singur factor era responsabil icircn ceea ce
priveşte luarea deciziei de comitere a faptei ilicite icircn special icircn ceea ce priveşte cazul falsificatorului notar
public
Datorită diversităţii factorilor criminogeni şi mai ales datorită multitudinii de variante icircn care aceştia se
pot combina icircn funcţie de specificul infracţiunilor comise ca rezultat al interacţiunii lor este extrem de dificilă
determinarea gradului de importanţă al fiecăruia dintre factori icircn geneza infracţiunii fiind necesară şi utilă mai
degrabă o descriere a modului icircn care aceştia se intercondiţionează se completează şi se potenţează unii icircn
funcţie de ceilalţi
Icircn acest domeniu de analiză icircşi găsesc aplicabilitatea unele dintre cele mai importante teorii ale ştiinţei
criminologiei moderne icircntre care se evidenţiază teoria criminalităţii gulerelor albe ndash bdquoWhite collar crimerdquo
enunţată de Edwin Sutherland dar şi teoria alegerii raţionale - bdquoThe Rational Choice Theoryrdquo al cărei promotor
icircn perioada de icircnceput a fost George Homans (1961) şi care a fost preluată din domeniul economiei şi dezvoltată
de mai mulţi teoreticieni inclusiv de John Scott făcacircnd obiectul multor dispute ideologice atacirct icircn criminologie
cacirct şi icircn sociologie şi icircn alte ştiinţe sociale fiecare domeniu de studiu avacircnd propriile particularităţi propriile
limite
bdquoWhite-Collar Crimerdquo un termen care caracterizează delictele non-violente comise de funcţionari sau
de oameni de afaceri a fost definit pentru prima dată icircn anul 1939 de Edwin Sutherland ca fiind bdquoo infracţiune
comisă de o persoană respectabilă cu un statut social ridicat icircn timpul exercitării profesiei salerdquo
bdquoThe Rational Choice Theoryrdquo aplicată icircn domeniul criminologiei este teoria ai cărei adepţi
promovează convingerea utilitaristă că omul este un actor raţional care evaluează mijloacele şi scopurile
costurile şi beneficiile iar pe baza acestei evaluări face o alegere raţională al cărei rezultat este obţinerea celor
mai mari beneficii conform criteriilor personale Această teorie poate explica icircn mare măsură raţionamentul şi
modul de acţiune al falsificatorului notar public fiind aplicabilă icircn special cazurilor individuale deoarece
porneşte de la premisa că indivizii desfăşoară activităţi personale că acţionează complet raţional ceea ce ndash icircn
cazul falsificatorului notar public ndash corespunde realităţii
Decizia de adoptare a comportamentul delictual de către notarul public este rezultatul unui proces
sistemic care reprezintă rezultatul final al unor interacţiuni complexe ce au loc icircntre factorii tradiţionali şi cei
de tranziţie la nivel macrosocial dar şi microsocial respectiv al factorilor care ţin de trăsăturile
psihologice educaţionale şi emoţionale ale individului de fondul congenital existent icircn raport de
influenţele inerente exercitate de mediul de viaţă mediul de lucru şi de apartenenţa la anumite grupuri
socio-profesionale La toate acestea se adaugă şi factorul stres care icircn contextul socio-economico-financiar
actual poate exercita un grad ridicat de presiune de icircncărcătură emoţională sau fiziologică ştiut fiind faptul că
stresul poate icircmbrăca două forme pe de o parte este vorba de o situaţie exterioară stresantă (condiţii
nefavorabile ameninţări privaţiuni de orice natură exercitate asupra individului) iar pe de altă parte de o stare
fiziologică stresantă (care afectează icircn mod nemijlocit organismul uman ndash anumite afecţiuni fiziologice
psihologice etc)
Falsificatorul notar public pe lacircngă poziţia socială pe care o are beneficiază de un bagaj important de
cunoştinţe icircn domeniul dreptului de un anumit standard de viaţă fiind integrat icircntr-un cerc de relaţii profesionale
şi personale care pot influenţa uneori decisiv decizia de a icircncălca sau nu limitele legii De multe ori sub aparenţa
de persoană echilibrată şi bine ancorată icircn realităţile economico-sociale se poate ascunde o persoană care a
acumulat multiple frustrări de natură personală sau profesională nemulţumiri sau dorinţe neicircmplinite şi care
uneori se cumulează cu dorinţa profundă de a-şi demonstra sieşi dar şi societăţii superioritatea intelectuală
201 Union Nationale des Professions Libeacuterales ndash wwwunaplorg
94
materială sau de orice altă natură Şi toate acestea converg spre a genera un anumit gen de reacţie - licită sau
ilicită - icircntr-o situaţie conflictuală sau icircn cazul apariţiei unei probleme care necesită atenţie şi preocupare
Pe de altă parte studiind resorturile intime profunde ale motivaţiei infracţionale se poate constata că
icircntre delincvenţii notari publici şi falsificatorii care nu au această calitate nu există deosebiri atacirct de radicale cu
privire la scopurile urmărite la structura factorilor interiori care concură icircn comiterea infracţiunii
Falsificatorul notar public este cu atacirct mai de condamnat cu cacirct el ar trebui să reprezinte un exemplu de
corectitudine şi de onestitate fiind depozitarul icircncrederii publice icircn autoritatea funcţiei pe care o exercită Este
greu de crezut că el poate fi o persoană instabilă emotiv-acţional deoarece instruirea şi educaţia de care a
beneficiat ar trebui să icircl ajute să manifeste un nivel ridicat de autocontrol
Mai degrabă falsificatorul notar public este caracterizat de lipsa emoţiilor icircn timpul luării deciziei de
icircncălcare a legii ca urmare a faptului că are capacitatea de a analiza oarecum obiectiv tot ceea ce presupune actul
infracţional de a gacircndi icircn avans toate etapele comiterii infracţiunii de a icircnţelege concret care sunt consecinţele şi
rezultatele acţiunilor sale şi de a anticipa care va fi reacţia socială faţă de situaţia de fapt Icircnsă toate aceste aşa-
numite aptitudini particulare pot fi uşor asimilate cu manifestări ale psihopatiei astfel cum sunt descrise icircn
publicaţiile de specialitate
Formarea caracterului şi modelarea psihicului notarului public are loc icircntr-o lungă perioadă de timp
evoluţia sa către o cariera de falsificator fiind influenţată de acţiunea conjugată a factorilor criminogeni a
mediului socio-cultural de viaţă şi a mecanismelor psihologice implicate icircn perceperea raportului dintre costuri
(aici fiind incluse şi prezumtivele sancţiuni pentru fapta ilicită) şi beneficiile rezultate icircn urma comiterii acesteia
Activitatea notarială este un domeniu de activitate concurenţial iar icircn condiţiile diminuării drastice a
volumului activităţii specifice coroborat cu majorarea permanentă a numărului de notari publici presiunea
competiţiei dintre aceştia este pe un trend permanent ascendent Această situaţie icirci determină pe unii dintre notari
să caute bdquosoluţii creativerdquo de menţinere sau de majorare a veniturilor proprii ajungacircndu-se chiar la fapte de
concurenţă neloială la relaxarea rigurozităţii specifice acestei activităţi la implicarea icircn activităţi de spălare a
banilor de mascare a anumitor acte de corupţie sau alte activităţi infracţionale toate acestea generacircnd venituri
sau alte foloase materiale icircn beneficiul infractorilor
Totuşi decizia de trecere la act are loc icircn momentul icircn care motivaţia infracţională deja structurată icircşi
găseşte modalitatea de transpunere icircn practică datorită apariţiei unei oportunităţi Infractorii care au o motivaţie
puternică sau un comportament delictual deja bine conturat vor icircncerca să creeze să provoace apariţia
oportunităţilor pentru comiterea faptei
Datorită specificului infracţiunilor de fals icircn domeniul activităţii notariale acestea sunt dificil de
descoperit icircn special icircn condiţiile icircn care făptuitor este icircnsuşi notarul public Icircn celelalate cazuri dacă manifestă
suficientă diligenţă şi dacă icircşi exercită atribuţiile icircn mod riguros şi responsabil notarul public este cel care poate
preveni icircn mare măsură sau poate descoperi eventualele falsuri comise de alţi subiecţi ai serviciilor notariale
Icircn consecinţă este evident faptul că icircn cazul icircn care motivaţia este suficient de bine structurată şi
asimilată dacă există şi oportunitatea adecvată iar falsificatorul dispune de abilităţile şi de mijloacele necesare
(indiferent dacă este sau nu este notar public) sunt icircntrunite condiţiile trecerii la act toate aceste premise
trebuind să existe şi să acţioneze simultan să se afle icircn interacţiune unele cu celelalte
Actualul context socio-economic icircşi exercită influenţa şi presiunea asupra tuturor membrilor societăţii
icircnsă modul icircn care fiecare dintre aceştia recepţionează şi interpretează aceste influenţe depinde icircn mod nemijlocit
de structura psihologică şi socio-umană a fiecărui individ
Integrarea Romacircniei icircn Uniunea Europeană nu a avut doar efecte pozitive ci a permis deschiderea unor
căi de acces pentru criminalitatea organizată extinsă la nivel internaţional Iar activitatea notarială icircntr-o
societate care icircncă nu şi-a fixat definitiv valorile şi normele de convieţuire socială care nu beneficiază de un
sistem de justiţie independent de orice tip de ingerinţe reprezintă o arie de interes pentru grupurile infracţionale
implicate icircn infracţiunile de spălare a banilor de fraudare a statului de devalizare a tuturor resurselor naţionale
Pornind de la posibilitatea achiziţionării prin interpuşi sau prin societăţi fantomă de terenuri icircn Romacircnia
(a se vedea icircn acest sens semnalele de alarmă trase de canalele mass media care atrag atenţia asupra modului icircn
care suprafeţe uriaşe de teren nu se mai află icircn proprietatea cetăţenilor romacircni şi pentru achiziţionarea cărora s-
au spălat sume uriaşe de bani prin tranzacţii notariale fictive şi terminacircnd cu traficul de persoane umane şi de
copii cazuri icircn care de asemenea de multe ori se ajunge la icircntocmirea icircn fals a unor acte autentificate necesare
pentru călătoria minorilor etc) se poate afirma fără nici un dubiu că ţara noastră şi activitatea notarială ca
element semnificativ al acestei ecuaţii reprezintă o zonă de interes maxim pentru extinderea reţelelor
infracţionale internaţionale
Din acest motiv a devenit foarte importantă promovarea unor mijloace de prevenire a comiterii
infracţiunilor de fals icircn domeniul notarial sens icircn care se fac paşi semnificativi (dar icircncă insuficienţi) prin
intermediul organismelor profesionale dar şi al modificărilor legislative icircn materie
Trebuie totuşi să menţionăm faptul că icircn unele cazuri anumite fapte imputabile notarilor publici sunt
calificate ca delicte penale care atrag aplicarea unei sancţiuni represive deşi faptele respective sunt de natură
civilă fiind necesară cercetarea lor icircn cadrul unei proceduri judiciare civile pentru a se stabili dacă sunt icircntrunite
95
condiţiile răspunderii civile delictuale a notarului pentru fapta proprie Deoarece icircncălcarea unei norme juridice
care reglementează o anumită activitate sau un anumit raport juridic presupune sancţionarea făptuitorului pentru
delictul comis se impune verificarea naturii juridice a faptei ilicite pentru a se stabili tipul de sancţiune
aplicabilă ndash penală sau civilă ori de altă natură202
Această diferenţiere a ilicitului penal de ilicitul extra-penal a făcut obiectul unei analize extrem de
pertinente a savantului profesor universitar penalist Vintilă Dongoroz care a concluzionat bdquoAşadar ilicitul penal
se deosebeşte substanţial de ilicitul extra-penal această deosebire se poate face pe baza a două elemente de
caracterizare şi anume pe de o parte ilicitul penal implică existenţa unei activităţi de violenţă fraudă sau
indisciplină socială iar pe de altă parte faptele penale au aptitudinea de a produce nelinişte şi nesiguranţă
socială Acest criteriu trebuie să servească la elaborarea normelor juridice (de jure condendo) icircn sensul că
legiuitorul călăuzindu-se de acest criteriu va putea să-şi dea seama icircn ce cazuri trebuie să se adopte ca
sancţiune o pedeapsă şi să creeze deci un ilicit penal hellipori un ilicit extra-penal pentru care se prevede o
sancţiune pur reparatorie203
rdquo
Notarul public poate fi subiect al infracţiunii de fals intelectual icircn condiţiile icircn care fapta a fost comisă
cu intenţie (sub aspectul laturii subiective) profesorul V Dongoroz concluzionacircnd că bdquoLimitele legii penale nu
pot fi depăşite nici prin extinderea legii penale pe cale de analogie şi nici prin procedeul interpretării libere a
normelor de drept penal204
rdquo
Personalitatea infractorului icircn criminologie este o noţiune mai cuprinzătoare decacirct noţiunea juridico-
penală deoarece include ansamblul trăsăturilor icircnsuşirilor calităţilor persoanei care a comis o infracţiune
exprimacircnd totodată interrelaţia dintre individualitatea persoanei şi esenţa socială a acesteia Astfel conform
reputatului criminolog RM Sănoiu bdquoprin personalitatea infractorului se icircnţelege sinteza a trăsăturilor bio-psiho-
sociale cu un icircnalt grad de stabilitate şi care sunt definitorii pentru individul care a comis o fapta care prezintă
pericol social şi care este prevăzută de legea penalărdquo205
Analiza criminologică a personalităţii delincventului studiază componentele acesteia respectiv
aptitudinile temperamentul şi caracterul206
dar şi legăturile dintre biotip şi personalitate modul lor de
interacţionare şi de intercondiţionare
Personalitatea umană se află icircn permanentă evoluţie icircntr-o continuă schimbare care este influenţată atacirct
de factorii endogeni (individuali) cacirct şi de factorii exogeni (cei din mediul social) fiind dificil de estimat care
dintre aceste categorii de factori este preponderentă207
Icircn condiţiile icircn care societatea modernă oferă condiţii de dezvoltare relativ similare pentru aceleaşi
categorii de persoane ndash cum este cazul notarilor publici formarea personalităţii delincvente este un proces de
durată icircn care subiectul - care deţine un bagaj genetic oarecum deficitar sau care are formate anumite trăsături de
caracter negative prezintă o mai mare deschidere o sensibilitate ridicată faţă de factorii perturbatori care au ca
efect stimularea acestor trăsături care icircn timp devin vor deveni dominante influenţacircnd astfel formarea
personalităţii antisociale
Acest tip de personalitate formează icircn aceleaşi sfere ale vieţii sociale (familie şcoală microgrupuri
medii de producţie) ca şi personalitatea non-delincventă diferenţa fiind făcută de conţinutul informaţiilor
receptate şi valoarea acordată acestora de către subiect208
Dintre componentele mediului psihosocial care exercită o influenţă deosebită asupra formării
personalităţii individului atenţia criminologiei s-a icircndreptat icircn principal spre familie şcoală profesie209
Icircn concluzie doar un studiu aprofundat asupra factorilor menţionaţi şi asupra modului lor de acţiune icircn
cazul particular al falsificatorului notar public poate ajuta la descifrarea mecanismului şi a motivaţiei
infracţionale rezultatele putacircnd fi folosite ulterior icircn identificarea unor metode eficiente de combatere şi de
prevenire a acestei categorii de delicte
202 Calificarea penală greșită a unor fapte imputate notarilor publici ndash articol publicat de Gheorghe Dobrican icircn Universul
Juridic 2 iulie 2015 203 Vintilă Dongoroz Drept penal București 1939 p 22-23 204 Vintila Dongoroz sa Explicații teoretice ale Codului penal romacircn Partea Generală vol I Editura Academiei
București 1969 p 9 205 Rodica Mihalea Stănoiu - Introducere icircn criminologie Ed Academiei Bucureşti 1989 p119 206 H Mărgineanu Condiţia umană Bucureşti Editura Ştiinţifică Bucureşti 1973 pag 14 207 Gheorghe Nistoreanu şi Gheorghe Costache - Elemente de criminologie pg 115
208 Gheorghe Nistoreanu Costică Păun Criminologie Editura Europa Nova Bucureşti 1996 pag166 ndash 167 209 Florica Marin Conceptul de personalitate a infractorului
96
UNELE ASPECTE PRIVIND APARIȚIA
ȘI EVOLUȚIA CRIMINALISTICII ROMAcircNEȘTI
Col(r) prof VASILE LĂPĂDUŞI-secretar general ACR redactor şef
Revista Romacircnă de Criminalistică
Jurist DOBREANU RAMONA-redactor Revista Romacircnă de
Criminalistică
Documentele de arhivă arată că icircncă de pe timpul domnitorilor Mihai Viteazul (1592) Matei Basarab (1628) și
Constantin Bracircncoveanu (1679) probațiunea se făcea prin tortură de la bătaia cu toiagul marcarea cu fierul
roșu tăierea macircinilor urechilor și nasului zdrobirea degetelor pacircnă la spacircnzurare ori decapitare Icircn perioada
feudalismului timpuriu s-au practicat icircnsemnarea cu fierul roșu pentru recunoașterea și pedepsirea recidiviștilor
Renumitul medic legist Valentin Sava ne oferă date despre metodele empirice și barbare folosite pentru a se
obține mărturia așa ziselor rdquoOrdaliirdquo Procedeele de asemenea natură au fost numeroase și au variat vom
reproduce numai cacircteva dintre ele care dovedesc completa lor inutilitate și a căror existență nu poate fi explicată
decacirct numai prin puternicul spirit al acelor vremuri prin icircncrederea icircn supranatural
Ordalia coșciugului era un mijloc destul de des icircntrebuințat icircn cazuri de omor prin care se
căuta să se obțină chiar de la un mort divulgarea numelui ucigașului se obișnuia ca
judecătorul să pună urechea la gura mortului cu scopul că acesta se va răzbuna și-i va sufla
numele celui ce i-a răpit viața Icircn unele regiuni se aprindea un foc mare lacircngă coșciug cu
speranța că sufletul mortului icircndreptacircndu-se către ucigaș va icircmpinge fumul către el
Ordalia fierului uzitată la popoarele din Africa Orientală consta din atingerea de către preoți
de patru ori a palmei acuzatului cu un fier icircnroșit Dacă pielea rămacircnea intactă era semn de
nevinovăție
Ordalia otrăvii a fost răspacircndită mult icircn India și la unele triburi din Africa Acuzatul era
obligat să icircnghită otravă Dacă rezista era inocent dacă murea culpa sa se considera dovedită
Eficacitatea acestor probe era că icircn multe cazuri acuzații icircngroziți icircși mărturiseau culpele Cei
nevinovați invocau drept mărturie a inocenței lor soarele marea șerpii etc Și erau crezuți căci datorită acelui
spirit mistic exagerat era credința că elementele invocate i-ar fi pedepsit imediat pe cei ce ar fi icircndrăznit să le
97
invoce fără temei Ca vestigii ale acestor ordalii icircntacirclnim și azi expresii ca rdquoAș pune macircna icircn foc pentru sau
rdquoSă mă trăznească Dumnezeurdquo Jurămintele ce se depun și astăzi păstracircnd un caracter solemn sunt de
asemenea rămășițe din vremuri apuse de mult
Un alt capitol important icircn istoria identificării judiciare icircl constituie icircnsemnarea cu fierul roșu tradiție
barbară a antichității perpetuată pacircnă icircn secolul precedent
Icircnsemnarea cu fierul roșu avea dublu caracter de pedeapsă accesorie și de identificare De exemplu icircn
Franța hoții se marcau cu majuscula V (volum) recidiviștii cu W falsificatorii erau marcați cu F (fieux) iar
deportații cu GAL (Galerieu) Codul penal francez a abrogat acest uz icircn anul 1792 și a fost reintrodus icircnsă zece
ani mai tacircrziu la 23 Floreal anul X pentru a dispărea icircn mod definitiv icircn anul 1832
Aceste procedee s-au practicat cu amploare și icircn Portugalia și Spania pacircnă icircn secolul XVI pentru
marcarea sclavilor Practici similare au fost și icircn alte țări din Orient unde răufăcătorii erau icircnsemnați prin mutilări
ca tăierea nasului crestarea urechilor etc
Primele reglementări scrise cu pedepsele au rămas cele pe timpul domnitorilor Vasile Lupu și Matei
Basarab icircn lucrările rdquoCartea romacircnească de icircnvățătură Iași 1646 și Icircndreptarea legii Tacircrgoviște 1652
DATE ALE FORMĂRII CRIMINALISTICII ROMAcircNEȘTI
1840 ndash Vornicul Manolache Florescu propune icircnființarea unei evidențe alfabetice a
infractorilor după modelul Prefecturii de Poliție din Paris din anul 1832
1843 - Dagherotipia ndash procedeu fotografic inventat icircn anul 1822 de către Nicophore Niepce și
Jacques Daguenne Anul 1839 este considerat oficial anul descoperirii fotografiei
Evenimentul este consemnat icircn 19 martie icircn gazeta rdquoVestitorul Romacircnescrdquo
1847 ndash Icircn timpul domnitorului Nicolae Șuțu apare la Iași lucrarea rdquoReguli ce urmează a se
păzi icircn privegherea și cercetarea vinovațilorrdquo icircn care sunt prezentate și unele reguli de
criminalistică tactică și metodologică
1848 ndash A venit la București Carol Pop de Szatmari considerat primul fotoreporter de război
din lume care va deveni fotograful domnitorilor Bibescu Știrbei și Alexandru Ioan Cuza
Carol Pop de Szatmari icircmpreună cu Costache Sturdza Scheianul (primul fotograf amator
romacircn) contribuie la popularitatea fotografiei icircn Romacircnia
1860 ndash La București apare prima carte de medicină legală icircn limba romacircnă de IN Averbach
Ulterior va apărea lucrarea rdquoManualul practic de medicină legală iar icircn anul 1891 s-a tipărit
la București sub icircngrijirea dr A Vianu rdquoCursul de medicină legală icircn acord cu țările lumiirdquo
Tot la București se introduce icircn icircnvățămacircntul superior ca disciplină de icircnvățămacircnt superior
rdquoMedicina Legalărdquo unde se predau și noțiuni de criminalistică De asemenea icircn anul 1874 s-a
introdus și la Oradea iar icircn anul 1880 la Iași
Icircn 1879 la Poliția Capitalei a apărut primul serviciu fotografic Aici s-au făcut remarcați
fotografii Ion Niculescu și Max Kesslar Primului i s-a icircncredințat și conducerea centralei
telegrafice a Capitalei care comanda cele 55 de birouri subordonate existente la secțiile de
poliție
1882 ndash Se introduce prima fișă icircn cazier Icircn anul 1931 numărul de ordine al dosarelor
infractorilor icircnregistrați era de 64322 iar icircn anul 1951 numărul ajunsese la 148480 Icircn anul
1884 i-a ființă cazierul central alfabetic
Icircn anul 1884 generalul Radu Mihai prefectul Poliției Capitalei a icircnființat rdquoDivizia de
cercetări și urmăririrdquo după modelul francez denumită și rdquoSiguranța Capitaleirdquo care avea ca
atribuții descoperirea și urmărirea infractorilor care acționau icircn București Această structură
avea și un atelier fotografic (avea icircn dotare un scaun special unde se executa fotografierea din
față și din profil a infractorului după ce i se punea pe piept un număr de ordine)
Icircn anul 1888 ndash apare Legea pentru autentificarea actelor Toate declarațiile ce se luau
anchetaților și martorilor neștiutori de carte cu ocazia anchetelor erau semnate de aceștia prin
punerea degetului după ce li se citea conținutul Conform Legii pentru autentificarea actelor
(art 16 și 18) prin punerea de deget aceasta se făcea cu multă atenție de polițiști pentru a reda
clar conturul liniilor ce formau desenul acelui deget
1888 ndash Se dispune icircnregistrarea alfabetică a infractorilor și fotografierea acestora (doar din
față)
1892 ndash La Palatul Justiției din București se icircnființează Serviciul de identificare
mitropometrică structură organizată de prof Mina Minovici și medicul legist Andrei
Ionescu
- Pe fișa de cazier clasificată icircn ordine alfabetică după numele și prenumele
infractorului se treceau datele măsurătorilor antropometrice ale acestuia
Prof Mina Minovici a fost cel mai compentent om de știință din Romacircnia care s-a dedicat
studiilor antropometrice și dactiloscopice icircn scopul promovării metodelor științifice de
98
identificare a recidiviștilor La organizarea primului serviciu de identificare dactiloscopică și-a
adus o mare contribuție și medicul legist dr Andrei Ionescu
1896 a luat ființă prima școală de Poliție științifică care a funcționat icircn Romacircnia Cursurile
erau realizate de Mina Minovici Nicolae Minovici Icircn 20 decembrie Mina Minovici
inaugurează Institutul Medico-Legal (Morga) primul de acest gen care din anul 1924 prin
decret va purta numele său
Frații Minovici au fundamentat profesia de criminalist Icircn lucrările lor ei au făcut o serie de
recomandări pentru criminaliști
Icircnvață să cumpănești toate elementele adevărului științific
Priveşte cu atenţie şi cercetează cu de-amănuntul ceea ce vezi
Un caz icircn aparenţă foarte simplu icircn realitate este adesea dintre cele mai complicate
Evită teoriile pripite şi fereşte-te de icircndemnurile imaginaţiei
Să nu faci niciodată ipoteze complicate
Fii totdeauna obiectiv pentru că n-ai de exprimat o convingere ci de făcut o
demonstraţie
Astupăţi urechile icircnchide gura şi deschide mari ochii pentru ca la adăpostul oricărei
sugestii străine să nu te pronunţi decacirct după ce te-ai lămurit de temeinicia celor
constatate
Procedează cu ordine şi metode după un plan icircn prealabil bine croit
Icircn anul 1893 apare la Craiova Manualul ofiţerului de poliţie judiciară autor Nicolae I
Alexiu judecător la Tribunalul Romanaţi Icircn conţinutul acestui manual erau tratate reguli
precise cu privire la deplasarea la faţa locului ridicarfea corpurilor delicte reconstituirea şi
bdquoconfruntarea pacircracirctului cu cadavrulrdquo
De asemenea autorul insistă asupra spiritului de observaţie de care trebuie să dea dovadă
poliţistul icircn orice situaţie s-ar afla
Icircn anul 1894 ndash profesorul Nicolae Minovici va lua primele impresiuni digitale condamnaţilor
din icircnchisori El urmează icircn anii 1896 şi 1906 să identifice primii hoţi după amprentele lăsate
la locul faptei
Icircn scrisoarea adresată de dr Nicolae Minovici lui Vucetici autorul sistemului de clasificare
dactiloscopică din Argentina expune cercetările sale făcute asupra impresiunilor digitale luate
la icircnchisori icircn anul 1894 de la 40 de criminali condamnaţi comparativ cu impresiunile digitale
recoltate de la aceiaşi condamnaţi icircn anul 1906 Din examinarea făcută după 12 ani reieşea că
impresiunile acestora erau perfect identice nu suferiseră nici o modificare icircn particularităţile
lor de amănunt Tot icircn această scrisoare dr Nicolae Minovici face şi menţiunea despre două
descoperiri ale autorilor unor furturi făcute de el cu ajutorul urmelor digitale Icircn primul caz
este vorba de un furt comis icircn biroul unei tipografii icircn anul 1896 furt pe care el l-a descoperit
după urma digitală rămasă pe o hacircrtie dintr-o condică din care autorul sustrăsese o sumă de
bani Era vorba despre o urmă papilară digitală colorată icircn negru datorită cernelii tipografice
care se afla pe crestele papilare de la degetele autorului Icircn cel de-al doilea caz (1906) era
vorba de descoperirea unui hoţ care furase cauciucul de la o roată de trăsură Graţie urmelor
digitale găsite pe roata de curacircnd vopsită şi prin compararea acestor urme cu impresiunile luate
de la mai mulţi bănuiţi Icircn acest caz era vorba despre mai multe urme papilare vizibile care
rămăseseră mulate adică imprimate icircn vopseaua icircncă incomplet uscată pe roţi
Icircn anul 1896 dr Nicolae Minovici a icircnfiinţat pe lacircngă Serviciul de antropometrie din Palatul
de Justiţie bdquoŞcoala antropologică ndash Bertillonrdquo pentru instruirea poliţiştilor care a funcţionat
pacircnă icircn anul 1900 Aceasta poate fi considerată prima Şcoală de poliţie ştiinţifică din Romacircnia
Icircn anul (1900 ndash Ştefan Minovici a publicat lucrarea bdquoLeş faux en ecoritures la phographie
en service la justicerdquo Acelaşi autor a mai publicat lucrări icircn domeniul criminalisticii şi
grafologiei
Icircn anul 1904 la stăruinţele fraţilor Minovici s-a aprobat ţinerea unor cursuri de medicină
legală şi la facultăţile de drept din Bucureşti (1904) şi Iaşi (1913) Apare bdquoManualul tehnic de
medicină legalărdquo de dr Nicolae Minovici primul de acest gen din Romacircnia care constituie icircn
acelaşi timp şi primul manual de criminalistică tehnică
La 15 martie 1905 Ministerul Justiţiei difuzează o circulară icircn care pe baza studiilor
profesorului dr Ştefan Minovici se atrăgea atenţia pentru prima dată instanţelor judecătoreşti
asupra modului cum trebuie recoltate probele grafice icircn vederea utilizării lor icircn efectuarea
expertizelor ordonate Se preciza că probele grafice necesare comparaţiilor trebuie să fie
suficient de cumprinzătoare şi recoltate pe aceeaşi calitate de hacircrtie iar icircn confecţionarea lor
99
să se utilizeze aceeaşi cerneală şi acelaşi instrument scriptural Instanţele erau atenţionate
asupra stării de emoţie icircn care sunt prelevate probele grafice ale sale emoţie ce poate
determina devierea lor de la caracterul lor normal Nu putem trece cu vederea nici aparatul
proiectat de prof Dr Ştefan Minovici pentru fotografierea şi microfotografierea scrisurilor şi
detectarea falsurilor aparat care icircn anul 1905 era considerat unul din cele mai evoluate icircn acest
domeniu
Icircn anul 1911 dr Andrei Ionescu icircnfiinţează un cazier de identificare dactiloscopică pe lacircngă
Parchetul Tribunalului Ilfov care va icircnlocui fostul serviciu antropometric al prof N Minovici
Un serviciu de cazier şi identificare dactiloscopică cu ramificaţie icircn toată ţara nu s-a organizat
decacirct icircncepacircnd cu anul 1936 cacircnd a luat fiinţă pe lacircngă fiecare tribunal cacircte un bdquobirou
judeţean de cazier şi identificare pus sub conducerea medicului legist şi supravegherea şi
răspunderea imediată a Ministerului Public La iniţierea şi organizarea acestui serviciu o
contribuţie esenţială a avut-o dr Valentin Sava
Profesorul RA Reiss ndash titularul primei catedre bdquoLausannerdquo icircn Manualul său bdquoManuel de
police scientifique (technique) pomeneşte Romacircnia de două ori bdquoFraţii Minovici sunt
consideraţi după Alphonse Bertillon şi Hans Grass
Icircn anul 1912 Metoda de identificare prin fotografierea post-mortem cu ochii artificiali
realizată pentru prima dată de prof Dr Nicolae Minovici a fost premiată cu medalia de aur la
Expoziţia Internaţională de Igienă Socială organizată la Roma
Poliţistul Constantin Zguriadescu a publicat lucrarea bdquoPoliţia tehnică şi ancheta judiciară
ştiinţificărdquo ediţia a III-a revăzută şi adăugată a apărut icircn anul 1922 autorul fiind promovat icircn
funcţia de director icircn Siguranţa Generală a Statului
Icircn anul 1914 icircn cadrul Serviciului de identificare metoda antropometică este icircnlocuită cu
identificarea dactiloscopică Prima expertiză dactiloscopică icircn Romacircnia efectuată de Nicolae
Episcopescu şeful Serviciului de identitate şi fotografie din Poliţia Capitalei Este vorba de un
furt de bijuterii dintr-o casă de bani dintr-un imobil de pe strada Ştirbei Vodă (nr 39) Era
prima dată cacircnd autorul faptei era condamnat pe baza unicei probe a urmelor lăsate de desenele
papilare la locul faptei
Apare icircn anul 1918 la Craiova lucrarea bdquoDactiloscopia sau identificarea prin impresiunile
digitale de la macircinirdquo de D Călinescu prefaţată de N Minovici
Icircn anul 1919 la Buzău s-a icircnfiinţat un serviciu complet de identificare cu fişe mixte care mai
tacircrziu s-au introdus icircn toată ţara Această fişă cuprindea fotografierea faţă şi profil numărul
cazierului judiciar numărul clişeului fotografic locul şi data fotografierii numele celui care a
icircntocmit fişa datele de stare civilă ale deţinutului antecedentele lui penale ultimul loc de
detenţie şi motivul actual al deţinerii Pe cealaltă parte a fişei se aflau impresiunile digitale de
la ambele macircini descrierea conformaţiei anatomice a particularităilor icircn expresii şi mişcări
menţiuni despre organul care a icircntocmit formula dactiloscopică la acea dată
Icircn anul 1920 la Bucureşti s-a icircnfiinţat Şcoala de poliţie ştiinţifică
Icircn anul 1926 apare la Oradea lucrarea bdquoNoţiuni de Poliţie Tehnicărdquo de maiorii Mihai Ioan şi
George Beloiu Din cuprins Ancheta Judiciară Ofiţerul de poliţie la locul crimei
Cercetarea la faţa locului Fotografia judiciară Studiul probelor judiciare tehnice Despre
arme şi explozibili Despre stupefiante Despre identitate Portretul vorbit Fişa
semnalmentelor Infracţiuni asupra proprietăţii Furturi Excrocherii Şantajul Falsuri
Cercetarea incendiilorrdquo Despre martori Calităţile anchetatorului şa
Icircn anul 1927 apare lucrarea bdquoFotografia metricărdquo de Constantin Georgescu
- N Stan Emanuel ndash publică lucrarea bdquoInvestigaţiunea Judiciarărdquo
Icircn anul 1928 profesorul Mihail Kernbach ndash din Cluj publică lucrarea bdquo Expertiza grafică
ştiinţifică şi experţii caligrafirdquo
- Profesorul Mina Minovici a publicat primul volum al celebrului Tratat complet de
medicină legală iar icircn 1930 vol II icircn care sunt abordate probleme de criminalistică
Icircn anul 1930 se icircnfiinţează Şcoala de poliţie tehnică din Bucureşti
Icircn anul 1931 reputatul criminalist Constantin Ţurai este numit şef al biroului fişelor şi
cazierelor al Serviciului poliţiei judiciare din Prefectura Poliţiei Bucureşti Icircn cadrul acestui
birou funcţiona şi atelierul fotografic al Prefecturii Poliţiei condus de fotograful Ciosa care
realiza fotografierea urmelor papilare colorate mulate şi iluminate pentru fotografierea
urmelor papilare colorate mulate şi latente precum şi a celor aflate pe obiecte transparente
geamuri sticle pahare etc
Pe baza unor recomandări ale prof N Minovici s-a confecţionat un model de trusă cu
elementele necesare unei investigaţii criminalistice utilizate icircn serviciul de identificare
antropometrică de la Paris icircn Laboratorul de la Lyon Printre piesele de mare valoare pe care
100
le conţineau cele 4 truse confecţionate atunci se numărau ochelarii de investigaţie reglabili
binoclu cu ajutorul cărora se putea realiza o perfectă cercetare a urmelor compasul şi glisiera
tip Bertillon pentru măsurători antropometrice toate prafurile colorate necesare relevării
urmelor papilare latente pe variantele suporturi pensule confecţionate din păr de veveriţă etc
A apărut Tratatul de Criminalistică semnat de Edmond Locard icircn care se susţinea teoria lui
Constantin Ţurai cu privire la Regula celor 12 puncte coincidente ndash icircn identificarea
dactiloscopică S-a icircnfiinţat primul Laborator de Criminalistică la Prefectura de Poliţie a
Capitalei specializat icircn deplasarea la locul faptei icircn cazurile de omucideri spargeri şi furturi
Laboratorul era condus de comisarul de poliţie Constantin Ţuncai
Prof Dr Nicolae Minovici cu ocazia inaugărării Şcolii de poliţie tehnică a prezentat lucrarea
privind fotografia judiciară cu cele două ramuri principale fotografia operativă şi fotografia
de examinare
Icircn perioada 1933 ndash 1934 apar următoarele lucrări Crima pasională de M Negrea
Ricircmniceanu Psihologia infractorului de Al Roşea Istoricul reşedinţelor Poliţiei Capitalei
ndash de Vasile Doşkevici
Icircn anul 1936 a apărut bdquoManualul practic al ofiţerului de Poliţie Judiciară ndash autori C
Marinescu C Păcuraru C Zgonneanu T Şerban Ionescu
Icircn acelaşi an au apărut lucrările
Mimonatorul ofiţerului de Poliţie Judiciară ndash autori A Panaitescu DI Panaitescu şi
I Micodim
Călăuza ofiţerului de Poliţie Judiciară ndash autori Grigore Lahovari şi IN Lungulescu
Icircn anul 1937 dr Constantin Ţurai a publicat lucrarea bdquoElemente de poliţie tehnică
Dactiloscopia Cazierul dactiloscopic Fişierul de identificare Expertiza dactiloscopicărdquo
Icircn anul 1938 Eugen Bianu publică lucrarea bdquoOrdinea Obştească ndash icircndreptar profesional icircn
ştiinţa poliţieneascărdquo Icircn perioada anilor 1941 ndash 1943 a mai publicat lucrările bdquoTactica şi
tehnica operării percheziţieirdquo (1941) şi bdquoCompendiul ştiinţei veghei şi pazei publicerdquo (1943)
Icircn anul 1940 - a apărut lucrarea bdquoPoliţia ştiinţifică icircn bibliografia romacircnărdquo autor Eugen
Dobrogeanu
Icircn acelaşi an Mihail Negru a elaborat lucrarea bdquoTratat practic de grafologie ştiinţifică la
icircndemacircna marelui public Aplicaţiuni practice cu peste 150 autografe şi exemplerdquo
Icircn anul 1943 a luat fiinţă Serviciul tehnico ndashştiinţific unde s-a făcut cercetarea bdquomodus
operandirdquo care cuprindea pe lacircngă datele referitoare la infractori şi fotografiile de
semnalmente ale acestora
Medicul legist M Kernbach a elaborat lucrarea bdquoCrima ndash fenomen biologic universal şi
permanentrdquo
Dr Valentin Sava a elaborat lucrarea bdquoManual de dactiloscopierdquo
Icircn anul 1947 ndash Constantin Ţurai a realizat lucrarea bdquoElemente de criminalistică şi tehnică
criminală (Poliţie ştiinţifică)
Criminalistica şi-a desăvacircrşit rolul important icircn contribuţia la icircnfăptuirea justiţiei icircn Romacircnia şi prin
reorganizarea fostului Serviciu tehnico-ştiinţific icircn anul 1968 cacircnd a luat fiinţă Institutul de Criminalistică din
Inspectoratul General al Poliţiei (Miliţiei la vremea respectivă) al cărui prim director a fost colonelul Vasile
Măcelaru (1970-1973) şi care a fost condus timp de 10 ani (1976-1985) de un titan al criminalisticii romacircneşti
generalul post-mortem dr Ion Anghelescu sub coordonarea căruia a fost publicată monumentala lucrare bdquoTratat
practic de criminalisticărdquo icircn 5 volume care a contribuit la pregătirea criminaliştilor şi a altor cadre din
Ministerul de Interne şi din alte instituţii ale statului de drept Această lucrare a fost apreciată icircn ţară şi străinătate
pentru calitatea şi utilitatea ei practică
Icircncepacircnd cu anul 1968 odată cu icircnfiinţarea Institutului de Criminalistică s-a elaborat verificat şi
perfecţionat metodologia de cercetare ştiinţifică care a permis criminaliştilor col (r) Ion Constantin maior dr
Lupu Coman maior Ioan Vicol dr Constantin Ţurai dr Lucian Ionescu dr Dan Şchiopu maior (r) Iosif
Goldhaar chimist Octavian Sorin fizician Alexandru Radu dr Dorin Banciu dr Ioan Droc căpitan medic
Gheorghe Asanache prof univ dr Tiberiu Bogdan col Nicolae Coca col Dumitru Ciacanica lt col Ion
Sacircntea maior Ion Sima lt col Gheorghe Bratu conf univ dr Ioan Quai farmacist Marcela Boia col(r)prof
Vasile Lăpăduşi să elaboreze o serie de lucrări
Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de cercetare ştiinţifică icircn cadrul Institutului de
Criminalistică s-a icircnfiinţat un compartiment care avea ca obiect cercetarea ştiinţifică icircn structurile de
criminalistică La conducerea compartimentului a fost numit maiorul dr Lupu Coman specializat icircn
criminalistică icircn fosta Uniune Sovietică
Pentru a face o popularizare a mijloacelor şi metodelor criminalistice s-a organizat la nivelul
Ministerului de Interne simpozionul cu tema bdquoŞcoala Romacircnească de Criminalisticărdquo la care au participat
oameni de ştiinţă cadre didactice din instituţiile universitare şi ale Ministerului de Interne Organizatorii acestei
101
manifestări au fost general maior Octavian Pop locţiitorul şefului IGM (Inspectoratul General al Miliţiei) col
dr Ion Anghelescu directorul Institutului de Criminalistică din IGM col prof Vasile Lăpăduşi şef serviciu icircn
cadrul Direcţiei Icircnvăţămacircnt din MAI Dintre cei care au prezentat comunicări de mare valoare ştiinţifică pot fi
enumeraţi general locotenent Jan Moldoveanu general maior Octavian Pop general maior Ioan Olaru prof
univ dr Camil Suciu prof univ dr Moise Terbancea procuror dr Simion Ionescu col dr Ion Anghelescu dr
Constantin Ţurai lt col Corneliu Panghe dr Ladislau Mocsy maior Nicolae Ionescu dr Nicolae Dan
Metodele şi mijloacele elaborate prin cercetare ştiinţifică au constituit o noutate pe plan mondial
obţinacircndu-se brevete de la Oficiul de Invenţii al Republicii Socialiste Romacircnia Dintre acestea pot fi menţionate
următoarele metoda de identificare a persoanelor după voce şi vorbire icircn limba romacircnă metoda de expertiză
fonobalistică cartoteca de identificare a persoanelor după icircnscrisul de macircnă cartoteca de identificare a
persoanelor după urmele palmare metodele de expertiză antropologică şi fonocriminalistică dispozitivul pentru
asigurat uşile vagoanelor de cale ferată şi altele
O altă manifestare organizată a fost şi simpozionul cu tema bdquoPrezent şi perspectivă icircn ştiinţa
criminalisticărdquo care a avut loc icircn zilele de 22 - 23 iunie 1978 organizatorii fiind tot cei menţionaţi la cel
anterior Cu acest prilej generalul maior Octavian Pop locţiitorul şefului IGM a prezentat o temă cu titlul
bdquoRolul cercetării ştiinţifice criminalistice icircn prevenirea şi descoperirea infracţiunilorrdquo
Dintre cei care au prezentat comunicări sau referate au fost col dr Ion Anghelescu prof univ dr
Moise Terbancea dr Constantin Ţurai prof univ dr Tiberiu Bogdan prof Vasile Lăpăduşi prof univ dr Ioan
Quai dr Constantin Rişcuţia col Valeriu Manea col (r) Ion Constantin procuror dr Simion Ionescu dr
Vicenţiu Molnar col Gheorghe Bratu chimist dr Vilhelmina Cacircrstea mr Vlad Cosntantin Ionescu cpt
Gheorghe Păşescu cpt Octavian Toma cpt Petru Dima mr Ilie Vasiliniuc col Ioan Cora cpt Eugen Sandu
farmacist Marcela Boia cpt Gheorghe Farcaşiu dr Lucian Ionescu mr dr Gheorghe Asanache col Corneliu
Panghe dr Ion Grigorescu cpt Mihai Novac biolog Mina Dragomir cpt Cătălin Bălteanu lt col dr Lupu
Coman lt psiholog Tudorel Butoi lt col Constantin Aioaniţoaie
Conţinutul comunicării a scos icircn evidenţă faptul că icircn ultimii cinci ani au fost elaborate peste 200 de
lucrări de cercetare dintre care 25 materializate icircn aparate şi dispozitive necesare activităţii de cercetare la faţa
locului şi de expertiză 60 metode de prelucrare a probelor şi de expertiză şi 115 metodologii de lucru
criminalistice care au avut o importantă contribuţie la perfecţionarea activităţii criminalistice
Icircn acest interval de timp au fost editate şi următoarele lucrări
1) Portretul vorbit - autori lt col Corneliu Panghe şi cpt Constantin Dumitrescu coordonator Vasile
Lăpăduşi
2) Şcoala romacircnească de Criminalistică (lucrările sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice ţinută icircn
zilele de 17 - 18 mai 1974 - coordonatori general maior Octavian Pop lt col dr Ion Anghelescu şi maior prof
Vasile Lăpăduşi
3) Unele aspecte privind investigaţia criminalistică a infracţiunilor de omor - autor maior Coman Lupu
coordonator prof Vasile Lăpăduşi
4) Expertiza criminalistică a vocii şi vorbirii - autor dr Ion Anghelescu
5) Deontologia profesională a expertului criminalist - autor dr Ion Anghelescu
6) Dactiloscopia - autori Marius Rădulescu şi Ion R Constantin coordonator prof Vasile Lăpăduşi
7) Prezent şi perspectivă icircn ştiinţa criminalistică (lucrările sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice
ţinută icircn zilele de 22 - 23 iunie 1978 - coordonator prof Vasile Lăpăduşi)
La nivelul institutelor de icircnvăţămacircnt din Ministerul de Interne au fost elaborate o serie de lucrări de
criminalistică unele dintre ele avacircnd caracter bdquosecretrdquo sau de bdquouz internrdquo - motivul a constat icircn faptul că icircn
conţinutul acestora s-au făcut referiri la interferenţa dintre criminalişti şi munca informativă
Prin eforturile comune de la o perioadă la alta s-au creat noi posibilităţi pentru transformarea cercetării
ştiinţifice criminalistice dintr-o preocupare sau o pasiune limitată doar la unele cadre icircntr-o activitate de masă
ceea ce a sporit considerabil aportul ştiinţei criminalistice la slujirea dreptăţii şi adevărului
Odată cu icircnfiinţarea şi dezvoltarea Institutului de Criminalistică din Inspectoratul General al Poliţiei pe
baza rezultatelor cercetării ştiinţifice efectuate icircn domeniu de experţii criminalişti romacircni au fost organizate şi
perfecţionate cartotecile de identificare a delicvenţilor şi mijloacelor materiale de probă
Icircn ceea ce priveşte identificarea dactiloscopică a persoanei se poate vorbi de un sistem romacircnesc de
organizare a cartotecii dactiloscopice decadactilare şi monodactilare Romacircnia fiind apreciată icircn perioada anilor
1976-1980 ca a treia ţară la nivel mondial din punct de vedere al stadiului avansat icircn clasificarea şi codificarea
dactiloscopică
La nivelul sistemului icircnregistrării penale din Romacircnia s-a realizat o clasificare tripartită210
- icircnregistrarea antecedentelor penale
- cartoteca de identificare a persoanelor şi cadavrelor
- cartoteca de identificare a mijloacelor materiale de probă
210 Lăpăduşi V Necula I Ivanici M Apariţia şi evoluţia dactiloscopiei icircn Romacircnia Revista Romacircnă de Criminalistică
102
La racircndul ei cartoteca de identificare a persoanelor a fost subclasificată astfel
- cartoteca de identificare a persoanelor după modul de operare (1979)
- cartoteca de identificare a cadavrelor (persoanelor) cu identitate necunoscută şi persoanelor dispărute
- cartoteca de identificare a persoanelor după voce şi vorbire (produs al şcolii romacircneşti de
criminalistică)
- cartoteca de identificare a persoanelor după scris (sistem de cartare a scrisului şi a formulei de lucru
brevetat la OSIM nr 68844 din 11 091975 de către C Scacircnteie şi I Constantin)
Clasificarea şi subclasificarea dactiloscopică decadactilară şi monodactilară icircn Romacircnia a preocupat o
serie de reputaţi experţi criminalişti amintind aici pe Ilie Vasiliniuc Ion R Constantin Mihai Moroşanu Ioan
Vicol Vasile Matache Alexandru Boerescu Constantin Simion Corneliu Panghe (care a fost şef al
departamentului de dactiloscopie icircn perioada 1969-1987) Sima Sofia etc reuşind să elaboreze simboluri
codificate ale desenelor papilare de la cele zece degete icircn funcţie de tipuri subtipuri şi varietăţi scrise icircn formule
prin litere şi cifre Criteriile care au stat la baza grupării desenelor papilare digitale icircn 5 tipuri fundamentale
respectiv arc (adeltic) laţ (monodeltic) cerc (bideltic) combinat (polideltic) şi amorf au fost determinate de
unele aspecte ale desenului papilar şi icircn mod deosebit de numărul şi poziţia deltelor faţă de regiunea centrală
(nucleul)
Icircn paralel s-a organizat la nivel central la Institutul de Criminalistică dar şi local la nivelul serviciilor
criminalistice teritoriale cartoteca urmelor papilare Icircn acelaşi sens trebuie amintit şi faptul că Serviciul
Criminalistic al Poliţiei Capitalei a brevetat la Oficiul de stat pentru Invenţii şi Mărci Cartoteca urmelor
papilare palmarerdquo
Cartoteca dactiloscopică palmară a fost organizată pe trei criterii de clasificare icircn funcţie de
- macircna de la care provin cele de la dreapta sunt notate cu litera Drdquo iar cele de la macircna stacircngă cu litera
Srdquo
- regiunile palmei de la care provin I (regiunea digito-palmară) II (regiunea hipotenară) III (regiunea
tenară)
- particularităţile pe care le are desenul papilar dintr-o regiune sau alta a palmei ţinacircnd cont de tipurile
subtipurile şi varietăţile desenelor papilare
Actualizarea constantă cu fişe dactiloscopice urme papilare şi examinarea manuală a acestora icircn
cartotecile dactiloscopice clasice folosindu-se lupa sau unele instrumente optice puţin evoluate au făcut icircn timp
să se diminueze operativitatea cerută icircn aceste activităţi
Creşterea numărului de specialişti icircn dactiloscopie a metodelor şi mijloacelor de relevare a urmelor
papilare a eforturilor de perfecţionare a icircntregii activităţi precum şi diversificarea formulelor de clasificare nu
au icircnsemnat decacirct paşi mărunţi icircn acest domeniu
Cu toată pregătirea factorul uman era depăşit de volumul de date - impresiuni şi urme papilare - ce
trebuiau comparate impunacircndu-se icircn acest domeniu un sistem automat care s-a realizat icircn cele din urmă prin ani
de studii şi cercetări aplicative ale tehnicii de calcul icircn domeniul dactiloscopiei Cu certitudine se poate afirma că
studiile conjugate ale specialiştilor icircn dactiloscopie şi a celor din informatică s-au materializat icircn crearea unor
sisteme de identificare automată a amprentelor digitale icircncă din perioada 1975-1980
Studii referitoare la realizarea unui dispozitiv electronic de captare stocare şi codificare dactiloscopică
a nucleului şi deltei desenelor papilare icircnregistrate icircn cartoteca dactiloscopică monodactilară centrală utilizacircnd
un sistem informatic numit FILM DATA prin intermediul căruia se urmărea stocarea şi codificarea imaginii
desenelor papilare pe microfilme fotografice ale acestora au fost desfăşurate icircncă din anul 1977 de specialişti
criminalişti din cadrul Institutului de Criminalistică coordonaţi de colonelul (r) inginer Sorin Alexandru Ionescu
(care a fost şef serviciu icircn perioada 1987-1990) icircnsă eforturile specialiştilor care au continuat să cerceteze şi să
aducă icircmbunătăţiri aplicaţiei odată cu dezvoltarea tehnologiei IT timp de aproape 10 ani nu au putut fi
materializate decacirct pentru o perioadă scurtă de timp datorită posibilităţilor tehnologice limitate la aceea dată
aplicaţia de codificare viza 9 subtipuri dactiloscopice fiind aplicabilă unui areal restracircns ca spaţiu şi populaţie
de tipul unui land icircn Germania şi nicidecum unui număr de locuitori ca cei din Romacircnia
Fundamentul ştiinţific şi posibilităţile de realizare a unui astfel de sistem automat icircn domeniul
dactiloscopiei au fost analizate şi icircn cadrul unui schimb de experienţă realizat la acea vreme icircntre specialiştii
criminalişti romacircni şi specialişti din Germania ulterior specialiştii germani reuşind realizarea unui procesor
matricial destinat codificării şi clasificării automatizate
Ţările care au continuat cercetările icircncepute icircn perioada anilor rsquo70-rsquo80 au obţinut rezultate materializate
icircn realizarea unor sisteme automate de identificare viabile SUA (PRINTRAK COGENT) Franţa (MORPHO-
Sagem) Japonia (NEC) Germania (DERMALOG) Rusia (DEC)
Anul 1985 a marcat icircnfiinţarea Serviciului de Identificări Judiciare icircn cadrul Institutului de
Criminalistică avacircnd obiective definite pe linia organizării şi utilizării eficiente a cartotecilor dactiloscopice
decadactilare şi monodactilare cartoteca urmelor papilare şi cartoteca antropologică De asemenea o sarcină
primordială era şi coordonarea la nivel teritorial a activităţii de organizare a cartotecilor locale decadactilare
valorificarea urmelor papilare pregătirea dactiloscopilor şi monitorizarea activităţii criminalistice
103
Eforturile post decembriste ale Poliţiei Romacircne şi Institutului de Criminalistică au fost canalizate icircn
concordanţă cu cerinţele practicii judiciare privind identificarea dactiloscopică spre adoptarea unor soluţii
moderne icircn pas cu progresul tehnologic soluţii care au condus la apariţia şi utilizarea sistemelor automate de
identificare a amprentelor denumite generic AFIS (Automatic Fingerprint Identification System)
Astfel după un secol de la identificarea primului infractor pe baza urmelor papilare icircn iulie 1996 a fost
realizată prima identificare cu sistemul AFIS icircn Romacircnia iar la finele anului 1996 tehnologia AFIS a
devenit accesibilă structurilor criminalistice din Poliţia Romacircnă datorită eforturilor conjugate ale col (r) Mircea
Marin director al Institutului de Criminalistică (1994-2004) şi şefului Serviciului de identificări judiciare din
Institutul de Criminalistică expert criminalist Dume Petru (1992-2001) care şi-au adus o contribuţie importantă
la implementarea acestui sistem icircn activitatea Poliţiei Romacircne
Utilizat cu eficienţă fapt atestat prin rezultatele obţinute de către specialiştii criminalişti din cadrul
Institutului de Criminalistică după primii trei ani de examinări dactiloscopice au determinat factorii de decizie să
ia hotăracircrea extinderii sistemului AFIS icircn anul 2000 la 7 unităţi teritoriale acest pas marcacircnd un moment
important al modernizării poliţiei tehnico-ştiinţifice şi ulterior icircncepacircnd cu data de 25072007 icircn fiecare
Inspectorat de Poliţie Judeţean şi la Poliţia Capitalei De altfel prima identificare după urma papilară
realizată cu sistemul AFIS 2000 datează din octombrie 2007
Sistemele automate de identificare a persoanelor după amprentele papilare cunoscute generic sub
numele de AFIS sunt astăzi icircntr-o continuă perfecţionare şi expansiune pe plan mondial
De numele col (r) Mircea Marin directorul de atunci al Institutului de Criminalistică se leagă şi
achiziţia icircn anul 2002 a primelor autolaboratoare criminalistice dotate corespunzător activităţii de cercetare la
faţa locului Astfel au fost achiziţionate 45 de autolaboratoare atacirct pentru dotarea Institutului de Criminalistică
cacirct şi pentru dotarea serviciilor criminalistice teritoriale şi a şcolilor de poliţie (agenţi şi ofiţeri) din Romacircnia
Aceste autolaboratoare aveau icircn dotare cacircte un aparat foto-digital şi din acel moment s-a introdus la nivel
naţional fotografia digitală
O altă serie de 45 de autolaboratoare dotate corespunzător momentului va mai fi achiziţionată icircn anul
2010
Icircn Institutul de Criminalistică din Inspectoratul General al Poliţiei funcţionau icircncă de la icircnceput şi
laboratoare avacircnd ca obiect de activitate examinările criminalistice clasice icircn special examinarea scrisului
actelor documentelor bancnotelor examinări traseologice şi balistice Amintim doar cacircteva dintre numele
experţilor criminalişti care au activat icircn aceste domenii Liviu Bideanu Ion R Constantin Ilie Vasilniuc Ioan
Vicol Mihai Tomescu Valeriu Manea Tudor Barbu Florea Măgureanu Octavean Toma şa acestora li s-au
alăturat icircn timp experţii criminalişti Lucian Petrică Ion Voinescu Nicolae Buzatu Cătălin Bălteanu Gheorghe
Ene Vasile Campanie Mihail Dumitru Florin Piroi Anel Iancu etc Dacă anii de icircnceput au fost anevoioşi
icircncepacircnd cu anul 2004 aceste laboratoare au cunoscut o dezvoltare extraordinară datorită echipamentelor
achiziţionate şi care vor aduce o faţă nouă criminalisticii clasice
Tot ca urmare a studiilor şi cercetărilor efectuate pentru stabilirea adevărului icircn cadrul procesului penal
sub icircndrumarea dr Ion Anghelescu şi a prof Vasile Lăpăduşi s-a luat măsura cu aprobările de rigoare să se
icircnfiinţeze icircn Institutul de Criminalistică laboratorul poligraf (sau biodetectorul) prin care să fie exploatată icircn
detecţia stărilor de tensiune emoţională (care icircn mod natural acompaniază ascunderea adevărului minciuna)
modificările psihofiziologice involuntare care apar la nivelul traseelor tensiunii - pulsului respiraţiei şi reacţiei
electrodermo-galvanice (a pielii) Performanţele poligrafului icircn detecţia stărilor de tensiune psihică - emoţională
sunt posibile datorită realităţii psihologice obiective conform căreia faptul infracţional nu rămacircne o achiziţie
benefică icircntacircmplătoare a conştiinţei infractorului ci se integrează icircn aceasta sub forma unei structuri
informaţionale stabile (cu conţinut şi icircncărcătură afectiv - emoţionale specifice rol motivaţional bine diferenţiat)
a cărei negare sau disimulare posibilă doar icircn planul verbal al ascultării infractorului produce o adevărată
bulversare reflexă a funcţiilor neuro - vegetative corespunzător oglindită icircn modificările extrem de puţin supuse
controlului voluntar ce rămacircn icircn traseele celor trei parametri
Conducerea laboratorului poligraf din cadrul Institutului de Criminalistică a fost icircncredinţată tacircnărului
absolvent al facultăţii de psihologie Tudorel Butoi care a primit gradul de locotenent Pentru a se specializa
Tudorel Butoi a urmat cursuri icircn mai multe ţări şi a urmat să-şi desăvacircrşească pregătirea icircn domeniile dreptului
criminalisticii poliţiei criminologiei şi psihologiei judiciare Icircn urma studiilor şi cercetărilor şi a examenelor
susţinute Tudorel Butoi obţine titlul de doctor icircn psihologie judiciară Pe parcursul activităţii sale Tudorel Butoi
a contribuit la pregătirea şi formarea unor specialişti icircn domeniul examinării poligraf la elucidarea unor grave
erori judiciare şi icircn soluţionarea unor cauze penale complexe Pe linie militară Tudorel Butoi a obţinut toate
gradele militare pacircnă la gradul de colonel de poliţie a elaborat peste 20 de lucrări icircn domeniul său de activitate
şi a scris peste 100 de articole icircn publicaţiile de specialitate Dintre lucrările elaborate le enumerăm pe
următoarele
- Psihologia judiciară - Tratatul universitar
- Psihoanaliza crimei - Femeia asasin
- Psihologia interogatoriului judiciar
104
- Crima sub lupa detectorului de minciuni
- Analiza comportamentului icircn procesul penal
Icircn calitate de cadru didactic a trecut prin toate treptele universitare de la lector universitar la profesor
universitar
Icircn cadrul unor manifestări naţionale şi internaţionale Tudorel Butoi şi-a prezentat concluziile desprinse
din studiile şi cercetările efectuate fiind apreciate acordacircndu-i-se diplome de onoare şi alte distincţii
Introducerea procedeului testării poligraf icircn cadrul mijloacelor utilizate de ştiinţa criminalisticii a dat o
nouă valoare procesului penal prin aceea că a permis abordarea directă a subiectului infracţiunii permiţacircnd
corelaţia dintre vinovăţia sau nevinovăţia acestuia (oglindite icircn prezenţa sau absenţa reacţiilor tensiunii psihice
emoţionale) icircn raport cu icircntrebările puse prezenţa sau absenţa probelor Această corelaţie face posibilă trecerea
de la infractor la probă şi de la probă la infractor prin interpretarea modificărilor psihofiziologice generate de
sinceritatea sau nesinceritatea acestuia icircn răspunsurile faţă de icircntrebările adresate ori cu efectul unor probe
Din experienţa practică s-au desprins o gamă largă a posibilităţilor de aplicare a tehnicii poligraf icircntre
care enumerăm
a) Crearea unor posibilităţi de administrare a probaţiunii icircn acele fapte penale icircn care din diverse motive
cercetarea la faţa locului nu s-a efectuat sau deşi s-a efectuat nu a pus icircn evidenţă probe sau indicii materiale
concludente
b) Depistarea sincerităţii legată mai ales de formarea cercului de bănuiţi şi verificarea alibiului icircn ceea
ce priveşte justificarea timpului prezenţei icircntr-un anumit loc companiei anumitor persoane etc lămurirea
acestor aspecte fundamentale ducacircnd la orientarea corectă şi rapidă a primelor cercetări
c) Testarea sincerităţii declaraţiilor şi depistarea adevărului icircn cele relatate de martori icircnvinuiţi
inculpaţi sau victime
d) Testarea sincerităţii declaraţiilor icircn apărare cu ocazia tăgadei paternităţii şi a infracţiunilor flagrante
Rezolvarea cu succes a unor cauze cu un icircnalt grad de dificultate icircn care rezultatele testărilor poligraf au
orientat corect cursul cercetărilor receptivitatea cu care organele procuraturii şi instanţele de judecată au folosit
acest mijloc ştiinţific icircn soluţionarea unor cauze penale demonstrează eficienţa şi deplina ancorare icircn munca
practică a acestei tehnici de lucru
Icircn acest sens ar putea fi amintită sentinţa penală nr 12777 a Tribunalului Judeţean Cluj care a acceptat
ca mijloc de probă icircn contextul icircntregului material probator administrat icircn cauză şi raportul de constatare
tehnico-ştiinţifică efectuat la cererea organelor procuraturii privind rezultatele testării cu ajutorul poligrafului a
subiectului SC
Icircn Institutul de Criminalistică din Inspectoratul General al Poliţiei funcţionau de asemenea laboratoare
de analize fizico-chimice a probelor materiale Icircn cadrul acestor laboratoare şi-au desfăşurat activitatea chimişti
ingineri chimişti şi fizicieni care au făcut primii paşi atacirct icircn ceea ce priveşte dotarea laboratoarelor cu
instrumente analitice moderne avacircnd la bază spectrometria de absorbţieemisie moleculară şi atomică cacirct şi icircn
ceea ce priveşte stabilirea adaptarea şi dezvoltarea unor metode de analiză ştiinţifice avacircnd la bază principii de
analiză cu aceste instrumente a probelor materiale211
211 Stoian M G Contribuţia expertizei fizico-chimice a probelor materiale la probaţiunea judiciară ISBN 978-973-0-
16658-3 Aktis Tipografie Ambalaje Bucureşti 2013
105
Printre primii specialişti care au pus bazele laboratoarelor de chimie judiciară din cadrul Institutului
de Criminalistică se numără Ion Grigorescu - doctor icircn ştiinţe medico-farmaceutice chimistul Vasile Măcelaru
fizicienii Marcel Dobrilă şi Alexandru Radu - primul şef al serviciului de chimie judiciară icircn perioada 1977-
1986 De asemenea chimiştii Octavian Savin Ilona Buta Ion Geambaşu Victoria Livinschi Wilhelmina
Crăciun şi Georgeta Lungan
Prima carte de balistică judiciară publicată icircn 1972 a avut ca autor pe chimistul Vasile Măcelaru
care urmare a calităţilor sale icircn plan profesional dar şi managerial a fost numit icircn anul 1970 director al
Institutului de Criminalistică
Pe parcurs icircn anii 1973 1975 şi respectiv 1976 acestora li s-au adăugat chimiştii Mihai Novac
Ştefania Mihăilescu şi Mihaela Moldovan
De la icircnfiinţarea Institutului de Criminalistică al Poliţiei pacircnă icircn anul 1997 laboratoarele de chimie
judiciară şi de biologie au funcţionat icircn cadrul aceluiaşi serviciu respectiv Serviciul de Expertize Fizico-
Chimice şi Biologice icircn cadrul căruia şi-au desfăşurat activitatea şi medicul antropolog Gheorghe Asanache
biologii Gabidor Popa Mina Dragomir Carmen Ionescu şi biochimistul Octavian Conicescu Metoda de
expertiză utilizată icircn acei ani de către experţii biologi era serologia judiciară
Icircn anul 1997 la sugestia chimistului Mihai Novac care icircn acel moment era şeful acestui serviciu
(1986-1997) compartimentul biologie s-a separat de compartimentul chimie judiciară scopul separării fiind
argumentat de necesitatea obţinerii de fonduri financiare care să fie alocate icircn mod distinct celor două
compartimente icircn vederea extinderii şi dezvoltării de noi metode de analize respectiv de achiziţie instrumente
analitice moderne
Icircnceputurile dezvoltării chimiei judiciare marcate de o dotare precară icircn echipamente şi instrumente
analitice au fost compensate la acea vreme de pasiunea dăruirea profesională şi inventivitatea chimiştilor şi
fizicienilor amintiţi mai sus
Astfel dr farmacist Ion Grigorescu icircmpreună cu chimistul Octavian Savin (care ulterior a devenit
doctor icircn chimie cu o teză privind studiul cristalelor lichide) au pus bazele analizelor toxicologice prin metode
analitice clasice cum ar fi cromatografia icircn strat subţire coroborată cu relevarea analiţilor prin reacţii de
culoare precum şi prin analize instrumentale analiţii extraşi din matricea probelor fiind studiaţi prin
spectrometrie de absorbţie icircn infraroşu
Chimista Ilona Buta a pus bazele analizelor fizico-chimice ale hacircrtiei iar icircmpreună cu chimistul
Octavian Savin au dezvoltat metode analitice de examinare a materialelor scripturale (cerneluri şi paste
chimice) cu rezultate deosebite icircn stabilirea falsului de documente Amploarea activităţii acestora a fost marcată
de realizarea unor cataloage care au cuprins sute de cromatograme obţinute prin cromatografie pe hacircrtie a
diverselor tipuri de cerneluri şi paste chimice developate icircn sisteme de eluenţi rezultatele experimentelor
realizate constituind suportul pregătirii de specialitate a chimiştilor de azi
Icircnceputurile chimiei judiciare aşa cum am menţionat anterior au fost dificile din cauza dotării
modeste cu echipamente analitice acea perioadă putacircnd fi caracterizată drept bdquochimie la eprubetărdquo - analizele
fiind preponderent chimice şi mai puţin instrumentale Cromatografia pe hacircrtie sau icircn strat subţire considerate
ca fiind metode fizice performante de izolare a substanţelor de interes analitic pentru a fi la fel de performante
atunci cacircnd sunt utilizatate ca metode de identificare chimică este nevoie să apeleze la o gamă extrem de
extinsă de substanţe etalon pentru examinări comparative Inexistenţa unor substanţe etalon fără de care
expertul analist nu putea identifica substanţele de interes analitic a constituit un prim impediment cu care
experţii criminalişti s-au confruntat icircn perioada de icircnceput a existenţei laboratoarelor de chimie judiciară De
altfel icircn toxicologie existenţa unui număr imens de substanţe cu potenţial toxic face imposibilă crearea unor
bănci de date cu substanţe toxice etalon Din acest considerent se impunea ca o prioritate stingentă achiziţia
unor echipamente analitice moderne care să permită pe de o parte identificarea analiţilor fără a fi necesară
apelarea la substanţe etalon iar pe de altă parte acestea să fie şi performante din punct de vedere al limitei de
detecţie ştiut fiind faptul că icircn majoritatea cazurilor probele ridicate de la faţa locului sunt la nivel de
microurme
Astfel icircn perioada 1970-1973 au fost achiziţionate primele echipamente analitice performante
spectrometrul de infraroşu Spekord M80 şi spectrofotometrul UV-Viz utilizate icircn expertiza substanţelor de
natură organică (toxice polimeri pigmenţi)
Posibilităţi noi de abordare analitică au fost create şi icircn domeniul expertizei componentelor anorganice
din probe de sol vopsele şi aliaje metalice prin achiziţionarea icircn aceeaşi perioadă a spectrografului de emisie
Q24 şi a spectrofotometrului de absorbţie atomică un rol de pionerat icircn acest domeniu avacircndu-l chimista
Mihaela Moldovan
Dotarea laboratoarelor de chimie judiciară cu primul gazcromatograf model Carlo Erba (1974) a
permis abordarea unor genuri noi de expertiză cum ar fi expertiza produselor petroliere şi a primerilor icircn cazul
incendiilor provocate precum şi expertiza băuturilor alcoolice şi nealcoolice Iniţiatorii analizei prin
gazcromatografie au fost chimiştii Mihai Novac şi Ştefania Mihăilescu care au up-gradat sistemul de
106
gazcromatografie cu un pirolizor fără de care analiza icircn urme a unor polimeri şi elastomeri era imposibil de
efectuat
Un salt calitativ icircn procesul de examinare a fibrelor textile şi a firelor de păr a avut loc icircn anul 1975
cacircnd a fost achiziţionat microscopul MC 5A instrument optic de examinare icircn lumină vizibilă şi polarizată a
microurmelor din această categorie de probe Rezultate remarcabile icircn acest domeniu le-au avut chimista
Ştefania Mihăilescu şi ing chimist Mariana Moisei care pentru generaţia actuală de analişti au prezentat reale
calităţi de mentor
Experienţa profesională a experţilor chimişti acumulată icircn această perioadă a fost reflectată şi
materializată icircn tematici care se regăsesc icircn volumele Tratatului practic de criminalistică elaborat icircn perioada
1976-1982 de către o pleiadă renumită de criminalişti din cadrul Institutului de Criminalistică al Poliţiei
Romacircne Ministerului Justiţiei şi Institutului de Medicină Legală bdquoMina Minovicirdquo (experţi icircn dactiloscopie
traseologie grafică balistică chimie fizică biologie şi medicină)
De-a lungul timpului icircnsă unele dintre echipamentele analitice enumerate au suferit defecţiuni tehnice
şi au fost casate motiv pentru care pentru o perioadă de cacircţiva ani chimia judiciară icircn general a stagnat
experţii chimişti fiind nevoiţi să compenseze aceste neajunsuri prin pasiune dăruire şi competenţă profesională
Icircn perioada 1988-1990 acestei generaţii de experţi icircn chimie judiciară s-au alăturat inginerii chimişti
Gheorghe Hanga Mariana Moisei şi respectiv biochimistul Ion Sorin Florescu
Biochimistul Ion Sorin Florescu a fost un exponent de seamă al chimiei judiciare atacirct prin iniţierea
odată cu achiziţionarea icircn anul 1994 a primului gazcromatograf cuplat cu spectrometru de masă a analizelor prin
GC-MS a substanţelor toxice (medicamente stupefiante pesticide etc) a substanţelor explozive şi a urmelor de
lichide organice volatile utilizate pentru aprindere (primeri) din resturile parţial carbonizate rămase de la
incendii cacirct şi prin icircmbunătăţirea multora dintre metodele analitice utilizate icircn cadrul laboratoarelor de chimie
judiciară ale Institutului de Criminalistică Icircn perioada 1997-1998 biochimistul Ion Sorin Florescu icircn calitate de
şef al Serviciului de Expertize Fizico-Chimice a icircntreprins numeroase demersuri pentru achiziţionarea de
echipamente noi performante care să permită extinderea gamei de expertize efectuate la nivelul serviciului Icircn
calitate de director adjunct al Institutului de Criminalistică (1998-2004) biochimistul Ion Sorin Florescu a fost
primul expert criminalist care a pus icircn discuţie necesitatea implementării unui standard de calitate icircn activitatea
laboratoarelor de criminalistică Icircnsă numele biochimistului Ion Sorin Florescu este legat de succesul pe care l-a
avut icircn lupta sa pe un alt front cel al icircnfiinţării unui prim laborator de expertiză genetică judiciară metodă de
anvergură deosebit de eficientă icircn războiul permanent dintre infractori şi justiţie Icircn calitate de expert criminalist
biochimistul Ion Sorin Florescu icircmpreună cu chimistul Mihai Novac şi ing chimist Gheorghe Hanga au
participat la cercetarea unor evenimente deosebite cu răsunet mediatic cum ar fi explozia de la Combinatul
Chimic Victoria incendiile de mari proporţii care au avut loc la o instalaţie de caprolactamă de la Săvineşti şi cel
izbucnit la Tacircrgovişte la Festivalul bdquoCrizantema de aurrdquo explozia de la Km 12 Sibiu accidentul aviatic de la
Baloteşti explozia de la liceul bdquoJean Monetrdquo etc avacircnd o contribuţie majoră icircn lămurirea modului de producere
a acestor evenimente
Un alt protagonist important icircn istoria chimiei judiciare este ing chimist Gheorghe Hanga fost şef al
Serviciului de Expertize Fizico-Chimice icircn perioada 1998-2006 care a avut o contribuţie deosebită icircn
dezvoltarea expertizei fizico-chimice a hacircrtiei şi a materialelor scripturale precum şi a materialelor fibro-
lemnoase pregătirea sa profesională permiţacircndu-i să abordeze şi acest gen de expertiză netratat pacircnă la acel
moment
Dar contribuţia cea mai importantă a avut-o icircn perioada 2004-2006 icircn implementarea Sistemului de
Management al Calităţii atacirct la nivelul Serviciului de Expertize Fizico-Chimice cacirct şi la nivelul Institutului de
Criminalistică fiind unul dintre cei care au elaborat Procedurile Generale de Lucru icircn vederea acreditării
conform cerinţelelor impuse de standardul de referinţă ISO 170252005 Icircn această perioadă urmare a dotării
laboratoarelor de chimie judiciară cu echipamente moderne performante icircn domeniul de expertiză fizico-
chimică au fost dezvoltate sau iniţiate noi tipuri de determinări şi putem spune că această perioadă a fost cea mai
prolifică icircn achiziţionarea de echipamente analitice moderne bază fundamentală a analizei instrumentale
Icircnsă animatorul icircnlesnitorul care a declanşat energiile creatoare icircn scopul implementării Sistemului de
Management al Calităţii şi acreditării conform cerinţelelor impuse de standardul de referinţă ISO 170252005 a
fost expertul criminalist prof univ dr Gheorghe Popa care anterior perioadei icircn care a fost adjunct al
inspectorului general al IGPR icircn calitate de director al Institutului de Criminalistică (2004-2005) a pregătit cu
multă meticulozitate şi rigoare terenul pe care urma să se desfăşoare icircntregul proiect cu tactici şi strategii de
implementare a standardului calităţii212
După anul 2000 consecventă tradiţiilor sale criminalistica romacircnească cu o tehnică tactică şi metode
propii a devenit un factor important icircn icircnfăptuirea actului de justiţie Datorită criminalisticii justiţia a beneficiat
de soluţionarea unora dintre cele mai complexe cazuri prin constatări argumentate ştiinţific
212 Stoian M G Contribuţia expertizei fizico-chimice a probelor materiale la probaţiunea judiciară ISBN 978-973-0-
16658-3 Aktis Tipografie Ambalaje Bucureşti 2013
107
108
REPERE SEMNIFICATIVE ALE CRIMINALITĂȚII
ECONOMICO-FINANCIARE IcircN SEMESTRUL I2015213
Chestor principal de poliție dr VASILE VIOREL
adjunct Inspectoratul General al Poliției Romacircne
Abstract The article presents an evolution of economic-financial criminality in first semester 2015
relative to 2014
This phenomenon is analiyzed terms of types of crimes and achivements both on prevention activities
and its effective disproof Operations performed are presented with details from the beginning to the end by
prosecuting and dismantling criminal networks
In the end are presented the priorities of 2015 and a set of proposed measures to streamline the
activity
Key words economic-financial crime tax evasion money laundering customs fraud financial
crime intellectual property prejudices dismantling criminal networks
Rezumat Articolul prezintă o evoluție a criminalității economic-financiare icircn semestrul I2015
comparativ cu 2014
Fenomenul este analizat din perspective tipurilor de infracțiuni și a rezultatelor obținute atacirct
referitor la activitățile de prevenire cacirct și icircn combaterea sa efectivă Operațiunile derulate sunt prezentate cu
detalii de la icircnceput pacircnă la finalizarea prin trimiterea icircn instanță și destructurarea rețelelor infracționale
In final sunt expuse prioritățile anului 2015 și un set de măsuri propuse pentru eficientizarea
activității
Cuvinte cheie infracțiune economic-financiară evaziune fiscală spălarea banilor fraude vamale
criminalitate financiară proprietate intelectuală prejudicii destructurare rețele infracționale
Criminalitatea economico-financiară a continuat să reprezinte fenomen complex de o gravitate
extremă atacirct prin valoarea materială a prejudiciilor pe care le cauzează societăţii icircn ansamblul său cacirct şi
prin forţa cu care este capabilă să penetreze şi să altereze climatul economic social şi chiar politic
afectacircnd nu numai ordinea de drept ci in extremis chiar siguranţa naţională Infiltracircndu-se strategic icircn
economia legală tinzacircnd să pătrundă icircn sferele decizionale cele mai icircnalte criminalitatea economică este
una din cele mai virulente ameninţări cu care ne confruntăm multiplele ei consecinţe fiind greu de estimat
Amploarea complexitatea şi icircnalta specializare a infractorilor au definit caracteristicile criminalităţii
economico-financiare icircn acest an determinacircnd o reacţie pe măsură a Poliţiei Romacircne prin structurile specializate
icircn investigarea criminalității economice concretizată icircntr-un complex de activităţi informativ-operative și de
cercetare penală proprii care au condus la obţinerea la nivel naţional a următoarelor rezultate faţă de
perioada precedentă similară
Au fost sesizate un număr total de 39956 de infracțiuni de natură economico-financiară icircn
creştere cu 47 faţă de 2014
Astfel deși la nivel național criminalitatea sesizată icircși continuă trendul descendent din ultimii 5 ani (-
48) criminalitatea sesizată de natură economico-financiară cunoaște icircn prezent o revigorare reflectacircnd
eforturile depuse de structurile specializate ale Poliției Romacircne pentru descoperirea și cercetarea criminalității
economice
213
Situația statistică a Inspectoratului General al Poliției Romacircne
109
Icircn privinţa ponderii icircn funcţie de natura infracţiunilor sesizate se constată o creștere a infracțiunilor
economico-financiare sesizate de la 1143 icircn 2014 la 1253 icircn anul 2015 astfel
Dintre infracţiunile economico-financiare sesizate 31 sunt infracţiuni de evaziune fiscală faţă de
281 cacirct reprezentau icircn anul 2014
De menţionat este faptul că evaziunea fiscală icircnregistrează o creştere cu 1686 de fapte (+157) de
la 10710 infracţiuni sesizate icircn anul 2014 la 12396 icircn primele 6 luni 2015
Au fost cercetate pentru comiterea de infracțiuni de natură economico-financiară 15732 de
persoane icircn scădere 12 faţă de perioada similară a anului trecut cacircnd au fost cercetate 17889 de
persoane
La nivelul Poliției Romacircne numărul persoanelor cercetate pentru infracțiuni de natură economico-
financiară are o pondere de 196 din totalul persoanelor cercetate icircn creștere față de perioada similară a anului
trecut cacircnd acestea reprezentau 236
Serie1 economico-
finanhellip Serie1 judiciar
e 6028hellip
Serie1 de alta natura 2829hellip
6 luni 2014
economico-financiare
judiciare
de alta natura
Serie1 economic
o-financiare
hellip
Serie1 judiciare 6440
64
Serie1 de alta natura 2307
23
6 luni 2015
economico-financiare judiciare
de alta natura
110
Au fost cercetate icircn stare de reținerearest preventiv pentru comiterea unor infracțiuni de
natură economico-financiară 576 de persoane icircn creştere cu 245 faţă de perioada similară a anului trecut
cacircnd au fost cercetate icircn stare de reţinerearest preventiv 331 de persoane (+74)
La nivelul Poliției Romacircne numărul persoanelor reținutearestate preventiv pentru infracțiuni de natură
economico-financiară are o creștere de 106 din totalul persoanelor reținutearestate preventiv icircn creștere față
de perioada similară a anului trecut cacircnd acestea reprezentau 75
PREVENIREA ȘI COMBATEREA CRIMINALITĂȚII ECONOMICO- FINANCIARE PRIN
STRUCTURILE SPECIALIZATE ALE POLIȚIEI ROMAcircNE
Considerații generale
Poliţia de investigare a criminalității economice reprezintă structura specializată a Poliţiei Romacircne
care acţionează prin mijloace specifice de muncă pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor de natură
economico-financiară şi a celorlalte fapte de icircncălcare a legii care afectează climatul economic din Romacircnia şi
drepturile fundamentale ale cetăţenilor
Obiectivul principal al structurilor de investigare a criminalității economice icircl reprezintă asigurarea
climatului de legalitate mediului de afaceri prin combaterea evaziunii fiscale contrabandei corupţiei
contrafacerii de mărfuri a infracţiunilor din domeniul achiziţiilor publice precum şi prin protecţia
intereselor financiare ale Uniunii Europene
111
Structurile de investigare a criminalității economice sunt parte componentă a Poliţiei Judiciare şi au
ca obiect esenţial de activitate identificarea persoanelor care icircncalcă legislaţia şi cercetarea acestora cu
respectarea prevederilor procesual-penale pe liniile de muncă din competenţă
Poliţia de investigare a criminalității economice funcţionează la nivel central şi teritorial avacircnd
următoarea structură organizatorică
a) la Inspectoratul General al Poliţiei Romacircne funcţionează Direcţia de Investigare a Criminalității
Economice organizată icircn 6 servicii
b) la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti funcţionează Serviciul de Investigare a
Criminalității Economice la nivelul Direcţiei Generale şi servicii corespondente icircn cadrul poliţiilor de sector
cu dublă subordonare pe linie de conducere şi asigurare logistică faţă de conducerea unităţii de poliţie teritorială
iar sub aspectul muncii de specialitate şi direcţiei de profil din Inspectoratul General al Poliţiei Romacircne
c) la inspectoratele judeţene de poliţie funcţionează serviciile de investigare a criminalității
economice organizate pe linii coordonate de conducerea inspectoratelor judeţene de poliţie Pe linie
profesională sunt subordonate şi serviciilor de profil din Direcţia de Investigare a Criminalității Economice care
le acordă sprijin şi icircndrumare prin poliţiştii specialişti din structura acestora
Principalele linii de muncă aflate icircn competența structurilor de investigare a criminalității economice
sunt
Evaziune fiscală şi fraude intracomunitare
Spălarea banilor
Fraude vamale şi la regimul produselor accizabile
Proprietate intelectuală
Criminalitate financiară
Corupţie administraţie publică şi instituţii bugetare conflicte de interese
Achiziţii publice
Protecţia forţei de muncă
Agricultură fond funciar şi industrie alimentară
Infrastructură rutieră transporturi şi construcţii
Materiale reciclabile protecţia mediului şi silvicultură
Rezultate obținute la nivel național de structurile de investigare a criminalității economice
Principalele date statistice colectate cu privire la activitatea de investigare a criminalității economice
relevă o tendință de creștere la principalii indicatori fapt ce reflectă consolidarea capacității instituționale ca
urmare a reorganizării structurilor de profil la 01122014 astfel
Icircn semestrul I al anului 2015 structurile de investigare a criminalității economice au efectuat cercetări
icircn 65703 dosare de urmărire penală icircn creștere cu 13035 de dosare față de perioada similară a anului trecut
cacircnd au fost instrumentate 52668 de dosare rezultacircnd o mărire a volumului de 247
Numărul dosarelor soluționate icircn primele 6 luni ale anului 2015 de structurile de investigare a
criminalității economice este de 16226 icircn creștere cu 2855 de dosare față de perioada similară a anului trecut
cacircnd au fost soluționate 13371 de dosare (+213)
Au fost formulate către parchetele competente propuneri de trimitere icircn judecată pentru 2049 de dosare
icircn creștere cu 55 față de perioada similară a anului precedent cacircnd au fost formulate 1794 astfel de propuneri
(+3)
Numărul persoanelor cercetate sub incidența unor măsuri preventive a crescut de la 423 icircn semestrul I al
anului 2014 la 1038 icircn semestrul I al anului 2015 rezultacircnd o creștere semnificativă de 615 persoane ( +145)
Un accent deosebit a fost pus pe activitatea de recuperare a prejudiciilor valoarea măsurilor asigurătorii
instituite icircn cursul perioadei icircn cauzele penale instrumentate icircnregistracircnd o creștere importantă de la 333
milioane lei icircn 6 luni 2014 la 1059 milioane lei icircn 6 luni 2015 (+218)
112
Icircn ceea ce privește finalitatea judiciară se constată o creștere cu 215 a numărului de rechizitorii
emise de structurile de parchet icircn dosarele penale instrumentate de structurile de investigare a criminalității
economice de la 1024 icircn semestrul I 2014 la 1245 icircn semestrul I 2015 (+221 rechizitorii)
Activităţile icircntreprinse icircn special cele realizate icircn cooperare cu structurile Ministerului Finanţelor
Publice cu atribuţii icircn domeniu au influenţat schimbarea comportamentului fiscal al contribuabililor persoane
juridice sau fizice ce desfăşoară activităţi comerciale icircn domeniile vizate determinacircnd creşterea numărului
operaţiunilor fiscalizate aspect susţinut de dinamica indicatorilor macro-economici de impact icircnregistraţi
Astfel icircn semestrul I al anului 2015 datele furnizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
reflectă creşterea icircncasărilor fiscale la bugetul de stat cu 135 faţă de perioada similară a anului trecut de la
5933012 mil lei la 6731339 mil lei (un plus de 798327 mil lei) dinamica icircnregistrată de principalele taxe şi
impozite fiind următoarea
- impozitul pe profit creştere cu 122 (+72024 mil lei)
- impozitul pe venit creştere cu 142 (+16023 mil lei)
- taxa pe valoarea adăugată creştere cu 183 (+450623 mil lei)
- accize creştere cu 93 (+102763 mil lei)
Activități desfășurate de Direcția de Investigare a Criminalității Economice structură centrală a
Poliției Romacircne de prevenire și combatere a criminalității economico-financiare
Icircn scopul icircndeplinirii la parametrii calitativi superiori a misiunilor şi sarcinilor specifice Direcţia de
Investigare a Criminalităţii Economice şi-a orientat eforturile icircn special pentru urmărirea priorităţilor fixate ca
obiective strategice şi sectoriale
consolidarea capacităţii operaţionale icircn scopul combaterii evaziunii fiscale icircn toate sectoarele
economice avacircnd prioritar icircn atenţie importul producţia transportul şi comercializarea produselor accizate
(tutun carburanţi şi uleiuri minerale alcool etc)
combaterea actelor de abuz şi corupţie icircn sistemul administrativ şi icircn organizarea achiziţiilor
publice
asigurarea competitivităţi şi concurenţialităţii mediului de afaceri prin protejarea proprietăţii
intelectuale şi industriale
participarea la activitatea de icircmbunătăţire a cadrului legislativ icircn special icircn domeniul legislaţiei
fiscale şi vamale
icircmbunătăţirea imaginii publice şi creşterea vizibilităţii icircn mass-media a activităţilor desfăşurate şi a
rezultatelor obţinute
Icircn acest context eforturile Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice s-au concretizat icircn special
icircn monitorizarea evoluţiei fenomenului infracţional ce se manifestă icircn sfera economico-financiară şi intervenţia
icircn domeniile economico-financiare afectate
Maniera de abordare a criminalităţii economico-financiare de către Direcţia de Investigare a
Criminalităţii Economice a constat icircn direcţionarea eforturilor spre combaterea faptelor ilegale grave din
economia naţională obiectivul prioritar de acţiune fiind menţinerea unui climat de legalitate icircn sfera afacerilor
icircn vederea consolidării unui mediu de afaceri stabil şi predictibil capabil a asigura buna funcţionare a economiei
romacircneşti
Acţiuni derulate la nivel naţional pentru prevenirea și combaterea criminalității economice
Icircn semestrul I 2015 Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a iniţiat organizat coordonat şi
monitorizat 12 de acţiuni la nivel naţional după cum urmează
1 ZĂPADA pentru asigurarea legalităţii icircncheierii şi derulării unor contracte de achiziţii publice de
servicii lucrări ori produse contractate icircn cadrul programului de deszăpezire
2 EVAZIUNE INTRACOMUNITARE pentru eficientizarea activităţii de prevenire şi combatere a
infracţiunilor de evaziune fiscală icircn domeniul achiziţiilor intracomunitare
3 SMOKE pentru combaterea traficului ilicit cu ţigarete şi produse din tutun
4 SHUT pentru combaterea criminalităţii la regimul alcoolului şi băuturilor alcoolice
5 IN OURS SITES pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din domeniul comerţului online
6 SUBVENŢIA IcircN AGRICULTURĂ pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din domeniul
ajutoarelor de stat pentru susţinerea agriculturii
7 SIGURANŢA CETĂŢEANULUI pentru combaterea ilegalităţilor din domeniul icircnchirierii de
autovehicule şi a transportul internaţional
113
8 VATRA pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din domeniul panificaţiei
9 OFENSIVA privind modul de lucru icircn cazul grupărilor infracţionale nestructurate ce pot genera icircn
conflicte stradale
10 BORIBA S TABAKOM pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale din domeniul traficului
ilicit cu ţigarete şi produse din tutun
11 LITORAL pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale comise icircn sezonul estival
12 EXPORT CONTROL pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale cu ocazia exportului de
mărfuri prin Portul Constanţa
Activităţi de poliţie judiciară realizate
Icircn perioada analizată activitatea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice a fost
orientată cu precădere pentru instrumentarea şi soluţionarea dosarelor penale din sfera economico-
financiară prin care se aduc prejudicii importante bugetului general consolidat patrimoniului public sau
privat ori care afectează icircn mod grav climatul legal de afaceri
Astfel icircn semestrul I 2015 au fost obţinute următoarele rezultate comparativ cu aceeași perioadă a
anului 2014
21 de rechizitorii emise faţă de 7 icircn anul 2014
29 de dosare penale declinate la DNADIICOT faţă de 6 icircn anul 2014
90 de delegări soluţionate faţă de 48 icircn anul 2014
96 de persoane asupra cărora au fost luate măsuri preventive faţă de 29 icircn anul 2014
55809 49 mii lei prejudiciu recuperat la emiterea rechizitoriului faţă de 19564 mii lei icircn anul 2014 (creştere
de 1853)
1078592 mii lei prejudiciu recuperat icircn cursul perioadei icircn numerar sau cont bancar faţă de 1620486 mii
lei icircn anul 2014 (creştere de 5656 )
1546693 mii lei prejudiciu recuperat icircn cursul perioadei prin alte măsuri asigurătorii faţă de 4104 mii lei icircn
anul 2014 (creştere de 36687)
Operaţiuni derulate sub comanda unităților de parchet
Icircn perioada analizată ofiţerii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice au iniţiat şi pus
icircn aplicare 21 de operaţiuni cu efective lărgite pentru administrarea probatoriului şi identificarea
făptuitorilor icircn dosarele penale instrumentate după cum urmează
1 pentru destructurarea unei reţele infracţionale internaţionale specializate icircn săvacircrşirea de
infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani icircn domeniul activităţilor pornografice de tip videochat
Cercetările au stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume importante de
bani ( de peste 6000000 EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii astfel obţinuţi fiind
reintroduşi icircn circuitul ilicit prin transferuri bancare şi contracte comerciale fictive iar icircn perioada 2011 ndash prezent
societatea a rulat prin conturile bancare suma de aproximativ 300000000 USD
A fost instituit sechestru asigurator asupra unui număr de 25 conturi si depozite ale persoanei juridice
nerezidente implicate fiind indisponibilizată suma de aproximativ 19000000 USD
2 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune
fiscală şi spălare de bani icircn construcţii IT şi alte domenii de activitate
La data de 01022015 sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Tribunalul
Bucureşti şi beneficiind de suportul de specialitate al Serviciului Romacircn de Informaţii şi al Direcţiei Generale
Antifraudă Fiscală Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a coordonat şi desfăşurat o amplă
operaţiune care a vizat destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
evaziune fiscală şi spălare de bani icircn diverse domenii de activitate (construcţii IT etc)
Icircn circuitul infracţional sunt implicate peste 200 de societăţi comerciale atacirct din categoria firmelor
fantomă cacirct şi beneficiare ale tranzacţiilor fictive evidenţiate
Astfel icircn perioada 2011-2014 reprezentanţii societăţilor comerciale implicate au creat circuite fictive
pentru eludarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat creacircnd un prejudiciu estimat la peste 50
milioane de Euro Cercetările au mai stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume
importante de bani (aproximativ 100 milioane EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii
astfel obţinuţi fiind reintroduşi icircn circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare icircn baza unor documente
fictive
114
Au fost puse icircn aplicare 146 mandate de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţelor Argeş Olt Vrancea Ilfov Teleorman Giurgiu Dacircmboviţa Sibiu Arad Gorj şi Vacirclcea
Cu ocazia derulării percheziţiilor au fost ridicate icircnscrisuri relevante icircn cauză precum şi importante
sume de bani
Totodată au fost puse icircn aplicare şi 90 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn urma
probatoriului administrat fiind dispusă măsura reţinerii faţă de un număr de 34 suspecţi dintre care 12 au fost
arestaţi preventiv
Cu ocazia desfăşurării activităţilor de cercetare penală la data de 09062015 icircn vederea asigurării
recuperării prejudiciului cauzat reprezentanţii societății implicate au depus icircntr-un cont bancar suma de
18403458 lei ( peste 4 milioane EURO) asupra căreia s-a dispus instituirea sechestrului asigurator
3 pentru combaterea ilegalităţile comise cu ocazia atribuirii de contracte de achiziţii publice
Contractele de achiziţii publice au fost atribuite pe fondul săvacircrşirii unor acte de corupţie de către
directorul general administrativ şi directorul tehnic ambii din cadrul unei universități din București
Achiziţiile publice au fost atribuite icircn condiţii de neconcurenţialitate şi transparenţă nerespectacircndu-se
principiul eficienţei utilizării fondurilor alocate şi a tratamentului egal icircntre operatorii economici icircncălcacircndu-se
cadrul normativ care reglementează acest domeniu de activitate prin icircncredinţare directă ori prin procedura
simplificată de cerere de oferte icircn mod nejustificat aceloraşi operatori economici aflaţi icircn cercuri de interese ale
decidenţilor la nivelul instituţiei
S-a luat măsura reţinerii faţă directorul general administrativ pentru săvacircrşirea a 7 infracţiuni de luare
de mită şi 2 infracţiuni de abuz icircn serviciu iar faţă de directorul tehnic pentru săvacircrşirea unei infracţiuni de luare
de mită şi a unei infracţiuni de abuz icircn serviciu
Faţă de administratorii unor firme agreate care au obţinut icircn mod ilegal contracte de achiziţii publice s-
a luat măsura preventivă a controlului judiciar pentru săvacircrşirea infracţiunii de dare de mită
Firmele agreate au obţinut icircn perioada 2009 ndash 2014 icircn urma atribuirii icircn mod preferenţial de contracte
de achiziţii publice beneficii icircn valoare totală de 9749828 lei
4 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune
fiscală şi spălare de bani icircn domeniul comercializării de medicamente
Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a coordonat şi desfăşurat o operaţiune care a vizat
destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de
bani icircn domeniul tranzacţiilor cu medicamente
Icircn circuitul infracţional au fost implicate 7 societăţi comerciale atacirct din categoria firmelor fantomă cacirct
şi beneficiare ale tranzacţiilor fictive evidenţiate
Astfel icircn perioada 2011-2012 reprezentanţii unei mari companii de distribuţie de medicamente au
evidenţiat operaţiuni comerciale fictive icircn scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de
stat
Cercetările au mai stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume importante
de bani (aproximativ 1 milion de EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii astfel obţinuţi
fiind reintroduşi icircn circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare icircn baza unor documente fictive
Au fost puse icircn aplicare 11 mandate de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţului Ilfov
Au fost puse icircn aplicare totodată şi 5 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn urma probatoriului
administrat fiind dispusă măsura reţinerii faţă de 4 persoane
5 pentru destructurarea a două reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
evaziune fiscală icircn domeniul prestării de servicii de monitorizare prin GPS şi IT
La data de 06052015 sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Curtea de Apel
Bucureşti Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice cu sprijinul Serviciului de Investigare a
Criminalităţii Economice din IPJ Ilfov a desfăşurat o amplă operaţiune care a vizat destructurarea a două reţele
infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune fiscală icircn domeniul prestării de servicii de
monitorizare prin GPS şi IT
Icircn circuitele infracţionale sunt implicate 2 mari companii care desfăşoară activităţi icircn domeniile vizate
care s-au sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat prin evidenţierea unor operaţiuni
comerciale fictive cu alte 6 societăţi comerciale din Romacircnia şi 3 firme străine
Icircn acest mod icircn perioada 2008-2012 bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu aproximativ 35
milioane de Euro
Au fost puse icircn aplicare 24 mandate de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţului Ilfov
Au fost puse icircn aplicare 12 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn baza probatoriului administrat
fiind dispusă măsura reţinerii faţă de 3 persoane
115
6 pentru destructurarea unui mecanism infracţional ce avea nu doar scopul sustragerii de la plata
către bugetul general consolidat a taxelor si impozitelor ci şi utilizarea sumelor de bani provenite din săvacircrşirea
infracţiunii de evaziune fiscală icircn scopul plăţii de bonusuri pentru funcţiile de top ale societăţilor
Prejudiciul total produs bugetului general consolidat al statului prin activitatea infracțională derulată de
către inculpați prin intermediul unei societăți de media se cifrează la valoarea de 16809964 lei Pentru
recuperarea prejudiciului a fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra mai multor imobile aparținacircnd
inculpatului toate icircn valoare de aproximativ 16000000 lei
7 pentru combaterea icircnşelăciunilor icircn comerţul on-line cu produse de menaj şi uz casnic ce nu
corespund cu cele comandate de clienţi
Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a pus icircn aplicare 3 mandate de percheziţie
domiciliară la reprezentanţii unei societăţi comerciale care prin intermediul unui web-site au comercializat
produse electronice şi electrocasnice (menaj şi uz casnic) care nu corespund calitativ cu specificaţiile prezentate
pe site-ul de prezentare şi desfacere
Totodată cei icircn cauză nu au icircnregistrat icircn evidenţele contabile ale societăţii operaţiunile efectuate prin
intermediul site-ului sumele de bani obţinute din vacircnzarea produselor fiind virate de clienţi la indicaţiile
reprezentaţilor societăţii icircn diverse conturi bancare care nu aparţineau societăţii fiind ulterior retrase icircn numerar
de la ATM-uri
Clienţii care intenţionau returnarea produselor fiind nemulţumiţi de calitatea acestora erau jigniţi şi
ameninţaţi de operatorii apelaţi la numerele de telefon menţionate pe site produsele trimise spre returnare fiind
refuzate atacirct de reprezentanţii societăţii cacirct şi de către firmele de curierat la indicaţiile acestora
Reprezentanţii societăţii sunt cercetaţi pentru săvacircrşirea infracţiunilor de evaziune fiscală spălare de
bani şi icircnşelăciune prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 1500000 lei
Icircn cauză s-a dispus sechestrarea site-ului prin care opera societatea fiind blocat icircn conformitate cu
dispoziţiile legale
8 pentru destructurarea unei reţele infracţionale internaţionale specializate icircn săvacircrşirea de
infracţiuni de icircnşelăciune şi spălare de bani icircn domeniul auditării societăţilor comerciale internaţionale
Icircn circuitul infracţional au fost implicate 2 societăţi comerciale romacircneşti care au utilizat conturi
deschise la mai multe bănci comerciale pentru disimularea provenienţei ilicite a fondurilor obţinute prin
inducerea icircn eroare a conducerii unor importante firme din Franţa
Cercetările au mai stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume importante
de bani (aproximativ 670000 EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii astfel obţinuţi fiind
reintroduşi icircn circuitul ilicit prin transferuri bancare şi contracte comerciale fictive
9 pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor ilegalităţi ce se comit icircn domeniul
producerii şi comercializării vinurilor şi produselor viti-vinicole
Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a derulat o acţiune pentru prevenirea şi descoperirea
infracţiunilor şi a altor ilegalităţi ce se comit icircn domeniul producerii şi comercializării vinurilor şi produselor
viti-vinicole din judeţele Buzău Bacău Neamţ şi Vrancea
La acţiune au participat şi specialişti din cadrul MADR - Direcţia de Inspecţii Viti ndash vinicole precum
şi din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor
Pe parcursul acţiunii au fost verificate 16 puncte de lucru aparţinacircnd unui număr de 7 agenţi economici
fiind ridicate icircn vederea analizării icircn laborator probe şi contraprobe din sortimentele de vin produse sau
comercializate de societăţile verificate cercetările fiind continuate icircn vederea stabilirii autenticităţii acestora
Totodată au fost efectuate verificări cu privire la realitatea şi corectitudinea icircnregistrărilor financiar
contabile referitoare la aprovizionarea cu materii prime şi materiale icircn special struguri şi recipiente pentru
ambalarea produselor finite stocurile de produse existente şi beneficiarii mărfurilor comercializate
10 pentru verificarea modului icircn care sunt respectate prevederile legale referitoare la
comercializarea legumelor fructelor produselor de origine animală şi a produselor comercializate sub
denumirea de bdquoprodus tradiţional romacircnescrdquo
Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice icircmpreună cu specialişti din cadrul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi Siguranţa Animalelor au acţionat
icircn municipiul Bucureşti pentru verificarea modului icircn care sunt respectate prevederile legale referitoare la
comercializarea legumelor fructelor produselor de origine animală şi a produselor comercializate sub
denumirea de bdquoprodus tradiţional romacircnescrdquo
11 pentru combaterea faptelor de icircnşelăciune icircn turism
116
La data de 11022015 sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Tribunalul
Bucureşti şi icircn cooperare cu reprezentanţi ai autorităţilor judiciare austriece Direcţia de Investigare a
Criminalităţii Economice a desfăşurat o operaţiune care a vizat reprezentanţi ai unei societăţi comerciale din
domeniul turismului implicaţi icircn săvacircrşirea unor infracţiuni de icircnşelăciune
Astfel icircn perioada 2008-2010 persoanele cercetate au emis facturi fiscale fictive icircn favoarea unor
clienţi din Austria reprezentacircnd prestarea unor servicii sau livrarea unor produse icircn scopul obţinerii ilegale a
unor sume de bani din patrimoniul partenerilor austrieci la solicitarea acestora
Au fost puse icircn aplicare 5 mandate de percheziţie domiciliară pe raza municipiului Bucureşti şi 2
mandate de aducere a suspecţilor la audieri
12 pentru a destructura o grupare infracţională italiană care acţionează icircn domeniul tranzacţiilor
imobiliare din anul 2001
Icircn perioada 19 - 21012015 Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a efectuat activităţi de
verificare la 4 societăţi comerciale şi punctele de lucru ale acestora situate pe raza mun Bucureşti şi jud Argeş
implicate icircn activităţi ilegale
Activităţile au fost desfăşurate la solicitarea autorităţilor judiciare italiene sub supravegherea
Parchetului de pe lacircngă Tribunalul Bucureşti fiind vizată o grupare infracţională italiană care acţionează icircn
domeniul imobiliarelor din anul 2001
13 pentru destructurarea unei reţele infracţionale internaţionale specializate icircn săvacircrşirea de
infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani icircn domeniul importului şi comercializării de articole de
icircmbrăcăminte şi icircncălţăminte
Icircn urma celor 9 percheziţii domiciliare efectuate pe raza Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov au
fost identificate şi indisponibilizate sumele de 256100 LEI 8200 EUR 1050 USD şi 1370 HKD fiind sigilate
şi 8 depozite icircn care se aflau bunuri pentru care nu au putut fi prezentate documentele de provenienţă
14 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializată icircn evaziune fiscală prin evidenţierea
unor operaţiuni comerciale fictive
La data de 20042015 sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Curtea de Apel
Bucureşti şi beneficiind de suportul de specialitate al Serviciului Romacircn de Informaţii Direcţia de Investigare a
Criminalităţii Economice din IGPR a desfăşurat o amplă operaţiune care a vizat destructurarea unei reţele
infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune fiscală
Icircn circuitul infracţional sunt implicate 1 birou de executor judecătoresc şi alte 10 de societăţi
comerciale care s-au sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat prin evidenţierea unor
operaţiuni comerciale fictive
Icircn acest mod icircn perioada 2011-2014 bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu aproximativ 3
milioane de Euro
Au fost puse icircn aplicare 15 mandate de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţelor Ilfov şi Ialomiţa
Au fost puse icircn aplicare totodată şi 8 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn acelaşi timp fiind
instituite măsuri asiguratorii icircn vederea recuperării prejudiciului
Icircn acest scop au fost sechestrate imobile şi conturi bancare aparţinacircnd suspecţilor şi societăţilor
comerciale controlate de aceştia precum şi suma de aproximativ 1000000 lei
Icircn baza probatoriului administrat a fost dispusă măsura reţinerii faţă de 4 persoane acestea fiind
prezentate instanţei icircn cursul zilei de 21042015 cu propunere de arestare preventivă
15 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
evaziune fiscală şi spălare de bani icircn domeniul comerţului cu medicamente
La data de 28012015 sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Icircnalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi beneficiind de suportul de specialitate al Serviciului Romacircn de Informaţii Direcţia de
Investigare a Criminalităţii Economice a coordonat şi desfăşurat o amplă operaţiune care a vizat destructurarea
unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani icircn
domeniul comercializării de medicamente
Icircn circuitul infracţional sunt implicate 20 de societăţi comerciale specializate icircn activităţi de depozitare
şi comercializare de medicamente care s-au sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat
Icircn perioada 2013-2014 reprezentanţii societăţilor comerciale implicate au creat circuite fictive pentru
introducerea icircn lanţul legal a unor medicamente cu valoare mare de piaţă utilizate icircn tratamentele unor boli
grave precum cancer hepatită diabet etc procurate la negru de pe piaţa internă sau comunitară
Prin acest mecanism atacirct icircn circuitul legal din Romacircnia cacirct şi icircn alte state comunitare au fost introduse
inclusiv medicamente falsificate din categoria celor comercializate de reprezentanţii firmelor implicate
117
Prejudiciul cauzat bugetului de stat stabilit cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă
Fiscală este de peste 3 milioane de Euro
Cercetările au mai stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume importante
de bani (aproximativ 5 milioane EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii astfel obţinuţi
fiind reintroduşi icircn circuitul ilicit prin transferuri bancare şi contracte de icircmprumut fictive
Au fost efectuate 64 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov Buzău
Iaşi Ialomiţa Argeş şi Olt
Au fost puse icircn aplicare şi 10 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn urma probatoriului
administrat fiind dispusă măsura reţinerii faţă de 8 persoane
16 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
evaziune fiscală şi rambursare ilegală de TVA
Icircn circuitul infracţional au fost implicate 35 societăţi comerciale romacircneşti cu obiect de activitate
activităţi de mediardquo
Au fost efectuate 9 percheziţii pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov
Cele 10 persoane au fost prezentate la data de 19052015 icircn faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi
care a dispus arestarea preventiva a 2 inculpaţi din care 1 inculpat deţine calitatea de avocat iar pentru ceilalţi
8 inculpaţi s-a dispus măsura arestului la domiciliu
Prejudiciul cauzat este de 12352333 lei (aprox 28 mil EURO)
Pe perioada derulării urmăririi penale s-a stopat activitatea de rambursare ilegală a sumei de 24179355
lei ( aprox 55 mil EURO)
17 pentru combaterea infracţiunilor de evaziune fiscală icircn activitatea cabinetelor de avocatură
constacircnd icircn sustragerea de la icircndeplinirea obligaţiilor fiscale prin evidenţierea icircn actele contabile sau icircn alte
documente legale de cheltuieli fictive icircn domeniul IT şi consultanţă prejudiciul estimat adus bugetului de stat
fiind de peste 1000000 de euro
Au fost puse icircn aplicare 18 mandate de percheziţie domiciliară pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţelor Ilfov şi Ialomiţa şi 16 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn urma probatoriului administrat
fiind reţinuţi 4 suspecţi
Au fost ridicate icircn vederea recuperării prejudiciului bijuterii şi obiecte de podoabă din aur icircn valoare de
aproximativ 250000 lei (aprox 3 kg aur) şi 98000 lei
Faţă de suspecţii reţinuţi icircn cauză a fost pusă icircn mişcare acţiunea penală pe numele lor fiind emise
mandate de arestare preventivă
18 pentru combaterea infracţiunilor de evaziune fiscală icircn domeniul prestării de servicii de pază şi
protecţie
La data de 21052015 sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Curtea de Apel
Bucureşti Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a desfăşurat o operaţiune care a vizat 5 societăţi
comerciale implicate icircn comiterea unor infracțiuni de evaziune fiscală icircn domeniul prestării de servicii de pază şi
protecţie
Astfel icircn scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat reprezentanții
societății au creat un circuit infracțional format din mai multe societăți comerciale prin care au fost evidențiate
tranzacții fictive
Icircn fapt icircn contabilitatea companiei au fost icircnregistrate achiziții fictive de servicii care icircn realitate nu au
fost prestate bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu aproximativ 600000 de EURO
Au fost efectuate 5 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti jud Ilfov şi a judeţului
Hunedoara
Icircn urma probatoriului administrat s-a dispus reţinerea administratorului societății
19 pentru combaterea infracţiunilor de evaziune fiscală icircn domeniul comerţului intracomunitar cu
autoturisme second-hand operaţiune derulată icircn colaborare cu reprezentanţi ai Oficiului Fiscal Bonnndash
Germania
Au fost desfăşurate 7 percheziţii icircn Bucureşti şi judeţul Giurgiu fiind vizaţi reprezentanţi ai unei
societăţi ce comercializează autoturisme second-hand implicaţi icircn săvacircrşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală
118
20 pentru ilegalităţi comise de reprezentanţii mai multor unităţi silvice teritoriale cu ocazia
organizării şi derulării licitaţiilor de vacircnzare a masei lemnoase pe picior sau fasonate şi atribuirii contractelor
de vacircnzare aferente icircn perioada 2013 ndash 2014
Icircn acest domeniu sunt efectuate cercetări bdquo in remrdquo sub aspectul săvacircrşirii infracţiunii de bdquoconstituirea
unui grup infracţional organizat aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de gruprdquo faptă prev şi
ped de art 367 Cod Penal icircn scopul săvacircrşirii infracţiunilor de
deturnarea licitaţiilor publice faptă prev şi ped de art 246 Cod Penal
abuz icircn serviciu faptă prev și ped de art 297 din Codul Penal
fals material icircn icircnscrisuri oficiale faptă prev și ped de art 320 din Codul Penal
fals icircn declaraţii faptă prev și ped de art 326 din Codul Penal
fals intelectual faptă prev și ped de art 321 din Codul Penal
uz de fals faptă prev și ped de art 323 din Codul Penal
evaziune fiscală faptă prev şi ped de art 9 alin 1 lit b) din Lg nr 2412005
Faptele au fost comise la nivelul Direcţiilor Silvice Alba Caraş ndash Severin Covasna Cluj Harghita
Hunedoara Maramureş Mureş Sibiu Suceava Timiş Vacirclcea şi ai Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice
Bucureşti - Ocolul Silvic Experimental Caransebeş precum şi de către reprezentanţii unor societăţi comerciale
care au participat la licitaţiile de vacircnzare a masei lemnoase pe picior sau fasonate organizate de unităţile silvice
susmenţionate
Au fost efectuate activităţi procedurale la sediul celor 13 structuri silvice implicate icircn vederea ridicării
de icircnscrisuri care pot constitui mijloace de probă icircn dosarul penal
21 care a vizat destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
spălare de bani provenite din săvacircrşirea de infracțiuni de punere la dispoziţia publicului de opere fără acordul
titularilor
Icircn perioada 2009-2014 suspecţii au pus la dispoziţia publicului contra unor sume de bani prin
intermediul a două site-uri tip torrent opere protejate valoarea sumelor obţinute din activităţi ilegale şi supuse
procesului de spălare a banilor ridicacircndu-se pacircnă icircn prezent la circa 2000000 lei
Au fost puse icircn aplicare 10 mandate de percheziţie domiciliare pe raza municipiului Bucureşti fiind
vizate sediile şi punctele de lucru a două societăţi comerciale care desfăşoară activităţi icircn domeniul
comunicaţiilor electronice precum şi locuinţele suspecţilor
Icircn urma activităţilor desfăşurate au fost reţinute 2 persoane faţă de care s-a dispus măsura controlului
judiciar
119
IcircNCEPUTUL UNEI NOI ERE IcircN CRIMINALISTICA ROMAcircNEASCĂ CONTEMPORANĂ
Chestor de poliţie dr GABRIEL ŢIcircRU
Comisar şef ing dr MARIA GEORGETA STOIAN
Un moment important pentru istoria recentă a Institutului de Criminalistică l-a constituit integrarea
Romacircniei icircn Uniunea Europeană din care a rezultat necesitatea icircndeplinirii condiţiilor impuse pentru aderare
Ministerului Afacerilor Interne (pe atunci Ministerul Administraţiei şi Internelor) icircn contextul integrării
respectiv respectarea cerinţelor de restructurare şi modernizare ale Poliţiei Romacircne incluse atacirct icircn Strategia de
modernizare a Poliţiei Romacircne pentru perioada 2004-2007 bdquoPoliţia Romacircnă - Poliţie Europeanărdquo icircn Planul de
Măsuri Prioritare al Poliţiei Romacircne pe anul 2006 cacirct şi icircn angajamentele Guvernului Romacircniei privind
acceptarea Aquis-ului Comunitar
Icircn cadrul unui amplu proces de modernizare a icircntregii societăţii romacircneşti Poliţia Romacircnă a declanşat
propriul demers reformator circumscris pe două coordonate fundamentale conceptuală şi structurală adoptacircnd
o nouă viziune privind scopul fundamental al activităţii de poliţie respectiv protejarea şi slujirea comunităţii
Obiectivul prioritar al perioadei anterioare acestuia a constat icircn crearea suportului normativ care să
aşeze pe baze europene restructurarea Poliţiei Romacircne Astfel au fost elaborate şi adoptate Legea nr 2182002
privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Romacircne (care consacră demilitarizarea Poliţiei Romacircne) şi Legea nr
3602002 privind Statutul poliţistului ce constituie repere fundamentale pentru reforma organizaţională
stabilirea elementelor definitorii de funcţionare precum şi a unor coordonate de conversie socio-profesională şi
de carieră a poliţistului
Institutul de Criminalistică este structură de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei
Romacircne care funcţionează pentru aducerea la icircndeplinire a activităţilor prevăzute icircn Legea nr 2182002 privind
organizarea şi funcţionarea Poliţiei Romacircne Astfel dacă pacircnă icircn anul 2002 Institutul de Criminalistică ca de
altfel toate structurile Poliţiei Romacircne era structură militarizată icircncepacircnd cu 23082002 prin apariţia Legii
218 personalul INC urmează acelaşi traseu cu cel al colegilor poliţişti şi icircşi schimbă statutul cu acela de
funcţionar public cu statut special
Icircncepacircnd cu anul 2004 noul director al Institutului de Criminalistică expert criminalist prof univ dr
Gheorghe Popa care şi-a desfăşurat activitatea pe parcursul multor ani ca expert icircn cadrul institutului şi care
anterior a fost şeful Serviciului Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita a gacircndit a
proiectat a efectuat şi a coordonat multe schimbări care au icircndreptat institutul spre noi performanţe
Astfel acesta a pus bazele primei restructurări la nivel naţional din punct de vedere al modului de
organizare a activităţilor criminalistice la nivelul serviciilor criminalistice din cadrul Inspectoratelor de Poliţie
Judeţene Acest concept care s-a finalizat icircn anul 2006 a constat icircn organizarea funcţională a serviciilor
criminalistice teritoriale pe trei compartimente profesionale respectiv investigarea tehnico-ştiinţifică a locului
faptei (CFL) compartimentul de constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize criminalistice şi compartimentul de
identificări judiciare
Icircn anul 2004 icircn urma participării la o conferinţă INTERPOL a prof univ dr Gheorghe Popa Institutul
Naţional de Criminalistică a iniţiat procedura de acceptare a acestuia icircn cadrul Reţelei Europene a Institutelor de
Criminalistică (European Network of Forensic Science Institutes - ENFSI) organizaţie care dă girul
recunoaşterii icircn plan internaţional icircn baza căreia institutul a fost monitorizat de această organizaţie icircn vederea
icircndeplinirii condiţiilor de afiliere
Icircn urma auditului realizat la Bucureşti icircn data de 3 mai 2005 de către echipa ENFSI formată din
directorul Institutului de Criminalistică din Finlanda şi directorul Institutului de Criminalistică din Elveţia la
data de 17 mai 2005 preşedintele Reţelei Europene a Institutelor de Criminalistică (ENFSI) dr Kimmo
Himberg a comunicat oficial aprobarea afilierii Institutului Naţional de Criminalistică din cadrul
Inspectoratului General al Poliţiei Romacircne şi din acel moment institutul este membru cu drepturi depline al
ENFSI
Criteriile de eligibilitate ale acestei organizaţii sunt obligatorii pentru toţi membrii şi conform acestora
grupul de lucru QCC (Quality and Competence Assurance Committee) monitorizează utilizarea şi aplicarea
standardelor de calitate şi a manualelor de bune practici emise de această organizaţie şi compatibilizarea
metodelor de lucru cu cele folosite icircn cadrul ENFSI
Icircn cadrul ENFSI există două Comitete Permanente Comitetul pentru Asigurarea Calităţii şi
Competenţei (QCC) şi Comitetul pentru Cercetare şi Dezvoltare (RampD) De asemenea există Proiectul
Multilingua şi 17 Grupuri de lucru unele dintre acestea avacircnd şi subgrupuri
- Grupul de lucru privind urmele aferente animalelor plantelor şi diferitelor tipuri de sol (Animal Plant
and Soil Traces - APST)
- Grupul de lucru pentru imagine digitală (Digital Imaging Working Group)
120
- Grupul de lucru pentru ADN (DNA Working Group)
- Grupul de lucru european pentru tehnica documentelor (European Document Experts Working Group
- EDEWG) cu subgrupurile Non-destructive examination of printing products Analysis of ink and toners Ink
dating şi Security documents recognition
- Grupul de lucru pentru analiza drogurilor (Drugs)
- Grupul de lucru pentru investigarea explozibililor (Explosives)
- Grupul de lucru pentru dactiloscopie (European Fingerprints Working Group) cu subgrupurile
Detection şi Identification
- Grupul de lucru pentru balistică (Firearms Working GroupGSR) cu subgrupurile Firearms (FA) şi
Gunshot residues (GSR)
- Grupul de lucru pentru investigarea incendiilor şi exploziilor (Fire and Explosions Investigation
Working Group - FEIWG)
- Grupul de lucru pentru aplicaţia criminalistică a Tehnologiei Informaţiei - IT (Forensic Information
Technology Working Group)
- Grupul de lucru pentru analiza criminalistică a vorbirii şi analiză audio (Forensic SpeechampAudio
Analysis Working Group - FSAAWG)
- Reţeaua criminalistică europeană pentru grafoscopie (European Network of Forensic Handwriting
Experts - ENFHEX)
- Grupul de lucru pentru traseologie (Marks Working Group)
- Grupul de lucru pentru analiza vopselei şi a sticlei (European PaintampGlass Working Group)
- Grupul de lucru pentru analiza accidentelor auto (Road Accident Analysis)
- Grupul de lucru pentru investigarea tehnico-ştiinţifică a locului faptei (Scene of Crime Working
Group)
- Grupul european pentru analiza fibrelor (European Fibres Group - Textile and Hair)
Ca membru al ENFSI pe lacircngă un schimb permanent de publicaţii de specialitate Institutul Naţional
de Criminalistică beneficiază şi de posibilitatea participării unor experţi criminalişti proprii la icircntacirclnirile
Grupurilor de Lucru ale Experţilor din cadrul ENFSI icircn cadrul cărora se fac schimburi de experienţă pentru
diseminarea rezultatelor pozitive obţinute cu ocazia examinărilor de laborator şi pentru adoptarea unor
proceduri comune de lucru
Pe de altă parte implementarea unui Sistem de Management al Calităţii icircn vederea compatibilizării
infrastructurii şi activităţilor criminalistice cu normele europene reprezintă o cerinţă impusă de regulamentul
cadru (BRD-FVK-001) al membrilor afiliaţi la organizaţia ENFSI ale cărei criterii de eligibilitate şi
standardizare monitorizate de Consiliul Director trebuiau integral icircndeplinite de toţi membrii iar prin statutul
de membru cu drepturi depline pe care icircl deţine Institutul Naţional de Criminalistică a avut obligativitatea să
specifice periodic Consiliului Director etapele parcurse pentru implementarea standardului european ISO
170252005
Ca urmare icircn anul 2006 Institutul Naţional de Criminalistică a implementat Sistemul de Management al
Calităţii icircn conformitate cu Standardul European ISO 170252005 şi a obţinut acreditarea laboratoarelor pentru
domeniile proprii de expertiză
De altfel această preocupare pentru dezvoltarea institutului l-a icircnsoţit pe prof univ dr Gheorghe Popa
pe tot traseul profesional urmat după anul 2005 Astfel din poziţia de adjunct al inspectorului general al Poliţiei
Romacircne icircn anul 2006 a dispus şi a aprobat organizarea şi desfăşurarea unitară a activităţii de pregătire
profesională a criminaliştilor la nivel naţional pe grupuri de lucru specializate icircn cadrul a cinci centre zonale
- Centrul zonal Bucureşti care cuprinde serviciile criminalistice din Direcţia Generală de Poliţie a
Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie ale judeţelor Teleorman Giurgiu Ilfov Călăraşi Ialomiţa
Buzău Brăila Tulcea şi Constanţa
- Centrul zonal Timiş care cuprinde serviciile criminalistice din inspectoratele de poliţie ale judeţelor
Timiş Arad Hunedoara Caraş-Severin Gorj Mehedinţi Dolj şi Olt
- Centrul zonal Cluj care cuprinde serviciile criminalistice din inspectoratele de poliţie ale judeţelor
Maramureş Satu - Mare Bistriţa Sălaj Bihor Cluj şi Alba
- Centrul zonal Braşov care cuprinde serviciile criminalistice din inspectoratele de poliţie ale judeţelor
Braşov Argeş Covasna Dacircmboviţa Harghita Prahova Sibiu Mureş şi Vacirclcea
- Centrul zonal Iaşi care cuprinde serviciile criminalistice din inspectoratele de poliţie ale judeţelor
Vrancea Galaţi Vaslui Bacău Neamţ Iaşi Suceava şi Botoşani
Fiecare grup de lucru este coordonat de un responsabil care asigură buna desfăşurare a activităţilor
specifice programate
De asemenea tot icircn anul 2006 prof univ dr Gheorghe Popa a dispus şi a aprobat elaborarea Codului
de conduită al experţilor specialiştilor şi tehnicienilor criminalişti din Poliţia Romacircnă ale cărui prevederi au
fost emise icircn considerarea principiilor enunţate de Codul de Conduită elaborat de Reţeua Europeană a Institutelor
121
de Criminalistică şi a cerinţelor impuse de standardul de management al calităţii ISO 9001 şi de standardul de
examinare icircn laboratoare ISO 170252005
Această suită de activităţi şi documente subliniază dorinţa noastră de a ne apropia cacirct mai mult de
modelul european de a europeniza structurile criminalistice romacircneşti
Pentru respectarea cerinţelor de modernizare incluse şi icircn angajamentele Guvernului Romacircniei privind
acceptarea Aquis-ului Comunitar icircn anii 2004-2006 activitatea Institutului de Criminalistică s-a dezvoltat icircn
sensul abordării unor noi modalităţi de examinare şi valorificare a probelor ridicate cu ocazia cercetării la faţa
locului a infracţiunilor
De asemenea s-au icircnfiinţat noi laboratoare dotate prin achiziţia unor echipamente de ultimă generaţie
cele mai importante fiind următoarele
1 Icircn domeniile legate de expertiza criminalistică au fost achiziţionate echipamente specifice atacirct la
nivelul institutului cacirct şi la nivel naţional astfel
- echipamentul Video Spectral Comparator VSC 5000 pentru examinarea nedistructivă a documentelor
(suport cerneluri tonere etc)
- 47 sisteme Video Spectral Comparator Docubox de asemenea dedicate examinării falsurilor de
documente bancnote şi documente de călătorie pentru dotarea laboratoarelor institutului şi pentru toate
serviciile criminalistice teritoriale deoarece acest tip de echipament permite stabilirea traseelor grafice
icircndepărtate adăugite şi diferenţierea substanţelor scripturale este practic folosit pentru efectuarea tuturor
lucrărilor de tehnica documentelor
- 47 stereomicroscoape Nikon SMZ800 cu echipament foto-video digital foarte utile icircn examinarea şi
captarea imaginilor macro şi micro pentru efectuarea lucrărilor criminalistice din domeniul traseologiei balisticii
şi de tehnica documentelor - pentru dotarea laboratoarelor institutului şi pentru toate serviciile criminalistice
teritoriale
- 1 microscop comparator Leica FSC pentru preluarea şi prelucrarea imaginilor digitale echipament
esenţial utilizat icircn special icircn efectuarea expertizelor balistice icircn anul 2013 a mai fost achiziţionat un astfel de
echipament destinat efectuării expertizelor traseologice
- 92 sisteme Lucia Forensic soft dedicat pentru expertizare criminalistică şi care a icircnsemnat un real
progres icircn efectuarea expertizelor traseologice balistice etc pentru dotarea laboratoarelor institutului şi pentru
toate serviciile criminalistice teritoriale
- 250 aparate foto digitale profesioniste iar din acel moment la nivel naţional fotografia s-a efectuat icircn
totalitate cu aparatură foto-digitală renunţacircndu-se la fotografia clasică
- prima cameră video digitală profesională JVC HD 101E cu echipament de prelucrare a
icircnregistrărilor
- Sistemul integrat de identificare balistică IBIS dedicat pentru achiziţionarea stocarea şi gestionarea
imaginilor elementelor de muniţie trase cu arme de foc (tuburi-cartuş şi gloanţe) icircn cadrul unei baze de date
destinate identificării automate a armelor de foc aflate icircn evidenţă
De asemenea la nivelul Institutului Naţional de Criminalistică au fost asimilate următoarele noi linii de
muncă
- expertiza documentelor informatice (IT) avacircnd ca obiect stabilirea stării de funcţionare şi a
parametrilor tehnici a sistemelor informatice şi a echipamentelor periferice a conţinutului mediilor de stocare a
datelor informatice şi proprietăţile acestora recuperarea datelor informatice şi căutări comparări şi sortări de
date informatice după conţinut cuvinte-cheie nume extensie şi proprietăţi
- fonoscopia judiciară avacircnd ca obiect expertiza icircnregistrărilor audio şi identificarea persoanelor pe
baza analizei icircnregistrărilor sonore pe diverse suporturi (bandă magnetică suport digital) primul Raport
Criminalistic de identificare a vorbitorului după voce şi vorbire efectuat icircn Laboratorul de Fonoscopie
Judiciară dispus de Direcţia Cercetări Penale din IGPR datează din 03032008
2 Icircn domeniul identificării judiciare a fost achiziţionat sistemul IMAGETRAK cu staţii de lucru icircn
toate poliţiile judeţene sistem care introduce modificări fundamentale icircn modul de formare organizare şi
gestionare a bazelor de date cu imaginile faciale ale persoanelor cercetate de poliţie permiţacircnd identificarea
acestora pe baza fotografiilor icircnregistrărilor video sau a portretelor robot
De asemenea s-a extins şi modernizat baza de date AFIS trecacircndu-se la noua generaţie - PRINTRAK
BIS pentru examinare urme şi impresiuni digitale şi palmare şi a fost creată şi extinsă la nivel naţional baza de
date CDN (sistem integrat care gestionează şi icircntreţine o bază de date ce conţine informaţiile din fişele de
identificare ale persoanelor dispărute persoanelor şi cadavrelor cu identitate necunoscută persoanelor icircn vacircrstă
fără adăpost cerşetori)
Expertul criminalist dr Dinu Drăgănescu Horaţiu a participat la cursul de reconstrucţie facială organizat
la Dundee Anglia şi a fost achiziţionată aparatura şi instrumentarul de laborator necesar pentru realizarea
reconstrucţiei faciale Icircn anul 2007 a fost inaugurat Laboratorul de Reconstrucţie Facială iar Primul Raport
Criminalistic de Reconstrucţie Facială dispus de IPJ Cluj - Serviciul Criminalistic a fost efectuat la data de
31102008
122
3 Icircn domeniul cercetării la faţa locului au fost achiziţionate 46 de echipamente Polilight - sursă de
iluminare cu lungime de undă variabilă pentru descoperirea urmelor şi microurmelor la faţa locului pentru
dotarea institutului şi a serviciilor criminalistice teritoriale precum şi 3 sisteme de prelucrare a imaginii de la
faţa locului cu cameră sferică tip Spheron pentru institut şi pentru două servicii criminalistice teritoriale - din
cadrul IPJ Cluj şi Iaşi
4 Icircn domeniul de expertiză fizico-chimică au fost achiziţionate echipamente analitice şi ca urmare au
fost asimilate următoarele noi tipuri de determinări
- analiza microfibrelor textile care au fost transferate prin contact fizic pe timpul săvacircrşirii unor
infracţiuni cu violenţă prin utilizarea echipamentelor nou achiziţionate spectrometru icircn infraroşu (FT-IR) cuplat
cu microscop şi microspectrofotometru UV-VIS (pentru examinarea comparativă a nuanţelor de culoare)
- explorarea şi examinarea fizico-chimică a microurmelor şi urmelor dinamice de vopsea existente pe
probele ridicate de la faţa locului icircn accidentele de circulaţie
- analiza prin mijloace moderne (indice de refracţie) a microparticulelor de sticlă pentru investigarea
unor infracţiuni cum ar fi spargerile accidentele de circulaţie etc
- analiza calitativă şi cantitativă a microurmelor materie de metale rare şi strategice prin
spectrofluorimetrie de raze X (XRF) şi microscopie electronică cu baleiaj (SEM) cu microsonde analitice (EDS
şi WDS)
- analiza substanţelor toxice volatile prin gazcromatografie (GC) cuplată cu spectrometrie FTIR
- analiza comparativă prin distilare automată a produselor petroliere
- relevarea prin mijloace fizico-chimice de pe suporturi atipice a urmelor papilare latente (reacţie cu
reactivi specifici depuneri metalice expunere icircn incubatoare la vaporii unor substanţe etc)
Icircn anul 2007 vor mai fi achiziţionate un gaz cromatograf cuplat cu spectrometru de masă prevăzut cu
headspace şi trapă ionică şi un gaz cromatograf ultrarapid cu FID iar icircn anul 2008 un gaz cromatograf cuplat cu
spectrometru de masă prevăzut cu desorbţie termică şi a unui gaz cromatograf cu FID cu piroliză
5 Icircn domeniul expertizei biocriminalistice s-a amenajat Laboratorul de analize genetice şi a fost
achiziţionată tehnologia care permite analiza urmelor biologice de natură umană icircn vederea identificării
persoanei după profilul genetic Acesta are icircn componenţă laboratoare de genotipare judiciară a probelor
biologice recoltate din cacircmpul infracţiunii şi a probelor de referinţă recoltate de la persoanele ce fac parte din
cercul de suspecţi icircn vederea probatoriului ştiinţific necesar actului justiţiei
Printre obiectivele pe termen scurt icircn conformitate cu cerinţele Comisiei Europene se prevedea
implementarea legislaţiei recent adoptate cu privire la reforma icircn poliţie adoptarea şi implementarea unei
strategii naţionale pentru combaterea diferitelor forme de crimă organizată icircn special a celor avacircnd caracter
transfrontalier cum ar fi traficul cu droguri fiinţe umane cu bunuri furate sau contrafăcute cu arme materiale
nucleare etc O atenţie specială trebuia să fie acordată creşterii cooperării dintre organismele de aplicare a legii
icircn baza principiilor cuprinse icircn Pactul de Pre-aderare cu privire la crima organizată precum şi adoptarea şi
implementarea unei strategii naţionale antidrog icircn conformitate cu Strategia Antidrog a UE pentru perioada
2000 - 2004
Astfel Guvernul Romacircniei a semnat un contract comercial de 235 mil euro pentru icircnfiinţarea unui
laborator de analize genetice judiciare care a devenit complet operaţional icircn luna septembrie 2004 prin
acreditarea specialiştilor romacircni de către prof dr Frantz Neuhuber - şeful laboratorului de genetică moleculară al
Institutului de Medicină Legală din Salzburg membru EDNAP
Laboratorul a fost dotat cu echipament de ultima generaţie pentru acel moment icircndeplinind toate
cerinţele EDNAP Deoarece Romacircnia avea la acea dată o experienţă foarte limitată icircn ceea ce priveşte acest
nou domeniu de experiză criminalistică a fost necesară o asistenţă tehnică externă pentru operaţionalizarea
noului laborator ADN al poliţiei
Icircn luna octombrie 2003 au fost icircncheiate testele de acceptanţă care validau protocoalele de lucru
aparatura şi reactivii utilizaţi demonstracircnd astfel că rezultatele obţinute icircn Laboratorul din Salzburg şi cele din
Laboratorul din Bucureşti sunt identice iar icircn data de 21112003 a fost efectuat Primul Raport Criminalistic
de Genetică Judiciară icircn Romacircnia dispus de către Ministerul Public Parchetul de pe lacircngă Tribunalul
Hunedoara
Icircn continuare pentru o perioadă de un an s-a desfăşurat un proces de pregătire şi asistenţă a
specialiştilor romacircni de către experţi de renume icircn domeniu din Austria şi Germania cum ar fi prof dr Harald
Schneider prof dr Frantz Neuhuber prof dr Burkhard Rolf prof dr Peter Wiegand şa
Tot icircn domeniul expertizei biocriminalistice mai merită amintită şi Prima Expertiză realizată prin
genotiparea materialului biologic uman conţinut de insecte necrofage dispusă de Ministerul Public
Parchetul de pe lacircngă Tribunalul Bacău efectuată la data de 14102008
Icircn data de 8 august 2005 icircn l ipsa unei leg islaţ i i spec if ice Ministerul
Administraţiei ş i Internelor - Inspectoratul General a l Poliţ ie i Ro macircne şi Ministerul
Just iţ iei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor semnează un protocol de cooperare prin care s-a
123
stabilit ca la eliberarea din penitenciare persoanelor condamnate să li se recolteze probe biologice icircn vederea
obţinerii profilelor genetice şi a introducerii lor icircntr-o bază de date naţională
Icircn anul 2006 s-au derulat două programe PHARE care au avut ca obiective automatizarea bazei de date
ADN icircn acord cu reglementările UE alături de achiziţia de aparatură automatizată destinată obţinerii profilelor
genetice de referinţă De asemenea a fost elaborat icircmpreună cu experţi din Ungaria un proiect de Lege privind
organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (SNDGJ) De altfel
reglementările protocolului icircncheiat la data de 8 august 2005 au fost incluse icircn Legea nr 762008 care
stipulează formarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (SNDGJ) şi regulile acestuia de
funcţionare
Icircn acelaşi an Romacircnia a aderat la Tratatul de la Pruumlm care reglementa schimbul automat de date
genetice icircntre ţările semnatare ale tratatului Odată cu implementarea tratatului la nivel European sub forma
Deciziilor Consiliului Europei 615 şi 616JHA2008 acest schimb de date genetice a fost extins la nivelul tuturor
statelor membre
Obiectivul icircnfiinţării unei baze de date genetice icircn Romacircnia icircn concordanţă cu bazele de date de profil
ADN similare din UE a fost importantă şi prin prisma cooperării internaţionale poliţieneşti precum cu
EUROPOL icircn scopul identificării cetăţenilor romacircni care au comis infracţiuni cu violenţă icircn străinătate
Icircn contextul tendinţelor curente privind mijloacele de identificare criminalistică a persoanelor folosind
genetica judiciară constituirea unei baze de date genetice (ADN) naţionale a survenit ca o necesitate judiciară
fundamentală icircn vederea prevenirii şi combaterii unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei icircn special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută a persoanelor dispărute sau a persoanelor
decedate icircn urma catastrofelor naturale a accidentelor icircn masă a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism
Avacircnd icircn vedere obiectivele asumate de Guvernul Romacircniei prin semnarea Acordului de implementare
a Tratatului de la Pruumlm şi aderarea la Spaţiul Schengen Poliţiei Romacircne icirci revine sarcina de implementare şi
susţinere a schimbului automat de date cu ţările membre UE prin interconectarea bazelor de date
criminalistice
Icircn prezent Institutul Naţional de Criminalistică este Punct Naţional de Contact pentru schimbul
automat de date genetice şi dactiloscopice cu celelalte state membre ale Uniunii Europene conform Deciziilor
cadru ale CE 2008615JAI şi 2008616JAI
La nivel comunitar icircn data de 9 octombrie 2009 a fost emisă Cea de-a 7-a Decizie a Comitetului de
Miniştri stabilit icircn contextul prevederilor art 43 din Tratatul de la Pruumlm document aprobat de ministrul
administraţiei şi internelor icircn septembrie 2009 Conform acestei decizii Romacircnia a operaţionalizat schimbul
automat de date icircn conformitate cu articolul 3 şi articolul 4 (compararea automată a profilelor ADN)
Icircn contextul legislativ actual conform Legii 1462009 Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare
din cadrul Institutul Naţional de Criminalistică a fost desemnat Punct Naţional de Contact pentru efectuarea
schimburilor automate de date genetice judiciare
Icircn ceea ce priveşte cadrul legislativ necesar acesta a fost asigurat de Legea nr 762008 privind
Organizarea şi Funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare care este icircn concordanţă cu
legislaţia UE şi recomandările Reţelei Europene a Institutelor de Criminalistică (ENFSI) şi apoi icircn ianuarie
2011 de Hotăracircrea de Guvern nr 252011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr
762008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare şi pentru crearea
cadrului legal intern necesar aplicării Deciziei 2008615JAI a Consiliului UE din 23 iunie 2008 privind
intensificarea cooperării transfrontaliere icircn special icircn domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii
transfrontaliere icircn ceea ce priveşte transferul automatizat al profilelor genetice (MO nr 6425012011) şi
Decizia Consiliului 2008616JAI privind punerea icircn aplicare a Deciziei 2008615JAI
Primul HIT al Romacircniei (obţinut prin examinări manuale) icircn urma schimbului de date genetice
INTERPOL datează din octombrie 2009 Primul HIT al Romacircniei icircn urma schimbului de date genetice
Pruumlm (sistem automat) datează din martie 2010 iar icircn iulie 2010 Institutul Naţional de Criminalistică a
primit prima notificare oficială din partea unui judecător care a dispus prin icircncheiere de şedinţă
introducerea primei persoane icircn SNDGJ Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare (SNDGJ) este un ansamblul de subunităţi interactive şi
independente icircn care sunt stocate informaţii ce sunt utilizate icircn scopul excluderii stabilirii identităţii persoanelor
realizării schimbului de informaţii cu celelalte state etc
SNDGJ cuprinde baza de date cu caracter personal baza de date despre caz şi baza de date cu
profile genetice Legătura dintre aceste subunităţi se realizează pe baza unor coduri individuale unice atribuite
fiecărui profil genetic icircn parte
SNDGJ conţine profile genetice date cu caracter personal şi date despre caz corespunzătoare
următoarelor categorii
a) suspecţi - persoanele despre care există date şi informaţii că ar putea fi autori instigatori sau complici
ai infracţiunilor cuprinse icircn anexă
124
b) persoane condamnate definitiv la pedeapsa icircnchisorii pentru săvacircrşirea infracţiunilor cuprinse icircn
anexă
c) urme biologice prelevate cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului
d) cadavre cu identitate necunoscută persoane dispărute ori persoane decedate icircn urma catastrofelor
naturale a accidentelor icircn masă a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism
Baza de Date cu Caracter Personal este componenta SNDGJ care cuprinde datele cu caracter
personal provenite de la persoanele suspecte (persoanele despre care există date şi informaţii că ar putea fi
autori instigatori sau complici ai unor infracţiuni stabilite prin lege) şi persoane condamnate definitiv la
pedeapsa icircnchisorii pentru săvacircrşirea unor infracţiuni stabilite prin lege precum şi date despre infracţiunea
comisă sau cercetată
Baza de Date cu Profile Genetice este componenta SNDGJ care cuprinde profilele genetice
provenite de la persoanele suspecte (persoane despre care există date şi informaţii că ar putea fi autori
instigatori sau complici ai unor infracţiuni stabilite prin lege) şi persoane condamnate definitiv la pedeapsa
icircnchisorii pentru săvacircrşirea unor infracţiuni stabilite prin lege precum şi profilele genetice ale urmelor biologice
prelevate de la faţa locului
Baza de Date despre Caz este componenta SNDGJ care cuprinde informaţii referitoare la infracţiune
şi alte date de interes pentru munca de poliţie corespondente profilelor genetice ale urmelor biologice ridicate
din cacircmpul infracţional şi neatribuite unui autor
Aceste date se extrag din ordonanţele trimise de către organele de urmărire penală icircn vederea realizării
unei constatări sau expertize genetice judiciare (emitent numărul de icircnregistrare al Institutului Naţional de
Criminalistică delict număr dosar data proiectului etc) precum şi date ce ţin de fluxul de lucru al probelor
biologice reflectat de procedurile specifice de lucru şi instrucţiunile tehnice de lucru ale INC (tip de probă
suport teste preliminare protocol de extracţie kit de amplificare şi alte date ldquotehnicerdquo asociate profilelor
genetice)
Toate aceste date sunt procesate şi stocate icircntr-o aplicaţie software denumită generic Sistem de
Management al Informaţiei de Laborator
La icircnceputul anului 2012 icircn cadrul Inst itutului Naţional de Criminalist ică a
fost dat icircn fo losinţă un nou laborator de genet ică judic iară special dedicat Sistemului
Naţional de Date Genet ice Judic iare care are ca act iv itate principală procesarea
probelor bio logice de refer inţă reco ltate de la difer ite categorii de persoane
al imentarea bazei de date genetice naţ ionale ş i rea lizarea schimbului de date genet ice
cu a lte ţări - prin canale de co municare precum Pruumlm Europol ş i Interpol Cu această
ocazie s-a rea lizat separarea f iz ică icircntre f luxul de urme şi ce l de persoane aspect
important icircn respectarea managementului cal ităţ i i deorece introducerea a lternat i vă
pe acelaş i f lux a urmelor de la fa ţa locului şi a referinţe lor reco ltate de la suspecţi
r idica multe probleme legate de riscul de contaminare şi interconta minare a probelor
Icircn ceea ce priveşte schimbul de date dactiloscopice icircn urma elaborării de către Institutul Naţional de
Criminalistică a proiectului de act normativ a fost ulterior adoptată la nivel guvernamental OG nr 10 din 25
iulie 2012 privind căutările automatizate ale datelor icircn relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene şi
asigurării recunoaşterii activităţilor de laborator referitoare la datele dactiloscopice (publicată icircn MO nr 536 din
1 august 2012) La data de 09032013 a intrat icircn vigoare Legea nr 22 din 4 martie 2013 privind aprobarea
Ordonanţei Guvernului nr 102012 pentru crearea cadrului legal necesar căutării automatizate a datelor de
referinţă icircn relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene şi asigurării recunoaşterii activităţilor de laborator
referitor la datele dactiloscopice
Sistemul AFIS are prevăzute fluxuri de lucru dedicate activităţii de amprentare verificarestocare a
persoanelor ce fac obiectul sistemului EURODAC administrat de Oficiul Romacircn pentru Imigrări activităţilor pe
frontiera Uniunii Europene de către IGPF şi fluxului INTERPOLEUROPOL prin intermediul Centrului de
Cooperare Poliţienească Internaţională (CCPI)
Prin Decizia Consiliului (2013229UE) din 14 mai 2013 Romacircnia a fost declarată operaţională
pentrul schimbul automat de date dactiloscopice conform Tratatului de la Pruumlm prin aplicarea integrală a
dispoziţiilor generale privind protecţia datelor din capitolul 6 din Decizia 2008615JAI şi poate primi şi furniza
date cu caracter personal icircn temeiul articolului 9
Revenind la anul 2006 icircn care Institutul Naţional de Criminalistică a implementat Sistemul de
Management al Calităţii icircn conformitate cu Standardul European ISO 170252005 şi a obţinut acreditarea
laboratoarelor pentru domeniile proprii de expertiză putem spune că odată cu finalizarea procesului de
acreditare a fost icircntoarsă o nouă pagină icircn istoria şi cultura organizaţională a laboratoarelor Institutului Naţional
de Criminalistică Nu a fost defel uşor acest proces s-a făcut nu fără efort şi nici fără scracircşnit de dinţi Se ştie că
nu stă icircn obiceiul personalului laboratorului oricare ar fi formarea lor să scrie prin proceduri modul icircn care
lucrează să descrie bdquomicul trucrdquo care schimbă tot şi care face ca laboratorul său să fie mai bun decacirct cel vecin A
fost o muncă impresionantă de grup fiind antrenat aproape icircntregul efectiv al laboratoarelor institutului Munca
125
icircn echipă a fost primordială Deciziile luate icircn strategia de implementare a standardului calităţii venind de la
echipă şi fiind rezultatul unor consensuri au fost mai uşor acceptate decacirct dacă ar fi fost impuse icircntr-o manieră
autocratică
Astfel Institutul Naţional de Criminalistică este acreditat prin Certificatul de Acreditare nr LI 459 din
data de 18122006 şi reacreditat icircn decembrie 2010 de către Asociaţia de Acreditare din Romacircnia - RENAR
(recunoscută ca organism naţional de acreditare prin OMIR nr 35412062003)
Pacircnă icircn prezent a fost realizată acreditarea icircn conformitate cu Standardul European ISO 170252005
pentru un Manual al Calităţii 19 Proceduri Generale 60 Proceduri Specifice de Lucru 119 Instrucţiuni de Lucru
şi 91 Formulare de Lucru din domeniile expertizei criminalistice clasice identificării judiciare analizelor fizico-
chimice icircn domeniul chimiei judiciare şi al expertizelor biocriminalistice finalitatea constacircnd icircn creşterea
capabilităţii credibilităţii şi validităţii activităţilor de expertiză criminalistică ale Poliţiei Romacircne icircn procesul
judiciar penal şi recunoaşterea acestora atacirct icircn instanţele de judecată naţionale cacirct şi icircn cele internaţionale
Primul Raport Criminalistic de Grafică acreditat dispus de Direcţia de Investigare a Fraudelor-structura
care investighează infracţiunile economico-finaciare icircn Poliţia Romacircnă datează din 08022007 Primul Raport
Criminalistic de Chimie Judiciară acreditat dispus de IPJ Braşov Poliţia Oraşului Zărneşti datează din
09022007 iar Primul Raport Criminalistic de Dactiloscopie acreditat dispus de Parchetul de pe lacircngă Icircnalta
Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
datează din 14052007
Icircncepacircnd cu anul 2007 managementul institutului a fost preocupat icircn primul racircnd de schimbarea
culturii organizaţionale icircn sensul introducerii unor noi valori ritualuri surse de putere norme şi loialităţi care
derivă din Politica de Calitate (filozofia organizaţiei) din respectarea standardelor din deontologia şi calitatea
superioară a activităţilor desfăşurate din importanţa mărită a statutului de expert conferită de utilizarea de
metode acreditate şi de participarea la teste de competenţă internaţionale De asemenea a avut o preocupare
constantă pentru icircmbunătăţirea calităţii pentru achiziţionarea de echipamente performante pentru creşterea
competenţei profesionale a experţilor şi specialiştilor pentru ridicarea nivelului calitativ al rapoartelor
criminalistice efectuate astfel icircncacirct acestea să se constituie icircn probe relevante decisive la documentarea
cauzelor penale
Icircn anul 2007 a icircnceput procesul de implementare al procedurilor standardizate icircn toate Serviciile
Criminalistice judeţene iar pacircnă icircn prezent un număr de 27 Servicii Criminalistice teritoriale din cadrul
Inspectoratelor de Poliţie Judeţene au obţinut acreditarea icircn conformitate cu Standardul European ISO
170252005 pentru activitatea de laborator Celelalte 14 Servicii Criminalistice neacreditate icircşi desfăşoară
activitatea procedurat şi fac demersurile necesare pentru eliminarea neconformităţilor identificate icircn asigurarea şi
controlul calităţii sistemului şi a domeniului tehnic conform rapoartelor de audit ale fiecărui serviciu
criminalistic astfel icircncacirct să poată parcurge etapele icircn vederea obţinerii acreditării
Extinderea acreditării la nivel naţional va reprezenta o prioritate pentru perioada următoare
concomitent cu implementarea Standardului European ISO 17020 pentru activitatea de cercetare la faţa locului
Icircn acest sens la nivelul Institutului Naţional de Criminalistică au fost elaborate icircn cursul anului 2012 şi puse icircn
aplicare un Manual al Calităţii 14 Proceduri Generale de Inspecţie (PGI) 48 Proceduri Specifice de Inspecţie
(PSI) şi 5 Instrucţiuni Tehnice de Inspecţie (ITI) De asemenea aceste proceduri sunt implementate icircn prezent icircn
toate Serviciile Criminalistice judeţene
Aşadar activităţile procedurabile inventariate la nivelul Institutului Naţional de Criminalistică sunt icircn
prezent icircn număr de 198 fiind elaborate un număr 265 documente ale calităţii activităţilor specifice desfăşurate
astfel
- 2 Manuale ale Calităţii (unul icircn conformitate cu Standardul European ISO 170252005 pentru
activitatea de expertiză şi unul icircn conformitate cu Standardul European ISO 17020 pentru activitatea de cercetare
la faţa locului)
- 33 Proceduri Generale de Lucru Proceduri Generale de Inspecţie
- 108 Proceduri Specifice de Lucru Proceduri Specifice de Inspecţie
- 124 Instrucţiuni de Lucru Instrucţiuni de Inspecţie
Datorită importanţei naţionale anvergurii activităţilor desfăşurate şi recunoaşterii internaţionale cu
ocazia unei reorganizări din data de 06072011 Institutul de Criminalistică a devenit Institutul Naţional de
Criminalistică
Şi poate fi privit tot ca o formă de recunoaştere şi faptul că a fost emis Ordinul Comun al IGPR nr
53446 din 29022012 şi al Parchetului de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr 91C2 din 27022012
privind măsurile pentru eficientizarea activităţii Institutului Naţional de Criminalistică şi a celorlalte laboratoare
criminalistice din Poliţia Romacircnă izvoracirct icircn principal din nevoia de a stabili priorităţile icircn solicitarea examinării
de probe icircn laboratorul de analize genetice din Institutul Naţional de Criminalistică Odată cu acest Ordin Comun
a fost introdus principul bdquoNECESAR ŞI SUFICIENTrdquo precum şi cel al bdquoOPORTUNITĂŢII SOLICITĂRIIrdquo icircn
dispunerea analizelor de laborator respectiv transmiterea spre examinareanaliză a unui numărul minim de
126
urme probe care sunt necesare pentru probaţiune precum şi o metodă de prioritizare a solicitărilor dispuse icircn
baza unor criterii comune parchet-poliţie definite icircn acest document
Un alt aspect care a preocupat managementul Institutului Naţional de Criminalistică a fost acela al
pregătirii profesionale şi acredităriiautorizării experţilor proprii
Cadrul legal pentru obţinerea calităţii de expert criminalist acreditat autorizat la nivel naţional a fost
asigurat prin Ordonanţa Guvernului nr 75 din 24 august 2000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot
fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizelor criminalistice care a fost modificată şi completată
prin Legea nr 4882002 Icircn aceasta erau prevăzute atacirct condiţiile pe care o persoană trebuie să le icircndeplinească
pentru a dobacircndi calitatea de expert criminalist autorizat cacirct şi specialităţile icircn care se poate obţine calitatea de
de expert criminalist autorizat Ulterior a apărut Legea nr 1562011 pentru modificarea şi completarea OG nr
752000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea
expertizelor criminalistice precum şi a Legii nr 5672004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al
instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lacircnga acestea
Prin Legea nr 2182002 icircn Poliţia Romacircnă s-a creat cadrul legal de obţinere a calităţii de expert la
egalitate cu OG nr 752000 dar ca particularitate Poliţia Romacircnă avea dreptul statuat prin această lege să-şi
organizeze propriile comisii de examinare şi să-şi acrediteze prin mecanisme proprii experţii criminalişti
autorizaţi Icircn acest sens icircn timp au fost emise mai multe dispoziţii ale inspectorului general al Poliţiei Romacircne
de exemplu Dispoziţia Inspectorului General al Poliţiei Romacircne nr 26 din 06052008 sau Dispoziţia
Inspectorului General al Poliţiei Romacircne nr 45 din 22072011 privind acreditarea ca expert criminalist oficial
specialist şi tehnician criminalist icircn cadrul Poliţiei Romacircne
Ca urmare a modificărilor aduse la OG nr 752000 prin Legea nr 1562011 a fost emisă Dispoziţia
Inspectorului General al Poliţiei Romacircne nr 131 din 28122012 privind unele măsuri de organizare a activităţii
de expertiză criminalistică la nivelul Poliţiei Romacircne dispoziţie care stabileşte pe de o parte cadrul
organizatoric privind dobacircndirea exercitarea şi pierderea la nivelul Poliţiei Romacircne a calităţii de expert
criminalist autorizat iar pe de altă parte exercitarea la nivelul Poliţiei Romacircne a calităţii de specialist criminalist
şi tehnician criminalist Dar importanţa deosebită a Dispoziţiei nr 1312012 derivă din două considerente
Astfel icircn această dispoziţie a fost pentru prima dată cacircnd au fost introduse reguli de reevaluare periodică a
competenţei profesionale icircn condiţiile icircn care conform celorlalte acte normative odată obţinut titlul de expert
criminalist autorizat acesta era valabil permanent pe toată perioada reprezentacircnd bdquoviaţa profesională a
expertuluirdquo şi nici nu existau texte sau norme prin care să se prevadă pierderea acestei calităţi
De asemenea icircn această dispoziţie a fost pentru prima dată cacircnd s-a realizat o corelare icircntre
specialităţile de expertiză criminalistică icircn care se poate obţine calitatea de expert criminalist autorizat şi nivelul
studiilor de bază necesare pentru asigurarea nivelului minim de competenţă profesională Prin aceste prevederi s-
a dorit preicircntacircmpinarea unor situaţii icircn care la examenul de acreditare s-ar prezenta persoane care nu ar avea
cunoştinţele ştiinţifice de bază care să le permită să performeze icircn specialitatea de expertiză criminalistică pentru
care candidează - de exemplu un psiholog sau un absolvent al unei facultăţi de drept să participe la examenul de
obţinere a calităţii de expert criminalist autorizat icircn specialitatea bdquoExpertiza fizico-chimică a probelor materialerdquo
sau bdquoExpertiza geneticărdquo sau bdquoExpertiza biologicărdquo sau un absolvent al unei facultăţi de chimie sau medicină să
participe la examenul de obţinere a calităţii de expert criminalist autorizat icircn specialitatea bdquoExpertiza aplicaţiilor
şi datelor informaticerdquo sau bdquoExpertiza balistică a armelor şi muniţiilorrdquo etc
Toate aceste prevederi inexistente icircn legislaţia generală sau icircn actele normative ale altor ministere
ilustrează dorinţa noastră a experţilor din Institutul Naţional de Criminalistică şi a Poliţiei Romacircne de a pune
icircntr-un făgaş de normalitate şi bunăcredinţă imaginea şcolii romacircneşti de criminalistică
Mai trebuie menţionat că prin apariţia Legii nr 1562011 la nivel naţional s-a asigurat baza legală
pentru crearea laboratoarelor private de expertize criminalistice un pas foarte important avacircnd icircn vedere faptul
că pacircnă atunci activitatea de expertiză criminalistică judiciară se putea efectua doar icircn institute sau laboratoare
publice de specialitate
Aşadar icircn ultimii ani Institutul Naţional de Criminalistică a prevăzut acţiuni de modernizare şi
optimizare a activităţilor de poliţie ştiinţifică care au vizat atacirct dezvoltări operaţionale - precum implementarea
standardelor şi manualelor de bune practici icircn procesul de euroconformizare (conform criteriilor de eligibilitate
ale ENFSI) dar şi dezvoltări funcţionale - precum extinderea capabilităţii de analiză şi expertiză prin icircnfiinţarea
de noi laboratoare şi achiziţionarea de noi echipamente de ultimă generaţie care să permită o paletă mai largă de
abordare a urmelor şi mijloacelor materiale de probă icircn vederea creşterii probatoriului ştiinţific icircn procesul
judiciar
Dincolo de eforturile susţinute ale criminaliştilor din Institutul Naţional de Criminalistică care au fost
concretizate icircn multe activităţi care au vizat adaptarea la cerinţele cooperării poliţieneşti internaţionale (Tratatul
de la Pruumlm respectiv Acordul Schengen) astfel icircncacirct schimbul de informaţii şi probaţiunea să fie realizate cu
celeritate icircn respectul criteriilor de performanţă şi standardelor impuse de Uniunea Europeană trebuie
evidenţiată şi preocuparea atacirct pentru perfecţionarea pregătirii profesionale modernizarea şi icircmbunătăţirea
127
activităţii şi a capabilităţilor tehnice cacirct pentru şi promovarea imaginii criminalisticii romacircneşti şi a Poliţiei
Romacircne moderne icircn spaţiul european
Astfel Institutul Naţional de Criminalistică contribuie la pregătirea de specialitate teoretică şi practică
pentru personalul diverselor instituţii proprii Ministerului Afacerilor Interne Institutului Naţional de
Magistratură precum şi pentru studenţi şi masteranzi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt de stat sau private pe baza
unor protocoale icircncheiate cu acestea
Icircn acest sens pe de o parte este important de amintit faptul că icircn ceea ce priveşte pregătirea
procurorilor şi judecătorilor icircn baza Protocolului de cooperare icircncheiat la data de 22 ianuarie 2013 icircntre
Institutul Naţional al Magistraturii şi Inspectoratul General al Poliţiei Romacircne Institutul Naţional de
Criminalistică colaborează cu Institutul Naţional al Magistraturii icircn vederea desfăşurării activităţilor de instruire
icircn domeniul criminalisticii pentru formarea profesională iniţială a auditorilor de justiţie şi pentru formarea
profesională continuă a magistraţilor (procurori şi judecători)
Pe de altă parte trebuie amintit aportul experţilor şi specialiştilor Institutului Naţional de Criminalistică
icircn organizarea şi desfăşurarea icircmpreună cu Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia prin protocolul icircncheiat cu
Universitatea Romacircnă de Ştiinţe şi Arte bdquoGheorghe Cristeardquo icircn anul 2006 a Masteratului European de
Criminalistică cu durata a doi ani pe serie Acest masterat este aprobat de Ministerul Afacerilor Interne şi
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi reprezintă un beneficiu pentru pregătirea continuă a ofiţerilor de poliţie
procurorilor avocaţilor şi judecătorilor Masteratul şi-a dovedit pe deplin eficienţa activităţile desfăşurate cu
masteranzii avacircnd caracter practic aplicativ Icircn lucrările de dizertaţie ale masteranzilor au fost prezentate
concluziile desprinse din studiile şi cercetăriile ştiinţifice efectuate cu sprijinul cadrelor didactice şi al
specialiştilor din Institutul Naţional de Criminalistică şi Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia Pacircnă icircn anul
2014 au urmat cursurile acestui masterat peste 500 de persoane iar o parte din absolvenţi icircşi desfăşoară
activitatea icircn structurile de criminalistică din Romacircnia sau din unele ţări din străinătate
Trebuie să menţionăm faptul că icircncă de la lucrările Simpozionului naţional cu tema bdquoŞcoala
romacircnească de criminalisticărdquo s-a discutat şi s-au făcut propuneri pentru constituirea unei Asociaţii a
Criminaliştilor din Romacircnia şi editarea unei publicaţii Lipsa unor fonduri financiare l-a determinat pe col (r)
prof Vasile Lăpăduşi să editeze (icircn luna martie 1999) cu fonduri personale primul număr al Revistei Romacircne
de Criminalistică la lansarea căreia a participat icircntreaga conducere a Ministerului de Interne icircn frunte cu
ministrul de atunci Constantin Dudu Ionescu cadre didactice universitare (prof univ dr Emilian Stancu prof
univ dr Moise Terbancea prof univ dr Tiberiu Bogdan conf univ dr Lucian Ionescu) experimentaţii
criminalişti dr Constantin Ţurai dr Niculae Dan precum şi toate cadrele Institutului de Criminalistică şi ale
Institutului Naţional de Medicină Legală bdquoProf Dr Mina Minovicirdquo procurori magistraţi poliţişti studenţi şi
masteranzi
De la apariţia Revistei Romacircne de Criminalistică şi pacircnă la sfacircrşitul anului 2014 au fost editate 96 de
numere ale revistei icircntr-un tiraj de 200000 de exemplare Icircn prezent revista este editată şi icircn limba engleză
bdquoRomanian Jurnal of Forensic Sciencerdquo Pe parcurs Revista Romacircnă de Criminalistică a fost evaluată şi clasată
de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Icircnvăţămacircntul Superior (CNSIS) la categoriardquoB+rdquo - Cod 687 -
11 - CNCIS
Icircncă de la apariţia publicaţiei s-au difuzat gratuit din fiecare număr icircntre 500 - 600 exemplare unor
universităţi biblioteci şi instituţii ale statului de drept precum şi unor studenţi şi masteranzi
Prin Revista Romacircnă de Criminalistică s-a reuşit să se asigure acea portavoce prin care glasul
criminaliştilor să fie auzit şi recepţionat şi dincolo de hotarele ţării A existat o apreciere pozitivă asupra
cercetării ştiinţifice icircn domeniul criminalisticii a preocupărilor existente pentru găsirea unor noi mijloace şi
metode criminalistice
Revista Romacircnă de Criminalistică a rezistat probei timpului impunacircnd-se nu numai prin conţinutul său
de icircnaltă calitate şi ţinută grafică remarcabilă Publicaţia a cacircştigat icircn diversitate dar şi icircn stabilitate cu fiecare
dintre cele 96 de apariţii devenind bine cunoscută nu numai icircn ţară ci şi printre specialişti din străinătatecare
apreciază şcoala romacircnească de criminalistică Desigur meritele pentru acest succes aparţin indubitabil tuturor
celor care s-au icircnhămat la o treabă grea fără altă răsplată decacirct bucuria efortului icircncununat cu recunoaşterea
reuşitei cu plusul cuvenit celui care a iniţiat a condus şi a catalizat energiile tuturor criminaliştilor şi care a fost
redactorul şef şi fondatorul revistei col (r) prof Vasile Lăpăduşi
Icircn ziua de 25 octombrie 2001 s-a icircnfiinţat Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia la iniţiativa col
(r) prof Vasile Lăpăduşi şi a generalilor Jean Moldoveanu Octavian Pop Ioan Olaru şi procurorul Dan Voinea
a cadrelor didactice universitare prof univ dr Moise Terbancea prof univ dr Lazăr Cacircrjan prof univ dr
Emilian Stancu prof dr Vasile Bercheşan Constantin Aioaniţoaie dr Constantin Ţurai prof Gheorghe
Păşescu dr prof Ion Sima prof Gheorghe Bratu criminalişti Ion R Constantin Petre Dume Eugen Sandu
Alexandru Radu Gheorghe Popa Nicolae Coca dr Nicolae Dan col Dumitru Ceacanica col Ion Sacircntea
medicii legişti Dan Şchiopu Ioan Droc şi Valentin Mărgineanu farmacist Marcela Boia psiholog Lia Vasiliu şi
alţi specialişti icircn domeniile chimiei biologiei etc Ca preşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din Romacircnia a fost
ales prof univ dr Emilian Stancu
128
Prin Hotăracircrea Guvernului nr 12402005 (publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Anul 17
(XVII) - nr 939) Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia (ACR) a fost recunoscută ca fiind de utilitate publică
iar prin Hotăracircrea Guvernului nr 1544 din 11 noiembrie 2006 (publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I Nr 916 ndash 10XI 2006) ACR a primit icircn folosinţă un spaţiu icircn B-dul Dacia nr 55 sector 1 Bucureşti sediu icircn
care funcţionează şi icircn prezent Conform Statutului Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia a militat şi acţionează
şi icircn prezent pentru bdquopromovarea icircn racircndul criminaliştilor magistraţilor procurorilor poliţiştilor avocaţilor
studenţilor masteranzilor şi a altor persoane a unor opinii metode procedee specifice precum şi a mijloacelor
tehnico-ştiinţifice care să contribuie la perfecţionarea actului de justiţie de natură să prevină şi să combată
eficient criminalitateardquo
Şcoala romacircnească de criminalistică s-a dovedit a fi un exemplu de urmat pentru toate structurile din
lume icircn ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică
Conform aprobării Autorităţii Naţionale pentru Cercetarea Ştiinţifică Asociaţia Criminaliştilor din
Romacircnia a elaborat peste 35 de lucrări de cercetare tehnico-ştiinţifică privind identificarea prin metode icircn
domeniul criminalisticii a infractorilor şi investigarea infracţiunilor Unele dintre acestea dintre care amintim
- Identificarea persoanei după voce şi vorbire
- Metode icircn domeniul chimiei judiciare
- Metode icircn domeniul amprentei genetice şi entomologiei judiciare etc au fost apreciate icircn
străinătate inclusiv icircn SUA
De menţionat că toate activităţile desfăşurate de Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia s-au desfăşurat
cu sprijinul Institutului Naţional de Criminalistică din IGPR şi al structurilor teritoriale ale acestuia Fondurile
financiare folosite de ACR provin din cotizaţia membrilor din activităţile didactice din sponsorizări şi donaţii
Astfel Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia icircmpreună cu Institutul Naţional de Criminalistică din
cadrul IGPR au elaborat unele metodologii procedee şi tehnici criminalistice care să eficientizeze activitatea
judiciară aşa cum au fost metodologia cercetării la faţa locului metodologia investigării accidentelor rutiere şi
aviatice metodologia investigării criminalistice a actelor de terorism valorificarea urmelor şi a celorlalte
mijloace de probă criminalistice prin constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize metodologia investigării
infracţiunilor comise cu violenţă etc
Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia icircmpreună cu Institutul Naţional de Criminalistică din IGPR
au organizat 20 de manifestări internaţionale (conferinţe simpozioane consfătuiri) pe diferite teme de
actualitate la unele dintre acestea au participat peste 500 de persoane din ţară şi străinătate
Prin aceste manifestări s-a urmărit cunoaşterea şi alinierea la practicile internaţionale a procedeelor şi
mijloacelor specifice care să perfecţioneze munca icircn domeniul criminalistic să sporească eficienţa acesteia şi
suportul ei ştiinţific Totodată icircn cadrul acestora s-a prezentat rezultatele cercetărilor ştiinţifice din domeniul
criminalisticii
Pe timpul manifestărilor care au avut loc s-au organizat expoziţii cu noi mijloace tehnice şi materiale
(produse substanţe etc) care se folosesc icircn activitatea criminalistică
Dintre simpozioanele şi conferinţele internaţionale organizate scoatem icircn evidenţă pe următoarele cu
temele
1 Realităţi şi perspective icircn criminalistică
2 Metode şi tehnici de identificare criminalistică
3 Contribuţia criminalisticii la investigarea actelor teroriste şi a altor evenimente cu consecinţe grave
4 Investigarea criminalistică a locului faptei
5 Rolul probelor criminalistice şi medico-legale icircn stabilirea adevărului
6 Investigarea criminalistică a infracţiunilor din domeniul crimei organizate
7 Investigarea criminalistică a infracţiunilor cu violenţă
8 Investigarea criminalistică a accidentelor rutiere Contribuţia mass-media icircn prevenirea acestora
9 Probaţiunea ştiinţifică modernă icircn combaterea terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere
10 Rolul factorului uman icircn accidentele de circulaţie rutieră Administrarea probaţiunii criminalistice şi
medico-legale icircn cazul acestor accidente
11 Cea de-a 14-a icircntacirclnire a grupului de lucru pe imagine digitală bdquoDigital imaging working grouprdquo din
cadrul ENFSI
12 Seminar profesional icircn domeniul poligraf
Trebuie menţionat faptul că experţii din Institutul Naţional de Criminalistică au participat cu lucrări
(articole sau postere) la aceste simpozioane şi conferinţe dar şi la alte zeci de manifestări ştiinţifice
(simpozioane congrese conferinţe forumuri şi sesiuni de comunicări ştiinţifice) naţionale şi internaţionale
(organizate icircn ţară - Alba Iulia Borşa-Maramureş Braşov Bucureşti Constanţa Costineşti Cluj-Napoca
Craiova Sibiu Tacircrgovişte sau icircn străinătate - Belgia Cehia Croaţia Franţa Slovacia Spania Suedia Turcia
Ungaria etc)
De asemenea experţii Institutului Naţional de Criminalistică sunt implicaţi icircn diverse studii privitoare
la domeniile de expertiză ale institutului (genetică dactiloscopie chimie judiciară) dintre care cel mai
129
spectaculos şi deja cunoscut icircn lumea ştiinţifică este studiul bdquoFingerprints age determinationrdquo efectuat de
experţii criminalişti prof univ dr George Popa şi biochimist Romică Potorac ale cărui rezultate au fost
prezentate icircn anul 2009 la Conferinţa internaţională de criminalistică - INTERPOL de la Lyon Franţa la ARA
Congress Modernism and Progress in Arts and Sciences şi la Congresul Euroasian al ştiinţelor criminalistice de
la Istanbul Turcia bucuracircndu-se de aprecieri şi elogii
Şi nu icircn ultimul racircnd trebuie amintită preocuparea experţilor din Institutul Naţional de Criminalistică
pentru activitatea ştiinţifică şi publicistică Astfel icircn ultimii ani aceştia au publicat zeci de cărţi de specialitate
icircn diversele domenii ale criminalisticii (bdquoDicţionar romacircn de criminalistică romacircn-englezrdquo - 2012 bdquoContribuţia
expertizei fizico-chimice a probelor materiale la probaţiunea judiciarărdquo - 2013 bdquoReconstrucţia facială 3D
modelajul sculptural icircn criminalisticărdquo - 2013 bdquoBalistica judiciară Aspecte teoretice şi practicerdquo - 2013
bdquoAmprenta calităţiirdquo - 2013 bdquoSemnalmentele persoaneihellipde la portretul vorbit la identificarea criminalisticărdquo -
2012 bdquoCategorii de urme care fac obiectul de studiu al tehnicii criminalisticerdquo - 2011 bdquoDetectorul de Minciunirdquo
- 2008 bdquoValorificarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă prin constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize
criminalisticerdquo - 2007 bdquoGenotipare Umană icircn Biocriminalistică şi Paleogeneticărdquo - 2006 bdquoMetode şi tehnici
criminalistice de identificare a persoaneirdquo - 2006 bdquoGenetică Judiciarărdquo - 2005) sute de articole icircn diverse cărţi
(proceedings ale unor conferinţe sau simpozioane naţionale sau internaţionale) sau icircn reviste de specialitate -
Revista Romacircnă de Criminalistică Revista de Criminologie de Criminalistică şi de Penologie a Ministerului
Justiţiei Buletinul de Informare şi Documentare al Ministerului Afacerilor Interne Academia Romacircnă UPB
Sci Bull Journal of Colloid and Surface Chemistry Romanian Journal of Legal Medicine Color
ResearchampApplications Revista de Chimie Revue roumaine de chimie Romanian Biotechnological Letters
International Journal of Human Voice etc)
De altfel sub egida Asociaţiei Criminaliştilor din Romacircnia au mai fost editate şi publicate şi alte lucrări
valoroase dintre care le amintim pe următoarele
1) Investigarea criminalistică a infracţiunilor cu violenţă - autori col (r) prof Vasile Lăpăduşi chestor
de poliţie prof univ dr Gheorghe Popa general maior (r) prof univ dr Lazăr Cacircrjan general maior magistrat
conf univ dr Dan Voinea chestor principal de poliţie lector univ dr Iancu Ştefan asistent univ ing Dian
Popescu
2) Investigarea criminalistică a infracţiunilor de terorism - autori gen maior magistrat (r) conf univ dr
Dan Voinea gen lt lector univ dr Ioan Hurdubaie col (r) prof Vasile Lăpăduşi
3) Apariţia şi evoluţia criminalisticii romacircneşti - autori col (r) prof Vasile Lăpăduşi general maior
magistrat (r) conf univ dr Dan Voinea
4) Criminalistică şi ştiinţe de contact - autor prof univ dr Lazăr Cacircrjan
5) Al XVII-lea Simpozion naţional bdquoJuridicardquo 20 iunie 2007 - autor prof univ dr ing Lidia Cristea
6) Tehnică criminalistică - autori Viorel Vasile Georgică Panfil Petruţ Enache Dănuţ Nechita
7) Al XXIV-lea simpozion rdquoJuridicardquo 22 mai 2014 - autor prof univ dr ing Lidia Cristea
8) Contribuţia entomologiei icircn probaţiunea judiciară - autor drd Lavinia Paul
Icircn icircncheiere ar mai trebui amintită preocuparea managementului Institutului Naţional de Criminalistică
pentru implementarea bdquoProiectului de concluzii ale Consiliului Uniunii Europene privind viziunea cu privire la
conceptul European Forensic Science 2020 incluzacircnd crearea unui domeniu criminalistic european şi
dezvoltarea infrastructurii criminalistice icircn Europardquo (3135th JUSTICE and HOME AFFAIRS Council meeting
Brussels 13 and 14 December 2011 - Doc 12391111 REV 1 ENFOPOL 229) Astfel icircn acest document este
prevăzut că icircn vederea stimulării cooperării icircntre autorităţile poliţieneşti şi judiciare din icircntreaga Uniune
Europeană icircn vederea creării pacircnă icircn 2020 a unui spaţiu european al criminalisticii statele membre şi Comisia
vor colabora pentru a icircnregistra progrese icircn mai multe domenii icircn scopul asigurării unei administrări a justiţiei şi
a unei securităţi a cetăţenilor imparţiale consecvente şi eficiente
Icircn acest sens pe lacircngă toate aspectele prezentate mai trebuie menţionat faptul că experţii institutului au
aplicat pentru mai multe proiecte europene şi amintim aici doar două dintre ele Programul OLAF - HERCULE
III 2014-2020 şi HORIZON 2020
Putem trage concluzia că icircn ultimii 10 ani Institutul Naţional de Criminalistică a avut o dinamică
ridicată a schimbărilor care a fost susţinută de o serie de factori precum accelerarea procesului creativ
individual şi de grup conceperea şi implementarea unui management dinamic flexibil şi eficient receptivitate
crescacircndă faţă de nou a managerilor de la toate nivelele ierarhice
Conducerea unei schimbări pretinde o gamă largă de aptitudini şi competenţe manageriale iar pentru a
asigura succesul unei schimbări un bun manager trebuie să fie capabil să recunoască momentul punctul critic icircn
care o schimbare ajunge să fie de dorit sau inevitabilă şi să-i facă pe toţi cei implicaţi să simtă că icircntr-un fel sau
altul sunt parteneri la o astfel de iniţiativă
Iar echipa managerială actuală deţine astfel de aptitudini şi competenţe Toţi membrii echipei
manageriale actuale şi-au desfăşurat activitatea icircn cadrul Institutului Naţional de Criminalistică icircncepacircnd din anii
1990-1993 iar icircn aceşti peste 20 de ani s-au format ca experţi criminalişti au contribuit la consolidarea culturii
organizaţionale iar icircn prezent scriu istoria actuală a Institutului Naţional de Criminalistică alături de icircntregul
130
personal creacircnd sinergii şi motivaţii profitabile icircn plan profesional director - expert criminalist dr Gabriel
Ţicircru (2005) director adjunct - expert criminalist biochimist Romică Potorac (2008) şef Serviciu Expertize
Criminalistice - expert criminalist Niculae Savu (2008) şef Serviciu Identificări Judiciare - expert
criminalist Ionel Necula (2001) şef Serviciu Expertize Fizico-Chimice - expert criminalist dr inginer
chimist Maria-Georgeta Stoian (2006) şef Serviciu Biocriminalistică - expert criminalist biochimist
Octavian Conicescu (1999) şef Serviciu Cercetare la Faţa Locului - expert criminalist Pleşea Ion (2012)
Icircn concluzie prin activităţile desfăşurate pacircnă icircn prezent Criminalistica romacircnească s-a dovedit a fi o
şcoală puternică ancorată icircn aspiraţiile sale de a sluji adevărul conectate la tot ceea ce icircnseamnă nou icircn
investigaţia tehnico-ştiinţifică pe plan internaţional capabilă să uimească prin originalitatea soluţiilor şi a
tehnicilor de lucru
Dezvoltarea actuală şi viitoare a Institutului Naţional de Criminalistică va permite icircnscrierea pe noi
orbite ale ştiinţei criminalisticii prin abordarea unor noi metode şi tehnici de lucru iar pentru combaterea
criminalităţii transfrontaliere cooperarea internaţională va reprezenta o prioritate Compatibilizarea şi
interschimbabilitatea bazelor de date naţionale proprii cu bazele de date din ţările Uniunii Europene aplicarea
ştiinţelor criminalistice icircntr-un mod competent uniform astfel icircncacirct schimbul de informaţii să poată fi efectuat
icircn condiţii optime şi să permită dezvoltarea activităţilor icircn reţea reprezintă nu numai o modalitate de dezvoltare
viitoare ci VIITORUL IcircNSUŞI
131
PARTICULARITĂȚI ALE EXAMINĂRII CRIMINALISTICE A BANCNOTELOR ROMAcircNEŞTI
CONTRAFĂCUTE
CONTRACARAREA UNUI FENOMEN PERICULOS PENTRU SECURITATEA MONETARĂ A
STATULUI
Expert criminalist dr Lăzureanu Crișan-Mucenic
Specialist criminalist Picircrvulescu Evelina Andreea
Cuvinte-cheie examinare criminalistică securitate monetară bancnotă contrafacere elemente
de siguranță polimer
Key-words forensic examination monetary security banknote counterfeit security features
polymer
Importanţa economică şi socială a banilor a fost conştientizată din cele mai vechi timpuri după
perioada cacircnd oamenii s-au constituit icircn cadrul societăţii şi făceau schimburi de mărfuri emiterea lor
devenind un atribut al autorităţilor existente iar după părerea noastră va dăinui icircncă mult timp de
acum icircnainte fiind un monopol de stat sau de uniuni statale icircn toată lumea
Trecerea de la valoarea intrinsecă a banilor confecţionaţi din aur şi argint la valoarea extrinsecă
simbolică a bancnotelor s-a putut face o dată cu perfecţionarea tehnicilor de tipărire de fabricare a
hacircrtiilor speciale şi a elementelor de siguranţă menite a descuraja tentativele de falsificare sau
contrafacere
Icircn comunicarea de faţă dorim să scoatem icircn evidenţă particularităţi ale examinării criminalistice
a bancnotelor naţionale din polimer contrafăcute pentru a disemnina experienţa pozitivă dobacircndită icircn
acest domeniu
People became aware of the economic and social importance of money from ancient times after
the period when they were constituted in society and exchanged goods their issue became a symbol of the
authorities and in our opinion will stand still long from now being a state or state unions monopoly
worldwide
The transition from the intrinsic value of the money made from gold and silver to the extrinsic
symbolic value of notes was carried out along with improving techniques of printing papermaking and
special security features designed to deter attempts to forge or counterfeit
In the present article we want to emphasize the specifics of national polymer counterfeit
banknotes forensic examination to share the positive experience gained in this field
Din Antichitate au existat tentative mai mult sau mai puţin reuşite de contrafacere a mijloacelor de
plată fapte comise atacirct de nobili cacirct şi de oameni de racircnd care erau pedepsiţi de legislaţie deopotrivă
Icircn noua legislaţie penală romacircnească se incriminează falsificarea de monede (art 310 alin 1) ca o
infracţiune constacircnd icircn falsificarea de monedă cu valoare circulatorie dar şi falsificarea unei monede emise de
către autorităţile competente icircnainte de punerea oficială icircn circulaţie a acesteia Icircn ceea ce priveşte elementul
material al infracţiunii distingem contrafacerea adică producerea prin imitare a monedei şi alterarea adică
modificarea icircn sens material a monedei
De asemenea o incriminare autonomă a unor acte de pregătire la infracţiunea de falsificare de monedă
şi nu numai este infracţiunea de deţinerea de instrumente icircn vederea falsificării de valori prin care se
pedepseşte cu icircnchisoare de la unu la cinci ani rdquofabricarea primirea deţinerea sau transmiterea de instrumente
sau materiale cu scopu de a folosi la falsificarea valorilor helliprdquo dar şi rdquofabricarea primirea deţinerea sau
transmiterea de echipamente inclusiv hardware sau software cu scopul de a folosi la falsificarea instrumentelor
de platărdquo
Dincolo de falsificarea de monede vizacircnd aşa-zişii rdquoplasatorirdquo care pot fi sau nu din racircndurile celor
care contrafac bancnotele legiuitorul incriminează punerea icircn circulaţie de valori falsificate (rdquopunerea icircn
mişcare a a valorilor falsificate prevăzute icircn art 3010-312 precum şi primirea deţinerea sau transmiterea
acestora icircn vederea punerii lor icircn circulaţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea
de falsificare prin care au fost produserdquo)
Autoritatea statului romacircn prin vocea guvernatorului BNR anunţa la icircnceputul anului 2011 că ţara
noastră este angajată icircntr o acţiune de icircnnoire a bancnotei naţionale prin folosirea unor tehnologii avansate de
realizare a acestor bancnote prin tipărire pe suport din polimer Caracteristicile de siguranţă ale noilor bancnote
132
erau definite ca fiind net superioare acelora realizate prin metodele tipăririi pe hacircrtie iar efortul financiar depus
de stat a fost justificat prin siguranţa conferită de aceste bancnote icircmpotriva contrafacerii şi falsificării precum şi
de fiabilitatea noilor suporturi mult mai rezistente la acţiunea factorilor mecanici chimici dar mai ales la
acţiunea apei De asemenea calitatea acestui tip de suport duce la păstrarea icircntr-o stare foarte bună a elementelor
de securitate pe parcursul mai multor ani
Prima bancnotă cu suport din polimer emisă icircn Romacircnia a fost cea de 2000 lei fiind totodată prima
bancnotă cu acest tip de suport icircntr-o ţară europeană Aceasta a fost emisă cu ocazia eclipsei totale de soare din
11 august 1999 Ulterior toate celelalte bancnote romacircneşti au fost emise pe suport din polimer cele pe suport
din hacircrtie fiind retrase treptat Astfel icircn 2001 Romacircnia devenea a treia ţară alături de Australia şi Noua
Zeelandă cu toate bancnote icircn circulaţie realizate pe suport din polimer
După mai multe acţiuni de denominare a valorii bancnotelor o dată cu stabilizarea monetară şi nu icircn
ultimul racircnd cu progresul tehnologic al echipamentelor IT pe domeniul imprimării s-a constatat apariţia pe piaţă
a unor bancnote din polimer contrafăcute
Din analiza apariţiei la nivel naţional pe piaţa economico-financiară a acestora rezultă că introducerea
suportului de polimer a avut un efect pozitiv asupra fenomenului de contrafacere a monedei naţionale Din 2002
falsurile de monedă au scăzut de la an la an cel mai mic nivel icircnregistracircndu-se icircn anii 2004-2005 urmacircnd din
nou un trend ascendent după anul 2008 icircn contextul crizei economice numărul bancnotelor contrafăcute a
crescut semnificativ (numărul falsurilor descoperite icircn 2009 a fost cu 30 mai mare decacirct icircn 2008) apropiindu-
se de perioadele icircn care bancnotele nu erau realizate pe suport din polimer) observacircndu-se şi o tendinţă de
creştere a nivelului specializării infracţionale prin folosirea unor materiale calitativ superioare şi a unor tehnici
de falsificare moderne
Icircntrucacirct fără a conţine elemente de siguranţă mai uşor de contrafăcut bancnota de 100 lei este
preferata falsificatorilor (reprezintă mai mult de jumătate din totalul contrafacerilor descoperite) valoarea
acesteia asiguracircndu-le profitul iar frecvenţa mare cu care aceasta este icircntacirclnită diminuacircnd atenţia icircncasatorilor
Din acest motiv prezentul studiu se limitează deocamdată la punerea icircn valoare a elementelor contrafăcute ce
concretizează bancnota de 100 de lei din polimer emisă icircn anul 2005
O metodă de contrafacere folosită icircn cazul bancnotelor cu valoare de 100 lei a fost scanarea şi
imprimarea bancnotei pe suport din hacircrtie şi imitarea ferestrei transparente prin decupare şi lipirea unei pelicule
adezive transparente tip scotch Se icircnţelege că prin această metodă nu se imită elementele de protecţie specifice
bancnotei autentice din această cupiură suportul pe care bancnota este contrafăcută este unul diferit fiind
aşadar uşor de depistat iar plasarea acestora a fost constatată icircn locuri şi medii cu oameni ce prezintă o vigilenţă
scăzută cum ar fi pieţe birturi sau locaţii icircn care vacircnzătorii sunt icircn vacircrstă ori nu au foarte bine dezvoltate
percepţiile senzoriale Din punctul de vedere al examinării tehnice acestea nu pun probleme nefiind necesară o
logistică şi echipamente complexe
Fereastra transparentă imitată prin decupare şi lipirea unei pelicule adezive transparente tip scotch
O modalitate destul de interesantă de falsificare a bancnotei cu această valoare a stat la icircndemacircna
lucrătorilor responsabili cu scoaterea din circulaţie a bancnotelor deteriorate Aceştia au constituit prin lipire
bancnote din jumătăţile mai puţin deteriorate ale bancnotelor ce urmau a fi scoase din circulaţie Astfel s-au
obţinut bancnote falsificate ce conţineau elementele de siguranţă specifice ele fiind constituite din bancnote
autentice icircnsă fiecare conţinea două serii şi numere diferite corespunzătoare celor două bancnote din care
proveneau
133
Bancnotă falsificată
Cea mai mare problemă icircn ceea ce priveşte contrafacerea o reprezintă o variantă foarte reuşită a acestei
bancnote supranumită şi bdquoSUPER LEUrdquo realizată icircn condiţii tehnice deosebite imitacircnd practic toate elementele
de siguranţă macroscopice astfel icircncacirct poate icircnşela şi vigilenţa persoanelor avizate cu experienţă icircn domeniu
care nu au la dispoziţie echipamente specifice şi de analiză microscopică
Bancnota la care ne referim la fel ca şi varianta originală este realizată pe suport din plastic şi imită
extrem de bine majoritatea elementelor de siguranţă atacirct destinate publicului vizibile cu ochiul liber dar şi a
celor destinate lucrătorilor din sistemul bancar detectabile cu aparatură specială (lupă lumină UV) şi anume
- Senzaţia de tipărire intaglio pe textul bdquoBANCA NAŢIONALĂ A ROMAcircNIEIrdquo sigla BNR
valoarea nominală clădirea Teatrului Naţional prezentă pe revers La examinarea comparativă senzaţia de
tipărire icircn relief este mai pregnantă la bancnota contrafăcută decacirct la cea autentică
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Filigranul vizibil atacirct icircn transparenţă cacirct şi la o examinare obişnuită a bancnotei (datorită suportului
de plastic) portret şi sigla BNR
134
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Fereastra transparentă reprezentănd cele două măşti ce simbolizează tragedia şi comedia
Elementul ambutisat reprezentacircnd valoarea nominală există icircn cadrul ferestrei icircnsă nu este redat icircn linii fine
orizontale precum la bancnota autentică
Bancnotă contrafăcută Specimen
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Microperforaţiile din zona violetei sunt prezente la SUPER LEU icircnsă orificiile nu sunt la fel de
fine iar la pipăirea zonei pe avers suprafaţa se simte uşor rugoasă
135
Bancnotă contrafăcută Specimen
Bancnotă contrafăcută Specimen avers - revers
- Cerneala bicromatică pe textele din partea stacircngă inferioară a aversului (LEI UNA SUTĂ) ce icircşi
schimbă culoarea de la auriu la verde la modificarea unghiului de examinare
Bancnotă contrafăcută Specimen
136
- Elementele aurii reprezentacircnd panglicile din din fereastra transparentă
- Banda iridiscentă icircn jumătatea din dreapta a reversului de culoare aurie transparentă vizibilă sub
un anumit unghi de examinare redă icircn mai multe racircnduri valoarea 100
- Elementele de suprapunere redacircnd un element floral
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Microtextul - pe aversul bancnotei linia de deasupra textului bdquoBANCA NAŢIONALĂ A
ROMAcircNIEIrdquo ndash icircn interiorul cifrelor ce indică valoarea nominală din colţul stacircnga jos ndash nu se distinge icircntre
desenul floral şi cel al măştii bdquoBNR100rdquo cu galben pe fond bleu pe revers icircn dreptunghiul din partea stacircngă
inferioară şi icircn interiorul cifrelor care redau valoarea icircn colţul dreapta jos
137
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Elementele fluorescente - pe revers dreptunghiul cu valoarea nominală (culoare galbenă) seria şi
numărul pe verticală de culoare neagră din partea sticircngă (fluorescenţă galbenă) şi seria şi numărul pe orizontală
de culoare roşie din partea dreaptă ndash fluorescenţă orange Menţionez că toate bancnotele SUPER LEU icircntacirclnite
icircn activitatea noastră practică au prezentat elementul fluorescent icircn formă de dreptunghi ce conţine valoarea
nominală majoritatea conţin şi seria verticală din partea stacircngă de pe revers icircn fluorescenţă galbenă icircnsă au fost
icircntacirclnite şi bancnote SUPER LEU cu toate cele trei elemente fluorescente (valoarea şi cele două serii) La o
examinare microscopică a marginilor caracterelor fluorescente icircn lumină UV se observă o franjurare specifică
a acestora spre deosebire de elementele fluorescente de pe bancnotele autentice care au un contur bine
definit cu margini ferme
138
Bancnotă contrafăcută Specimen
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Fir de siguranţă
- Imagine latentă - pe revers initialele BNR incorporate in imaginea cladirii vechiului Teatrul
National din Bucuresti vizibile cacircnd bancnota se priveste sub diferite unghiuri de inclinare
139
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Liniatură specială antiscaner şi anticopiere pe ambele feţe ale bancnotei in zona verde deschis
respectiv liniatura fină sub forma de hexagoane vizibilă folosind lupa
Bancnotă contrafăcută Specimen
Dincolo de elementele de siguranţă mai sus prezentate deşi circulă nestingherit fiind descoperit pacircnă
acum numai icircn centrele de procesare SUPER LEUL nu poate trece de examinarea criminalistică microscopică
aceasta evidenţiind marginile franjurate ale elementelor graficii şi cromatica realizată din icircmbinări ale unor
puncte minuscule de cerneală din cele trei culori de bază (cyan galben magenta) Dispunerea stropilor este
specifică imprimării pe principiul jetului de cerneală deoarece apar stropi accidentali de forme neregulate cu
cromatica acelor culori de bază descrise
140
Bancnotă contrafăcută Specimen
Bancnotele din categoria SUPER LEU se deteriorează mai repede decacirct cele autentice prezentacircnd
aspecte nespecifice acestora Astfel suportul din care sunt confecţionate bancnotele SUPER LEU are un
comportament diferit sub acţiunea factorilor externi ducacircnd uneori la dezlipirea celor două pelicule
corespunzătoare aversului şi reversului din care este constituită o astfel de bancnotă Acest fapt nu stinghereşte
icircn vreun fel pe falsificatori aceştia neavacircnd probleme icircn a plasa aceste bancnote icircn circulaţie deoarece fără o
examinare amănunţită şi documentată vizual şi palpabil bancnota nu trezeşte niciun fel de suspiciune
persoanelor care o icircncasează
Cele două pelicule din care este confecţionată bancnota SUPER LEU
Avacircnd icircn vedere că elementele de siguranţă sunt extrem de bine imitate o caracteristică a bancnotelor
SUPER LEU utilă persoanelor neavizate pentru a distinge o astfel de bancnotă de una autentică este prezenţa
unei linii orizontale icircn plus icircn fereastra din dreapta jos din cadrul clădirii Teatrului Naţional de pe revers Este
greu de crezut că aceasta este o greşeală a falsificatorilor fiind probabil un element plasat intenţionat de aceştia
Recent icircnsă am avut de-a face cu bancnote SUPERLEU care nu prezentau acest element
141
Bancnotă contrafăcută Specimen
Fenomenul falsului de monedă romacircnească prezintă o creştere spectaculoasă a calităţii contrafacerilor
prin utilizarea unor tehnologii performante şi a unor materiale calitativ superioare falsificatorii reuşind nu numai
să plaseze bancnotele contrafăcute şi să obţină profit ci şi introducerea icircn circuitul monetar a unor exemplare
care nu trezesc niciun fel de suspiciune icircncasatorilor circulacircnd fără probleme pacircnă la depistarea icircn centrele de
procesare ca urmare a unor examinări specializate
Păstrarea acestui fenomen icircn limite controlabile impune acţiuni intense de prevenire icircn racircndul polulaţiei
instruirea macircnuitorilor de valori dar mai ales acţiuni de combatere prin identificarea cunoaşterea şi
supravegherea zonelor de risc
Bibliografie
1 Augustin Lazăr Sorin Alămoreanu ndash bdquoExpertiza criminalistică a documentelorrdquo editura LUMINALEX
Bucureşti 2008
2 Nicolae Buzatu Gheorghe Popa ndash bdquoExpertizarea bancnotelor şi a altor instrumente de platărdquo editura
Little Star Bucureşti 2005
3 bdquoTratat practic de criminalisticărdquo Vol II editura MAI Bucureşti 1980
4 Noul Cod penal
5 Circulara nr 14 din 21 aprilie 2005 privind punerea in circulatie a bancnotelor si monedelor emisiunea
2005
142
CONTROLUL IDENTITĂȚII PERSOANELOR PRIN TEHNICI BIOMETRICE ȘI RESPECTAREA
DREPTURILOR OMULUI
Prof univ dr Gabriel NAGHI
Universitatea ldquoAndrei Șagunardquo- Constanța
Abstract
As a result of globalization phenomenon migration ndash which in the recent years has taken a new
dimension ndash requires the use of several techniques enabling the identification of persons using highly accuracy
marching processes for large volumes of data keeping the maximum amount of security in using and storing
those data In this situation biometric identification techniques ndash which have been developed after the terrorist
attacks of 11 September 2001 became the main standard of control and surveillance
Any intrusion into a persons life it is against to some extent to the Universal Declaration of Human
Rights also processing storing and using biometric data of a person can be considered a violation of the
fundamental right to privacy Therefore it is very important that when a state adopt coercive measures of
certain rights to establish a balance between the measures taken and the predicted risk taking into
consideration the principle of proportionality
The defenders of biometrics argue that these problems are an inevitable price to be paid to ensure
border security thus the pros and cons still have a debating platform for disputes between the public and
specialists until a consensual solution will be reached
Libera circulaţie ca o consecinţă a globalizării a produs un fenomen de migrare adiferitelor tipuri de
criminalitate şi de perfecţionare icircn pas cu dezvoltarea tehnică ametodelor utilizate icircn activitatea infracțională
Consecinţa o reprezintă dinamizarea relaţiilor icircntre structurilejudiciare icircn special pe planul schimbului de
informații standardizarea tehnicilor de identificare apersoanelor căutate șiaccesul la baze de date comune
Protecția internațională a drepturilor omului a crescut semnificativ icircn ultimul secol fapt datorat icircn mare
parte admiterii de către multe state a normelor legislative fundamentale Un punct comun ce a devenit esențial
este recunoașterea faptului că cetățenii indiferent de statul căruia icirci aparțin trebuie să fie protejați de orice
tendință de deprivare și că legile internaționale trebuie să protejeze persoanele de politicile care le-ar putea afecta
drepturile Aceste măsuri de protecție sunt importante pentru a diminua abuzurile puterii care ar duce la
afectarea vieții libertății sau integrității fizice a indivizilor Fără aceste măsuri și limitări a potențialelor abuzuri
ale exercițiului puterii de către state democrația nu ar putea exista Platforma pe care se intersectează democrația
și drepturile omului este susținută prin administrarea justiției penale care icircncorporează toate procesele și
practicile prin care un stat afectează restracircnge sau icircnlătură drepturi fundamentale
Biometria ndash metodă modernă de stabilire a identității persoanelor
Icircn ultimii ani accentuarea preocupărilor pentru securitate s-a produs datorită creșterii criminalității
transnaționale și a fenomenului terorist care au condus la dezvoltarea interesului față de cercetările icircn potențialul
tehnologiei biometrice de control cacirct mai exact al identității persoanelor Folosită de multă vreme icircn zona
criminalisticii și a proceselor penale precum și icircn sectorul public și cel privat biometria a primit o atenție foarte
mare fiind o cale de a umple golurile icircn metodele tradiționale de control vamal
ldquoFiecare persoană se deosebește de alta printr-un ansamblu de caractere fizice şi morfologice care sunt
personale Identificarea constă deci icircn adunarea caracteristicilor specifice fiecărui individ icircn scopul de a
determina icircn mod riguros și obiectiv identitatea tuturor perioadelor existenței sale Tehnicile de identificare
pluridisciplinare se aplică pe de o parte indivizilor vii și pe de alta cadavrelorrdquo214
ldquoIdentitatea face posibilă legalizarea corespondenţei dintre o persoană fizică şi elementele
identificatoare existente icircntr-un sistem de stocare prin intermediul diverselor mijloace tehnice adică autentifică
existenţa persoanei respectiverdquo215
Biometria se referă la caracteristicile fizice și comportamentale folosite pentru a recunoaște sau verifica
identitatea unei persoane vii Caracteristicile fizice includ amprentele geometria macircinii forma irisului
trăsăturile feței vocea forma urechilor și mirosul corporal Caracteristicile de comportament includ caligrafia
semnăturii ținuta și tipul de mers al persoanei
Evenimentele din 11 septembrie 2001 au reprezentat mecanismul de declanșare a dezvoltării rapide a
domeniului biometriei Icircn octombrie 2001 icircn SUA s-a adoptat The USA Patriot Act care a introdus un set de
214Naghi G 2014 Criminalistică-Fundamente Ed Universul Juridic București p74 215Idem p75
143
măsuri suplimentare solicitate tuturor vizitatorilor străini Aceste măsuri au făcut ca și alte state să-și adapteze
sistemul documentelor de călătorie la procedeele de verificare biometrică pentru a spori securitatea accesului pe
teritoriul național
Informațiile biometrice pot permite agenților de securitate din vamă să realizeze icircn mod rapid și precis
verificări ale identității de tipul unu-la-unu (autentificări) sau unu-la-mai-mulți (verificări) Verificările de tipul
unu-la-unu determină dacă o persoană este cine pretinde că este (de exemplu atunci cacircnd o semnătură este
comparată cu cea de pe un document cu valoare legală) iar verificările de tipul unu-la-mai-mulți presupun
identificarea unui individ dintre mulți alții (de exemplu atunci cacircnd o amprentă este comparată cu mii de alte
amprente dintr-o bază de date)
Controalele la vamă icircn Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii se bazează pe amprentarea fără
cerneală și recunoașterea facial-digitală prin fotografierea digitalizată
Despre pașapoarte
Pașapoartele sunt tratate (de poliție de vameși sau alți reprezentanți ai instituțiilor de control) ca
bdquodovadă a identitățiirdquo Acestea pot indica statusul legal al deținătorului (cetățean rezident vizitator sau imigrant
neautorizat) icircn funcție de localizarea geografică și de prezența sau absența anumitor semne distinctive precum
vize sau ștampile Posesia unui pașaport valid este icircn cele mai multe cazuri o condiție necesară pentru a
traversa icircn mod legal granițele internaționale De asemenea pașapoartele conțin informații individualizate
despre deținătorul lor numele data și locul nașterii iar icircn cele mai recente pașapoarte informațiile personale
ajung la date biometrice (o fotografie a feței deținătorului precum și alte informații biometrice adiționale
precum amprente stocate pe o mașină de citit chip-uri) Pașapoartele viitoare ar putea conține informații despre
ADN-ul sau modelul irisului proprietarului toate acestea pentru a face aceste documente de identitate mai
securizate și mai de icircncredere
Perspectiva de a privi informațiile de pe un pașaport ca reprezentacircnd doar informații despre deținător
este o perspectivă simplistă Pașapoartele (sau alte documente de identificare precum certificate de naștere
permise de conducere sau cărți de identitate naționale) nu reprezintă identitatea ci contribuie la constrituirea
acesteia Icircn mod controversat pierderea pașaportului (sau a altui document de identificare) poate duce la
pierderea identității iar incapacitatea de a deține un pașaport (sau alt document de identificare) poate avea un
impact sever asupra drepturilor legale și morale de a deține o identitate
Dacăreprezentări ale unor anumite caracteristici ale deținătorului nu corespund cu faptele reale (de
exemplu dacă amprentarea de la poarta de control din aeroport nu reușește să producă o potrivire cu amprentele
stocate pe pașaport) persoana care prezintă pașaportul va fi tratată ca un infractor care prin falsificare a icircncercat
un furt de identitate
Pașapoartele nu sunt simple documente induvidualizate ele funcționează și ca mecanisme de sortare
socială și prin urmare de excludere sau includere socială A avea sau a nu avea un document de identitate poate
determina statutul unei persoane de a fi sau nu de icircncredere iar acest fapt diferențiază accesul la anumite
drepturi
Protecția drepturilor fundamentale ale omului icircn condițiile ridicării gradului de securitate al fiecărui
stat
Declarația Universală a Drepturilor Omuluiemisă de Organizația Națiunilor Unite icircn 1948 admite
dreptul la intimitate bdquoNimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare icircn viața sa personală icircn familia sa icircn
domiciliul lui sau icircn corespondența sa nici la atingeri aduse onoarei și reputației sale Orice persoană are dreptul
la protecția legii icircmpotriva unor asemenea imixtiuni sau atingerirdquo216
Dreptul la intimitate include și dreptul la protecția datelor cu caracter personal icircmpotriva posibilelor
acțiuni de procesare a datelor sau de folosire și prezentare a acestora de către entități neautorizate
Corien Prins icircn 1998 a fost prima persoană care a analizat impactul tehnologiilor biometrice asupra
drepturilor fundamentale ale omului icircn forma contextului european Rezultatele cercetării nu au surprins aspecte
negative privind folosirea acelor caracteristici unice ale individului precum amprentele irisul sau geometria
macircinii Punctul de pornire icircn analizele ei a fost observația că bdquocele mai multe dintre tehnologiile biometrice nu
necesită penetrarea suprafeței corporale și de aceea acestea nu pot fi considerate intrusiverdquo217
Cu toate acestea există numeroase implicații ale drepturilor omului icircn colectarea procesarea și
distribuirea caracteristicilor unice de identificare a unei persoane ceea ce a determinat un anumit grad de ruptură
icircntre interesele de securitate a decidenților politici și dreptul la intimitate a celor care devin subiecți ai acestor
măsuri Această ruptură reprezintă centrul dezbaterilor icircn domeniul biometriei
216Organizația Națiunilor Unite 1948 Declarația Universală a Drepturilor Omului Articolul 12 Disponibil pe
httpwwwanrgovrodocslegislatieinternationalaDeclaratia_Universala_a_Drepturilor_Omuluipdf accesat la data de
28072015 217 Prins JEJ 1998 Making our body identify for us legal implications of biometric technologies Computer Law amp
Security Report Vol 14 No 3 pp 159-165
144
Icircn mod normal biometria ar trebui să crească nivelul de securitate al persoanei și icircn nici icircntr-un caz să
fie icircn conflict cu intimitatea persoanei tocmai prin sarcina acesteia de prevenirea furtului de identitate și prin
oferirea unui nivel crescut de anonimitate utilizatorilor Un control automatic va simplifica procedura de
verificare a corespondenței dintre datele criptate pe un document de călătorie și ceea ce se observă la controlul
vamal
Dreptul la intimitate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului stipulate la articolul 12 din
Declarația Universală a Drepturilor Omului precum și icircn articolul 17 din Pactul Internațional cu privire la
Drepturile Civile și Politice emise de Organizația Națiunilor Unite aplicacircndu-se la toate persoanele indiferent
de cetățenie statut migrațional vacircrstă sau sex
Intimitatea este apărată atacirct icircn Europa cacirct și icircn SUA prin convențiile ce privesc drepturile omului și
este aplicată icircn mod egal tuturor indivizilor rezidenți ai acestor jurisdicții Mai mult aceste drepturi sunt
aplicabile icircn Curtea Inter-Americană la Comisia Europeană și Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a familiilor acestora
(ICMW) care a intrat icircn vigoare icircn 2003 și a fost ratificată de 27 de țări protejează dreptul migranților la
intimitate prin Articolul 14218
Dreptul la intimitatea informațiilor cu caracter personal este asigurat prin mecanismele de protecție a
datelor existente sub diferite forme icircn toate țările Adunarea Generală a Drepturilor Omului a eleborat ghiduri
de garanții minimale a folosirii datelor digitalizate cu caracter personal la fel cum a elaborat și Consiliul Europei
și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltarea Economică Rămacircne ca datorie a fiecărui stat icircncorporarea
acestor ghiduri icircn legislația proprie astfel icircncacirct să se asigure protecția datelor cu caracter personal
Cadru legal pentru tehnologia biometrică
Criminaliștii au dezvoltat cele mai multe dintre aplicațiile biometrice pentru a fi folosite de către
instituții ale sistemelor de guvernare Cacircteva dintre aplicațiile biometrice sunt folosite și pentru sectorul privat
Urmărind istoria cele mai multe aplicații ale biometriei (icircn mod special recunoașterea prin amprentă) au fost
create și dezvoltate pentru aplicarea și menținerea legii Recunoașterea pe baza amprentelor digitale a permis
crearea legăturii icircntre o persoană și o anume faptă precum și stabilirea identității persoanelor Mai nou există
interes pe piața comercială icircn dezvoltarea tehnologiiilor biometrice dar doar a celor care permit proceduri de
autentificare automată
Din faptul că există multe variații posibile de metode și tehnici atunci cacircnd se folosesc tehnici
biometrice rezultă problema credibilității și a nivelului de stabilire a adevărului mai ales că relevanța acestora
nu poate fi luată icircn considerație decacirct dacă nu contravin drepturilor fundamentale
Icircn ceea ce privește aplicarea pe o scară largă a biometriei nici un sistem biometric nu este 100 sigur
unele printre care și recunoașterea facială poate avea o rată de eșec de 40 ADN-ul este singura caracteristică
de identificare ce este considerată unică fiecărei persoane dar icircn contextul european actual aceasta nu poate fi
acceptată și nici practicabilă ca posibil identificator Cu toate acestea icircn China se discută posibilitatea includerii
caracteristicilor ADN ca un identificator pe cărțile de identitate ale cetățenilor Scanarea amprentelor digitale și a
irisului oferă un grad sporit de securitate dar aplicarea lor pe scară largă ține icircncă de viitor iar rezolvarea
legislativă se va confrunta cu multe obstacole
Despre stocarea și protecția datelor cu caracter privat
Sunt posibile mai mult opțiuni icircn ceea ce privește modalitatea icircn care șabloanele sunt stocate și folosite
Se poate opta pentru stocarea centralizată icircntr-o bază de date foarte mare (on-line) sau stocarea pe unități de
stocare - smart card (off-line) Atunci cacircnd datele sunt stocate icircntr-o bază de date informația biometrică este de
multe ori conectată la alte informații cu caracter pesonal precum numele sau adresa persoanei existacircnd riscul
preluării și utilizării neautorizate a datelor Nivelul de securitate promis de biometrie și menținerea unui nivel
acceptabil de intimitate sunt posibile utilizacircnd un sistem biometric bazat pe conceptul de descentralizare Astfel
datele biometrice pot fi stocate pe un card iar un cititor biometric poate autentifica proprietarul permițacircndu-i-se
accesul la un anumit serviciuExistă totodată avantajul ca atunci cacircnd apar schimbări caracteristicile biometrice
de pe un dispozitiv portabil să poată fi revocate
Dacă sunt stocate icircntr-un mod centralizat și utilizatorul primește un certificat care icircl autorizează să
efectueze operațiuni proprietarul sistemului (agențiile sau instituțiile guvernamentale) le poate revoca prin
ștergerea informațiilor sau prin declararea invalidității acestora Atunci cacircnd este vorba de un dispozitiv portabil
utilizatorul devine proprietarul informațiilor stocate iar persoana terță (de exemplu proprietarul sistemului) nu
poate opera modificări
Operatorii de date cu caracter personal (servicii speciale instituții publice companii etc) sunt obligați
prin lege să asigure securitatea datelor pe care le prelucrează icircn cadrul activităților pe care le desfășoară
218A se vedeaThomas R (2005) Biometrics Migrants and Human Rights The online Journal of Migration Polity Institute și
EurActive Justice and Security 2004 ldquoHague Programme JHA programme
145
Orice persoană este de fapt un operator de date cu caracter personal pentru că oricine fie companie
fie persoană fizică are măcar un set de date de contact ale unor persoane fizice ndash cu alte cuvinte prelucrează date
cu caracter personal
Protecția datelor cu caracter personal este un domeniu icircn principiu armonizat la nivelul Uniunii ceea ce
icircnseamnă că există o serie de acte europene care ar trebui să asigure o reglementare uniformă chiar dacă unele
aspecte sunt lăsate icircn seamareglementărilor naționale Icircn momentul de față reglementarea europeană este
asigurată de directive care au fost transpuse icircn legislația națională de către fiecare stat membru inclusiv de către
Romacircnia Astfel la noi activitatea normativă a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu
Caracter Personal ndash ANSPDCP ndash (pacircnă icircn 2005 competența aparținea Avocatului Poporului) este scăzută icircn
comparație cu cea din alte state membre ale UE
Icircn prezent asistăm la multiplicarea și intensificarea problematicii datelor cu caracter personal tocmai
datorită faptului că internetul devine o utilitate iar tehnologia cunoaște o zonă de dezvoltare cu totul nouă ndash
internet of things219
Tot mai multe bdquolucrurirdquo ndash telefoane mașini case sisteme de măsurare mijloace media
etcsunt conectate la internet toate implicacircnd și transmiterea de date cu caracter personal Icircn momentul de față o
simplă navigare
pe internet presupune obținerea unor date care pot conduce indirect și eventual treptat la identificarea unei
persoane
Argumente pro și contra biometriei
Apărătorii biometriei argumentează că problemele pe care aceasta le implică sunt un preț inevitabil care
trebuie plătit pentru a asigura securitatea frontierelor
Icircn lupta icircmpotriva migrației ilegale metodele de identificare biometrică prezintă o serie de avantaje
Acestea pot facilita procedurile de returnare prin identificarea țărilor de origine și preveni cererile de azil
multiple și bdquocumpărarea vizelorrdquo (aplicațiile simultane) prin centralizarea și accesul rapid icircn bazele de date
Biometria poate contribui și la reducerea discriminării prin identificarea automată și prin diminuarea
stereotipurilor asociate cu imigranții și cu cei care caută azilPrin intermediul procedurilor biometrice traficanții
și persoanele cu antecedente icircn zona terorismului ar fi icircmpiedicați icircn icircncercările lor de a folosi identități false
Pe lacircngă discriminare principiile protecției datelor cu caracter personal sunt elemente de bază icircn
prevenirea efectelor negative ale folosirii biometriei Principiile de bază sunt datele trebuie obținute icircn acord cu
legea păstrarea acestora trebuie să se realizeze icircn deplină siguranță trebuie să fie precise și reicircnnoite trebuie
folosite doar pentru scopul specificat Pe lacircngă acestea protecția datelor include icircn mod ideal un anumit tip de
mecanism de aplicare a sancțiunilor dacă principiile de mai sus sunt icircncălcate
Cu toate acestea importanța protecției datelor a fost distorsionată de accentul greșit pus pe securitatea
granițelor care compromite de multe ori dreptul la intimitate
Icircn practică poate deveni dificil de respectat aceste principii De exemplu unul din punctele slabe ale
biometriei il reprezintă lipsa de credibilitate fie din eroare fie din vulnerabilitatea la interferențe
O altă slăbiciune a biometriei este faptul că icirci poate lipsi acuratețea De exemplu precizia relativă a
controlului amprentelor va scădea icircn timp mai ales datorită acumulării de informații icircn baze de date gigant
Un alt argument contra biometriei icircl reprezintă bdquodenaturarea informațiilorrdquo ceea ce icircnseamnă că datele
sunt utilizate icircn modul prevăzut icircn momentul icircn care acestea au fost colectate Gradul de eroare al chip-urilor de
tipul celor RFID cuplat cu folosirea bazelor de date foarte mari de la nivel național sau regional ce stochează
infirmații biometrice accentuează riscurile legate de denaturarea informațiilor
Această denaturare pare cumva inevitabilă icircn situația icircn care guvernele naționale icircncearcă să mărească
interoperabilitatea dintre bazele de date și să faciliteze schimburile de date icircntre agențiile publice și cele private
precum companiile aeriene sau agențiile de transportturism
Cu cacirct sunt transferate mai multe date icircntre agenții sau icircntre state cu atacirct există riscul de a intra icircntr-o
zonă controversată a controlului imigranților precum traficul și supravegherea Icircn Marea Britanie au fost deja
adoptate măsuri de supraveghere astfel persoanele icircnregistrate icircn azil sunt monitorizate cu ajutorul unei
bdquoeticheterdquo biometrice (o brățară care arată poziționarea prin satelit)
Cu toate că aceste principii sunt foarte importante ele pot fi folositoare doar dacă sunt stabilite prin legi
Uniunea Europeană a recunoscut nevoia de a icircnființa Directiva pentru Protecția Datelor (9546 EC realizată pe
bază măsurilor legislative anterioare) care să fie icircncorporată icircn legile naționale ale statelor membre
219Conceptul de rdquoInternet of thingsrdquo numit și bdquoInternet of Everythingrdquo desemnează rețeaua de obiecte fizice sau bdquolucrurirdquo
icircncorporate cu dispozitive electronice sofware-uri sau senzori care permit schimbul de date icircntre producție operatori sau alte
dispozitive de conectare bazate pe infrastructura Intițiativei Standardelor Globale a Uniunii Internaționale de
Telecomunicații bdquoInternet of Thingsrdquo permite obiectelor să fie controlate de la distanță prin infrastructura existentă creacircnd
oportunități pentru o mai puternică integrare icircntre lumea fizică și sistemele computerizate rezultacircnd icircn creșterea
eficiențeiacurateții și reducerea costurilor Pentru mai multe detalii a se vedea
httpsenwikipediaorgwikiInternet_of_Things
146
SUA are un cadru legal mult mai vulnerabil icircn privința protecției datelor deoarece măsurile specifice s-
au dezvoltat ad-hoc cu coduri de practică specifice zonei industriale guvernate de o combinație de legi
reglementări și auto-reglementări dar nu legi la nivel federal
Prioritatea acordată securității poate lucra icircmpotriva nevoii de protejare a drepturilor imigranților mai
ales icircn contextul unei vulnerabilități la astfel de măsuri Există argumente precum faptul că preocupările de
securitate sunt icircntr-o anumită măsură o acoperire a neicircndeplinirii pe deplin a obligațiilor reieșite din respectarea
dreptului la intimitate
Acest tip de prioritizare ascunde o serie icircntreagă de practici ce consideră că drepturile fundamentale
precum cel la intimitate sunt icircn corelație cu statutul legal al anumitor cetățeni Astfel de interpretare esteicircn
contradicție cu legile internaționale și arată faptul că nu toți indivizii pot beneficia de aceste drepturi
Icircn loc de concluzii
Asocierea biometriei cu măsurile antiteroriste a legat procedurile biometrice de fenomenul terorist
Securitatea și drepturile omului nu trebuie să devină principii incompatibile iar dezvoltarea tehnologiei
biometice ar putea opera icircn contextul reconcilierii nevoilor și drepturilor pentru toate părțile A găsi spațiul
comun pentru această reconciliere necesită ca folosirea documentelor biometrice să fie proporțională cu riscul
perceput și restricțiile ce sunt o consecință a acestuia pentru libertatea de circulație Acest principiu al
proporționalității necesită ca adunarea datelor să fie adecvată relevantă și icircn scopuri legitime Această problemă
este dezbătură icircn UE icircn comisiile privind protecția datelor prin evaluarea legitimității fundamentale de colectare
a informațiilor de acest tip sugeracircnd că aceste metode nu au icircndeplinit pacircnă acum cerințele de securitate
necesitate și proporționalitate
Bibliografie
1 Bassiouni C (1993) Human rights in the context of criminal justice Identifying international procedural
protections and equivalent protection in national constitutions Duke Journal of Comparative amp
International Law
2 EurActive (2004) Justice and Security Hague Programme JHA programme
3 Naghi G (2014) Criminalistică-Fundamente Ed Universul Juridic București
4 Organizația Națiunilor Unite (1948) Declarația Universală a Drepturilor Omului
5 Prins JEJ 1998 Making our body identify for us legal implications of biometric technologies Computer
Law amp Security Report Vol 14 No 3
6 Thomas R (2005) Biometrics Migrants and Human Rights The online Journal of Migration Polity
Institute
Surse online
httpsenwikipediaorgwikiInternet_of_Things
wwwanrgovro
147
A FI SAU A NU FI PSIHOACTIV
TO BE OR NOT TO BE PSYCHOACTIVE
Comisar şef de poliţie dr ing chimist Emilian Costache
Comisar şef de poliţie dr ing chimist Maria Georgeta Stoian
Experţi criminalişti autorizaţi icircn domeniile
bdquoExpertiza fizico-chimică a probelor materialerdquo şi
bdquoExpertiza drogurilor şi a stupefiantelorrdquo
Institutul Naţional de Criminalistică Serviciul Expertize Fizico-Chimice
Abstract Lately the real issue of the forensic reports in the field of drug analyses seems not to be the
identification of chemical formula of the substances received for analysis but the current legislation they fall
under legislation that suffered changes during the last years Moreover once the steady application of law no
1942011 on combating operations with products likely to display psychoactive effects other than those
regulated by the legislation in force were asked to indicate if the substances identified in the evidence display
or not psychoactive effects Supplementing the lists of the laws no 1432000 and no 3392005 is done very
difficult which makes the new psychoactive substances have enough time to produce their toxic effects on
consumers Then just after they are put on the annex list new derivatives and analogues of them appear on the
drug market Defining generic classes of forbidden substances would have permitted in our opinion a better
combat of drug trafficking just like in other European countries
Keywords new psychoactive substances psychoactive effects antidrug legislation structure-activity
relationship
Rezumat Icircn ultimul timp adevărata problemă a expertizelor criminalistice din domeniul analizei
drogurilor pare să nu mai fie identificarea formulei chimice a substanţelor icircnaintate spre analiză ci icircncadrarea
acestora icircntr-una dintre legile icircn vigoare care au suferit modificări de-a lungul anilor Mai mult odată cu
aplicarea tot mai fermă a legii nr 194 din 2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a
avea efecte psihoactive altele decacirct cele prevăzute de acte normative icircn vigoare suntem chemaţi să ne
pronunţăm dacă substanţele identificate icircn probe au sau nu efecte psihoactive Introducerea cu mare greutate icircn
legea nr 1432000 şi nr 3392005 a noilor substanţe cu efecte psihoactive face ca acestea să aibă timp icircn a-
şi produce efectul nociv asupra consumatorilor Apoi imediat ce acestea sunt introduse pe listele anexă noi
derivaţi sau analogi ai acestora apar pe piaţa drogurilor Definirea unor clase generice de substanţe interzise ar
fi permis icircn opinia noastră o mai bună contracarare a traficului de droguri aşa cum este cazul icircn alte ţări
europene
Cuvinte cheie noi substanţe psihoactive efecte psihoactive legislaţie antidrog relaţie structură-
activitate
1 Introducere
Un drog de sinteză este un analog structural sau funcţional al unei substanţe aflate sub control care a
fost conceput pentru a simula efectele farmacologice ale drogului original evitacircnd icircn acelaşi timp să fie
clasificat drept ilegal sau să fie detectat cu kiturile standard de teste antidrog Drogurile de sinteză includ
substanţele psihoactive care au fost catalogate de către Uniunea Europeană drept noi substanţe psihoactive
(NPS) precum şi analogi ai unor droguri de creştere a performanţelor cum ar fi steroizii de sinteză Unele dintre
acestea au fost iniţial sintetizate de către cercetători din mediul academic sau industrial icircn efortul de a descoperi
derivaţi mai activi dar cu efecte secundare reduse şi au fost ulterior deturnaţi icircn scop ilicit Alte droguri de
sinteză au fost preparate pentru prima oară icircn laboratoare clandestine Deoarece eficacitatea şi siguranţa acestor
148
substanţe nu a fost icircndeajuns evaluată icircn teste pe animale sau oameni utilizarea lor poate conduce la efecte
secundare neprevăzute La sfacircrşitul anilor 1990 şi icircnceputul anilor 2000 s-a icircnregistrat o explozie a vacircnzărilor de
droguri de sinteză pe Internet
Legea 1432000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri era icircn mare foarte clară şi
cuprinzătoare fiind suficient pentru chimistul criminalist să dovedească prezenţa icircn proba primită a cel puţin
uneia dintre substanţele incriminate de legislaţie Nu se punea problema pe atunci de a dovedi că acea substanţă
are efecte nocive asupra sănătăţii şi psihicului uman icircntrucacirct substanţele incriminate de lege erau de mult timp
cunoscute ca structură chimică iar efectele lor nocive fuseseră deja studiate şi dovedite clinic
După apariţia drogurilor de sinteză a urmat o perioadă icircn care nici una dintre aceste substanţe nu era
prevăzută de legislaţia antidrog astfel icircncacirct noile tipuri de droguri (NPS) au invadat piaţa putacircndu-se cumpăra
icircn mod direct sau prin internet După o scurtă perioadă icircn anul 2010 mai multe substanţe care se regăseau
majoritar icircn produsele etnobotanice din Romacircnia au fost introduse icircn tabelele anexă la legea 1432000 printre
care etcatinonă fluorometcatinonă 4-metilmetcatinonă (4-MMC mefedronă) 4-metoximetcatinonă metilonă
butilonă metilendioxipirovaleronă (MDPV) JWH-018 JWH-073 şi JWH-250 Odată cu actualizarea Legii nr
1432000 prin OUG nr 62010 şi HG nr 5752010 aceste substanţe au fost introduse şi icircn tabelul nr I anexă al
Legii nr 3392005 privind regimul juridic al plantelor substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope la
secţiunea Plante şi substanţe aflate sub control naţional a cărei definiţie este conform aceleiaşi legi termen
desemnacircnd plantele şi substanţele cu proprietăţi psihoactive introduse icircn anexele la prezenta lege prin
procedura naţională prevăzută la art 8 alin (3) fapt care confirmă icircn mod oficial icircncă din anul 2010
presupusele efecte psihoactive ale acestor substanţe
Furnizorii de produse ldquoetnobotanicerdquo au sesizat pericolul comercializării acestor substanţe astfel că au
icircnceput să fie importate şi distribuite alte substanţe icircn principiu avacircnd structuri chimice asemănătoare acestora
dar care nu se aflau icircn tabelele anexă ale legilor antidrog
Ca urmare icircn icircncercarea de a stopa flagelul răspacircndirii acestui tip de substanţe cu efecte foarte grave icircn
timp asupra persoanelor care le consumă a fost emisă legea 194 din 2011 care stipula faptul că dacă o substanţă
ce urmează a fi comercializată se presupune a avea efecte psihoactive ea trebuie mai icircntacirci să facă obiectul unui
dosar de avizare din partea ANSVSA Simplul fapt că structura chimică a unei substanţe era asemănătoare cu
cea a unui compus chimic de bază cunoscut deja cu potenţial psihoactiv şi prevăzut de legislaţia antidrog făcea
ca acea substanţă să necesite aprobarea comercializării din partea Agenţiei Ori acest lucru din cunoştinţele
noastre nu s-a realizat pacircnă acum traficanţii de astfel de substanţe intracircnd sub incidenţa acestei legi
2 Cazuistică şi relaţia structură-activitate biologică
De-a lungul anilor Serviciul Expertize Fizico-Chimice a primit spre analiză o multitudine de tipuri de
pulberi şi fragmente vegetale din categoria etnobotanicelor fie ca material gata de bdquoconsumatrdquo fie ca substanţe
pure care urmau să fie amestecate cu substanţe inerte sau stropite pe material vegetal Prezentăm icircn continuare
cacircteva exemple mai deosebite
a) Icircntr-un caz au fost primite două tipuri de fragmente vegetale care s-au dovedit a conţine un amestec
complex format din UR-144 XLR-11 AKB48 (sinonim APINACA) JWH-018 5F-AKB48 (sinonim 5F-
APINACA) AM-2201 şi MAM-2201 un adevărat cocteil letal
149
b) Icircntr-un alt caz s-au primit spre analiză mii de pliculeţe de etnobotanice 216 punguţe 555
Afrodisiac 237 punguţe Puf 883 punguţe DSL Afrodisiac 469 punguţe New Magic Talc Powder 421
punguţe Pure Vibes Talc Powder 61 punguţe Orange Revolution Afrodisiac 3074 punguţe Puf 1741
punguţe Orange Revolution Afrodisiac 1901 punguţe DSL Afrodisiac 477 punguţe 555 Afrodisiac 548 punguţe
Pure Vibes Talc Powder 237 punguţe New Magic Talc Powder
Icircn urma analizelor fizico-chimice a căror finalizare nu este icircntotdeauna uşoară s-au identificat
substanţele alfa-PVP 4-MEC AM2201 şi JWH-122
S-a menţionat anterior faptul că asemănarea structurii chimice a unui compus cu cea a altuia dovedit a fi
drog face ca şi acesta să fie susceptibil de a prezenta aceleaşi efecte biologice Acest fapt se bazează pe relaţia
structură-activitate (SAR) care este relaţia dintre structura chimică sau cea 3D a unei molecule şi activitatea sa
biologică Analiza SAR permite determinarea grupelor chimice responsabile de etalarea icircn organism a unui
efect biologic ţintit Acest lucru permite modificarea efectului sau potenţialului unui compus bioactiv (de obicei
un medicament) prin modificarea structurii sale chimice Chimiştii care sintetizează astfel de substanţe folosesc
tehnici de sinteză chimică pentru a introduce noi grupe chimice icircn compusul bioactiv şi a testa modificările
asupra efectelor lor biologice
Un exemplu de structură chimică ce conduce la un efect analgezic şi antipiretic este fenazona
(antipirina) Prin introducerea unei grupe izopropil se obţine propifenazona (caffetin saridon) a unei grupe
dimetilamino se obţine aminofenazona (piramidon) iar a unei grupări metilamino-metansulfonică se obţine
metamizol (algocalmin) toate cu efecte biologice asemănătoare
150
fenazonă propifenazonă aminofenazonă metamizol
Icircn mod similar icircn clasa drogurilor cel mai elocvent exemplu este structura amfetaminei din care prin
adăugarea unei grupe metil la azot se obţine metamfetamină Aceasta la racircndul ei prin substituţie pe nucleul
aromatic cu o grupare metilendioxi conduce la MDMA toate fiind identificate pe piaţa drogurilor şi avacircnd
acelaşi efect dar cu intensităţi diferite
amfetamină metamfetamină metilendioximetamfetamină
(MDMA)
Din clasa catinonelor prezentăm cacircteva astfel de exemple
etcatinonă 4-MEC 4-MMC bufedronă pentedronă
După cum se poate uşor observa structura moleculară a substanţei 4-MEC (4-metiletcatinonă) este
similară cu cea a etcatinonei şi cu cea a substanţei 4-MMC (4-metilmetcatinonă) De asemenea bufedrona şi
pentedrona au structuri similare etcatinonei
Structura - -PVP) este asemănătoare celei
corespunzătoare substanţei metilendioxipirovaleronă (MDPV)
NN
O
NN
O
NN
ON S
O
OHO
N O
NN
NH2
CH3
NHCH3
CH3
NHCH3
CH3O
O
ON
H
ON
H
ON
H
ON
H
ON
H
151
-PVP MDPV
Aşa cum s-a arătat mai sus etcatinona 4-MMC şi MDPV erau icircn anul 2010 prevăzute de legislaţia
antidrog (substanţe cu proprietăţi psihoactive) ceea ce implică faptul că şi derivaţii acestora cu structuri
asemănătoare 4-MEC bufedronă pentedronă şi -PVP sunt susceptibili să prezinte aceleaşi efecte biologice
adică să fie psihoactive
Referindu-ne icircn continuare la canabinoizii sintetici prin art I alin 2 din OUG nr 62010 substanţa
JWH-018 = Naftalen-1-il-(1-pentilindol-3-il) metanona a fost introdusă icircn tabelul I anexă la legea nr
1432000 iar prin art II alin 3 aceeaşi substanţă a fost introdusă şi icircn secţiunea Plante şi substanţe aflate sub
control naţional a tabelului I anexă din legea nr 3392005 privind regimul juridic al plantelor substanţelor şi
preparatelor stupefiante şi psihotrope
Pe baza asemănărilor structurale se poate afirma că substanţele AM2201 şi JWH-122 identificate icircn
probele de mai sus sunt susceptibile să prezinte efecte psihoactive similare substanţei JWH-018 care se află
deja sub incidenţa legilor antidrog inclusiv a legii nr 3392005 privind regimul juridic al plantelor substanţelor
şi preparatelor stupefiante şi psihotrope
Ca un argument suplimentar celor enunţate şi ca o recunoaştere a efectelor dăunătoare asupra sănătăţii
umane pe care le prezintă prin legea nr 512014 care a efectuat modificări şi completări la legea nr 1432000
privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri substanţele JWH-122 AM-2201
şi 4-MEC au fost introduse icircn tabelul nr I anexă la această lege iar substanţa alfa-PVP -PVP) a fost
introdusă icircn tabelul nr III anexă la legea nr 1432000 De asemenea tot prin legea nr 512014 substanţele
JWH-122 AM-2201 4-MEC şi alfa-PVP au fost introduse icircn tabelul nr I anexă la legea 3392005 privind
regimul juridic al plantelor substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope
c) Icircntr-un alt caz au fost primite spre analiză mai multe tipuri de pulberi dar şi fragmente vegetale
stropite cu aceste pulberi
Icircn urma analizelor s-a dovedit că pulberile conţin pentedronă 4-MEC bufedronă JWH-081 JWH-
122 JWH-210 AM2201 MAM2201 UR-144 RCS-4 A796260 şi AM2233 icircn stare pură sau icircn combinaţii de
cacircte două Icircn fragmentele vegetale s-au mai regăsit pe lacircngă toate aceste substanţe AM1220 şi JWH-203 fie
cacircte una singură fie icircn combinaţii de 3 4 5 şi chiar 6 substanţe ceea ce reprezintă adevărate cocteiluri mortale
De asemenea s-a solicitat să se determine concentraţia de substanţă activă din fragmentele vegetale
pentru a stabili dacă la aceste concentraţii produsul mai poate avea efect psihoactiv Laboratorul nostru nu are
O
N
O
NO
O
152
implementate proceduri de analiză cantitativă dar ca o excepţie icircn acest caz s-a procedat la o determinare
aproximativă a concentraţiei icircn JWH-210 a unui produs vegetal care conţinea doar această substanţă Din
determinările laborioase s-a dedus faptul că fragmentele vegetale au un conţinut de circa 24 JWH-210
raportat la masa de fragmente vegetale Din alte determinări brute mai simple ale concentraţiei de canabinoizi
sintetici aflaţi icircn amestec icircn celelalte probe de fragmente vegetale a rezultat faptul că acestea conţineau de 2 şi
chiar de 3 ori mai multă substanţă activă decacirct procentul de 24 determinat anterior
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA) notează icircn articolul
PERSPECTIVES ON DRUGS - Synthetic cannabinoids in Europe Datorită potenţialului ridicat al unor
canabinoizi sintetici cantitatea de pulbere necesară fiecărei unităţi de produs (nn doză) poate fi extrem de mică
de ordinul a cacircteva miligrame De aceea un kilogram de pulbere brută poate fi utilizată la producerea multor
mii de produse de droguri legale
Tot din publicaţiile de specialitate icircntr-un caz de deces cauzat de consumul de AM2201 a fost
determinată concentraţia de AM2201 din produsul consumat Materialul vegetal a conţinut 08 plusmn 02
AM2201 icircn procente greutate Aşadar la o cantitate de circa 200 mg material vegetal aflat icircn mod uzual icircntr-
un pliculeţ rezultă că o cantitate de circa 1 adică 2 mg de AM2201 poate cauza efecte de o severitate
ridicată Icircntr-un alt raport făcut public se afirmă Una din diferenţele majore dintre canabis şi acest canabinoid
sintetic este mai marea toxicitate acută a lui AM2201 Datorită acţiunii sale agonistice asupra receptorului
canabinoid CB1 şi potenţialului său extraordinar de ridicat efectele secundare la doze ridicate pot ameninţa
viaţa Acest lucru este agravat de faptul că dozarea este foarte dificilă datorită conţinutului diferit icircn ingrediente
active din diversele produse din diversele loturi ale unui aceluiaşi produs sau chiar din interiorul unui aceluiaşi
pachet
Avacircnd icircn vedere faptul că icircn proba analizată cantitativ care conţine cel mai mic procent de canabinoizi
sintetici dintre toate probele de fragmente vegetale analizate icircn cauză s-a pus icircn evidenţă un conţinut de 24
JWH-210 raportat la icircntreaga masă de fragmente vegetale luate icircn analiză rezultă că celelalte probe icircn cauză
conţin concentraţii icircn canabinoizi sintetici mult mai ridicate decacirct unele raportate de literatura de specialitate ca
fiind deja periculoase
3 Consideraţii privind caracterul psihoactiv al substanţelor identificate
Facem mai icircntacirci precizarea că conform codului deontologic nu intră icircn atribuţiile expertului
criminalist să răspundă la probleme de ordin juridic sau să facă icircncadrări icircn legislaţie Totuşi pentru a putea
formula răspunsuri corecte referitoare la comportamentul biologic al substanţelor puse icircn evidenţă am făcut şi
referire la legislaţia antidrog furnizată de aplicaţia informatică LEX Expert
O substanţă psihoactivă o substanţă farmaceutică ce afectează psihicul sau un psihotrop este definit ca o
substanţă chimică ce modifică funcţionarea creierului rezultacircnd alterări ale percepţiei stării de spirit sau
lucidităţii Aceste substanţe se pot utiliza icircn mod recreaţional pentru a schimba intenţionat starea de luciditate a
cuiva sau ca enteogene icircn scopuri rituale spirituale sau şamanice ca un instrument de studiu sau de excitare a
percepţiei mintale
Icircntr-un caz icircn care ni s-a solicitat să ne pronunţăm dacă substanţele identificate icircn probe au cu
certitudine caracter psihoactiv icircntrucacirct la nivelul anului 2012 cacircnd a avut loc acţiunea acestea nu erau
prevăzute icircn mod expres de legea 1432000 sau 3392005 am făcut precizarea că nu suntem abilitaţi să ne
pronunţăm dacă o substanţă are sau nu efecte psihoactive acesta nefiind un atribut al expertizelor criminalistice
De altfel făcacircnd abstracţie de Legea nr 1432000 actualizată 2014 icircn tabelele căreia se regăsesc majoritatea
substanţelor identificate icircn probele analizate nu avem cunoştinţă de existenţa vreunei legi care să impună faptul
ca o substanţă să fie neapărat psihoactivă pentru a cădea sub incidenţa legislaţiei antidrog De aceea
considerăm că stabilirea faptului că o substanţă are cu certitudine proprietăţi psihoactive nu are nici o
relevanţă
Din contră legea nr 1942011 prevede că o substanţă intră sub incidenţa acestei legi chiar şi numai
dacă este susceptibilă să prezinte efecte psihoactive Conform art 3 alin 4 La aprecierea caracterului
rezonabil (al aprecierii că un produs este susceptibil de a avea efecte psihoactive - nn) se pot lua icircn
considerare fără a se limita la acestea caracteristicile produsului icircn principal compoziţia sau lipsa indicării
acestora (lit b) Acest fapt icircnseamnă că icircn urma aflării identităţii substanţelor din compoziţia probelor icircn cauză
(din certificatul de analizăde calitatede conformitate care trebuie să icircnsoţească orice produs destinat
comercializării) deţinătorul putea şi trebuia să prevadă sau cel puţin putea afla de la autorităţi competente
153
faptul că substanţele din compoziţia probelor icircn cauză sunt icircnrudite din punct de vedere chimic cu substanţe
psihotrope aflate deja sub controlul Legilor nr 1432000 şi nr 3392005 actualizate la data de 22072010 (adică
fac parte din aceeaşi clasă de compuşi şisau sunt derivaţi chimici ai acestora) şi icircn consecinţă acestea sunt
susceptibile să prezinte efecte psihoactive similare
Lipsa indicării compoziţiei probelor icircn cauză este din nou un argument prevăzut de Legea nr 1942011
icircn stabilirea aprecierii existenţei unui posibil efect psihoactiv conform citatului de mai sus iar indicarea unei
compoziţii chimice false alta decacirct cea reală (aşa cum este cazul nenumăratelor pliculeţe cu etnobotanice)
echivalează cu lipsa indicării compoziţiei icircntrucacirct compoziţia chimică a unui produs nu poate fi decacirct una
singură şi anume cea reală Necunoaşterea compoziţiei chimice a produsului intră şi aceasta sub incidenţa art
3 alin 4 şi anume lipsa ori insuficienţa elementelor pentru determinarea regimului juridic al produsului (lit
a)
Prin decizia nr 134 din 7 martie 2013 Curtea Constituţională afirmă referitor la o cauză asemănătoare
că autorii deşi au comercializat substanţe al căror regim juridic conţinut caracteristici compoziţie chimică nu
le erau cunoscute pornesc icircn absenţa oricăror elemente certe de la premisa că acestea nu puteau fi substitut icircn
sensul art 2 lit a) din Legea nr 1942011 Acest raţionament contrazice tocmai faptele comise pentru că dacă
nu se cunosc caracteristicile unui produs nu au cum să fie evidente beneficiile sau cel puţin raţiunile pentru care
este pus icircn vacircnzare
Trebuie avut icircn vedere faptul că icircn tabelul nr I anexă al Legii nr 1432000 şi al Legii nr 3392005 aşa
cum se prezenta textul acestora la data de 22072010 se regăseau substanţe ca JWH-018 JWH-073 şi JWH-250
Structura chimică a substanţelor JWH-081 JWH-122 JWH-203 JWH-210 AM2201 MAM2201 AM1220
AM2233 RCS-4 UR-144 şi A796260 care se regăsesc icircn probele vegetale analizate este foarte asemănătoare
cu a celor descrise anterior (uneori diferenţa fiind dată de icircnlocuirea unui singur atom) ca de exemplu JWH-018
şi AM2201 (obţinut prin icircnlocuirea unui atom de hidrogen cu unul de fluor)
JWH-018 AM2201 MAM2201 JWH-122
JWH-210 JWH-250 JWH-081
N
O
N
O
F
N
O
F
N
O
N
O
N
O
ON
O
O
154
JWH-203 RCS-4 UR-144 XLR-11
AKB48 (APINACA) 5F-AKB48 (5F-APINACA)
A796260 AM1220 AM2233
Structurile moleculare ale substanţelor AM2201 JWH-122 şi JWH-210 sunt foarte apropiate de
structura substanţei JWH-018 dar şi celelalte substanţe prezentate au structuri avacircnd o bună parte a scheletului
molecular comună cu acesta Icircn publicaţiile Drug Enforcement Administration din SUA se afirmă că
DEA a determinat de asemenea că pe baza relaţiilor structură-activitate este foarte posibil ca JWH-122 şi
AM2201 să aibă principale efecte farmacologice similare cu cele ale substanţei 1-pentyl-3-(1-naphthoyl)indole
substanţă cunoscută sub numele JWH-018 şi care este sub incidenţa Legii nr 3392005 privind regimul
juridic al plantelor substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope
Ca un argument suplimentar celor enunţate prin completarea tabelelor anexă ale Legii nr 1432000
efectuată de Legea nr 512014 substanţele JWH-081 JWH-122 JWH-203 JWH-210 AM2201 MAM2201
RCS-4 şi UR-144 au fost printre altele incluse icircn categoria drogurilor de mare risc Acest fapt confirmă
afirmaţiile anterioare referitoare la posibilele asemănări ale efectelor biologice ale substanţelor identificate icircn
N
O
ClN
O
N
O
F
NH
NN
O
NH
NN
O
F
N
O
N
O
N
O
N
N
O
N
I
155
probele vegetale icircn cauză comparativ cu cele ale substanţelor deja recunoscute ca fiind dăunătoare sănătăţii şi
catalogate oficial drept droguri la momentul 22072010
De altfel odată cu actualizarea Legii nr 1432000 prin OUG nr 62010 şi HG nr 5752010
substanţele JWH-018 JWH-073 şi JWH-250 au fost introduse şi icircn tabelul nr I anexă al Legii nr 3392005
privind regimul juridic al plantelor substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope la secţiunea Plante şi
substanţe aflate sub control naţional a cărei definiţie este conform aceleiaşi legi termen desemnacircnd plantele
şi substanţele cu proprietăţi psihoactive introduse icircn anexele la prezenta lege prin procedura naţională
prevăzută la art 8 alin (3) fapt care confirmă icircn mod oficial icircncă din anul 2010 presupusele efecte
psihoactive ale acestor 3 substanţe
Coroboracircnd cele enunţate anterior rezultă că substanţele JWH-081 JWH-122 JWH-203 JWH-210
AM2201 MAM2201 RCS-4 şi UR-144 odată ce au fost introduse icircn tabelul nr I anexă al Legii nr 1432000 şi
cel al Legii nr 3392005 (la secţiunea Plante şi substanţe aflate sub control naţional) au fost icircn mod
oficial recunoscute ca avacircnd proprietăţi psihoactive
Din literatura de specialitate (cum ar fi Journal of Forensic Science rapoarte ale Expert Committee on
Drug Dependence şi European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction) rezultă informaţii valoroase
referitoare la caracterul psihoactiv al substanţelor nou apărute pe piaţa drogurilor inclusiv complicaţiile asupra
sănătăţii umane produse de acestea Astfel substanţe ca AM2201 sunt cunoscute drept canabinoizi sintetici
aceştia acţionacircnd asupra receptorilor canabinoidici umani Produsele cu canabinoizi sintetici conţin diverse
concentraţii din canabinoizi sintetici eficienţi care atunci cacircnd sunt fumaţi icircn acelaşi mod ca marijuana produc
efecte psihologice şi efecte fizice asemănătoare dar adesea mai intense Maniera icircn care s-a produs decesul
apare ca fiind legată de complicaţiile psihiatrice cauzate de consumul de AM2201 Ca urmare a expunerii la
consumul unui produs cu conţinut mare de AM2201 decedatul a suferit un episod psihologic dăunător care a
condus la auto-provocarea unor răni fatale
Tot referitor la canabinoizii sintetici se afirmă Efectele dăunătoare descrise icircn literatură care apar
după consumul de canabinoizi sintetici includ tahicardie agitaţie halucinaţie hipertensiune creşterea uşoară a
glucozei icircn sacircnge hipocalemie stare de vomă dureri icircn piept accese mioclonie anxietate extremă conducacircnd la
atacuri de panică şi psihoză acută (risc de sinucidere)
Icircntr-un raport EMCDDA din noiembrie 2011 se prezintă un tabel cu cele mai frecvente noi substanţe
psihoactive identificate la vacircnzare icircn 2011 Printre acestea se regăsesc derivaţi de catinonă (4-MEC MDPV
metilonă mefedronă 34-DMMC) şi canabinoizi sintetici (AM2201 JWH-018 JWH-250 JWH-122)
Icircntr-un număr din 2013 al publicaţiei Journal of Analytical Toxicology sunt prezentate printre alte
studii analize toxicologice de sacircnge efectuate asupra unor persoane din Suedia care au avut nevoie de ajutor
medical şi care au admis că au fumat droguri sintetice Icircntr-unul dintre cazuri s-au găsit icircn sacircnge JWH-203
(majoritar) şi JWH-250 persoana zăcacircnd pe podea cu mişcări spasmodice ale capului tulburări de vorbire şi
halucinaţii
Tot aici se afirmă Toxicitatea canabinoizilor sintetici pare să fie mai periculoasă decacirct cea a
Cannabisului natural probabil datorită potenţialului mai ridicat şi posibil prezenţei totodată a mai multor
canabinoizi diferiţi icircn amestecul de fumat ca şi dificultăţii de a avea o dozare corespunzătoare Efectele toxice
acute pot icircn anumite circumstanţe să contribuie la deces
Icircn publicaţia Drugs of Abuse din anul 2005 a DEA se afirmă Cannabisul conţine substanţe
denumite canabinoizi care sunt specifici plantei Cannabis Unul dintre aceştia delta-9-tetrahidrocanabinol
(THC) este considerat a fi responsabil de cea mai mare parte a efectelor psihoactive caracteristice plantei
Cannabis
Icircntr-un număr din 2014 al publicaţiei Forensic Science Review sunt prezentate studii legate de
farmacologia toxicologia şi efectele adverse ale canabinoizilor sintetici Sunt reamintiţi receptorii canabinoidici
din creierul uman numiţi CB1 şi CB2 şi se afirmă că Icircn general receptorul CB1 este responsabil pentru efectul
psihotropic al Cannabisului şi de aceea abilitatea unui ligand de a se lega de acesta şi de a acţiona ca un agonist
al receptorului CB1 poate să indice potenţialul său de a reprezenta o alternativă la marijuana cu scop
recreaţional Tot icircn acest articol sunt prezentate afinităţi ale diverşilor canabinoizi sintetici faţă de CB1 de
unde rezultă că faţă de afinitatea lui JWH-018 (care este unul dintre primii compuşi prevăzuţi de legislaţia
antidrog din ţara noastră icircncă din anul 2010 - OUG nr 62010) substanţe ca JWH-210 JWH-122 JWH-081 sau
AM2201 prezintă o afinitate pentru CB1 de circa 10 ori mai mare de unde şi potenţialul lor mai ridicat de a avea
efecte biologice comparativ cu clasicul JWH-018 La capitolul Efecte adverse - Psihoză se afirmă S-au
156
raportat halucinaţii după ingestia de JWH-018 JWH-081 JWH-122 JWH-250 JWH-210 sau AM-694
confirmată prin analize toxicologice Pe lacircngă halucinaţii aceşti indivizi au prezentat simptome de delir şi
confuzie Confuzie a fost raportată şi icircn cazul unui bărbat de 18 ani care prezenta agitaţie atacuri de panică
spasme musculare şi puls crescut la care s-a găsit ulterior o concentraţie de 42 ngml de JWH-081 icircn ser
Icircntr-un raport din 2014 al World Health Organization (Expert Committee on Drug Dependence) se
afirmă UR-144 este o substanţă psihoactivă şi are efecte similare cu THC deşi este uşor mai puţin potent
decacirct THC Icircn anul 2013 DEA afirma că UR-144 şi XLR-11 au fost icircntacirclniţi ca adulteranţi (ingrediente -
nn) icircn numeroase produse vegetale care sunt fumate pentru efectele lor psihoactive
Icircn publicaţia Comisiei Europene intitulată New Psychoactive Substances - Projects Studies and
Research funded by the European Commission referitor la un proiect de cercetare derulat pe perioada a 2 ani
(2011-2012) se afirmă Testele efectuate asupra a şase substanţe (AM-694 JWH-210 JWH-018 JWH-073
JWH-122 şi CP-47497-C8) au arătat că există riscul de degradare cromozomială şi de ADN după utilizarea
unora dintre compuşi cauzacircnd posibile riscuri specifice de sănătate icircn special pentru utilizatorii regulaţi Mai
mult studiile pe ţesut de creier uman şi de şoarece au arătat că consumul substanţelor investigate produce efecte
la nivel neuronal ceea ce icircnseamnă afectarea funcţiilor cognitive
Icircntr-un articol din Swiss Medical Weekly intitulat Novel psychoactive substances (designer drugs)
overview and pharmacology of modulators of monoamine signalling se arată că Amestecurile vegetale
(spice) au apărut ca o alternativă legală la Cannabis S-a crezut iniţial că efectele psihotrope erau date de
plantele icircnsăşi Totuşi s-a dovedit că responsabili pentru activitatea psihofarmacologică erau compuşii sintetici
adăugaţi icircn amestecurile de ierburi şi care prezentau acţiune asupra receptorului CB1 Drogurile spice
(etnobotanice - nn) au devenit alternative populare la marijuana printre tineri şi constituie o clasă extraordinar
de mare de noi substanţe psihoactive Canabinoizii sintetici variază considerabil ca structură chimică dar
acţionează icircn acelaşi mod ca agonişti la nivelul receptorului CB1 Cei mai mulţi canabinoizi sintetici produc
efecte globale şi toxice similare tetrahidrocanabinolului (THC) Totuşi canabinoizii sintetici sunt consideraţi a
fi asociaţi cu o mult mai severă psihoză şi agitaţie şi cu mai multe efecte simpatomimetice deoarece sunt
agonişti totali mai puternici ai receptorului şi de asemenea le lipseşte canabidiolul care se găseşte icircn produsele
cu conţinut de THC şi care are proprietăţi anxiolitice şi antipsihotice
Coroboracircnd cele descrise rezultă faptul că nu numai că substanţe ca JWH-081 JWH-122 JWH-
203 JWH-210 AM2201 MAM2201 RCS-4 şi UR-144 au fost introduse icircn tabelele anexă ale legilor
antidrog dar există şi numeroase publicaţii care aduc dovezi asupra caracterului psihoactiv pe care-l prezintă icircn
primul racircnd canabinoizii sintetici dar şi derivaţii de catinonă
4 Legislaţia pe care ne-o dorim
Icircn septembrie 2015 icircn Polonia a avut loc un seminar dedicat experţilor criminalişti din domeniul
analizei fizico-chimice icircn cadrul proiectului european Ştiinţa criminalistică - provocare comună pentru forţele
de ordine din Uniunea Europeană Cu această ocazie participanţi din Polonia Ungaria Letonia Lituania şi
Romacircnia şi-au prezentat metodele de analiză utilizate precum şi cacircteva aspecte cu privire la legislaţia antidrog
din propria ţară
Astfel am aflat că icircn Ungaria există o legislaţie privind NPS icircncepacircnd cu 3 aprilie 2012 Aceasta
prevede 4 clase principale de compuşi cu definiţii generice pentru canabinoizi sintetici catinone triptamine şi
fenetilamine Definiţiile generice pentru canabinoizi sintetici şi catinone au fost extinse icircn ultimii ani Pe lacircngă
aceste 4 clase mai există o listă de compuşi menţionaţi individual care nu se icircncadrează icircn vreuna din cele patru
clase La descoperirea unei noi substanţe pe piaţă dacă aceasta nu se icircncadrează icircntr-una din cele 4 clase după
circa 1-2 ani se stabileşte cu certitudine dacă va fi icircnscrisă sau nu icircn lista suplimentară putacircnd deveni astfel
interzisă
O situaţie similară este icircn Letonia unde icircncepacircnd cu 23 februarie 2013 legislaţia prevede 18 grupuri de
substanţe definite generic devenind icircn acest mod atotcuprinzătoare iar icircncepacircnd cu 1 iunie 2015 orice analog
structural al unui grup devine automat sub control S-a raportat astfel că toate substanţele psihoactive
identificate icircn Letonia cad sub incidenţa legii eliminacircndu-se necesitatea actualizării unor liste interminabile de
substanţe actualizări care se fac de regulă prea tacircrziu
Icircn Lituania există liste de substanţe aşa cum prevede şi legislaţia din ţara noastră icircnsă actualizarea
acestora se face de două ori pe an ceea ce face ca o substanţă să poată fi sub control la scurt timp de la apariţia ei
157
pentru consum Din datele UNODC rezultă că icircncepacircnd cu 10 august 2011 aceste liste au fost suplimentate cu 6
grupuri de substanţe definite generic care acoperă clasa catinonelor şi a canabinoizilor sintetici
Icircn Polonia numai anul acesta au fost introduse pe listele anexă ale legislaţiei antidrog un număr de 114
substanţe psihoactive noi
Icircn Romacircnia legea nr 1432000 a fost actualizată icircn 2014 prin introducerea a 30 de substanţe noi icircnsă
această actualizare a fost efectuată oarecum tacircrziu după ce piaţa drogurilor fusese invadată de cacircţiva ani de
aceste substanţe Odată prevăzute de această lege de regulă ele nu mai se regăsesc pe piaţă urmacircnd să apară
diverşi derivaţi sau analogi ai acestora care nu se mai regăsesc icircn listele legii nr 1432000 Pe de altă parte
legea nr 1942011 ar trebui să acopere acest vid legislativ icircntrucacirct aici sunt prevăzute substanţele posibil
psihoactive După cum am arătat icircn cuprinsul articolului există multe dezbateri şi argumentări pe seama
definiţiilor şi a etichetării unei substanţe ca fiind psihoactivă sau posibil psihoactivă inculpaţii făcacircnd tot
posibilul pentru a contracara cu argumente juridice concluziile rapoartelor criminalistice şi prevederile legii
Au existat voci inclusiv un avocat care au afirmat că prin interzicerea comercializării unor substanţe
care s-ar icircncadra icircn definiţiile generice ale legislaţiei antidrog s-ar icircngrădi libera circulaţie a mărfurilor Ori
aceasta este o abordare puerilă icircntrucacirct odată ce o substanţă care s-ar icircncadra icircn aceste definiţii şi care ar fi
benefică din punct de vedere farmacologic ar fi supusă comercializării aceasta ar obţine imediat licenţă din
partea organelor abilitate Din contră dacă substanţa nu şi-ar dovedi beneficiile farmacologice sau dintr-un alt
domeniu de interes industrial nu ar exista raţiuni pentru care aceasta să fie comercializată şi icircn mod absolut
normal comercializarea ei ar fi interzisă icircn mod justificat Aşa cum am arătat există mai multe state care au
introdus liste generice de substanţe interzise şi cărora nu li s-a reproşat din partea organismelor europene sau
internaţionale că ar icircngrădi libera circulaţie a mărfurilor
Aşa cum am menţionat icircntr-un articol anterior dacă experţii Institutului Naţional de Criminalistică ar fi
fost consultaţi icircn privinţa acestei legislaţii ar fi sugerat o abordare similară ţărilor vecine cu definiţii generice
care să acopere atacirct substanţele existente icircn prezent cacirct şi derivaţii sau analogii care urmează să apară icircn viitor
pe piaţa drogurilor S-ar fi evitat astfel lunga aşteptare pacircnă ce o substanţă să fie inclusă icircn listă şi s-ar fi evitat
dezbaterile icircn contradictoriu din justiţie icircn privinţa caracterului unei substanţe de a fi sau a nu fi psihoactivă
5 Bibliografie
1 UNODC Laboratory and Scientific Section Portals - Countries and Legal Systems
2 World Health Organization Expert Committee on Drug Dependence - AM2201 Critical Review
Report UR-144 Critical Review Report - Geneva 16-20 iunie 2014
3 K2 Toxicity Fatal case of psychiatric complications following AM-2201 exposure - J Forensic Sci
2013 November 58(6) 1676-1680
4 European Monitoring Centre for Drug and Drug Addiction - Online sales of new psychoactive
substanceslegal highs summary of results from the 2011 multilingual snapshots 15 noiembrie
2011
5 European Monitoring Centre for Drug and Drug Addiction - Perspectives on drugs Synthetic
cannabinoids in Europe 28 mai 2013
6 Toxicological Findings of Synthetic Cannabinoids in Recreational Users - Journal of Analytical
Toxicology 2013 1-8
7 Pharmacology Toxicology and Adverse Effects of Synthetic Cannabinoid Drugs - Forensic Sci Rev
2653 2014
8 European Commission - New Psychoactive Substances Projects Studies and Research funded by the
European Commission
9 Novel psychoactive substances (designer drugs) overview and pharmacology of modulators of
monoamine signalling - Swiss Med Wkly 2015 145w14043
158
10 Drug Enforcement Administration - UR-144 (TCMP-018 KM-X1) and XLR11 (5-F-UR-144) mai
2013
11 The Practice of Structure Activity Relationships (SAR) in Toxicology - Toxicological Sciences 56
8ndash17 (2000)
12 Review of methods for assessing the applicability domains of SARS and QSARS Paper 4 SAR
Applicability Domain 27 septembrie 2004
159
CONTRIBUŢIA EXPERTIZEI FIZICO-CHIMICE IcircN AFLAREA
ADEVĂRULUI IcircN CAZUL UNEI EXPLOZII
The contribution of physical-chemical expertise due to find
the truth in case of explosion
Comisar şef de poliţie chimist Stoica Mihai
Comisar şef de poliţie chimist Ianculescu N Gabriela
Subcomisar de poliţie chimist Stimeriu Lucian-Augustin
IGPR - Institutul Naţional de Criminalistică
ABSTRACT
An explosion is a rapid increase in volume and release of energy in an extreme manner usually with the
generation of high temperature and the release of gases
The causes of explosions are natural astronomical chemical electrical magnetic mechanical by
vaporization and nuclear
Supersonic explosions are created by ldquohighrdquo explosives are known as detonations and generate supersonic shock
waves Subsonic explosions are created by ldquolowrdquo explosives through a slower burning process known as
deflagration
In this study we present a case of explosion which was produced by an electrical cause The samples
from the scene of explosion (soil electrical cables) were analysed using micro X-Ray Fluorescence
Spectrometry (XRF) Infrared Spectroscopy (FT-IR) and Gas Chromatography with Flame Ionization Detector
(GC-FID)
Key words explosion electrical cable soil lead
SUMAR
O explozie reprezintă o creştere rapidă a volumului şi o eliberare de energie icircntr-o manieră extremă de
obicei cu generarea unei temperaturi mari şi cu eliberare de gaze
Cauzele exploziilor sunt astronomice chimice electrice magnetice mecanice nucleare prin vaporizare
etc
Exploziile create de explozivi bdquoputernicirdquo - detonaţii care generează unde de şoc supersonice sunt
cunoscute ca explozii supersonice
Exploziile create de explozivi slabi prin intermediul unui proces de ardere mai lentă - deflagraţie sunt
cunoscute ca explozii subsonice
Icircn această lucrare se va prezenta cazul unei explozii produse ca urmare a unei cauze de natură electrică
Probele ridicate de la faţa locului (sol cabluri electrice) au fost analizate folosind speoctrometria de fluorescenţă
cu raze X spectrosopia icircn infraroşu şi gazcromatografia cu detector cu ionizare icircn flacără
Cuvinte cheie explozie cablu electric sol plumb
Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Romacircne (DEX) explozia este o reacţie chimică sau fizică
foarte rapidă violentă icircnsoţită de efecte mecanice sonore termice luminoase
Exploziile pot avea cauze astronomice chimice electrice magnetice mecanice nucleare prin
vaporizare etc
Exploziile de natură electrică pot fi create de un defect electric de mare intensitate prin formarea unui
arc electric de icircnaltă energie care lichefiază rapid metalul şi deteriorează materialele izolante
Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă icircntre doi electrozi sub tensiune Icircn condiţii
normale de funcţionare a instalaţiilor electrice arcul electric apare icircn momentul deschiderii unui circuit electric
prin intermediul contactelor mobile ale icircntrerupătoarelor şi separatoarelor
Dacă parametrii acestui arc se icircncadrează icircn limitele capacităţii de rupere a icircntrerupătorului
(separatorului) el se stinge fără consecinţe
Dacă apare icircn alte puncte unde icircn mod normal nu este prevăzut să apară sau dacă depăşeşte capacitatea
de rupere a aparatajului apar efectele distructive
160
Efectele periculoase ale arcului electric ca sursă de iniţiere şi de aprindere a incendiilor şi exploziilor
rezultă din temperatura mare ce se produce icircntre 3000 şi 5000degC şi din cantităţile relativ mari de energie
disipată icircntr-un timp foarte scurt
Datorită temperaturilor mari arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiilor şi
aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri izolante hacircrtie carton cauciuc policlorură de vinil mase
bituminoase etc)
Orice circuit electric este compus din conductori care transportă curentul electric de la sursă spre
utilizator Conductorii sunt protejaţi cu manta izolatoare pentru a se preveni contactul dintre ei dintre ei şi
mediul icircnconjurător sau atingerea de către o persoană
La trecerea curentului electric conform Legii lui Joule este generată o cantitate de căldură
proporţională cu cantitatea de electricitate
Dimensionarea corectă a cablurilor presupune disiparea acestei călduri pacircnă la o temperatură de
echilibru cu mediul icircnconjurător suficient de coboracirctă
Dacă curentul nominal este depăşit o perioadă mai mare de timp apar supraicircncălziri care pot constitui
surse de aprindere
Sursele de aprindere a cablurilor se datorează creşterii temperaturii peste limita de aprindere a izolaţiei
sau a materialelor combustibile din apropiere care pot avea drept cauze
- curenţi de suprasarcină provocaţi de conectarea unor consumatori de putere prea mare
- curenţi de defect ca urmare a deteriorării izolaţiei
- creşterea temperaturii ambiante sau icircnrăutăţirea disipării căldurii local sau pe porţiuni mai mari
- contacte imperfecte la conexiunea cablurilor etc
Un caz de explozie probabil de natură electrică a avut loc icircntr-un cartier din municipiul Bucureşti care
a provocat distrugerea parţială a unui autoturism (foto 1) şi deteriorarea unei porţiuni de asfalt aferentă
trotuarului cu formarea unei zone care prezintă urme materie de culoare gri-albăstrui (foto 2) Probele ridicate icircn
această cauză au făcut obiectul unui număr de două rapoarte criminalistice
Foto 1 Foto 2
Iniţial s-a presupus că explozia a fost provocată de acumulări de gaze naturale
S-au executat escavări icircn zona conductei de gaze şi s-a constatat că aceasta este intactă (foto 3 divide 5)
161
Foto 3 Foto 4 Foto 5
Icircn apropierea conductei de gaze s-au evidenţiat două trasee de cabluri electrice marcate cu săgeţi de
culoare galbenă icircn foto 4 şi foto 5
Icircn zona care prezenta urme materie de culoare gri-albăstrui s-au executat escavări observacircndu-se şi icircn
adacircncime zone de sol cu urme materie de aceeaşi culoare (foto 6 divide 8) probe care au făcut obiectul primului
raport criminalistic
Foto 6 Foto 7 Foto 8
De asemenea icircn timpul escavărilor s-a observat lipsa unui fragment de aproximativ un metru dintr-un
traseu de cabluri electrice (foto 9)
Atacirct capătul dinspre branşamentul de gaze cacirct şi capătul dinspre autoturismul avariat au fost ridicate icircn
vederea examinărilor ulterioare Aceste probe au făcut obiectul celui de-al doilea raport criminalistic
162
Foto 9
La capătul traseului de cablu electric dinspre branşamentul de gaze (foto 10 şi foto 11) nu existau fire
electrice conductoare iar mantaua izolatoare era degradată termic (foto 12) comparativ cu capătul opus al
aceluiaşi traseu de cablu (foto 13)
Foto 10 Foto 11
Foto 12 Foto 13
Capătul traseului de cablu electric dinspre autoturismul avariat (foto 14 şi foto 15) era icircn stare avansată
de degradare (foto 16) comparativ cu capătul opus al aceluiaşi traseu de cablu (foto 17)
163
Foto 14 Foto 15
Foto 16 Foto 17
Prin examinarea icircn laborator a urmelor materie de culoare gri-albăstrui care au făcut obiectul primului
raport criminalistic s-a constatat că acestea erau conglomerate de sol lutos impregnate o substanţă de culoare gri-
albăstrui constituită din plumb (figura 1 şi figura 2)
Figura 1
164
Figura
2
Urmele materie puse la dispoziţie nu conţin produse petroliere inflamabile sau substanţe explozive din
colecţia laboratorului (trinitrotoluen nitroglicerină nitroceluloză hexogen pentrită tetril)
Icircn urma examinării fragmentelor de cablu care au făcut obiectul celui de-al doilea raport criminalistic s-
au constatat următoarele
A Fragmentul de cablu dinspre branşamentul de gaze are următoarea structură constructivă (foto 18 divide
20)
- mănunchi de conductori monofilari din aluminiu fiecare conductor are dimensiunile aproximative l x
oslash = 110 x 2 mm
- izolaţie neagră confecţionată dintr-un copolimer pe bază de etilenă şi acetat de vinil
- izolaţie transparentă confecţionată din polietilenă
- izolaţie neagră confecţionată dintr-un copolimer pe bază de etilenă şi acetat de vinil
- icircnveliş din material textil confecţionat din fibre sintetice de tip poliester
- bandă de ecranare confecţionată din aluminiu cu grosimea de 04 mm pe suprafaţa
căreia este aplicată o folie transparentă confecţionată din polietilenă
- manta de culoare roşie confecţionată din polietilenă
Foto 18
165
Foto 19 Foto 20
Acest fragment de cablu prezintă similitudini constructive cu cablul tip ARE4H5EX (foto 21) care
prezintă următoarea structură constructivă
1 - conductor de aluminiu multifilar rotund compactizat clasa 2 conform SR EN 60228
2 - ecran semiconductor extrudat
3 - izolaţie de polietilenă reticulată
4 - ecran semiconductor extrudat
5 - bandă semiconductoare cu blocare la apă
6 - bandă de aluminiu grosime 03 mm cu copolimer aderentă la mantaua de PE
7 - manta de PE medie densitate de culoare roşie
Foto 21
B Fragmentul de cablu dinspre autoturismul avariat are următoarea structură constructivă (foto 22 divide
24)
- trei mănunchiuri de conductori monofilari din aluminiu (AC) cu izolaţie din hacircrtie (H) impregnată cu
un produs care conţine acizi graşi fiecare conductor monofilar are dimensiunile aproximative l x oslash = 120 x 3
mm
- izolaţie de hacircrtie impregnată cu un produs care conţine acizi graşi
- manta confecţionată din plumb (P)
- icircnveliş de protecţie format din substanţă neagră (bitum)
- icircnveliş de protecţie din hacircrtie
- benzi confecţionate din fier (B)
166
Foto 22
Foto 23 Foto 24
Acest fragment de cablu prezintă similitudini constructive cu cablul tip ACHPBI (foto 25) care prezintă
următoarea structură constructivă
- trei mănunchiuri de conductori monofilari din aluminiu (AC) cu izolaţie de hacircrtie (H)
- izolaţie de hacircrtie impregnată
- manta din plumb (P)
- icircnveliş de protecţie format din substanţă neagră (bitum)
- icircnveliş de protecţie din hacircrtie
- icircnveliş de protecţie (armături) din benzi de oţel (B)
- icircnveliş de protecţie din iută (I)
167
Foto 25
Din literatura de specialitate este cunoscut faptul că temperatura arcului electric este cuprinsă icircntre 3000
şi 5000oC temperaturi care sunt superioare atacirct temperaturilor de topire cacirct şi temperaturilor de fierbere ale
plumbului (1740oC) aluminiului (2060
oC) fierului (2740
oC) şi ale materialelor izolante (polietilenă copolimer
etilenă-acetat de vinil bitum hacircrtie)
168
BIBLIOGRAFIE
1 Wikipedia the free encyclopedia
httpenwikipediaorgwikiExplosionElectrical_magnetic
2 httpspompieriipregwordpresscomprevenire-2cauze-de-incendiu
3 httpelectricitateinfo201111
4 httpwwwiproebro
169
APORTUL PROBELOR TEXTILE IcircN ELUCIDAREA
UNOR CAUZE PENALE
CONTRIBUTION OF TEXTILES MICROTRACES
IN SOLVING UP OF SOME CRIMINAL CASES
comisar şef de poliţie chimist Ene Carmen Luminiţa
subcomisar de poliţie chimist-fizician Savu Lorena-Magdalena
IGPR - Institutul Naţional de Criminalistică
Abstract
Analiza icircn laborator a probelor de natură textilă (fibre fire fragmente de materiale textile) este
importantă icircn cercetarea criminalistică pe plan mondial
Aceste probe aduc contribuţii decisive la elucidarea cauzelor penale (accidente rutiere cu părăsirea
locului faptei omoruri tacirclhării violuri etc)
Tehnicile analitice din dotare permit valorificarea acestui gen de microurme putacircndu-se astfel stabili o
corespondenţă fidelă cu realitatea faptelor petrecute
Abstract
Laboratory analysis of textile evidence (fibers threads fragments of fabrics) is important in forensic
investigation research all over the world
These evidence crucially contributes to the criminal cause gathering evidence (eg in case of hit and
run traffic accidents homicides burgalaries rapes etc)
Analitical technic used in the laboratory allows the capitalization of those kind of microtraces although it
can be established a faithful correspondence with the facts that already took place
Icircn lumea ştiinţei criminalistice există interes major pentru interpretarea fibrelor ca dovadă şi astfel este
promovată şi ideea de cercetare icircn acest domeniu
Studiile referitoare la transferul şi persistenţa fibrelor sunt la fel de importante pentru a ajuta icircn
demonstrarea valorii de dovadă a fibrelor
De asemenea au fost efectuate şi studii cu privire la efectul condiţiilor de mediu (apă raze solare
icircngropare icircn sol acţiunea temperaturii ridicate etc) asupra fibrelor textile care pot duce la degradarea acestora
icircntr-o măsură mai mică sau mai mare
Prin valorificarea acestui gen de microurme cu ajutorul mijloacelor şi metodelor tehnico-ştiinţifice special
adaptate şi perfecţionate se poate stabili corespondenţa fidelă cu realitatea faptelor petrecute
Icircn acest context examinarea fibrelor textile utilizacircnd mijloace tehnice noi de examinare şi analiză
instrumentală se bucură de o importanţă majoră icircn cercetarea criminalistică pe plan mondial
Criminaliştii trebuie să urmărească pe parcursul cercetării la faţa locului nu numai fragmentele de
dimensiuni relativ mari de materiale textile ci mai ales microurmele de fibre invizibile cu ochiul liber icircn lumină
naturală care pot aduce contribuţii importante la soluţionarea cazurilor Asemenea probe minuscule pot fi
extrem de importante icircntr-o investigaţie deoarece dimensiunile mici şi foarte mici ale microurmelor fac ca
făptuitorul să nu sesizeze crearea acestora la faţa locului şi ca urmare să nu le poată altera intenţionat
Importanţa schimbului de microfibre textile este aceea că leagă un subiect de un obiect de o locaţie sau de alt
individ
Analiza probelor textile (fibre fire materiale textile) este importantă icircn criminalistică pentru că
furnizează informaţii utile icircn elucidarea unor cauze penale (omoruri morţi suspecte accidente rutiere violuri
etc)
170
Astfel se pot analiza fibre şi microfibre textile prelevate de pe obiectele (cuţit topor bacirctă lopată etc)
cu care s-au săvacircrşit infracţiunile de omor lovituri cauzatoare de moarte tentativă de omor de pe obiectele de
icircmbrăcăminte purtate de victimă sau suspect icircn momentul săvacircrşirii infracţiunii (tricou fes haină pantaloni
cămaşă mănuşi etc)
171
Vom prezenta icircn continuare cacircteva cauze penale de tentativă de omor şi distrugere precum şi de
ucidere din culpă şi părăsirea locului accidentului icircn urma cărora s-au stabilit corespondenţe icircntre probele de
natură textilă identificate la faţa locului şi probele de referinţă
1 Icircntr-o cauză de tentativă la omor şi distrugere prin incendiere persoana suspectă a folosit un
dispozitiv tip cocktail Molotov pentru a incendia casa victimei aceasta a fost distrusă parţial iar victima a suferit
arsuri pe o suprafaţă mare a corpului (foto nr 1 - 4)
172
Foto nr 1 - 4
Cu ocazia cercetării locului faptei s-a descoperit la exteriorul locuinţei sub fereastra spartă a casei
victimei un fragment de material textil roşu semicarbonizat
Un fragment de material textil de aceeaşi culoare (roşie) s-a ridicat dintr-o geantă din portbagajul
autoturismului persoanei cercetate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare
Examinările efectuate icircn laborator au demonstrat faptul că cele două fragmente de material textil roşu
litigiu respectiv comparaţie prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice (tipul materialului
modul de alcătuire şi torsiune al firelor natura şi nuanţa culorii fibrelor şi compoziţia chimică) - foto nr 5 - 12 şi
figurile nr 1 2
Foto nr 5 - proba icircn litigiu Foto nr 6 - proba de referinţă
(aspect macroscopic) (aspect macroscopic)
Foto nr 7 - aspect material textil Foto nr 8 - probă textilă de
icircn litigiu (aspect macroscopic) referinţă (aspect macroscopic)
173
Foto nr 9 - fibre textile icircn litigiu Foto nr 10 - fibre textile de referinţă
(aspect microscopic icircn lumină artificială)
Foto nr 11 - fibre textile icircn litigiu Foto nr 12 - fibre textile de comparaţie
(aspect microscopic icircn lumină polarizată)
Figura nr 1
174
Figura nr 2
2 Icircntr-o cauză de ucidere din culpă şi părăsirea locului accidentului fără icircncuviinţarea organelor de
poliţie persoana inculpată este găsită după cacircteva zile de la momentul producerii accidentului
Proba icircn litigiu este constituită din două fire textile de culoare albă cu o lungime de circa 3 cm fiecare (foto
nr 13) ridicate de pe capătul hulubei din partea stacircngă a atelajului hipo aparţinacircnd numitului MA Victima
accidentului numitul TA la momentul producerii acestuia era icircmbrăcat cu o cămaşă de culoare albă cu
dungi verticale de culoare roşie
Pentru probarea infracţiunii au fost necesare analize fizico-chimice ale probelor textile ridicate
din cacircmpul infracţiuniiccidentului soldat cu moartea victimei conducătorul auto părăseşte
Foto nr 13 - proba textilă
icircn litigiu (aspect macroscopic)
Proba de comparaţie (foto nr 14 - 15) pusă la dispoziţie este constituită dintr-o cămaşă bărbătească
albă cu macircneci scurte de culoare albă cu dungi verticale de diverse grosimi şi culori (roz roşu icircnchis şi bleu)
Pe toată suprafaţa cămăşii se evidenţiază urme materie de culoare brun-roşcat cu aspect de sacircnge
175
Foto nr 14 - 15 - cămaşa (faţă şi spate)
(aspect macroscopic)
Examinările microscopice icircn lumină artificială şi polarizată au evidenţiat că
- proba textilă icircn litigiu este constituită din două fire textile albe textile simple torsionate Z
multifibrilare formate din fibre textile naturale de provenienţă vegetală bumbac alb (icircn lumină artificială)
precum şi din fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester alb icircn lumină artificială
(foto nr 16 17)
Foto nr 16 17 - fibre textile icircn litigiu
(aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
- proba textilă de comparaţie este constituită dintr-o cămaşă albă cu dungi verticale de culoare roz
roşu icircnchis şi bleu Cămaşa este confecţionată dintr-un material textil tip ţesătură realizată din fire textile albe
roz roşu icircnchis şi bleu Firele textile albe sunt simple torsionate Z multifibrilare formate din fibre textile
naturale de provenienţă vegetală bumbac alb precum şi din fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri
sintetici tip poliester alb (foto nr 18 19)
176
Foto nr 18 19 - fibre textile de comparaţie
(aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Analiza prin spectroscopie de absorbţie icircn infraroşu cu un spectrometru FT-IR Tensor 27 tip Bruker a
fibrelor textile albe icircnaintate au demonstrat că spectrul fibrelor textile albe litigiucomparaţie au aceeaşi
conformaţie şi benzi de absorbţie dispuse la aceleaşi lungimi de undă cu spectrul fibrelor textile naturale de
provenienţă vegetală bumbac şi cu spectrul fibrelor textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip
poliester (figurile nr 3 4)
Figura nr 3
177
Figura nr 4
Examinarea comparativă a probelor textile puse la dispoziţie a evidenţiat faptul că cele două fire textile
albe icircn litigiu prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice (modul de alcătuire şi torsiune al
firului natura şi nuanţa culorii fibrelor compoziţia chimică) cu cele ale firelor textile albe utilizate la
confecţionarea cămăşii model de comparaţie pusă la dispoziţie (foto nr 20 21)
Foto nr 20 21 - fibre textile litigiucomparaţie
3 Icircntr-o cauză de ucidere din culpă şi părăsirea locului accidentului cercetat fiind numitul SIC şi
victimă CG organul de urmărire penală dispune efectuarea unei constatări criminalistice prin care să se
stabilească natura şi caracteristicile morfologice şi fizico-chimice ale probelor icircnaintate precum şi dacă probele
icircn litigiu prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice cu cele model de comparaţie provenite din
obiectul de icircmbrăcăminte care aparţine victimei
Proba textilă icircn litigiu este constituită din fragmente textile de culoare turcoaz şi fibre textile grena şi
albe (icircn lumină naturală) şi urme materie cu aspect de sol (foto nr 22) Icircn vederea efectuării analizelor ulterioare
s-a procedat la operaţia de detaşare a trei fragmente din materialele textile de culoare turcoaz grena şi alb
utilizate la confecţionarea gecii puse la dispoziţie care apoi au fost curăţate prin spălare cu detergent icircn scopul
icircnlăturării impurităţilor (foto nr 23 - 25)
178
Foto nr 22 - proba textilă icircn litigiu
(aspect macroscopic)
Foto nr 23 -25 - proba textilă icircn litigiu (aspect macroscopic)
Proba textilă de comparaţie (foto nr 26 - 27) este reprezentată de o bucată dintr-o geacă de culoare
turcoaz care prezintă urme materie cu aspect de sol şi urme de deteriorare Bucata de geacă pusă la dispoziţie
reprezintă un rest din macircneca gecii un fermoar lateral şi o porţiune din fermoarul metalic dispus pe faţa gecii
folosit ca sistem de icircnchidere al acesteia
La partea exterioară geaca este confecţionată dintr-un material textil de culoare turcoaz (icircn lumină
naturală) la interior aceasta prezintă un material de umplutură alb şi o căptuşeală de culoare grena (icircn lumină
naturală)
Icircn vederea efectuării analizelor ulterioare s-a procedat la operaţia de detaşare a trei fragmente din
materialele textile de culoare turcoaz grena şi alb utilizate la confecţionarea gecii puse la dispoziţie care apoi au
fost curăţate prin spălare cu detergent icircn scopul icircnlăturării impurităţilor (foto nr 28 - 30)
179
Foto nr 26 27 - proba de comparaţie (aspect macroscopic)
Foto nr 28 - 30 - probe textile de comparaţie (aspect macroscopic)
Examinarea microscopică a probelor textile puse la dispoziţie a evidențiat că
Proba textilă icircn litigiu este constituită din fragmente textile de culoare turcoaz şi fibre textile de
culoare grena şi alb
Fragmentele textile de culoare turcoaz (foto nr 31) sunt materiale textile tip ţesătură cu raport de
legătură 22 realizate din fire textile de urzeală şi de bătătură asemănătoare icircntre ele firele textile sunt simple
multifibrilare torsionate S şi sunt alcătuite din fibre textile naturale de origine vegetală bumbac de culoare
turcoaz deschis (icircn lumină artificială) şi fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester
de culoare turcoaz deschis (icircn lumină artificială) - foto nr 32 33
Fibrele textile de culoare grena (foto nr 34) sunt alcătuite din fibre textile naturale de origine vegetală
bumbac de culoare grena deschis (icircn lumină artificială) şi fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri
sintetici tip poliester de culoare grena deschis (icircn lumină artificială) - foto nr 35 36
Fibrele textile albe (foto nr 37) sunt obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester alb (icircn
lumină artificială) - foto nr 38 39
180
Foto nr 31 - aspect ţesătură Foto nr 32 33 - fibre textile turcoaz icircn litigiu
turcoaz litigiu (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Foto nr 34 - aspect fibre Foto nr 35 36 - fibre textile grena icircn litigiu
grena litigiu (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
181
Foto nr 37 - aspect fibre Foto nr 38 39 - fibre textile albe icircn litigiu
albe litigiu (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Proba textilă de comparaţie este constituită dintr-o bucată dintr-o geacă Aceasta este confecţionată
dintr-un material textil de culoare turcoaz la partea interioară se evidenţiază căptuşeală de culoare grena şi un
material de umplutură albă
Materialul textil de culoare turcoaz (foto nr 40) este o ţesătură cu raport de legătură 22 realizat din
fire textile de urzeală şi de bătătură asemănătoare icircntre ele firele textile sunt simple multifibrilare torsionate S
şi sunt alcătuite din fibre textile naturale de origine vegetală bumbac de culoare turcoaz deschis (icircn lumină
artificială) şi fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester de culoare turcoaz deschis
(icircn lumină artificială) - foto nr 41 42
Materialul textil de culoare grena (foto nr 43) este o ţesătură cu raport de legătură 22 realizat din fire
textile de urzeală şi de bătătură asemănătoare icircntre ele firele textile sunt simple multifibrilare torsionate S şi
sunt alcătuite din fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester de culoare grena
deschis (icircn lumină artificială) - foto nr 44 45
Materialul textil alb de umplutură (foto nr 46) este realizat din fibre textile obţinute pe cale chimică din
polimeri sintetici tip poliester alb - foto nr 47 48
182
Foto nr 40 - aspect ţesătură Foto nr 41 42 - fibre textile turcoaz de comparaţie
turcoaz comparaţie (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Foto nr 43 - aspect ţesătură Foto nr 44 45 - fibre textile grena de comparaţie
grena comparaţie (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
183
Foto nr 46 - aspect fibre Foto nr 47 48 - fibre textile albe de comparaţie
albe comparaţie (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Fibre textile de culoare turcoaz grena şi alb extrase din probele litigiu şi de comparaţie au fost analizate
prin spectroscopie de absorbţie icircn infraroşu si s-a constatat că spectrul fibrelor textile de culoare turcoaz şi grena
icircn litigiucomparaţie are aceeaşi conformaţie şi benzi de absorbţie dispuse la aceleaşi lungimi de undă cu spectrul
fibrelor textile naturale de provenienţă vegetală bumbac şi spectrul fibrelor textile obţinute pe cale chimică din
polimeri sintetici tip poliester (figurile nr 5 - 8) iar spectrul fibrelor textile albe icircn litigiucomparaţie are aceeaşi
conformaţie şi benzi de absorbţie dispuse la aceleaşi lungimi de undă cu spectrul fibrelor textile obţinute pe cale
chimică din polimeri sintetici tip poliester (figura nr 9 10)
Figura nr 5
184
Figura nr 6
Figura nr 7
Figura nr 8
185
Figura nr 9
Figura nr 10
Pentru examinarea nuanţei culorii fibre textile de culoare turcoaz şi grena din probele icircn litigiu şi de
comparaţie au fost analizate prin spectrofotometrie UV-VIS constatăndu-se că spectrele acestora au aceeaşi
configuraţie (figurile nr 11 12)
Figura nr 11
186
Figura nr 12
Icircn concluzie s-a stabilit că
Proba textilă icircn litigiu ridicată din partea din spate a semiremorcii şi constituită din fragmente de
material textil tip ţesătură de culoare turcoaz (fibre de bumbac şi poliester) fibre textile grena (fibre de bumbac
şi poliester) şi fibre textile albe (fibre de poliester) prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice
(tipul materialului modul de alcătuire şi torsiune al firelor natura şi nuanţa culorii fibrelor compoziţia chimică)
cu proba textilă de comparaţie (bucată din geaca verde a victimei CG confecţionată dintr-un material textil tip
ţesătură de culoare turcoaz (fibre de bumbac şi poliester) din căptuşeala gecii - material textil tip ţesătură de
culoare grena (bumbac şi poliester) şi din materialul de umplutură realizat din fibre textile albe (poliester) - foto
nr 49 - 51
Foto nr 49 50 51 - fibre textile turcoazgrenaalbe litigiucomparaţie
Ştiinţă icircn continuu progres Criminalistica şi-a dezvoltat şi diversificat posibilităţile de exploatare a urmelor
şi microurmelor textile icircn scopul aflării adevărului utilizacircnd mijloace tehnice noi de examinare şi analiză
instrumentală
187
Bibliografie
1 M Ghimbu E Iacobeanu Studiul Materiilor Prime Textile Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică
1973
2 Ştefănescu E Tipurile proprietăţiile şi domeniile de utilizare a firelor poliesterice icircn industria textilă
Nr 1 1962
3 Eugen Falniţă MerceologieTimişoara Editura Mirton 1998
4 Marchis şa Structura şi proiectarea ţesăturilor Bucureşti Editura tehnică 1964
188
TRUSA CRIMINALISTICA PENTRU MARCARE model bdquoTCMrdquo
Nicolae Meseşan
Inventator
Constienti de afirmatia conform căreia criminalistica este ştiinţa care aflata icircntr-un
continuu progres pune la icircndemacircna instanţelor mijloace noi pentru aflarea adevărului rdquo
specialistii in cercetarea criminalistică pasionaţi de evoluţia şi progresul tehnologiei in acest
domeniu au căutat permanent să aduca inovaţii sau să promoveze invenţii care să uşureze
activitatea de cercetare criminalistică dar mai ales să-i aducă valenţe calitative prin
creşterea acurateţei probelor puse la dispoziţia instanţelor de judecată pe baza cărora sa fie
pronunţate hotarari juste fără erori judiciare
Este cunoscut faptul ca printre activităţile importante care contribuie la realizarea
scopului procesului penal icircn vederea stabilirii adevărului un loc esenţial il ocupă cercetarea
la faţa locului Prin complexitatea sa cercetarea la faţa locului impune folosirea unei game
variate de mijloace tehnico-ştiinţifice care formează completul noii bdquoTRUSE
CRIMINALISTICE PENTRU MARCARErdquo
Alături de instrumentarul bdquouzualrdquo care compunea acestă trusă criminalistică pentru
marcarea locului şi efectuarea de măsurători suntem incantati sa va prezentăm in premieră
absolută instrumentele de cercetare inovatoare care au făcut şi obiectul unor brevete de
inventie personale
Aceste instrumente proiectate si realizate după brevetele mele de invenţie sunt
bdquoDispozitiv multifuncţional de masurare si fixare a distanţelor cu banda decimetricărdquo bdquoJeton
piramidal pliabil pentru evidenţierea in teren a punctelor cardinalerdquo şi bdquoMes-Event metru
tridimensional pliabilrdquo
Aceste idei ca şi altele aflate in diferite faze de proiectare şi executie s-au
nascut dintr-o practică de peste 18 ani ca tehnician criminalist icircn cadrul Parchetului de pe
lacircngă Tribunalul Bihor unde m-am confruntat cu multiple probleme şi dificultaţi icircntacircmpinate
in teren icircn timpul cercetării la faţa locului folosind un instrumentar invechit fapt ce m-a
provocat să studiez posibilitatea de a-i aduce acestuia icircmbunătăţiri de ordin practic tehnic
dar mai ales (multi)funcţional
E ştiut faptul că mare parte din invenţii sunt brevetate dar sfarşesc intr-un sertar
ramanand doar nişte idei apreciate public nepuse insa niciodată in practică
Unele dintre acestea sunt bdquoreinventaterdquo cine ştie unde in lume surprinzand insuşi
inventatorul lor care traieşte astfel o dublă frustrare
Atunci insă cand pasiunea inventatorului intalneşte pragmatismul antreprenorului
simbioza acestora crează contextul succesului ambelor părti
Asa s-a intamplat in cazul de fată cand după 5 ani de la primirea brevetului in
perseverenţa de a-mi vedea ideile aplicate in practica criminalisticii am găsit persoana
189
potrivită decisă să se implice cu eforturile investiţionale aferente icircn realizarea şi
promovarea invenţilor mele
Este vorba despre compania EVENT JUST din Bucureşti al cărei reprezentant este
d-l Viorel Cărbunaru o societate cu peste 20 de ani de experienţă in domeniul producţiei de
aparatură de control al autenticităţii documentelor şi in cel al producţiei si distributiei de
materiale de cercetare criminalistică care a pus in practică acest model de trusă de
cercetare criminalistică echipată cu instrumentarul inovator amintit mai sus realizand
prototipul pe care vi-l prezentam in continuare utilizand materiale si tehnici de producţie
dintre cele mai moderne
Suntem convinşi că aceste noutăţi vor trezi interesul specialiştilor in domeniu dar mai
ales al persoanelor cu funcţii de decizie din instituţiile de profil (MAI Parchetele Judetene
DNA etc) care sperăm ne vor icircncuraja şi sustine in promovarea lor contribuind astfel la
creşterea prestigiului criminalisticii romacircneşti icircn lume
Nu am fi reuşit sa realizam acest proiect fara ajutorul d-lui profesor Vasile Lăpădusi
secretarul general al Asociaţiei Criminaliştilor din Romacircnia al colectivului de criminalişti din
cadrul Parchetului de pe lacircngă Tribunalul Bihor al celui din cadrul Serviciului de
Criminalistica al IPJ Bihor si al echipei de proiect a companiei EVENT JUST
Tuturor le adresam mulţumirile noastre
mesesannicolaeyahoocom
190
1 DISPOZITIV ELECTRONIC CU LASER
PENTRU STABILIREA DISTANTELOR
IcircN TEREN (BOSCH)
caracteristici tehnice
- efectuarea măsurătorilor de la 005 m
la 250 m
- precizia de măsurare +- 1 mm
- permite stocarea icircn memorie a minim
ultimelor 10 măsurători efectuate
2 SET DE NUMERE (DE LA 1 LA 10)
SET DE LITERE DE LA A LA Z
destinaţie marcarea şi numerotarea
urmelor şi mijloacelor materiale de probă
descoperite cu ocazia cercetării la faţa
locului icircn scopul individualizării şi fixării
fotografice a acestora
3 STEGULETE CU TIJĂ METALICĂ
destinatie fixarea prin macrofotografiere
a pozitiei obiectelor şi mijloacelor
materiale de probă
4 Folie adeziva cu unitate de măsură milimetrica şi etalon centimetric ndash sub forma de rola cu lăţimea de 25 mm şi lungimea de 6 m (lungime echivalenta cu cea a 2 benzi cu lungimea de 3 m fiecare) - este inscriptionata in culori contrastante de tip alb-negru repetitiv in mm cm pe o latura (0 - 305 cm) si inch pe cealalta (0-12rdquo) si alternativ albnegru in segmente dreptunghiulare cu unitate centimetrica inch oferind o mai bună vizualizare icircn fotografierea la distanță
191
5 RIGLE unghiulare
destinaţie unităţi metrice etalon pentru
realizarea măsurătorilor la faţa locului şi
pentru fixarea prin macrofotografiere a
urmelor obiectelor şi mijloacelor materiale de
probă
date tehnice
-confecţionate din material plastic magnetic
nemagnetic
6 Cretă pentru marcaje
7 Raportor bdquoJouanelrdquo pentru masurarea
inclinatiilor prin indicarea unghiurilor (0-90
grade) si a pantelor ()
8 Cariocă tip marker permanent
9 CREION mecanic
10 Marker florescent vizibil in UV 365 nm
(culorile galben si rosu)
11 Busola
12 Cantar cu afisaj digital (10 gr-50 Kg)
192
13 Termometru digital non-contact
14 Lanternă de mana tehnologie LED pentru
iluminare pe timp de noapte cu 2 (doi) acumulatori reincarcabili (unul necesar functionarii cel de-al doilea de rezerva) avand o putere luminoasa de minim 800 de lumeni Caracteristici tehnice
- -Alimentare Acumulator 4800mAh (inclus) sau 3x baterii AAA (nu sunt incluse) -Moduri de iluminare 5 (Puternic gt Mediu gt Slab gt Intermitent lent gt SOS-Intermitent rapid) -Culoare Negru -Corpul lanternei Aliaj de aluminiu -Lumens minim 800 -Autonomie 2 ore -Dimensiuni (cm) 133 x 34 x 34 -Greutate (g) 125g Kitul include bull Lanterna bull Snur (13cm) bull Acumulator 18650 capacitate 4800 mAh bull Adaptor pentru 3 baterii AAA bull Incarcator priza 220 V 50 Hz
Acumulator de rezerva cu capacitatea de 3400 mAh Li-Ion
15 Jeton piramidal pliabil prevazut cu busola
incriptionat pe ambele fete cu punctele
cardinale in culori contrastante alb-negru
pentru orientarea in teren
Destinatie orientarea in teren in
scopul fixarii prin macrofotografiere a pozitiei
obiectelor si mijloacelor materiale de proba
fata de punctele cardinale
Caracteristici tehnice
Confectionat din material plastic
flexibil cu grosimea de 08 mm
formand in pozitia de lucru (depliat) o
193
priramida patrata dreapta cu fetele
laterale inscriptionate cu punctele
cardinale
Cu posibilitatea de montare in teren
pe doua fete in culori contrastante
alb-negru inscriptionate prin
serigrafiere cu punctele cardinale si
cifra bdquo0rdquo de culoare alba pe fond
negru pe o fata respectiv negru pe
fond alb pe cealalta fata in functie de
luminozitatea din momentul cercetarii
la fata locului pentru obtinerea unor
imagini relevante prin fotografiere
In pozitia bdquodepliatrdquo in varful piramidei
formate se fixeaza o busola care
face parte din competul trusei
necesara orientarii jetonului conform
punctelor cardinale indicate de
aceasta
16 Aparat foto profesional model Nikon D3200 cu
obiectiv 18-105 VR AF-s DX si blitz Metz Mecablitz 36 AF-5
17 Geanta din material polimorf ABS rigida
culoare neagră cu rama din aluminiu eloxat 2 balamale anticorozive doua icircncuietori din metal micircner pliabil dimensiuni 46 x 355 x 195 cm prevăzută cu sisteme de fixare icircn cordeline elastice si buzunare pentru documente
194
18 DISPOZITIV MULTIFUNCTIONAL CU
BANDĂ DECIMETRICĂ Destinatie ndash utilizarea ca reper metric in fotografiile judiciare efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului Caracteristici tehnice
banda este confectionata din material plastic flexibil neelastic prevazuta la capatul bdquozerordquo cu o piesa metalica grea care asigura fixarea capatului benzii pe suprafata cercetata in pozitia de lucru necesara fotografierii evitand astfel modificarea pozitiei benzii la tensionarea acesteia sau la rafalele de vant
are lungimea de 15 m latimea de 10 cm si grosimea de 08 mm
este marcata centimetric si decimetric sub forma unor patrate avand laturile cu dimensiunea corespunzatoare acestor unitati de lungime si inscriptionata dimensional centimetric (din 10 in 10 pe lungimea fiecarui metru de banda) si metric de la 1m la 15 m pe toata lungimea benzii pe ambele fete alternativ in culori contrastante galben ndash negru pe o fata respectiv galben-rosu pe cealalta fata asigurand contrastul optim necesar fotografierii pozitiei victimelor si al vehiculelor implicate in producerea accidentelor in functie de luminozitate si culoarea suprafetei pe care se face
195
cercetarea la fata locului marcajele galben-negru respectiv
galben-rosu sunt realizate prin vopsire iar depunerea culorilor este uniformă
aticirct materialul plastic cicirct şi marcajele au rezistenţă ridicată la acţiuni fizice mecanice şi chimice rezistenţă ridicată la uzură şi nu icircşi modifica caracteristicile icircn plaja de temperatură -15degC+45degC
substanţele chimice utilizate pentru realizarea materialului plastic şi a marcajelor nu necesita condiţii speciale de depozitare şi manipulare şi nu sunt toxice
banda este fixata pe un tambur intr-o carcasa de ABS prevazuta cu sistem de rulare derulare cu manivela si cu un dispozitiv special de curatare si dezinfectare constituit din doua benzi autoadezive paralelipipedice de burete elastic cu dimensiunile de 100x30x30 mm prevazute fiecare pe suprafetele situate de o parte si de alta a fantei de iesire din carcasa a benzii decimetrice cu absorbante autoadezive pe care se aplica un dezinfectant recomadat a fi schimbate dupa fiecare cilcu de utilizare a benzii se asigura astfel atat derularea rapida a benzii pe suprafata cercetata dar mai ales rularea acesteia in carcasa in conditii igienice fara urme de praf umezeala sau substante contaminatoare dupa efectuarea cercetarii la fata locului
dispozitivul este prevazut la baza cu un sistem de magneti puternici care permit fixarea acestuia pe repere metalice aflate la fata locului (capota autovehicule implicate in accidentele rutiere diverse obiecte metalice fixe) asigurand derularea benzii de catre un singur operator dar mai ales stabilitatea capatului benzii
196
dispozitivului i se pot atasa urmatoarele elemente din completul trusei abslolut necesare cercetarii la fata locului
- lanterna cu led fixata prin intermediul unui colier de cauciuc
- Dispozitiv electronic cu laser pentru realizarea masuratorilor rapide si de precizie la distante curpinse intre 50 mm si 250 m in linie dreapta cu stocarea in memorie a minim ultimelor 10 masuratori efectuate este prevazut cu sticla de nivel pentru determinarea planeitatii
- cantar digital cu posibilitatea de masurare a sarcinilor cuprinse intre 100 g si 50 kg cu o precizie de 50 g
- termometru noncontact pentru determinarea temperaturii corpului uman a victimelor sau a altor surse termice relevante in cercetarea la fata locului
- declimetru (raportor) pentru masurarea planeitatii si a inclinatiilor prin indicarea unghiurilor (0-90 grade) si a pantelor ()
197
19 bdquoMES-EVENTrdquo METRU tridimensional
pliabil
Destinatie
Utilizat ca reper (centi)metric in fotografiile judiciare efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului si in medicina legala pentru determinarea dimensiunii urmelor agresiunilor cauzatoare de ranirea sau decesul victimei
Caracteristici tehnice
Consta in trei benzi gradate
milimetric si centimetric cu
lungimea de 50 de cm fiecare
montate pe un maner doua din
aceste benzi formand un sistem
pozitiv de coordonate carteziene
iar cea de-a treia formand abscisa
bdquonegativardquo a sistemului de
coordonate reprezentat de
primele doua benzi avand
originea la capatul opus celei al
sistemului de coordonate
carteziene format de primele
doua
Este un sistem de masurare
inovator destinat determinarii si
fotografierii dimensiunilor reale
ale subiectului cercetat (corp
delict plaga etc) in prima etapa
citindu-se simultan lungimea si
latimea acestuia prin incadrarea
sa tangentiala intre benzile
gradate ce formeaza sistemul
pozitiv de coordonate carteziene
iar in etapa a doua dupa caz
citindu-se inaltimea (sau
adancimea) subiectului cercetat
utilizand cea de-a treia banda
gradata cu originea libera
Benzile sunt flexibile fiind
confectionate dintr-un otel special
tratat anticoroziv vopsit in
culoarea alba si inscriptionat
milimetric si centimetric in
culoarea neagra asigurand un
198
contrasta optim la fotografiere
Benzile sunt pliabile extensibile la
lungimea dorita in functie de
dimensiunea subiectului cercetat
extinzandu-se prin derulare in
pozitia bdquodepliatrdquo impingand usor
capetelor benzilor care formeaza
fiecare un modul de cercuri
concentrice pana la lungimea
dorita respectiv strangandu-se
prin rulare in pozitia bdquopliatrdquo prin
impingerea capatului liber al
fiecarei benzi aceasta
autoblocandu-se la rularea
completa
Benzile raman ferm fixe in pozitia
dorita pliat depliat datorita
preformatarii speciale a otelului
din care sunt confectionate
20 RULETĂ metalicandash 30m
21 Ruleta metalică -5m
22 METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN
LEMN
destinaţie utilizarea ca reper metric icircn
fotografiile judiciare efectuate cu ocazia
cercetării la faţa locului
caracteristici tehnice
- lungimea totală icircn poziţia depliat este
de 3 m
- prezinta marcaje milimetrice si
centimetrice pe ambele laturi si decimetrice
alternativ icircn culorile alb negru pe o singura
latura
199
C O M U N I C A R E
Pentru Conferinţa Internaţională de
Criminalistică cu tema bdquoInvestigarea Criminalistică
a Infracţiunilor Financiar ndash Bancare din 27 ndash 28102015
INVESTIGAREA INFRACŢIUNII DE bdquoSPĂLARE A BANILORrdquo
PROVENIŢI DIN ACTIVITĂŢI ILICITE
Lector univ Dr DRĂGHICI CONSTANTIN
Academia de Poliţie bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo
Abstract
Key words
Abstract Communication presents issues concerning the concept of money laundering proceeds
of crime and the stages of money laundering
Keywords The term money laundering placement financial institutions transfer black market
stockbrokers integration
ASPECTE INTRODUCTIVE
Termenul de bdquospălare a banilorrdquo icircşi are originea conform afirmaţiilor unor analişti judiciari icircn anii
1920 cacircnd comercianţi de succes ai vremii ca Al Capone şi Bugsy Moran au deschis spălătorii icircn Chicago pentru
a-şi spăla bdquobanii murdarirdquo Icircn zilele noastre acestui scop icirci servesc restaurantele fast-food cazinourile şi alte
tipuri de societăţi comerciale care au la bază operaţiunile cu numerar
S-ar putea obiecta că denumirea de bdquospălare a banilorrdquo nu exprimă diversitatea şi complexitatea actelor
prin care o persoană icircşi ia măsuri să dea o aparenţă de legalitate valorilor obţinute prin infracţiune spre a le pune
mai uşor icircn circulaţie Această terminologie are mai mult un caracter metaforic deoarece icircn fapt activitatea
respectivă nu se desfăşoară numai sub forma spălării banilor lichizi ci şi a obiectelor (bunuri mobile şi imobile) a
actelor juridice şi a drepturilor asupra bunurilor icircn general asupra oricărei valori care prezintă un interes
economic şi care provine din infracţiune valori pe care făptuitorul are interesul să le ascundă sau să le
convertească icircn alte valori pentru a şterge urmele provenienţei lor ilicite şi a putea fi puse icircn circulaţie cu o
aparenţă de legalitate
Scopul procesului de spălare a banilor este acela de a face ca fondurile derivate sau asociate cu o
activitate ilicită să pară legale Necesitatea de a recicla banii izvorăşte din dorinţa de a ascunde o activitate
infracţională Icircn cadrul activităţilor infracţionale numerarul este principalul mijloc de schimb Organizaţiile de
infractori trebuie să convertească numerarul icircn sine icircn forme mai uşor de macircnuit şi transferat Pentru a desăvacircrşi
apoi schema de reciclare a banilor icircn scopul ascunderii adevăratei provenienţe a acestora şi a dreptului de
proprietate asupra profiturilor veniturie trebuia să fie bdquospălaterdquo fără a lăsa nici o urmă detectabilă
Strategiile de spălare a banilor includ tranzacţii care prin volum sunt foarte profitabile şi deci atractive
pentru instituţiile fincnciare legale Spălarea banilor orientează sumele dintr-o economice ilegală şi le plasează icircn
investiţii binevenite icircn economia legală
Noţiunea de spălare a banilor presupune existenţa unei alte infracţiuni generatoare de bani murdari
(infracţiune primară) şi constă icircn orice act care are legătură cu veniturile provenite din acea infracţiune primară
Pornind de la aceste considerente bdquospălarea banilorrdquo o putem defini ca bdquoorice activitate de ascundere
disimulare achiziţie posesie folosire investire mişcare păstrare sau transfer de proprietate căreia legea
icirci conferă icircn mod expres statutul de infracţiune şi care se referă la cacircştigurile provenite din alte
infracţiuni (jocuri de noroc prostituţie extorcări vacircnzări internaţionale de artă trafic de stupefiante trafic de
persoane etc
Spălarea banilor este o activitate ilicită exercitată de un mare număr de prestatori de servicii financiare
instalaţi icircn paradisurile financiare gata să răspundă la solicitările clienţilor Sistemul financiar mondial este
impregnat de caracteristici care furnizează spălarea banilor profitacircnd de facilităţile de accesare şi capacitatea de
a plasa rapid banii icircn sistem cu minim de formalităţi şi de control
Esenţa fenomenului de spălare a banilor o reprezintă ascunderea adevăratei provenienţe a produsului
financiar şi a adevăratei identităţi a indivizilor şi grupurilor criminale care beneficiază de marile operaţiuni de
200
spălare a banilor proveniţi din activităţi ilicite Pentru realizarea acestor obiective au fost create societăţile ceran
domiciliate icircn paradisurile fiscale
Icircntr-o lucrare de referinţă a unui autor francez sunt prezentate patru mari categorii de societăţi ceran
a) Societăţile de faţadă care desfăşoară activităţi industriale comerciale sau financiare şi care au
clienţi tradiţionali Fondurile de care dispun acestea pot fi foarte uşor amestecate cu cele care
provin din activităţi infracţionale
b) Societăţile fantomă sunt entităţi care au o existenţă reală fiind societăţi fictive al căror nume şi
coordonate false figurează pe documentele fabricate pentru nevoile operaţiunilor şi schemelor de
spălare a banilor
c) Societăţile de domiciliu folosite icircn schemele ce vizează ascunderea identităţii beneficiarilor
efectivi ai unor operaţiuni de spălare a banilor Sunt denumite şi societăţi off-shore
d) Societăţi gata să funcţioneze interesate de spălătorii de bani care doresc să le achiziţioneze
2 ETAPELE PROCESULUI DE SPĂLARE A BANILOR
Icircn literatura de specialitate s-a demonstrat că procedeele folosite icircn vederea spălării banilor şi a punerii
icircn circulaţie a valorilor aşa zis curate parcurg trei etape (plasarea valorilor stratificarea şi integrarea acestora) şi
presupun deseori elemente de extraneitate fie printr-o entitate fizică sau juridică comercială fie printr-o
instituţie financiară
Cele trei etape de bază pot avea loc fie sub formă de faze separate şi distincte fie simultan sau prin
suprapunere
Uneori cele trei etape ale spălării banilor sunt prezentate cu denumiri mai plastice precum
Prespălarea adică convertirea banilor murdari icircn bani curaţi
Spălarea principală conversia banilor icircn intrări contabile
Uscarea (reciclarea) folosirea banilor pentru a obţine profit
21 Plasarea
Plasarea prespune deplasarea fizică a profiturilor icircn numerar Acest lucru este necesar pentru a separa
fondurile obţinute ilicit de sursa lor Necesitatea plasării derivă din faptul că este posibilă supravegherea de către
organele de aplicare a legii a surselor de obţinere ilicită a numerarului şi ca o măsură de prevedere infractorii
trebuie să transporte numerarul obţinut ilicit icircn sfera spaţiului controlat pentru a nu putea fi depistat şi eventual
conficat
Plasarea masei de profituri icircn numerar se poate face prin mai multe metode şi instituţii printre care
enumerăm instituţii financiare tradiţionale instituţii netradiţionale comerţul cu amănuntul transferul extern al
fondurilor
Această fază a procesului de spălare a banilor este cea mai vulnerabilă deoarece implică colectarea şi
manevrarea unei imense cantităţi icircn numerar pacircnă şi depunerea icircn bancă este greu de evitat lăsarea unor urme
detectabile
Pornind de la contatarea că prin legile de combatere a fenomenului de spălare a banilor s-a
instituit obligativitatea raportării tranyacţiilor de depunere şi retragere de numerar peste o
anumită limită prin instituţiile financiare tradiţionale (bănci comerciale asociaţii de
economii şi icircmprumuturi uniunile de credit) se caută să se plaseze numerarul utilizacircnd metode
precum
Structurarea (fragmentarea) operaţiunilor icircn numerar icircn scopul evitării raportării tranzacţiei
prin divizarea operaţiunilor sub nivelul minim de raportare
Folosirea inadecvată a listelor de excepţii prin care unele categorii de operaţii cu numerar sunt
exceptate de la raportare Uşurinţa cu care instituţiile financiare acordă aceste excepţii
unilaterale oferă reciclatorilor de fonduri posibilitatea de a evita urmele documentare icircn
vederea unui control asupra tranzacţiilor efectuate de ei cu numerar
Complicitatea bancară poate fi o cauză a reciclării mai ales atunci cacircnd instituţiile financiare
sunt efectiv controlate de infractori
Executarea unor false documente de raportare pentru a legitima numerarul generat
Depunerile de profituri ilegale icircn bănci corespondente pot fi prezentate ca transferuri de la
bancă la bancă Această metodă oferă reciclatorilor posibilitatea de a deplasa cantităţi deosebit
de mari de bani creacircnd urme documentare care nu atestă realitatea
Folosirea instituţiilor financiare netradiţionale icircn procesul de plasare a fondurilor Icircn
categoria acestor instituţii intră birourile de schimb valutar societăţile de valori mobiliare
bursele de mărfuri cazinourile serviciile de icircncasare a cecurilor serviciile rapide de
transmitere de fonduri etc Metodele utilizate de reciclatori icircn cazul instituţiilor financiare
netradiţionale sunt aproximativ aceleaşi cu cele folosite icircn instituţiile financiare tradiţionale
Deşi funcţia legitimă a birourilor de schimb este de a efectua schimburi dintr-o valută icircn alta ele oferă
numeroase alte servicii financiare precum vacircnzarea de mandate de plată şi cecuri de casă transferuri electronice
de fonduri schimbul de devize pentru cecuri şi efectuarea de plăţi pentru clienţi din conturile casei de schimb
201
Toate aceste activităţi pot oferi un paravan eficient pentru tranzacţiile ilicite Din fericire icircn Romacircnia
casele de schimb au conform reglementărilor legale un singur obiect de activitate şi anume schimbul valutar
Ele nu pot să efectueaze alt gen de operaţiuni financiare Aceasta nu icircnseamnă că prin casele de schimb valutar
nu se pot plasa fonduri ilicite Metoda cea mai des uzitată o constituie efectuarea schimbului valutar fără
icircntocmirea documentelor de schimb valutar ori violarea memoriei calculatorului electronic pentru a nu se mai
putea reconstitui şirul de tranzacţii efectuate
Utilizacircnd o astfel de manevră frauduloasă amabele părţi sunt icircn cacircştig icircn sensul că pe de o parte
reciclatorul scapă de o mare cantitate de lei intracircnd icircn posesia unei cantităţi mai mici de bancnote străine iar pe
de altă parte biroul de schimb valutar consimte la acest procedeu evitacircnd declararea veniturilor din asemenea
operaţiuni
Agenţiile rapide de trasmitere a fondurilor sunt utilizate pentru transferarea fondurilor pe plan intern
sau internaţional prin mijloace electronice cecuri curieri fax reţele de computere sau alte metode Funcţia
ilegitimă a acestor operaţii este de a deplasa bani icircn străinătate menţinacircnd un văl de anonimat asupra
operaţiunilor respective
Legat de asemenea operaţii experţii specializaţi icircn combaterea spălării banilor au ridicat problema
sistemelor paralele de remitere de fonduri Faptul că valoarea banilor poate fi deplasată dintr-un loc icircn altul
deseori fără deplasarea fizică a monedelor constituie una din principalele caracteristici ale acestor sisteme ndash
caracteristică icircmpărţită cu serviciile bancare clasice sau serviciile de corespondent bancar Expansiunea acestor
sisteme către noi domenii este datorată icircn parte imigrării
Aceste sisteme sigure şi mai puţin costisitoare decacirct băncile tradiţionale au servit uneori la
contracararea politicii de control al schimburilor valutare
Principalele sisteme paralele de remitere de fonduri sunt
Piaţa neagră de transfer utilizată pentru reglarea plăţilor pentru traficul de narcotice din
America Latină către Statele Unite ale Americii şi Europa
Sistemul hawala sau hundi este utilizat pentru transferul fondurilor icircn Asia de Sud (prin acest
sistem fondurile sunt transferate icircntre diferiţi curieri care stracircng fondurile pe de o parte şi alţi
curieri care distribuie fondurile de cealaltă parte sistemul se bazează pe relaţii de icircncredere
dacă la un anumit termen plăţile nu mai sunt echilibrate icircntre hawalezi soldul este reglat
printr-o remitere de fonduri reciprocă manipularea de facturi comerciale contrabanda cu aur şi
pietre preţioase sistemul bancar tradiţional sau o mişcare fizică de bancnote)
Sistemul chinezesc sau est-asiatic (asemănător cu sistemul hawala) Aceste agenţii de plăţi
paralele facturează de obicei mai puţine cheltuieli clienţilor decacirct băncile Icircn plus ele nu
conservă registre detaliate ale tranzacţiilor nu solicită identitatea din partea clienţilor nu
efectuează un control cu privire la antecedentele clienţilor şi nu sesizează tranzacţiile suspecte
autorităţilor Aceste servicii sunt foarte atractive pentru indivizii care caută să disimuleze
originea sau destinaţia fondurilor
Cazinourile Datorită faptului că jocurile de noroc sunt practici acceptate activitatea ilegală
poate fi cu uşurinţă deghizată prin amalgamarea fondurilor ilegale cu cele legale Jocurile de
noroc sunt activităţi desfăşurate cu numerar oferind participanţilor totală oscuritate şi
anonimat
Cazinourile oferă o icircntreagă gamă de tranzacţii financiare cu ajutorul cărora fondurile
icircn numerar pot fi convertite cu uşurinţă Iată un exemplu icircn acest sens un jucător depune o
imensă sumă de bani icircn numerar la casa cazinoului fie icircn păstrare fie cumpăracircnd jetoane de
joc ulterior cere retragerea sumei depuse spre păstrare ori răscumpărarea jetoanelor nefolosite
ori chiar rezultate din cacircştig dar sub altă formă decacirct numerarul (cecuri credite mandate
transferuri electronice etc)
Comercianţii de bunuri de folosinţă icircndelungată de mare valoare (automobile avioane
iahturi bunuri imobiliare bunuri de lux) sunt adesea folosiţi de reciclatori pentru a schimba
numerarul icircn bunuri care ies mai puţin icircn evidenţă Icircn aceleaşi timp aceste bunuri sunt folosite
pentru un trai luxos iar adesea ele sunt revacircndute pentru a obţine de data aceasta numerar cu o
origine relativ licită
Agenţii de bursă (de valori sau de mărfuri) pot fi uşor manipulaţi de reciclatori prin oferirea
unor avantaje evidente icircn vederea utilizării numerarului pentru achiziţionarea de acţiuni sau de
mărfuri cu evitarea procedurilor legale de raportare a tranzacţiilor cu numerar
Companiile de asigurări pot fi utilizate de reciclatori avacircnd icircn vedere că acestea utilizează icircn
mod curent sume mari icircn numerar pentru plăţi respectiv icircncasări
Amestecarea fondurilor obţinute dintr-o afacere legală cu cele obţinute din afaceri ilicite
constituie o metodă des utilizată pentru folosirea numerarului Aceasta presupune că cei care
dispun de fonduri ilicite sunt icircn acelaşi timp proprietarii unor afaceri legale la vedere care
generează importante fonduri icircn numerar cum ar fi magazine care vacircnd cu amănuntul
202
restaurante baruri hoteluri şi alte unităţi de prestări servicii precum spălătorii spălătorii auto
saloane de cosmetică S-a observat icircnsă şi situaţii icircn care reciclatorii de bani au apelat la
serviciile unor asemenea firme (generatoare de fonduri icircn numerar) care aparţin unor
comecianţi care nu au iniţial legătură cu infractorii Ulterior icircnsă aceştia intră icircn cercul
infractorilor nemaiputacircnd să se retragă
Icircn alte situaţii se creează astfel de companii numite bdquode faţadărdquo care icircn fapt nu au icircncasări din
activităţi reale ci numai din depunerile reciclatorilor Lipsa de activitate reală poate fi icircnsă
depistată de organele de aplicare a legii sau chiar de organele bancare şi de analiştii financiari
din cadrul unităţilor de informaţii financiare Prin analizarea rulajelor contabile se pot observa
situaţiile cacircnd apar distorsiuni ale trendurilor depunerilor şi icircn asemenea cazuri se pot
evidenţia depuneri necaracteristice activităţii societăţii comerciale respective
Exportul ilegal de valută Transportul fizic vizează instrumente monetare care se realizează cu
diferite mijloace de transport (avioane private avioane comerciale nave TIR-uri etc) fără a se
respecta legislaţia cu privire la raportarea acestor sume ce ies din ţară
De obicei aceste transporturi au loc către state cunoscute ca paradisuri fiscale unde nu se
pune problema justificării sumelor icircn numerar cu ocazia depunerii acestora icircn bănci După
depunerea icircn bănci aceste sume fac cale icircntoarsă icircn ţara din care au provenit utilizacircndu-se alte
instrumente şi tehnici cel mai preferat fiind icircnsă transferul electronic
22 Stratificarea
Stratificarea prespune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor complexe
tranzacţii financiare concepute spre a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobacircndite
Modalităţile confuze şi complicate prin care tranzacţiile sunt multiplicate cu scopul de a face extrem de dificilă
detectarea profiturilor ilegale
Vom exemplifica icircn continuare cacircteva din modalităţile cele mai cunoscute de stratificare
După ce numerarul a reuşit să fie plasat icircn instituţii financiare fără a fi detectat icircn schimbul
acestui numerar reciclatorii procură instrumente financiare care ulterior sunt uşor de manipulat
şi apoi reconvertite icircn numerar De exemplu se achiziţionează cecuri de călătorie scrisori de
credit mandate de plată obligaţiuni acţiuni etc Asemenea instrumernte sunt mai uşor
transportabile decacirct numerarul un astfel de instrument substituind o icircntreagă masă de numerar
Cu asemenea instrumente monetare se pot efectua icircn continuare tranzacţii se pot efectua
operaţiuni icircn afara ţării ori se pot depune fără tramă icircn conturi de la băncile interne fără a mai
fi necesară completarea unor rapoarte de depunere sau retragere
Transferurile electronice constituie o modalitate de stratificare dintre cele mai facile şi greu de
detectat O dată numerarul depus icircn conturile bancare acesta poate fi transferat icircn orice colţ al
lumii icircntr-un timp record Reluarea acestor transferuri de cacirct mai multe ori sub diferite
pretexte adesea dintr-o ţară icircn alta incluzacircnd şi paradisuri fiscale face aproape imposibilă
depistarea originii fondurilor şi luarea de măruri de către organele de aplicare a legii
Multe entităţi se servesc icircn ultimul timp de internet pentru a propune servicii de spălare de
bani dacircnd uneori aparenţa de servicii financiare extrateritoriale sau de posibilităţi de
plasament legale
Preocurpările care se exprimă icircn legătură cu serviciile bancare on-line privesc reducerea
evidentă a contactelor umane icircntre client şi instituţii financiare Clientul poate accede normal la
contul său avacircnd un calculator personal cu navigare pe internet Cum acest tip de acces este
indirect instituţiile financiare nu au nici un mijloc de a verifica identitatea individului care
accesează real contul Mai mult datfiind caracterul din ce icircn ce mai mobil de acces la internet
un client are posibilitatea de a accesa virtual contul său din orice loc din lume Icircntr-o asemenea
situaţie spălătorii de bani pot controla orice cont chiar dacă acestea nu au fost deschise pe
numele lor ci pe numele unor persoane interpuse Tot aşa soldurile conturilor persoanelor
interpuse se transferă ulterior prin metoda descrisă icircn contul administratorului titular iar
acesta poate dispune icircn continuare nestingherit de banii transferaţi
O metodă dcontracarare a unui asemenea fenomen care cel puţin experimental funcţionează
este aceea a identificării persoanei care accesează un cont prin folosirea imaginii virtuale ori a
amprentelor digitale Banca ce a deschis contul fiind icircn posesia imaginii titularului şi a
amprentelor sale digitale va compara automat aceste imagini cu cele transmise de pe internet
de cel care accesează contul şi numai cacircnd acestea coincid să se efectueze operaţiunea
solicitată
Practic s-ar icircmbunătăţi sistemul actual cacircnd computerele verifică un cod sau o parolă
recepţionată de la solicitant cu informaţiile existente icircn bancă arhivate cu ocazia deschiderii
contului
203
Revacircnzarea sau chiar exportul bunurilor de mare valoare care au fost achiziţionate cu ocazia
plasării numerarului Ciclul de revacircnzare se reia de mai multe ori astfel că practic nu se mai
poate identifica sursa iniţială a bunului dobacircndit icircn prezent şi icircn felul acesta nu se poate lua
măsura confiscării acestui bun neputacircndu-se demonstra legătura dintre bun şi sursa ilegală a
fondurilor iniţiale fonduri care astfel au devenit anonime
23 Integrarea
Integrarea este a treia etapă a procesului de spălare a banilor şi prin aceasta se caută să se dea
aparenţă de legitimitate asupra bunurilor dobacircndite icircn mod ilegal
După ce etapele anterioare ale spălării banilor au reuşit reciclatorul trebuie să dea o exeplicaţie
plauzibilă pentru bunurile de care dispune Prin intermediul integrării profiturile reciclate sunt plasate icircn
economia reală legitimă iar rezultatele obţinute din activităţi ilegale au o aparenţă legală Profiturile de data
aceasta au o acoperire legală iar rfeciclatorul le foloseşte fără teamă achiziţionacircnd bunuri la vedere De acum
diferenţierea dintre bogăţia legală şi cea aparent legală nu mai este posibilă
Exemple de metode de integrare
Achiziţionarea de bunuri imobiliare sau a unor afaceri icircn pierderi după care utilizacircnd
fondurile ilicite aceste bunuri sau afaceri sunt revacircndute la valoarea lor reală (urmare a
injectării de fonduri pentru a le spori performanţa) Profitul astfel obţinut apare ca un rezultat
al managementului performant şi deci are o sursă legală Un astfel de procedeu este folosit şi la
noi pe piaţa imobiliară prin achiziţionarea unui imobil la un preţ scăzut după care prin
folosirea unor fonduri ilegale acesta este pus la punct şi revacircndut la valoarea de piaţă
rezultacircnd o diferenţă apreciabilă care cel mai adesea este pusă pe seama efectuării lucrărilor
de icircmbunătăţire cu forţe proprii şi materiale achiziţionate icircn timp
Altă variantă a metodei expuse este cea referitoare la posibilitatea creditării de către asociaţi a
propriei societăţi comerciale care icircnsă merge mereu icircn pierdere Utilizacircnd diferite subtrefugii
se scot din firmă sume icircncărcacircnd costurile icircn final realizacircndu-se pierderi Cu sumele care s-au
scos din firmă dar neimpozitate asociaţii creditează firma proprie icircncasacircnd uneori şi dobacircnzi
pentru sumele cu care au icircmprumutat societatea Ulterior societatea returnează sumele
icircmprumutate iar beneficiarul acestor sume are aparenţă de legalitate pentru aceşti bani
Bunurile achiziţionate cu fonduri ilicite sunt vacircndute unor societăţi de tip captiv (care aparţin
icircn fapt proprietarului bunurilor) după care sunt revacircndute realizacircnd un profit substanţial care
aparţine tot proprietarului iniţial dar care derivă dintr-o afacere legală
Icircmprumuturi fictive acordate de o companie de faţadă O astfel de companie icircnregistrată din
ţară iar fondurile companiei de faţadă sunt de fapt fondurile reciclate ale companiei din ţară
Schema funcţionează icircn felul următor banii reciclaţi aflaţi icircn conturile firmei de faţadă sunt
icircmprumutaţi firmei din ţară (icircn fapt este vorba de un autoicircmprumut) pentru care aceasta din
urmă plăteşte dobacircndzi care ulterior sunt icircncasate pe diferite căi tot de adevăratul proprietar al
firmei de faţadă
Folosirea de facturi false pentru import sau pentru export Astfel dacă se doreşte reciclarea icircn
exterior a unor fonduri ilicite produse icircn ţară se vor utiliza facturi de import supraeevaluate
pentru a justifica transferul unor asemenea fonduri Dacă icircnsă se doreşte reciclarea unor
fonduri străine icircn ţară urmează ca facturile de export să fie supraevaluate pentru a justifica
asemenea icircncasări
BIBLIOGRAFIE
1 Codul penal al Romacircniei din februarie 2014
2 Legea 6562002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor
3 Costică Voicu ndash Spălarea banilor murdari ndash Editura Sylvi Bucureşti 1999
4 Costică Voicu şi colaboratorii ndash Dreptul penal al afacerilor ndash Editura ALL BECK Bucureşti 2003
5 Costică Voicu Georgeta Ştefania Ungureanu Adriana-Camelia Voicu ndash Investigarea criminalităţii
financiar-bancare Editura Polipress Bucureşti 2003
6 Claudiu Scarlatache ndash Frauda financiară şi frauda fiscală surse de finanţare a terorismului ndash teză de
doctorat Bucureşti 2002
7 Voicu Adriana-Camelia ndash Criminalitatea economico-financiară factor de ameninţare la adresa
ordinii publice ndash Editura Craiova 2008
204
OMORUL CALIFICAT SĂVAcircRŞIT CU PREMEDITARE
Ion Ristea
Prof univ dr la Universitatea din Piteşti
Cercetător ştiinţific asociat la Institutul de Cercetări Juridice
bdquoAcad Andrei Rădulescurdquo din cadrul Academiei Romacircne
Procuror la Parchetul de pe lacircngă Curtea de Apel Piteşti
Abstract Our analysis refers to the notion of premeditation as a circumstantial element of the offence of the
offence of first degree murder It has been emphasized the social danger of the person who has deliberately
decided to commit murder exteriorized through activities of preparing the conditions for its commission
historical aspects controversies in the area of premeditation solutions from the legal practice and elements of
compared law
Keywords premeditation material acts moral acts offence first degree murder social danger
1 Consideraţii generale
Faptele icircndreptate icircmpotriva omului atacirct icircn ceea ce priveşte existenţa sa fizică şi atributele
fundamentale ale personalităţii lui cacirct şi icircn ceea ce priveşte toate celelalte drepturi libertăţi şi interese
indisolubil legate de persoana umană s-au aflat dintotdeauna icircn atenţia legiuitorului suscitacircnd un interes sporit
şi fiind sancţionate cu severitate Aceasta deoarece infracţiunile contra persoanei prezintă un grad ridicat de
pericol social determinat pe de o parte de importanţa valorilor sociale ce constituie săvacircrşirea acestor
infracţiuni iar pe de altă parte de faptul că infracţiunile contra persoanei se realizează icircn general prin
icircntrebuinţarea unor mijloace sau procedee violente şi au o frecvenţă deseori mai ridicată icircn raport cu alte
categorii de infracţiuni
Icircn categoria infracţiunilor contra persoanei se detaşează sub aspectul importanţei pe care o au ca valori
sociale infracţiunile contra vieţii integrităţii corporale şi sănătăţii
Icircn racircndul acestora omorul constituie cea mai gravă infracţiune contra persoanei căci aduce atingere
celui mai important atribut al omului viaţa Indiscutabil punerea icircn pericol sau suprimarea vieţii persoanei
interesează nu numai persoana victimei ci persoana icircn general icircntrucacirct apar implicaţii atacirct cu privire la existenţa
paşnică a colectivităţii cacirct mai ales cu privire la conviţuirea membrilor acesteia
Icircn acest sens cadrul juridic menit să asigure eficienţă apărării dreptului la viaţă icircl formează incriminarea
de la art 188-192 care alcătuiesc conţinutul primului capitol al titlului I din Partea specială a noului Cod penal
Din acest capitol fac parte următoarele infracţiuni omorul (art 188) omorul calificat (art 189) omorul la
cererea victimei (art 190) determinarea sau icircnlesnirea sinuciderii (art 191) şi uciderea din culpă (art 192)
Ne vom opri icircn cadrul analizei noastre asupra infracţiunii de omor calificat săvacircrşit cu premeditare
care din punct de vedere al conceptului diferă de omorul simplu prin elementul circumstanţial (premeditarea)
care indică un grad de pericol social mai ridicat Acest element circumstanţial face parte din conţinutul
infracţiunii de omor calificat alături de alte icircmprejurări agravante arătate expres de legiuitor şi este icircn acelaşi
timp specific pentru această infracţiune
2 Precedente legislative privind omorul săvacircrşit cu premeditare
Icircn contextul icircn care viaţa umană nu se limitează la statutul de valoare socială apărată prin normele de
drept ci se icircnfăţişează ca un atribut primordial un imperativ fundamental al existenţei noastre şi implicit un
drept absolut opozabil erga omnes legea cere expres tuturor cetăţenilor să aibă o atitudine de respect faţă de
viaţa fiecărui membru al societăţii Cum fără respectarea vieţii persoanelor nu poate fi concepută o normală şi
liniştită convieţuire socială apare evident faptul că omorul a fost icircntotdeauna incriminat şi sancţionat cu asprime
Codul penal de la 1865 incrimina infracţiunile contra persoanei icircn Titlul IV intitulat bdquoCrime şi
delicte icircn contra particularilorrdquo Capitolul I ndash Crime şi delicte icircn contra persoanelor Acest cod sancţiona diferit
omorul intenţionat icircn funcţie de modurile de săvacircrşire Astfel art 234 alin3 prevedea pentru omorul săvacircrşit cu
205
voinţă pedeapsa cu munca silnică pe timp mărginit Art 234 alin1 şi 2 dispunea că atunci bdquocacircnd se va fi săvacircrşit
mai icircnainte sau deodată sau icircn urma altei crimerdquo precum şi atunci cacircnd bdquova fi avut de scop ori a prepara ori a
icircnlesni ori a executa un delictrdquo pedeapsa era munca silnică pe viaţă Omorul cu premeditare prevăzut icircn art
232 era pedepsit de asemenea cu muncă silnică pe viaţă iar conform 227 bdquoprecugetarea este atunci cacircnd mai
icircnaintea faptei s-a făcut hotăracircre de a se porni asupra vieţei unei persόne anume ori asupra aceluia ce se va găsi
sau se va nimeri şi chiar cacircnd hotăracircrea ar atacircrna de vreo icircmprejurare ori condiţiunerdquo
Codurile penale ulterioare au aşezat incriminarea omorului icircn racircndul legislaţiilor icircntacirclnite icircn statele din
vestul Europei ultima modificare fiind făcută prin Legea nr 1401996
Astfel Codul penal de la 1937 a reglementat aceste infracţiuni icircn Titlul al XIII-lea sub denumirea de
Crime şi delicte contra persoanelor de la art 463 ndash art504 Capitolul I este intitulat bdquoCrimele şi delictele icircn
contra vieţii şi a integrităţii corporalerdquo iar Secţiunea I reglementează omorul şi diferite modalităţi ale acestuia
(art463 ndash art469) Omorul cu premeditare (asasinatul) este incriminat icircn art 464 pct1 şi se pedepseşte cu
munca silnica pe viaţă
De asemenea Codul penal din 1969 reglementa aceste infracţiuni icircn Titlul II după titlul privitor la
Infracţiuni contra siguranţei statului legiuitorul icircnsuşindu-şi astfel soluţia germană şi italiană de sistematizare
Infracţiunile de omor se regăsesc icircn Capitolul I intitulat bdquoInfracţiuni contra vieţii integrităţii corporale şi
sănătăţiirdquo Secţiunea I ndash Omuciderea iar omorul cu premeditare este incriminat icircn art 175 alin1 lit a avacircnd ca
nomen iuris omorul calificat
3 Concept şi caracterizare
Codul penal icircn vigoare reglementează infracţiunea de omor calificat icircn art 189 observacircndu-se că de
fapt este vorba despre incriminarea omorului simplu comis icircn anumite condiţii descrise limitativ care icirci conferă
o periculozitate deosebită Astfel conform articolului sus-menţionat omorul calificat constă icircn omorul săvacircrşit
icircn vreuna din următoarele icircmprejurări
(1) Omorul săvacircrşit icircn vreuna din următoarele icircmprejurări
a) cu premeditare
b) din interes material
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la
executarea unei pedepse
d) pentru a icircnlesni sau a ascunde săvacircrşirea altei infracţiuni
e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de
omor
f) asupra a două sau mai multe persoane
g) asupra unei femei gravide
h) prin cruzimi
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau icircnchisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi
(2) Tentativa se pedepseşte
De precizat că icircn măsura icircn care omorul se săvacircrşeşte icircn două sau mai multe dintre aceste icircmprejurări
alternative infracţiunea nu icircşi pierde caracterul unitar icircnsă de o asemenea icircmprejurare se ţine cont la
individualizarea judiciară a pedepsei220
Fiecare element circumstanţial are rolul de circumstanţă legală specială agravantă astfel că atunci
cacircnd ar intra icircn concurs cu o circumstanţă generală de aceeaşi natură şisau cu acelaşi conţinut va avea prioritate
de aplicare faţă de aceasta din urmă Totodată este posibil ca omorul calificat să fie comis icircn contextul altor
circumstanţe generale ndash legale sau judiciare agravante sau atenuante - care vor fi luate icircn considerare la
individualizarea pedepsei221
Icircn cele ce urmează vor fi prezentate aspecte privitoare la una dintre circumstanţele care califică omorul
şi anume premeditarea
4 Noţiunea de premeditare
Deşi este prevăzută icircn majoritatea legilor penale această circumstaţă nu are o definiţie legală
Icircn concepţia clasică premeditarea semnifică comiterea infracţiunii cu sacircnge rece spre deosebire de
infracţiunea comisă spontan
Icircn sens literal o faptă premeditată icircnseamnă o faptă icircndelung gacircndită sau desfăşurată pe baza unei
deliberări anterioare a unei chibzuinţe anticipate
220
T Toader Drept penal romacircn Partea specială ediţia a 5-a Ed Hamangiu Bucureşti 2010 p 42 221
Gh Ivan Drept penal Partea specială cu referiri la noul Cod penal ediţia 2 Ed CHBeck Bucureşti 2010 p17
206
Omorul săvacircrşit cu premeditare mai este cunoscut şi sub denumirea de asasinat
Cu timpul majoritatea autorilor au aderat la opinia conform căreia premeditarea nu poate fi concepută
numai ca simplă deliberare anterioară ca o chibzuire a comiterii faptei ci mai este necesar să fie icircnsoţită de o
pregătire prealabilă222
Icircn consecinţă premeditarea icircnseamnă luarea icircn mod deliberat a hotăracircrii de a comite o anumită infracţiune
exteriorizată prin acte de pregătire materială şi acte de pregătire morală a infracţiunii Premeditarea o
circumstanţă cu caracter univoc care icircntotdeauna agravează răspunderea penală a autorului infracţiunii
5 Controverse privind premeditarea
Premeditarea apare ca fiind cea mai controversată circumstanţă agravantă
Se admite că premeditarea presupune icircndeplinirea cumulativă a următoarelor trei condiţii
a) trecerea unui interval de timp din momentul luării hotăracircrii infracţionale şi pacircnă icircn momentul
săvacircrşirii faptei
b) efectuarea unor acte de pregătire materială icircn vederea săvacircrşirii faptei precum luarea de măsuri
procurarea de instrumente sau mijloace etc
c) efectuarea unor acte de pregătire moralăpsihică icircn vederea săvacircşirii faptei223
Intervalul de timp trebuie să fie suficient pentru a permite autorului pe de o parte să chibzuiască asupra
faptei iar pe de altă parte să pregătească executarea acesteia Durata acestui interval nu este fixă şi nici
prestabilită icircntrucacirct o persoană poate avea nevoie de un interval mare de timp pentru a chibzui icircn timp ce o altă
persoană poate chibzui cu mai multă eficienţă icircntr-un interval de timp mult mai scurt Este icircnsă de datoria
instanţei să constate dacă această condiţie este sau nu icircndeplinită ţinacircnd seama de icircmprejurările concrete ale
cauzei şi icircn special de particularităţile subiective ale făptuitorului224
Icircn practica judiciară s-a considerat de exemplu că această condiţie a fost icircndeplinită atunci cacircnd icircn
urma unui conflict cu victima inculpatul a plecat de acasă s-a icircnarmat cu un cuţit şi a revenit icircn acelaşi loc după
o oră pacircndind-o şi aplicacircndu-i o lovitură icircn inimă cu efect mortal225
Dimpotrivă s-a apreciat că această cerinţă a trecerii unui interval de timp nu este icircndeplinită icircn situaţia
icircn care inculpatul după ce s-a certat cu victima a ameninţat-o iar după aproximativ 10 minute a revenit icircnarmat
cu un cuţit226
Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut aceeşi soluţie icircn speţa icircn care după ce s-au insultat şi
icircmbracircncit reciproc cu victima aflată icircn stare de ebrietate fiind despărţiti de către cei prezenţi la faţa locului
inculpatul a plecat spre casă de unde a luat un par şi s-a deplasat icircn apropierea locuinţei victimei pe care a
aşteptat-o aproximativ 20-30 de minute iar la sosirea acesteia i-a aplicat o lovitură puternică icircn regiunea capului
urmată de alte lovituri icircn zona picioarelor cu consecinţa morţii acesteia227
Actele de pregătire materială cacirct şi cele de pregătire morală trebuie realizate icircn intervalul de timp
cuprins icircntre momentul luării hotăracircrii infracţionale şi momentul icircnceperii executării acestei hotăracircri aspect care
prezintă relevanţă pentru icircncadrarea juridică corectă a faptei228
Premeditarea nu va putea fi reţinută icircn cazul icircn care făptuitorul nu a putut să mediteze să cacircntărească
posibilităţile de realizare a hotăracircrii luate229
Aceasta deoarece nu este suficient ca autorul să comită acţiunea
agresivă după cacircteva minute de la momentul conflictului ci după o perioadă de timp icircn care să poată reflecta
asupra săvacircrşirii faptei să ia hotăracircrea de a o comite şi să facă acte concrete icircn acest scop230
Există şi autori care sunt de părere că premeditarea vizează numai două elemente respectiv elementul
cronologic şi elementul exterior care reuneşte efectuarea de acte materiale sau morale Astfel activitatea psihică
de chibzuire rezultă implicit din aceste elemente datorită legăturii stracircnse dintre ele231
Chibizuinţa este un element complex care nu se rezumă icircn exclusivitate la o meditaţie de oarecare
durată ci asociază la acţiunea sau inacţiunea de ucidere icircmprejurările concrete pentru a obţine cu certitudine
222
Gh Nistoreanu Al Boroi I Molnar V Dobrinoiu I Pascu V Lazăr Drept penal Partea specială ediţia a IV-a Ed Europa-Nova Bucureşti 1997 p102 223
I Ristea Drept penal Partea specială volI Ed Universul Juridic Bucureşti 2015 p23 T Toader op cit p 42 224
O Loghin T Toader Drept penal romacircn Partea specială ediţie revăzută şi adăugită Casa de editură şi presă bdquoŞansardquo SRL Bucureşti 1996 p 80 225
CA Iaşi Secţia penală decizia nr 891999 T Toader op cit p 42 226
CSJ Secţia penală decizia nr 1014 din 9061993 M Udroiu op cit p 244 227
IcircCCJ Secţia penală decizia nr 2505 din 3 noiembrie 2008 T Toader op cit p 42 228
A se vedea icircn acest sens Al Boroi op cit p 85 229
Pentru exemple a se vedea T Toader op cit p 43 230
A se vedea Gh Ivan op cit p 20 231
Ibidem p 19
207
rezultatul dorit Ea se deosebeşte de perseverenţă icircn finalizarea de a ucide care aparţine elementului subiectiv al
infracţiunii de omor icircn oricare din formele sale Este de asemenea incompatibilă cu o voinţă oscilantă de a
ucide sau nu deoarece implică voinţa fermă de a suprima viaţa unei persoane alegacircnd totodată momentul şi
locul săvacircşirii infracţiunii
Icircn ceea ce priveşte posibilitatea coexistenţei provocării cu premeditarea nu există un punct de vedere
unitar icircn literatura de specialitate şi icircn practica judiciară
Icircntr-o opinie s-a afirmat că este posibil ca starea de puternică tulburare sau emoţie provocată să icircşi
păstreze intensitatea şi după trecerea unui anumit interval de timp astfel icircncacirct fapta penală se poate săvacircrşi cu
premeditare Tot astfel se poate ca făptuitorul să premediteze uciderea unei persoane alcătuind un plan
condiţionat de actul provocator al victimei
Icircntr-o altă opinie se susţine că premeditarea omorului este incompatibilă cu provocarea deoarece
chibzuinţa specifică premeditării contrazice prin concepţie spontaneitatea ce caracterizează starea de provocare
Prin urmare deşi aparent antagonice cele două procese psihice ndash premeditarea şi provocarea ndash pot
coexista pot trece unele icircn altele se pot influenţa reciproc De exemplu icircn situaţia icircn care inculpatul se aşteaptă
la o manifestare agresivă din partea victimei el poate să-şi pregătească riposta (ca premeditare) icircn cazul icircn care
va fi provocat de victimă Doctrina apeciază că icircn acest context premeditarea ripostei se va desfăşura pe un fond
psihic de semitulburare făptuitorul acţionacircnd sub influenţa unor icircmprejurări care-i alterează conştiinţa232
Mai este posibil ca autorul provocat fiind să nu riposteze imediat prin săvacircrşirea omorului ci după un
anumit interval de timp233
Menţionăm că deşi premeditarea se caracterizează prin chibzuinţă sacircnge rece stăpacircnire de sine pe
cacircnd provocarea presupune impulsivitate reacţie incomplet controlată spontaneitate icircn raport de datele concrete
ale speţei aceste pocese ar putea să se opună fie că povocarea este anterioară premeditării fie posterioară234
Icircn raport de icircmpejurările concrete ale cauzei instanţa va aprecia de la caz la caz dacă sunt icircndeplinite
condiţiile cerute de lege pentru existenţa premeditării şi dacă acestea se conciliază cu existenţa provocării235
Pornind de la controversa conţinutului premeditării s-au exprimat puncte de vedere diferite şi icircn ceea ce
priveşte efectele premeditării asupra participanţilor
Deşi premeditarea este icircn esenţă o activitate psihică care ar urma să constituie o circumstanţă
personală totuşi cacircnd cel care a premeditat săvacircrşirea faptei efectuează acte de pregătire icircmpreună cu alte
persoane care cunosc scopul pregătirii circumstanţa premeditării se converteşte icircntr-o circumstanţă reală Pe
cale de consecinţă ea se va răsfracircnge asupra tuturor participanţilor Un exemplu concret icircl constituie cazul cacircnd
cel care icircl ajută pe autor să-şi procure arma cunoscacircnd că acesta o va folosi la comiterea omorului răspunzacircnd
pentru complicitate la omor calificat236
Tot astfel icircn ipoteza icircn care A şi B hotărăsc să icircl ucidă pe C aflacircnd că acesta se află icircn duşmănie cu D
au aranjat astfel icircncacirct C şi D să se icircntacirclnească icircntr-un local unde făcacircndu-l pe D să aibă o atitudine provocatoare
faţă de C aceştia s-au icircncăierat iar icircn timpul luptei A i-a strecurat un cuţit lui D care icircn situaţia de iritare icircn care
se afla l-a lovit mortal pe C ucigacircndu-l
Este posibil şi varianta ca autorul să răspundă pentru infracţiunea de omor simplu iar participantul
pentru participaţie la omor calificat spre exemplu icircn ipoteza icircn care participantul creează situaţia icircn care ştie că
autorul va reacţiona spontan icircn prezenţa unui act provocator din partea victimei237
Efectele premeditării nu se vor extinde cacircnd făptuitorul care luase hotăracircrea de a ucide o anumită
persoană icircntacirclneşte din icircntacircmplare pe o alta şi icircn urma unei dispute spontane o omoară deoarece hotăracircrea de a
săvacircrşi acest omor este distinctă
Icircn cazul premeditării nu se poate vorbi de o simplă icircntacircmplare de un moment de rătăcire ci de o
atitudine vădit antisocială de o comportare noşovăielnică icircn hotăracircrea de a săvacircrşi infracţiunea de un grad
ridicat de periculozitate a făptuitorului
Agravanta premeditării există atacirct icircn situaţia erorii asupra persoanei (error in personam) cacirct şi icircn
situaţia acţiunii deviate (aberratio ictus) Eroarea asupra persoanei cacirct şi greşita macircnuire a instrumentului sau
obiectului ales este inoperantă asupra existenţei omuciderii icircntrucacirct legea penală ocroteşte icircn general viaţa
omului şi nu numai a unuia anume Icircn faţa legii penale vieţile oamenilor au aceeaşi importanţă din punct de
vedere al obiectului protecţiei ei aşa icircncacirct din moment ce uciderea s-a comis cu intenţie este lipsit de relevanţă
care anume persoană a fost ucisă precum şi modul de macircnuire a mijlocului ales
232
Al Boroi Infracţiuni contra vieţii Ed All Beck Bucureşti 1999 p 120 I Ristea Regimul circumstanţelor icircn dreptul penal romacircn Ed CH Beck Bucureşti 2009 p161 233
A se vedea T Toader op cit pp 43-33 234
Al Boroi Drept penal Partea specială p 86 235
Gh Nistoreanu Al Boroi şa op cit p 223 236
A se vedea T Toader op cit p 43 237
O Loghin T Toader op cit p 81
208
Astfel dacă făptuitorul a premeditat să ucidă pe X dar din cauza erorii asupra persoanei sau a greşitei
macircnuiri a mijloacelor de execuţie a ucis o altă persoană se va ţine cont de existenţa premeditării şi fapta va
constitui omor calificat
4 Soluţii din practica judiciară
Există omor cu premeditare (art 189 lit a) C pen)
- dacă inculpatul icircnarmat cu cuţit cu dimensiuni mari şi-a aşteptat soţia care părăsise dimiciliul
conjugal şi a atras-o icircntr-un parc unde i-a aplicat o lovitură icircn gacirct238
- dacă mama icircşi ucide copilul nou-născut icircn alte condiţii decacirct cele prevăzute la art 200 alin1Cpen
luacircnd această hotăracircre icircnainte de naştere239
- fapta inculpatului care pe un fond de gelozie icircn scop de răzbunare a luat hotăracircrea de a ucide
victimele - fosta sa soţie şi prietenul acesteia ndash s-a icircnarmat a pătruns icircn locuinţa fostei sale soţii a aşteptat
sosirea victimelor şi icircn momentul icircn care acestea au intrat icircn locuinţă le-a aplicat mai multe lovituri de cuţit care
datorită intervenţiei unei persoane nu au condus la decesul victimelor icircntruneşte elementele constitutive ale
tentativei la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav prevăzută la art 32 raportat la art 188 art 189 din
alin(1) lit a) şi f) C pen240
- dacă icircntre momentul luării rezoluţiei infracţionale de a ucide victima şi săvacircşirea infracţiunii de omor a
trecut un interval de timp care a fost mai icircndelungat decacirct cel obişnuit iar infractorul a conceput un plan de
realizare a rezoluţiei infracţionale prin care a reuşit folosindu-se de o altă persoană să atragă victima la o oră
tacircrzie din noapte icircntr-un loc retras necirculat unde a ucis-o 241
5 Elemente de drept comparat
Legislaţia altor ţări acordă de asemenea o atenţie sporită icircn ceea ce priveşte reglementarea
infracţiunilor contra vieţii
Codul penal italian reglementează delictele contra vieţii integrităţii sau sănătăţii icircn Capitolul I din
Titlul XII Cartea a II-a Jurisprudenţa italiană este icircn sensul că premeditarea presupune un element cronologic
dar şi o hotăracircre criminală fermă care poate fi desprinsă numai din manifestările exterioare ale făptaşului
(exemplu pregătirea mijloacelor de execuţie)
Codul penal francez consacră faptelor contra vieţii Titlul II Capitolul I structurat icircn două capitole
ldquoFapte voluntare contra vieţiirdquo icircn care este incriminat şi omorul cu premeditare (sancţionat cu icircnchisoare pe
viaţă) şi ldquoFapte involuntare contra vieţiirdquo Doctrina penală franceză apreciază că premeditarea presupune o
execuţie calmă cu sacircnge rece a faptei pe baza unei gacircndiri prealabile Proba premeditării implică o referire la
manifestările exterioare care au precedat sau au icircnsoţit hotăracircrea făptuitorului caz icircn care premeditarea devine o
circumstanţă reală care se transmite participanţilor
După cum se observă icircn ambele puncte de vedere se acceptă că hotăracircrea de a ucide o persoană este
luată icircntr-un interval de timp ce trebuie să fie mai icircndelungat decacirct cel obişnuit (morasu habens)
Codul penal german prevede uciderea unei persoane icircn condiţii agravate icircn Capitolul 16 (paragraful
12)
Icircn Codul penal spaniol asasinatul este legiferat icircn Titlul VII Cartea a II-a infracţiunile contra
persoanei art 406
Codul penal model american incriminează icircn art 2102 omorul ca şi crimă de gradul I - Murder - cacircnd
fapta este comisă cu intenţie din nepăsare sau dintr-o extremă indiferenţă manifestată faţă de viaţa umană
6 Consideraţii finale
Apărarea persoanei şi icircndeosebi a vieţii a constituit o preocupare constantă comună a tuturor sistemelor
de drept din orice oracircnduire socială viaţa fiind proteguită de lege atacirct ca fenomen biologic dar mai presus de
toate ca fenomen social ca valoare primară şi absolută a oricărei societăţi ca o condiţie indispensabilă a icircnsăşi
existenţei sociale omeneşti
Icircn cadrul ocrotirii penale a persoanei locul central icircl ocupă apărarea vieţii omului Deşi fapta de omor
privită schematic prezintă icircntotdeauna acelaşi caracter ndash actul de a ucide cu intenţie o fiinţă omenească şi
rezultatul constacircnd icircn moartea victimei ndash icircn realizarea concretă poate prezenta diverse particularităţi care conferă
omorului o coloratură diferită sporindu-i vădit gradul de pericol social
Legea prevede icircmprejurările ce constituie elementele circumstanţiale icircn conţinutul infracţiunii de omor
avacircnd astfel anumite modalităţi normative agravate ale acesteia
238
Trib Suprem Secţia penală decizia nr 436 din 1981 p 27 239
Trib Suprem Secţia penală decizia nr 2007 din 1977 pp 27-28 240
IcircCCJ Secţia penală decizia nr 2979 din 22 septembrie 2009 Pentru detalii a se vedea M Udroiu op cit pp 244-245 241
IcircCCJ Secţia penală decizia nr 1910 din 25 mai 2009 M Udoiu op cit p 245
209
Icircn acest sens omorul calificat este fapta persoanei care săvacircrşeşte un omor icircn anumite icircmpejurări grave
prevăzute de lege faptă care prezintă un grad de pericol social mai ridicat decacirct omorul simplu ceea ce explică
incriminarea sa prin dispoziţii separate şi sancţiunea ei mai severă
Bibliografie
Cursuri tratate monografii
Antoniu G Bulai C Practică judiciară penală vol III Partea specială (art155- 363 C Pen) Ed
Academiei Romacircne Bucureşti 1992
Boroi Al Drept penal Partea specială ediţia 2 Ed CHBeck Bucureşti 2008
Boroi Al Infracţiuni contra vieţii Ed All Beck Bucureşti 1999
Dongoroz V Kahane S Oancea I Stănoiu R Fodor I Iliescu N Bulai C Roşca V ndash
Explicaţii teoretice ale Codului penal romacircn vol III ediţia a 2-a Ed Academiei Romacircne Edit All
Beck Bucureşti 2003
Ivan Gh Drept penal Partea specială cu referiri la Noul Cod Penal ediţia 2 Ed CH Beck
Bucureşti 2010
Loghin O Toader T Drept penal romacircn Partea specială ediţie revăzută şi adăugită Casa de editură
şi presă ldquoŞansardquo ndash SRL Bucureşti 1996
Nistoreanu Gh Boroi Al Molnar I Dobrinoiu V Pascu I Lazăr V Drept penal Partea
specială ediţia a IV-a Ed Europa-Nouă Bucureşti 1997
Ristea I Drept penal Partea specială volI Ed Universul Juridic Bucureşti 2015
Ristea I Regimul circumstanţelor icircn dreptul penal romacircn Ed CH Beck Bucureşti 2009
Toader T Drept penal romacircn Partea specială ediţia a 5-a Ed Hamangiu Bucureşti 2010
Toader T icircn Explicaţii preliminare ale noului Cod penal (coordonator Antoniu G) vol III Ed
Universul Juridic Bucureşti 2013
Udroiu M Drept penal Partea generală Partea specială ediţia 3 Ed CHBeck Bucureşti 2011
Legislaţie
Codul penal romacircn adoptat prin Legea nr 151968 (B Of nr 79-79 bis din 21 ianuarie 1968
republicat cu modificările şi completările ulterioare)
Noul Cod penal Ad Litteram Legea nr 2862009 ediţie icircngrijită de conf univ dr judecător Dan
Lupaşcu Ed Universul Juridic
210
MODIFICĂRILE PSIHO-COMPORTAMENTALE ALE TOXICOMANILOR
CA REZULTAT AL PROGRAMELOR DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ DERULATE IcircN
PENITENCIAR
Andreea Cătălina CANĂ
ofiţer psiholog - Penitenciar Bucureşti Jilava
Abstract
The article studies prison from the perspective of the place where they are incarcerated inmates who
have intersected with drugs in their lives whether they committed crimes being drugged whether committed
illegal acts to procure financial resources to obtain illegal substances whether they have been sentenced for
drug trafficking Penitentiary system has a social reintegration function which involves many specialized
activities for drug addicts to obtain a behavioral and cognitive restructuring
Keywords drugg inmate penitentiary social reintegration
Romacircnia a fost surprinsă de acest fenomen complex de trafic şi consum de droguri iar lipsa de
instituţii legislaţia insuficientă numărul redus de personal calificat toate acestea au reprezentat o ripostă slabă
Tratarea persoanelor dependente de droguri presupune implicarea a numeroşi specialişti medici psihiatri
psihologi asistenţi sociali persoane care lucrează icircn şcoli cămine spitale penitenciare etc
Conform datelor furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor icircn anul 2012 dintr-un efectiv
de 31817 deţinuţi s-au declarat cu ocazia icircncarcerării ca fiind consumatori de droguri 2215 persoane private de
libertate Icircn practică se observă că numărul este mult mai mare icircnsă persoanele private de libertate nu icircşi declară
antecedentele icircn toxicomanie de teamă de a fi etichetaţi sau de a avea anumite consecinţe negative icircn penitenciar
de exemplu selecţia la activităţi productive
Icircn penitenciarele din Romacircnia se regăsesc aceleaşi deficienţe menţionate anterior Personalul este
icircncă icircn număr redus şi slab pregătit acest lucru şi din cauza faptului că piaţa drogurilor este una mobilă icircn
fiecare zi apare un nou produs cu noi substanţe chimice şi necunoscute efecte pentru consumator
Funcţia custodială a penitenciarului este icircndeplinită pentru consumatorii de droguri pentru că ei sunt
separaţi de societate pentru o perioadă de timp şi custodiaţi icircn unităţi penitenciare icircn diferite condiţii conform
regimului de executare a pedepsei privative de libertate Cea de-a doua funcţie cea de reintegrare socială
implică o mulţime de demersuri de specialitate pentru a trata dependenţa de droguri şi a realiza restructurarea
cognitivă şi comportamentală a persoanei dependente de droguri
Măsurile de specialitate destinate persoanelor cu antecedente icircn toxicomanie sunt luate de către
specialişti la momentul identificării unui caz concret icircnsă există campanii de informare şi de prevenire icircn racircndul
tuturor persoanelor private de libertate
Serviciul medical din sistemul penitenciar organizează activităţi de prevenire a consumului de droguri
astfel furnizacircndu-se broşuri pliante care conţin informaţii generale cu privire la riscurile existente icircn cazul
consumului de droguri precum şi asistenţa specifică disponibilă icircn acest caz De asemenea se organizează
acţiuni de informare şi educare de către echipele multidisciplinare privind riscurile consumului de droguri
precum şi ale infectării cu HIV hepatită B şi C Mai mult la unele activităţi specifice participă specialişti din
cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog a altor instituţii publice specializate precum şi a unor organizaţii
neguvernamentale de profil
Conform Ordinului nr 429C-125 din februarie 2012 privind asigurarea asistenţei medicale
persoanelor private de libertate aflate icircn custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor evaluarea
consumatorului de droguri este realizată de către o echipă multidisciplinară care asigură asistenţa medicală şi
psihologică
Rolul asistentului social se axează pe de o parte pe bdquoacordarea de sprijin calificat icircn vederea
soluţionării problemelor sociale formarea sau dezvoltarea comportamentelor prosociale dezvoltarea
capacităţilor de autocontrol şi de autosusţinere iar pe de altă parte pe colaborarea cu instituţii publice sau cu
organizaţii neguvernamentale care au atribuţii icircn facilitarea reinserţiei sociale a persoanelor custodiate de
sistemul penitenciarrdquo (Ioan Durnescu 2010)
Icircn lucrul cu toxicomanii asistentul social are un rol important icircn refacerea menţinerea sau
consolidarea relaţiilor acestora cu familia icircn acelaşi timp urmărindu-se dezvoltarea reurselor prosociale De
asemenea icircn perioada de pregătire pentru liberare asistentul social poate stabili o legătura icircntre deţinut şi diferite
211
instituţii precum Centrele de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Agenţia Naţională Antidrog Serviciul
de Probaţiune
Lucracircnd cu persoane cu antecedente icircn toxicomanie psihologul icircşi propune să cunoască
bdquoparticularităţile structurilor de personalitate a consumatorului de droguri icircn vederea motivării de icircncetare a
consumului sau a menţinerii motivaţiei pentru abstinenţărdquo (Ghid de bune practici pentru psihologul din sistemul
penitenciar)
Icircn cadrul evaluării psihologice specialistul identifică nevoie şi riscurile icircn vederea elaborării unui plan
individualizat de intervenţie pe parcursul traseului execuţional al pedepsei privative de libertate Demersurile pe
care psihologul dintr-un penitenciar le poate implementa icircn cazul unui consumator sau fost consumator de
droguri sunt consilierea psihologică includerea icircn programe de asistenţă psihosocială adresat persoanelor
cunoscute cu antecedente icircn toxicomanie sau icircn diferite activităţi destinate combaterii consumului de droguri
George de Leon (1995) a descris principalele caracteristici ale unui consumator de droguri de care un
specialist icircn domeniu ţine cont icircn activitatea sa pentru că pot reprezinta bariere icircn procesul schimbării
Toleranţa scăzută la frustrare reprezintă o trăsătură specifică personalităţii antisociale la fel şi
probleme cu autoritatea Responsabilitatea scăzută a toxicomanului afectează stilul de viaţă iar nesinceritatea
manipularea reprezintă doar cacircteva manifestări ale sale
Consumul de drog apare icircn general ca o icircncercare de a depăşi starea de depresie şi insecuritatea
personală bdquoO structură labilă şi vulnerabilă găseşte icircn consumul de substanţe psihoactive un refugiu o
pseudomodalitate de a-şi asigura confortul psiho-afectiv Aceste icircnclinaţii depresive şi instabilitatea emoţională
sunt icircn stracircnsă legătură cu o suspiciozitate exagerată faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur proiectacircnd propria
nesiguranţă şi icircndoială icircn legătură cu capacitatea de adaptare la cerinţele sociale asupra celor din jurrdquo(Răscanu
Ruxandra şi Zivari Mirela 2002)
Suspiciozitatea este o altă caracteristică manifestată de toxicomani Irascibilitatea impulsivitatea
neliniştea explozivitatea sunt frecvent icircntacirclnite icircn comportamentul lor Cauza acestor manifestări rezidă icircn
labilitatea dispoziţiei şi contribuie la comportamentul violent pe care toxicomanul icircl au icircn anumite situaţii astfel
apar manifestări precum comportamente psihotice labile vagabondajul chiar şi tentative de suicid
Din lucrul direct cu persoanele condamnate toxicomane se regăsesc particularităţile psihice ale
personalităţii adictive descrise icircn literatura de specialitate abilităţi reduse de rezolvare a problemelor de
cunoaştere şi testare a realităţii internalizarea unei identităţi negative toleranţa scăzută la frustrare (consumul
apare de obicei icircn situaţiile icircn care persoana resimte disconfort dar nu reuşeşte să găsească modalităţi corecte de
rezolvare a problemei) gestionare deficitară a emoţiilor (caracteristică este blocarea emoţiilor exteriorizarea
acestora făcacircndu-se icircntr-o manieră ostilă) lipsa consecvenţei a responsabilităţii irascibilitatea impulsivitatea
ambivalenţă motivaţională
Printre scopurile programelor de asistenţă psihologică derulate icircn penitenciar se numără creşterea
motivaţiei pentru schimbare şi menţinerea abstinenţei Numai icircn acest context se poate obţine icircnsuşirea unor
modele comportamentale corecte şi internalizarea unor valori prosociale
Icircn cadrul programelor de asistenţă psihologică derulate icircn penitenciar persoanele foste consumatoare
de droguri icircnvaţă mecanisme de adaptare la situaţiile de risc şi icircşi icircnsuşesc abilităţi necesare pentru a avea un stil
de viaţă echilibrat icircn absenţa drogurilor Psihologii prin intermediul icircntrebărilor deschise şi a exerciţiilor de
dezvoltare personală angajează participanţii la program icircn procesul de comunicare deschisă şi dezvăluire
personală Comunicarea cu ceilalţi presupune icircmpărtăşirea sentimentelor şi a gacircndurilor ocazie cu care deţinuţii
descoperă că nu sunt singuri şi că există alte persoane cu experienţe sentimente sau regrete asemănătoare
Autodezvăluirea este icircncurajată permanent dezvoltarea emoţională observacircndu-se din atitudinea lor empatică
Deţinuţii sunt icircncurajaţi să-şi exteriorizeze emoţiile negative aceştia fiind obişnuiţi să nu icircşi exprime
durerea ascunzacircndu-se icircn spatele furiei sau agresivităţii Ei icircnvaţă icircn cadrul programelor de specialitate să-şi
gestioneze emoţiile să facă legătura dintre propriul comportament consecinţele acestuia şi reacţia celor din jur
pe de o parte şi pe de altă parte dintre gacircnduri negative emoţii disfuncţionale şi comportamente distructive
Toate tehnicile utilizate icircn cadrul şedinţelor au ca scop adaptarea adecvată a indivizilor icircn situaţii de viaţă fără a
mai recurge la droguri sau acte ilegale
Programele de specialitate presupun crearea unui context cu reguli care guvernează interacţiunea
participanţilor este cunoscut faptul că persoanele care consumă droguri preferă să nege şi să icircncalce icircn mod
repetat normele societăţii Toxicomanii nu au echipamentul ideo-afectiv maturizat pe deplin aceştia adoptacircnd
strategii de copying ce au ca efect respingerea sistemului de valori prosociale Icircn şedinţele programului deţinuţii
icircnvaţă care este rolul autorităţii şi a respectării regulilor care sunt consecinţele icircncălcării acestora cu situaţii
concrete din viaţa lor analizacircnd evenimentele din perspectivă obiectivă cu ajutorul psihologului identifică
mecanismele disfuncţionale de adaptare la societate
Deseori persoanele toxicomane provin din familii destrămate dezorganizate cunoscut fiind faptul că
icircn condiţii de mediu familial negativ influenţele moderator formative au caracter nefavorabil De aici
dificultatea lor de a stabili relaţii durabile şi benefice Diverşi factori cum ar fi presiunea grupului curiozitatea
urbanizarea şomajul ignoranţa alienarea modificarea structurilor sociale pot declanşa un consum de droguri
212
iniţial şi ulterior o adicţie Drogul poate constitui un refugiu pentru o persoana ce se simte izolat de familie sau
comunitate Aceste deficienţe la nivelul funcţionării sociale sunt abordate icircn cadrul şedinţelor de grup uneori
specialiştii din penitenciar participacircnd la vizitele deţinuţilor cu membrii familiilor acestora ocazie cu care se
realizează o mediere cu mediul de suport
Creşterea responsabilităţii personale pentru deciziile lor este o altă modificare icircn comportamentul
toxicomanului ca urmare a intervenţiei terapeutice Pentru a ajunge la un echilibru icircn viaţa acestora persoane
din grup au de realizat diferite sarcini comportamentale pentru a se integra icircn familie şi icircn societate ca o persoană
prosocială
Pe plan emoţional se identifică o stimă de sine scăzută o gestionare deficitară a sentimentelor şi un
control scăzut al impulsului Toxicomanul are de regulă o structură labilă vulnerabilă şi acest fapt determină o
insecuritate personală pe care icircncearcă să o mascheze Astfel consumul de droguri apare ca o modalitate de a-şi
asigura un confort psiho-afectiv
Specialiştii psihologi din penitenciar contribuie prin metodele specifice la modificarea imaginii de
sine defavorabile a toxicomanului prin consiliere psihologică dar şi cu ajutorul activităţilor derulate atacirct icircn
interiorul cacirct şi icircn exteriorul penitenciarului imaginea de sine devina una pozitivă icircncrederea icircn sine crescacircnd
considerabil Icircn acest sens feedbackurile din partea celorlalţi deţinuţi şi a cadrelor icircl icircncurajează
Pentru ca toate aceste modificări psiho-comportamentale să se realizeze este necesară existenţa
motivaţiei consumatorului de a se implica icircn procesul schimbării A doua etapă o constituie menţinerea
motivaţiei pentru abstinenţă psihologul din mediul penitenciar lucracircnd cu persoana implicată icircn proces
terapeutică pentru a identifica situaţiile cu risc icircn consum de substanţe şi de a-şi icircnsuşi modalităţi de a refuza
comportamentul adictiv De aceea identificarea şi reducerea obiceiurilor asociate consumului şi icircnlocuirea
acestora cu activităţi pozitive reprezintă un important demers pentru care sunt desfăşurate icircn paralel activităţi
educaţionale sportive ocupaţionale cu membrii grupului
Dependenţa de drog este considerată o stare care afectează persoana icircn integralitatea ei consumul
fiind doar un simptom al problemelor subiacente de ordin psihologic şi social cu care persoana trebuie să icircnveţe
să se confrunte De aceea psihologii ce-şi desfăşoară activitatea icircn penitenciar abordează dependenţa psihică
icircntr-un context individualizat privind adicţia ca o bdquoboală a persoanei ce implică toate ariile funcţionale cognitiv
comportamental emoţional medical şi socialrdquo (George de Leon 1995)
Bibliografie
Legislaţie
Ordinul comun nr 1261C1310543 din 18 mai 2006 al ministrului justiţiei ministrului
administraţiei şi internelor şi ministrului sănătăţii privind modalitatea de derulare a programelor integrate de
asistenţă medicală psihologică şi socială pentru persoanele aflate icircn stare privativă de libertate consumatoare de
droguri
Ordinul nr 429C-125 din februarie 2012 privind asigurarea asistenţei medicale persoanelor
private de libertate aflate icircn custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
Cărţi
Abraham Pavel (coord) - Drogurile aspecte juridice şi psihosociale Editura Mirton Timişoara 2004
Abraham Pavel Nicolăescu Daniela ndash Comunitatea Terapeutică ndash metodă de tratament a persoanelor
depedente de droguri Editura Civitas Bucureşti 2008
Administraţia Naţională a Penitenciarelor ndash Ghid de bune practici pentru psihologul din sistemul
penitenciar Bucureşti 2010
Administraţia Naţională a Penitenciarelor ndash Ghid de bune practici pentru asistentul social din sistemul
penitenciar Bucureşti 2010
Agenţia Naţională Antidrog ndash Comunitatea Terapeutică ndash metodă de tratament pentru consumatorii de
droguri din penitenciare Editura Coresi Bucureşti 2012
De Leon G ndash Program ndash Based Evaluation Research in Therapeutic Communities bdquoNIDA Research
Monographrdquo no 51
213
Durnescu Ioan ndash Asistenţă socială icircn penitenciar Editura Polirom Bucureşti 2009
Iolanda Mitrofan Iolanda ndash Terapia toxidodependenţei (posibilităţi şi limite) Editura Sper Bucureşti
2011
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie ndash Situaţia drogurilor icircn Romacircnia icircn anul 2012
Răscanu Ruxandra Zivari Mirela ndash Psihologie şi Psihopatologie icircn dependenţa de drog Editura Ars
Docendi Bucureşti 2002
3
CRIMINOLOGIE CRIMINALISTICĂ ŞI PENOLOGIE
Nr 4 2015
CUPRINS
Pag
CRIMINOLOGIE
Iosif Friedmann Nicolescu - Un precursor al criminologiei romacircneşti ndash Prof Univ Dr Mihai Kernbach 9
Ortansa Brezeanu - Pagini din istoria criminologiei romacircneşti helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 13
Dan Voinea
Vasile Lăpăduşi
Lucian Biro
- Impactul securităţii şi siguranţei nucleare asupra securităţii naţionale helliphellip 19
Vasile Stoica - Criminogeneza infracţunilor contra siguranţei circulaţiei pe calea ferată
Trecut prezent şi viitor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
Alin Leş - Psihologia criminalistică şi expertiza psihologic-criminalistică icircn Romacircnia
laquo motoareleraquo psihologice ale criminologiei helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
36
Sorin Rădulescu - Repere principale pentru adoptarea unei strategii naţionale icircn domeniul
prevenirii sinuciderilor helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
41
Tănase Constantin - Mentalitatea recidivistă icircn viziunea lui Etienne de Greeff helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 45
Zamfir Carmen Manuela - Efectele victimogene ale torturii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 51
Adrian Cristian Moise - Infractorii şi victimele icircn cyberspaţiu helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 69
Gheorghe Florian - Viitorul criminologiei din Romacircnia helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 78
Ana Bălan - Medierea şi prevenirea criminalităţii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81
Andronache Mirela - Influenţa violenţei din jocurile video asupra comportamentului deviant hellip 88
Chiran Gabriela - Interacţiunea factorilor criminogeni icircn cazul falsificatorului notar public hellip 92
CRIMINALISTICĂ
Vasile Lăpăduşi
Dobreanu Ramona
- Unele aspecte privind apariţia şi evoluţia criminalisticii romacircneştihelliphelliphellip 96
Vasile Viorel - Repere semnificative ale criminalității economico-financiare icircn semestrul
I2015helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
107
Gabriel Ţicircru
Maria Georgeta Stoian
- Icircnceputul unei noi ere icircn criminalistica romacircnească contemporanăhellip
118
Lăzureanu Crişan Mucenic
Picircrvulescu Evelina Andreea
- Particularităţi ale examinării criminalistice a bancnotelor romacircneşti
contrafăcute Contracararea unui fenomen periculos pentru securitatea
monetară a statului
130
Gabriel Naghi - Controlul identităţii persoanelor prin tehnici biometrice şi respectarea
drepturilor omului helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 141
Emilian Costache
Maria Georgeta Stoian
- A fi sau a nu fi hellip psihoactiv helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 146
Stoica Minai
Ianculescu N Gabriela
Stimeriu Lucian Augustin
- Contribuţia expertizei fizico-chimice icircn aflarea adevărului icircn cazul unei
explozii helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
158
4
Ene Carmen Luminiţa
Savu Lorena-Magdalena
- Aportul probelor textile icircn elucidarea unor cauze penale helliphelliphelliphelliphellip 168
Meseşan Nicolae
Viorel Cărbunaru
- Trusă criminalistică pentru marcare model TCM helliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 187
Drăghici Constantin - Investigarea infracţiunii de spălare a banilor proveniţi din activităţi ilicite
198
Ion Ristea - Omorul calificat săvacircrşit cu premeditare helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
203
PENOLOGIE
Andreea Cătălin Cană - Modificările psiho-comportamentale ale toxicomanilor ca rezultat al
programelor de asistenţă psihologică derulate icircn penitenciarhelliphelliphellip
209
5
CRIMINOLOGIE CRIMINALISTIQUE ET PENOLOGIE
No 3 2015
TABLE DE MATIEgraveRES
Pag
CRIMINOLOGY
Iosif Friedman
Nicolesco
- Un preacutecurseur de la criminologie moderne ndash Prof Univ Dr Mihail Kernbach helliphellip 9
Ortansa Brezeanu - Pages de l`histoire du romain criminologie 13
Dan Voinea
Vasile Lăpăduşi
Lucian Biro
- Lrsquoacircmpact de la seacutecuriteacute et de la suresse nucleacuteaire sur la seacutecuriteacute nationale 19
Vasile Stoica - La criminogenegravese drsquoinfractions contre la seacutecuriteacute du circulation ferroviaire passeacute
present futurehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
32
Alin Leş - La psychologie criminologique en Roumaniebdquo les moteursrdquo psychologique de la
criminologiehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
36
Sorin Rădulescu - Des principaux reperes pour l`adoption d`une strateacutegie nationale en matieacutere de la
preacutevention du suicide
41
Tănese Constantin - La mentaliteacute reacutecidiviste par la vision du Etienne de Greffhelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 45
Zamfir Carmen
Manuela
- Lesrsquoeffets victimogenes de torturehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 51
Adrian Cristian Moise - Les malfaiturs et les victimes dans le cyberespacehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 69
Gheorghe Florin - Le futur du criminologie en Roumaniehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 78
Ana Bălan - La meacutediation et la preacutevention de la criminaliteacutehelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip 81
Andronache Mirela - Lrsquoinfluence de la violence dans les jeux video sur le comportement deviant 88
Chiron Gabriela - Lrsquointeraction de les facteurs criminogens concernant le notaire faussaire hellip
CRIMINALISTIQUE
92
Vasile Lăpăduşi
Dobreanu Ramona
- Certaines aspects en regard la creation et le developpement criminalistique
roumaine
96
Vasile Viorel - Repere importantes de la criminaliteacute par le semestre I2005 107
Gabriel Ţicircru
Maria Georgeta Stoian
- Le deacutebut drsquoune nouvelle egravere de criminalistique roumaine contemporainehelliphelliphelliphellip 118
Lăzureanu Crişan
Mucenic
Picircrvulescu Evelina
- Les particulariteacutes de l`examen meacutedico-leacutegal de la contrefaccedilon de billets de banque
- Roumain
130
6
Andreea
Gabriel Naghi - La surveillance de lrsquoidentiteacute de personne par techniques biometrique et la deacutefeacuterence
de droits de lrsquohommehelliphelliphelliphelliphellip
141
Emilian Costache
Maria Georgeta Stoian
- Ėtre ou ne pas ecirctre psychoactif 146
Stoica Minai
Ianculescu N Gabriela
Stimeriu Lucian
Augustin
- La contribution de l`expertise physiques et chimiques dans la recherche de la veacuteriteacute
en
cas dune explosionhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
Ene Carmen Luminiţa
Savu Lorena-
Magdalena
- La contribution des eacutechantillons de textile dans leacutelucidation de certaines affaires
Criminelleshelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
168
Meseşan Nicolae
Viorel Cărbunaru
- Kit de meacutedecine leacutegale pour le modegravele de balise TCM helliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
187
Drăghici Constantin - Lrsquoinvestigation des infractions de blanchiment drsquoargent produits par lrsquoactiviteacute illeacutegal
198
Ion Ristea - Le crime qualifieacute produit avec premeditationhelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphelliphellip
PENOLOGIE
203
Andreea Cătălin Cană
- Les changements psychocomportamentales de toxicomans en reacutesulte de les
programme drsquoassistence psychologique deacuterulegrave dans le penitenciers
209
7
CRIMINOLOGY FORENSICS AND PENOLOGY
No 4 2015
CONTENT
Pag
CRIMINOLOGY
Iosif Friedman Nicolesco - A predecessor of Romanian criminology ndash University Profesor
Dr Mihai Kerinbach
9
Ortansa Brezeanu - Pages from the history of Romanian criminology 13
Dan Voinea
Vasile Lăpăduşi
Lucian 13iro
- The impact of nuclear security and safety
19
Vasile Stoica - Criminogenesis of the offences against safety of railroad traffic
Past present and future
32
Alin Leş - Forensics Psychology and psychological-forensics expertise in
Romania the psychological ltltenginesgtgt of criminology
36
Sorin Rădulescu - Main landmarks for the adoption of a national strategy in the
field of suicide prevention
-
41
Tănese Constantin - Relapse mentality in the vision of Etienne de Greeff 45
Zamfir Carmen Manuela - The effects over the victims of the torture 51
Adrian Cristian Moise - Offenders and victims in the cyberspace 69
Gheorghe Florinan - Future of criminology in Romania
-
78
Ana Bălan - Mediation and prevention of criminality 81
Andronache Mirela - The influence of violence in the videogames over the deflective
behaviour 88
Chiron Gabriela - The interaction of the crime factors in the case of public notary
forgerer
FORENSICS
92
Vasile Lăpăduşi
Dobreanu Ramona
- Some aspects regarding the apparition and evolution of
Romanian forensics 96
Vasile Viorel - Significant landmarks of economical-financial forensics in the I
semester of 2015 107
Gabriel Ţicircru
Maria Georgeta Stoian
- The beginning of a new era in the Romanian Contemporary
Forensics 118
Lăzureanu Crişan Mucenic
Picircrvulescu Evelina Andreea
- Particularities of forensics examination of Romanian currency
Countering a dangerous phenomena for the monetary security of
the state
-
130
8
Gabriel Naghi - The control of peoplersquos identities through biometric techniques
and respecting the human rights
141
Emilian Costache
Maria Georgeta Stoian
- To be or not to be helliphellip psychoactivehelliphelliphellip 146
Stoica Minai
Ianculescu N Gabriela
Stimeriu Lucian Augustin
- The contribution of the physical-chemical expertise for
discovering the truth in an explosion
Ene Carmen Luminiţa
Savu Lorena-Magdalena
- The contribution of the textile evidences in solving some criminal
cases
168
Meseşan Nicolae
Viorel Cărbunaru
- Forensics kit for marking the ldquoTCMrdquo model 187
Drăghici Constantin - Investing the offence of ldquomoney launderingrdquo originating in illegal
activities 198
Ion Ristea - Murder committed with premeditation 203
PENOLOGY
Andreea Cătălin Cană - The psyco-behavioural modifications of the drug addicts as a
result of the psychological assistance programmes developed in
the penitentiary
209
9
UN PRECURSOR AL CRIMINOLOGIEI MODERNE ROMAcircNEȘTI
ndash Prof Dr Mihai KERNBACH
A PRECURSOR OF ROMANIAN MODERN CRIMINOLOGY
ndash Prof Dr Mihai KERNBACH
Autor
Dr jurist Iosif FRIEDMANN ndash NICOLESCU1
Membru fondator al
Societății romacircne de Criminologie și Criminalistică
Cercetător științific asociat
Avocat ndash Baroul București
Cuvinte ndash cheie
Keywords
Criminologie Medicină legală Metodologie
Criminology Forensic Medicine Methodology
Rezumat
Summary
Profesorul Doctor Mihail KERNBACH este un precursor al Criminologiei moderne romacircnești autor al
unor lucrări științifice care trebuie să fie repuse icircn circuitul valorilor culturii profesional ndash științifice
Medic legist deopotrivă criminolog și criminalist a marcat epoca sa cu lucrări științifice care se impun
a fi cunoscute de generația specialiștilor de astăzi
Professor Doctor Mihai KERNBACH is a precursor of Romanian modern criminology author of
scientific papers that need to be restored in the professional ndash scientific circuit of cultural values
Forensic and criminologist as well he marked his time with papers that need to be known by specialists
todays generation
ARGUMENTUM2
Se impune o icircntrebare
De ce prof dr Mihai KERNBACH
1 Doctor icircn științe juridice Cercetător științific asociat la Departamentul de Drept public rdquoVintilă DONGOROZrdquo ndash Institutul
de Cercetări Juridice rdquoAcademician Andrei RĂDULESCUrdquo al Academiei Romacircne Cercetător științific asociat la Centrul de
Studii şi Cercetări Juridice şi Socio ndash Administrative al Universității PetrolndashGaze din Ploieşti Consilier ndash icircn Consiliul
Baroului București Arbitru și Supra arbitru la Curtea de Arbitraj Profesional a Baroului București Arbitru la Curtea de
Arbitraj Comercial Internațional de pe lacircngă Camera de Comerț și Industrie a Romacircniei Președinte ndash Comisia de Etică și
Disciplină a Federației Romacircne de Șah Membru fondator și membru al Comitetului Director al Societății Romacircne de
Criminologie și Criminalistică Membru fondator ndash Asociația Romacircnă de Drept Umanitar Profesor invitat ndash Universitatea
Populară rdquoNicolae IORGArdquo ndash Vălenii de Munte Fost Lector la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea
Avocaților Fost Consilier al Consiliului de administrație ndash Filiala București a Casei de Asigurări a Avocaților din Romacircnia
Fost Președinte și membru al Comisiei de Cenzori al Filialei București a Casei de Asigurări a Avocaților din Romacircnia Fost
Președinte și membru al Instanței de Disciplină a Baroului București Fost Vice-președinte al Comisiei de Apel a Federației
Romacircne de Șah Fost membru al Biroului Executiv al Federației Romacircne de Șah și al Comitetului Federației Romacircne de Șah
Membru fondator și Secretar general ndash Fundația teatrală rdquoAlexandru GIUGARUrdquo 2 Acest eseu științific a fost prezentat icircn cadrul sesiunii științifice internaționale a Societății Romacircne de Criminologie şi
Criminalistică București 4 Septembrie 2015 cu tema ldquoCriminologia din Romacircnia ndash trecut prezent viitorrdquo
10
Răspunsul este simplu prof dr Mihai KERNBACH este un precursor al științei criminologiei
naționale este un important reprezentant al școlii romacircnești de criminologie
Icircn circuitul mondial de valori al istoriei criminologiei numele Profesorului universitar doctor Mihai
KERNBACH trebuie să figureze ca fiind un icircnaintaș al școlii romacircnești de criminologie care a fundamentat
această disciplină științifică prin lucrări de referință care sunt și astăzi lucrări actuale
Anuarul pe anul de icircnvățămacircnt universitar 1937 al Universității din Cluj3 consemnează prezența Prof
Dr Mihai KERNBACH la Congresul Internațional de Criminologie de la Roma cu două comunicări științifice
a) Role du juge et sa preparation dans la lutte contre la criminalite4
și
b) Etude de la personnalite du criminel5
Totodată prof dr Mihai KERNBACH reprezintă școala națională medico-legală la primul Congres
Internaţional de Medicină Legală şi Socială de la Bonn care s-a desfășurat icircn perioada 22 mdash 24 Septembrie
1938 cu o comunicare științifică ca unic autor și icircncă două comunicări științifice alături de doi colegi medici
legiști V HURGHIŞIU și S CUPCEA
Activitatea științifică a profesorului se icircntinde pe aproximativ cinci decenii icircn slujba OMULUI și a
DREPTĂȚII pregătind generații de specialiști
De prof dr Mihai KERNBACH am auzit prima dată de la Vice-președintele Societății Romacircne de
Criminologie și Criminalistică prof univ dr Lucian IONESCU6 icircn convorbirile pe care le aveam periodic Mi-a
mărturisit că l-a avut profesor de medicină legală și că i-a insuflat dragostea pentru știință și pentru OM Icircn
timpul copilăriei mele din CLUJ ndash NAPOCA7 nu auzisem despre prof dr Mihai KERNBACH
Date biografice
Profesorul dr Mihai8 KERNBACH s-a născut icircn Comuna Vidra din fostul Județ Putna (actualmente
Județul Vrancea) la 3 Mai 1895
Studiile medicale le icircncepe la Facultatea de Medicină de la Iași și le finalizează la Cluj
Obține titlul de bdquoDoctor icircn medicinărdquo icircn anul 1921 la Facultatea de Medicină a Universității Regele
FERDINAND I din Cluj
Profesor titular al catedrei de Medicină legală icircncepacircnd cu 1 Noiembrie 1933
A fost decorat cu bdquoMedaille des epidemies și a fost bursier al Fundaţiei ROCKEFELLER
Activitatea științifică icirci este răsplătită prin recunoaștere de către Societatea de Medicină legală germană
şi a Societăţii de Biologie din Paris
Icircn 1935 Academia Romacircnă icirci conferă Premiul Vasile ADAMACHI9 pentru activitatea sa profesională
A fost primul Rector al Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj (1948 ndash 1950) anterior fiind
Decanul Facultății de Medicină din Cluj (1945 ndash 1948)
Are o frumoasă carieră universitară icircncepacircnd ca preparator la Catedra de Anatomie Patologică (1919 ndash
1921 ulterior icircn 1923 a fost numit șef de lucrări10
la Catedra de Medicină Legală a Facultății de Medicină din
3 După Unirea din 1918 la 12 Mai 1919 s-a icircnființat universitate transilvăneană cu predare icircn limba romacircnă Universitatea
bdquoDaciei Superioarerdquo din CLUJ numită ulterior Universitatea bdquoRegele FERDINAND Irdquo Cluj Prin Decretul Regal de
reicircnființare s-a stabilit ca ierarhia universitară și retribuirea să fie ca la Universitățile din București și Iași Icircn 1940 după
Dictatului de la Viena de cedare a Transilvaniei de Nord Ungariei hortiste Universitatea romacircnească a funcționat temporar icircn
centrele culturale din BRAȘOV SIBIU și TIMIȘOARA 4 Rolul judecătorului și pregătirea sa icircn lupta icircmpotriva criminalității 5 Studiu asupra personalității criminalului 6 Născut 30 Mai 1939 ndash 21 Ianuarie 2015 director al Institutului Național de Expertize Criminalistice distins cu rdquoSteaua
Romacircnieirdquo icircn grad de ofițer Premiul de excelență al rdquoUniunii Juriștilor din Romacircniardquo și Premiul rdquoNicolae Titulescurdquo al
Academiei Romacircne 7 Deceniul VII al al Secolului XX 8 Icircn cercetările pe care le-am icircntreprins am regăsit deopotrivă prenumele profesorului icircn două forme MIHAI și MIHAIL
Am optat pentru forma MIHAI deoarece icircn volumul rdquoCRIMA fenomen biologic universal și permanentrdquo cartea este semnată
MIHAI KERNBACH Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj (la Sibiu) Fondul publicațiilor științifice 1943 Sibiu
autorul verificacircnd manuscrisul
Chiar dacă discipolii anume dr icircn Drept Maxim POP folosește forma rdquoMihailrdquo icircn lucrarea rdquoPsihanaliza și Științele
Criminalerdquo Colecția rdquoGacircnd Romacircnescrdquo Cluj 1936 Tipografia rdquoCartea Romacircneascărdquo folosește forma Mihail 9 Vasile Adamachi (n 1 ianuarie 1817 Iaşi judeţul Iaşi - d 820 martie 1892 Iaşi judeţul Iaşi) a fost prefect senator şi
filantrop 10 Echivalent cu Lector universitar
11
Cluj icircn 1927 devenind conferențiar ulterior icircntre anii 1932 ndash 1951 este profesor Icircn perioada 1945 ndash 1948 a fost
Decanul Facultății de medicină iar icircn perioada 1948 ndash 1950 a fost Rector al Institutului de Medicină și Farmacie
din Cluj
Școala medicală clujeană era una dintre cele mai cunoscute icircn Romacircnia și icircn Europa existacircnd
numeroase clinici și o viață științifică medicală prestigioasă
Prof Mihai KERNBACH a fost totodată și medic legist al județului Cluj din 1930 și director al
Institutului Medico-Legal Cluj icircn perioada 1946 ndash 1952
Anul 1952 reprezintă revenirea prof dr Mihai KERNBACH la Facultatea de Medicină a Universității
din Iași locul icircn care și-a icircnceput studiile ca student la medicină centru universitar unde va activa pacircnă icircn anul
1964 ocupacircnd și funcția de director al Institutului Medico ndash Legal din Iași ulterior fiind profesor ndash consultant
Este recunoscut pe plan științific național dar și internațional făcacircnd parte din comisia germană
constituită din experți internaționali pentru elucidarea masacrului de la Katyń din cel de al Doilea Război
Mondial
Activitatea de cercetare științifică s-a materializat printr-un icircnsemnat număr de volume publicate dintre
care se impun a fi amintite
- Tehnica autopsiei medico-legale (1926)
- Curs de medicină legală (1932)
- Manual de medicină legală (1937)
- Curs de medicină legală și deontologie (1949)
- Manual de medicină judiciară (1958)
Publică studiul Personalitatea omului delicvent icircn lumina noilor cercetări (Revista de Drept Penal
București 1933) și numeroase comunicări științifice singur sau icircn colaborare
CREZUL PROFESIONAL
Crezul științific al Prof dr Mihai KERNBACH este redat icircn esență ca moto al cărții rdquoCrima fenomen
biologic universal și permanentrdquo una dintre cele mai importante opere ale acestui ctitor al Școlii naționale de
criminologie
rdquoIcircnchin această carte celor ce-au crezut icircn dreptate icircn dreptatea oamenilor icircn dreptatea legilor celor ce-
au fost răpuși de nedreptate și nu s-au prăbușit11
rdquo
Elemente ale gacircndirii criminologice
la
Profesorul dr Mihai KERNBACH
Pătrunzacircnd icircn concepția criminologică a acestui icircnaintaș al Criminologiei naționale identificăm cacircteva
idei-forță esențiale care configurează continuitatea cercetării științifice naționale icircn acest domeniu
rdquoLa izvoarele crimeirdquo sunt de cercetat
- Conștiința morală a umanității cu geneza ideii morale
- Geneza ideii criminale la om și la animal
- Emoția și rolul icircn comportamentul uman
- Relațiile determinate de creier ndash icircntre gacircndire și automatisme
Următoarea treaptă icircn gacircndirea Prof dr Mihai KERNBACH este determinată de studiul asupra
rdquoConcepției juridice a Crimeirdquo sub aspect criminologic și biologic
Concepțiile științifice și filosofice contemporane Prof dr Mihai KERNBACH icircl influențează icircn studiile
sale astfel că studiază comunicarea biunivocă dintre rdquoCrimărdquo și rdquoNaturărdquo icircn natură sub incidența aspectului
biologic al crimei
Icircn finalul lucrării face o atentă analiză a binomului rdquoCIVILIZAȚIErdquo și rdquoCRIMĂrdquo punacircnd accentul pe
componenta etică a evoluției civilizației umane
Icircntrebacircndu-se dacă acest rdquofenomen biologic universal și permanentrdquo care este rdquoCRIMArdquo icircn societatea
umană poate fi eradicată icircntre rdquoprogres sau declinrdquo icircn raport de destinul moral al omenirii sau de destinul
biologic al omenirii
11 Alături de o altă vorbă de duh a Prof Dr Mihai KERNBACH CRIMA ESTE FORȚA PROPULSIVĂ A VIRTUȚII care
este plasată pe pagina de gardă a volumului
12
Nu va da un răspuns tranșant dar lucrarea (180 de pagini) este o piatră de temelie a criminologiei
romacircnești a stadiului gacircndirii științifice din Deceniile III și IV ale Secolului XX
Unul dintre discipolii Profesorului Dr Mihai KERNBACH anume dr icircn drept Maxim POP va
dezvolta icircntr-un studiu una dintre concepțiile timpului cu aplicațiune la Criminologie prin raportarea
Psihanalizei la așa numitele rdquoștiințe criminalerdquo
Aflăm prin intermediul acestui studiu că titlul este preluat după una dintre conferințele Prof dr Mihai
KERNBACH de la Facultatea de Medicină-legală de la Cluj din data de 17 Aprilie 1934 icircn cadrul cursului de
medicină-legală de la Facultatea de Drept
Icircn loc de concluzii
sau o metodologie icircn criminologie
Școala națională de criminologie a avut icircn Prof Dr Mihai KERNBACH un promotor al luptei
icircmpotriva crimei luptă icircn care s-a angajat cu toată energia și cu toate forțele folosind diverse științe la
combaterea crimei
A icircncercat să folosească icircn domeniul criminologiei și psihanaliza care icircn epoca icircn care a trăit avea o
largă răspacircndire icircncercacircnd să găsească o profilaxie a crimei
Lupta icircmpotriva crimei este permisă cu orice mijloace iar criminologia poate să ne ofere numeroase
teorii ndash care icircn cadrul evoluției firești a societății umane ndash să dea rezultatele scontate sau să rămacircnă fără rezultat
Astăzi cacircnd scara valorilor necesită revenirea la valorile tradiționale personalitatea Prof Dr Mihai
KERNBACH este un reper al progresului icircn gacircndirea criminologică națională
Desigur medicina legală icircl revendică deopotrivă pe Prof dr Mihai KERNBACH icircnsă opera sa scrisă
are un important substrat criminologic care trebuie explorat și repus icircn circuitul științific prezenta evocare fiind
doar un punct de plecare
Desigur noi privim activitatea acestui TITAN al CRIMINOLOGIEI din perspectiva evoluției acestei
științe astăzi cacircnd progresele științifice sunt altele icircn primul racircnd ca urmare a unor noi teorii care confirmă
gacircndirea Prof dr Mihai KERNBACH
Evoluția Criminologiei ca știință va continua și icircn viitor activitatea științifică a Prof dr Mihai
KERNBACH trebuie să se constituie icircntr-un reper pentru Școala Națională de Criminologie și pentru
metodologia științifică
BIBLIOGRAFIE
MIHAI KERNBACH - rdquoCRIMA fenomen biologic universal și permanentrdquo Universitatea Regele
Ferdinand I din Cluj (la Sibiu) Fondul publicațiilor științifice 1943 Sibiu
MAXIM POP rdquoPsihanaliza și Științele Criminalerdquo Colecția rdquoGacircnd Romacircnescrdquo Cluj 1936 Tipografia
rdquoCartea Romacircneascărdquo
13
PAGINI DIN ISTORIA CRIMINOLOGIEI ROMAcircNEŞTI
Dr ORTANSA BREZEANU
Stud iul a fos t icircnscr is icircn programul ce lui de al -67 e a
Curs Internaţional de
Criminologie ce a avut loc la Bucureş t i icircntre 29 -30 apri l ie 2004 ş i p rezentat icircn cadrul
Atelierului cu tema bdquoDezvoltarea i storică a cr iminolog iei icircn reg iunea Balcani lor
moderator Jacques Farsedakis - profesor de Cr iminologie Direc tor al Sec ţie i de
Criminologie a Univers i tăţ i i bdquoPanteion - Grec ia
1 Ca mar tor ocular ş i icircn acelaş i t imp ca par t icipant direct la multe din acţ iuni le ş i
act ivi tăţ i le teoret ice ş i pract ice ( icircnvă ţămacircnt şi cercetare) ce au deveni t posibi le icircn
domenjul c r iminologiei după 1989 ş i icircn Romacircnia găsesc necesar să -mi prefa ţez
intervenţ ia ce mi-am propus cu cacircteva observa ţi i menite să dea măsură atacirct pr incipalelor
momente ce s -au icircnscr is icircn evoluţia post total i tară a ş t i inţei de care ne ocupăm cacirc t şi
rela ţ i i lor dezvoltate icircn context cu Grec ia ş i cu a l te ţăr i europene icircn ideea de a f i
percepute inclus iv sub raportul dimensiuni lor şi perspect ive lor lor reale
De a l t fel demersul meu a fost st imulat de d iscursul domnului Profesor Jaques
Farsedakis care re fenndu-se la gacircndirea precursori lor cr iminologiei moderne elene ş i
subl ini ind cu această ocazie contr ibuţ ia remarcabilă icircn domeniu a marei doamne a Greciei
cum a numit -o Denis Szabo pe Al ice Yotopoulos -Marangopoulos profesor emeri t de
cr iminologie fos t rector al Universi tăţ i i Pantheios preşed intă a Fundaţie i pentru
Dreptur i le Omului ce - i poar tă numele -m-a făcut să retrăiesc un moment memorabil
Este vorba de cel de a l I I I - lea Colocviu a l Asocia ţ ie i Interna ţionale a Cnminologilor de
l imbă franceză ce s -a des făşurat la Bucureş t i icircn per ioada 5 -6 iunie 1992 ia finele căruia
domnul Denis Szabo preşed intele Asociaţ iei a icircnmacircnat doamnei profesor Alice
Marangopoulos premiul Beaumont - Tocqnevi l le pentru icircntreaga sa act ivi ta te12
Colocviul are pentru noi cr iminologi i o dublă semnif ica ţ ie consemnează
deschiderea de care cr iminolog ia avea nevoie la numai d oi ani ş i jumătate de cacircnd ______
Romacircnia s -a or ientat mai rad ica l spre va lor i le europene şi cert i f ică ca litatea ş i
perspectiva relaţ i i lor icircn s fera aceste i ş t i in ţe13
12 Vezi pe larg despre atmosfera şi inspiraţia momentului Hona Vastlescu Criminologia ţi Drepturile Omului al
III-lea Colocviu ai Asociaţ Internaţionale a Criminologilor de limbă franceză (Bucureşti 5 -6 iunie 1992) icircn
bdquoRevue Internationale de Criminologie et de Police Technique 1992 nr 4 p 492 -499
ST DE DREPT ROMAcircNESC an 17 (50) nr 1-2 p 143-151 BUCUREŞTI ianuarie-iunie 2005
13 Există unele asemănări intre Romacircnia şi Grecia icircn privinţa evoluţiei istorice a criminologiei -icircn Regiune şi
Balcani - care pornesc icircndeosebi de la faptul că ambele ţacircri au beneficiat de teme şi idei ce icircşi au sorgintea icircn
cultura greco-romanacirc Cine 1-a citit pe Hcgel a putut afla cacirc icircn variatele forme ale filozofiei greceşti găsim in
general In ilare născacircndă aproape toate conceptele de mai lărziu asupra lumii (G WF Hegel Frelegen de filozof ie a
istoriei partea a Il-a Lumea greacă Editura Academiei Romacircne 1968 p 218) Exemplul care urmează
argumentează această apropiere Astfel Codul lui Constantin Armenopol (Hexamiolos) care icircn cartea a Vl -a -
ocupacircndu-se de crime şi pedepse - prevedea că minoritatea constituie o cauză de reducere sau de icircnlocuire a
pedepsei chiar şi pentru infracţiunea de omor - a apărut icircn Bizanţ icircn anul 1345 s-a tipărit icircntacircia oară icircn limba
greacă icircn 1740 iar icircn 1804 (icircn timpul domniei lui Alexandru Moruzi a fost tradusă icircn romacircneşte şi aplicată icircn
Moldova Implementarea Codului icircn Principate se pare că a anticipat acest moment Vezi PJ Muscel Istoria
dreptului penat romacircn (Bucureşti 193 I p 65 91 107) cacirct despre importanţa acestui moment este suficient să
menţionăm cacirc icircn SUA mai există icircncă state icircn care se aplică pedeapsa capitală Ia minori
Jj i Au existat unele tentative (forţate de icircnsăşi realităţile vieţii) icircn cadrul Ministerului Public al
Ministerului de Interni la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Romacircne - unde există un colectiv de
cercetare criminologică - iar icircn prezent şi specializare prin doctorat Momentul cel mai important icircl constituie
icircnfiinţarea icircn 1990 a Societăţii Romacircne de Criminologie şi Criminalistică afiliată la Societatea Internaţională
de Criminologie Acest organism specializat a organizat interesante dezbateri ştiinţifice care au reunit
specialiştii din domeniile interesate cum sunt bdquoSeminarul Regional pentru Europa Centrală şi Orientală
privind minorii icircn conflict cu legea sub egida Con siliului Europei (1992) Simpozion naţional cu tema bdquoNoi
forme de criminalitate strategii de prevenire - după 12 ani de la primul şi singurul simpozion naţional de
14
Un al doi lea mo ment ce-ş i impune consemnarea ş i care icircn esenţă icirc l icircnt regeşte pe
pr imul icirc l reprezintă organizarea la Bucureşt i a ce lui de a l 67 seminar internaţ ional
de cr iminolog ie i ce icirc şi desfăşoară acum lucrăr i le) sub icircna ltul patronaj al Socie tăţ i i
Interna ţionale de Cr iminologie - a l cărui Preşedinte onori f ic es te ace laşi Denis Szabo Dr
Honons Causa a l Universi tă ţ i i d in Bucureş t i (2004) ş i membru de onoare a l Societăţ i i
Romacircne de Cr iminologie ş i Criminali s t ică (2003) - ca să notăm doar aces te două momente
mai recente ce semnif ică spr i j inul de care no i beneficiem
Disponib il i ta tea Socie tă ţ i i Interna ţionale de Criminologie pentru acordarea unui
spri j in ca l i f icat icircn vederea integrăr i i e lementelor de cunoaştere ş t i in ţ i f ică icircn lumea
prac t ic i i rezultă mai ales din faptul că seminarul a fost organiza t icircn colaborare cu
Inst i tutul Naţional de Criminologie icircnf i inţa t ab ia la f ine le anului 2002 ( la zece ani după
colocviul sus -menţionat dar după mai b ine de tre i decenii de ta tonăr i icircncercăr i ş i
ins istenţe) Eram pacircnă a tunci s ingura ţară din Europa fără o asemenea s tructură
Oricum chiar dacă s -a născut greu sau poate tocmai de aceea rea l izarea aceste i
structur i special iza te de cerce tare cnminologică icircn ţara noastră pe care Denis Szabo
prezent la lansarea e i oficia lă (3 032003) o aprecia drept bdquoo vic tor ie a comuni tă ţ i i
cr iminologice d in Romacircnia este de natură să dea icircntr -adevăr sat is facţ i i fac tor i lor
impl ica ţ i de -a lungul t impului icircn ast fel de demersur i icircnt re care se detaşează cu e f or tur i
notabi le preşedinta Societăţ i i Romacircne de Cr iminologie şi Cr iminal is t ică profesor Rodica
Mihaela Stănoiu minist ru al Just i ţ ie i la da ta icircnf i inţăr i i ins t i tutului
Cel de al 67 Seminar Interna ţional de Criminologie mer i tă a f i preţuit as t fe l a tacirc t
pentru credi tul acordat une i st ructur i no i a căror perspec tive pot fi in tui te din p roiectele
de cerce tare ce ş i le -a propus144
e le fi ind tes tate icircnsă şi pr in rezulta tele excep ţionale
obţinute icircn ca l i ta te de organizatoare ş i gazdă a seminarului cacirct mai cu seamă pentru
deschiderea extraord inară care o reprez intă spre dezbatere ver i f icare şi confirmare sau
inf irmare a idei lor noast re inclusiv p r in introducerea lor icircn c ircuitul in ternaţ ional
Nu ne rămacircne de făcut decacirct să confirmăm aşteptăr i le pr in cercet ăr i c r iminologice
de ca l i ta te apte să or ienteze pol i t ica penală romacircnească icircn direc ţ i i le ce o pot face mai
ef ic ientă icircn s i tuaţ ia icircn care cer inţe le ce decurg din procesul de aderare a ţăr i i noastre la
Uniunea Europeană - icircn tre care un loc centra l icirc l ocupă protecţ ia l iber tă ţ i lo r ş i dreptur i lor
fundamentale a le omului - sunt mereu ampl i ficate de fenomenul c r iminali tă ţ i i pr in forme
to t mai bruta le
2 Admiţacircnd că bdquoetape le gacircndir i i contemporane se r id ică pe fundaţ ia gacircndir i i
crea toare anter ioare - cum foar te insp ira t s -a expr imat un autor romacircn - vo i prezenta icircn
continuare cacirc teva d in ce le mai sugestive icircncercăr i sau demersur i care au condus icircn t imp la
conturarea unor momente ce pun icircn termeni de continuitate sau ref lectă spec i ficul
romacircnesc şi icircn dezvol tar ea cr iminologiei
Deşi despre cr iminologie icircn adevăratul icircnţeles al cuvacircntului putem vorbi doar din
momentul icircn care aceasta s -a despr ins de drep tul penal - a tacirct cacirc t a fos t posib il - icircn real i tate
idei le ce au anticipat chiar şi apar i ţ ia pozi t ivismului au ampl i ficat - aşa cum rezul tă atacirct
d in l i teratura mai vec he156
d in doctr ina unui tr ecut ceva mai apropia t sau din cea recentă -
criminologie organizat icircn Romacircnia icircn regimul totalitar (1981) la care a fost prezent şi De nis Szabo - precum şi
alte manifestări ştiinţifice ale Societăţii sau ale filialelor pe teme cum sunt bdquoPrecursori ai criminologiei
romacircneşti -viaţa şi activitatea lui Ioan Tanoviceanu (1992) bdquoCriminalitatea azi ( 1997) bdquoCriminalitatea
probleme şi soluţii actuale (1998) bdquoTerapie şi resocializare (1999) bdquoDeontologie şi justiţie penală (2002)
bdquoPolitici penale şi penitenciare (2003) ca să dau doar aceste exemple 14 Privind fenomenele de corupţie criminalitate informatică trafic şi consum de droguri delincvenţa juvenilă
etc Vezi Petru Pacircnzaru Condiţia umană din perspectiva vieţii cotidiene Bucureşti Editura Albatros 1981 p 52 15 Vezi I Tanoviceanu Un pencol naţional - creşterea criminalităţii icircn Romacircnia Iaşi 1896 I Tanoviceanu Mersul
criminalităţii mart in Romacircnia icircn bdquoCurierul judiciar 1907 Gr Dtanu Criminalitatea si cauzele ei in Romacircnia
Bucureşti 1907 SG Longmescu Pravila lut Vasile Lupu si Prosper rarinaclus Bucureşti 1908 Constantin
Meissner Copii cu rele porniri şt Şcoaleicirce de icircndreptare laşi Tipografia Naţională 1909 i lonescu Dolj O idee
nouă icircn penologte Tribunalele de minori Craiova 191 1 (monografie) I Tanoviceanu Curs de drept penal voi [
Bucureşti Socec 19Icirc2 SG Longinescu Legi vechi romacircneşti şi izvoarele lor Bucureşti 1912 Ion Peretz
Originile dreptului romacircn Bucureşti 1915 lC Filiti DI Suchianu Contribuţii la istoria justiţiei penate icircn
Principatele Romacircne Bucureşti 1928 p 37-45 Iulian Teodorescu Minoritatea in faţa legii penale Bucureşti
1982 Constantin Stere Criminologie Bucureşti 1928 Traian Pop Curs de criminologie Cluj 1928 C Bălan
Cauzele criminalităţii Focşani 1928 B Georgescu Tribunalele pentru infractorii minori Craiova 1929 Jean
Moruzi Criminologie Bucureşti 1930 Petre lonescu Muscel Istoria dreptului penal romacircn Bucureşti 1931
AlRoşea Delincventul minor Cluj 1932 George Solomonescu Tratamentul infractorului minor icircn dreptul penal
15
in teresul pentru cercetare sau pentru găs irea unor so luţ i i care să conducă cel puţin la
amel iorarea consecinţelor cr iminal i tăţ i i dacă nu la el iminarea ei şi icircn mod deoseb it la
umanizarea regimului executăr i i pedepse lor
Icircncă icircn pr imele legiui r i romacircneşti - ca să icircncepem cu drep tul scr is - (Cartea
romacircnească de icircnvăţătură de la 1646 a lut Vasi le Lupu icircn Moldova ş i icircndreptarea legii din 1652 a lui
Matei Basarab - icircn Ţara Romacircnească) găsim as t fel de reglementăr i cum sunt ce le care
tratează minori ta tea (cuprinde 3 e ţape de vacircrstă) drep t cauză care apără de pedeapsă sau
micşorează pedeapsa
Scoaterea faze i cop ilă r iei de sub inc idenţ a legii penale ap licarea unor pedepse mai
uşoare pentru del incvenţi i minon ca ş i o gradare a lor icircn funcţie de f iecare etapă de via ţă
sunt numai cacirc teva din elementele a căror evo luţ ie icircn t imp re f lec tă deopotr ivă procesul de
modernizare ş i perenita tea u nora dintre ide ile t radiţ iona le Aşa se icircntacircmplă cu Legiuirea
Caragea icircn Ţara Romacircnească (1818 - căr ţ i le V şi VI sunt rezerva te d reptului penai) icircn
care pentru icircntacircia oară apare măsura icircncredinţării minorilor infractori părinţi lor sau
epitropi lor - un fe l de tute lă -( icircnlocuieşte băta ia sau icircnchisoarea ap licată acestora pentru
anumite infrac ţiuni care icircn acea vreme se execută icircntr -o mănăstire) cu Condica
cr iminal icească a lui Ion Sandu Sturdza din 1826 care s -a ap licat icircn Moldova sau Condica
Crim ina lă a lui Barbu Şt irbei de la 1852 aplicată icircn Ţara Romacircnească - legiuir i ce
marchează un pas impor tant spre trecerea la codur i le penale moderne
Facem aici precizarea că inst ituţ ia icircncredinţării minorilor părinţi lor tutor ilor
sau altor persoane de icirc ncredere a cunoscut o foarte largă dezvoltare icircn icircntreg sistemul
de ocrotire romacircnesc
Separarea minor i lo r de major i icircn icircnchisor i ş i icircnf i inţarea pentru pr ima oară la noi icirc n
ţară a unui peni tenc iar deosebi t Dentru minori i icircn vacircrs tă de 8 - 20 de ani -Penitenciarul
nevţfr stnic i lor - potr ivi t ce lor două regulamente (din 1862 şi 1864 care reglementau
organizarea servic i i lor şi s tabi l imente lor penitenciare şi de b inefacere din Romacircnia)
consti tuie a i te două momente ce au impuls ionat preocupări le pentru moder nizarea şi chiar
ampli f icarea reglementăr i lor in mater ie
Pr imul Cod penal romacircn ce a intrat icircn vigoare la 1 mai 1865 sub domnia lui
Alexandru loan Cuza punacircnd capăt divers i tă ţ i i ter i tor iale icircn mater ie penală la noi icircn ţară -
confirmă observa ţia de ma i sus
Voi nota doar fap tul că legea pr ivi toare la regimul icircnchisor i lor ( icircnlocuieşte cele două
regulamente exis tente d in 1862 şi d in 1864) ce a fos t adopta tă la 1 februar ie 1874 icircn
aplicarea codului penal prevedea ş i crearea unor case de educaţiune corecţ ională pentru
minori reg lementare ce ar putea fi considerată ca reprezentacircnd actul de naştere al
inst ituţ i i lor de reeducare a minorilor del incvenţi la noi icircn ţară
Pe fondul acestui in teres general se remarcă - prin importanţă şi mai ales pr in
pionieratul demersuri lo r icircn domeniu - multe din ini ţ ia t ivele par t iculare Cu t i t lu de
exemplu no tăm Ins t i tutul Gregor ian d in laşi fondat de Gr Ghica icircn 1856 care avea
o secţ ie specială pentru copii i găs i ţ i pe lacircngă b iser ici sau al te locur i (precum cop ii străzi i
de astăzi) or i născuţ i icircn icircnchisoare sau proveni ţ i d in păr inţ i decăzuţ i d in dreptur i le fireş t i
e tc unde erau ţ inuţi 1 0 ani după care erau tr imiş i pentru continuarea stud ii lor sau pentru
icircnvăţarea unei meseni Inst i tutul Manea Brutar i i fonda t icircn 1798 care se ocupa de copi i
comparat Bucureşti 1935 Petre lonescu-Muscel Sociologia criminală Bucureşti 1938 Petre Pandrea
Criminologia dialectică Bucureşti 1945 ca să ne oprim doar ia aceste exemple
Vezi cu titlu de exemplu Octavian ioghn Curs de criminologie partea 1 Iaşi 1970 şi Curs de
criminologie şt ştiinţa penitenciară Iaşi 1973 Lucia Moldovan Curs de criminologie Cluj 1976 Rodica Mihaela
Stanoiu Metode şt tehnici de cercetare in criminologie Bucureşti Editura Academiei 1981 Constantin Păunescu
Coordonate metodologice ale recuperării minorului inadaplat Bucureşti Editura Didactica şi Pedagogică 1984
Aurel Dineu Criminologie Bucureşti Editura Universităţii 1985 Rodica Mihaela Stănoiu Introducere icircn
criminologie Bucureşti Editura Academiei 1989 Vezi de exemplu Ion Gheorghiu-Brădet Criminologie
generală romacircnească Braşov 1993 Aurel Dineu Bazele criminologiei Bucureşti Editura Proarcadio 1993
Rodica Mihaela Stănoiu (coord) Ortansa Brezeanu Tibenu Dianu Tranziţia şi criminalitatea Bucureşti Editura
Oscar Prinţ 1994 (a pnmit premiul Academiei bdquoAndre Rădulescu) Gh Scripcaru T Pirozynski
Criminologie clinica şi relaţionala laşi Editura Symposium 1995 Rodica Mihaela Stănoiu Criminologie voi I
Bucureşti Editura Oscar Prinţ 1995 Valerian Cioclei Criminologie etiologică Bucureşti Editura Actami 1996
G Nistoreanu CPacircun Criminologie Bucureşti Editura Europa Nova 1996 Ortansa Brezeanu Minorul şi legea
penali Bucureşti Editura AII Beck 1998 Valenan Cioclei Manual de criminologie Editura Bucureşti AII Beck
1998 Ion Oancea Probleme de criminologie Bucureşti ed AII Educaţional SA 1998 Ortansa Brezeanu
Prevenirea criminalităţii la icircncepui de mileniu (coord) Bucureşti Editura Fundaţiei Romacircnia de Macircine 2001 şi
Gheorghe Scripcaru Vasile Astarastoae Criminologie clinică Iaşi Editura Polirom 2003
16
găsiţ i ş i or fani (40 de fete şi 40 de bă ieţ i) iar p r ima soc ietate care s -a ocupat de asistenţa
copii lor preşcolar i a fos t icircnf i inţa tă la Arad icircn 1 830 Se pare cacirc pr imele ins t i tuţ i i de s tat
de protec ţie a cop ii lor găs i ţ i f ără nic i un căpătacirci şi or fani sunt ce le organizate pot r ivi t
preveder i lor Regulamentului Organic din 1830 -1848 lege fundamenta lă pentru ambele
Principa te
Desigur după pr imul război mondial s -a ampl i f ica t numărul căminelor azi lur i lor
orfel inatelor e tc pentru copi i i găsi ţ i or i abandonaţi mora l pentru orfani vagabonzi
etc16
1 0
Sunt demne de reţ inut ş i in i ţ ia t ive le care vizează organizarea unor inst i tuţ i i de
reeducare a minor i lor avacircnd un compor tament delincvent sau deviant Notăm doar două
dintre e le Pr ima pr iveşte organizarea la propunerea Prefectului ş i a Şefului Siguranţe i
Capitale i icircn anul 1914 la Mălureni (Argeş) unei case de corecţ ie -sau colonie
discip linară cum i se mai spunea - pentru vagabonzi i ş i cerşe tor i i minori care populau
străzi le capi talei -consideraţ i a f i nişte candidaţi a i temni ţelor Conducerea tehnică era
as igurată de un pictor care icirc i icircnvă ţa pe minor i meser ia o lăr ie i produse le fi ind exDuse or i
vacircndute icircn Piaţa Sfacircntul Anton dinBucureş t i Al ţ i doi angajaţ i (grădinar i) i ntroduceau pe
minori icircn prob leme de agr icul tură cu care cult ivau 5 pogoane de zarzavatur i
Cea de a doua are ca protagonis t pe Constant in Meissner ( fost inspector şco lar
icircn tre anii 1892 -1901 la Iaşi) care a ini ţ ia t o amplă campanie icircn vederea icircnfi inţă r i i unor
şco li spec iale pentru copii i cu re le pornir i S -a adus drept argument icircn această pr ivinţă
creşterea icircngri joră toare a cr imelor şi de l ic te lo r săvacircrşi te de minori Proiectul ini ţ ia t de
Comite tul format d in care tăcea par te ş i Mi tropoli tul Moldovei a putut fi rea l izat ab ia
după război (1 apr i l ie 1921) Şcoala de icircndreptare de la laş i a funcţionat mai b ine de 30 de
ani De re ţ inut icircn plus că icircn tradi ţ ia preocupări lor e t io logice se icircnscr ie şi ac t ivi tatea
Consi l iului Superio r al Peni tenc iarelor - icircnf i inţat icircn baza legi i asupra icircnchisor i lor şi
ins t i tuţ i i lor preventive din 1929 - condus la icircnceput de Iul ian Teodorescu Din consi l iu
făcea par te şi CI Parhon cunoscut pentru s tudiul cauzelor de lincvente i
Meri tă a tenţia ş i faptul cacirc icircn anul 1930 exis ta la T imişoara un ins t i tut de
observare a minori lor departe de oraş unde un ins t i tutor - locuind cu 10 minori - i i
examina sub raportul capac ităţ i lor lor de adaptare ş i se ocupa icircmpreună cu medicul
spec ia l i st de clasarea ind ividului De asemenea Clinica psihiatr ică de la Cluj avea
organizată o sec ţie de observa ţie medico -pedagogică pentru delincvenţ i iar la
Penitenciarul Cioroieşt i func ţiona un laborator de antropologie peni tenc iară pentru s tudiul
psiho logic a l de ţinutului Este uşor de observat icircn cel e ce p reced a tacirct une le preocupări
t impur ii de cunoaştere ş t i inţ i fică a prob lematic i i pe care o implică cr iminali ta tea ca
feno men soc ia l şi ind ividual cacirct ş i un interes major pentru int roducerea propri i lor ide i icircn
circuitul universal
Aducem drep t argumen t icircn acest sens icircnf i inţarea icircn anul 1921 a bdquoRevis te i
penale care după 10 am ( 1932) a fuz ionat cu bdquoRevista peni tenc iară sub t i t lu l de
bdquoRevista de drep t penal şi ş t i in ţă peni tenc iară - ca publ ica ţ ie a Cercului de stud ii penale
penitenciare ş i de po li ţ ie şt i in ţ i f ică Revis ta mdash condusă de Iul ian Teodorescu la acea da tă
şi Preşed inte al Cercului de s tudi i penale a publicat numeroase stud ii observaţi i puncte
de vedere etc a le membri lor cercului ş i a le unor spec ia l i şt i d in diverse domeni i
in teresante ş i a icircntreţ inut relaţ i i cu numeroase publ ica ţ i i s imi lare din stră ină ta te icircn tre
care se remarcă Revis ta Pozit ivă de sub d irec ţ ia lui Enr ico Fern mdash şi bdquoRevis ta de
drept penal şi cr iminologie din Belgia as iguracircndu -se as t fe l pr intr -o c i rcula ţ ie rec iprocă a
idei lor d in domenii le aborda te o i i u j j u i L a m a L u i i u i u u i i i ţ i
i a U W V U I I I U M | J l c u t u i i a i i I U I c u u i u g i c c o u g c s u v p c u i i u
in teresul şt i in ţ i f ic ş i perspec tiva cercului de studii penale este şi faptul că icircntre ce le 55 de
personali tă ţ i d in ai te ţăr i cu preocupări r emarcabile icircn domeniul cr iminologie i - aprobate
icircn şedinţa Comite tului de direcţ ie din 1 8 I I I 1922 ca membr i corespondenţi - icirc i icircn tacirclnim
16 inilZl lnctmoare Pentru minor raquo luat fiinţă la Mănăstirea Cernica Jud Ilfov icircn 1868 aceasta s-a mutat ia
Schitul Balamuc in vederea icircnrh- bdquo casedecorecte- dlt=aici s-a mutat la Mănăstirea Căsciorei jud Vlaşcaiaricircn
1878 la Mănăstirea Mislea Din anul 1883 această incnisoare avea sa rămacircnă şi sngura pentru minori pacircnă la
primul război mondial
ezi pe larg G Banu Proiecţia copilului in Romacircnia broşură editată icircn 1931 la Bruxelles (traducere)
17
pe Enr ico Ferr i ş i Rafaele Garofalo cunoscuţi pentru contr ibuţ i i le lor remarcabi le la
consti tuirea cr iminologiei c a şt i in ţă17
Ca urmare a prest igiului de care se bucura cercul de s tudi i penale aces ta a fos t
printre cele dintacirci care au adera t la Asocia ţ ia interna ţională de Drept penal ( icircnfi inţa tă icircn
1924) la Congresul Interna ţional ce a avut loc la
Bruxelles ^
Ar mai f i de adăugat şi fap tul că multe din soluţ i i le legis lat ive o fer i te de poli t ica
penală - cu impact major şi in domeniul cr iminologie i - icircn per ioada care a urmat
intervalului de t imp ce l -am avut icircn vedere icircn analiza ce precede ş i pacircnă icircn z i lele noastr e
nu reprezintă inovaţ i i a le momentelor respect ive ci doar adaptăr i sau dezvol tăr i a le unor
idei care pr in unele cazur i ne duc icircntr -un trecut icircndepăr tat Este de al t fel un proces
f iresc ce confirmă ideea deseor i invocată cacirc icircn na tură ca ş i icircn via ţ ă nu există mişcare de
la nimic to tdeauna se p leacă de la ceva
Nefi resc este mdashşi aş spune chiar l ipsi t de respect fa ţă de precursori i noştr i -ca să
mă icircncadrez icircn spir i tul reuniunii - să permi tem ca ide i sus trase din pa tr imoniul
experienţe i t r adi ţ iona le icircn do meni i ş t i inţ i fice or icare ar f i e le să devină peste noap te
or igina le fie d in ignoranţă ( l ipsă de documentare) f ie icircn cunoştinţă de cauză icircnsă
ignoracircnd corec ti tudinea celor la l ţ i
Este per t inent icircn aceas tă pr ivinţă cuvacircntul rost i t de reputa tul j ur i s t romacircn Andrei
Rădulescu la Centenarul Regulamentului Organic icircn care sus ţ ine că bdquoicircn esenţă
drepta tea cere să dăm f iecărei vremi ceea ce este a ei şi să icircnveţ i de acoio ce icirc t i poa te
fo los i azi şi ce l puţin să o judeci jus t ş t să ţ i -o aminteşt i cu drag cacircnd e vorba de ţara ta
3 Epoca modernă care a icircnceput cu o jumăta te de mi leniu icircn urmă şi s -a sfacircrş i t
recent sau este pe sfacircrşi te in unele zone ale lumi i a adus cu s ine - mai alesicircn ul t ima
jumătate a secolului t recut - apusul văd it a l p rognozelor emise de c r iminologi cu pr ivire
la feno menul cr iminali tăţ i i a l aştep tăr i lor lor Nu s -au confirmat nici previziunile
cr iminologiei soc ia l i ste cu pr ivire la dispar i ţ ia fenomenului pe măsura icircna intăr i i spre
real izarea societăţ i i care se dorea a f i comunis tă şt nici ce le a le cnminologi lor occ identa l i
cu s ta te foar te vechi icircn cerce tare feno menul fi ind chiar mul t mai amplu icircn ţăr i le bogate
Nu s -a confirmat nic i ceea ce s -a icircncerca t să se acredi teze icircn legătură cu evo luţ ia
feno menului infracţ ion al icircn ul t imul deceniu ai seco lului XX deci după dispar i ţ ia
bdquorăzboiului rece Se pare că fenomenul icirc ş i urmează cursul re flec tacircnd pr in formele lui de
manifes tare - to t mai violente şi insid ioase - p r in dinamică in tensi tate volum etc icircnsăşi
dimensiunea schimbări lor care se produc icircn soc ie tate cu toa tă amploarea şi
par t icular i tăţ i le lor
Apari ţ ia a ceea ce numim astăzi bdquosocie ta tea post - industna lă sau bdquoera fluxului
informaţional ca să ne oprim doar la aceste două denumir i a trage atenţ ia ş i asupra
rămacircner i i icircn urmă a cr iminologiei - a bdquosta ţ ionări i aces te ia icircncă icircn teor i i le care d in mul te
puncte de vedere icircncep să f ie sau chiar sunt depăşite Dacă cr iminologia reac ţie i soc iale
pr in atacul frontal asupra cr iminologiei t radi ţ ionale (c lasică ş i pozi t ivis tă) ş i -a atr ibui t cu
mai mul t de pa tru deceni i icircn urmă denumirea de o bdquonouă cr iminologie se icircnţe lege că de
la cr iminologia post -modernă se aşteaptă mul t mai mul t icircn sensul că aceas ta a r t rebui să se
icircnscr ie pe acea traiector ie pe care ea poate valo r i f ica to t ceea ce rămacircne va labi l - ce
corespunde mdash d in ceea ce s -a rea l izat icircn s fera acestei ş t i inţe icircn p rocesul evoluţiei e i cu
17 Vezi pentru ce precede Raportul asupra acinitacircţii Cercului de studiii penale penitenciare si de politie sttintiftcacirc pe
anul 1921 - 1922 prezentat de E Decuseara - Directorul statistici judiciare -in adunarea generală a Cercului din
3 dec 1922 şi publicat icircn Revista penală 1922 nr 9 şi 10 p 326 -33 1 Raportul poate fi completat cu
datele din statistica judiciară cu vech tradiţii bdquoStatistica justiţiabilă cum seina spunea n bdquoAnal ele
statistice pentru cunoaşterea Romacircniei Bucureşti Anul II 1864 nr 17 -20 şi bdquoIstoricul statistici judiciare
din Romacircnia Itugen Decuseară Extras din bdquoBuletinul statistic al Romacircniei Bucureşti Tipografia F Gobl
1920)
Vezi opiniile a doi reputaţi jurişti romacircn Petre lonescu Muscel Savantul cnmmolog Enrico Fern profesorul si
opera sa in Revsta pozitivă penala ş penitenciară 1929 nr 1 p 5 -14 şi Jean Rădulescu Un mare savani
Ennco Fern icircn bdquoRevista de drept penal ş ştnnţă penitenciară 1928 nov-dec p 3-15
^Vezi Iulian Teodorescu Primul nostru jubileu icircn bdquoRevista de drept penal şi ştiinţă penitenciară 1930 p 1 -7
Vezi Andrei Rădulescu Cenlenaml Regulamentului Organic al Ţării Romacircneşti Bucureşti Curierul Judiciar
1933 p 4
18
perspect iva aducer i i teor i i lor la nivelul real i tăţ i lor sociale culturale morale ş i economice
care interac ţionează inc lus i v icircn producerea icircncă lcăr i lor de lege
Cu al te cuvinte cr iminologia ca şt i in ţă autonomă şi unitară icircn s i stemul şt i in ţelor
nu se mai poate mul ţumi cu transcr ierea teor i i lor in numeroase exemplare pr in
proli fe rarea cursuri lor de cr iminologie şi a a l tor lucrăr i apăracircnd ad -hoc şi cr iminologi icircn
mul te s i tuaţ i i cu o asemenea bdquospecial izare suprapusă peste meser ia lor de bază
Aceasta cu atacirct mai mul t cu cacirc t doar o nouă cr iminolog ie - a tre ia icircn evo luţia
acestei şt i inţe -bdquopostmodernă de data aceasta ar putea avacircnd avantajul experienţe lor
pr imelor două dezvol ta te pe parcursul a mai b ine de un seco l precum şi al posibi l i tă ţ i lor
de comunicare ş i cooperare inclus iv pe plan interna ţional icircn contextul icircn care lumea nu
mai es te icircmpărţ i tă icircn două lagăre să adapteze teori i le cr iminologice la rea lităţ i le
acestui icircnceput de mi leniu
Este vorba icircn esenţă de adaptarea cr iminologie i la post -modernism - pr in
defini ţ ie mai curacircnd individual ş i universa l decacirct comunal şi na ţ iona l - icircncacirct aceasta să
cupr indă l ini i le di rec toare precum ş i supor tul rea l a l regacircndir i i concepte lor de cr imă
cr iminal cr iminali tate pe care o implică o cr iminologie postmodernă Alt fe l spus ceea ce
s-a ob ţinut icircn mai bine de 100 de ani de că tre cr iminologie să treacă pr in f i l t rul u nei
gacircndir i ş t i inţ i fice moderne despre om ş i societate cu toate cont radicţ i i le care macină de
mul te or i supor tul aces teia adică real i tăţ i le ş i reacţ i i le socia le
De al t fe l tenta t iva de a sinte t iza producţ ia ş t i inţ i fică icircn favoarea unei proolematici
uate este impor tantă pentru or icare d intre ş t i inţe le omului şi mai ales pentru
cr iminologie a le căre i date par ţ ia le sunt integrate icircntr -o op tică globală iar semnif icaţ i i le
unor no ţiuni discipl inare sunt adapta te pentru a f i in tegra te icircn contextul in terd is cip linar
O asemenea perspect ivă atrage după părerea noastră une le obligaţ i i d in par tea
spec ia l i şt i lo r ( icircn act ivi tatea teoret ică ş i pract ică) icircn d irec ţ ia introspec tăni unor domeni i
din sfera cr iminologiei pentru a putea prezenta cei puţ in icircn l ini i mar i s tadiul icircn care
acestea se găsesc mdash adică punctul de plecare icircn eventua le no i abordăr i in acest context
supun ref lecţ ie i criminolog ilor din Balcani construirea unui model criminologie
spec if ic regiunii (unind efor tur i le cu ajutorul s tructur i lo r spec i a l izate de cerce tare) care
să poată lua icircn stăpacircnire complexitatea pentru a se putea ajunge la răspunsuri le pe care le
aş teap tă o cr iminologie postmodernă - de la no i toţ i
Ar fi sufic ient să se compare toa te p lanur i le ce au genera t numeroase acţ iuni ş i
măsur i icircn ţăr i le d in regiune - care po t icircnsemna t imp enorm consumat şi tone de hacircr t ie - şi
rezul ta tele concre te obţ inute icircn prevenirea şi cont rolul cr iminal i tăţ i i pent ru a intui stadiul
icircn care ne găs im acum ş i a găsi icircn acelaşi t imp ant idotul cei puţ in a unora din
consecinţe le cr iminal i tă ţ i i
Icircn spr i j inul sugest iei de mai sus am icircn vedere icircn pr imul racircnd ca l i tatea ac tua lelo r
raportur i ( re laţ i i ) ş t i inţ i fice soc iale economice culturale etc care s -au s tatornic i t icircn
Balcani - departe de cele de acum 15 0 de ani -confirmate din p l in şi pr in seminarul
internaţ ional Ia care par t ic ipăm
19
IMPACTUL SECURITAŢII SI SIGURANŢEI NUCLEARE ASUPRA SECURITAŢII
NAŢIONALE
NUCLEAR SAFETY AND SECURITY IMPACT ON NATIONAL SECURITY
Conf Univ Dr DAN VOINEA
Prim-Vicepreşedinte ACR
Col (r) Prof VASILE LAPADUSI Secretar General ACR
Dr Ing LUCIAN BIRO
Director General SPAREX Nuclear 3S Ltd
Rezumat
Activitaţile desfasurate in domeniul nuclear sunt unele dintre cele mai reglementate autorizate şi controlate
activiţăti Motivele sunt date de impactul negativ deosebit de sever al acestor activităţi asupra populaţiei şi a
personalului expus profesional asupra mediului şi a propietaţii in cazul nerespectarii prevederilor legale
precum si a limitelor si condţtiilor tehnice din autorizaţiile emise de autorităţile naţionale implicate Atacurile
teroriste dela New-York din 11 septembrie 2001 au scos in evidenţă o serie de vulnerabilităţi care pot afecata
major instalatţile si obiectivele nucleare consecinţele fiind dezastruoase asa cum rezulta din accidentele
nucleare de la Cernobil (1986) si Fukushima (2011) In acest context este evident că se impun masuri drastice de
prevenire şi combatere a criminalităţii din domeniul nuclearTotodata trebuie subliniat fatul că exista o legatură
intrisencă intre domeniul nuclear si siguranţa naţională In lucrare se prezintă elemente privind impactul
securităţii si siguranţei nucleare asupra securităţii naţionale Se iau in considerare aspectle sunliniate in Strategia
Naţională de Aparare a Ţării pentru perioada 2015-2019 elaborata de Administraţia Prezidenţială şi aprobată in
Parlament in iunie 2015
Abstract
The activities carried out in the nuclear field are one of the most regulated authorized and controlled activities
The reasons are given by the particularly serious negative effect of such activities on the population and
personnel exposed during work on the environment and property in case of failure to comply with the legal
provisions as well as with the technical limits and conditions of the authorizations issued by the national
authorities involved The terrorist attacks of New York of September 11 2001 have highlighted a series of
vulnerabilities which may significantly affect the nuclear installations and objectives the consequences being
disastrous as it resulted from the nuclear accidents of Chernobyl (1986) and Fukushima (2011) In this context
it is obvious that drastic measures of prevention and fight against nuclear criminality must be imposed At the
same time it must be emphasized that there is an intrinsic connection between the nuclear field and national
security The paper presents some aspects regarding the impact of nuclear safety and security on national
security Also the paper take into consideration the aspects which are underline in the National Strategyfor
Country Defence for the 2015-2019 period elaborated by the Presidential Administration and approved by the
Parliament in June 2015
1 Introducere
Strategia Naţională de Aparare a Ţarii pentru perioada 2015-2019 [1] denumita in continuare Strategie a
fost elaborata de Administraţia Prezidenţială şi a fost aprobată in Parlament in iunie 2015 Acest document
evidenţiază ameninţările riacurile şi vulnerabilităţile care pot apare la adresa siguranţei naţionale şi care trebuie
luate in considerare in contextul naţional şi internaţional actual Astfel Strategia evidenţiează urmatoarele
20
a) Ameninţări
Distorsiunile de pe pieţele energetice şi proiectele concurente ale unor actori statali sau non‐statali
Ameninţările cibernetice
Terorismul
Proliferarea armelor de distrugere icircn masă şi a vectorilor purtători precum și traficul de produse cu
dublă utilizare
Acţiunile informative ostile
b) Riscuri
Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare ale Romacircniei
Radicalizarea entităţilor extremiste prezente pe teritoriul Romacircniei
Criminalitatea transfrontalieră
Riscurile cu probabilitate redusă dar cu impact major
c) Vulnerabilităţi
Capacitatea instituţiilor statului de a evalua şi diminua impactul riscurilor şi ameninţărilor este limitată
de persistenţa unor vulnerabilităţi icircn absorbţia fondurilor europene ---- energie infrastructură critică -
- protecţia mediului --- sănătate educaţie şi cercetare ştiinţifică
Capabilitatea administraţiei centrale şi locale de a implementa politicile publice naţionale şi europene
Reacţia inter‐instituţională icircn situaţii de criză este afectată de precaritatea resurselor și incoerența icircn
gestionarea diverselor tipuri de riscuri -- capacitatea de interoperabilitate a diverselor instituţii ale
statului care trebuie să acţioneze icircn cazul unor ameninţări asimetrice şi de tip hibrid
Corupţia
Migraţia forţei de muncă specializate
In opinia noastră in proporţie semnificativă ameninţările riscurile şi vulnerabilităţile evidenţiate in
Strategie pot fi generate si din domeniul nuclear In activitaţile nucleare se utilizează combustibili nucleari
materiale nucleare şi de interes nuclear De asemenea in activitaţile care folosesc aplicaţii ale radiaţiilor
ionizante in economie medicină industrie şi cercetare se utilizează surse de radiaţii ionizante (surse radioactive)
Ambele domenii produc deşeuri radioactive slab mediu şi inalt active In Romania instalaţiile nucleare majore
sunt urmatoarele
Centrala Nuclearo-electrică
Reactoarele nucleare de cercetare
Fabrica de combustibil nuclear
Staţiile de tratare deşeuri radioactive
Depozitele de combustibil nuclear ars
Depozitele de deşeuri radioactive
De asemenea utilizarea instalaţiilor care utilizeaza surse de radiaţii in Romania se prezintă in Fig 1 [2]
21
Fig 1 Instalaţiile radiologice din Romania [2] Instalaţiile nucleare existente in lume fac parte din diferite etape ale ciclului combustibilului nuclear
Acestea operează cu materiale care reprezintă un interes deosebit pentru grupări teroriste cercuri mafiote
grupuri extremiste state care nu au acces la tehnologiile nucleare state aflate sub un embargou impus de
comunitatea internaţională indivizi cu probleme pshice etc Sunt urmarite atingerea scopurilor lor ideologice
politice financiare conjucturale etc Astfel există tendinţa de a dezvolta o ldquopiaţă neagrărdquo care se alimentează
prin trafic ilicit cu materiale nucleare materiale de interes nuclear cu materiale radioactive şi surse radioactive
Este evident faptul că pentru a elimina criminalitatea din domeniul nuclear comunitatea internaţională
adoptă măsuri drastice Statele care au aderat la diferitele instrumente juridice internaţionale manifestă o
atitudine corelată pentru prevenirea şi combaterea terorismului nuclear si radiologic a traficului ilicit din
domeniul nuclear Orice slăbiciune manifestată de un stat in domeniul nuclear conduce la vulnerabilitaţi pentru
toate statele parte la tratatele şi convenţiile internaţionale pentru intreaga comunitate internaţională
In acest context prevenirea şi combaterea precum şi investigarea criminalistică a infracţiunilor din
domeniul nuclear necesită o abordare unitară şi o implementare sistemică a masurilor de prevenire si combatere
atat la nivel naţional cat şi international
2 Infracţiuni in domeniul nuclear
Pentru simplificare sub notiunea de infracţiune in domeniul nuclear am introdus generic actele sanctionate
administrativ actele de natură civilă şi actele de natura penală Acestea sunt definite de legislatia existentă in
Romania in domeniul activităţilor ldquoconvenţionalerdquo şi in domeniul nuclear
Infracţiunile din domeniul nuclear cumuleaza infracţiunile existente intr-o instalaţie clasică cu cele existente
in instalaţiile nucleare De exemplu furtul de materiale ne-nucleare poate avea loc in ambele tipuri de instalaţii
Insa in cazul instalaţiilor nucleare un furt indică faptul că exista posibilitatea ca şi materiale nucleare sa fie
sustrase Consecinţele pot fi dezastruoase pentru personalul expus profesional populaţie propietate şi mediu In
acest context instalaţiile nucleare şi radiologice necesită o atenţie deosebită pentru reducerea semnificativă şi
eliminarea infracţiunilor
Generic infracţiunile in domeniul nuclear pot fi grupate dupa cum urmeaza
Fabricarea deţinerea şi urtilizarea unui dispozoitiv nuclear exploziv (bomba nucleară)
Fabricarea deţinerea şi utlizarea unui dipozitiv pentru dispersia radioactivitatii (ldquobomba murdarărdquo)
Planificarea organizarea şi executarea unui atac asupra unei instalaţii nucleare in timp de pace
Planificarea şi executarea de sabotaje la instalaţiile nucleare şi radiologice
Planificarea organizarea şi efectuarea unui transport ilicit de materiale nucleare materiale de interes
nuclear materiale radioactive
Refuzul de a accepta inspecţiile organismelor naţionale şi internaţionale la instalaţiile nucleare din ţara
Furtul de materiale nucleare şi radioactive
Violarea limitelor ai a condiţiilor tehnice din autorizaţiile emise de autoritaţile abilitate pentru
construirea punerea in funcţiume şi operarea instalaţiilor nucleare şi radiologice
Incalcarea prevederilor procedurilor interne de lucru ale instalaţiei nucleare şi radiologice
Infracţiuni ne-nucleare
3 Elemente care pot favoriza criminalitatea in domeniul nuclear
Conform [17] in perioada 1993 ndash 2006 au fost inregistrate 1080 de incidente de trafic ilicit Dintre acestea
25 au implicat materiale nucleare 70 materiale radioactive şi 5 materiale contaminate şi alte materiale
Traficul ilicit poate implica urmatoarele materiale nucleare şi radionuclizi
Materiale nucleare 233
U 235
U 23
8U incluzand materialele nucleare reciclate (uraniu inalt imbogaţit
uraniu cu imbogaţire redusă uraniu natural uraniu sarăcit) 237
Np şi 239
Pu (de la reactoare nucleare
pană la arme nucleare)
22
Radionuclizi medicali 8F
67Ga
99Tc
111In
123I
125I
131I
133Xe
201Tl
51Cr şi
103Pd
Radionucliuzi industriali 57
Co 75
Se 60
Co 133
Ba 137
Cs 192
Ir 241
Am şi 152
Eu
Dintre elementele care pot favoriza criminalitatea in domeniul nuclear in Romania pot fi enumerate
urmatoarele
Nerespectarea obligatiilor asumate de Romania prin semnarea şi ratificarea unor instrumente juridice
internaţionale din domeniul nuclear
Politizarea autoritatilor naţionale şi regionale cu atribuţii in domneniul nuclear
Neasumnarea responsabilitaţilor legale prin declinarea deciziilor catre forurile tutelare
Legislaţie incompletă sisau neactualizată la cerinţele actuale
Lipsa de cooperare instituţională blocajul instituţional
Suprapunerea atribuţiilor legale atribuţii contradictorii in cazul entitatilor naţionale implicate
Lipsa unui control de specialitate adecvat a instituţiilor cu rspunderi in domeniu
Lipsa de personal de specialitate
Lipsa de atractivitate a instituţiilor implicate
Lipsa de proceduri
Proceduri ineficiente sau proceduri eronate
Sisteme ineficiente de protecţie fizică
Lipsa de pregatire a personalului
Sistem incomplet de raportare
Lipsa unor strategii sectoriale coerente
Cadru de reglementare incomplet
Echipamente necorespunzatoare
Forte de raspuns fara o pregatire corespunzatoare
Control permisiv la granită
Un management necorespunzator a arhivelor şi bancilor de date
Lipsa unei culturi de Securitate sisau Siguranta Nucleara
Exercitii integrate la scara natională fara relevanta tehnică şi administrativă
Lipsa de resurse sisau utilizarea resurselor planificate pentru proiecte nenecesare sisau fara utilitate
Coruptia
Incompetenta managerială
Lipsa unor măsuri preventive pentru eliminarea vulnerabilitaţilor enumerate mai sus va conduce cu
certitudine mai devreme sau mai tarziu la ameninţări semnificative asupra securităţii naţionale
4 Consecinţele potenţiale ale criminalităţii din domeniul nuclear
Criminalitatea din domeniul nuclear poate avea consecinţe semnificative pentru siguranţa natională In
primul rand existenţa unor acţiuni criminale in domeniul nuclear conduce la decrebilizarea ţarii in fata
comunitatii internaţionale Se poate pune sub semnul intrebării capabilitatea Guvernului de a gestiona in condiţii
de siguranţă activitaţile nucleare desfăşurate in ţară In al doilea rand eventualele furturi de materiale de interes
nuclear de materiale radioactive de echipamente şi tehnologii cu dublă utilizare pot conduce la favorizarea
unor acţiuni teroriste pe teritoriul naţional sau in afara ţării (fabricarea şi utilizarea de bombe nucleare
dispozitive de dispersie a radioactivităţii denumite ldquobombe murdarerdquo) In aceste condiţii se pot lua in considerare
efecte majore ca de exemplu
Distrugerea parţiala a infrastructurii economice
Pierderi inseminate de vieţi omenesti
Contaminarea radioactiva a marilor centre urbane
Suprairadierea populaţiei
Instalarea unui climat de panica in populaţie
Destabilizarea ordinii de drept
Pierderi economice semnificative la nivel de Produs Intern Brut (PIB)
In Tabelul I se prezinta izotopii radioactivi cu impact mare asupra corpului uman Aceştia se gasesc in
mod curent in aplicaţiile radiaţiilor ionizante in economie industrie cercetare medicina etc Manipularea lor
necontrolată şi măsuri de protecţie fizică precare pot conduce la accidente de suprairadiere de exemplu a
23
personalului şi a pacienţilor la sustragerea radioizotopilor in scopuri criminale de exemplu pentru fabricarea de
ldquobombe murdarerdquo
Tabelul I
Izotopi radioactivi cu impact mare asupra corpului uman
Izotop Utilizare Tip Radiatie Organul Critic
241Am
Instrumente de masură
Detectori de fum Alpha Gamma Oase
137Cs
Imaginistică medicală Iradiere
alimente Beta Gamma Intreg Corpul
60Co Iradiere alimente Radiografii Beta Gamma Intreg Corpul
238Pu
Dispozitive medicale
Instrumente de masură Alpha Gamma Oase
133Ba Radiografii Aplicaţii Industriale Gamma Ficat Inima
228Th
Utilizari industriale in optica
aerospaţiale Alpha Gamma Plamani Pancreas
252Cf Instrumentatie de masură Neutroni Gamma Intreg Corpul
In referinta [3] se apreciează că bdquoun dispozitiv nuclear cu o putere de 10 kilotone detonat icircn Times
Square din New York ar distruge toate clădirile pe o rază de 500 de metri şi ar omoricirc instantaneu o jumătate de
milion de oameni Incendiile obiectele dislocate de explozie şi efectele radiologice pe termen lung ar ridica
bilanţul victimelor mult peste un milion Impactul economic şi mai ales psihologic al unui astfel de atac l-ar
depăşi cu mult pe cel produs de atacurile teroriste de la 11 septembrierdquo In Fig 2 se prezinta imaginile unor
explozii nucleare efectuate in anii rsquo 50
Efectele se amplifică odata cu puterea bombei In cazul detonarii unei bombe de 1 megatonă in aer
consecintele se pot enumera succint astfel
Distrugeri totale in interiorul unei zone cu raza de 2 km
100 decese intr-o zona cu raza de 3 km
50 decese intr-o zopna cu raza de 8 km
In Fig 2 se prezintă cateva exemple de explozii nucleare in poligonul de testare [7]
Conform [5] in cazul unui accident de nivel 7 pe Scala Internaţională pentru Evenimente Nucleare
(INES) la o centrală nuclearo-electrica (CNE) se produce eliberarea unei cantitaţi mari de material radioactiv in
exteriorul unei instalaţii nucleare mari (de exemplu din zona activă a unui reactor de putere) Aceasta implică
amestecuri de produşi de fisiune radioactivi de viaţă scurtă şi viaţă lungă (in cantitaţi echivalente radiologic mai
mari de zeci de mii de Terabecquereli de Iod-131) Astfel de eliberări pot conduce la efecte acute imediate
asupra sanătăţii efecte intarziate asupra sanătătii pe arii geografice intinse este posibil sa fie afectate mai multe
ţari consecinţe pe termen lung asupra mediului
De exemplu in cazul accidentului de la CNE Cernobil consecinţele au fost dezastruoase [6]
600000-800000 persoane implicate in activitaţi de decontaminare
Circa 200000 persoane evacuate
Suprafeţe mari au fost abandonate (zona cu raza de 30 km in jurul reactorului etc)
Cheltuieli estimate la 100 miliarde $ SUA
Decesul imediat a 30 persoane
1800 copii cu diagnostic cancer la tiroida in 1998
15000 decese datorită cancerului (global)
Greutaţi deosebite in asigurarea alimentelor
Consecinţe sociale deosebite
24
De asemenea accidentul de la CNE Fukushima a generat consecinte negative de mare amploare pentru
economia populatia si mediul ambiant din Japonia
Fig 2 ndash Diferite excplozii nucleare efectuate in
poligoanele de testari [7]
In Fig 3 se prezintă urmarile accidentelor nucleare la CNE [4]
Atat accidentele nucleare cat si testele cu armele nucleare au evidentiat consecinte negative majore
consecinţe care pot ilustra apariţia umnor efecte similare si in cazul unor atacuri teroriste nucleare
In Tabelul II se prezintă efectele radiaţiilor asupra corpului uman in funcţie de doza asupra corpului
uman
5 Instrumentele jurifice internaţionale
Prevenirea şi combaterea traficul ilicit cu materiale nucleare şi radioactive reprezintă o preocupare majora a
comunitatii internaţionale La nivel internaţional instrumentele juridice relevante pentru prevenirea şi
combaterea traficului ilicit cu materiale nucleare şi radioactive de exemplu sunt
Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare adoptată la Viena la 26 octombrie 1979
Amendamentul la Convenţia privind protecţia fizică a materialelor nucleare adoptat la Viena la 8 iulie
2005
Convenţia internaţională privind reprimarea actelor de terorism nuclear semnată la New York la 14
septembrie 2005 (ICASNT) adoptata de Adunarea Generala ONU la 13 aprilie 2005
Conventia din 2010 privind reprimarea actelor nepermise in aviatia interNatională (ldquoBeijing
Conventionrsquo)
Conventia privind reprimarea actelor nepermise impotriva securităţii navigatiei maritime (SUA) şi
Protocolul din 2005 (SUA 2005)
Rezolutia nr 1540 a Consiliului de Securitate al ONU adoptata la 28 aprilie 2004
25
Codul de Conduita al AIEA privind securitatea şi siguranţa surselor radioactive aprobat de Bordul
Guvernatorilor in septembrie 2003
Fig 3 ndash CNE la care s-au produs accidente nucleare majore
clasificate ca fiind de nivel 5 si 7 pe scala INES
(a) Cernobil ndash nivel 7 (b) TMI ndash nivel 5 (c) Fukushima ndash nivel 7 [4]
De asemenea in Fig 4 se prezintă aderenţa statelor la instrumentele juridice internaţionale
In acest context matricea de verificare a indeplinirii obligaţiilor asumate considerata la nivel internaţional
cuprinde urmatoarele elemente
a) Materiale arme activităţi dispozitive şi surse
Materialele nucleare sursele de materiale nucleare şi materialele fisionabile speciale
Materiale radioactive sursele radioactive şi sursele orfane
Dispozitivele explozive şi alte dispozitive letale
Arme nucleare
Dispozitive explozive nucleare
Armele chimice biologice şi nucleare
Dispozitivele de dispersie a radioactivitaţii
Traficul ilicit
b) Regimul de sancţiuni pentru
(b)
(a) (c)
26
Activităţi neautorizate privind transportul furnizarea stocarea exportul importul miscarile posesia
primirea vanzarea trimiterea depozitarea furnizarea transferul şi utilizarea alte acte rău intenţionate
care implica materiale nucleare sau alte materiale radioactive sau producerea de arme cu aceste
materiale incluzand acele acte care implica folosirea de avioane nave fluviale şi maritime platforme
maritime
Tabelul II
Efectele radiatiilor asupra corpului uman
Doza
(Gy) Sindrom Efecte radiaţiilor
gt20 Instalare sindrom neurovascular Leziuni multipe ale organelor
interne Deces probabil
11
10 Se considera tratament medical
bazat pe transplant cu celule
stem 9
8
7 50 din populaţie
supravieţuieste la 60 de zile cu
suport medical 6
Instalare sindrom gastro-intestinal
5 50 din populaţie
supravieţuieste la 60 de zile fara
tratament 4
3
2
Aprox 100 supravieţuitori
fara tratament 1 Instalare sindrom hematopoietic
0
27
Fig 4 ndash Aderenţa la instrumentele juridice internaţionale
in raport cu numarul de state semnatare [16]
c) Jurisdictia (inclusiv extraterritoriala) asupra actelor ilegale sau activitati neautorizate
d) Măsuri adoptate la nivel naţional
Măsurile luate pentru pentru siguranţa materialelor nucleare şi pentru alte materiale radioactive precum
şi penaliţatile avute in vedere pentru măsuri impropii adoptate
Măsurile npentru protectia fizică şi penalităţile pentru măsuri neadecvate
Măsurile pentru organismele de reglementare privind implementarea (autorizare şi licenţiere) şi pentru
raportare natională şi inspecţiile internaţionale
Măsurile pentru controlul exporturilor şi importurilor incluzand autorizarea (permise) listele de control
(de exemplu listele echipamentelor materialelor softu-rilor şi tehnologiilor cu dubla utilizare) re-
exportul tranzitul
e) Acţiuni ale organelor abilitate
Investigaţii
Supravegherea şi strangerea de informaţii
Inregistrariasigurareconfiscare
Colectare de probe
Urmarirea penală
f) Cooperarea internaţională
Asistenta mutuală in domeniul combaterii criminalităiţii
Extradarea
6 Prevenire şi combatere
In ultimii ani s-a constat o recrudescenţă a terorismului convenţional in special in ţarile din Orientul
Mijlociu si din Africa de Nord Pana la nivelul anului 2015 actele de terorism au generat numeroae victime
culmind cu acţiunile teroriste din Franta din 7 ianuarie 2015 Pentru comunitatea internaţională a devenit evident
că sunt necesare acţiuni coordonate şi sistematice de reducere si eliminare a tereorismului Sursele de informaţii
evidenţieaza preocuparile organizaţiilor teroriste pentru achziţionarea de materiale nucleare şi radiloactive
precum şi tehnologii pentru fabricarea de arme nucleare si dispozitive de dispersie a radioactivitaţii
Prevenirea şi combaterea criminalităiţii din domeniul nuclear impune elaborarea unui plan naţional coherent
de actiuni ca parte a Strategiei Sectoriale pentru Securitate Nucleara Elementele cheie ale acestui plan de
actiuni ar putea fi printre altele
i) Monitorizarea conformității in raport cu legislaţia naţională primară şi secundară
ii) Inspecții şi controale eficiente
iii) Pregatirea personalului
iv) Sensibilizarea publicului
v) Prevenirea criminalității
vi) Reducerea riscurilor de aparitie a unor evenimente de trafic ilicit
vii) Prevenirea si combaterea corupției
viii) Depolitizarea structurilor de conducere din cadrul agențiilor guvernamentale implicate in reglementarea
si controlul activitaților din domeniul nuclear si radiologic
ix) Eliminarea incompetenței
x) Marirea atractivitații instituțiilor implicate
xi) Planificarea si efectuarea de exerciții naționale relevante pentru verificarea capabilitații de prevenire si
combatere a terorismului nuclear si radiologic cel puțin odata la doi ani
28
Totodatăin Strategia Sectorială in domeniul securitații si siguranței nucleare este important ca să se aloce
inca de la inceput resursele umane si financiare corespunzatoare In caz contrar avem de fapt o ldquonon-strategierdquo
In plus trebuie prevazute obiective clare necesare relevante si cu rezultate măsurabile
Investigațiile criminalistice in domeniul nuclear au ca scop stabilirea responsabilitaților pentru utilizarea
efectivă a materialelor și dispozitivelor nucleare sau radioactive icircn acte criminale sau acte care amenință
securitatea națională și internațională Investigațiile criminalistice in domeniul nuclear includ colectarea de probe
izotopice chimice şi probe fizice pentru determinarea sursei de material folosit icircn acte criminale sau neautorizate
implicacircnd materiale radioactive nucleare inclusiv colectarea de probe privind persoanele implicate icircn deturnarea
acestor materiale
Sancțiunile penale au un efect de descurajare mai mare decacirct sanctiunile economice Incidentele minore pot
fi sancționate icircn mod adecvat prin măsurile de executare ale reglementatorului cum ar fi amenzile punitive
suspendarea licenței sau revocarea acesteia Sancțiuni mai stricte icircn temeiul dreptului penal trebuie impuse
pentru incidente mai grave Determinarea gravității unui incident implică factori de analiză cum ar fi tipul și
cantitatea de material utilizat intenția criminală a făptuitorului dacă incidentul a condus la ameninţări reale
Aceste considerente conduc la necesitatea includerii intr-un plan strategic de actiumni a urmatoarelor
masuri
a) Revizuirea regimului de sancţiuni penale şi civile existente in legislaţia şi reglementarile aplicabile in
domeniul nuclear Această revizuire este necesara prentru definirea mai clara a regimului sancţiunilor
aplicabile
b) Infiinţarea unui laborator acreditat pentru investigaţii criminalistice a infracţiunilor din domeniul nuclear şi
radiologic
c) Instituirea la nivel naţional a unui sistem de urmarire in timp real a starii surselor radioactive care pot
prezenta interes pentru un eventual trafic ilicit
7 Exemple de masuri specifice adoptate de Romania
Participarea Romaniei la Initiativa de Reducere Globala a Amenințarilor (GRTI) lansată de SUA a permis
derularea umnor proiecte de amploare importante pentru reducerea si eliminarrea unor vulnerabilitați din
domeniul nuclear atat la nivel național cat si internatțonal In acest sens se pot exemplifica cateva proiecte
semnificative derulate pentru Romania
Conversia zonei acrtive a reactorului nuclear de cercetari TRIGA de la combustibil puternic imbogățit
la combustibil imbogățit sub 20
Returnarea combustibilului nuclear puternic imbogățit de la reactorul TRIGA al Institutului de
Cercetari Nucleare de la Pitesti in SUA
Returnarea combustibilului nuclear puternic imbogățit de la reactorul VVR-S al Institutului de Fizică
si Inginerie Nucleară ldquoHoria Hulubeirdquo in Federatia Rusă (Proiectul RRRFR pentru Romania)
Imbunatațirea performanțelor de protecție fizică la instalațiile nucleare si radiologice din Romania
In Fig 5 se prezintă partenerii din Proiectul RRRFR pentru Romania in Fig6 se prezintă aspecte de la
transportul combustibilului nuclear ars (iulie 2009) iar in Fig 7 se prezintă ruta aeriană pentru transportul
combustibilului nuclear din Romania in Federația Rusă
Pentru prevenirea şi combaterea umor eventuale acte criminale de sustragere de materiale nucleare exista
modalități eficiente de supraveghere In Fig 8 se prezintă o modalitate de supraveghere in timp real prin satelit
a unui transport de combustibil nuclear in Romania
29
Fig 5 Partenerii din Proiectul RRRFR pentru Romania [8 9 10 11]
Fig6 Aspecte de la transportul combustibilului nuclear ars
pe calea aerului din Romania in Federația Rusă (iulie 2009) [8 9 10 11]
Fig 7 Ruta aeriană pentru transportul combustibilului nuclear
din Romania in Federația Rusă [8 9 10 11]
Fig 8 Supravegherea in timp real a unui transport
de combustibil nuclear in Romania
30
8 Concluzii
Activitațile nucleare si radilogice necesita o atenție deosebita in domeniul prevenirii si combaterii
criminalitații In primul rand trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte
Dezvoltarea unui cadru eficient de cooperare institțtională la nivel național reprezintă un factor
essențial in eliminarea vulnerabilităților din domeniul nuclear
Existenta unei baze materiale de inalt nivel tehnic (laboratoare naționale acreditate aparatura calibrată
omologată etc) reprezinta o necesitate majoră
Planificarea şi desfăşurarea de exerciţii natțonale pentru pregatirea entitătilor nationale şi a personalului
implicat se impune cu prepoderență
Trebuie dezvoltata o bancă de date cu ldquosemnaturilerdquo materialelor fisionabile si a izotopilor radcioactivi
Elaborarea si implementarea unui program de cercetare ndash dezvoltare pentru imbunatătirea metodelor de
detecție şi pentru dezvoltarea codurilor de calcul specifice trebuie finanțată
Se impune revizuirea regimului de sancţiuni penale şi civile existente in legislaţia şi reglementarile
aplicabile in domeniul nuclear Aceasta revizuire este necesara prentru definirea mai clara a regimului
sancţiunilor aplicabile
9 Referinţe
[1] ldquoStrategia Națională de Aparare a Ţarii pentru perioada 2015-2019rdquo Administraţia Prezidențiala
iunie 2015 Romania
[2] ldquoRaport Anual 2014 al Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nuclearerdquo Website
wwwcncanro Romania
[3] M Ruumlhle bdquoDimensiunea nucleară a terorismului jihad-istrdquo Revista NATO ianuarie 2007
[4] Images for nuclear power plant explosion Adresshttpswwwgooglecomsearch
[5] rdquoINES The international nuclear and radiological event scalerdquo IAEA OECD-NEA www-
newsiaeaorg
[6] ldquoAn Assessment of the Health Consequences of the Chernobyl Accident Chernobyl - Ten Years After
Reports in four languages provided by GRS IPSN and RRC Adapted from IAEA 1991
[7] Images for nuclear explosion Adress httpswwwgooglecomsearch
[8] I Bolshinsky K Allen L Biro A Buchelnikov ldquoAir Shipment of Spent Nuclear Fuel from Romania to
Rusia - PATRAM 2010rdquo 16th Intl Symposium on Packaging and Transport of Radioactive Materials Oct
3-8 2010 London UK
[9] L Biro S Repanovici ldquoHEU Air Shipmentsrdquo Global Initiative to Combat Nuclear Terrorism Exercise
Planning Group Meeting 19 January 2010 Budapest Hungary
[10] Christopher Landers US Department of Energy National Nuclear Security Administration Office of
Global Threat Reduction Washington DC USA Igor Bolshinsky amp Ken Allen Idaho National Laboratory
Idaho Falls Idaho USA Stanley D Moses Oak Ridge National Laboratory Oak Ridge Tennessee USA
Lucian Biro National Commission for Nuclear Activities Control Bucharest Romania Faysal Abtuweigrat
Tajoura Nuclear Research Center Tripoli Libyan Arab Jamahiriya rdquoRomania and Libya Air Shipments of
Highly Enriched Uranium Spent Nuclear Fuelrdquo International Nuclear Materials Management (INMM)
Conference Baltimore MD July 13 2010
[11] I Bolshinsky K Allen ndash DOEIdaho National Laboratory USA LL Biro ndash National Commission for
Nuclear Activities Control Romania E Dragusin ndash National Institute for RampD in Nuclear Physics and
31
Nuclear Engineering ldquoHoria Hulubeirdquo Romania BA Kanashov M E Budu ndash RampD Company ldquoSosnyrdquo
ldquoThe Spent Nuclear Fuelrsquos World Premiere ndash Certified Air Shipmentrdquo Ingkernational Nuclear Journal
Special Edition No 1 2011 Moscow Russian Federation
[12] L Biro bdquoResponses and Prevention of Illicit Trafficking in Romania - Short and Medium Term Actions
Planrdquo ldquoInternational Approaches to Nuclear amp Radiological Securityrdquo Conference September 29th -
October 2nd 2002 London UK
[13] bdquoSources and Effects of Ionizing Radationrdquo United Nations Scientific Committee on the Effects of
Atomic Radiation UNSCEAR 2008 Report to the General Ansembly with Scientific Annexes Vol 1
[14] Legea Nr 111 din 10 octombrie 1996 privind desfasurarea icircn siguranta reglementarea autorizarea şi
controlul activitatilor nucleare republicata Romania
[15] D Voinea ldquoCriminalistica ndash Curs Universitarrdquo Universitatea Titu Maiorescu Bucuresti 2015
[16] L Biro ldquoInstrumente Juridice Internaţionale in Domeniul Nuclear - Transpunere Nationalardquo Referat
Masterat Universitatea ldquoTitu Maiorescurdquo Bucuresti Facultatea de Drept şi Stiinte Juridice Targu-Jiu
Domeniul de Studii Universitare de Master Drept Specializarea Stiinte Penale şi Criminalistica An
Universitar 2014-2015 Sem Im Disciplina Fundamentul Criminalisticii februarie 2015
[17] IAEA EUROPOL WCO ldquoCombating Illicit Trafficking in Nuclear and other Radioactive Materialrdquo
Technical Guidance Reference Manual IAEA Nuclear Security Series No 6
[18] L Biro ldquoTerorismul Nuclear şi Radiologicrdquo lucrare sustinuta la cursul de pregatire ldquoPrevenirea şi
combaterea terorismului şi neproliferarea armelor de distrugere in masardquo organizat de Academia de Politie
ldquoAl I Cuza Bucuresti 08022005
[19] D Voinea bdquoCazul Carlos Sacalulrdquo comunicare pivata
[20] V Lapadus bdquoCazul Furtul Secoluluirdquo comunicare privata
[21] L Biro ldquoNuclear Security in the Context of Global Threatsrdquo George C Marshall Association Romania
Bucharest 29 March 2012
[22] L Biro ldquo3Srdquo Concept Implementation Strategyrdquo SPAREX Nuclear 3S Ltd BITs 4th Annual New Energy
Forumndash2014 Forum 6 Nuclear Energ Qingdao Internaţional Convenţion Center Qingdao China September
21-23 2014
[23] L Biro ldquoBest Practices and Challenges to Implement ldquo3Srdquo Concept Efficientlyrdquo Technical Meeting
Interfaces and Synergies in Safety Security and Safeguards for the Development of a Nuclear Power
Program IAEA Vienna Austria 26-29 November 2012
32
CRIMINOGENEZA INFRACŢIUNILOR CONTRA SIGURANŢEI CIRCULAŢIEI PE CALEA
FERATĂ TRECUT PREZENT ŞI VIITOR
Vasile Stoica18
REZUMAT
Autorul remarcă evoluţia şi amploarea fenomenului icircn materia infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei
feroviare avacircnd icircn vedere importanţa sistemului de transport feroviar şi mai cu seamă asigurarea unor parametrii
optimi de siguranţă ai acestuia Evoluţia societăţii romacircneşti a marcat de-a lungul timpului şi o permanentă
adaptare a infractorilor fapt ce a impus adoptarea unor strategii care să poată contracara comiterea unor astfel de
fapte şi implicit să conducă la prevenirea şi controlul unui astfel de fenomen
Cuvinte cheie sistem de transport feroviar siguranţa circulaţiei pe calea ferată criminalitate evoluţie
perspectivă
Calea feratăhellip Un miracol foarte controversat la apariţia sa la icircnceputul secolului al XIX-lea dar care
s-a impus treptat in toate ţările lumii devenind icircn scurt timp cel mai important mijloc de transport terestru Chiar
dacă icircntr-o perioadă se vorbea despre o concurenţă icircntre transportul auto şi cel feroviar Dar prin extinderea
tracţiunii electrice şi prin introducerea electronicii icircn exploatarea feroviară calea ferată a icircnceput să cacircştige tot
mai mult teren icircn solicitările populaţiei
De nenumărate ori ne icircntrebăm de ce preferă oamenii să călătorească cu trenul icircn pofida numărului
sporit de autoturisme proprii sau a altor mijloace de transport icircn comun cum ar fi cel auto aero sau naval
Sau de ce agenţii economici aleg tot bdquodrumul de fierrdquo
Dar dincolo de opţiunile publicului călător există cu siguranţă o motivaţie obiectivă a faptului că
transportului feroviar i se acordă icircn continuare o pondere importantă chiar din ce icircn ce mai importantă după
previziunile organismelor europene şi icircn acest nou secol al bdquoerei atomicerdquo
La o primă analiză generică se poate demonstra faptul că suprafaţa ocupată de 500 km de linie de mare
viteză este egală cu suprafaţa totală a unui aeroport iar o linie de cale ferată dublă ocupă 60 din terenul necesar
unui drum rutier cu două benzi De unde se poate deduce că transportul feroviar implică un consum scăzut de
resurse cum ar fi suprafeţele de teren folosite Pe de altă parte ultimele statistici efectuate demonstrează icircncă un
lucru demn de luat icircn seamă şi anume consumul de energie pe calea ferată care este de şase ori mai scăzut decacirct
icircn cazul transportului auto şi de trei ori mai mic icircn comparaţie cu necesarul pentru avioanele comerciale Icircn plus
icircn tarifele de transport percepute călătorilor sunt stipulate multiple forme de discount pentru mai multe categorii
de persoane sau pentru diverse forme de transport
De aici putem deduce motivele care au făcut ca şi costul transporturilor feroviare să fie mai mic decacirct al
celorlalte sistemede transport Or aceasta explică icircn mare parte opţiunile populaţiei icircn favoarea sistemului de
transport feroviar
De asemenea ne mai putem icircntreba oare gradul de siguranţă icircn transportul feroviar este mai ridicat
decacirct al celorlalte mijloace de transport
Răspunsul este afirmativ Nu de puţine ori s-a demonstrat că la calea ferată siguranţa este cea mai
importantă şi asta o dovedesc indicatorii de securitate foarte buni a căror menţinere reprezintă principalul
obiectiv al feroviarilor Desigur icircn opinia unor autori punctualitatea ar fi cea care ar trebui să reflecte cel mai
bine calitatea serviciilor oferite dar la calea ferată se preferă sacrificarea ei atunci cacircnd siguranţa ar putea fi
afectată
Si nu icircn ultimul racircnd evaluările efectuate la nivel internaţional arată că transportul pe calea ferată nu
este numai unul dintre cele mai sigure şi cu cele mai mici influenţe negative asupra mediului icircnconjurător dar va
deveni icircn curacircnd poate cel mai fiabil si ieftin mijloc de transport
18
Doctorand Institutul de Cercetări Juridice Academia Romacircnă
33
Iată aşadar doar cacircteva dintre motivele pentru care cu toţii alegem călătoria pe bdquodrumul de fierrdquo
costuri scăzute indicatori superiori de siguranţă protejarea mediului icircnconjurător şi bineicircnteles
profesionalismul cu care se lucrează icircn acest sector
La nivelul Comunităţii Europene s-a impus problema reabilitării transportului feroviar a creşterii
icircncrederii icircn acest mod de transport şi deci a extinderii sale Mai mult decacirct atacirct trecerea treptată la o unitate
general-europeană cu o circulaţie absolut liberă peste graniţele geografice a impus revederea principiilor de
circulaţie pe calea ferată la nivelul icircntregii Europe
Icircn acest scop este icircncă icircn curs de desfăşurare cel mai ambiţios program de armonizare tehnică şi
legislativă icircn domeniul transportului feroviar menit să asigure interoperabilitatea la nivel european
Interoperabilitatea reprezintă capacitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză de a permite
circulaţia neicircntreruptă icircn condiţii de siguranţă a trenurilor prin realizarea unui spaţiu fără frontiere interioare
Icircn conformitate cu Directivele Consiliului Comunităţii Europene Cailor Ferate Romacircne le revine rolul
de a integra infrastructura feroviară naţională icircn parametri tehnici şi legislativi europeni
Pentru modernizarea reţelei proprii icircn conformitate cu exigenţele europene Romacircnia a semnat mai
multe acorduri internaţionale privind transporturile feroviare şi participă la o serie de proiecte internaţionale icircn
domeniu
Reţeaua feroviară publică a CFR asigură legătura cu toate reţelele feroviare ale celorlalte ţări din
Europa şi din Asia Lungimea desfăşurată a liniilor este de 22247 km lungimea reţelei de cai ferate din
Romacircnia fiind a şaptea ca mărime icircn Europa după Germania Franţa Italia Spania Polonia şi Ucraina Reţeaua
feroviară este armonios repartizată pe teritoriul ţării avacircnd o dispunere circulară pe doua inele aproape
concentrice străbătute de 8 magistrale radiale care pornesc din capitala ţării
Romacircnia prin aşezarea sa geografică reprezintă o zonă de intersecţie a magistralelor internaţionale de
transport pe calea ferată care leagă atacirct nordul de sudul Europei cacirct şi vestul de estul acesteia Astfel ţara
noastră este străbătută de trei mari coridoare paneuropene şi anume
coridorul IV Berlin-Nurnberg ndashPraga-Budapesta-Constanţa-Salonic-Istambul
coridorul VII Dunărea
coridorul IX Helsinki-StPetersburg-Moscova- Pskov-Kiev-Liubashaveska-Chişinău-
Bucureşti-Dimitrovgrad-Alexandropolis
Coridoarele IV şi IX sunt multimodale avacircnd componente rutiere şi feroviare incluzacircnd porturi
fluviale şi maritime ca noduri şi centre de colectare şi distribuţie icircntre modurile de transport Importanţa acestor
coridoare icircn structura traficului derulat pe reţeaua CFR şi necesitatea reabilitării lor rezidă din faptul că icircn total
pe circa o cincime din lungimea totală a reţelei se derulează aproape o jumătate din traficul total
Starea tehnică a infrastructurii feroviare modul de finanţare al acesteia şi problemele economice
existente icircn activitatea Companiei Naţionale de Căi Ferate bdquoCFRrdquo SA determină următoarele concluzii
infrastructura feroviară se afla icircntr-un proces de degradare continuă datorită icircn principal
neasigurării fondurilor necesare pentru icircntreţinere şi reparaţii
necesitatea continuării şi accelerării procesului de modernizare şi reabilitare a infrastructurii
feroviare de transport pentru alinierea la standardele europene de performanţă confort şi
siguranţă
continuarea cooperării cu politiile de resort icircn vederea eradicării fenomenului infracţional şi
diminuării prejudiciilor cauzate
icircn mod incontestabil aderarea Romacircniei a reprezentat un pas important icircn direcţia evoluţiei dreptului
romacircnesc Evoluţia acestuia icircncepută icircncă de la nivelul anului 1989 icircn perioada ante şi post aderare nu a făcut
decacirct să se adapteze noilor cerinţe ale evoluţiei statului de drept icircn scopul de a asigura prin intermediul normelor
juridice ordinea juridică ndash parte integrantă a ordinii sociale
Integrarea Romacircniei icircn Uniunea Europeană a reprezentat finalizarea cu succes a unui amplu proces
icircndelungat şi complex de armonizare a legislaţiei naţionale şi instituţiilor statului la parametrii necesari
cooperării cu organismele comunitare Cum era şi firesc acest proces şi-a pus icircn mod semnificativ amprenta pe
majoritatea instituţiilor statului de drept inclusiv a celor ce concură la icircnfăptuirea justiţiei care şi-au adaptat
principiile de funcţionare la exigentele cerute de noul statul al Romacircniei respectiv acela de stat membru al
Uniunii Europene
Astfel sistemul dreptului romacircnesc a manifestat o continuă adaptare la cerinţele vieţii sociale aflată icircntr-
un amplu si perpetuu proces de dezvoltare Un important segment din cadrul dreptului public este reprezentat de
acele reglementări care urmăresc apărarea valorilor esenţiale pentru existenţa şi siguranţa unei societăţi Intră icircn
această categorie normele juridice penale practica judiciară din acest domeniu precum şi ştiinţele penale
(criminalistica criminologia penologia etc) acestea contribuind la elaborarea strategiilor de prevenire şi
combatere a criminalităţii
Criminalitatea este o realitate a oricărei societăţi şi evoluează odată cu aceasta Icircn paralel cu evoluţia
criminalităţii se impune ca o necesitate absolută evoluţia strategiilor de combatere a acestui fenomen Prevenirea
şi combaterea criminalitaţii se realizează prin măsuri de politică penală reglementate expres icircn sistemul de drept
34
al fiecărui stat membru al Uniunii Europene şi se implementează prin intermediul instituţiilor publice
specializate icircn conformitate cu directivele Uniunii
Criza financiară fără precedent cu care se confruntă atacirct Romacircnia cacirct şi importante ţări ale Uniunii
Europene nu poate justifica neglijarea costurilor necesare funcţionării unor instituţii ce au ca obiectiv lupta
icircmpotriva criminalităţii dacă luăm icircn considerare costurile comiterii crimei de care s-a amintit anterior
Deasemenea bugetul de stat decimat icircn urma unei politici guvernamentale ce asemeni unei găuri negre
aspiră banul public icircn scopuri incerte nu poate justifica imposibilitatea adaptarii justiţiei şi a numărului
magistraţilor la nevoile actuale şi nici eşecul icircncercărilor de a-i pune pe aceştia la adapostul eternei suspiciuni de
imparţialitate şi de lipsa de inamovibilitate Magistratul deşi un functionar public cu un statut paradoxal ca
reprezentant al puterii şi contraputerii pe care o reprezintă dar poate să o şi controleze19
este simbolul justiţiei
Justiţia ca monopol al Statului Romacircn a fost icircn perioada post aderare adesea aspru criticată pentru inerţia
manifestată cu privire la evoluţia spre independenţă
Integrarea Romacircniei icircn structurile europene ne-a oferit posibilitatea evaluării structurale a tuturor
instituţiilor ce concură la siguranţa naţională şi alinierea lor la standele europene icircn vederea armonizării
metodelor şi mijloacelor de lupta icircmpotriva fenomenului infracţional
Amploarea fenomenului infracţional determinat icircn primul racircnd de evoluţia continuă a societăţii icircn
paralel cu cea a specializării infractorilor a atins şi latura infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe calea
ferată fie că vorbim de infracţiunile incriminate icircn art229 alin3 litf din Noul Cod penal sau de cele prevăzute
icircn Titlul VII intitulat bdquoInfracţiuni contra siguranţei publicerdquo Capitolul 1 care incriminează faptele ce aduc
atingere siguranţei circulaţiei pe căile ferate situaţii icircn care discutăm de punerea icircn pericol a siguranţei circulaţiei
feroviare fie ca vorbim de incriminările aduse de L 289-2005 situaţie icircn care prin faptele săvacircrşite nu s-a pus icircn
pericol siguranţa circulaţiei feroviare
Infrastructura feroviară publică suportă astfel o discuţie aparte datorată atacirct specificităţii acesteia cacirct şi
a faptului că este parte integrantă a sistemului naţional de apărare a ţării De aceea studierea fenomenului
infracţional şi eradicarea acestuia prin metode şi mijloace specifice este de o maximă importanţă
La o primă analiză a fenomenului infracţional la nivel naţional rezultă că numai icircn cursul anului 2009
au fost icircnregistrate un număr de peste 1000 de fapte ce au vizat infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe calea
ferată cu un prejudiciu total de aproximativ 10 milioane de lei Ce atrage icircnsă atenţia este procentul foarte redus
al recuperării acestor prejudicii dar şi a identificării autorilor
Se impune o mai atentă abordare a studiului fenomenului infracţional specific caii ferate asta şi datorită
faptului ca de-a lungul timpului studiile au demonstrat că este mult mai uşor să previi decacirct sa identifici autorii
Contactul cu societăţile occidentale produs după evenimentele din Decembrie 1989 ne-a oferit nu
numai posibilitatea de a icircmprumuta şi icircmpărtăşi parte din valorile şi tradiţiile popoarelor respective ci şi o
specializare a infractorilor care au dus şi continuă să ducă o permanentă luptă cu profesionalizarea activităţii
infracţionale
Criza economică declanşată la nivel mondial a condus implicit la creşterea fenomenului infracţional
observacircndu-se icircn ultima perioadă o creştere şi la nivelul infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei feroviare
Printre cele mai des icircntacirclnite infracţiuni se numără cele de bdquofurt calificatrdquo 209 Cod penal şi bdquodistrugere şi
semnalizare falsărdquo276 Cod penal acestea avacircnd o pondere de aproximativ 90 Se remarcă totodată şi o creştere
a numărului accidentelor feroviare datorate icircn primul racircnd nerespectării regulilor elementare de circulaţie la
trecerile la nivel cu calea ferată
Toate acestea au condus la intensificarea masurilor de cooperare dintre sucursalele regionale CFR la
nivel naţional şi Poliţia Transporturi feroviare materializate icircn ample planuri comune de colaborare derulate pe
parcursul ultimilor ani ce au vizat in principal eradicarea infracţionalităţii specifice acestui sector de activitate
Controlul fenomenului infracţional ce aduce atingere sistemului de transport feroviar poate fi realizat
prin adoptarea unor măsuri complexe reactive care se impune a avea menirea să restracircngă amploarea şi
gravitatea acestuia precum şi repetarea lui sub o altă formă
Avacircnd icircn vedere considerentul că elaborarea unei politici penale eficiente cacirct şi a unor programe de
prevenire şi resocializare a infractorilor nu se poate realiza fără o cunoaştere profundă a cauzelor fenomenului20
se impune a fi adoptate strategii eficiente de prevenire şi control a fenomenului criminogen icircn materia
infracţiunilor ce aduc atingere sistemului de transport feroviar
Analiza evoluţiei fenomenului infracţional icircn material infracţiunilor contra siguranţei circulaţiei pe calea
ferată reliefează faptul că comiterea unor astfel de fapte au drept autori fie persoane singulare fie grupuri de
indivizi cunoscători ai sistemului feroviar icircn unele cazuri chiar angajaţi sau foşti angajaţi ai companiei precum şi
vulnerabilitatea sistemului de transport feroviar
19
VM Ciobanu - Tratat de Drept procesual civil I ed Lumina Bucuresti 1997 p 17 20
Rodica Mihaela Stănoiu ldquo Metode şi tehnici de cercetare icircn criminologierdquo Edit Academiei Romacircne Republicii Socialiste Romacircnia Bucureşti 1941 p20
35
Icircn marea majoritatea cazurilor făptuitorii rămacircn necunoscuţi prejudiciile icircnregistrate de cele mai multe
ori semnificative nerecuperate şi o rată a criminalităţii icircn domeniu aflată icircntr-o continuă dezvoltare
Toate aceste icircmprejurări fac ca numărul infractorilor identificaţi să fie destul de mic şi cu mult mai mic
numărul celor care ajung să fie condamnaţi definitiv pentru comiterea unor astfel de fapte precum şi a valorii
prejudiciilor recuperate
Placircngerile penale efectuate ca urmare a evenimentelor feroviare produse la nivel naţional scot icircn
evidenţă un număr semnificativ de sesizări penale o valoare substanţială a prejudiciilor o valoare foarte scazută
a recuperării acestora
Că există probleme seroase icircn ceea ce priveşte sancţionarea efectivă a persoanelor care comit infracţiuni
ce aduc atingere sistemului de transport feroviar rezultă şi din faptul că deşi statistic s-a dovedit că majoritatea
persoanelor trimise icircn judecată pentru astfel de fapte sunt condamnate definitiv pentru comiterea lor icircntr-un
procent extrem de redus sunt şi recuperate sumele ce reprezintă prejudiciul produs de cele mai multe ori aceştia
fiind icircn incapacitatea de a achita sumele datorate iar icircn urma executării silite fiind declaraţi insolvabili fapt ce
conduce nu numai la icircnregistrarea unor prejudicii principale ci şi a unora suplimentare (cheltuieli ocazionate de
legalizarea şi punerea icircn executare silită a hotăracircrilor judecătoreşti definitive)
Desigur că icircn această situaţie implementarea unor măsuri icircn faza de urmărire penală precum
confiscarea unor bunuri sau punerea sechestrului asiguratoriu reprezintă un ajutor important şi la prima vedere
pare a fi soluţia salvatoare icircnsă atacircta vreme cacirct de cele mai multe ori implementarea unor astfel de măsuri nu
este posibilă este destul de dificil să poţi duce la icircmplinire scopul procesului penal soluţia icircntr-o astfel de
situaţie fiind una teoretică cu minime implicaţii asupra practicii
Icircnregistracircnd cote fără precedent infracţiunile contra sistemului feroviar din Romacircnia se află icircntr-o
continuă dinamică ascendentă perspective nefiind deloc icircnbucurătoare
36
PSIHOLOGIA CRIMINOLOGICĂ ȘI EXPERTIZA PSIHOLOGIC-CRIMINOLOGICĂ
IcircN ROMAcircNIA bdquoMOTOARELErdquo PSIHOLOGICE ALE CRIMINOLOGIEI
Alin Leș
psiholog
formator consultant expert icircn Criminologie și Științe Criminale
Conferința
bdquoCriminologia icircn Romacircnia - trecut prezent și viitorrdquo
București 4 septembrie 2015
Abstract
Icircncă din 2009 am prezentat icircn cadrul diferitor colocvii conferințe simpozioane și congrese naționale și
internaționale poziția psihologiei criminologice și a expertizei psiho-criminologice ca bdquounguentrdquo principal icircn
individualizarea calitativă a pedepsei Cu riscul de a părea deplasat icircndrăznesc să afirm că ne aflăm icircn pragul
unei bdquodemonologii juridicerdquo atunci cacircnd pedepsim Mai mult după un pattern de experiență și cazuistică comună
decacirct prin probe care să ajute justiția să respire inclusiv calitativ și deținutul să fie cunoscut
preponderentamănunțit din perspectiva psihologiei clinice Infracțiunile de omorhomicid cele care includ
motivația sexuală și cele mixte prezintă subiectul și totodată obiectul unei părți din domeniul vast al psihologiei
criminologice și al icircntregului segment al expertizei psiho-criminologice Icircn acest punct am ales să excelăm icircn
spațiul public
Cuvinte cheie psihologie criminologică expertiză psihologic-criminologică infracțiuni cu motivație
sexuală infracțiuni de omor infracțiuni mixte
Dragi și stimați auditori
Icircncep această lucrare a mea prin a mulțumi ca icircntotdeauna doamnei profesor doctor Rodica Stănoiu pentru
icircncrederea oferită prin icircnființarea la Sibiu a Filialei Sibiu a Societății Romacircne de Criminologie și
37
Criminalistică Cacirct timp voi trăi va fi pentru mine o mare onoare să port profesional girul criminologiei și al
psihologiei criminologice romacircnești
Stimat auditoriu
Voi trece direct la subiect Este o crimă din punct de vedere juridic să pedepsești icircn plan penal și penologic
criminologia și icircn plan psihologic psihologia criminologică Este o crimă atacirct politică dar și una de marketing
penal Este o crimă la care asistăm cu toții unii mai puțin neputincioși decacirct alții și care ne trimite icircn Occident
ca bdquoasistațirdquo icircn ale criminologiei Pacircnă și eu am icircnțeles cacirct de mari sunt interesele pentru ca această materie
disciplină și evidență mondială să nu apuce drumul curriculelor tuturor facultăților de Drept Sociologie
Psihologie și de ce nu Medicină din Romacircnia
Mult stimat auditoriu
pe cacircnd efectuam studiile și stagiile icircn criminologie icircn Franța observasem statutul criminologiei romacircnești icircn
Europa Eram un novice icircntr-ale științei criminologice și eram icircn mare căutare de lucrări și studii icircn domeniu
Dovadă că cele mai multe dintre lucrările achiziționate sunt icircn format electronic Preocupat fiind am ajuns la
concluzia că un cuvacircnt de spus trebuie să existe și dinspre noi icircnspre ceilalți Așa că iată-mă la prima participare
internațională icircn domeniu Paris 2009 la Colocviul de criminologie organizat de Pierre Tournier directorul de
cercetări la CNRS al Centrului de Istorie Socială al secolului XX fost președinte al Asociației Franceze de
Criminologie și lector la Universitatea Paris 1 Pantheacuteon-Sorbonne Prezentarea situației Institutului Național de
Criminologie din țara noastră și desființarea acestuia icircn decembrie 2006 era mult mai apropiată datei
Colocviului astfel că P Tournier și profesorul M Jaouhar (Universitatea Casablanca din Maroc) au rămas
profund uimiți Pe cacircnd alții luptau pentru o criminologie recunoscută de stat ca știință de sine stătătoare noi
jonglam cu criminologia ca și cu o minge desumflată icircntr-o curte de școală părăsită
Următoarea mea icircntacirclnire publică cu criminologia prin prisma delincvenței tratată psihologic a fost față icircn față
cu doamna profesor Stănoiu la Conferința Națională de la Constanța bdquoDevianța și delincvența juvenilă Aspecte
psiho-individuale medico-sociale şi juridice icircn contextul actualrdquo anul 2010 Doamna profesor a fost
moderatorul secțiunii și cacircnd mi-a venit racircndul mi s-a spus ferm bdquoDomnule Leș aveți 7 minute pentru
prezentarea lucrării dumneavoastrărdquo M-am conformat
La Conferința Internațională bdquoSocial work perspective on quasi-coercitive treatment of offendersrdquo de la
Timișoara anul 2011 organizată de Universitatea de Vest prin coordonatorul ei principal cadrul didactic
Mihaela Tomiță (actualmente coordonatorul seriei bdquoȘtiințe socio-umanerdquo a editurii Pro Universitaria) am
susținut lucrarea bdquoNormalitate și patologie din perspectiva psihologiei criminalejudiciare criminologiei și
psihiatrieirdquo regăsită icircn Revista Romacircnă de Criminologie și Criminalistică (ISSN-1454-5624) Nr4 pp 138-142
Am vrut să scot icircn evidență atacirct drumul comun al celor trei dar și cel individual Mai mult că acest drum se
intersectează atacirct icircn teme mari ca bdquonormalitateardquo cacirct și icircn spectrul larg al termenului bdquopatologierdquo
Anul 2011 a adus cu sine alte două evenimente marcante icircn sfera psihiatriei Am considerat că este important să
expun public două lucrări Icircn cadrul Congresului dedicat cercetării științifice de la Oradea am avut onoarea să fiu
moderat de academicianul Mircea Lăzărescu somitate icircn domeniul psihopatologiei Lucrarea mea a fost
bdquoPledoarie pentru Psiho-criminologie icircn Romacircnia Domeniu al interferențelor pluri- inter- și transdiciplinare
domeniu al exigențelor formatoriirdquo (Analele Universității din Oradea ISSN 1224-1245 Fascicula Medicală Nr
8 pp 224-241) Chiar dacă aparent subiectul a fost bdquoca nuca-n pereterdquo icircn momentul audierii a suscitat discuții
icircntre mine și alți psihiatri Bineicircnțeles domniile lor au considerat că această disciplină intră oarecum sub
competența lor nereușind icircnsă să ofere niște granițe bine delimitate S-au invocat cazurile Germaniei și Austriei
unde expertiza psihologic-criminologică ar constitui parte din expertiza medico-legală psihiatrică Explicațiile
noastre s-au axat pe faptul că examenul psihicpsihologic din cadrul expertizei medico-legale psihiatrice nu
echivalează cu expertiza psihologic-criminologică Cel puțin nu icircn Occident (Canada Franța) unde există un
interes accentuat pentru studiul recidivei și al individualizării calitative ale pedepselor Icircn fapt psihologia
criminologică este bdquogura de aerrdquo a altor două disciplinematerii care ar trebui să existe ca bdquoaluviunirdquo constante
preponderent icircn mediul penal psihologia clinică și criminologia Profesorul Patrick Morvan de la Universitatea
Pantheacuteon-Assas 2 militează constant pentru debușeuri profesionale icircn criminologie (vezi
httppatrickmorvanover-blogcomarticle-master-2-de-criminologie-a-l-universite-pantheon-assas-
74297387html accesat online la 23 august 2015)
Celălalt eveniment din zona psihiatriei al anului 2011 a icircntruchipat nevoia plurivalentă de asistență psihiatrică a
omului aflat icircn suferință psihică Icircn cadrul Congresului Internaţional de Psihiatrie Integrativă şi Expertală
38
bdquoMultidimensionalitatea asistenţei psihiatrice Modele de asistenţă psihiatrică comunitară Macro-Mod Projectrdquo
organizat de Universitatea bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo din Iași și Spitalul de Psihiatrie Socola (astăzi Institut) am
susținut lucrarea de maxim interes pentru psihologia criminologică intitulată bdquoPsihiatrie psihanaliză şi analiză
comportamentală icircn crimele cu motivaţie sexualărdquo Icircntr-un mediu profesionist de dialog pluri- inter- și
transdisciplinar am considerat că psihologia criminologică icircși merită locul de bdquogarărdquo profesională și nicidecum
de haltă Atacirct cacirct mi-a stat icircn putință am ridicat stindardul direct sau indirect al criminologiei cacirct mai sus
Anul 2012 a fost unul de bun augur pentru cariera mea icircn sfera criminologiei Am participat pentru prima oară la
evenimentul organizat de Academia Romacircnă prin Institutul de Cercetări Juridice bdquoAcad Andrei Rădulescurdquo și
Societatea Romacircnă de Criminologie și Criminalistică intitulat bdquoMarea criminalitate icircn contextul globalizăriirdquo
(Leș 2014 p 102) Am considerat că sinteza unui studiu internațional a profilului psiho-criminologic al
teroristului este binevenit pentru contextul de-atunci bdquoProfilul psiho-criminologic al teroristului Psihologie și
psihopatologierdquo a concluzionat că nu există boli psihice printre cei aleși să disemineze teroarea Pentru mai multe
detalii el poate fi lecturat icircn volumul bdquoMarea criminalitate icircn contextul globalizăriirdquo ISBN 978-606-673-000-6
Editura Universul Juridic pp 63-66
Icircn 2013 s-au petrecut 5 evenimente cu greutăți diferite pentru un specialist Să le luăm pe racircnd
1 Publicarea volumului bdquoCriminologie și psihologie criminologicărdquo la editura bdquoOscar Printrdquo și lansarea acestuia
la Academia Romacircnă pentru care icirci mulțumesc icircncă o dată doamnei profesor Rodica Stănoiu (vezi
httpwwwlujurodezvaluirievenimentecriminalitatea-si-mediul-specialisti-de- renume-au-dezbatut-la-
conferinta-organizata-de-societatea-romana-de-criminologie-si- criminalistica-si-institutul-de-cercetari-
juridice-acad-andrei-radulescu-al-academiei- romane-fenomenului-criminalitatii-de-mediu-roprint=1
accesat online la 4 mai 2013) Din această perspectivă a fost un an vital pentru mine Chiar dacă este o lucrare
bdquoapostrofatărdquo de unii specialiști consider că este icircn primul racircnd o pledoarie pentru umanitatea dintre oameni
(Leș 2015 pp 64-68) Degetul pe rana socială a crimei și a unor atitudini care conducpreced actul criminal sunt
tot atacirctea icircncercări de a explica magnetismul oamenilor icircnspre rău Psihologia criminologică modernă vorbește
atacirct despre problema alegerii icircntre bine și rău (Vasile 2010 p 273) cacirct și despre depășirea cadrelor de analiză
penală și procedural-penală Se revine la o filosofie a modului de existență la atribuirea valorilor morale la
schimbul de experiență părinte-copil dar și la un intermezzo ontologic icircntre principalele verbe bdquoa firdquo și bdquoa aveardquo
2 Conferința Internațională Maghiaro-Romacircnă de Psihiatrie bdquoLimitele psihicului nelimitatrdquo de la Győr
Ungaria icircn perioada 23-26 ianuarie Aici am susținut lucrarea bdquoLimitele psihicului O perspectivă a filosofiei
religiei psihologiei psihiatriei antropologiei și fenomenologieirdquo Cu alte cuvinte un mix de științific și simț
comun asupra problematicii limitelor psihicului Relevanța criminologică pentru această lucrare rezultă icircn mod
special icircn plan psihoterapeutic Lucrarea a fost publicată icircn revista bdquoPhilobiblon - Transylvanian Journal of
Multidisciplinary Research in Humanitiesrdquo ISSN 1224-7448 indexat Ebsco Academic Search Complete
Library Information Scienceamp Technology Abstracts with Full Text Ebsco Discovery Service ProQuest
Scopus Sci-Verse) vol XIX nr 1
3 Prezentarea lucrării bdquoFantasmele conștiente și inconștiente ale psihopațilorcriminalilor icircn construcția crimei
sexuale Perspectivele psihologică psihiatrică psihanalitică și psiho-criminologicărdquo icircn cadrul Zilelor Asociației
Studenților la Psihologie și Științele Educației din București
4 Am fost contactat de Biroul de Investigații Criminale din Sibiu ca și consultant criminolog pentru cazul
bdquoJandarmul ucis icircn fața Consulatului Germanrdquo (Leș 2014 p 105) Chiar dacă am avansat două posibile piste
dosarul este cu autor necunoscut inclusiv astăzi din motive hilare pentru un sistem care pretinde și se pretinde
5 bdquoPsi amp analiză comportamentală icircn omuciderile sexualerdquo regăsită icircn Analele Universității din Oradea (2013)
ISSN 1224-1245 Fascicula Medicală Nr 10 pp 74-85 Icircn această lucrare am accentuat rolul psihologului
criminolog și al criminologului icircn diferite compartimente de cercetare ale unei infracțiuni de la cercetarea la fața
locului pacircnă la nevoia acută de contribuția acestora icircn structurile Ministerului Administrației și Internelor
Justiției etc
2014 a reprezentat din punctul meu de vedere un plus de perspectivă pentru evoluția psihologiei criminologice
dar și a expertizei psihologic-criminologice din Romacircnia Cum icircn unele situații unele lucruri se cer a nu fi spuse
icircn față ci pe ocolite exact așa am icircncercat și eu să esențializez ceea ce mă interesa Icircntr-un cadru de sobrietate
științifică am publicat la Presa Universitară Clujeană volumul bdquoPsihologie și laquoștiința răuluiraquordquo (vezi
httpwwwedituraubbclujrowwwrobooksauthors_dphpida=1041) Lucrarea este icircmpărțită icircn trei părți (1)
bdquoDinamism și determinism psihologicrdquo (2) bdquoPersonologie și determinism psihologicrdquo (3) bdquoPsihologie - rău -
cultură și determinism psihologicrdquo și vrea să surprindă atacirct o lene profesională a unor specialiști cacirct și un
determinism provenit din această stare
39
Tot icircn 2014 am editat lucrarea-jurnal bdquoPsihologie criminologică Individul și mulțimea icircn note impresii și
realități subiectiverdquo (ISBN 978-973-595-650-9) la editura Oscar Print Dacă ar trebui să-i realizez o caracterizare
scurtă aș spune doar atacirct diagnosticul social al societății și rolul psihologului criminolog
Icircn același an se remarcă lucrarea bdquoDespre psihopatologie și crimărdquo (ISBN 978-973-558-769-7) editura
Universității din București Ars Docendi care dorește să surprindă notele psihopatiei icircn existența de zi cu zi
Anul 2014 a fost bogat criminologic și psihologic-criminologic inclusiv prin prezentarea lucrării bdquoAu nevoie
judecătorii procurorii și juriștii icircn actul justițional de beneficiile psihologiei criminologice respectiv a
expertizei psiho-criminologice icircn spaţiul legii penale şi civile ndash cacircteva consideraţii şi repererdquo icircn cadrul
Conferinței bdquoCriminalitatea și mediulrdquo (Leș 2015 p 56 pp 62-63) organizată de Societatea Romacircnă de
Criminologie și Criminalistică icircmpreună cu Institutul de Cercetări Juridice bdquoAcad Andrei Rădulescurdquo din cadrul
Academiei Romacircne Pentru lecturare lucrarea a fost publicată icircn volumul conferinței bdquoCriminalitatea și mediulrdquo
(ISBN 978-606-673-448-6) Editura Universul Juridic pp 168-182
Pot spune de asemenea că 2014 a fost un an al The European Law Students Association (ELSA) Sibiu și
Asociației Studenților la Psihologie și Științele Educației (ASPSE) București Icircn cazul a două evenimente le-am
vorbit celor de la ELSA Sibiu despre
1 bdquoFactorii criminologici icircn evoluția procesului delincvențial juvenilrdquo (31 oct-1 nov httpelsarop=48)
2 bdquoCazul Robert Ciobanu și crima cu motivație sexuală Hiba psiho-penitenciară și prospectul relației laquojudecător
- psiholog criminolograquordquo (13 dec) icircn cadrul dezbaterii bdquoIcircnchisorile - ilegalitățile unei instituții legalerdquo
Celor de la ASPSE București le-am vorbit despre bdquoPsihologie criminologică și expertiză psiho-criminologică icircn
Romacircnia Mize considerații și repererdquo (Leș 2015 pp 46-49)
Anul publicațiilor 2014 s-a intersectat cu anul mass-media 2014 icircn ceea ce-mi privește interesul criminologic
respectiv psihologic-criminologic Am apărut icircn bdquoEvenimentul zileirdquo icircn două racircnduri (1) la 1 decembrie 2014
cacircnd am dialogat cu psihiatrul Gabriel Diaconu asupra cazului Robert Ciobanu Titlul exact este bdquoVerdict de
psiholog-criminolog laquoIcircn mintea criminalului totul e icircncă posibilraquordquo (pp 10-11) (2) la 4 decembrie 2014 cacircnd
fiind contactat de jurnalistul de investigații Mihnea Petru-Pacircrvu icircn urma articolului de la 1 decembrie am mai
punctat cacircteva aspecte legate de noua expertiză medico-legală psihiatrică Titlul exact bdquoUcigașul Larisei Chelaru
va fi supus unei noi expertize psihiatricerdquo (pp 4-5)
Revista Esquire este implicată și ea icircn CV-ul meu profesional prin faptul că am colaborat cu doi jurnaliști
deosebiți care au dorit să afle date și informații despre cazul Iacob Sas cel care și-a ucis concubina icircn Rășinarii
Sibiului (2012) Icircntreg materialul poate fi accesat icircn formatul hacircrtie al revistei Titlul exact bdquoFără antecedente
penalerdquo (pp 72-81)
Icircn prezent anul 2015 am editat 2 lucrări bdquoSimulare versus disimulare Studiu religios psihopatologic
psihiatric criminologicrdquo publicat la editura Paideia (ISBN 978-606-748-057-3) și bdquoPsihologie criminologică
Caiet de documentare și psihodiagnostic icircn științele criminalerdquo la editura Pro Universitaria (ISBN 978-606-26-
0388-5) Lucrările icircmpreună cu prefețele și cuprinsurile lor se află pe site-urile editurilor Considerăm că icircn
special ultimul volum poate fi de folos psihologiei criminologice respectiv expertizei psihologic-criminologice
romacircnești
Cu mass-media am lucrat productiv explicacircnd cazuri cum ar fi crima de la Mediaș (Antena 1 Observator Kanal
D) actul de presupusă pedofilie de la Sibiu (Kanal D) și cazul jandarmului ucis icircn ghereta din fața Consulatului
German de la Sibiu (TVR 2) Mai menționez intervențiile telefonice pentru Radio Constanța icircn privința creșterii
ratei de sinucidere la copii și tineri (vezi httpradioconstantaro20150610sinucigasi-din-ce-in-ce-mai-tineri)
NTV Neptun icircn privința bărbatului care s-a aruncat de pe bloc (vezi httpwwwreporterntvrostireimagini-
socante-un-barbat-a-murit-dupa-ce-s-a-aruncat-de-pe-un-bloc) NTV Neptun icircn legătură cu bărbatul care se
masturba icircn fața copiilor (httpwwwreporterntvrostireconstanta-inca-un-pervers-a-fost-prins-in-parcul-
tabacarie-procurorii-l-au-lasat-in-libertate) Toate aceste intervenții le consider preambul consistent la
bdquoamprentareardquo eficientă a psihologiei romacircnești respectiv expertizei psihologic-criminologice icircn conștientul și
inconștientul colectiv Avem nevoie de Freud Jung Adler Ferenczi Stekel Klein Kohut etc nu doar icircn cărțile
lor ci icircn practica de zi cu zi a personalului specializat conform uzanțelor occidentale
Nu icircn ultimul racircnd prezentarea publică a 3 lucrări și a 2 workshop-uri de maxim interes pentru domeniul
criminologiei și al psihologiei criminologice Să le luăm pe racircnd
1 bdquoFemeia cu tendințe psihopate Elemente de psihopatologie ndash Realitate psihologic-criminologicărdquo icircn cadrul
evenimentului marca ELSA Constanța bdquoCriminalitatea feminină - de la victimă la agresorrdquo Studenții de la Drept
40
Psihologie Medicină (Psihiatrie) Sociologie Asistență socială etc au asistat la o prezentare care a scos icircn
evidență tendințele psihopate ale femeii atacirct icircntr-un act criminal cacirct și printr-o psihopatologie adaptativă icircn
mediul carceral Audiență peste 150 de persoane Post-eveniment am primit feedback-urile a 105 persoane icircn
ceea ce privește evenimentul toate pozitive
2 bdquoDrogurile - realități juridice psiho-criminologice și criminologice actualerdquo icircn cadrul evenimentului ELSA
Sibiu Conferința Națională bdquoTraficul de drogurirdquo Realitățile criminologice și psihologic-criminologice au fost
dezbătute pe diferite paliere Concluzia implicarea activă și genuină a fiecăruia dintre noi icircn activități ce au ca
scop prevenția Pacircnă la pedeaspsă să stăm bdquodrepțirdquo icircn fața prevenției și să credem icircn ea
3 bdquoDe la diagnosticul psihiatric la diagnosticul psihologic-criminologic icircn infracțiunile cu motivație sexualărdquo icircn
cadrul Conferinței de Psihologie Aplicată cu participare internațională bdquoDiscernămacircntCapacitate de exercițiu -
Evaluare și intervenție psihologică vs Diagnostic și tratament medicalrdquo Brașov 24-26 aprilie (vezi
httpwwwpsychologiesroevenimente-psyconferinta-de-psihologie-aplicata- 2145150) După cum bine se
poate observa am icircncercat să sensibilizez auditoriul prezent nu icircn număr mic icircn ceea ce privește diferența icircntre
cele două tipuri de diagnostic Icircn sfacircrșit am conchis icircmpreună cu un medic psihiatru renumit de la Institutul
Național de Medicină Legală bdquoMina Minovicirdquo doamna doctor Gabriela Costea că problematica esențială icircn
cazul infracțiunilor cu motivație sexuală stă icircn fantasme și icircn planul fantasmatic
Ultimele 2 noutăți ale lui 2015 sunt relevate icircn cele 2 workshop-uri cu caracter științific
4 bdquoUtilizarea Chestionarului de evaluare a fantasmelor sexuale (CEFS Leș 2014) icircn expertiza psihologic-
criminologică a infracțiunilor cu motivație sexuală și omor deosebit de grav ce implică motivația sexualărdquo
prezentat la Conferința de Psihologie Aplicată cu participare internațională bdquoDiscernămacircntCapacitate de
exercițiu - Evaluare și intervenție psihologică vs Diagnostic și tratament medicalrdquo de la Brașov 24-26 aprilie
Crearea chestionarului cu 107 itemi va sta la baza aplicării validării și etalonării acestuia pe populația
penitenciară din Romacircnia
5 bdquoExpertiza psihologic-criminologică unica probă icircn infracțiunea de laquoOmor deosebit de gravraquo (art 176 Cod
penal) care poate modifica icircncadrarea juridică icircn laquoUcidere din culpăraquo (art 178 Cod penal)rdquo prezentat la
Conferința de Psihologie Aplicată cu participare internațională bdquoDiscernămacircntCapacitate de exercițiu - Evaluare
și intervenție psihologică vs Diagnostic și tratament medicalrdquo Brașov 24-26 aprilie Acest workshop a
evidențiat nevoia de expertiză psihologic-criminologică icircntr-un caz de homicid icircn județul Bistrița Năsăud unde
avocatul apărării a cerut administrarea unei astfel de probe la dosar iar judecătorul cauzei a refuzat pe motiv că
articolele Noului Cod Penal nu prevăd o astfel de expertiză Motivele există suplimentar pentru ca o astfel de
expertiză să-și facă loc icircn racircndul celorlalte tipuri de expertiză cu atacirct mai mult cu cacirct pacircnă icircn acest moment nu
avem niciun tip de expertiză criminologică stipulat icircn cele două Coduri Penal și de Procedură Penală
Distins și stimat auditoriu
consider că cele două bdquomotoarerdquo psihologice ale criminologiei romacircnești trebuie turate la maximum pentru un
randament eficient Icircn ceea ce mă privește ca președinte al Filialei Sibiu a Societății Romacircne de Criminologie și
Criminalistică pot afirma că am făcut tot ce mi-a stat icircn putință ca psihologia criminologică și expertiza
psihologic-criminologică icircn spațiul romacircnesc să fie cacirct mai vizibile icircn mediile universitare și penale din
Romacircnia Sunt conștient că rezultatele nu vor veni peste noapte și nici icircn ziua următoare Dar sunt și mai
conștient cacircnd icircn urma analizei activităților mele profesionale se observă o cale tot mai bine pronunțată tot mai
original delimitată tot mai puternic ancorată icircn prezentul și viitorul atacirct de mult dinamizate icircn Occident
Cred cu tărie icircntr-un viitor al criminologiei romacircnești prin cele două bdquomotoarerdquo psihologice ale sale cu
implicații genuine
Vă mulțumesc pentru icircntreaga atenție
Bibliografie
La cerere
41
REPERE PRINCIPALE PENTRU ADOPTAREA UNEI STRATEGII NAŢIONALE IcircN DOMENIUL
PREVENIRII SINUCIDERILOR
Dr Sorin M Rădulescu
(Institutul de Sociologie al Academiei Romacircne)
1 Tendinţe actuale ale fenomenului suicidar la nivel mondial şi european inclusiv icircn Romacircnia
Icircn concordanţă cu informaţiile prezentate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii anual au loc icircn icircntreaga
lume peste 800000 de sinucideri corespunzacircnd unei rate globale standardizate de sinucidere de 114 la suta
de mii de locuitori Aproximativ 50 din totalul deceselor violente ale bărbaţilor şi 71 din cele ale femeilor o
reprezintă sinuciderile
La nivel regional icircn regiunea europeană icircn fiecare an se sinucid circa 150000 de persoane ceea ce
icircnseamnă că la fiecare trei minute se comite o sinucidere Cele mai ridicate rate de suicid din icircntreaga lume atacirct
pentru bărbaţi cacirct şi pentru femei se icircnregistrează icircn Europa cu precădere icircn Europa de Est
Icircn Romacircnia sunt icircnregistrate anual icircntre 2500-2800 de sinucideri acestea avacircnd o pondere situată icircntre 23-
31 din totalul deceselor violente situacircndu-se ca pondere imediat după accidentele rutiere Deşi comparativ alte
ţări europene rata sinuciderii la o sută de mii de locuitori din Romacircnia (118 icircn 2011 117 icircn 2012 şi 122 icircn 2013)
nu atinge intensitatea ratelor de sinucidere icircnregistrate de pildă icircn ţări precum Ungaria (246) Serbia (188) sau
Republica Moldova (174) ea depăşeşte totuşi pe cele icircnregistrate de exemplu icircn Anglia (69) Spania (76)
Olanda (93) sau Portugalia (96) Conform Institutului Naţional de Statistică icircn perioada 2000-2012 icircn Romacircnia
s-a icircnregistrat o rată medie a suicidului de 123 la suta de mii de locuitori Icircntr-un interval cvasisimilar de timp
rata medie de sinucidere icircn Uniunea Europeană a icircnregistrat valori situate icircntre 114 şi 134 la suta de mii de
locuitori
Date fiind unele erori de icircnregistrare şi clasificare din unele ţări inclusiv din Romacircnia numărul de
sinucideri ar putea fi subraportat astfel că cifrele menţionate nu redau veritabila dinamică a fenomenului Pe de
altă parte multe sinucideri şi tentative de suicid sunt consemnate ca accidente Ca urmare statisticile enumerate
explică ritmul de producere a sinuciderilor dar nu exprimă decacirct icircntr-o măsură limitată frecvenţa sinuciderilor
dintr-o ţară sau alta
Icircn concordanţă cu estimările făcute de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii icircn anul 2020 se vor comite icircn
icircntreaga lume un număr de circa 153 milioane de sinucideri iar tentativele de suicid vor fi de 10-20 ori mai
multe decacirct icircn prezent Icircn baza acestor estimări se poate spune că icircn medie se vor icircnregistra un deces prin
sinucidere la fiecare 20 de secunde şi o tentativă de sinucidere la fiecare 1-2 secunde
Icircn Romacircnia informaţiile cu privire la amploarea suicidului sunt incomplete şi fragmentare fără a reflecta
dimensiunea reală a acestui fenomen Datele oficiale de altfel greu accesibile oferă doar o imagine parţială fără
a include corelaţii statistice semnificative variabile relevante grupuri ţintărdquo ori motivaţii concrete ale
autoagresorilor
2 Importanţa strategiilor naţionale de prevenire a sinuciderilor
Dată fiind amploarea actului suicidar icircn icircntreaga lume icircn mai 2013 Organizaţia Mondială a Sănătăţii a
adoptat un Plan de Acţiune icircn domeniul Sănătăţii Mentale icircn cadrul căruia prevenirea sinuciderii constituie o
componentă principală Unul dintre scopurile principale ale acestui Plan ale cărui măsuri se extind pacircnă icircn anul
2020 este reprezentat de elaborarea şi aplicarea unor strategii naţionale de prevenire care vor avea ca efect
reducerea sinuciderilor cu 10 icircn icircntreaga lume
Icircn activitatea de prevenire un rol esenţial icircl are identificarea factorilor de risc care condiţionează sau
determină sinuciderile dar şi a factorilor protectivi care pot asigura un grad mai mare de securitate faţă de
tentaţiilerdquo suicidare
Dintre factorii de risc pot fi menţionaţi următorii (World Health Organization 2014 p 08)
42
- factori cu caracter individual uzul şi abuzul de alcool sau droguri bolile sau tulburările psihice
traumele durerea indusă de bolile cronice (letale) pierderea unuia dintre apropiaţi eşecurile personale
problemele financiare istoria sinuciderilor icircn cadrul familiei tentativele de sinucidere precedente etc
- factori asociaţi cu sistemul de sănătate şi sistemul social accesul dificil la serviciile de icircngrijire a sănătăţii
disponibilitatea mijloacelor de comitere a sinuciderii sinuciderile mimeticerdquo stigma ataşată persoanelor care
caută ajutor atunci cacircnd se confruntă cu tentaţia adoptării unor conduite suicidare raportarea inadecvată a
cazurilor de suicid de către mass media şa
- factori cu caracter comunitar sau macrosocial conflicte războaiele dezastrele naturale stresul asociat
procesului de aculturaţie (icircn cazul
persoanelor supuse deplasărilor forţate sau proceselor de migraţie) discriminările de tot felul etc
Pentru combaterea sau atenuarea influenţei acestor factori au fost şi sunt elaborate icircn continuare strategii
de prevenire speciale care sunt adresabile mai multor categorii de victime suicidare potenţiale Icircn funcţie de
aceste categorii strategiile de prevenire sunt clasificate icircn trei categorii principale
(1) strategii cu caracter universal ndash proiectate să fie aplicate icircntregii
populaţii sunt destinate creşterii accesului la serviciile de sănătate reducerii consumului de alcool şi de droguri
limitării accesului la mijloacele de comitere a suicidului promovării unui stil de relatare adecvată a cazurilor de
sinucidere icircn mass media
(2) strategii cu caracter selectiv ndash destinate unor grupuri vulnerabile cuprinzacircnd persoane care au suferit
abuzuri sau traume refugiaţi sau migranţi persoane afectate de conflicte dezastre ori care au avut tentative de
sinucidere De asemenea aceste strategii implică instruirea personalului implicat icircn asistenţa şi protecţia
persoanelor vulnerabile
(3) strategii cu caracter indicativrdquo (specific) ndash aplicabile unor indivizi vulnerabili distincţi aşa cum
consumatorii de alcool sau de droguri persoanele lipsite de resurse materiale educative şi care nu au acces la
serviciile de icircngrijire etc
Icircn mod complementar cu aceste strategii un accent deosebit este pus pe stimularea factorilor protectivi
precum relaţiile interpersonale sistemele de credinţe strategiile de confruntare pozitivărdquo cu factorii de risc
şamd
Pentru a monitoriza progresele icircnregistrate icircn aplicarea strategiilor menţionate pot fi utilizaţi următorii
indicatori
reducerea ratei de sinucidere
numărul de intervenţii icircn domeniul prevenirii sinuciderilor implementate cu succes
descreşterea numărului de tentative de sinucidere spitalizate
Componentele tipice ale strategiilor naţionale privind prevenirea sinuciderilor cuprinse icircn Planul de Acţiune
elaborat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii cuprind următoarele componente
- stabilirea unui sistem integrat cu privire la colectarea de date care serveşte
la identificarea grupurilor indivizilor şi a situaţiilor vulnerabile (monitorizarea cazurilor)
- reducerea disponibilităţii accesibilităţii şi atractivităţii mijloacelor de comitere a sinuciderii (restracircngerea
mijloacelor)
- promovarea implementării unui ghid pentru mass media avacircnd ca scop raportarea responsabilă a
sinuciderilor (mass media)
- promovarea unui acces crescut la servicii (medicale de asistenţă) pentru persoanele vulnerabile la conduite
suicidare (accesul la servicii)
- instituirea şi menţinerea unor programe largi de instruire pentru personalul de supraveghere şi icircngrijire
(instruire şi educaţie)
- icircmbunătăţirea calităţii icircngrijirii clinice şi a intervenţiilor clinice asupra unor cazuri cu precădere asupra
indivizilor care se prezintă la spital după o tentativă de sinucidere (tratament)
- icircntărirea capacităţii comunităţilor de a putea răspunde icircn mod adecvat situaţiilor de criză prin intervenţii şi
servicii de urgenţă (intervenţii icircn situaţii de criză)
- furnizarea unor servicii de sprijin şi reabilitare pentru persoanele afectate de tentativele suicidare
(postvenţie)
- stabilirea unor campanii de informare publică pentru a sprijini icircnţelegerea faptului că sinuciderile pot fi
prevenite (conştientizare)
- promovarea folosirii serviciilor de sănătate mentală a serviciilor de prevenire a abuzului de droguri şi a
sinuciderilor (reducerea stigmei)
- existenţa unor instituţii sau agenţii de promovare şi coordonare a cercetării instruirii şi furnizării de
servicii icircn ceea ce priveşte conduitele suicidare (supraveghere şi coordonare)
Ţările care aplică Planul de Acţiune icircn domeniul Sănătăţii Mentale valabil pentru perioada 2013-2020 şi
aleg să-şi stabilească strategii naţionale proprii ar putea să-şi reducă rata de suicid cu 10 - subliniază
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
43
Totuşi relativ puţine ţări (doar 28 din icircntreaga lume) deţin asemenea strategii Preocuparea pentru
reducerea şi prevenirea sinuciderilor sau tentativelor de sinucidere este icircnsă generală
Activitatea de prevenire din ţara noastră este grevată icircnsă de numeroase
deficienţe
Astfel icircn Romacircnia nu există icircncă o bază de date care să cuprindă date complete şi comparabile cu ale
altor ţări asupra suicidului Atacirct Institutul Naţional de Medicină Legală cacirct şi Institutul Naţional de Statistică
deţin şi gestionează doar informaţii lacunare incomplete care nu oferă o imagine de ansamblu fenomenului
suicidar din Romacircnia Nu există icircn acest sens date asupra unor variabile importante precum ocupaţia statusul
marital mediul de provenienţă (urban-rural) starea civilă apartenenţa religioasă şi corelaţiile dintre acestea fără
a mai menţiona absenţa unor studii amănunţite asupra suicidului ca problemă socială La toate acestea se adaugă
raportările deficitare cuprinzacircnd date care se contrazic icircntre ele către diferite organizaţii internaţionale precum
Organizaţia Mondială a Sănătăţii Amintim icircn acelaşi timp că lipsesc experţii icircn domeniu iar o organizaţie
importantă precum Institutul Naţional de Sănătate Publică care icircşi propune icircntre altele rdquomonitorizarea stării de
sănătate a populaţieirdquo din Romacircnia nu acordă decacirct o importanţă secundară cercetării suicidului ca importantă
problemă de sănătate publică
Pe de altă parte nu există icircncă icircn Romacircnia un efort unitar conjugat din partea unor echipe de specialişti
care să vizeze intervenţii ante factum capabile să descurajeze pe potenţialii sinucigaşi Această problemă se
manifestă cu acuitate mai ales icircn prezent icircn condiţiile icircn care icircn Romacircnia starea de criză prelungită de anomie
creează premisele unui mediu propice amplificării stărilor de depresie a populaţiei şi implicit răspacircndirii largi a
conduitelor suicidare
3 Măsuri principale de prevenire a sinuciderilor icircn Romacircnia
Icircn condiţiile icircn care icircn Romacircnia sunt cvasiabsente preocupările pentru adoptarea şi punerea icircn aplicare a
unui plan naţional icircn domeniul prevenirii sinuciderilor propunem autorităţilor de resort următoarele măsuri
capabile icircn opinia noastră să optimizeze activităţile circumscrise acestui scop
(1) Elaborarea icircn cadrul unor instituţii de profil precum Institutul Naţional de Statistică Institutul
Naţional de Sănătate Publică inclusiv icircn cadrul institutelor ştiinţifice (de psihologie şi sociologie) a unei baze
naţionale de date care să ofere informaţii complete şi unitare asupra fenomenului suicidar şi a constatărilor
principalelor cercetări icircn acest domeniu Se pot prelua icircn acest sens modelele oferite de ţări cu tradiţie Statele
Unite Anglia Finlanda etc care ţin o statistică riguroasă asupra sinuciderilor icircn funcţie de diferite variabile cu
caracter social şi chiar personal
(2) Efectuarea (cu sprijinul şi resursele Ministerului Sănătăţii) a unor
investigaţii multidisciplinare de amploare asupra sinuciderilor care să abordeze
atacirct cantitativ cacirct şi calitativ suicidul din mai multe puncte de vedere psihologic psihiatric sociologic şa
Studiul suicidului are el icircnsuşi un caracter multidisciplinar motiv pentru care aceste investigaţii ar trebui
efectuate de echipe mixte de specialişti din care să facă parte medici legişti criminalişti şi criminologi psihologi
psihiatri şi nu icircn ultimul racircnd sociologi Exceptacircnd cercetările asupra factorilor sociali inclusiv studiile de caz
sau biografiile sociale ce permit elaborarea unor cariererdquo sau scenariirdquo suicidare aceste echipe ar putea să icircşi
propună icircntre altele identificarea unor factori evaluativi şi predictivi ai sinuciderii printre care
- eventualele antecedente ale bolii sau tulburări mentale ale victimelor actelor de sinucidere
- tendinţele de consum de alcool (droguri)
- ideaţia suicidară (inclusiv ideile religioase etc)
- tentativele anterioare de sinucidere
- metodele suicidare
- condiţiile de viaţă ale potenţialilor sinucigaşi (modul şi stilul de viaţă
starea de izolare şi singurătate lipsa de sprijin etc)
- starea de descurajare lipsa de speranţă rigiditatea cognitivă
- vacircrsta icircnaintată
- existenţa icircn familie a unor cazuri de sinucidere
- problemele de la locul de muncă veniturile starea de şomaj
- problemele (conflictele) maritale patologia familială icircn ansamblu
- stresul evenimentele cu care se confruntă potenţialele victime conflictele pe care le au
- starea de furie agresivitate iritabilitate
- existenţa unei boli fizice
- combinarea mai multor factori dintre cei menţionaţi
Icircn mod evident studiul unora dintre aceşti factori are esenţialmente un caracter clinic intracircnd icircn cacircmpul de
interes al psihologilor şi psihiatrilor icircn timp ce cercetarea altor factori (de pildă factorii familiali stilul de viaţă
sau problemele de la muncă) sunt cu precădere de resortul sociologilor La racircndul lor criminologii s-ar putea
44
centra pe analiza conflictelor iar medicii legişti ar putea studia icircntre altele cu mai multă precizie metodele
suicidare sau identificarea cazurilor de suicid pentru a le deosebi de accidente cu care se
confundă adeseori
(3) Icircntărirea eforturilor de prevenire prin elaborarea unei strategii la nivel naţional icircn acest domeniu de
cele mai multe ori ignorat de autorităţi
Icircn prezent la nivelul mai multor ţări există trei abordări principale ale eforturilor de prevenire aplicabile
cu precădere persoanelor care se confruntă cu probleme sau boli psihice
(a) prevenirea cu caracter fizic ca abordare tradiţională prin intermediul unor metode precum sunt
icircncuierea potenţialei victime icircn icircncăperi special amenajate urmărirea sa cvasipermanentă icircnlăturarea obiectelor
vătămătoare din jur etc Asemenea metode icircşi au icircnsă limitele lor deoarece nu se pot aplica decacirct unui număr
redus de pacienţi şi pe o perioadă limitată de timp fără a mai menţiona că aceştia se pot sustrage acestor eforturi
icircnşelacircnd vigilenţa celor care icirci supraveghează
(b) prevenirea cu caracter terapeutic prin icircnlăturarea stării de stres şi disforie constacircnd icircn sentimente de
tristeţe şi frică icircnsoţite de iritabilitate şi agresivitate extremă care determină impulsuri suicidare ale potenţialilor
sinucigaşi Medicaţia psihoterapia şi operarea unor schimbări icircn viaţa pacienţilor reprezintă metode principale
ale acestei abordări clinice care are avantajul că aliazărdquo personalul de specialitate şi eventuala victimă
icircmpotriva problemelor cu care se confruntă aceasta chiar dacă nu icircntotdeauna acestea pot fi soluţionate
(c) prevenirea cu caracter socializator frenator icircn sensul socializării sau resocializării indivizilor sau
pacienţilor icircn spiritul icircnsuşirii (asimilării) unor obstacole etice (morale) icircmpotriva actului suicidar pentru a face
ca o asemenea conduită să le fie mai puţin disponibilărdquo
Icircn ceea ce priveşte servicii medicale specializate acestea pot pune icircn practică
trei tipuri de prevenţie
Prevenţia primară constă icircn eforturile care vizează reducerea incidenţei noilor cazuri de depresie
(tulburări psihice) care pot determina acte de suicid Aceste eforturi sunt centrate fie asupra icircntregii populaţii fie
asupra unor subpopulaţii distincte Icircn mod concret prevenirea primară este focalizată cu precădere asupra
acelor categorii de indivizi care se află icircn situaţii de risc fără a fi dobacircndit icircncă o tulburare psihică precum
depresia şi implicit nu au ajuns icircncă să comită acte de suicid
Prevenţia secundară este axată cu prioritate asupra acelor indivizi care manifestă de timpuriu
semne de tulburări psihice eforturile icircn acest sens avacircnd ca scop principal atacirct identificarea indivizilor
respectivi cacirct şi reducerea intensităţii severităţii şi duratei unor asemenea tulburări Icircn timp ce prevenirea
primară este dirijată asupra icircntregii populaţii sau a unor subpopulaţii prevenirea secundară este icircndreptată asupra
acelor indivizi care dau semne de manifestări rdquopreclinicerdquo ale uneia sau mai multe tulburări psihice aociate
Prevenţia terţiară se concretizează icircn intervenţiile centrate asupra acelor categorii de indivizi care
prezintă tulburări psihice grave Este evident că acest tip de prevenţie nu vizează aceste tulburări ca atare care
nu pot fi ameliorate ci este icircndreptat cu prioritate asupra prevenirii efectelor pe care tulburările psihice
respective le pot avea asupra vieţii indivizilor şi familiei acestora
Ca un ultim obiectiv al stabilirii unei strategii naţionale de prevenire a sinuciderilor menţionăm elaborarea
unor studii (anchete) de epidemiologie socială cu caracter multidisciplinar Studiile de epidemiologie socială
concertează eforturile serviciilor medicale cu acelea ale unor servicii sociale specializate reunind icircn mod unitar
acţiunile medicilor (psihiatri sau legişti) psihologilor şi sociologilor
Aceste studii permit icircntre altele identificarea factorilor sociali care determină geneza unor conduite
suicidare şi modul de distribuţie a acestor conduite icircn cadrul diferitelor arii geografice şi al diferitelor categorii
şi grupuri sociale de populaţie Ele pot evidenţia tendinţele de evoluţie pe termen scurt mediu sau lung a
fenomenului de sinucidere la nivelul populaţiei globale sau al unor categorii specifice de populaţie şi permit atacirct
evaluarea rolului factorilor sociali icircn potenţarea sau favorizarea conduitelor suicidare cacirct şi elaborarea unor
măsuri operaţionale pentru controlul şi modificarea influenţei acestor factori
Punerea icircn aplicare a măsurilor menţionate este de natură credem să ofere reperele principale ale unei
strategii naţionale icircn domeniul prevenirii sinuciderii compatibile cu cele schiţate de către Organizaţia Mondială
a Sănătăţii
Bibliografie
Bertolote J M Fleischmann A (2002) A global perspective in the epidemiology of suicide icircn
Suicidologirdquo erg 7 nr 2
Maris R W (1992) Overview of the Study of Suicide Assessment and Prediction icircn Assessment and
Prediction of Suicide (Ronald W Maris Alan L Berman John T Maltsberger Robert I Yufit ndash Eds) New
York London The Guilforf Press
Pokorny A D (1992) Prediction of Suicide in Psychiatric Patients Report of a Prospective Study icircn vol
Assessment and Prediction of Suicide (Ronald W Maris Alan L Berman John T Maltsberger Robert I Yufit ndash
Eds) Editcit p 105-106
45
Sorin M Rădulescu Sociologia Sinuciderii Tendinţe şi evoluţii ale sinuciderii icircn Romacircnia Bucureşti
Editura Pandora 2015
Sorin M Rădulescu Suicide in Romania Trends and Assessments Saarbruumlcken Lambert Academic
Publishing 2015
World Health Organization (2002) Map of suicide rates (see
httpwwwwhointmental_healthmanagementenSUPRE_flyer1pdf)
World Health Organization (2014) Preventing suicide A global imperative WHO Library Cataloguing-in-
Publication Data
MENTALITATEA RECIDIVISTĂ IcircN
VIZIUNEA LUI ETIENNE DE GREEFF
(Validare prin studiu longitudinal la penitenciarul Jilava)
Tănase Constantin
Agent şef
Cuvinte
criminology recidivist longitudinal study interview thefts offense
ABSTRACT
After a review of key assumtions launched in Criminology over time by various paradigms author
stops on Etienne De Greeff vision concerning the recidivist thief mentality De Greeff hypothesis is focused
on affective disengagement conflictual familial tension the defense instict and sympathy instinct The author
has validates this hypothesis through a longitudinal study based on the interviw with two immates convicted of
more thefts offenses in Jilava Prison
După cel de al doile război mondial Criminologia intră icircn faza de integrare a criminologiilor
specializate prin sintezele realizate de Pinatel Szabo Radzinowicz Manheim icircntre 1960-1970 iar două decenii
mai tacircrziu Gassin Kaiser Jeffery Beirne şi Messerschmidt21
Lui Pinatel icirci revine şi meritul de a fi adacircncit studiile lui Etienne de Greeff cu privire la personalitatea
criminală aflată icircntr-o situaţie periculoasă fundamentacircnd curentul clinic care a dominat criminologia o perioadă
de timp
Ne oprim icircn cele ce urmează asupra unora dintre contribuţiile cele mai importante pe care reprezentanţii
acestui curent le aduc cu privire la tipul de infractor recidivist Precizăm totodată că analiza noastră are icircn vedere
mai ales contribuţiile anterioare şi posterioare lui Jean Pinatel cu specială privire asupra lui Etienne de Greeff
Examinarea pe larg a tipologiilor pe care autorul francez le-a realizat face obiectul unui studiu aparte
Ne oprim mai icircntacirci la opiniile autoarei Kate Friedlander22
Explicaţia personalităţii delincvente este
pusă pe seama modului icircn care părinţii icircn perioada copilăriei transmit copilului normele şi valorile sociale Eul
şi Supraeul s-ar construi astfel prin identificarea succesivă a copilului cu imaginea părinţilor Icircn dezvoltarea unui
tip de personalitate care icircn confruntarea cu exigenţele mediului social este capabilă să rezolve problemele de
adaptare care apar Kate Friedlander acordă un rol primordial modului de rezolvare a conflictului oedipian
Maniera icircn care instinctele copilului sunt ldquogestionaterdquo reprezintă calea principală care ar terbui urmată icircn studiul
personalităţii antisociale Ea lansează astfel conceptul de ldquodelincvenţă latentărdquo caracterul antisocial
constituindu-se atunci cacircnd dezvoltarea eului este fracircnată şi copilul rămacircne fixat pe principiul plăcerii23
Pentru a
evita formarea delincvenţei latente icircn primii ani de viaţă părinţii trebuie să dezvolte trei capacităţi micuţului şi
anume să icircnveţe să-şi amacircne satisfacerea dorinţelor să accepte gratificaţii substitutive (să accepte că obiectul
dorit poate fi icircnlocuit cu altul) şi să transforme dorinţa icircn contrariul ei (un sistem de apărare care menţine dorinţa
refulată opunacircnd o atitudine contrară sau invers de exemplu adoptarea unei atitudini pudice faţă de o dorinţă
exibitionistă)24
Aşadar icircn cadrul acestei direcţii de cercetare factorul social nu are decacirct un rol intermediar rdquosecundarrdquo
Icircn literatura de specialitate se consideră că studiile acestei autoare deschid pacircnă icircn 1970 calea unor cercetări de
anvergură de către teoreticienii din domeniu25
21 Rodica-Mihaela Stănoiu Criminologie editia a 6-a Bucureşti Editura Oscar Print 2006 22 Vezi pe larg KFriedlander La delinquance juvenile Paris Presses Universitaire de France 1951 23 Dianne Casoni-Louis Brunet La psychocriminologie Montreal Les Presses de lrsquoUniversite de Montreal 2003 p56 24 Idem p 57 25 Ibidem
46
Tot icircn această direcţie de cercetare se icircnscrie şi conceptul de Identitate negativă Conceptul icirci aparţine
lui Noell Mailloux fondatorul Institutului de psihologie devenit ulterior Departamentul de psihologie al
Universitatii din Montreal O perioadă icircndelungată Mailloux s-a ocupat de tinerii icircn dificultate icircn calitatea sa de
director al Centrului de orientare şi de readaptare de la Montreal
Icircn cartea sa de referinţă Jeunes sans dialogue 26
Mailloux sintetizează experienţa sa icircn domeniul
delincvenţei juvenile Preocuparea principală a celebrului psihoterapeut canadian a fost aceea de a identifica
componentele psihologice care favorizează dezvoltarea comportamentului delincvent la tineri Una din ideile de
bază este aceea potrivit căreia respingerea minorului de către unul sau altul (sau ambii) părinţi reprezintă
procesul prin care acesta icircşi construieşte o identitate negativă care poate duce la delincvenţă Un al doilea
paradox pe care Mailloux icircl evidenţiază este maniera de a acţiona a minorului care ar fi firesc să ducă la o
scădere a stimei faţă de el icircnsuşi dar dimpotrivă majoritatea acestor tineri se supraestimează Nu numai că
aceştia icircncearcă să-şi ascundă identitatea negativă dar ei prezintă o imagine idealizată despre ei icircnşişi pentru a
compensa adevarata identitate27
Concluzia lui Mailloux este că actele delincvente reprezintă cel puţin parţial
mijloacele care vizează să menţină ldquosentimentul de omnipotenţă compensatoriu pentru identitatea negativărsquorsquo28
Icircn
acest fel comportamentul lui devine din ce icircn ce mai antisocial iar repetarea a ceea ce el crede că se aşteaptă din
partea lui un stil de viaţă
Mailloux acordă o atenţie deosebită rolului pe care banda (gang) icircl joacă icircn consolidarea identităţii
negative Pornind de la ideea că atracţia grupului este prezentă la majoritatea tinerilor Mailloux arată că viitorul
delincvent va avea tendinţa să se identifice cu grupul care icircmpărtăşeşte aceleaşi valori ambiţii şi interese ca şi el
Respinşi acasă şi la şcoală aceşti tineri icircşi găsesc icircn sfacircrşit un loc de apartenenţă banda (gangul) dar icircn mod
paradoxal această apartenenţă icirci marginalizează şi mai mult
Cu cacirct icircnaintează icircn vacircrstă cu atacirct mai mult el devine prizonierul acestei identităţi negative Ieşirea din
această cămaşă de forţă devine extrem de dificilă deoarece stima de sine icircnsuşi este intrinsec legată de activitatea
sa delincventa ldquoA renunţa la activitatea delincventă echivalează cu a renunţa la singura manieră de a se simţi
valorizatrdquo29
Din cele ce precede reiese rolul determinant pe care mediul familial icircl are icircn procesul criminogen prin
care tacircnărul aflat icircn dificultate devine delincvent Mailloux atrage icircn acest sens atenţia că părinţii nu icircşi
icircndeplinesc icircn mod adecvat icircn raport cu personalitatea copilului funcţia parentală Aceasta este fie lacunară fie
perturbantă ceea ce conduce icircn final la instalarea unui cerc vicios Insatisfacţia părinţilor atunci cacircnd aşteptările
lor nu sunt realizate se transmite copilului care se simte neputincios şi acţionează icircn sensul opus Părintele
decepţionat icircl respinge Icircn acest mod conştiinţa morală a copilului este perturbată acesta fiind potrivit lui
Mailloux ndashzdrobit de un Supraeu excesiv de sever care icircl condamnă iremediabil30
Mailloux consideră că este
vorba icircn aceste situaţii de un Supraeu patologic opinie pe care autorul canadian o expunea deja icircn 1960 icircn
cuprinsul Raportului general la cel de al IV Congres Internaţional de Criminologie de la Haga Definea cu acel
prilej conduita delincventă din obişnuinţă ca simptomatică aşadar ca o manifestare aparentă a unei condiţii
patologice latente Icircntrucat constracircngerea de a repeta anumite acţiuni reprezintă un indicator al nevrozei
recidivismul trebuie să fie considerat ca o formă de delincvenţă patologică De reţinut este concluzia lui
Mailloux potrivit căreia există o diferenţă de natură icircntre delincventul din obişnuinţă incorigibil şi non
delincvent31
Cea de a doua direcţie se focalizează pe o abordare care pleacă de la o realitate psihologică
(dezangajarea afectivă) icircn care fiinţa umană se autodetermină şi se autoconstruieşte icircn cursul unui proces de
evoluţie pe parcursul icircntregii vieţi Această abordare aparţine lui Etienne de Greeff şi principalilor săi discipoli
Jean Pinatel şi Christian Debuyst promotorii curentului clinic iar icircn plan epsitemologic criminologiei dinamice
Teoria psiho-morală elaborată de criminologul belgian aduce schimbări fundamentale icircn abordarea
fenomenului criminal Icircn demersul său de natură psihodinamică el acordă ldquoo importanţă determinantă proceselor
inconştiente conflictualităţii psihice şi tensiunilor icircntre individ şi societatehelliprdquo32
Icircnfăţişăm pe scurt acestă teorie
urmacircnd a ne focaliza mai cu seamă pe contribuţia lui Etienne de Greeff referitoare la infractorul de obicei
recidivist Principala noutate este aceea a rolului pe care icircl joacă angajamentul sau dezangajamentul afectiv icircn
delincvenţa şi conceptualizarea procesului criminogen33
De Greeff descrie icircn acest sens tensiunea conflictuală
icircntre instinctul de apărare şi instinctul de simpatie care se manifestă icircn actele gacircndurile emoţiile fiecărui
individ dar mai ales icircn modul icircn care acesta se ataşează afectiv mediului icircnconjurător Pentru a se evita
26 N Mailloux Jeunes sans dialogue Paris Fleurus 1971 27 Ibidem 28 N Mailloux op cit 29 Idem p98 30 N Mailloux Le fonctionement du Surmoi chez le delinquent habituel Contribution a lrsquoetude des sciences de lrsquohomme 6
p 67 şi urm 31 Ibidem Vezi şi DSzabo op cit P 618 32 Diane Casoni-Louis Brunet op cit p 60 33 Idem p 61
47
delincvenţa arată De Greeff ataşamentul trebuie să se facă prin instinctul de simpatie şi nu prin cel de apărare
Plecacircnd de la această premisa De Greeff distinge două categorii de criminali cei care nu au cunoscut niciodată
un angajament afectiv (foarte puţini la număr) şi cei care după o perioadă de angajare urmează o cale de
dezangajare afectivă pe care autorul o situază icircn centrul procesului criminogen34
Icircn cursul acestui proces
individul abandonează instinctele de simpatie lasacircnd cale deschisă agresivităţii şi reacţiilor necontrolate de
apărare El renunţă pe racircnd la toate legăturile afective ceea ce icircn final afectează echilbrul personalitătii sale Se
instalează treptat un sentiment de injustiţie o simptomatologie a urii aşa cum o denumeşte De Greeff Trecerea
la act este aşadar posibilă prin acest proces complex cronic care icircl icircndepărtează de ceilalţi
Cacirct priveşte personalitatea criminală autorul o construieşte icircn jurul conceptului de adaptabilitate pe
care o defineşte ca fiind capacitatea individului de a se adapta la icircmprejurările vieţii alegacircnd acele căi care nu
lezează societatea Adaptabilitatea este prin urmare vazută ca un criteriu distinct de echilibru al personalităţii
Pentru De Greeff starea periculoasă constituie o stare de criză icircn care individul depăşind la nivel opţional
stadiul mijloacelor legale pentru a-şi atinge scopul trece la act (comite crima) pentru a-l realiza35
Mentalitatea recidivistă
Icircn prima ediţie a celebrei sale lucrări Introduction a la criminologie apăruta icircn 193736
autorul consacră
un capitol studiului hoţului recidivist Premisele de la care pleacă icircn elaborarea unei teorii specifice cu privire la
această categorie de infractori sunt cele infăţişate la punctul anterior privind teoria psiho-morală De Greeff ca
de altfel şi Pinatel spre deosebire de criminologii nord-americani folosesc conceptul de recidivă chiar dacă
acesta nu are icircntocmai sensul din dreptul penal
Recidiva este astfel icircnţeleasă icircn sensul cel mai general ca fiind situaţia icircn care se găseşte un individ care
a comis două sau mai multe infracţiuni icircn momente succesive mai mult sau mai putin depărtate unele de altele
De Greef dezvoltă o veritabilă teorie a hoţului recidivist pornind de la mentalitatea acestuia Icircn ldquotabloul
mentalităţii recidivisterdquo pe care De Greeff icircl trasează37
autorul urmăreşte un tip de evoluţie susceptibilă de a
ajunge la un ansamblu de atitudini specifice care devin stilul de viaţă al acestuia Astfel potrivit lui De Greeff
rdquostilul de viaţă al recidivistului reprezintă sfacircrşitul sau finalizarea unei evoluţii Poate fi caracterizată ca forma
de adaptare la viaţa socială ce implică furtul ca mijloc principal de existenţă şi nu ca organizaţie de tip
profesional căreia subiectul i se subordonează ci mai degrabă ca un mijloc facil mai mult sau mai puţin
stereotipizat de a nu trebui să se supună icircn niciun fel unei disciplinerdquo 38
Aşa cum precizează discipolii lui De
Greeff este necesar să icircnţelegem ce loc ocupă acest tip particular de recidivist icircn ansamblul grupului de
recidivişti icircntrucacirct nu se poate spune că orice recidivist este produsul ldquounei evoluţii care se caracterizează din ce
icircn ce mai evident printr-o voinţă de a scăpa de toate constracircngerile şi de toate limitările pe care viaţa socială şi
contactele cu ceilalţi le impun icircn mod necesarrdquo39
Autorii citaţi consideră că este necesar să icircnţelegem cum
defineşte De Greeff recidivismul stil de viaţă icircn raport cu alte categorii de recidivişti
O primă categorie este aceea denumită de Etienne De Greeff hoţii cronici care prezintă o patologie
specifică furtul repetat purtacircnd amprenta acestor tulburări de comportament De Greeff notează că un anumit
număr de hipomaniaci sau instabili sociali comit furturi sau escrocherii Experienţa lor socială - arată autorul
belgian- i-a refulat progresiv către zone de delincvenţă din care nu mai reuşesc să evadeze40
Tot icircn această categorie include copiii şi adolescenţii al căror furt rezultă din imposibilitatea de a stăpacircni
impulsurile de moment datorită unei insuficienţe a controlului cortical rezultat dintr-un traumatism sau o
maladie infecţioasa (encefalită) Icircn asemenea situaţii furtul repetat nu este ldquoalesrdquo nu reprezintă opţiunea
individului ci pur şi simplu i se impune Acesta (furtul) reprezintă una dintre tulburările de care suferă iar nu
expresia unei personalităţi care se construieşte şi se afirmă Este motivul pentru care autorii belgieni preferă icircn
aceste cazuri termenul de cronicitate aceluia de recidivă41
furtul apăracircnd periodic Nu acesta este tipul de
infractor pe care icircl are icircn vedere De Greeff şi discipolii săi şi nici cel definit de Seelig ca autor de delicte
patrimoniale a căror rezistenţă este slabită Furturile acestuia reprezintă momente de slăbiciune pe care ulterior le
regretă şi nu reprezintă un stil de viaţă
34 De Greeff Criminogenese 11 eme rapport au 2eme Congres International de Criminologie Paris 1950 Imprmerie
Martel 35 Idem 36 Edition de lrsquoEcrou (premiere edition) Louvain 1937 37 J Joos C Debuyst De lrsquoenfant voleur au recidiviste Revue de droit penal et de criminologie Fevrier 1964 p6 38 E de Greeff Introduction a la Criminologie Louvain Edition de ldquoLrsquoEcrourdquo Louvain1937
39 J Joos C Debuyst op cit p 6 40 Ibidem 41 Idemp7
48
Cel de al treilea tip icircnlăturat icircn analiză de autorii belgieni icircl reprezintă hoţul profesionist icircn viziunea lui
Sutherland pe care icircl consideră mai degrabă un tip teoretic neexportabil icircn spaţiul european42
Evoluţia
ulterioară a formelor de criminalitate icircn Europa va contrazice icircnsă această opinie
Aşadar icircn teoria pe care o examinăm fundamentată pe mentalitatea recidivistă criminologii belgieni
reţin numai acei recidivişti a căror formă de adaptare implică furtul ca posibilitate de a nu se supune niciunui
efort niciunei limitări sociale Aşa cum am arătat De Greeff nu a găsit la acest tip de infractor nicio tară
susceptibilă de a explica instabilitatea lor socială şi nici probleme constante pe care le au cu justiţia
Personalitatea lor aparentă este una care ar fi putut foarte uşor să ne ducă imaginaţia la un alt tip de evoluţie Icircn
acelaşi timp icircn momentul icircn care se pătrunde mai profund icircn mentalitatea acestora percepem că scala lor de
valori atitudinile care apar sunt total diferite faţă de omul cu o afectivitate normală chiar dacă cuvintele pe care
le folosesc sunt adesea aceleaşi ceea ce icircl face pe de Greeff să afirme că atare subiecţi au un univers cu totul
special
Icircn analiza pe care discipolii lui Etienne De Greeff şi avem icircn vedere aşa cum precizam mai ales pe
Debuyst şi Joos aceştia evidenţiază că o primă caracteristică ce apare clar din analiza făcuta de De Greeff
icircmpreună cu colaboratoarea sa J de Clerck43
incapacitatea acestor indivizi de a ţine cont de principiul realităţii
şi de a se supune de o manieră durabilă unei legături oarecare sau de a avea un loc de muncă constant Această
inadaptare la viaţă se manifestă icircn principal sub forma unei supravalorizări a libertăţii Autorii insistă icircnsă asupra
semnificaţiei acestui termen icircn cazul recidiviştilor care icircl icircnţeleg icircn sensul de a profita la infinit de prezent şi de
plăcerile pe care acest prezent le poate oferi Această posibilitate nu poate să se menţină decacirct dacă se evită orice
fel de legătură sau aşa cum spune De Greeff ldquoo astfel de libertate nu este altceva decat o libertate de refuzrdquo44
Cacircnd ne imaginăm viaţa unui om normal observăm că legăturile icircn care el se angajează icirci limitează icircntr-
o anumită măsură libertatea sau mai exact anumite libertăţi de care nu este icircntodeauna conştient Le acceptă icircnsă
deoarece pentru el a respecta aceste legături icircn care este angajat prezintă o anumită valoare El nu percepe
aşadar niciodată aceste legături ca un handicap ci dimpotrivă ca o cale prin care personalitatea lui poate să se
realizeze icircn forma cea mai autentică Exemplul cel mai elocvent este acela al angajamentului profesional prin
intermediul căruia ştie că se poate dezvolta şi progresa Aşadar orice legătură afectivă este generatoare de limite
dar acestea nu sunt percepute ca atare
Problema se pune complet diferit icircn cazul recidiviştilor Totul se petrece ca şi cum aceste personalităţi
se arată exclusiv sensibile icircn sensul alienării pe care o implică orice legătură Ei o percep astfel pentru că icircn
realitate ldquocelălaltrdquo sau propriul lor viitor icircn sens de organizare socială sau de aprobare din partea mediului nu are
pentru aceştia nicio valoare şi nicio semnificaţie Autorii citaţi conchid că un asemenea cadru de referinţă
permite catalogarea acestui tip de personalitate ca egocentrică rdquoaceste subiecte nefiind sensibile decacirct la
limitările (restricţiile) vieţii socialerdquo45
Aşadar mentalitatea recidivistă se caracterizează prin această manieră de
a vedea şi a interpreta lumea
Interesantă este şi concluzia autorilor potrivit căreia spre deosebirie de vagabonzi care de asemenea se
găsesc icircn aceeaşi incapacitate de a trăi şi a-şi exprima nevoile prin intermediul unor scheme culturale care fac
dialogul social posibil repliindu-se şi alegacircnd să trăiască rudimentar (furtul fiind icircn aceste cazuri foarte rar) icircn
cazul hoţului recidivist dimpotrivă el trece la atac şi icircşi organizează satisfacerea nevoilor independent de cadrul
social tradiţional sau icircn opoziţie cu acesta
Validarea ipotezei prin studiu longitudinal realizat icircn penitenciarul Jilava s-a realizat cu ajutorul
interviului a doi condamnaţi definitiv pentru furt calificat recidivişti avacircnd vacircrsta apropiată
Validarea ipotezelor s-a realizat cu ajutorul interviului a doi condamnaţi definitiv pentru furt calificat
recidivişti avacircnd vacircrsta apropiată fiind icircncarceraţi la penitenciarul Bucureşti- Jilava
Primul subiect icircn vacircrstă de 34 ani de sex masculin născut şi crescut icircn Bucureşti sector 5 icircn cartierul
Rahova are 8 clase primare plus profesionala Socoteşte că dintre cele 14 clase pe care le-a absolvit doar 5 se pot
lua icircn considerare deoarece pe celelalte 9 nu le-a frecventat A fost consumator de droguri (heroină) de la vacircrsta
de 16 ani Icircn prezent este arestat pentru tacirclhărie şi condamnat la 5 ani de icircnchisoare icircn trecut a mai avut 3
condamnări pentru furt calificat
Subiectul 1- consideră că a fost modelat de două caractere insistacircnd asupra faptului că a copiat
caracterul tatălui (la momentul interviului decedat) originar din Teleorman care era ldquoicircnclinat spre impulsivitaterdquo
şi al mamei originară din Dobrogea ldquomai tolerantrdquo
A fost agresat icircn copilărie de către părinţi din partea mamei sub formă verbală de ldquoceartărdquo iar din
partea tatălui sub formă de agresiune fizică Agresiunile erau manifestate şi faţă de mama subiectului
De la 16 ani (de cacircnd s-a apucat de droguri) pacircnă la vacircrsta de 21 ani (cacircnd a fost icircncarcerat pentru prima
dată) a trăit din banii părinţilor care aveau o firmă (tatăl muncea icircn afara ţării) şi din furturi minore capace de
42 Idemp9 43Icircn studiul citat autorii fac deseori referire la teza de doctorat a acestei autoare Essai sur la personalite morale du
recidiviste Louvain 1943 (nepublicată) 44 JJoos CDebuyst op cit p 10 45 Idem p11
49
roţi ale maşinilor oglinzi etcDe reţinut este că icircn această perioadă muncea icircn firma părinţilor şi avea de unde
să-şi procure banii necesari cumpărării de stupefiante şi nevoilor personale
A icircnceput treptat să bea şi să se drogheze fiind surprins şi el de faptul că drogurile icirci plăceau deoarece icirci
privocau o stare de euforie care icircl propulsa ldquoacolo unde nu poate ajungerdquo Concluzionează că sistemul ldquote
icircmpingerdquo să comiţi infracţiuni expunacircndurmătoarea icircntacircmplare dorea obţinerea unui icircmprumut pentru
achiziţionarea unei maşini dar banca nu i-a acordat acest icircmprumut Icircn acest timp susţine că ldquos-a ivit ocaziardquo să
păcălească acea unitate financiară prin icircnşelatorie şi să obţină banii necesari pentru achiziţionarea autoturismului
Ajunge datorită acestei icircntacircmplări la concluzia că atunci cacircnd vrei să urmezi regulile societăţii pierzi de cele mai
multe ori şi că ocolindu-le sau icircncălcacircndu-le ajungi mai facil la rezultatul dorit
Despre viaţa personală susţine că nu este şi nu a fost căsătorit a trait 6 ani icircn concubinaj cu o persoană
de sex feminin cu care se hotătracircse să se căsătorească dar cu 2 săptămani icircnainte de nuntă a părăsit-o pentru altă
femeie
După cum ne relatează pentru a te asocia unui anturaj trebuie să te ldquodai dupa elrdquo şi inevitabil să faci de
bună voie anumite fapte pentru a fii inclus sau a te simţii inclus icircn anturaj
Icircntrebat fiind de primul furt nepedepsit acesta a răspuns că fură de mic copil din banii parinţilor şi că
ldquoeste greu să-mi aduc aminte am făcut atacirct de multe infracţiunirdquo După o scurtă perioadă de gacircndireicircşi amine că
a icircnceput cu furtul de benzină de la pompe ldquofăceam plinul mă urcam icircn maşină şi fugeamrdquo
Conform celor precizate de el avea obiceiul de a conduce fără permisdin această cauză i s-a făcut dosar
penal care ulterior cu ajutorul avocaţilor şi cu relaţiile tatălui a obţinut o amendă administrativă
Subiectul consideră că şi-ldquoa icircnsuşit unele părţi ale caracterului icircn mediul penitenciarrdquo că acolo este ldquoo
junglă a supravieţuiriirdquo şi sunt ldquolegirdquo nescrise iar ldquoca să supravieţuieşti trebuie să lupţirdquo După ispăşirea primei
pedepse (eliberat condiţionat) s-a reapucat de droguri şi implicit de furt ldquogăinării dar ieşeau bani din găinăriile
asteardquo cu aceleaşi persoane din anturajul vechi sau singur Trage concluzia că este mai bine să acţioneze singur
deoarece de cacircte ori a furat cu o altă persoană a fost prins
Icircn toată perioada icircn care a comis fapte penale acontinuat să se drogheze inclusiv icircn penitenciar
procuracircndu-şi-le minţind familia că ar avea diverse nevoi păcălind alţi deţinuţi sau folosind diverse metode de a
icircnşela cu ajutorul telefonului mobil persoane oneste aflate icircn afara penitenciarului dacircndu-se de ldquola anumite
reprezentanţe sau companii telefonicerdquo A făcut aceste fapte deoarece era ldquoobişnuit să o ducă bine să se icircmbrace
bine şi acum icircmi spun că nu pot să mă duc să muncesc pe 7-8 milioane ar icircnsemna să mă mint pe minehellipeste
greu să-ţi schimbi viaţa şi să te rezumi doar la ce-o firdquo
Consideră că ldquoSunt genul de om care icircncearcă să depăşească orice situaţierdquo
Al doilea subiect - sex masculin icircn vacircrstă de 33 de ani născut icircn Bucureşti sectorul 1 cu domiciliul icircn
sectorul 4 al Municipiului Bucureşti Acesta susţine că are 11 ani de studiu 8 ani de şcoală primară şi 3 ani de
profesională icircn prezent este icircncarcerat pentru furt calificat A mai avut alte 3 condamnări 2 pentru furt şi una
pentru tacirclhărie
Subiectul 2 a avut o copilărie normală fără agresiuni din partea familiei ldquomama mă certa tata nu mi-a
dat nici măcar o palmărdquo Părinţii i-au dat o bună educaţie
Icircn ciclul gimnazial a fost ldquocam răurdquo (violent) cu ceilalţi copii se bătea şi nu era ldquocuminterdquo fiind
perceput ca oaia neagră a clasei iar profesorii icircl pedepseau Icircn jurul vacircrstei de 14 ani tatăl plecă să muncească icircn
străinatate fapt ce a influenţat educaţia şi dezvoltarea lui ca individ La 16 ani comite prima infracţiune datorită
dependenţei faţă de jocurile de noroc icircmpreună cu doi prieteni au spart un magazin aflat la parterul unui bloc din
cartier furacircnd bani bautură şi ţigări Se apucă de droguri la vacircrsta de 18 ani icircndrumat fiind de tatălui unei
prietene de etnie rommă acesta făcacircnd trafic de droguri drogurile erau la discreţie A icircnceput cu heroină ldquola
ţigarărdquo la icircnceput spune că nu i-a plăcut dar după un timp a devenit dependent
Nu a fost căsătorit niciodată a trăit o perioadă de timp icircn concubinaj cu fata traficantului după acest
episod a avut o serie de relaţii care nu au depăşit 6 luni de menţionat este faptul că persoanele de sex feminin au
provenitdin acelaşi mediu neprielnic al traficanţilor şi consumatorilor de droguri
Primul contact cu organele legii a suvenit la vacircrsta de 25 de ani pentru o tentativă de tacirclhărie fiind
condamnat cu suspendare După acest episod a fost prins la aproximativ 10 luni ldquocu furtrdquo primind opedeapsă de
3 ani şi 9 luni este eliberat condiţionat de la Drobeta Turnu ndash Severin La un an de la eliberare este prins din nou
furacircnd primind o pedeapsă de 1 an şi 6 luni execută un an de detenţie fiind eliberat de comisia de liberare
condiţionată a penitenciarului Jilava După 1 an şi 8 luni icircn libertate perioadă din care primele 6 luni a fost
angajat şi a reuşit să se ţină departe de droguri a săvacircrşit o nouă infracţiune de furt pentru care execută pedeapsa
prezentă de 3 ani si 6 luni
Afimă că are multe furturi la activ ldquocu asta mă ocupam icircn special furam telefoane laptopuri bani mai
mult la secundardquo şi consideră că o bună parte din vină este a societăţii ldquocă nu-ţi oferă oportunităţirdquo recunoaşte
icircnsă că icircntr-o anumită măsură este vinovat părinţii oferindu-i tot ce avea nevoie el icircn schimb alegacircnd să se
drogheze
Icircn penitenciar a legat prietenii cu diverşi indivizi dintre care menţionează o prietenie continuată şi icircn
libertate prietenie bazată pe comiterea de infracţiuni prietenul cu pricina fiind tot consumator de droguri Au
50
fost continuate vechile prietenii din vechiul anturaj dar tot cu scopul de a comite ilegalităţi Marea majoritate a
infracţiunilor le-a comis pentru a-şiprocura drogurile de care era dependent Subiecrul 2 ne dezvăluie că icircn
ldquopuşcărie că vrei sau nu te specializezihellipcapeţi experienţă pentru că icircntacirclneşti tot felul de infractorirdquo aici
ldquotrebuie să supravieţuieştirdquo şi pentru asta ldquotrebuie să te descurcirdquo
Legăturile de prietenie ale subiectului s-au bazat pe imaturitate bani şi pe consumul de droguri
Conştient că face ceva greşit continuă să fure chiar cunoscacircnd riscurile la care se expunea datorită faptului că
icircnainte de a comite o infracţiune citea Codul Penal Mirajul traiului uşor dependenţa de droguri şi satisfacţia
materială l-au ademenit icircn comiterea infracţiunilor icircmpreună cu diverşi membrii din anturaj
Repondentul a avut perioade cacircnd nu a mai consumat stupefiante dar datorită prietenilor care veneau şi
apelau la el pentru a le procura droguri s-a reapucat icircn repetate racircnduri
A muncit ca supraveghetor icircntr-un supermarket şi icircntr-o cunoscută fabrică de prelucrare a lapteluidar a
renunţat la ambele locuri de muncă datorită salariului care nu-i satisfacea nevoile
Ajunge la concluzia că poate face bani din infracţiuni - furt din vacircnzarea de metadonă şi din
comisioane facute pentru cei ce veneau să cumpere droguri ldquoA icircnceput să practice furtul zi de zi după
condamnarea din 2006 cacircnd a realizat că sunt pedepse mici pentru această infarcţiune iar organele de anchetă nu
acordau o atenţie mărită acestui gen de infracţiuni Această perioadă a durat aproximativ 10 luni timp icircn care a
furat ldquoaproape icircn fiecare zirdquo Subiectul susţine că nu icirci păsa de cei din jur ldquonu aveam scrupulehellipdacă nu mă
interesa de mama care placircngeardquo A furat şi din casa parinţilor bani pentru a se droga
Concluzii
După cum am putut observa mai sus Etienne de Greeff şi discipolii săi dezvoltă o veritabilă teorie a
hoţului recidivist pornind de la mentalitatea acestuia urmărind un tip de evoluţie susceptibilă de a ajunge la un
ansamblu de atitudini specifice care devin stil de viaţă
Astfel mentalitatea recidivistă implică furtul ca posibilitate de a nu se supune niciunui efort niciunei
limitări sociale scala lor de valori atitudinile care apar sunt total diferite faţă de omul cu o afectivitate normală
După cum observăm din rezumatul interviurilor cu cei doi subiecţi aceştia săvacircrşeau furturi pentru satisfacerea
nevoilor personale (distracţii prin cluburi achiziţionarea de obiecte de valoare haine ldquode firmărdquo) şi a
dependenţei de stupefiante
Relevăm de asemenea incapacitatea acestor indivizi de a ţine cont de principiul realităţii şi de a se
supune de o manieră durabilă unei legături oarecare sau de a avea un loc de muncă constant Observăm că icircn
ambele cazuri subiecţii au schimbat o multitudine de locuri de muncă şi au avut multiple legături de prietenie
la care au renunţat atunci cacircnd au cosiderat ca nu le mai serveşte icircn atingerea scopului sau cacircnd au realizat că pot
procura bani mult mai uşor şi mult mai repede dacă ldquolucreazărdquo pe cont propriu
Atitudinea lor faţă de celălalt sau faţă de orice organizaţie socială este indiferentă fiind sensibili doar la
restricţiile pe care le suportă datorită oricărei organizări sociale (relaţii de concubinaj căsătorii) icircn ambele cazuri
cei intervieveţi au avut relaţii de scurtă durată icircntr-un caz susţine că a avut mai multe relaţii dar cea mai
longevivă a fost de cel mult 6 luni iar icircn celălalt caz şi-a părăsit concubina cu 2 săptămacircni icircnainte de nuntă ştiind
că este bonlavă alegacircnd să plece cu o altă femeie Ambii au fost indiferenţi faţă de problemele familiale
ignoracircnd total sfaturile rugăminţile şi chiar ameninţările celor care i-au crescut
Relatările confirmă după opinia noastră ldquomentalitatea recidivistărdquo icircn viziunea lui Etienne de Greeff
51
EFECTELE VICTIMOGENE ALE TORTURII
Coordonator ştiinţific
Conf Dr Botescu George Mircea
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI
Zamfir Carmen Manuela
Istoric
Absolvent al Masterului Grupuri de Risc
si Servicii Sociale de Suport
Cuprins
Capitolul I Analiză fenomenologică
I1 Ce este tortura
I2 Standarde legale internaționale Aspecte
I3 Scurt istoric al torturii
I4 Forme specifice de tortură
I41 Forme ale torturii icircn apărarea libertăţii Afghanistan Irak și Guantanamo
I42 Jihad terorism
Cap II Consecințele psiho-sociale și societale ale torturii
II1 Consecințele psihologice ale torturii
II2 Reabilitarea și repararea prejudiciului provocat de tortură
II3 Etichetare prejudecăți puterea mass-mediei
Cap IIIMetodologia cercetării
Cap IV Concluzii
Bibliografie
Anexe
52
Capitolul I Analiza fenomenologică
I1 Ce este tortura
Tortura este una dintre cele mai extreme forme ale violenţei umane cu consecinţe fizice şi psihologice
atacirct asupra supravieţuitorilor cacirct şi asupra celor ce o utilizează icircn scopului obţinerii de informaţii
Dentenţia supunerea la torturi sau uciderea nu elimină duşmanii ci dimpotrivă sporesc intensitatea urii
şi a ostilităţilor
Marele jurist roman Ulpian definea tortura drept bdquochinul şi suferinţa corpului icircn scopul de a obţine
adevărulrdquo şi nota că informaţiile obţinute prin tortură nu sunt de icircncredere oamenii fiind sensibili la durere
spun orice minciună pentru a nu mai suferi46
Niciun om nu ar trebui să fie tratat cu cruzime
provocarea deliberată a durerii trebuind eviată hellip
Articolul 1 al Convenţiei icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau
degradante defineşte tortura drept bdquoorice act prin care se provoacă unei persoane cu intenţie o durere sau
suferinţe puternice de natură fizică sau psihică icircn special cu scopul de a obţine de la această persoană sau de
la o persoană terţă informaţii sau mărturisiri de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană
l-a comis sau este bănuită că l-a comis de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terţe persoane sau
pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare oricare ar fi ea atunci cacircnd o asemenea durere sau
suferinţă sunt provocate de către un agent al autorităţii publice sau orice altă persoană care acţionează cu titlu
oficial sau la instigarea sau cu consimţămacircntul expres sau tacit al unor asemenea persoanerdquo47
Articolul 2 din Convenție interzice tortura şi solicită părţilor să ia măsuri eficiente pentru
a preveni săvacircrșirea de acte de tortură sub jurisdicţia sa Nici o icircmprejurare excepțională oricare ar fi ea fie
ca este vorba de starea de război sau de amenințări cu razboiul de instabilitate politică internă sau de orice
altă stare de excepție nu poate fi invocată pentru a justifica torturardquo48
Convenţia ONU menționată mai sus identifică patru motive pentru folosirea torturii
respectiv (1) pentru a obţine o mărturisire (2) pentru a obține informații (3) pentru a pedepsi (4) pentru
a constracircnge o persoană să acţioneze icircntr-un anumit mod
Curtea Penală Internațională defineşte tortura ca provocarea intenționată de durere
severă sau suferinţă indiferent dacă este de natură fizică sau psihică ()49
icircn timp ce
Convenţia interamericană pentru prevenirea şi pedepsirea torturii prezintă tortura icircn
sens mai larg utilizarea asupra unei persoane a unor metode destinate ștergerii personalității victimei sau
a diminuării capacităţilor sale fizice sau mentale chiar dacă acestea nu provoacă durere fizică sau angoasă
mentală50
I2Standarde legale internaţionale Aspecte
46 Association for the prevention of torture httpwwwaptchenevidence-obtained-through-torture 47 Convenţia icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante Disponibilă online
httpwwwhotararicedorofilesfilesCONVENTIA20IMPOTRIVA20TORTURII20SI20ALTOR20PEDEPSE2
0ORI20TRATAMENTE20CU20CRUZIME20INUMANE20SAU20DEGRADANTEpdf 48 Ibidem 49International Criminal Court Act 2001 Disponibil online httpwwwlegislationgovukukpga200117contents 50Convenţia interamericană pentru prevenirea şi pedepsirea torturii
Disponibilă la adresa httpwwwjhcentreorgunderstanding-human-rightshuman-rights-around-worldinter-american-
convention-prevent-and-punish
53
După sfacircrșitul celui de-al doilea război mondial prin Declarația universală a drepturilor omului51
adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (Nimeni nu va fi supus torturi nici la pedepse
sau tratamente crude inumane sau degradante Art 5) comunitatea internațională a condamnat tortura și alte
tratamente crude și inumane Icircn anul 1975 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația privind
protecția persoanelor icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente crude și inumane Convenţia icircmpotriva
torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante52
fiind adoptată de Adunarea
Generală icircn 1984 și a intrat icircn vigoare icircn 1987
Dreptul de a nu fi supus torturii este ferm stabilit de legislaţia internaţională Declaraţia universală a
Drepturilor Omului Convenţia internaţională a Drepturilor Civile şi Politice şi Convenţia icircmpotriva Torturii şi a
altor tratamente crude inumane şisau degradante sau pedepse
interzic icircn mod expres tortura De asemenea mai multe instrumente regionale stabilesc dreptul de a nu fi supus
torturii Convenţia Americană a Drepturilor Omului Carta africană pentru Drepturile Omului şi a Naţiunilor
precum şi Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale conţin icircn
mod expres interzicerea torturii
Interzicerea torturii de către legislația umanitară internaţională reprezintă o parte importantă a protecţiei
pe care aceste tratate o stabilesc pentru victimele de război
Cele patru Convenţii de la Geneva din 1949 au fost ratificate de către 188 state Acestea stabilesc reguli
de comportament icircn cadrul conflictelor armate internaţionale şi icircn special pentru tratamentul persoanelor care
nu iau sau nu mai iau parte la ostilităţi inclusiv răniţii prizonierii şi civilii
Icircn 1948 s-a semnat Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale al
cărei art 3 stipulează ldquoNimeni nu poate fi supus torturii nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori
degradanterdquo53
Convenția internațională cu privire la drepturile civile si politice adoptată de Adunarea Generală a
Organizației Națiunilor Unite la 16 decembrie 1966 prevede icircn art 7 ldquoNimeni nu va fi supus torturii si nici unor
pedepse sau tratamente crude inumane sau degradante Icircn special este interzis ca o persoana sa fie supusa
fara consimtamacircntul sau unei experiente medicale sau stiintificerdquo54
Icircn Declarația de la Tokyo privind tortura și tratamentele degradante semnată icircn anul 1975 se arată că
medicul nu trebuie să tolereze scuze sau să participe la praticarea torturii sau a altor pedepse sau tratamente
crude inumane și degradante
I3Scurt istoric al torturii
Popoarele antice s-au guvernat icircn antichitate după legea Talionului Lex Talionis sintetizată icircn ldquoochi
pentru ochi și dinte pentru dinterdquo (Matei3848) Această lege se regăsește atacirct icircn codul lui Hamurabi icircn care se
precizează că ldquopedeapsa pentru crime ar trebui să fie similară cu ofensardquo icircn cele 12 Table ale legii romane55
cacirct
și icircn legile lui Solomon Legea Talionului apare și icircn Exod 2122-25 ldquoDacă se icircntacircmplă o nenorocire vei da
viață pentru viață ochi pentru ochi dinte pentru dinte macircnă pentru macircnă picior pentru picior arsură pentru
arsură rană pentru rană vacircnătaie pentru vacircnătaierdquo
Scopul legii Talionului a fost de a pedepsi corespunzător infractorul și de a descuraja infracțiunile Din
păcate o lege care a fost proiectată pentru a preveni acțiunile de răzbunare personală a fost și este folosită pentru
a le justifica
Metodele de tortură practicate de anticii greci bizantini și de arabii epoci preislamice constau icircn
vărsarea de plumb topit icircn palme ținerea icircn palme a unei bucăți de fier icircncins sau mersul pe jăratec
Judicium offae ndash icircngurgitarea alimentelor (sfințite icircn prealabil) era utilizată de către anglo-saxoni
frizoni și la franci dacă acuzatul nu putea icircnghiți alimentele era considerat vinovat
Varianta de tortură cea mai folosită icircn Europa medievală dar și de populațiile din Tibet India
Mongolia a fost proba focului sau a ape clocotite acuzatul trebuia să scoată un obiect de pe fundul unei căldări
umplute cu lichid fierbinte dacă arsurile provocate de acest supliciu dispăreau icircn trei zile era declarat nevinovat
Icircn Occident provenind din penitențele călugărilor se folosea și proba crucii persoana acuzată trebuia
să stea imobil cu brațele icircntinse icircn formă de cruce cacirct timp preoții citeau rugăciuni dacă se mișca era considerat
vinovată
51 Declaraţia universală a drepturilor omului
Disponibilă la adresa httpwwwohchrorgENUDHRDocumentsUDHR_Translationsrumpdf 52 Convenţia icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante Disponibilă online
httpwwwhotararicedorofilesfilesCONVENTIA20IMPOTRIVA20TORTURII20SI20ALTOR20PEDEPSE2
0ORI20TRATAMENTE20CU20CRUZIME20INUMANE20SAU20DEGRADANTEpdf 53 Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale Disponibilă online
httpwwwechrcoeintDocumentsConvention_RONpdf 54Conventia internationala cu privire la drepturile civile si politice Disponibilă online
httpwwwoportunitatiegaleropdf_filesCoventia20internationala20drepturi20civile20si20politicepdf 55 Montanelli Indro (sa) Roma istorie inedită (sl) Artemis pag 77
54
Icircn Spania pacircnă icircn secolul al XVII-lea dar și icircn Italia Germania și Franța se practica proba sicriului
prin fața sicriului victimei erau puse să treacă persoanele bănuite de săvacircrșirea respectivei crime Dacă la
apropierea unei persoane cadavrul păreasă miște din buze acea persoană era declarată vinovată56
Sistemul de pedepse al vechilor germani includea smulgerea limbii orbirea tăierea macircnilor brațelor și
picioarelor a nasului și a urechilor57
Icircn Imperiul bizantin tortura se aplica doar sclavilor sau icircn cazuri de fraude fiscale adulter sau crimă de
les-majestate58
Dreptul asirian prevedea mutilările corporale bătaia cu vergile moartea prin icircnecare arderea sau
tragerea icircn țeapă precum și violarea homosexuală59
Pedepsele capitale la persani se executau prin tragere icircn țeapă spacircnzurare cu capul icircn jos răstignire
lapidare strivirea capului jupuire icircngroparea de viu acoperire cu cenușă fierbinte60
Codul lui Manu din India antică stipula ca femeile gravide brahmanii (preoții) copiii bolnavii și debilii
mintali să nu fie torturați dar prevedea ca femeia adulterină să fie devorată icircntr-un loc public de cacircini icircn timp ce
bărbatul adulter era ars de viu61
Icircn Imperiul Inca codul lui Inca Tupac Yupanqui proclama ldquo La primul lor furt vinovații vor fi
pedepsiți cu 500 de lovituri de bici La al doilea vor fi dați morții prin supliciul pietrei iar trupurile lor nu vor fi
icircngropate ci lăsate pradă vulpilor și vulturilorbdquo62
Icircn cazuri de crime dacă inculpatul supus torturii nu-și
mărturisea crima era eliberat dar dacaă recidiva era executat prin aruncarea icircn spate a unui bolovan de la o
icircnălțime de un metru După execuții cadavrele căpeteniilor răzvrătite erau jupite din pielea acestora
confecționacircndu-se tobe din cranii-cupe iar din oase-flaute63
Icircn Atena antică cetățenii liberi nu puteau fi supuși torturii Pedepsele aplicate variau icircn funcție de
condiția socială a celor vinovați Tragerea pe roată jugul și icircnsemnarea cu fierul roșu se aplicau exclusiv
sclavilor64
Tortura s-a practicat și icircn Imperiul Roman icircnainte de intrarea icircn arenă sclavii erau biciuți și icircnfometați
pentru a nu opune prea mare rezistență animalelor sălbatice cu care trebuiau să se lupte Icircn Roma antică
torturarea propriilor cetățeni era interzisă erau torturați non-cetățenii populațiile civile cucerite prizonierii de
război membrii unor minorități religioase Despre creștini se spunea că făceau vrăji deochiau adorau un măgar
Punctul culminant al represiunilor icircmpotriva creștinilor a fost slujba oficială ca Pontifex Maximus de icircmpăratul
Dioclețian icircn timpul slujbei creștinii și-au făcut semnul crucii Dioclețian ordonacircnd ca aceștia să fie biciuți65
Icircn principial tortura a fost folosită de conducătorii vremii ca o modalitate de a impune prin forță
respectul cetățenilor săi și a fost legală și acceptată din punct de vedere moral
Tortura icircn scopul obținerii de informații sau a mărturisirilor se făcea icircn temnițe subterane icircn timp ce
execuțiile publice erau absolut icircngrozitoare crucificări lapidări Crucificarea este un supliciu roman icircn timp ce
iudeii lapidau - executau prin lovituri de pietre
Icircn perioada modernă timpurie s-a practicat torturarea așa ziselor vrăjitoare Icircn Evul mediu icircntreaga
Europă credea icircn vrăjitoare S-au scris cărți care au stabilit practicile vrăjitoarelor multe dintre ele au mărturisit
icircn fața judecătorilor că au o relațienepotrivită cu diavolul și că zboară noaptea pe mătură sau pe nuielele rupte
din gardtotul sub tortură Persecuția vrăjitoarelor a icircnceput la sfacircrsitul secolului al XIII-lea Prima vrăjitoare a
fost arsă pe rug la Toulouse icircn 127566
Papa Inocențiu al III-lea a autorizat instanțele civile să folosească tortura icircmpotriva ereticilor Icircn funcție
de calitatea inculpatului și de gravitatea delictului erau stabilite trei grade de tortură Dacă icircn termen de 24 de
ore de la tortură inculpatul icircși retrăgea mărturisirea făcută era supus din nou torturii De la tortură erau scutiți
preoții persoanele vacircrstnice și femeile icircnsărcinate sau cele care icircncă alăptau67
Tot cu sprijinul torturii au fost obținute mărturiile cavalerilor templieri La 14 septembrie 1307 Filip cel
Frumos regele Franței sub acuzația de vrăjitorie ordona arestarea tuturor templierilor din regat și să
ldquoexamineze cu grijă adevărul fie și prin tortură la nevoierdquo68
icircn timp ce Papa Clement al V-lea cerea ldquosă li se
aplice 12345 și 6 icircntrebări și să fie torturațirdquo
56 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației V București Saeculum IO și Vestala pag 354 ndash 356 57 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației IV București Saeculum IO și Vestala pag 143 58 Ibidem pag 239 - 240 59 Drimba Ovidiu (1997) Istoria culturii și civilizației I București Saeculum IO și Vestala pag 98 60 Ibidem pag 298 61 Ibidem pag 375 62 Drimba Ovidiu (1997) Istoria culturii și civilizației II București Saeculum IO și Vestala pag 224 - 226 63 Idem 64 Drimba Ovidiu (1997) Istoria culturii și civilizației III București Saeculum IO și Vestala pag 92 65 Montanelli Indro op cit pag 332-333 66 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației VIII București Saeculum IO și Vestala pag 298 67 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației V București Saeculum IO și Vestala pag 354 68 Charpenter Louis (1997) Misterele templierilor Iași Elit pag 181-191
55
Icircntre 1575 ndash 1700 au fost executate ca vinovate de magie neagră prin icircnecare decapitare ardere pe rug
peste un milion de persoane69
Practicarea sistematică a torturii a fost concretizată icircn perioada Inchiziției70
și a luat sfacircrșit prin prin
interzicerea de cacirctre bula papală din 1816
Icircn 1482 Vaticanul numește 5 inchizitori oficiali pentru Spania unul dintre aceștia fiind Tomas de
Torquemada Torquemada a icircntocmit o listă cu motive pentru care evreiieretcii puteau fi aduși icircn fața justiției
arestați torturați sau arși pe rug Larente secretar al Inchiziției spaniole estima că icircntre 1481 și 1517 peste
13000 de oameni au fost arși pe rug alți 17000 fiind supuși la diferite forme de tortură
Tortura a evoluat mult de la prima ei utilizare de la pedeapsă ca distracție pacircnă la găsirea infractorilor
Tortura a fost interzisă icircn Occident icircn secolele XVIII și XIX (Prusia icircn 1740 de către Frederic cel
Mare apoi au urmat Italia icircn 1786 Franța icircn 1789 și Rusia icircn 1801) dar a fost practicată din nou odată cu
apariția statelor comuniste și fasciste și cu izbucnirea celor două războaie mondiale
Astăzi tortura este practicată rareori de democrațile liberale icircmpotriva propriilor cetățeni și ocazional
folosită icircmpotriva suspecților de terorism Totodată tortura este folosită de către guvernele nedemocratice atacirct
icircmpotriva propriilor cetățeni cacirct și icircmpotriva cetățenilor străini cum este cazul Coreei de Nord
Există aproximativ 30 de lagăre de concentrare pe teritoriul Coreei de Nord trei generaţii ale unei familii
sunt condamnate la icircnchisoare pe viaţă icircntr-un lagăr de concentrare pentru cea mai minoră infracţiune comisă de
către un singur membru al familiei
Icircn conformitate cu rapoartele Amnesty International şi Comitetului pentru Drepturile Omului din Coreea de
Nord icircn jur de 200000 de persoane sunt icircn prezent icircnchise icircn aceste lagăre icircn timp ce 400000 de persoane au
murit icircncarcerate 71
Puţini au scăpat Aceasta pentru că oricine icircncearcă plănuieşte sau are cunoştinţă de o evadare este executat
şi toţi ceilalţi prizonierii sunt obligaţi să asiste la execuţie
Printre supravieţuitorii lagărelor de muncă nord-coreene se numără Hyuk Kim care a fost arestat icircn 1998 la
vacircrsta de 16 ani pe cacircnd icircncerca să treacă graniţa cu China icircn căutare de hrană Pacircnă la eliberarea din 2001 cand
a reuşit să ajungă icircn Coreea de Sud a fost icircnchis icircn lagărul de muncă Jungeori Hyuk Kim remomorează ldquoDacă
te gacircndeşti zilnic cacircnd vei părăsi lagărul vei fi printre primii care vor muri Psihologic nu te poţi adapta pe
deplin la viaţa din lagăr dacă gacircndurile tale sunt blocate doar la eliberarea ta (helliphelliphellip) prizonieri sunt de
obicei hrăniţi cu terci din mălai şi varză Ne era mereu foame iar gardienii ne spuneam că ne vom pocăi prin
foamete eram nevoiţi să macircncăm şobolani şi insecte pentru a supravieţuirdquo72
Torura mai este folsită și de grupări regionale rebele sau teroriste icircn țări precum Uganda Columbia
Siria Afganistan Uganda Irak etc O astfel de mișcare de gherilă este Lordrsquos Resistance Army din Uganda care
icircși desfașoară activitatea icircn Uganda Republica Centrala Africana Republica Democrata Congo și icircn Sudan și se
face responsabilă de multiple icircncălcări ale drepturilor omului printre ele numacircrandu-se crime rapiri tortură
mutilare violuri icircndreptate icircmpotriva civililor73
O parte importantă a victimelor răpirilor este reprezentată de
copii care sunt folosiți fie drept sclavi sexuali predominat icircn cazul fetelor fie drept soldați cu precădere icircn
cazul băieților
Lord‛s Resistence Army recrutează sau răpește copiii din mai multe motive sunt ușor de manipulat
sunt ieftini și au o capacitate rapidă de icircnvațare și icircn plus copiii de multe ori nu reușesc să recunoască propria
lor mortalitate ceea ce icirci face ideali pentru conflicte armate deoarece nu au frică de moarte74
Manipularea icircncepe imediat dupa răpire Scopul este de a-i dezumaniza și de a-i controla Copiii nu au
voie sa plangă atunci cand ucid sunt bătuți sau sunt izolați Daca o fac icircși pun icircn pericol propria lor existență
După cum arată autorul Donald Dunson75
La o zi sau două după rapirea lor sunt supuși unui ritual de inițiere
Icircn primul rand ei sunt bătuți li se spune copiilor să nu plangă icircn timpul corecțiilor fizice aplicate Cei care
placircng sunt uciși icircn bătaie Copiii care nu reușesc să respecte regulile și să ucidă atunci li se ordonă sunt loviți
icircn cap pacircnă mor de către ceilalți copii răpițirdquo Dupa crime se practică divese ritualuri precum consumarea
sacircngelui decedatului sau efectuarea unor ceremonii religioase cu trupul decedatului Un fost copil soldat și
amintește A trebuit să ne desenam o cruce pe frunte folosind sacircngele copiilor uciși Ne-au spus că sufletele lor
69 Drimba Ovidiu (1998) Istoria culturii și civilizației VIII București Saeculum IO și Vestala pag 298 70 Cesereanu Ruxandra (2014) Panopticumeseu despre tortură icircn secolul XX Iași Polirom pag 16 71 httpwwwhrnkorgpublicationshrnk-publicationsphp - North Koreas Hidden Gulag Interpreting Reports of Changes in
the Prison Camps 72 httpwwwnbcnewscomnewsworldlife-north-korean-labor-camp-no-thinking-just-fear-n32076 73 httpwwwwarchildorgukissuesthe-lords-resistance-army 74 Wessells Michael Child Soldiers Peace Education and Postconflict Reconstruction for Peace Theory Into Practice Vol
44 No 4 (2005)httpdxdoiorg101207s15430421tip4404_10 p364 75 Dunson Donald H Child Victim Soldier The Loss of Innocence in Uganda Orbis Books Maryknoll NY 2008 p63-
66
56
ne vor bacircntui daca vom icircncerca să fugimrdquo() ldquo Celor care nu ascultau ordinele li se tăiau urechile și
degetelerdquo 76
Ca o concluzie a celor prezentate mai sus nicio tradiție religie credință situație politică nu poate
justifica lovirea mutilarea umilirea sau aplicarea oricărei forme de pedeapsă care să atenteze la demnitatea și
integritatea fizică a oamenilor
I4 Forme specifice de tortură
Unele dintre cele mai frecvente victime ale torturii sunt minoritățile entice și religioase jurnaliști
politicieni apărători ai drepturilor omului prizonieri torționarii fiind din racircndul forțelor de poliție gardieni ai
icircnchisorilor militari membrii ai unor grupări de gherilă și paramilitare
Conform raportului Amnesty International din 2014 icircn 141 de țări se practică acte de tortură și de rele
tratamente77
Există două forme principale de tortură
1 Tortura fizică Ca metode de tortură fizică sunt practicate printre altele bătaia privarea de
somn malnutriția smulgerile de păr de dinți unghii violul castrarea78
experimente medicale
(testarea de medicamente amputări icircncercări de schimbare a culorii irisului punerea
deținuților icircn camere cu presiune)
2 Tortura psihică umilire izolare amenințări asistarea la torturarea altor persoane expunerea
nudă icircn fața anchetatorilor cosumarea urinei și de excremente execuții simulate spălarea
creierului79
icircncălcarea credinței și a ritualurilor religioase exploatarea fobiilor culturale
Abuzul psihologic este inerent conceptului de torură Tortura psihologică are rolul de a inspira teamă
durere și de a distruge sentimental de autonomie al deținuților fără a utiliza direct violența fizică Scopul
abuzului psihologic și fizic este de a convinge victima că anchetatorultorționarul este atotputernic și că orice
rezistență este inutilă
Deși tratamentul inuman și degrandant poate fi icircmpărțit icircn tortură fizică și psihologică icircn cele din urmă
toate tehnicile care icircncalcă demnitatea umană produc trauma psihologice Icircn plus distincția dintre tortura psihică
și cea fizică este oarecum superficial deoarece multe dintre tipurile de tortură implică ambele componente
consecințele torturii sexuale sunt atacirct de natură psihică cacirct și fizică
Icircn anul 2003 Centrul pentru trauma victimei din Stockholm a realizat un studiu asupra metodelor de
tortură folosite icircn diferite țări80
Toți cei 160 de subiecți au raportat bătaia printre alte tehnici
- privarea senzorială comună tuturor țărilor cu excepția Ugandei și a Perului
- biciuirea cu cabluri electrice a apărut frecvent icircn Iran și Siria
- violul raportat icircn general de ugandezi
- tortura genitală invocată de pacienții din Turcia și din Bangladesh
- suspendarea comună tuturor statelor cu excepția Ugandei
- falaka ndash biciurea tălpilor și tortura electric icircn Iran Siria Turcia și Bangladesh
- răni provocate de cuțite sau de alte obiecte ascuțite icircn Uganda și Bangladesh
- leziuni din cauza arderilor cu țigara icircn Bangladesh
Unele tehnici de tortură sunt specific anumitor țări
- tortura apelor (Bangladesh)
- telefonul (lovirea simultană a urechilor ducacircnd uneori la spargerea timpanelor81
) și submarinul
(simularea icircneculuiochii gura și nasul sunt acoperite cu o cacircrpă iar apa se toarnă pe icircntreaga față)
icircn Peru
- anvelopei (victima este imobilizată icircn interiorul unei anvelope de mari dimensiuni și este lovită
sistematic) icircn Siria
I41Forme ale torturii icircn apărarea libertăţii Afghanistan Irak și Guantanamo
Există numeroase icircncercări de justificare a utilizării torturii sub pretextul că acesata este eficientă şi
necesară pentru a obţine informaţii critice icircn apărarea securității naționale dar de fapt această metodă provoacă
76 Ibidem 77Amnesty International Torture in 2014 30 Years of Broken Promises
Disponibil online httpwwwamnestyusaorgsitesdefaultfilesact400042014enpdf 78 Cesereanu Ruxandra (2014) opcit pag 62 79 Idem
80 Scott A Allen Leave No Marks Enhanced Interrogation Techniques and the Risk of Criminality 2007
Disponibil online httpphysiciansforhumanrightsorglibraryreportsleave-no-marks-report-2007htmlsthash24GIWL3tdpuf
81 Cesereanu Ruxandra (2014) opcit pag 104
57
daune de lungă durată celor ce icirci supravieţuiesc icircncălcacircnd icircn același timp standardele internaționale pentru
drepturile omului
Icircntr-un memorandum adresate lui Alberto Gonzales procuror general al SUA icircn timpul adminitrației
Bush Jay Bybee asistent al procurorului general argumenta că pentru ca o tehnică de interogatoriu să fie
considerată tortură durerea fizică trebuie să fie atacirct de mare icircncacirct să ducă la cedarea organelor interne
deteriorarea funcțiilor organismului sau chiar la deces82
Tortura psihică trebuie să ajungă la ldquoprofunde
distrugeri ale simțurilor și personalității () acele cate trebuie să atingă miezul abilității individului de a
percepe lumea icircnconjurătoare să influențeze substanțial abilitățile lui cognitive sau să-i schimbe personalitatea
icircn mod fundamentalrdquo83
Potrivit raportului Senatului american84
au existat icircnchisori ale CIA icircn Polonia Lituania Romacircnia
Afganistan şi Thailanda Chiar şi icircn varianta publică a raportului Senatului american aceste informaţii sunt
secretizate
Rezumacircnd textul raportului mai sus menționat interogatoriile din icircnchisorile secrete au fost mult mai
dure şi mai umilitoare decacirct a admis pacircnă acum CIA utilizarea torturii ca tehnică de interogatoriu nu a dus la
obținerea informațiilor urmărite și nu a dus la cooperarea deținuților CIA a manipulat mass-media prin
prezentarea unor informații clasificate ce au descris imprecis eficiența tehnicilor de interogare icircmbunătățite CIA
nu a furnizat date despre numărul persoanelor reținute și deținute nerespectacircnd standardele juridice pentru
detenție85
Ancheta Senatului a stabilit că 119 deţinuţi au trecut prin programul secret al CIA 26 fiind
icircncarceraţi fără drept Raportul complet are 6000 de pagini icircnsă au fost date publicităţii doar 525 aratacircnd că
informaţiile obţinute icircn acest mod au fost false şi nu au ajutat campania antiteroristă
Icircn anul 2003 opinia publică a fost şocată la vederea fotografiilor făcute icircn icircnchisoarea din Abu
Ghraib Irak fotografiile făcute cu telefonul mobil de către soldaţii americani prezentau tratamentele crude şi
umilitoare la care erau supuşi prizonierii ndash tortură abuzuri şi tot felul de acte indecente86
Publicarea pozelor a
fost blocată de preşedintele american Barack Obama pentru că ar pune icircn pericol vieţile soldaţilor americani
Acuzaţia de utilizare a torturii planează şi asupra centrelor de detenţie din Afganistan precum şi
asupra icircnchisorii americane Guantaacutenamo Bay din Cuba care a fost icircnfiinţată după atacurile teroriste de la 11
septembrie 2001 Icircn icircnchisoarea din Guantanamo au fost icircncarceraţi icircn total peste 700 de suspecţi Icircn momentul
de faţă doar 166 de deţinuţi se află icircn celule majoritatea fiind anchetaţi icircn diferite dosare de terorism
Administrația Bush a susținut că Guantanamo Bay se află icircn afara jurisdicției Curții Federale a SUA prin
urmare deținuții nu pot beneficia de drepturile oferite prizonierilor icircn SUA inclusiv habeas corpus drept care
garantează libertatea individuală și protejează icircmpotriva arestării arbitrare 87
apăracircnd astfel combatantul inamic
nelegitim un individ ce nu era considerat nici civil nici militar neavacircnd niciun drept
Icircn 2005 au devenit publice informaţii despre practica predării extraordinare Acest termen vag
birocratic se referă la practica SUA de a transporta presupuşi terorişti icircn locuri secrete din ţările cunoscute că
utilizează tortura ( Egipt Iordania Maroc Siria)
Tehnicile de interogatoriu erau concepute pentru a discloca psihologic deținutul pentru a maximiza
sentimentele de neputință și de vulnerabilitate ale acestuia de a-i reduce sau elimina voința de a rezista
eforturilor anchetatorilor de a obține informații88
Asupra deținuților aflați icircn custodia SUA interogați ca parte a activității de combatere a
terorismului s-au făcut abuzuri care din punct de vedere medical si juridic constituie tortură89
Acestea includ
- amenințări cu uciderea copiiilor și agresiuni sexuale asupra membrilor familiei deținutului
- abuz fizic aplicarea de presiune pe arterele de pe părțile laterale ale gacirctului provocacircnd astfel piederea
cunoștinței
- privarea de somn au fost cazuri icircn care deţinuţii nu au fost lăsaţi să doarmă pacircnă la 180 de ore
- simularea icircnecului submarinul - cu rădăcini icircn camerele de tortură medievale capul prizonierului este
scufundat icircntr-un bazin de apă sau icirci este turnată apă pe gacirct pentru a provoca senzaţia de icircnec
82 Memorandum pentru Alberto R Gonzales Disponibil online
httpswww2gwuedu~nsarchivNSAEBBNSAEBB127020801pdf 83 Idem 84 Committee Study of the Central Intelligence Agecy s Detention and Interrogation Program disponibil online
httpwwwintelligencesenategovpresscommittee-releases-study-cias-detention-and-interrogation-program 85 Idem 86 War Is A Crime httpwarisacrimeorgimagetid56 87 Cornell University Law School httpswwwlawcornelleduwexhabeas_corpus 88Comitetul Internațional al Crucii Roșii Report on the Treatment of Fourteen ldquoHigh Value Detaineesrdquo in CIA Custody
2007 Disponibil online httpwwwnybookscomicrc-reportpdf 89 Allen Keller Scott A Allen Steven Reisner Vincent Iacopino Aiding Torture Health Professionals Ethics and Human
Rights Violations Demonstrated in the May 2004 CIA Inspector Generals Report Disponibil online
httpss3amazonawscomPHR_Reportsaiding-torture-2009pdf
58
- nuditate forțată Pentru musulmani nuditatea integrală este rușinoasă ritualul icircmbăierii avacircnd o
dimensiune religioasă icircn raport cu spălarea corpului pentru purificare dinaintea rugăciunii90
- izolare
- expunerea la temperaturi scăzute
- poziții de stres
- zgomot albzgomot de bandă largă
- tortura senzorială (printre altele Zubaydah91
presupus locotenent a lui Osama bin Laden a fost asaltat
cu lumini și zgomote puternice bătut privat de somn ținut forțat cu capul sub apă)
- răstignirea palestiniană (denumirea se datorează utilizării sale de către guvernul israelian icircmpotriva
palestinienilor) Folosirea a acestei torturi a dus icircn 2003 la decesul prizonierului Manadel al-Jamadi
aflat icircn custodia armatei americane92
- administrarea de șocuri electrice pentru a nu lăsa urme pe corpul victimei93
- tortura prin muzică albumul Slim Shady al lui Eminem și alte sunete violente erau icircncontinuu
ascultate cu volumul la maxim94
- raderea forțată a părului Raderea forțată a capului și a bărbii se făcea icircn scopul provocării de daune
psihologice prin umilire atacirct din punct de vedee personal cacirct și religios icircncălcacircnd tabu-urile culturale
Deținuților li se rădeau complet capul barba mustața spracircncenele pentru un musulman să fie ras
reprezintă o tortură morală insuportabilă Islamul consideracircndu-l un păcat și interzicacircndu-l95
ldquoDupă ce
au icircncetat să mă lovească mi-au ras capul Mi-au lăsat păr doar pe mijlochellipAu făcut acest lucru
pentru a mă umilirdquo96
- privarea de alimente sau hrană neconformă cu preceptele religiei musulmaneldquoNu macircncasem de 6 zile
pentru că mi se dădea macircncare militară despre care nu știam dacă este sa nu autorizată de Islam (hellip)
carnea și legumele erau amestecate și nu le puteam cunoaște originea De mai multe ori am găsit carne
de porc icircn aceste rații alimentare și mulți au macircncat din greșeală mai ales cei care nu știau limba
englezărdquo97
- tortură psihologică prin profanarea Coranului Coranul era folosit ca mijloc de presiune psihologică și
ca pedeapsăldquosoldați care se jucau cu Sfacircntul Coran icircl aruncau pe jos sau icircl loveau cu piciorul
pretindeau că au făcut acest lucru din neatenție Icircn felul acesta nu li se cerea niciodată socoteală pentru
aceste blasfemii sub pretextul că nu au fost intenționaterdquo98
Profanarea unui exemplar din Coran prin
aruncarea acestuia de către un militar american icircntr-un container icircn care se aruncau excrementele a dus
la revolte ce au izbucnit icircn diferite țări musulmane (Evenimentele au avut loc icircn icircnchisoarea din
Kandahar)99
CIA a recunoscut că a numit o unitate specială care să caute noi modalități de interogatoriu dar a
negat că astfel au fost reconsiderate tehnicile de tortură interzise de legile din SUA100
I42 Jihad terrorism
Jihadul și legitimizarea Islamului se bazează pe o interpetare extremistă a Coranului nu pe preceptele
sale originale Din interpretarea Coranului și a icircnvățăturilor profetului Mohamed se disting două tiuri de jihad
90 Zaef Abdul Salam (2009) Prizonier la Gunatanamo București Meteor Pres pag 81 91 The CIA Interrogation Abu Zubaydah Disponibil online
httpswwwacluorgfilesassetsCIA_Interrogation_of_AZ_released_04-15-10pdf
92Tom Head The Crucifixion of Manadel al-Jamadi Disponibil online
httpcivillibertyaboutcomodwaronterrorpmanadelaljamadihtm
93 Paglen Trevor Thompson AC(2006) Taxiurile torturii Pe urmele livrărilor speciale ale CIA București Allfa pag 55 94 Ibidem pag 111 95 Zaef Abdul Salam op cit pag 96 96 Comitetul Internațional al Crucii Roșii Report on the Treatment of Fourteen ldquoHigh Value Detaineesrdquo in CIA Custody
2007 Disponibil online httpwwwnybookscomicrc-reportpdf 97 Zaef Abdul Salam (2009) op cit pag 72-83 98 Ibidem pag 146
99 Samar Zwak Afghans Protest over Reported Koran Desecration Newsmax Disponibil online
httpwwwnewsmaxcomUSarticle20120221id430017
100 ldquoInterrogators will do lsquoresearchrsquo not torturerdquo Sydney Morning Herald Disponibil online
httpwwwsmhcomauworldinterrogators-will-doresearch-not-torture-20100204-nga9html
59
marele jihad spiritual reprezentat de lupta individului cu tentațiile și micul jihad ndash lupta fizică purtată icircmpotriva
unui inamic101
Multe dintre versetele Coranului demonstrază că principiul războiului era acceptat icircncă din timpul vieții
profetului Mohamed Islamul fiind considerat icircncă de la icircnceputuri o religiei a sabiei
ldquoDupă ce lunile sfinte se vor fi scurs ucideţi-i pe icircnchinătorii la idoli oriunde icirci veţi afla capturaţi-i
icircncercuiţi-i puneţi-le capcane Dacă se căiesc icircnsă dacă icircşi săvacircrşesc rugăciunea dacă dau milostenie daţi-le
drumul Dumnezeu este Iertător Milostivrdquo (Surat 95)102
ldquoLor le-ar plăcea să vă vadă tăgăduitori (necredincioşi) precum sunt ei icircnşişi şi astfel să fiţi asemenea
lor Nu vă luaţi nici un prieten dintre ei pacircnă nu vor pribegi pe calea lui Dumnezeu Dacă icircntorc icircnsă
spatele prindeţi-i şi omoracircţi-i oriunde icirci veţi afla Nu vă luaţi nici oblăduitor nici ajutor dintre eirdquo (Surat
489)103
ldquoAtunci cacircnd vă icircntacirclniţi cu tăgăduitorii (necredincioşii) loviţi-le grumazurile şi cacircnd le-aţi nimicit
forţele legaţi-i cu tărie şi după aceea fie icircndurare fie răscumpărare pacircnă cacircnd războiul icircşi lasă jos poverile
Şi aceasta căci dacă Dumnezeu ar fi voit ar fi scăpat de ei icircnsă El a vrut să-i pună la icircncercare pe unii prin
alţii El nu va face deşarte faptele celor ucişi pe calea lui Dumnezeurdquo(Surat 474)104
ldquoO voi cei ce credeţi (musulmanii) Războiţi-vă cu tăgăduitorii(necredincioşii) de lacircngă voi Să vă afle
tari Să ştiţi că Dumnezeu este cu cei temătorirdquo (Surat 9123)105
Una dintre provocările strategice ale anului trecut a fost gruparea teroristă Stat Islamic din Orientul
Mijlociu
Icircn ciuda tratamentelor barbare la care icirci supune pe adversarii săi Gruparea Stat Islamic transmite un
mesaj politic puternic principalul său obiectiv fiind ldquosă devină pentru musulmanii sunniți ceea ce este Israelul
pentru evrei un stat fondat pe teritoriul străvechi dar revendicat astăzi un puternic stat religios care să-i
protejeze oriunde s-ar aflardquo106
Susținătorii Statului Islamic susțin că strategia Statelor Unite și a Marii Britanii de a nu negocia
eliberarea ostaticilor care urmează să fie decapitați are rolul de a declanșa o stare de teamă generalizată
ajungacircndu-se la diabolizarea islamului
Printre motivele ce stau la baza comportamentului violent radical se numără o formă de protest
icircmpotriva autorităților un act de bravură ndash tineri ce icircși exprimă natura rebelă prin violență radicalizarea ca
identitate religia devine un scop icircn viață lupta pentru Dumnezeu precum și răsplata (finaciară mitul
martirului)
Printre tehnicile de tortură folosite de Statul Islamic
- Shabeh ndash agățarea de icircnchieturi
- Snvelopa (dezvoltată icircntr-un subcapitol precedent)
- administratrea de șocuri electrice
- biciuirea
- lovirea cu bastoane
Capitolul II Consecințe psiho-sociale și societale ale torturii
II1 Consecinţe psihologice ale torturii
Tortura este folosită pentru a anihila personalitatea victimei pentru a obține informații sau mărturisiri a
unor fapteinfracțiuni comise pentru a pedepsi și pentru a răspacircndi teama icircn comunitatea victimei (ceilalți
membrii ai grupului politic sau religios ceilalți prizonieri locuitori din țară etc)
Nu toți supraviețuitorii torturii poartă cicatrici vizibile pe corp Torționarii tind să aplice mai mult
tortura psihologică deoarece icircn lipsa semnelor fizice este mai greu de dovedit și de pedepsit icircn instanță Pacircnă la
urmă amenințarea cu tortura reprezintă o tortură icircn sine
Supraviețuitorii torturii dezvoltă sentimente de rușine și de vinovăție icircn urma tratamentelor umilitoare la
care au fost supuși unii consideracircnd că și-au trădat familia prietenii țara pe ei icircnșiși
101 Napoleoni Loretta (2015) ISIS Califatul terorii București Corint pag 91 102 Coran Disponibil online httpwwwislamclujropdfcoranpdf 103 Idem 104 Idem 105 Idem 106 Napoleoni Loretta op cit pag 21
60
Profesioniștii din domeniul sănătății care lucrează la reabilitarea victimelor torturii prefer termenului
victimă supraviețuitor deoarece termenul de victimă stigmatizează persoanele ce icircncearcă să depășească
experiența107
Nu toți supraviețuitorii sunt la aceeași stare mental sau fază de reabilitare unii dintre ei neprimind
niciun sprijin de a se recupera
Indiferent dacă tortura icircndeplineşte sau nu cerinţa imediată de extragere a informaţiilor de la un
prizonier repercusiunile ajung dincolo de camera de totură afectacircnd sănătatea mintală şi dinamica societăţii
victimei
Cei mai mulţi dintre experţii icircn traumă supravieţuitorii ai torturii cercetători de sănătate mintală şi
terapeuţi - sunt de acord că diagnosticul psihiatric de SPT ( tulburarea de stres post-traumatic) este relevant
pentru victimele torturii108
Cu toate acestea aceiaşi experţi subliniază că efectele torturii merg dincolo de
diagnostice psihiatrice
S-au subliniat patru teme comune a consecinţelor torturii
1 sindrom post-traumatic ca urmare a experienţelor specifice de tortură (icircn ciuda ședințelor de reabilitare
simptomele de stres post-traumatic pot persista timp de mai mulți ani)
2 depresie ca rezultat al mai multor pierderi asociate cu tortura
3 simptome fizice care rezultă din formele specifice de tortură
4 dilema existenţială de a supravieţui icircntr-o lume icircn care tortura este o realitate
Problemele psihologice cel mai frecvent raportate de către supravieţuitorii torturii icircn studii de cercetare
includ
- simptome psihologice (anxietate depresie iritabilitate sau agresivitate instabilitate emoţională auto-
izolare sau retragere socială )
- simptome cognitive (confuzie sau dezorientare tulburări de memorie şi de concentrare)
- simptome neurovegetative (insomnii coşmaruri disfuncţie sexuală)
Interogarea prin folosirii forţei şi a unor tactici umilitoare dezumanizarea anchetaţilor au efect şi
asupra anchetatorilor care ajung să se automutileze ldquoprin torturarea altora anchetatorii se torturează pe ei
icircnşişirdquo109
II2 Reabilitarea și repararea prejudiciului provocat de tortură
Reconstrucția vieții unei persoane a cărei demnitate a fost distrusă cere timp
Consiliul internațional de reabilitare a victimelor torturii110
susține că reabilitarea ar trebui să fie
abordată din punct de vedere holistic și să ofere tratamente care să ia icircn considerare atacirct nevoile individului cacirct
și mediul cultural social și politic Centrele de reabilitare ar trebui să ofere servicii care să includă asistență
medical tratament psihoterapeutic servicii de reintegrare socială și sevicii juridice și de reparație
Rețeaua Consiliului internațional de reabilitare a victimelor torturii cuprinde 141 de centre de
reabilitare precum și programe destinate supraviețuitorilor torturii Centrele de reabilitare oferă icircngrijiri
medicale support psiho-social servicii juridice asistență financiară Efectele fizice și psihologice ale torturii
afectează icircntreaga familie prin urmare și ceilalți membrii ai familiei trebuie să beneficieze de tratament și de
consiliere111
Unul dintre obstacolele pe care le icircntacircmpină pedepsirea torturi este lipsa dovezilor icircmpotriva
presupușilor autori Cele mai multe dintre cazurile prezentate icircn justiție nu duc la pedepsirea celor vinovați
deoarece cicatricile și urmele torturii asupra corpului și a minții supraviețuitorilor nu sunt corespunzător
documentate de către medici sau nu sunt folosite de avocați112
Recunoașterea oficială că tortura a avut loc are un rol important icircn restaurarea vieții individuale și
transmite un mesaj public icircmpotriva autorizării și folosirii torturii
Detectarea semnelor supunerii la tortură fizică și psihică este posibilă și după mai mulți ani de la
săvacircrșirea ei Cu ajutorul unor tehnici științifice precum utrasonografia tomografia computerizată imagistica
prin rezonanță magnetică și scintigrafia osoasă se pot obține dovezi medicale ale unor torturi fizice Icircn plus un
107 Varouhakis Miron Interviewing victims of torture A handbook and guide for journalists Victims amp the Media Program
Michigan State University ByMedia amp Information Studies PhD Candidate 2008 Disponibil online
httpwwwvictimsjrnmsueduINTERVIEWING_VICTIMS_OF_TORTURE_pdf 108 The Effects and Effectiveness of Using Torture as an Interrogation Device Using Research to Inform the Policy Debate
Disponibil online httpswwwcguedupdffilessboscostanzo_effects_of_interrogationpdf 109 US Interrogation Policy ndash Policy studies at Dickinson College Disponibil online
httpwwwdickinsonedudepartmentslawpolicy360Torturepdf
110 International Rehabilitation Council for Torture Victims httpwwwirctorgabout-uswhat-is-the-irctaspx 111 Ibidem httpwwwirctorgwhat-is-torturerehabilitationaspx 112 International Rehabilitation Council for Torture Victims httpwwwirctorgwhat-is-tortureaccess-to-justiceaspx
61
psihiatru experimentat avacircnd cunoștințe referitoare la formele și consecințele torturii poate fi capabil să
diagnosticheze cicatricile psihologice chiar după mult timp după ce tortura a avut loc
Dacă un presupus torționar provine dintr-o țară care a ratificat Convenția icircmpotriva torturii şi altor
pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante113
statul ldquova asigura reţinerea acestei persoane
sau va lua orice alte măsuri juridice necesare pentru a asigura prezenţa acesteia Această reţinere şi aceste
măsuri trebuie să fie conforme cu legislaţia acestui stat ele nu pot fi menţinute decacirct pe o durată de timp
necesară declanşării urmăririi penale sau a unei proceduri de extrădarerdquo (Art 6 alin 1) și dacă ldquostatul
respectiv nu-l extrădează pe acesta va supune problema icircn cazurile vizate () autorităţilor sale competente
pentru exercitarea acţiunii penalerdquo (Art 7 alin 1) atacirct a torționarilor cacirct și a persoanelor ce au ordonat sau au
icircncurajat practicarea torturii
Protocolul de la Istanbul reprezintă manualul de investigare și documentare asupra torturii și a altor
tratamente și pedepse crude inumane sau degradante114
Protocolul de la Istanbul redactat de peste 75 de experți
icircn justiție sănătate și icircn drepturile omului oferă orientări extrem de utile pentru medicii și avocații ce
investighează dacă o persoană a fost torturată putacircnd astfel să prezinte probe valabile icircn instanță Redactarea
protocolului a fost inițiată de Fundația pentru Drepturile Omului din Turcia și de Medici pentru Drepturile
Omului din SUA115
II3 Etichetare și prejudecăti puterea mass-mediei
După 11 septembrie 2001 icircn funcție de zona geografică icircn care te afli să icircntacirclnești un militar american
se poate să nu fie lucrul pe care ți-l dorești cel mai mult
Icircn general blamăm o singură religie Islamul cacircnd icircncercăm să descoperim motivele ce stau icircn spatele
actelor de terorism Pacircnă la urmă care este diferența icircntre Andres Breivik116 și un islamist
Mass-media este o forță semnificativă icircn cultura modernă promovează nu doar produse ci și stări de
spirit atitudini și face posibil conceptul de celebritate atacirct de dorită de unii dintre noi Pacircnă la urmă chiar este
ldquomai bine să fii căutat pentru crimă decacirct să nu fii căutat deloc și de nimenibdquo117
Din păcate dintotdeauna au existat crime războaie foamete catastrofe natural etc Mass-media
prezintă fără icircncetare imagine suferințelor din lume Telespectatorii pot schimba canalul pentru a evita
informațiile deranjante sau se pot lăsa cuprinși de compasiune de ldquoplăcerea ambiguă a inimilor sensibilebdquo118
sau intervine fenomenul de confirmation bias ndash interpretarea informațiilor este afectată de convingerile deacutejagrave
existente119
Mas-media a fost mereu atrasă de violență Violența vinde Atentatele teroriste imaginile cu prizonieri
supuși unor tratamente crude și umilitoare prezentarea membrilor Statului Islamic decapitacircnd occidental
icircnregistrări cu ostatici icircngenuchiați icircmbrăcați icircn tunici portocalii precum uniforma prizonierilor de la
Guantanamo provoacă indignare unanimă atrăgacircnd icircn același timp
Mediatizarea cauzei prin intermediul publicității immediate transformă terorismul icircn atracție pentru
indivizii marginalizați antisociali
Intimidarea se bazează pe amenințări care pentru a fii credibile sunt icircntărite cu acte violente excesiv
mediatizate ldquoPrin impactul psihologic asupra individului și a mentalului colectiv (helliphellip) prin sentimental că ne
aflăm icircn fața unui inamic prezent nicăieri și oriunde și mai ales prin violența irațională cu care ucide jihadul
a devenit cuvacircntul care terorizeazăbdquo120
Prima transmitere a decapitărilor de către mass-mediaa fost cea a reporterului Wall Street Journal
Daniel Pearl icircn anul 2002 decapitat de Khalid Sheikh Mohammed121
113 Convenţia icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante Disponibilă online
httpwwwhotararicedorofilesfilesCONVENTIA20IMPOTRIVA20TORTURII20SI20ALTOR20PEDEPSE2
0ORI20TRATAMENTE20CU20CRUZIME20INUMANE20SAU20DEGRADANTEpdf 114 Protocolul de la Istanbul Disponibil online httpwwwohchrorgDocumentsPublicationstraining8Rev1enpdf
115 Physicians for Human Rights Disponibil online httpphysiciansforhumanrightsorg
116Karl Ove Knausgaard The Inexplicable Inside the mind of a mass killer Disponibil online
httpwwwnewyorkercommagazine20150525the-inexplicable
117 Arthur Bremer wwwalcomnewsindexssf201407where_is_man_who_shot_george_whtml 118 Braud Philippe (2008) Mic tratat de emoți sentimente și pasiuni politice Iași Polirom pag 36 119 Raymond S Nickerson (1998) Confirmation Bias A Ubiquitous Phenomenon in Many Guises disponibil pe
httppsy2ucsdedu~mckenzienickersonConfirmationBiaspdf 120 Chican Dumitru (2011) Jihad sau drumul spre Djanna București Corint pag 13 121 Napoleoni Loretta (2015) ISIS Califatul terorii București Corint pag 30
62
Icircn august 2014 au fost prezentate imagini cu primul cetățean american decapitat de Statul Islamic și
anume jurnalistul James Foley122
Facebook și Twitter au eliminat clipul video dar fost din nou pus online de
Statul Islamic
Din păcate multe dintre imaginile atroce nu mai sunt cenzurate existacircnd o concurență continuuă icircntre
Twitter Facebook YouTube etc Anul trecut pe Twitter au fost publicate fotografii icircn care membrii Statului
Islamic jucau fotbal cu capetele tăiate ale soldaților și polițiștilor irakieni123
Cu sprijinul mediilor de socializare au apărut personaje precum John jihatistulMohammed Emwazi cel
ce a apărut icircn cacircteva clipuri video ale unor decapitări Mass-media a fost saturată cu reportaje și știri despre
personaliatea acestuia fotografii din perioada copilăriei motivele posibile ale radicalizării creacircndu-se aproape
un mit folosit de politicieni pentru a justifica majorarea cheltuielilor de apărare124
Capitolul III Metodologia cercetării
1 Justificarea temei Utilizarea torturii ca un instrument acceptabil și acceptat icircn războiul icircmpotriva
terorismului a provocat dezbateri politice științifice juridice icircn icircntreaga comunitate internațională
declanșacircnd discuții despre legitimitatea și justificarea folosirii torturii icircn scopul protejării drepturilor
omului icircmpotriva amenințărilor teroriste Unul dintre elementele cheie icircn lupta icircmpotriva terorismului icircl
reprezintă obținerea de informații Presiunea de a colecta informații valoroase a dus la moduri
controversate de a obține declarații fiind discutabil dacă nevoia de informații prețioase icircn scopul
protejării securității internaționale poate justifica tortura Folosirea torturii pentru a proteja drepturile
omului icircmpotriva ameninţărilor teroriste duce la paradoxul că drepturile omului sunt icircncălcate tocmai de
protectorii lor
Am ales acestă temă deoarece dreptul la viață și la dreptul la securitate sunt drepturi fundamentale ale
omului fiecare stat fiind obligat să le protejeze Protecția icircmpotriva torturii este un drept universal al
omului și utilizarea acesteia este interzisă fără excepții de legislația internaționalăTortura ca tehnică
de interogare nu funcționează dimpotrivă declanșează o serie de consecințe negative avacircnd un impact
devastator asupra victimelor ducacircnd la radicalizarea ulterioară a conflictului și afectacircnd societatea icircn
ansamblu
2 Tema de cercetare aleasă
Percepția publică asupra utilizării torturii ca tehnică de interogatoriu
3 Documentarea prealabilă
Pentru acest proiect de cercetare am folosit mediul online și documentarea livrească reprezentată de
literatura de specialitate studii realizate asupra interogatorului sub tortură standarde legale
internaționale relevante
4 Obiective
Obiectiv general Identificarea opiniei celor intervievaţi referitor la legitimitatea
folosirii torturii icircn scopul apărării securităţii naţionale
Obiectiv specific Cunoaşterea opiniei personalui din MApN şi a studenţilor de la
facultăţile de Drept cu privire la icircncălcarea drepturilor omului prin folosirea torturii
ca tehnică de interogare
5 Universul cercetării
Pentru această cercetare voi utiliza metoda anchetei sociologice pe bază de interviu şi analiza de
conţinut
Cercetarea pe bază de interviu a fost realizată pe un eşantion de convenienţă constituit din 10 persoane
Din punct de vedere al formei icircntrebărilor am utilizat interviul structurat intensiv direct
6 Unități de analiză și icircnregistrare
Unități de analiză ndash 2 ofițeri 3 subofițeri și 5 studenți la Facultatea de Drept
Universitatea București
- 3 bloguri ale veteranilor din armata americană
122 httpeditioncnncom20140819worldmeastisis-james-foley 123 Napoleoni Lorettaop cit pag 65 124 wwwtelegraphcouknewsworldnewsislamic-state11238781Who is-Jihadi-John-in-60-secondshtml
63
Unități de icircnregistrare ndash 2 ofițeri 3 subofițeri și 5 studenți la Facultatea de Drept
Universitatea București
- 3 bloguri ale veteranilor din armata americană
7 Prezentarea ipozelor lucării de față
Obiectiv specific Analiza opinilor icircn ceea ce privește utilizarea torturii icircn scopul obținerii de informații
Ipoteză Dacă se folosește interogatoriu sub tortură se pot obține informații de icircncredere
Obiectiv specific Tortura nu poate fi justificată de nicio situație excepționalăconflicte armate
instabilitate politică orice alt fel de urgențe publice
Ipoteză Foosirea torturii icircncalcă drepturile și libertățile omului
Obiectiv specific Analiza opiniilor despre acuzațiile potrivit cărora după atentatele de la 11 septembrie
2001 CIA a avut icircn Romacircnia una sau mai multe icircnchisori icircn care deținuții au fost torturați
Ipoteză Romacircnia face parte din cioaliția mondială antiteroristă și trebuie să icircşi asume toate obligaţiile şi
consecinţele ce rezultă din acordurile icircncheiate
8 Operaţionalizarea conceptelor
Drepturile omului
Declaraţia Universală a drepturilor omului Articolul 3ldquoOrice fiinţă umană are dreptul la viaţă la
libertate şi la securitatea persoanei salerdquo Articolul 5 ldquoNimeni nu va fi supus torturi nici la pedepse sau
tratamente crude inumane sau degradante˝ Articolul 9 ldquoNimeni nu trebuie să fie arestat deţinut sau exilat icircn
mod arbitrarldquo Articolul 10 ldquoOrice persoană are dreptul icircn deplină egalitate de a fi audiată icircn mod echitabil şi
public de către un tribunal independent şi imparţial care va hotăricirc fie asupra drepturilor şi obligaţiilor sale fie
asupra temeiniciei oricărei acuzări icircn materie penală icircndreptată icircmpotriva sardquo125
Tortură
bdquoorice act prin care se provoacă unei persoane cu intenţie o durere sau suferinţe puternice de natură
fizică sau psihică icircn special cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o persoană terţă informaţii
sau mărturisiri de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis sau este bănuită că
l-a comis de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terţe persoane sau pentru orice alt motiv bazat pe
o formă de discriminare oricare ar fi ea atunci cacircnd o asemenea durere sau suferinţă sunt provocate de către
un agent al autorităţii publice sau orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau la instigarea sau cu
consimţămacircntul expres sau tacit al unor asemenea persoanerdquo126
Terorism
Definiții ale terorismului icircn Codul SUA Terorismul internațional icircnseamnă activități cu următoarele
trei caracteristici
Implica acte violente sau acte periculoase pentru viața umană care incalca legea
federală sau de stat
Par a fi destinate (i) de a intimida sau constracircnge o populație civilă (ii) de a
influența politica unui guvern prin intimidare sau constracircngere sau (iii) de a
afecta comportamentul unui guvern de distrugere icircn masă asasinat sau răpire și
Apar icircn principal icircn afara jurisdicției teritoriale a SUA sau depășesc granițele
naționale icircn ceea ce privește mijloacele prin care acestea sunt realizate
persoanele pe care le par destinate să intimideze sau constracircnge sau setările
regionale icircn care autorii lor opera sau de a cauta azilrdquo 127
125 Declaraţia universală a drepturilor omului Disponibilă la adresa
httpwwwohchrorgENUDHRDocumentsUDHR_Translationsrumpdf 126 Convenţia icircmpotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime inumane sau degradante Disponibilă la adresa
httpwwwhotararicedorofilesfilesCONVENTIA20IMPOTRIVA20TORTURII20SI20ALTOR20PEDEPSE2
0ORI20TRATAMENTE20CU20CRUZIME20INUMANE20SAU20DEGRADANTEpdf
127 Biroul Federal de Investigații Definiții ale terorismului Disponibil online httpswwwfbigovabout-
usinvestigateterrorismterrorism-definition
64
Definiția Biroului Federal de Investigații din SUA ldquoTerorismul este utilizarea ilegală a forţei şi
a violenţei icircmpotriva persoanelor sau bunurilor intimiarea sau constracircngerea unui guvern a populației civile
icircn scopul realizării obiectivelor politice sau sociale 128
Infracţiuni legate de activităţi teroriste
Printre acestea se numără
instigarea publică de a săvacircrşi o infracţiune teroristă
recrutarea şi instruirea pentru terorism
furtul agravat şantajul şi falsificarea de documente administrative icircn vederea săvacircrşirii unei
infracţiuni teroriste129
Obiectivele cercetării au fost atinse fiind identificate răspunsuri pro şi contra folosirii torturii icircn scopul
apărării intereselor naţionale
Ipoteza conform căreia folosirea torturii icircncalcă drepturile omului a condus la concluzia indiferent de urmărit
icircncălcarea drepturilor şi libertăţilor omului nu este justificată
Respondenţii consideră că folosirea torturii este o ultimă metodă de interogatoriu şi niciun stat nu trebuie să
angajeze icircn astfel de acţiuni care pot contribui la reacţii conform ldquoprincipiului acţiunii şi reacţiunii rdquo
Tortura nu este o formă eficientă de a obţine informaţii folosirea ei ducacircnd la confesiuni false Cu alte
cuvinte tortura ca tehnică de interogare nu funcţionează şi scopul său nu este icircndeplinit icircn realitate
Folosirea torturii pentru a proteja drepturile omului icircmpotriva ameninţărilor teroriste duce la paradoxul
că drepturile omului sunt icircncălcate de către protectorii lor
Protecţia drepturilor omului icircmpotriva terorismului precum şi eforturile de combatere a terorismului
trebuie să fie icircn conformitate cu standardele de respectare a drepturilor omului pentru a menţine legitimitatea lor
I Analiza de conţinut asupra informațiilor și comentarilor de pe 3 bloguri americane ˝Icircn ştiinţele socioumane analiza conţinutului reprezintă o serie de tehnici de cercetare cantitativ-calitativă
a comunicării verbale şi nonverbale icircn scopul identificării şi descrierii obiective şi sistematice a conţinutului
manifest şisau latent pentru a trage concluzii privind individul şi societatea sau comunicarea icircnsăşi ca proces
de interacţiune socială˝ 130
Sursa
Rezumatele articolelor
Rezumatul comentariilor
Interpretare
Concluzii
Prin tortură se neagă umanitatea individului Prin aducerea unei persoane icircntr-o poziție de neajutorare și
inducerea unei stări constante de teamă tortura duce la deteriorarea capacității individului de a funcționa
Tortura ca tehnică de interogatoriu nu este și nu duce icircn majoritatea cazurilor la rezultatele urmărite
avacircnd totodată o serie de consecințe pe termen lung Icircn primul racircnd sunt evidente consecințele psihologice și
sociale asupra supraviețuitorilor torturii și a familiilor acestora Icircn al doilea racircnd icircncălcarea drepturilor omului
mărește decalajul dintre comunitatea musulmană și icircn specia SUA
Icircn absența legii vina și vinovăția icircși pierd sensul
Protecția drepturilor omului icircmpotriva amenințărilor teroriste precum și efortul de combatere a
terorismului pentru a fi menține legitimitatea lor trebuie să fie icircn conformitate cu standardele de respectare a
drepturilor omului
Pacircnă la jumătatea secolului XX tortura a fost o formă de pedeapsă fizică Icircn ultimii zeci de ani ca
urmare a monitorizării de către comunitatea internațională a respectării drepturilor omului sunt mai mult
practicate torturile psihologice
128 Idem 129 Directiva-cadru 2002475JHA a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului Disponibilă online
httpeuropaeulegislation_summariesjustice_freedom_securityfight_against_terrorisml33168_rohtmAmendingA
ct
130 Septimiu Chelcea apud Ion Cauc Beatrice Manu Daniela Pacircrlea Laura Goran (2002)- Metodologia cercetării
sociologice Metode şi tehnici de cercetare Editura Fundaţiei Romacircnia de Macircine Bucureşti pag 87
65
Unii cercetători propun o perspectivă sociala a folosirii torturii pedeapsatortura este prezentată ca o
modalitate de a menține o structură socială ierarhică și astfel oamenii tind să favorizeze aplicarea unor pedepse
mai aspre icircmpotriva grupurilor subordonate
Anexa nr 1
Icircndrumări pentru evaluarea medicală a torturii şi a relelor-tratamente
Următoarele icircndrumări au la bază Protocolul de la Istambul Manual pentru Investigarea Eficientă şi
Documentarea Asupra Torturii şi a Altor Tratamente Crude Inumane şisau Degradante sau Pedepse Aceste
icircndrumări nu se vor a fi o prescripţie fixă ci ele trebuie aplicate avacircndu-se icircn vedere scopul evaluării şi resursele
disponibile Evaluarea dovezilor fizice şi psihologice ale torturii şi a relelor-tratamente se poate desfăşura de
către unul sau mai mulţi medici icircn funcţie de specialitatea lor
I Informaţiile legate de caz
Data examinării _________________ Examen cerut de (numefuncţia) ______________
Raport de caz nr ________________ Durata evaluării _________ ore ________ minute
Prenumele subiectului ________________ Data naşterii ________ Locul naşterii ______
Numele de familie al subiectului ___________________________________ Sexul ____
Motivul examinării ___________________________ ID al subiectului Nr ___________
Numele medicului _______________________ Translator (danu) nume ___________
S-a dat consimţămacircntul danu
Dacă nu de ce ________________________________
Subiectul este icircnsoţit de (numefuncţie) _______________________________________
Persoane prezente icircn timpul examinării (numefuncţia) ___________________________
Subiectul este constracircns icircn timpul examinării danu Dacă bdquodardquo cumde ce __________
Raport medical transferat către (numefuncţiaNr ID) ____________________________
________________________Data transferului ___________Ora transferului _________
Evaluareainvestigarea medicală se desfăşoară fără restricţii (pentru subiecţii aflaţi icircn
custodie) danu
Oferiţi detalii despre orice constracircngeri _______________________________________
II Specializările medicului (pentru dovezile necesare icircn instanţă)
Studiile de medicină şi pregătirea clinică
Pregătirea psihologicăpsihiatrică
Experienţa icircn cercetarea dovezilor torturii şi a relelor-tratamente
Expertiza regională icircn domeniul Drepturilor Omului relevantă pentru investigaţie
Publicaţii relevante prezentări şi cursuri de pregătire
Curriculum vitae
III Declaraţii privind autenticitatea mărturiei (pentru dovezile necesare icircn instanţă)
De exemplu bdquoCunosc personal faptele afirmate mai jos cu excepţia celor afirmate pe baza relatării pe
care o consider adevărată Voi fi pregătit să depun mărturie icircn instanţă referitor la afirmaţiile de mai jos bazate
pe cunoştinţele mele personale şi pe convingerirdquo
IV Informaţii de fond
Informaţii generale (vacircrstă ocupaţie educaţie componenţa familiei etc)
Trecutul medical
66
Trecerea icircn revistă a evaluărilor medicale anterioare asupra torturii şi a relelor-tratamente
V Afirmaţiile de tortură şi rele-tratamente
1 Rezumat despre perioada de detenţie şi abuz
2 Circumstanţele arestului şi ale detenţiei
3 Locul iniţial şi cele ulterioare de detenţie (cronologie transport şi condiţiile de detenţie)
4 Relatarea torturii sau a relelor tratamente (icircn fiecare loc de detenţie)
5 Trecerea icircn revistă a metodelor de tortură
VI Simptoame fizice şi dizabilităţi
Descrieţi evoluţia simptoamelor acute şi cronice dizabilităţile şi procesele ulterioare de vindecare
1 Simptoame şi dizabilităţi acute
2 Simptoame şi dizabilităţi cornice
VII Examinarea fizică
1 Condiţia generală
2 Pielea
3 Faţa şi capul
4 Ochii urechile nasul şi gacirctul
5 Cavitatea orală şi dinţii
6 Pieptul şi abdomenul (inclusiv semnele distinctive sau din născare)
7 Sistemul uro-genital
8 Sistemul muscular
9 Sistemul nervos central şi periferic
VII Examenultrecutul psihologic
1 Metode de evaluare
2 Simptoame psihologice actuale
3 Perioada post-tortură
4 Perioada pre-tortură
5 Trecutul psihologicpsihiatric
6 Istoricul privind folosirea substanţelor şi abuzul
7 Examinarea stării mintale
8 Evaluarea funcţionării din punct de vedere social
9 Testarea psihologică (vezi capitolul VIC1 pentru indicaţii şi limitări)
10 Testarea neuro-psihologică (vezi capitolul VIC4 pentru indicaţii şi limitări)
IX Fotografii
X Rezultatul testelor diagnostice (vezi anexa II pentru indicaţii şi limite)
XI Consultaţii
XII Interpretarea constatărilor
1 Constatările fizice
A Se va corela gradul de consistenţă icircntre reclamaţiile de abuz pe de o parte şi istoricul simptoamelor
fizice acute şi cronice şi dizabilităţi pe de alta
B Se va corela gradul de conformitate dintre constatările efectuate icircn urma examenului fizic şi
reclamaţiile de abuz (Notă Absenţa constatărilor fizice nu exclude posibilitatea ca tortura sau relele-tratamente
să fi avut loc)
C Se va corela gradul de conformitate dintre constatările efectuate icircn urma examinării individului pe
de o parte şi cunoştinţele locale despre metode de tortură cu efectele lor frecvente pe de alta
2 Constatările psihologice
A Se va corela gradul de conformitate dintre constatările psihologice şi presupusa tortură
B Se va oferi o evaluare dacă constatările psihologice reprezintă reacţii tipice sau de aşteptat pentru
stresul extrem icircn contextul social şi cultural al individului
C Precizaţi starea individului pe parcursul fluctuant al tulburărilor mintale provocate de traume de
exemplu care este relaţia cadrului temporal cu tortura şi icircn ce moment al procesului de recuperare se află
individul
67
D Identificaţi factorii de stres co-existenţi care pot influenţa individul (de exemplu persecuţii continue
migrare forţată exil pierderea familiei şi a rolului social etc) şi posibilul impact al acestora asupra individului
E Menţionaţi condiţiile fizice care pot contribui la tabloul clinic icircn special cu privire la posibilele
dovezi ale traumatismului cranian care se susţin a fi urmări ale perioadei de detenţie sau ale torturii
XIII Concluzii şi recomandări
1 Afirmarea opiniei cu privire la gradul de coerenţă dintre toate sursele de dovezi menţionate mai sus
(constatările fizice şi psihologice informaţiile despre trecut fotografii rezultatele testelor diagnostice
cunoaşterea practicilor locale de tortură rapoartele de consultare etc) precum şi acuzaţiile de tortură sau rele-
tratamente
2 Prezentarea simptoamelor şi a dizabilităţilor de care individul continuă să sufere ca urmare a
presupusului abuz
3 Recomandări pentru evaluarea ulterioară şi pentru asistenţa individului
XIV Declaraţia de veridicitate (pentru dovezile necesare icircn instanţă)
De exemplu bdquoDeclar cunoscacircnd consecinţele mărturiei false icircn conformitate cu legile din (ţara)
precum că informaţiile de mai sus sunt corecte şi că această declaraţie scrisă a fost scrisă la (data) icircn
(oraşul) (statul sau provincia)rdquo
XV Declaraţie asupra restricţiilor referitoare la evaluarea investigarea medicală
(pentru subiecţii aflaţi icircn custodie)
De exemplu bdquonoi subsemnaţii medici certificăm personal faptul că ni s-a permis să ne desfăşurăm activitatea icircn
mod liber şi independent şi ni s-a permis să vorbim şi să examinăm (subiectul) icircntr-un cadru privat fără nici o
restricţie şi fără nici o formă de presiune din partea autorităţilorrdquo sau bdquonoi subsemnaţii medici a trebuit să ne
desfăşurăm activitatea cu următoarele restricţii rdquo
XVI Semnătura medicului (medicilor) data şi locul
XVII Anexe relevante
Schiţe anatomice pentru identificarea torturii şi a relelor-tratamente fotografii consultaţii şi rezultate
ale testelor diagnostice o copie a curriculum-ului vitae al medicului alte documente
Anexa nr 2
Ghid de interviu adresat personalului din cadrul Ministerului
Apărării Naționale și studenților la Facultatea de Drept
Notă informativă Datele vor fi folosite exclusiv icircn scop științific răspusurile fiind confidențiale și anonime
1 Care credeți că este cel mai important drept al omului Argumentați
2 Nominalizați o țară icircn care după părerea dvs nu sunt respectate drepturile omului Ce drepturi ale
omului considerați că sunt icircncălcate
3 Puteți să vă gacircndiți la un stat care icircn lupta icircmpotriva terorismului icircncalcă drepturile omului
Considerați justificată această abordare
4 Considerați religia una dintre cauzele conflictelor din lume
5 Ce părere aveți despre terorism Dar despre partidele politice care sprijină organizațiile teroriste
68
6 Credeți că există vreo diferență icircntre un bdquoteroristrdquo și un bdquoluptător pentru libertaterdquo Vă rog să
argumentați răspunsul
7 Ce icircnțelegeți prin expresia bdquoscopul scuză mijloacelerdquo Sunteți de acord cu ea
8 Ce părere aveți despre folosirea torturii icircn scopul obținerii de informații care ar putea salva vieți
9 Considerați tortura o tehnică eficientă de interogatoriu
10 Icircn opinia dvs prin folosirea torturii ca tehnică de interogare se pot obține informații reale și de
icircncredere De ce sau de ce nu
11 Din punctul dvs de vedere este un fel de tortură psihică pentru un extremist islamic să fie
interogat de o femeie sau de un creştin
12 Care este părerea dvs despre faptul că folosirea torturii de către serviciile de informații a contribuit la
radicalizarea unor musulmani moderați Considerați legitimă acestă afirmație
13 Persoanele care utilizează tortura indiferent de scopul urmărit ar trebui pedepsite
14 Care este opinia dvs despre implicarea directă sau indirectă a autorităților din diferite țări icircn acte de
tortură Autorizarea icircndreptățește practicarea torturii
15 Considerați credibilă informația potrivit căreia icircn Romacircnia a funcționat o icircnchisoare secretă CIA De ce
sau de ce nu
16 Ce părere aveți despre eventuala folosire pe teritorul Romacircniei a tehnicilor dure de interogare icircmpotriva
suspecților de terrorism
17 Considerați că victimele torturii și combatantii hors de combat (prizonierii răniții) ar trebui să
beneficieze de o protecție specială Cum ar trebui ca aceste persoane să fie protejate icircn mod special
69
INFRACTORII ȘI VICTIMELE IcircN CYBERSPAȚIU131
Dr Adrian Cristian Moise
Cercetător postdoctoral Universitatea Titu Maiorescu din București Facultatea de Drept
Abstract
Criminological studies carried out up to now indicate that there are biological social psychological
cultural political and economic components which favour criminal behaviour in cyberspace which define the
personality the character and the behaviour of offenders Criminological researchers who specialised in
knowing and understanding criminality and victimisation in cyberspace periodically carried out studies in
relation to the categories of offenders in cyberspace Determining the categories of offenders in cyberspace
depends both on a combination of social technological and legal factors and on the way in which these
categories of offenders are defined Understanding the motivation of offenders in cyberspace is useful within the
carrying out of an investigation to establish the profile of the offender in the cyberspace in order to correctly
identify the suspect Also in the article is analysed the personality of the offender in cyberspace which implies
an approach of all social factors which determine and influence the criminal behaviour in virtual space as well
as the psychic characteristics of the offender in the cyberspace Victimisation in cyberspace refers to the process
through which some persons or organisations are affected by the crimes committed in cyberspace In the article
are presented and analysed three types of victimisation primary secondary and tertiary which depend on who
suffers the prejudice or the loss
Key-words cybercrime cyberspace offender victim
1 Infracțiunea săvacircrșită icircn cyberspațiu
Cyberspațiul reprezintă un domeniu global icircn mediul informațional constacircnd din rețeaua interdependentă
de infrastructuri informatice incluzacircnd Internet-ul rețelele de comunicații electronice sistemele informatice
procesoarele și controlerele icircncorporate Icircn principiu cyberspațiul nu trebuie să fie confundat cu Internetul real
(ca rețea) ci trebuie privit ca icircnsumacircnd aspectele sociale și psihologice pe care i le conferă prin utilizare
psihicul uman individual și societatea icircn ansamblu132
Cyberspațiul cuprinde identitățile și obiectele care există icircn
rețelele de computere utilizate de indivizii umani icircn diverse scopuri
Avacircnd icircn vedere prevederile art15 alin1 din Codul penal putem aprecia faptul că infracțiunea din
cyberspațiu reprezintă o faptă comisă icircn aria noilor tehnologii care trebuie să fie prevăzută de legea penală să
fie săvacircrșită cu vinovăție nejustificată și imputabilă persoanei care a săvacircrșit-o Criminalitatea icircn cyberspațiu
reprezintă o noțiune vastă şi generică care se referă la infracţiunile comise utilizacircnd computerele şi reţeaua
Internet133
Infracţiunea ca fenomen care se petrece icircn realitatea socială icircmbracă următoarele aspecte aspectul
material care reprezintă o manifestare exterioară a individului aspectul uman care reprezintă o activitate
131 bdquoAceastă lucrare a fost finanțată din contractul POSDRU15915S141699 proiect strategic ID 141699 cofinanțat
din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013rdquo 132 Giurcan Gigi Rezumat Teză de Doctorat Terorismul cibernetic Universitatea București Facultatea de Sociologie și
Asistență Socială 2010 p13 disponibilă pe site-ul
httpwwwunibucrostudiesDoctorate2010NoiembrieGiucan2520Gigi2520-
2520Terorismul2520ciberneticTERORISMUL2520CIBERNETIC2520REZUMATpdf consultat la 26072015 133 Michael Cross Scene of the cybercrime Ediția a II-a Ed Syngress Publishing Inc Rockland Massachusetts 2008 p2
70
omenească aspectul social care priveşte relaţiile sociale aspectul moral-politic care reprezintă atitudinea morală
şi politică a făptuitorului faţă de valorile sociale aspectul juridic care reprezintă o icircncălcare a unei norme
juridice penale134
Infracțiunea care se săvacircrșește icircn cyberspațiu este analizată atacirct ca act individual antisocial cacirct
și ca act juridic Icircn paleta infracţiunilor comise icircn spaţiul virtual nu se poate concepe ca o faptă de natură penală
să nu urmărească icircncălcarea unor valori ocrotite de lege
Analiza criminologică a infracțiunilor ca fapte antisociale individuale urmărește cunoașterea din punct de
vedere științific a condițiilor și a cauzelor care generează faptele penale icircn scopul de a perfecționa actul de
justiție penală135
Există mai multe diferențe icircntre criminalitatea care se săvacircrșește icircn cyberspațiu și criminalitatea
tradițională atacirct icircn comiterea infracțiunilor cacirct și referitor la investigarea acestora Această situație creează o
dificultate pentru urmărirea descoperirea și condamnarea infractorilor din cyberspațiu icircn cadrul sistemului
juridic actual De exemplu de multe ori infractorul din cyberspațiu este departe de locul unde se săvacircrșește fapta
ilicită Infractorii din cyberspațiu pot alege locul unde ei se vor afla icircn momentul cacircnd infracțiunea se săvacircrșește
icircntrucacirct criminalitatea din cyberspațiu nu necesită prezența fizică a infractorului la locul săvacircrșirii faptei ilicite
Referitor la furtul de date informatice spre deosebire de furtul tradițional infractorul din cyberspațiu are mai
multe opțiuni de unde poate fura datele informatice icircn primul racircnd infractorii din cyberspațiu pot fura datele
informatice din server-ul principal icircn al doilea racircnd din server-ul back up care deține o copie completă a server-
ului principal icircn al treilea racircnd icircn timpul schimbului de date dintre cele două puncte de emisie și recepție și icircn al
patrulea racircnd prin intermediul unei pagini web care prezintă datele pentru utilizatorul final Consider că nu este
importantă tot timpul metoda aleasă de infractorul din cyberspațiu pentru a săvacircrși fapta ilicită icircntrucacirct există o
șansă mare ca atacul să treacă neobservat de către victimă
Icircn icircncercarea de a defini crimele care se săvacircrșesc icircn cyberspațiu consider că este important să se aibă icircn
vedere dimensiunile spațiale și temporale ale criminalității și devianței Crimele tradiționale sau offline prezintă
anumite caracteristici generale care sunt statice icircn timp și spațiu Infractorii icircn mediul offline sunt prezenți icircntr-
un anumit moment și icircntr-un anumit loc pentru a săvacircrși o infracțiune Același lucru poate fi susținut și pentru
țintele infracțiunii (victimele proprietatea etc) care se află icircn aceleași dimensiuni spațiale și temporale cu cele
ale infractorului136
Pentru ca o infracțiune să fie săvacircrșită icircn mediul offline aceasta trebuie să fie recunoscută ca
o infracțiune aflată icircn interiorul constracircngerilor temporale și spațiale Prin urmare sunt de părere că legea și
normele sociale convenționale la un moment dat și icircntr-un anumit loc trebuie să recunoască un comportament ca
fiind ilicit pentru ca acesta să fie considerat ca fiind infracțional
Caracteristicile criminalității din cyberspațiu sunt diferite de cele ale infracțiunilor offline Acest lucru se
datorează icircn primul racircnd dezvoltării tehnologiei informației și comunicațiilor137
Rețelele informaționale permit
ca spațiul și timpul să fie separate acest lucru icircnsemnacircnd că o acțiune aflată icircntr-o zonă spațio-temporală să aibă
efect icircn afara acestei restricții138
Referitor la activitatea infracțională aceasta icircnseamnă că infractorii din
cyberspațiu au posibilitatea de a ataca victimele lor de la distanță
Dimensiunea temporală a criminalității din cyberspațiu de asemenea este afectată Noile tehnologii
permit infractorilor să comită o infracțiune icircn cyberspațiu icircntr-un timp mult mai rapid decacirct icircn spațiul offline De
exemplu o tranzacție ilegală poate avea loc la o distanță foarte mare icircn cacircteva milisecunde sau o persoană poate
fi hărțuită icircn mediul online la o distanță mare icircn timp real
2 Infractorul icircn cyberspațiu
Codul penal din Romacircnia nu a prezentat o definiție a infractorului icircnsă această noțiune conform
prevederilor articolelor 46-48 din Codul penal se referă la persoana care a săvacircrșit o infracțiune icircn calitate de
autor coautor instigator sau complice Avacircnd icircn vedere prevederile art15 alin1 din Codul penal rezultă faptul
că infractorul reprezintă acea persoană care săvacircrșește cu vinovăție o faptă prevăzută și sancționată de legea
penală Ținacircndu-se cont de studiile criminologice efectuate pacircnă icircn prezent icircn literatura de specialitate s-a
observat faptul că există componente de ordin biologic social psihologic cultural politic economic care
favorizează conduita infracțională care definește personalitatea caracterul și conduita infractorilor Așadar icircn
domeniul criminologiei calitatea de infractor constă icircn cunoașterea mecanismelor și factorilor care generează
rezoluția infracțională și conduita criminală139
134 Constantin Mitrache Cristian Mitrache Drept penal romacircn Partea Generală Ediţia a III-a Ed Universul Juridic
Bucureşti 2004 p103 135 Gavril Paraschiv Daniel-Ștefan Paraschiv Elena Paraschiv Criminologie Evoluția cercetărilor privind cauzalitatea
și prevenirea infracțiunilor Ed Pro Universitaria București 2014 p18 136 Matthew Williams Virtually Criminal Crime deviance and regulation online Taylor amp Francis Group Routledge
New York 2006 p19 137 Steve Woolgar Virtual Society ndash Technology Cyberbole Reality Ed Oxford University Press Oxford 2002 p25 și
urm 138 Anthony Giddens The Consequences of Modernity Ed Polity Press Cambridge 1991 p88 139 Idem p58
71
Infractorii din cyberspațiu pot fi experți icircn domeniul noilor tehnologii cum sunt de exemplu hackerii
experții icircn securitatea sistemelor informatice programatorii și alți specialiști icircn domeniul Internetului De
asemenea infractorii din cyberspațiu pot acționa ca un grup organizat prin schimbul de informații fără a dezvălui
identitatea lor pe Internet icircngreunacircnd activitățile de investigare ale organelor de punere icircn a aplicare a legii140
21 Clasificarea infractorilor din cyberspațiu
Cercetătorii criminologi care s-au specializat icircn cunoașterea și icircnțelegerea criminalității și victimizării icircn
cyberspațiu au realizat periodic studii icircn legătură cu categoriile de infractori icircn cyberspațiu Eforturile acestora
completează modificările și noua icircnțelegere despre categoriile de infractori icircn cyberspațiu aduse prin evoluțiile
dreptului și a tehnologiei informației și comunicațiilor
Unii cercetători criminologi au susținut ideea că nu este tocmai adecvată icircncercarea de a clasifica
infractorii din cyberspațiu deoarece criminalitatea din cyberspațiu este foarte răspacircndită icircncacirct realizarea
profilului infractorilor nu este practică sau folositoare
Este dificil de a răspunde la icircntrebarea care sunt categoriile de infractori icircn cyberspațiu nu numai
datorită faptului că orice persoană poate realiza un abuz asupra unui sistem informatic ci și datorită evoluției
normelor sociale și standardelor culturale referitoare la comportamentul etic Astfel apreciem faptul că ceea ce
o persoană consideră imoral necorespunzător din punct de vedere social sau ilegal poate să nu fie considerat icircn
același mod de către o altă persoană
Prin urmare stabilirea categoriilor de infractorii icircn cyberspațiu depinde atacirct de o combinație de factori
sociali tehnologici și legali cacirct și de modul icircn care aceste categorii de infractori sunt definite
O clasificare cuprinzătoare a infractorilor din cyberspațiu este următoarea141
1 Utilizatorii neglijenţi care violează politicile de securitate sau nu respectă practicile de
securitate şi prin urmare datele care se află icircn reţea pot fi afectate
2 Infractorii tradiţionali care comit infracţiuni convenţionale aceștia folosind computere sau alte
tipuri de dispozitive electronice pentru comunicaţii şi care păstrează icircnregistrările icircn sprijinul activităţilor lor
infracţionale
3 Şarlatanii şi hoţii incluzacircnd pe aceia care practică activităţi de bdquophishingrdquo bdquospoofingrdquo bdquospimmingrdquo
(mesaje comerciale nesolicitate trimise printr-un sistem de mesagerie instantanee) sau bdquoicircnşalărdquo oamenii icircn alte moduri
icircn vederea obţinerii de cacircştiguri financiare
4 Hacker-ii computer trespassers (intruşii informatici) şi password crackers (spărgătorii de
parole) cunoscuţi şi sub numele de hacker-i bdquowhite hatrdquo sau bdquogray hatrdquo care urmacircnd tradiţia eticii originale a
hacker-ilor folosesc computerele pentru a explora ilegal pentru a icircnvăţa şi pentru a prelua controlul asupra
sistemelor ca să facă pozne şi care ar putea să găsească să exploateze sau să expună vulnerabilităţile de
securitate
5 Creatorii şi distribuitorii de cod cu intenţii criminale (malicious code writers and distributors)
care creează copiază sau lansează viruşi perturbatori sau distructivi cai troieni viermi sau programe
adwarespyware
6 Piraţii de muzică de filme şi de software care folosesc tehnologia informaţiei și
comunicațiilor pentru a icircncălca drepturile de autor prin copierea distribuirea descărcarea vacircnzarea sau posesia
ilegală de aplicaţii de fişiere de date sau de cod
7 Hărţuitorii care utilizează tehnologiile pentru a ameninţa a deranja sau a obliga
8 Hărţuitorii pedofilii sau alţi infractori cyber sex care folosesc metode online atunci cacircnd au nevoie să obţină
plăcere sexuală ilegală de la oameni sau să obţină controlul asupra acestora
9 Trişorii academici care utilizează o varietate de instrumente şi tehnici pentru a plagia sau
pentru a trişa atunci cacircnd e vorba de realizarea de lucrări sau de susţinerea de examene sau care falsifică metode
de cercetare sau descoperiri icircn vederea obţinerii profitului sau a faimei
10 Infractorii organizaţi care folosesc computere sau dispozitive electronice icircn cursul afacerilor
lor legale şi ilegale
11 Spionii industriali guvernamentali şi independenţi care folosesc instrumente şi metode de
spionaj de o complexitate variată incluzacircnd spyware-ul142
şi aplicaţiile keylogger143
pentru a spiona icircn scopuri
personale sau profesionale
140 Nick Nykodym Robert Taylor Julia Vilela Criminal profiling and insider cyber crime Revista Digital Investigation
nr22005 p261-266 141 Samuel C McQuade III Encyclopedia of cybercrime Ed Greenwood Publishing Group Inc Westport Connecticut
2009 p46 142 Spyware-ul reprezintă termenul general utilizat pentru a descrie un software care icircncalcă securitatea personală a
utilizatorului Prin natura sa spyware-ul este capabil de colectarea şi transferarea informaţiilor personale cum ar fi adresele
de e-mail numele utilizatorilor parole şi numere de cărţi de credit 143 Keylogger-ul reprezintă un mic dispozitiv hardware sau un program care icircnregistrează fiecare tastă pe care o apasă un
utilizator şi trimite informaţiile către persoana care a instalat dispozitivul sau programul
72
12 Teroriştii pe Internet care caută să icircşi promoveze scopurile sociale religioase sau politice prin
inducerea fricii pe scară largă sau prin deteriorarea fie a infrastructurii critice fie a infrastructurii informaţionale
critice
22 Motivația infractorilor din cyberspațiu Icircnțelegerea motivației infractorilor din cyberspațiu este utilă icircn cadrul desfășurării unei investigări pentru
stabilirea profilului infractorului din cyberspațiu icircn scopul identificării corecte a suspectului
Cele mai des icircntacirclnite motive pentru săvacircrșirea infracțiunilor din cyberspațiu sunt următoarele144
Amuzamentul
Hackerii tinerii reprezintă acei infractori din cyberspațiu care au această motivație infracțională Din
categoria hackerilor tineri fac parte următorii infractori pionierii care sunt fascinați de noile tehnologii și icircnvață
cum funcționează sistemele informatice derbedeii reprezintă niște hackeri jucăuși care nu intenționează să facă
rău nici unei persoane putacircnd oricacircnd accesa neautorizat un site web și lăsa un mesaj inofensiv exploratorii
care sunt caracterizați de curiozitatea de a pătrunde neautorizat icircn sistemele informatice și icircn rețelele informatice
doar icircn scopul de a cunonoaște ce se află icircn acestea jucătorii care accesează neautorizat sistemele informatice icircn
tocmai ca pe un joc prin testarea măsurilor de securitate fiind motivați de dorința de a le accesa
Subliniem faptul că oricare dintre cele patru categorii de hackeri tineri poate deveni dependentă din punct
de vedere psihologic de activitatea pe care o desfășoară Astfel la un moment dat această activitate desfășurată
de cele patru categorii de hackeri tineri se va transforma dintr-o activitate de amuzament icircntr-una obișnuită
Caracteristica definitorie pentru hackerii care au ca motivație infracțională amuzamentul este sentimentul de
bucurie Observăm faptul că spre deosebire de alți infractori cibernetici care utilizează sistemele informatice și
rețeaua Internet ca mijloace pentru un scop pentru hackerii care au ca motivație infracțională amuzamentul
hackingul reprezintă un scop icircn sine De asemenea aceștia consideră ssistemul informatic ca fiind o jucărie iar
icircntreaga rețea Internet ca fiind locul lor de joacă
Hackerii care au ca motivație infracțională amuzamentul nu realizează vreun cacircștig financiar icircn urma
desfășurării activității lor De fapt această activitate trebuie privită ca pe un hobby costisitor pentru acest tip de
criminali care icircși modernizează icircn permanență propriile sisteme informatice icircn scopul obținerii unor acțiuni
performante
Profiturile financiare
Majoritatea infracțiunilor săvacircrșite icircn cyberspațiu au ca motivație infracțională obținerea de cacircștiguri
financiare
Motivele emoționale Multe dintre infracțiunile cibernetice sunt săvacircrșite și datorită unor motive emoționale cum sunt
supărarea furia sau chiar răzbunarea pentru greșelile reale sau imaginare
Furia icirci poate determina pe oameni să săvacircrșească anumite fapte pe care icircn mod normal nu le ar săvacircrși
O persoană foarte supărată este temporar cel puțin o persoană tulburată emoțional
Infractorii cibernetici care acționează din furie ar putea fi de exemplu soți disprețuiți angajați concediați
parteneri de afaceri care se simt că au fost icircnșelați sau furați etc Răzbunarea diferă de furie prin aceea că este de
obicei mai bine planificată și nu este un răspuns imediat Aceste caracteristici ale răzbunării o determină să fie un
act mai puțin emoțional și prin urmare mai periculos deoarece infractorii cibernetici motivați de răzbunare
beneficiază de un timp mai mare pentru a-și icircntocmi planul să-și acopere urmele lor și să-și reducă posibilitatea
de a fi prinși Infractorii cibernetici motivați de furie pot fi orice persoană care icircn mod obișnuit nu este angajată
icircntr-o activitate infracțională
Furia și răzbunarea nu reprezintă singurele motivații infracționale care implică emoții Infractorii din
cyberspațiu comit infracțiuni și ca urmare a altor motivații infracționale de ordin emoțional sau psihologic De
exemplu unii hackeri ar putea accesa neautorizat unele sisteme informatice icircn scopul dovedirii unui grup de
hackeri că pot efectua acest lucru obținacircnd icircn final un sentiment de apartenență la acel grup De fapt uneori
hackerii săvacircrșesc acte icircn grupuri pe care de altfel nu le-ar săvacircrși icircn mod individual
Totodată infractorii din cyberspațiu săvacircrșesc infracțiuni icircn scopul obținerii de atenție Un alt motiv
emoțional al infractorilor cibernetici icircl reprezintă loialitatea față de prieteni și dorința de a-l ajuta
Motivele politice Infractorii cibernetici care săvacircrșesc infracțiuni din motive politice cuprind membrii ai grupurilor
extremiste care utilizează Internetul pentru a răspacircndi propaganda a ataca diferite site-uri web și rețele ale
dușmanilor politici a fura bani icircn scopul finanțării activităților lor sau pentru a-și coordona și planifica
activitățile lor
Infractorii din cyberspațiu care săvacircrșesc infracțiuni din motive politice cuprind o gamă largă de
criminali pornind de la hackerii care doar doresc să facă o declarație politică pacircnă la grupurile teroriste
organizate cum sunt de exemplu Hezbollah Hamas și Al-Qaida
144 Debra Littlejohn Shinder Ed Tittel Scene of the Cybercrime Computer Forensics Handbook Ed Syngress Publishing
Inc Rockland Massachusetts 2002 p113-119
73
Cyberterrorism-ul se referă la utilizarea Internetului și a funcțiilor sistemelor informatice icircn scopul
perturbării sau icircnchiderii infrastructurii critice și a serviciilor guvernamentale ale unei țări
Impulsurile sexuale Icircn literatura de specialitate există dezbateri de mult timp printre psihologi și psihiatri referitoare la cauzele
care determină apariția comportamentului sexual deviant ce reprezintă un comportament sexual care este icircn
afara legii sau icircncalcă normele sociale Nu orice comportament deviant sexual este ilegal sau considerat
dăunător Icircn situația cacircnd stimularea sexuală este asociată cu violența sau cu ținte nepotrivite cum sunt de
exemplu copiii atunci se creează condiții favorabile de săvacircrșire a unor activități infracționale care pot avea
urmări grave
Afecțiunile psihice grave
Unele persoane sunt motivate să se angajeze icircntr-un comportament ilegal și antisocial pentru ascunderea
unor afecțiuni psihice ce se manifestă prin următoarele simptome lipsa de control a impulsurilor lipsa de
inhibare halucinații paranoia hiperactivitate incapacitatea de a se concentra existența unor deficiențe icircn
comunicare Astfel subliniem faptul că este mult mai ușor pentru acești infractori să-și ascundă boala psihică de
care suferă icircn mediul online unde nu trebuie să vină icircn contact fizic cu alte persoane decacirct icircn spațiul real
Prin urmare considerăm faptul că infracționalitatea săvacircrșită icircn cyberspațiu ce este motivată de afecțiuni
psihice grave este dificil de investigat tocmai pentru că motivațiile criminalului nu sunt logice sau raționale
23 Personalitatea infractorului icircn cyberspațiu
Personalitatea reprezintă un element stabil al conduitei unei persoane ceea ce o caracterizează și o
diferențiază de o altă persoană145
Cunoașterea personalității infractorului este importantă pentru identificarea măsurilor de prevenire și
combatere a fenomenului criminalității
Studiul personalității criminalului icircn cyberspațiu implică o abordare a tututor factorilor sociali care
determină și influențează comportamentul infracțional icircn spațiul virtual precum și a caracteristicilor psihice ale
infractorului din cyberspațiu
Criminologia analizează modul cum influențează săvacircrșirea infracțiunilor cele trei elemente ale
personalității temperamentul aptitudinile și caracterul
Temperamentul este latura dinamico-energetică a personalității și reprezintă ansamblul trăsăturilor
fiziologice și nervoase ale unei persoane care determină diferențieri psihice și de comportament icircntre indivizi
Aptitudinile reprezintă dispoziții naturale și dobacircndite de a efectua anumite sarcini
Caracterul se referă la trăsăturile particularitățile și valorile icircn funcție de care o persoană se ghidează icircn
acțiunile privind relațiile pe care le are icircn societate146
Fiecare infracțiune săvacircrșită icircn cyberspațiu are o anumită particularitate pe care trebuie să o avem icircn
vedere iar posibilitatea de săvacircrșire a unei infracțiuni este determinată de o serie de trăsături de personalitate ce
sunt influențate de factori cum sunt de exemplu vacircrsta și sexul criminalului din cyberspațiu anumite dizabilități
psihice etc
Principalele componente ale structurii personalității criminalului din cyberspațiu sunt următoarele147
Factorii biologici și ereditari
Cel mai apropiat mediu social familia și statutul socio-economic al membrilor acesteia particularități
privind educația copiilor școala atitudinea față de procesul de icircnvățare relațiile cu profesorii și colegii de clasă
prietenii și statutul lor social valorile și statutul copilului icircntr-un grup de prieteni
Caracteristicile personale și psihologice caracteristicile caracterului și temperamentului sfera valorii
motivaționale nivelul de pretenții stima față de propria persoană și eventualele conflicte icircn acest domeniu
relația referitoare la profesia aleasă icircnțelegerea motivației privind alegerea profesiei locul profesiei alese icircn
sistemul de valori al societății planurile de viitor
Nivelul de conștientizare a reglementării juridice privind desfășurarea activităților icircn mediul
online
Factorii referitori la relațiile de familie care afectează formarea personalității copilului ce au favorizat
apariția comportamentului criminal icircn cyberspațiu sunt următorii creșterea minorilor icircn cadrul familiilor
monoparentale existența unei educații familiale avacircnd o moralitate scăzută lipsa unor relații normale icircntre
părinți și copii
145 Norbert Sillamy Larousse Dicționar de psihologie Ediție tradusă de dr Leonard Gavriliu Ed Universul Enciclopedic
București 1998 p231 146 Gavril Paraschiv Daniel-Ștefan Paraschiv Elena Paraschiv opcit p68 147 Solomia Fedushko Natalia Bardyn Algorithm of the cyber criminals identification Global Journal of Engineering
Design amp Technology Global Institute for Research amp Education Volume 2 No4 July-August 2013 p57 disponibil pe
site-ul httpwwwgifreorggjedtgjedtbackissuesaspx consultat la 29072015
74
Un exemplu de personalitate a infractorului icircn cyberspațiu icircl constituie personalitatea hacker-ului care
este infractorul ce săvacircrșește infracțiunea de acces neautorizat la un sistem informatic sau la o rețea informatică
Există mai multe caracteristici principale privind personalitatea infractorului icircn cyberspațiu care sunt
comune pentru toate categoriile de hackeri148
Icircn primul racircnd prin natura preocupărilor lor hackerii tind să fie
orientați spre detaliu icircn scopul adunării de informații referitoare la o țintă
O a doua caracteristică a personalității hackerilor este persistența icircn acțiunile lor aceștia petrecacircnd o
perioadă mare de timp icircn scopul de a accesa neautorizat un sistem țintă Obținerea informațiilor hackerilor despre
țintă cum ar fi a datelor pe care ținta le deține a vulnerabilităților țintei și ce alte sisteme sunt conectate la țintă
necesită un timp icircndelungat
A treia caracteristică a personalității hackerilor este respectul de sine Icircn literatura de specialitate s-a
subliniat faptul că nivelul respectului de sine depinde de nivelul de calificare Hackerii cu respect de sine scăzut
au fost percepuți ca avacircnd motivații negative cum sunt de exemplu profitul răzbunarea dorința de a provoca
daune De asemenea hackerii cu respect de sine scăzut au o calificare redusă icircn domeniul informaticii
A patra caracteristică a personalității hackerilor se referă la creativitate Icircn general hackerii găsesc tot
timpul soluții pentru a accesa neautorizat sisteme și rețelele informatice
A cincea caracteristică a personalității hackerilor se referă la faptul că aceștia sunt persoane care au
tendința să fie singuratice putacircnd afișa și o puternică nevoie de apartenență la grupuri sociale Această
apartenență la grupurile sociale este de natură virtuală De asemenea hackerii participă la propriile congrese și
au propriile publicații
Studiile au arătat faptul că hackerii nu sunt orientați spre o anumită carieră dar aceștia au aptitudini
pentru a utiliza sistemele informatice și alte echipamente electronice
Unii hackeri provin din familii monoparentale fiind uneori abuzați fizic și psihicTotodată studiile au
arătat faptul că utilizarea sistemele informatice a devenit pentru hackeri o metodă de obținere a controlului
pentru o anumită parte din viața lor
Icircn lumea virtuală hackerii doresc să se prezinte ca fiind persoane cu putere și prestigiu utilizacircnd
pseudonime luate din lumea științifico-fantastică și lumea fanteziei Unii hackerii sunt nefericiți iar utilizarea
computerul reprezintă un mijloc de escapism149
Hackerii au tendința de a se lăuda cu faptele lor acest lucru datoracircndu-se dorinței de a fi admirați de alți
hackeri Unii hackeri pot produce atacuri asupra sistemelor informatice din cauza unor frustrări simțind nevoia
de lansa atacuri informatice
Icircn general hackerii sunt motivați pentru săvacircrșirea infracțiunilor atacirct de provocări de entuziasmul pentru
a reuși și de dorința de a icircnvăța pentru o satisfacție pur intelectuală cacirct și de răzbunare sabotaj și fraudă
3 Victima icircn cyberspațiu
Pentru fiecare formă de criminalitate există cel puțin o victimă a acesteia Victima sau persoana vătămată
conform prevederilor art79 din Codul de procedură penală din Romacircnia reprezintă persoana care a suferit o
vătămare fizică materială sau morală Conform științelor dreptului penal și al criminologiei victima reprezintă
orice persoană umană care suferă direct sau indirect consecințele fizice materiale sau morale ale unei acțiuni sau
inacțiuni criminale150
Victimele infracțiunilor din cyberspațiu sunt de obicei organizațiile ale căror sisteme sunt accesate
neautorizat cacirct și clienții acestor organizații
Victimologia reprezintă bdquoștiința care analizează comportamentul și personalitatea victimei raportată la
conceperea realizarea și consecințele directe ale actului agresional asupra victimeirdquo151
Victimizarea reprezintă procesul prin care un act cauzează prejudicii sau pierderi pentru una sau mai
multe persoane152
Victimizarea icircn cyberspațiu se referă la procesul prin care unele persoane sau organizații sunt
afectate de crimele săvacircrșite icircn cyberspațiu Icircn literatura153
de specialitate sunt prezentate trei tipuri de
victimizăre primară secundară și terțiară ce depind de cine suferă prejudiciul sau pierderea
Icircn cadrul victimizării primare victima reprezintă ținta directă a infracțiunii De exemplu icircn această
situație victime primare pot fi persoanele ale căror calculatoare au fost infectate cu viruși sau organizațiile ale
căror server-e au fost accesate neautorizat
148 Laura J Kleen Thesis Malicious Hackers A framework for analysis and case study Department of The Air Force Air
University Air Force Institute of Technology Wright-Patterson Air Force Base Ohio Capitolul 3 Malicious Hacker
Framework p11-13 149 Marcus K Rogers A Social Learning Theory and Moral Disengagement Analysis of Criminal Computer Behavior An
Explanatory Study Department of Psychology University of Manitoba Winnipeg Manitoba August 2001 p58 disponibil
pe site-ul httpswwwceriaspurdueeduassetspdfbibtex_archiverogers_01pdf consultat la 31072015 150 Gavril Paraschiv Daniel-Ștefan Paraschiv Elena Paraschiv opcit p78 151 Iancu Tănăsescu Bujor Florescu Victima și agresorul Ed INS București 1994 p192 152 Samuel C McQuade III op cit p187 153 Ibidem
75
Victimizarea secundară se produce atunci cacircnd victima este ținta indirectă a infracțiunii Icircn acest caz
victima secundară este afectată ca urmare a unei asocieri cu o victima primară care a suferit direct un prejudiciu
de exemplu icircn calitate de membru de familie prieten sau asociat dar icircn schimb aceasta nu a icircncercat icircn mod
direct prejudiciul De exemplu icircn acest caz victimă secundară poate fi un angajator al unei victime primare a
unei infracțiuni de furt de identitate care suferă un prejudiciu ca urmare a scăderii performanțelor victimei
primare la locul de muncă din cauza stresului și a lipsei de la locul de muncă provocate de infracțiunea de furt de
identitate
Victimizarea terțiară se referă la societățile comerciale care se confruntă cu efectele indirecte ale
criminalității De exemplu icircn această situație victime terțiare pot fi consumatorii de bunuri și servicii care sunt
obligați să plătească un preț mare pentru acestea din cauza furtului din magazine a CD-urilor cu muzică și a
pirateriei online Totodată ratele și impozitele mai mari și teama de crimă pot produce victimizare terțiară
Există patru categorii de prejudicii pe care victimele le pot icircncerca prejudiciul fizic prejudiciul material
prejudiciul moral și prejudiciul social
Prejudiciul fizic include decesul și vătămările corporale cauzate prin icircmpușcare icircnjunghiere etc
Prejudiciul moral se referă la pierderea sănătății mintale sau la afectarea psihologică ca urmare a
infracțiunii săvacircrșite generacircnd anxietate depresie tulburări de stres posttraumatic furie și teama de o viitoare
victimizare
Prejudiciul material se referă la furtul de bani sau a altor forme de active financiare ce reprezintă
obiective generale icircn criminalitatea icircn cyberspațiu precum și la afectarea proprietății cum ar fi de exemplu
producerea unor daune asupra componentei hardware și software a computerului De asemenea prejudiciul
financiar implică și efectuarea unor cheltuieli directe (de exmplu pentru a plăti anumite facturi sau pentru a
repara diferite pagube produse) cacirct și efectuarea unor cheltuieli indirecte ca urmare a achiziționării unor articole
destinate prevenirii criminalității icircn cyberspațiu Alte cheltuieli indirecte includ diferite taxe din domeniul
juridic creșterea ratelor de asigurare și pierderea salariilor din cauza timpului de lucru neefectuat
Prejudiciul social poate să apară ca urmare a criminalității icircn cyberspațiu icircn situația cacircnd o societate
trebuie să iasă din afaceri după ce a pierdut toate informațiile despre clienți și conturi financiare icircn timpul
efectuării unui acces neautorizat la un sistem informatic
Victimele primare pot suferi un prejudiciu fizic moral material și social Victimele secundare pot suferi
un prejudiciu moral material și social Victimele terțiare pot suferi un prejudiciu material
Icircn comparație cu formele tradiționale de criminalitate victimizarea icircn cyberspațiu este diferită
Icircn primul racircnd există o preocupare referitoare la gravitatea crimei Infracțiunile tradiționale contra
persoanei mai ales infracțiunile violente pot cauza un prejudiciu fizic victimei Prin urmare considerăm faptul
că criminalitatea icircn cyberspațiu poate cauza un prejudiciu fizic indirect ca urmare a lipsei contactului fizic
dintre victimă și infractor
Icircntrucacirct o vătămare fizică reprezintă un semn foarte clar că s-a săvacircrșit o infracțiune contra integrității
corporale sau sănătății persoanei icircn spațiul real victimizarea icircn cyberspațiu nu poate fi evidențiată la fel de ușor
Totuși acest punct de vedere nu ia icircn considerare alte prejudicii cum ar fi de exemplu cele morale și materiale
pe care o victimă din cyberspațiu le poate suferi chiar dacă acestea ar putea fi la fel de distrugătoare
Icircn al doilea racircnd atacurile săvacircrșite prin intermediul sistemelor informatice determină pierderi de
informații pentru victimele din cyberspațiu sub forma furtului manipulării distrugerii sau refuzului de acces la
datele stocate icircn sistemele informatice
Icircn spațiul real prejudiciile financiare se referă la bani activele financiare sau la alte bunuri tangibile Icircn
schimb icircn cyberspațiu banii pot exista icircn format digital sub forma unor date aflate icircn bănci carduri bancare și
conturi aceste informații fiind stocate icircn sistemele informatice astfel prezentacircnd un mare interes pentru
infractorii din cyberspațiu Icircn mod similar sunt interesante pentru infractorii din cyberspațiu și alte date
informatice ce sunt stocate pe dispozitive de stocare media (de exemplu agende computerizate ndashPDAs-Personal
digital assistants- CD-uri unități flash) cu condiția ca infractorii din cyberspațiu să poată accesa aceste
dispozitive Imediat ce infractorii din cyberspațiu au intrat icircn posessia acestor date informatice aceștia le pot
utiliza și pentru a comite alte infracțiuni icircn cyberspațiu
O clasificare a victimelor icircn cyberspațiu este următoarea154
1 Persoanele care utilizează rețeaua Internet de puțin timp
Aceste persoane adesea nu dețin informații despre cele mai cunoscute metode de securitate cibernetică și
despre vulnerabilitățile acestora Persoanele care utilizează rețeaua Internet de puțin timp nu conștientizează
faptul că sistemele lor informatice pot să fie afectate de viruși prin simpla deschidere a unui attachment de e-
mail sau prin accesarea unui site web care conține programe malițioase De asemenea persoanele care utilizează
154 Debra Littlejohn Shinder Ed Tittel opcit p131-134
76
rețeaua Internet de puțin timp demonstrează lipsa lor de experiență icircn mediul online prin comunicarea cu
ușurință cu diferite persoane necunoscute de ele
2 Persoanele naive care utilizează rețeaua Internet
Persoanele foarte tinere și cele vacircrstnice reprezintă țintele preferate ale infractorilor din cyberspațiu
Persoanele tinere au o concepție deformată asupra lumii avacircnd icircn vedere mediul protejat icircn care s-au dezvoltat
Icircn spațiul virtual tinerii nu conștientizează faptul că există persoane care pot să le producă un prejudiciu
transformacircndu-le icircn victime Mai mult copiii care prin natura lor sunt curioși și dornici de plăceri pot deveni
ținte foarte ușor icircn mediul online icircn momentul cacircnd infractorul se folosește de calitățile lor Una dintre cele mai
des săvacircrșite infracțiuni icircn mediul virtual asupra copiilor este ademenirea minorilor icircn scopuri sexuale prin
intermediul Internetului
Persoanele vacircrstnice nu sunt familiarizate cu utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor această
situație creeacircnd posibilitatea ca aceștia să devină victime sigure ale infractorilor icircn cyberspațiu De cele mai
multe ori cacircnd persoanele icircn vacircrstă cad victime ale comportamentului criminal din cyberspațiu aceștia ar putea
ezita să raporteze infracțiunea comisă icircn mediul online organelor de punere icircn aplicare a legii datorită
sentimentului de rușine pe care aceștia icircl icircncearcă icircn urma victimizării lor icircn cyberspațiu
3 Persoanele defavorizate sau cu dizabilități
Persoanele cu dizabilități fizice și psihice pot să devină ținte ale infractorilor din cyberspațiu iar icircn scopul
de identifica potențialele victime infractorii din cyberspațiu caută aceste persoane icircn bazele de date online și se
alătură grupurilor de discuții ce sunt creeate pentru a susținerea acestor persoane cu dizabilități Grupurile de
discuții reprezintă un mijloc de interacțiune socială și o sursă de prietenie pentru persoanele cu dizabilități
Suntem de părere că organele de punere icircn aplicare a legii trebuie să dezvolte icircn parteneriat cu firmele de IT
diferite programe pentru a sprijini aceste persoane defavorizate sau cu dizabilități să conștientizeze pericolele
criminalității din cyberspațiu și să icircnvețe să utilizeze avantajele tehnologiei informației și comunicațiilor pentru
a-și icircmbunătăți propriile vieți
4 Persoanele disperate singure sau cu alte nevoi emoționale
Persoanele disperate reprezintă victime sigure pentru infractorii din cyberspațiu Astfel aceste persoane ar
putea căuta dragostea icircn mediul online icircn zone greșite cum ar fi de exemplu diferite site-uri web matrimoniale
nesigure ar putea solicita cu disperare ajutorul prin intermediul grupurilor religioase de pe Internet ori ar putea
avea nevoie mare de bani sau de alte nevoi urgente emoționale sau fizice
5 Pseudo-victimele
Există persoane care din diferite motive icircncunoștiințează organele de punere icircn aplicare a legii săvacircrșirea
unor infracțiuni dar aceste infracțiuni nu s-au săvacircrșit sau aceste persoane declară faptul că au fost victimele
unei infracțiuni dar de fapt acestea nu au fost putacircnd fi chiar autorii acestor fapte ilegale
Motivațiile acestor pseudo-victime sunt următoarele persoane care se răzbună sau care icircși manifestă
supărarea lor față de o altă persoană acuzacircnd-o icircn mod nedrept de săvacircrșirea unei infracțiuni persoane care
doresc să fie icircn centrul atenției pretinzacircnd faptul că sunt victime ale infracțiunii ceea ce le determină să se simtă
persoane importante persoane care pretind că sunt victimele infracțiunii pentru a ascunde faptul că ele au
săvacircrșit infracțiunea persoane care pretind a fi victime icircn scopul de a pretinde diferite sume de bani de la
fondurile de sprijinire a victimelor organizațiile caritabile sau de la societățile de asigurare persoane care cred
cu sinceritate faptul că o infracțiune a fost săvacircrșită icircmpotriva lor cacircnd de fapt aceste persoane au fost victimele
unui comportament imoral sau lipsit de etică și nu unui comportament ilegal
Deși majoritatea icircncunoștiințărilor victimelor despre săvacircrșirea unor infracțiuni icircn spațiul virtual sunt
autentice subliniez faptul că investigatorii trebuie să fie conștienți icircn permanență de posibilitatea existenței
pseudo-victimizării icircn cyberspațiu
6 Persoanele care au pur și simplu ghinionul să fie la locul și momentul nepotrivit
Nu toate victimele infracțiunilor săvacircrșite icircn cyberspațiu sunt selectate ca ținte pentru că acestea prezintă
unele vulnerabilități Astfel unii infractori icircși aleg victimele la icircntacircmplare utilizacircnd principiul rdquoprimul venit
primul servitrdquo
Bibliografie
77
1 Michael Cross Scene of the cybercrime Ediția a II-a Ed Syngress Publishing Inc Rockland
Massachusetts 2008
2 Anthony Giddens The Consequences of Modernity Ed Polity Press Cambridge 1991
3 Giurcan Gigi Rezumat Teză de Doctorat Terorismul cibernetic Universitatea București Facultatea de
Sociologie și Asistență Socială 2010
4 Solomia Fedushko Natalia Bardyn Algorithm of the cyber criminals identification Global Journal of
Engineering Design amp Technology Global Institute for Research amp Education Volume 2 No4 July-
August 2013
5 Laura J Kleen Thesis Malicious Hackers A framework for analysis and case study Department of The
Air Force Air University Air Force Institute of Technology Wright-Patterson Air Force Base Ohio
Capitolul 3 Malicious Hacker Framework
6 Samuel C McQuade III Encyclopedia of cybercrime Ed Greenwood Publishing Group Inc Westport
Connecticut 2009
7 Constantin Mitrache Cristian Mitrache Drept penal romacircn Partea Generală Ediţia a III-a Ed
Universul Juridic Bucureşti 2004
8 Nick Nykodym Robert Taylor Julia Vilela Criminal profiling and insider cyber crime Revista
Digital Investigation nr22005
9 Gavril Paraschiv Daniel-Ștefan Paraschiv Elena Paraschiv Criminologie Evoluția cercetărilor
privind cauzalitatea și prevenirea infracțiunilor Ed Pro Universitaria București 2014
10 Marcus K Rogers A Social Learning Theory and Moral Disengagement Analysis of Criminal Computer
Behavior An Explanatory Study Department of Psychology University of Manitoba Winnipeg
Manitoba August 2001
11 Debra Littlejohn Shinder Ed Tittel Scene of the Cybercrime Computer Forensics Handbook Ed
Syngress Publishing Inc Rockland Massachusetts 2002
12 Norbert Sillamy Larousse Dicționar de psihologie Ediție tradusă de dr Leonard Gavriliu Ed
Universul Enciclopedic București 1998
13 Iancu Tănăsescu Bujor Florescu Victima și agresorul Ed INS București 1994
14 Matthew Williams Virtually Criminal Crime deviance and regulation online Taylor amp Francis Group
Routledge New York 2006
15 Steve Woolgar Virtual Society ndash Technology Cyberbole Reality Ed Oxford University Press Oxford
2002
78
VIITORUL CRIMINOLOGIEI DIN ROMAcircNIA
Conf univ dr Florian Gheorghe
Universitatea Hyperion - Bucureşti
1Nivelul la care a ajuns criminalitatea icircn Romacircnia precum i fenomenele conexe care o icircntreţin i
amplifică (inegalităţile sociale educaţia parentală inadacvată corupţia elitelor crima organizată consumul de
droguri şomajuldiscriminările promovarea violenţei prin mass-media) par a fi suficiente pentru a readuce
criminologia pe locul său firesc icircntre disciplinele care abordează teoretic i aplicativordinea i controlul social
cauzele criminalităţii şi modalităţile eficiente de prevenire adevărate fundamente ale păcii sociale
2 Proclamacircnd că trăim icircntr-o lume periculoasă icircn care marea criminalitate are un loc distinct personalităţi i mari
instituţii internationale cercetători i universitari reuniţi icircn conferinţe profesionale i tiinţifice insistă asupra
necesităţii studierii atente a surselor i evoluţiilor fenomenelor sociale negative pentru a fi depistate icircn timp util
a li se da semnificaţii i răspunsuri potrivite Amintesc icircn acest sens rezonanţa europeană a Raportului
Comitetului Peyrefitte ldquoRăspuns violenţeirdquo (Paris 1977) precum i scrisoarea trimisă secretarului general al
ONU de către preedintele Grupului de icircnalte personalităţi privindameninţările sfidările i schimbarea intitulată O
lume mai sigură o problemă a tuturor (raport ONU 1 decembrie 2004) Dar afirma un expert francez icircn
domeniul criminalităţii ldquoDiagnosticul nu este suficient Icircn faţa acestor pericole confuzia spaţiilor normative
(naţionale europene i mondiale) contribuie la incertitudinea răspunsurilor fapt care favorizează icircn acelai timp
derivele i rezistenţele problemele dar i soluţiile lorrdquo (Delmas-Marty 2010 p9) Icircn marile forumuri consacrate
analizei criminalităţii se consideră că explicaţiile globalizante nu favorizează reflecţia de calitate asupra
dimensiunilor fenomenului infracţional i nici nu aduc soluţii cu adevărat eficiente dar icircn schimb adacircncesc
ruptura dintre retorica factorilor de decizie i faptele vieţii reale icircn materia apărării siguranţei oamenilor i a
bunurilor lor ldquoStarea de permanentă campanie electorală icircn care funcţionează viaţa politică dă ocazia unei
supraevaluări a acestor teme (Mucchielli 2002) dar i la o amacircnare cronică a studierii lor tiinţifice i a soluţionării
lor urgente
Icircn cele mai multe cazuri guvernele propun soluţii de stopare a criminalităţii accentuacircnd icircnsă implicarea
personală a cetăţenilor creterea respunsabilităţii pentru propria securitate asigurarea contra furturilor achiziţia
de echipamente de protecţie cooperarea cu vecinii supravegherea cartierelor atenţionarea victimelor potenţiale
teama de excluziune (cazierul judiciar poate deveni un obstacol pentru ocuparea unui loc de muncă) achiziţia de
locuinţe icircn zone protejate (Rose 2000) Ca urmare probleme precum ordinea socială condiţiile respectării
legilor supravegherea dinamicii riscurilor criminogene icircn timp şi spaţiu diagnoza stării criminalităţii icircn anumite
comunităţi solidarizarea publicului la acţiunile de prevenire prognoze privind evoluţia i dimensiunile viitoare
ale criminalităţii propunerea de modalităţi de abordare eficace a cauzelor sale i de prevenire a diverselor tipuri
de infracţiuni analiza carierelor infracţionale cauzele violenţei individuale i a celei colective percepţia
bunăstării individuale i colective evaluarea calităţii parteneriatelor icircn domeniul analizei prevenirii şi controlului
criminalităţiitrebuie analizate icircntr-un cadru larg de către experţi icircn domeniu Nu pot fi amacircnate la infinit
dezbateri comune ale instituţiilor de control social cu mediul universitar i cu organizaţiile societăţii civile privind
criminalitatea atitudinile publicului faţă de acest fenomen tipurile de sancţiuni potrivite momentului social
traversat
79
3 Costurile implicate de criminalitate icircn Romacircnia sunt enorme pierderi de vieţi omeneşti icircngrijiri costisitoare
acordate victimelor corupţie furturi fraude economice fiscale şi vamale comerţul clandestin şi profiturile lumii
interlope cheltuielile firmelor pentru protecţie cheltuielile cu funcţionarea poliţiei jandarmeriei parchetelor
tribunalelor şi penitenciarelor La acestea se mai adaugă aspecte greu de cuantificat dar producătoare de pierderi
şi mari suferinţe vieţile distruse ale rudelor victimelor reacţiile de răzbunare neicircncrederea ce survine icircn relaţiile
sociale frica de o nouă agresiune pierderile turistice şi culturale imaginea defavorabilă a ţării icircn ochii străinilor
(Robert Godefroy 1978 p76-114)
Tocmai din cauza costurilor exorbitante sunt necesare investigaţii criminologice privind factorii care determină
fiecare tip de infracţiuni ei pot avea o influenţă la nivelul unei comunităţi sau pot acţiona doar la nivelul
individului unii pot acţiona situaţional (ocazional) icircn timp ce alţii pot pregăti un climat social favorabil
delincvenţei pentru o perioadă lungă de timp Astfel decăderea habitatului dezinteresul tinerilor pentru
icircnvăţătură şi educaţie icircnmulţirea modelelor şi a bandelor infracţionale cultivarea icircn racircndul tinerilor a plăcerilor
riscante i costisitoare facilitatea procurării drogurilor uşurinţa plasării profiturilor obţinute din infracţiuni
evitarea arestării i a pedepselor penale sau lejeritatea criteriilor de liberare condiţionată din icircnchisori
discreditarea elitei conducătoare indiferenţa cetăţenilor faţă de creşterea fenomenului infracţional pot constitui
factori care afectează durabil o comunitate icircntreţin o stare de patologie morală care va facilita o infracţionalitate
ridicată Icircn ce priveşte cauzele care ţin de individ şi de ambianţa icircn care trăieşte ele pot fi nenumărate umilinţe
nemeritate disperarea gelozia ura şantajul nevoia de răzbunare invidia dependenţele plăcerea de a trăi icircn lux
şi multe altele i icircntr-un caz i icircn altul a cunoate ponderea cauzelor i a motivelor infracţionale este deosebit de
utilă practicienilor dar se poate realiza doar cu o metodologie bine aleasă
4 Viitorul criminologiei icircn Romacircnia implică o serie de deciziicare privesc icircnvăţămacircntul universitar instituţiile
politice i cele de control social
41 Profesionalizarea criminologiei Toate cele arătate pacircnă acum sunt condiţionate de o bună statuare a
criminologiei icircn universităţile romacircneti la nivel de licenţă master i doctoratAcest lucru implică profesori
competenţi cercetare universitară practică icircn domeniu bibliotecă de specialitate reuniuni tiinţifice cooperare
internaţionalăFormarea icircn domeniul criminologiei include studiul multor discipline (criminologie istoria
gacircndirii criminologice sociologia devianţei psihologie judiciară victimologie prevenirea criminalităţii drept
penal drept execuţional penal politici sociale politici penale statistică metodologia cercetării calitative i
altele) Noile generaţii de absolvenţi de drept sociologie psihologie psihiatrie asistenţă socială trebuie să
aprofundeze teoriile moderne privind abordarea criminalităţii exigenţele activităţii de cercetare munca icircn
echipă Marele avantaj al existenţei criminologiei icircn lumea universitară este autonomia universitară
independenţa de influenţele politice promovarea cunotinţelor fundamentale i a gacircndirii critice icircn domeniu
Absolvenţii programelor de masterat icircn domeniul criminologiei sunt necesari icircn ministerele cu atribuţii
icircn controlul criminalităţii icircn primării icircn secţiile de poliţie icircn penitenciare icircn inspectoratele colare icircn
organizaţii non-guvernamentale
Studierea criminologiei icircn icircnvătămacircntul universitar studiile i cercetările realizate de un Institut Naţional de
Criminologie vor putea detecta precoce pericolele i ameninţările reale pentru a evalua noile ameninţări
infracţionale stabilind de la o etapă la alta liniile intelectuale i politice care să ghideze priorităţile instituţiilor
de control social (Mucchielli 2010p 206) Icircn acest mod intervenţiile concrete vor fi orientate de studii i
cercetări de teren avacircnd o metodologie corect aleasă Profesionitii din domeniul controlului criminalităţii -
magistraţi poliţişti jandarmi personal penitenciar consilieri de probaţiune- vor găsi icircn abordările criminologice
i icircn concluziile studiilor i cercetărilor icircntreprinse cunotinţele comune care vor condiţiona calitatea colaborării
lor
42Reicircnfiinţarea Institutului Naţional de CriminologieAbordarea tiinţifică a complexităţii fenomenului
infracţional contemporan impune existenţa unui Institut Naţional de Criminologie pe lacircngă sutele de miliarde de
lei aduse pagube cetăţenilor şi economiei naţionale prin extinderea fenomenului infracţional costurile
funcţionării institutului sunt insignifianteSuccesul activităţii acestui institut va fi determinat icircnsă de climatul
politic şi guvernamental favorabil cunoaşterii ştiinţifice a problemelor sociale de armonizarea colectării datelor
pentru a configura dimensiunile şi tendinţele criminalităţii actuale i viitoare de orientarea practică a programelor
de prevenire de colaborarea cu instituţiile statului care au atribuţii icircn domeniul prevenirii şi controlului
criminalităţii precum şi cu alte institute de criminologie Cercetarea tiinţifică finalitate fundamentală a
Institutului va avea icircn vedere teme de interes actual pentru practicieni evaluarea riscului de recidivă studiul
carierelor infracţionale la delincvenţii romacircni eficacitatea programelor penitenciare individualizarea metodelor
de tratament a deţinuţilor caracteristicile criminalităţii icircn timpul calamităţilor percepţie socială a victimelor
consecinţele activităţii de probaţiune asupra recidivei studii comparative cu alte ţări etc
Prin icircnfiinţarea Institutului Naţional de Criminologie va lua sfacircritabsenţa sau prezenţa simbolică a
reprezentanţilor romacircni la congrese i conferinţe internaţionale a decalajului faţă de nivelul la care au ajuns
80
studiile i cercetările criminologice pe plan mondial s-ar ameliora formarea criminologilordin instituţiile
romacircneti s-ar revigora cooperarea internaţională icircn domeniu aliniindu-neteoretic i instituţional la micarea de
idei din lumea modernăPrezentăm icircn anexă o organigramă posibilă a Institutului Naţional de Criminologie
Pentru specialiti pentru practicieni i pentru publicul larg Institutul va publica periodic ldquoRevista de
Criminologie Criminalistică i Penologierdquo icircn care vor fi prezentate studii i cercetări realizate icircn ţară i străinătate
programe de prevenire a criminalităţii dezbateri pe teme de interes actual icircn domeniul controlului criminalităţii
exigenţele metodologice corespunzătoare studiilor tiinţifice De asemenea un Tratat de criminologie elaborat de
experţi romacircni va contribui mult la afirmarea criminologiei romacircneti
43Colectarea analiza i interpretarea uniformă a datelor privind criminalitatea De mare utilitate pentru
cunoaterea stării reale a criminalităţii icircn Romacircnia va fi un ldquoObservator naţional al delincvenţeirdquo(icircn structura
Institului Naţional de Criminologie) unde vor fi centralizate trimestrial datele primite de la Poliţie Parchetul
General Administraţia Naţională a Penitenciarelor i de la alte instituţii care deţin informaţii icircn acest domeniu (de
exemplu spitalele de urgenţă Institutul Medico-Legal Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă primăriile) De
obicei analizele statistice realizate mai ales la nivelul poliţiei surprind doar diferenţele cantitative de la o
perioadă la alta fără a releva aspectele importante care ar putea fi transformate icircn acţiuni eficiente de prevenire
Avem icircn vedere categoriile de populaţie care furnizează procentul cel mai mare de delincvenţi vacircrsta şi sexul
acestora contextul lor de formare i motivaţia infracţională modul de apariţie şi de menţinere a bandelor
elementele de precaritate socială care icircntreţin condiţiile favorabile atragerii de noi tineri spre delincvenţă
Această exigenţă privind caracterul unitar al datelor referitoare lacriminalitate este determinată i de rolul crescut
al statisticilor icircn evaluarea politicilor publice i icircn dezbaterile pe orice temă de interes mai larg Datele statistice
au devenit un instrument de luptă icircn orice confruntare pe teme politice economice sau sociale abundă sondajele
de opinie i analizele comparative cu alte ţări se caută diferenţele cantitative (uneori greu de verificat) care să
convingă i să provoace adeziune la un punct de vedere sau un program de măsuri Mai ales icircn campaniile
electorale se utilizează indicatori cantitativi despre stări de lucruri sau intenţii viitoare care să aducă voturi Ca
urmare icircn domeniul criminalităţii este nevoie de un singur organism independent politic care să centralizeze
datele semnificative din domeniul criminalităţii i să le interpreteze tiinţific (Mucchielli 2010 p195-201)
44 Crearea unui Centru de evaluare a personalităţii deţinuţilor icircn structura Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor i care să funcţioneze la un penitenciar din Bucureti Acesta va contribui la cunoaterea profundă a
personalităţii deţinuţilor cu infracţiuni grave a celor cu o carieră infracţională a gradului de
periculozitatecriminologică psihiatrică i penitenciară a unor condamnaţi a dimensiunilor stilului de viaţă
infracţional icircn concepţia delincvenţilor romacircni a modului cum percep victimele i prejudiciileprovocate prin
faptele lor a cauzelor care-i determină pe unii delincvenţi să renunţe la viaţa infracţională
45 Institutul Naţional de Criminologie va desfăura o intensă activitate de formare i perfecţionare
profesională a specialitilor din instituţiile i organizaţiile care se ocupă de controlul i prevenirea criminalităţii
Acest lucru este motivat de necesitatea cunoaterii problematicii fundamentale a domeniului a evoluţiilor
teoretice actuale a programelor de prevenire care s-au dovedit fiabile a personalităţilor i paradigmelor care au
dominat istoria criminologiei de-a lungul timpului Un obiectiv major al acestei activităţi va fi crearea unei
abordări unitare icircntre specialitii care lucrează icircn instituţii diferite aspect care va condiţiona calitatea consensului
i a cooperării dintre ele precum i utilizarea acelorai standarde metodologiceSă nu uitămimportanţa practică i
tiinţifică a principiului lui Kuhn o singură paradigmă pe domeniu şi pe unitate de timp (Godfrey-Smith 2012
p130)
5Statul preocupat de securitatea cetăţenilor este bazat pe experţi pe o gacircndire icircn termeni de risc pe
reglementări preventive pe creşterea forţelor de poliţie pe o bună previziune a tendinţelor criminalităţii pe
clasificarea delincvenţilor după riscul pe care icircl reprezintă (Boutellier 2008 p 72) Nu trebuie să aşteptăm ca
singură pedeapsa penală să rezolve toate problemele privind criminalitatea ce nu face calitatea icircnaltă a vieţii
cetăţenilor buna educaţia a copiilor icircn familie un sistem de icircnvăţămacircnt public performant nu poate face nicio
pedeapsă Nu mai poate fi evitată mult timp o amplă dezbatere la nivelul experţilor dar şi cu publicul larg
privind costurile criminalităţii actuale din Romacircnia rolul instituţiilor reprezentative icircn acest domeniu experienţa
altor ţări privind remediile eficace pe termen lung
Recunoaterea rolului criminologiei i al instituţiilor care o reprezintăva avea o semnificaţie deosebită pentru cei
preocupaţi de construcţia statului de drept icircn acord cu exigenţele Uniunii Europene dar şi pentru faptul că pacea
socială şi prevenirea infracţiunilor este icircn primul racircndo problemă de guvernarecare nu poate fi realizată fără
instituţii icircnalt specializate i o formare adecvată a personalului acestora
81
Bibliografie
Hans Boutellier Lrsquoutopie de la securite Editions Larcier Bruxelles 2008
Mireille Delmas-Marty Liberteacutes et sucircreteacute dans un monde dangereux Editions du Seuil Paris 2010
Peter Godfrey-Smith Filosofia ştiinţei Editura Herald Bucureşti 2012
Laurent Mucchielli Vers une criminologie drsquoEtat en France Icircn Politix vol 23 nr 892010
Laurent Mucchielli CLARIS Agir pour clarifier le debat public sur lrsquoinsecurite articol publicat icircn ldquoLiberationrdquo
30 ianuarie 2002
Philippe Robert Thierry Godefroy Le cout du crime ou lrsquoeconomie poursuivant le crime Medicine et Hygiene
Geneva Suisse 1978
Nicolas Rose Government and Control icircn ldquoBritish Journal of Criminologyrdquo 402000 p 321-339
MEDIEREA ŞI PREVENIREA CRIMINALITĂŢII
Dr Ana Bălan
vicepreşedinte
Societatea Romacircnă de Criminologie şi Criminalistică
Icircn ultimul deceniu icircnchisoarea ca principală modalitate de sancţionare a celor care au comis infracţiuni
a icircnceput să piardă din bdquopopularitaterdquo icircn favoarea măsurilor neprivative de libertate executate icircn comunitate
sub supravegherea serviciilor de probaţiune Va reuşi medierea icircntre victimă şi infractor să devină principala
modalitate de icircnlăturare a răspunderii penale şi soluţionare a laturii civile icircn următorii 10 ani Argumente pro şi
contra din perspectiva unui doctor icircn criminologie mediator practicant
Cuvinte cheie mediere victimă infractor
In the last decade imprisonment as the main way of punishing those who have committed crimes began to lose
its popularity in favor of non-custodial measures carried out in the community under the supervision of the
probation services Is any chance that victim offender mediation to become the common way in solving penal
matters if appropiate over the next 10 years The pros and cons from the perspective of a doctor in
criminology practicing mediator
Key words mediation victim offender
Prevenirea criminalităţii ndash scop al criminologiei
Prevenirea şi controlul criminalităţii sunt obiective centrale ale criminologiei Modul icircn care societatea
prin instituţiile sale icircnţelege să gestioneze situaţiile complexe create ca urmare a comiterii infracţiunilor este o
provocare continuă icircn care punctele slabe pot deveni puncte tari iar ameninţările se pot transforma icircn
oportunităţi dacă există interesul şi inteligenţa necesară depăşirii şabloanelor şi rutinei
Teoriile criminologice subliniază şi practica statelor demonstrează că prevenirea criminalităţii este un
proces permanent care implică societatea icircn ansamblul ei şi care presupune măsuri care au caracter social
cultural economic politic administrativ şi juridic155
Prevenirea nu icircnseamnă numai preicircntacircmpinarea săvacircrşirii pentru prima dată a unei infracţiuni ci şi
icircmpiedicarea repetării faptei penale de către acelaşi autor Acest tip de prevenire icircn care subiecţii sunt calitativ
diferiţi se realizează prin măsuri de resocializare şi reintegrare socială post-penală a persoanelor care au comis
fapte infracţionale şi au fost condamnate pentru aceasta
155 G Nistoreanu Criminologie Ed Didactică şi Pedagogică RABucureşti 1995 p249
82
Modelele şi teoriile referitoare la prevenirea criminalităţii sunt numeroase şi diverse156
au fost
identificate principii care fac viabilă posibilitatea prevenirii dar şi limitele acesteia157
Icircn susţinerea utilităţii medierii icircntre părţile implicate icircn comiterea unei infracţiuni ca principală formă a
justiţiei restaurative posibilă icircn conformitate cu legislaţia naţională am luat icircn considerare atacirct respectarea
principiilor prevenirii158
(evitarea stigmatizării proporţionalitatea icircntre drepturile omului şi libertatea
potenţialelor victime infractori şi terţi cu stabilirea unei balanţe icircntre autonomia individuală şi controlul
comunităţii şi evitarea excluderii) cacirct şi realitatea care demonstrează că prevenirea nu poate produce de una
singură efecte deosebite dacă nu este prelungită prin represiune ca o ultimă soluţie icircn lupta icircmpotriva
criminalităţii
Medierea ndash mijloc de realizare a justiţiei restaurative la nivel internaţional
Ca modalitate instituţionalizată de soluţionare a disputelor medierea s-a cristalizat icircn Statele Unite ale
Americii icircncepacircnd din anul 1976 icircn urma unei prezentări solicitate de către şeful Departamentului de Justiţie
unui profesor de la Harvard159
avacircnd ca subiect modalităţi de răspuns pentru insatisfacţia cetăţenilor cu privire la
sistemul justiţiei clasice160
Puterea legislativă a Statelor Unite şi-a focalizat atenţia pe mediere iar facultăţile de drept şi afaceri au
icircnceput activităţi de cercetare icircn domeniu susţinute financiar de companii şi firme profesionale au fost derulate
campanii de conştientizare a ceea ce icircnseamnă medierea
Europa a făcut primii paşi icircn instituţionalizarea medierii la două decenii după Statele Unite161
icircnsă
preocupări pentru facilitarea accesului la justiţie şi reducerea icircncărcăturii instanţelor s-au manifestat la nivelul
Consiliului Europei icircncă din anii 1980 prin elaborarea unor recomandări icircn domeniu162
Icircn materie penală comunitatea europeană manifestă un interes constant şi continuu icircn promovarea
medierii ca opţiune flexibilă şi cuprinzătoare axată pe rezolvarea problemei şi pe implicarea părţilor icircn
completare sau ca alternativă a procedurii penale tradiţionale Icircn acest sens Consiliul Europei a elaborat o serie
icircntreagă de recomandări către statele membre163
iar Consiliul Uniunii Europene a adoptat Decizia - cadru
(2001220JAI) privind statutul victimelor icircn cadrul procedurilor penale164
156 Pentru detalii a se vedea modelul social dezvoltat de Philippe Robert sau Elena Larrouri denumit şi bdquoPublic Health
Modelrdquo icircn varianta examinată de J Graham modelul situaţional al lui P Robert denumit şi modelul tehnoprevenţei icircn
varianta Elenei Larrouri modelul mixt (P Robert) sau clasic (E Larrouri) icircn R M Stănoiu bdquoO nouă perspectivă icircn
prevenirea criminalităţiirdquo icircn Tranziţia şi criminalitatea p 199-208 R Gassin a distins următoarele tipuri de prevenire
prevenirea icircn general şi prevenirea delincvenţei juvenile prevenirea generală şi prevenirea specifică prevenirea activă şi
prevenirea pasivă prevenirea primară secundară şi terţiară prevenirea socială şi situaţională prevenirea defensivă şi
prevenirea emancipativă icircn R Gassin Criminologie 3rd Edition Dalton 1994 p 592-595 T Dianu Tehnoprevenţia şi
rolul său icircn protecţia antiinfracţională icircn Tranziţia şi criminalitatea op cit p 214-223 I Waller La delinquance et sa
prevention etude comparative Raport introductiv prezentat la Conferinţa Internaţională privind securitatea drogurile şi
prevenirea delincvenţei icircn mediul urban Paris decembrie 1991 icircn RICPT nr 31992 CR Shaw şi HD McKay citaţi
de RM Stănoiu icircn Criminologie op cit p 188 G Antoniu Conceptul de prevenire a infracţiunilor icircn Studii şi cercetări
juridice an 26 nr 11981 p 57-60 I Oancea Probleme de criminologie Ed All Educational SA 1994 p 118 157 R Gassin Criminologie ed a II-a Dalloz 1990 p 602 şi urm 158 Declaraţia de la Viena asupra criminalităţii şi justiţiei Icircntacirclnind provocările sec XXI Rezoluţia ECOSOC 200111
bdquoAcţiunea promovării unei preveniri comunitare eficiente a criminalităţirdquo 159R Pound Pound conference perspectives on justice in the future proceedings of the National Conference on the Causes
of Popular Dissatisfaction with the Administration of Justice West PubCo 1979 160 Consiliul de Mediere Strategie privind dezvoltarea medierii şi a profesiei de mediator pentru perioada 2014-2020
noiembrie 2014 httpwwwcmediereropage1149hotararea-47-23-11-2014-privind-depunerea-strategiei-consiliului-de-
mediere-2014-2020 161Apelul de la Amsterdam Conferinţa europeană pentru prevenirea conflictelor 1997 162Recomandarea nr (81) 7 cu privire la mijloacele de facilitare a accesului la justiţie Recomandarea nr (86) 12 privind
măsurile de prevenire şi reducere a icircncărcăturii instanţelor Recomandarea (87) 18 privind simplificarea justiţiei penale 163Recomandarea (85) 11 privind poziţia victimei icircn dreptul penal şi procedura penalăRecomandarea (87) 18 privind
simplificarea justiţiei penale Recomandarea (87) 20 privind reacţiile sociale faţă de delincvenţa juvenilă Recomandarea (87)
21 privind asistenţa victimelor şi prevenirea victimizării Recomandarea (88) 6 privind reacţiile sociale faţă de
comportamentul infracţional al tinerilor proveniţi din familiile emigranteRecomandarea (92)16 privind reglementările
europene asupra sancţiunilor şi măsurilor aplicate icircn comunitateRecomandarea (95) 12 privind administrarea justiţiei penale
Recomandarea (99) 19 privind medierea icircn materie penală Recomandarea (22)2000 privind icircmbunătăţirea implementării
regulilor europene pentru sancţiuni şi măsuri comunitare Pentru consultare acestea se pot găsi pe site-ul Consiliului Europei
wwwcoeint 164Adoptată de Consiliul de Miniştri ai Uniunii Europene la 15 martie 2001
83
Recomadarea (99)19 privind medierea icircn materie penală165
este un prim instrument pentru
implementarea medierii victimă-infractor icircntrucacirct icircncurajează statele membre să asigure posibilitatea medierii
ca serviciu confidenţial şi voluntar acceptat icircn toate etapele procesului penal
Dacă din punct de vedere teoretic justiţia restaurativă este un concept bine definit icircn practică este
puţin cunoscut atacirct de cei care ar avea posibilitatea să o recomande ndash poliţişti procurori judecători avocaţi sau
asistenţi sociali cacirct şi de potenţialii beneficiari ndash victime şi infractori
Chiar şi icircn statele unde medierea este o modalitate importantă de soluţionare a disputelor unii avocaţi şi
judecători au privit procesul cu scepticism timpul şi succesul icircnregistrat au schimbat percepţia negativă iar
cultura predominantă (icircn Australia Canada Statele Unite) este aceea de recunoaştere a medierii ca un concept
care funcţionează şi poate oferi certitudinea unui rezultat corect pentru părţi eficient icircn raport de timp şi
costuri
Că medierea victimă-infractor funcţionează acolo unde sistemul de justiţie colaborează cu mediatorii şi
organizaţiile care oferă astfel de servicii se implică este confirmat de cercetările icircn domeniu166
peste 20000 de
medieri icircn cauze penale icircntr-un an icircn Germania 13300 icircn Finlanda 7000 icircn Austria 6410 icircn Ungaria 6000
icircn Polonia şi 1000 icircn Croaţia
Deşi posibilitatea utilizării medierii icircn cauzele penale este reglementată diferit icircn statele europene167
elementul comun este asigurarea gratuită a acestui serviciu organizat sub autoritatea Ministerului Justiţiei sau a
serviciilor sociale acestea suportă costurile medierii iar cea mai mare parte a cazurilor ndash peste 85 este trimisă
către mediere de către poliţie şi parchet
Medierea icircn Romacircnia- necesară fezabilă dar şi dezirabilă
Adoptarea Legii privind medierea şi organizarea profesiei de mediator icircn anul 2006 a materializat
activitatea de voluntariat desfăşurată icircn special de organizaţii neguvernamentale icircn domeniul rezolvării
disputelor prin alte metode decacirct justiţia clasică Icircn acelaşi timp a creat premisele pentru ca ocupaţia de mediator
să poată fi practicată icircn mod real
Icircn forma iniţială Legea nr1922006 168
s-a bucurat de apecierile Comisiei Europene icircn ceea ce priveşte
asigurarea standardelor de calitate prin icircnfiinţarea organismului de reglementare - Consiliul de Mediere cu
atribuţii icircn organizarea şi dezvoltarea profesiei de mediator169
De asemenea a fost remarcată prevederea unor
dispoziţii care au caracter stimulativ pentru cei care recurg la medierere respectiv restituirea taxei de timbru icircn
toate cazurile icircn care conflictul a fost soluţionat prin mediere
Icircncepacircnd cu anul 2009 Legea medierii a intrat icircntr-un proces continuu (dar necontrolat şi necorelat) de
adaptare modificare completare170
uneori cu implicarea Consiliului de Mediere alteori la iniţiative personale
fără cunoaşterea specificului medierii sau consultarea mediatorilor
Decizia Curţii Constituţionale a Romacircniei nr 2662014 prin care au fost declarate ca neconstituţionale
prevederile art 2 alin (1) şi art 601 din Legea nr 1922006 privind medierea şi organizarea profesiei de
mediator a avut un impact negativ asupra pieţei medierii aflată icircncă icircn formare Pe de altă parte noile coduri171
165Adoptată de Comitetul Miniştrilor icircn 15 septembrie 1999 la a 679-a reuniune a delegaţiei miniştrilor o traducere a textului
este disponibilă pe www cristidaniletwordpresscomlucrari-on-line 166M Laxminarayan Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March2014 Zagreb Croatia 167K Lilloe-Olsen National Mediation Service E Lind Victim Offender Mediation in Sweden A Mirosavljevic Victim-
Offender mediation in Croatia the model its accessibility and initiation prezentări susţinute icircn cadrul proiectului
Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March2014 Zagreb Croatia 168Publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I la 22 mai 2006 169httpwwwmedierearostiri890-comunicat-cm-medierea-romaneasc-la-standarde-europene 170Legea nr 3702009 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 831 din 03122009 Ordonanţa nr 132010 publicată icircn
Monitorul Oficial Partea I nr 70 din 30012010 Legea nr 2022010 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 714 din
26102010 Legea nr 762012 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 365 din 30052012 Legea nr 1152012
publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 462 din 09072012 OUG nr 902012 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I
nr 878 din 21122012 OUG nr 42013 publicată icircn Monitorul Oficial Partea I nr 68 din 31012013 Legea nr 2142013
pentru aprobarea OUG 42013 privind modificarea Legii nr 762012 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 1342010 privind
Codul de procedura civilă precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe publicată icircn Monitotul
Oficial Partea I nr 388 din 28062013 Decizia Curţii Constituţionale a Romacircniei nr 2662014 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art 200 din Codul de procedura civilă precum şi celor ale art 2 alin (1) si (1^2) şi art
60^1 din Legea nr 1922006 privind mediereaşi organizarea profesiei de mediator publicată icircin Monitorul Oficial Partea I
nr 464 din 25 iunie 2014 171 Legea nr 2872009 privind Codul civil republicată cu modificările şi completările ulterioare Legea nr 712011 pentru
punerea icircn aplicare a Legii nr 2872009 privind Codul civil republicată cu modificările și completările ulterioare Legea nr
1342010 privind Codul de procedură civilă republicată cu modificările şi completările ulterioare Legea nr 762012 pentru
punerea icircn aplicare a Legii nr 1342010 privind Codul de procedură civilă cu modificările și completările ulterioare Legea
nr 2862009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare Legea nr 1872012 pentru punerea icircn aplicare a
84
conţin prevederi favorabile utilizării medierii atacirct icircn cazuri civile cacirct şi penale iar icircnţelegerea172
şi transpunerea
lor icircn practică de către magistraţi poate contribui icircn mod semnificativ la dezvoltarea practicii medierii
Icircn mod concret diferenţa dintre justiţia clasică şi cea restaurativă este următoarea prima consideră
infracţiunea ca fiind o icircncălcare a regulilor fundamentale ale societăţii icircn care responsabilitatea pentru
pedepsirea infractorului revine statului prin instituţiile sale icircn timp ce a doua identifică infracţiunea cu un rău
produs oamenilor şi relaţiilor dintre aceştia icircn care responsabilitatea revine celor direct implicaţi icircn cauză
victime infractori comunităţile locale173
Medierea dintre victimă şi infractor (alături de care pot sta familiile prietenii reprezentanţi ai
comunităţii) este o abordare flexibilă orientată spre nevoile părţilor concentrată pe răul suferit de victimă şi
repararea acestuia de către infractor icircn acelaşi timp oferă posibilitatea pentru exprimarea emoţiilor punerea
unor icircntrebări şi obţinerea de răspunsuri cu privire la infracţiune Implicarea directă a părţilor icircn procesul de
mediere icircn prezenţa unui mediator oferă posibilitatea de rezolvare a disputei icircn sensul dorit de părţi prin bună
icircnţelegere şi icircn beneficiul amacircndurora Atingerea acestui scop implică un rol constructiv şi activ din partea lor
uneori chiar inovator
Este necesară utilizarea medierii icircn Romacircnia
Ce arată statisticile
Poliţia raportează pentru anul 2014 un număr de 401094 infracţiuni cercetatedeclinate parchetului
privind 209022 persoane174
Volumul total de activitate al parchetelor a icircnregistrat icircn anul 2014 3168541 de lucrări din care
1880309 dosare penale175
Din totalul de 2515534 lucrări de soluționat icircnregistrate la parchetele de pe lacircngă judecătorii (unde
ajung cele mai multe dintre cauzele care pot face obiectul medierii) au fost soluționate un număr de 1351956
reprezentacircnd aproximativ 53 Din cele 1744937 dosare penale de soluționat icircn anul 2013 au fost finalizate
613291 cauze reprezentacircnd 35176
Icircnărcătura la nivelul parchetelor de pe lacircngă judecătorii a fost icircn medie națională de 1552 de dosare
penale pe procuror
Icircn procente operativitatea icircnregistrată la nivelul tuturor parchetelor icircn anul 2014 a fost de 60 pentru
lucrări respectiv de 36 pentru dosare
Icircn ceea ce privește operativitatea icircn funcție de durata soluționării unei cauze numărul de cauze finalizate
icircn termene cuprinse icircntre 6 luni și 1 an de la sesizare a crescut cu 7 față de anul precedent (122696 de cauze
icircn anul 2014 față de 114269 icircn anul 2013) Alte 162071 de cauze au fost soluționate la peste 1 an de la
sesizare icircn creștere cu 49 față de aceeași perioadă de referință a anului trecut177
Anual pe rolul instanţelor de judecată se află peste 3 milioane de dosare icircn care sunt implicate peste 5
milioane de persoane icircncărcătura medie pe judecător este de circa 1000 dosare anual procentul de soluţionare
este icircn medie icircn jur de 70 iar gradul de operativitate icircn medie aproximativ 68178
Procentul celor nemulţumiţi şi care atacă hotăracircrile pronunţate de instanţele de judecată este de circa
48179
iar din racircndul celor care nu recurg la o cale de atac sunt alte nemulţumiri cu privire la cuantumul
despăgubirilor acordate durata pedepsei aplicate sau pentru că acestea au venit prea tacircrziu
Legii nr 2862009 privind Codul penal cu modificările și completările ulterioare Legea nr 1352010 privind Codul de
procedură penală cu modificările şi completările ulterioare 172 Un prim pas icircl reprezintă Decizia nr9 din 17 aprilie 2015 emisă de Icircnalta Curţi de Casaţie şi Justiţie Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept icircn materie penală Conform acesteiardquo 1 icircn aplicarea dispoziţiilor art 67 din Legea nr
1922006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator icircncheierea unui acord de mediere constituie o cauză sui-
generis care icircnlătură răspunderea penală distinctă de icircmpăcare
2 icircncheierea unui acord de mediere icircn condiţiile Legii nr 1922006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator
poate interveni icircn tot cursul procesului penal pacircnă la rămacircnerea definitivă a hotăracircrii penalerdquo 173 Zehr H and Mika H Fundamental concepts of restorative justice in Contemporary Justice Review 1 47-55 1998 174 httpspolitiaromanaroroutilestatistici-evaluaristatistici accesat la 28 august 2015 175 Consiliul Superior al Magistraturii Raport privind starea justiţiei 2014 p 53
httpwwwcsm1909rocsmindexphpcmd=24 accesat la 27 august 2015 176 Consiliul Superior al Magistraturii Raport privind starea justiţiei 2014 p 58
httpwwwcsm1909rocsmindexphpcmd=24 accesat la 27 august 2015 177 Consiliul Superior al Magistraturii Raport privind starea justiţiei 2014 p 62
httpwwwcsm1909rocsmindexphpcmd=24 accesat la 27 august 2015 178 Consiliul Superior al Magistraturii Rapoarte privind starea justiţiei 2010-2014
httpwwwcsm1909rocsmindexphpcmd=24 179 httpwwwziuanewsrodezvaluiri-investigatiisolutia-pentru-degrevarea-instantelor-civile-132168
85
Costurile provenite din bani publici pentru realizarea volumului impresionant de activitate legat de
soluţionarea cauzelor penale sunt greu de estimat Cert este că icircn procesele penale statul avanseaza sumele
necesare iar recuperarea acestora de la cei găsiţi vinovaţi este conform unor cifre neoficiale sub 10
Este fezabilărealizabilăposibilă utilizarea medierii icircn Romacircnia
Dreptul de a apela la un mediator este prevăzut icircn legislaţia penală180
Părţile pot soluţiona prin mediere atacirct latura penală a infracţiunilor pentru care retragerea placircngerii
prealabile sau icircmpăcarea părţilor icircnlătură răspunderea penală (peste 30 de infracţiuni prevăzute icircn Codul penal şi
legi speciale) cacirct şi latura civilă a oicărei infracţiuni indiferent de gravitatea acesteia181
Dacă a fost icircncheiat un acord de mediere icircn condiţiile legii acţiunea penală nu poate fi pusă icircn mişcare
sau dacă a fost pusă icircn mişcare nu mai poate fi exercitată182
Renunţarea la urmărirea penală icircn condiţiile prevăzute de lege183
este o altă o instituţie unde medierea
poate să joace un rol important oferind părţilor cadrul necesar pentru icircnlăturarea consecinţelor faptei penale
repararea pagubei produse ori convenirea cu partea civilă a unei modalităţi de reparare a acesteia sau pentru a
cere scuze persoanei vătămate De asemenea acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi icircnsoţit de un acord
privind latura civilă a infracţiunii realizat icircn cadrul procedurii de mediere184
Avacircnd icircn vedere că acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracţiune şi eforturile
depuse de infractor pentru icircnlăturarea sau diminuarea consecinţelor acesteia sunt luate icircn considerare de către
instanţele de judecată drept circumstanţe atenuante185
şi icircn anumite situaţii condiţii pentru aplicarea unei
sancţiuni mai blacircnde186
apelarea la mediere constituie modalitatea potrivită pentru realizarea unui acord agreat
de părţile implicate icircn cauză cu beneficii evidente pentru ele pentru instanţe şi pentru comunitate
Există un număr suficient de mediatori (6787 icircn august 2015) 187
organizaţi la nivel teritorial care au
investit icircn dezvoltarea profesiei şi care au nevoie de sprijinul instituţiilor din sistemul penal pentru ca
informaţiile privind această modalitate de soluţionare a conflictelor alternativă sau complementară la justiţia
clasică să ajungă la cei care au nevoie de ea
Este dezirabilă utilizarea medierii icircn Romacircnia
Deşi conform legii medierea este o activitate de interes public iar bdquoorganele judiciare şi arbitrale
precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale informează părţile asupra posibilităţii şi a avantajelor
folosirii procedurii medierii şi le icircndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre elerdquo
(art6 din Legea nr1922006) un procent redus de procurori şi judecători sunt informaţi cu privire la legislaţia
privind medierea şi ca urmare puţini sunt cei care recomandă recurgerea la această procedură188
Situaţia este
aceeaşi icircn racircndul poliţiştilor şi al autorităţilor publice locale iar o parte dintre avocaţi manifestă icircncă multă
reticenţă icircn sfătuirea clienţilor să recurgă la mediere icircn cazurile pretabile
Numărul de medieri icircn cazurile penale este extrem de redus chiar dacă noua legislaţie penală este aşa
cum am arătat una din cele mai stimulative din Europa cu efecte benefice atacirct pentru victimă făptuitor cacirct şi
pentru sistemul justiţiei penale care poate acţiona eficient icircn termen de timp şi costuri
Icircn cursul anului 2013 la nivelul instanţelor judecătoreşti au fost soluţionate ca urmare a recurgerii la
procedura medierii un număr de 1749 de cauze icircn materie civilă (icircn sens larg) și 13 cauză icircn materie penală iar
la nivelul parchetelor o singură cauză Numărul cauzelor soluţionate prin procedura menţionată este superior
180 Codul de procedură penală art 81-87 bdquoIcircn cursul procesului penal persoana vătămată inculpatul partea civilă şi partea
responsabilă civilmente au dreptul de a apela la un mediator icircn cazurile permise de legerdquo 181 Codul de procedură penală art 23 bdquoIcircn cursul procesului penal cu privire la pretenţiile civile inculpatul partea civilă şi
partea responsabilă civilmente pot icircncheia o tranzacţie sau un acord de mediere potrivit legii
Inculpatul cu acordul părţii responsabile civilmente poate recunoaşte icircn tot sau icircn parte pretenţiile părţii civile
Icircn cazul recunoaşterii pretenţiilor civile instanţa obligă la despăgubiri icircn măsura recunoaşterii Cu privire la pretenţiile
civile nerecunoscute pot fi administrate probe 182 Codul de procedură penală art16 litg 183 Codul de procedură penală art318 184 Codul de procedură penală art478-483 185 Codul penal art75 186 Codul penal art80 Renunţarea la aplicarea pedepsei art 83 Amacircnarea aplicării pedepsei art 90 Suspendarea executării
pedepsei 187 Consiliul de Mediere Tabloul mediatorilor autorizaţi httpwwwcmediereromediatoripage=136 accesat la 31 august
2015 188 PăroşanuA BalicaE BălanA Medierea icircn domeniul penal icircn Romacircnia Evaluare şi perspective Editura CHBeck
2013
86
celui din anul precedent (1729 de medieri la instanţele judecătoreşti şi 3 medieri la nivelul parchetelor icircn anul
2012) dar nereprezentativ icircn raport cu gradul de icircncărcare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor
Icircn racircndul specialiştilor preocupaţi de instituţia medierii pe plan internaţional se manifestă tot mai
pregnant opinia că avantajele acestei forme de rezolvare a conflictelor poate marca un progres semnificativ faţă
de sistemul penal actual datorită avantajelor pe care le aduce pentru toate părţile implicate victimă infractor
comunitate societate cu efecte directe asupra reducerii riscului de recidivă189
Un element important pentru transpunerea icircn practică a medierii icircn cauze penale este informarea părţilor
despre posibilitatea de a alege să participe la o astfel de procedură la fel de importante sunt nivelulul de
influenţă şi autoritate al celui care recomandă medierea informațiile furnizate frecvenţa şi modul cum se face
Conştientizarea beneficiarilor şi atitudinea instituţiilor din sistemul penal alături de comunicarea şi
colaborarea dintre aceştia şi mediatori sunt factori ndash cheie care pot contribui la dezvoltarea justiţiei restaurative şi
prevenirea criminalităţii icircn cazurile pretabile
BIBLIOGRAFIE
Lucrări de specialitate rapoarte studii articole
- R Gassin Criminologie ed a II-a Dalloz 1990
- Leathes M 2020 Vision Where in the world will mediation be in 10 years
httpsimimediationorg2020-vision-article
- Laxminarayan M Accessibility and Initiation of Restorative Justice prezentare susţinută icircn cadrul
proiectului Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March 2014 Zagreb
Croatia
- Lilloe-Olsen K National Mediation Service prezentare susţinută icircn cadrul proiectului
Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March 2014 Zagreb Croatia
- E Lind Victim Offender Mediation in Sweden prezentare susţinută icircn cadrul proiectului
Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21 March 2014 Zagreb Croatia
- G Nistoreanu Criminologie Ed Didactică şi Pedagogică RABucureşti 1995
- Mirosavljevic A Victim-Offender mediation in Croatia the model its accessibility and initiation
prezentare susţinută icircn cadrul proiectului Accessibility and Initiation of Restorative Justice 20-21
March 2014 Zagreb Croatia
- R Pound Pound conference perspectives on justice in the future proceedings of the National Conference on the Causes of Popular Dissatisfaction with the Administration of Justice West PubCo 1979
- PăroşanuA BalicaE BălanA Medierea icircn domeniul penal icircn Romacircnia Evaluare şi perspective Editura CHBeck 2013
- MS Umbreit The Handbook of Victim Offender Mediation Jossey-Bass INC 2001 - Zehr H and Mika H Fundamental concepts of restorative justice in Contemporary Justice
Review 1 1998
- Consiliul de Mediere Strategie privind dezvoltarea medierii şi a profesiei de mediator pentru
perioada 2014-2020 noiembrie 2014 httpwwwcmediereropage1149hotararea-47-23-11-
2014-privind-depunerea-strategiei-consiliului-de-mediere-2014-2020
Legislaţie
- Directiva nr200852CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind unele aspect ale
medierii icircn materie civlă şi comercială
- Legea nr 2872009 privind Codul civil republicată cu modificările şi completările ulterioare
- Legea nr 712011 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 2872009 privind Codul civil republicată
cu modificările și completările ulterioare
- Legea nr 1342010 privind Codul de procedură civilă republicată cu modificările şi completările
ulterioare
- Legea nr 762012 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 1342010 privind Codul de procedură
civilă cu modificările și completările ulterioare
- Legea nr 2862009 privind Codul penal cu modificările şi completările ulterioare
- Legea nr 1872012 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 2862009 privind Codul penal cu
modificările și completările ulterioare
- Legea nr 1352010 privind Codul de procedură penală cu modificările şi completările ulterioare
189 Pentru detalii a se vedea MS Umbreit The Handbook of Victim Offender Mediation Jossey-Bass INC 2001
87
- Legea nr 2552013 pentru punerea icircn aplicare a Legii nr 1352010 privind Codul de procedură
penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual
penale
- Legea nr 192 din 16 mai 2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator cu
modificările şi completările ulterioare
- Decizia Curţii Constituţionale a Romacircniei nr 2662014 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a prevederilor art 200 din Codul de procedura civilă precum şi celor ale art 2
alin (1) si (1^2) şi art 60^1 din Legea nr 1922006 privind mediereaşi organizarea profesiei de
mediator
- Recomandarea (85) 11 privind poziţia victimei icircn dreptul penal şi procedura penală
- Recomandarea (87) 18 privind simplificarea justiţiei penale
- Recomandarea (87) 20 privind reacţiile sociale faţă de delincvenţa juvenilă
- Recomandarea (87) 21 privind asistenţa victimelor şi prevenirea victimizării
- Recomandarea (88) 6 privind reacţiile sociale faţă de comportamentul infracţional al tinerilor
proveniţi din familiile emigrante
- Recomandarea (95) 12 privind administrarea justiţiei penale
- Recomandarea (99) 19 privind medierea icircn materie penală
- Recomandarea (22)2000 privind icircmbunătăţirea implementării regulilor europene pentru sancţiuni şi
măsuri comunitare
- Recomandarea nr (81) 7 cu privire la mijloacele de facilitare a accesului la justiţie Recomandarea
nr (86) 12 privind măsurile de prevenire şi reducere a icircncărcăturii instanţelor
- Recomandarea (87) 18 privind simplificarea justiţiei penale
- Recomandarea (98) 1 privind medierea familială
- Recomandarea (2001)9 privind căile alternative de soluţionare a litigiilor dintre autorităţile
administrative şi persoanele private
- Recomandarea (2002)10 cu privire la medierea icircn materie civilă
Surse web
- European Forum for Restorative Justice wwweuroforumrjorg
- Consiliul de Mediere wwwcmedierero
- Consiliul Superior al Magistraturii wwwcsm1909ro
- Poliţia Romacircnă wwwpolitiaromanaro
- wwwziuanewsro
88
INFLUENȚA VIOLENȚEI DIN JOCURILE VIDEO ASUPRA
COMPORTAMENTULUI DEVIANT
Autor Andronache (Vidis Dumitriu) Mirela
Facultatea de Drept Universitatea Titu Maiorescu București
Abstract
Comportamentul deviant se poate răsfracircnge fie printr-un comportament excentric fie printr-un
comportament disfuncțional Acestea se referă la acele persoane care fac gesturi ieșite din comun adică adoptă
un comportament dezordonat neglijent pe alocuri aberant pacircnă la delicvent
Eșecurile icircn anumite domenii ale vieții lasă adolescenților sentimentul lipsei de valoare scăderea
stimei de sine confuzie de identitate astfel iscacircndu-le conflicte interioare destul de puternice care pot duce la
dezechilibre emoționale și icircn cele din urmă la un comportament deviant
Ce s-ar icircntacircmpla dacă aceste eșecuri ale vieții au loc icircntr-un spațiu virtual De exemplu icircntr-un joc
video un individ nu reușește să atingă perfomanțe nu reușește să icircși icircnvingă adversarul ceea ce icircl
demoralizează și icircl face să devină incontrolabil și frustrat S-au constatat prin studii că natura interactivă a
jocurilor video duce la o relaţie mai puternică cu comportamentul violent Astfel jocurile video violente care
glorifică personaje antisociale sporesc riscul de delincvenţă şi de alte comportamente nocive precum fumatul şi
consumul abuziv de alcool icircn racircndul adolescenţilor
Icircn aceste condiții ce s-ar icircntacircmpla dacă un individ ajunge să fie dependent de jocurile video icircn așa fel
icircncacirct după ce părăsește spațiul virtual nu se poate rupe de această lume fictivă iar icircn spațiul real ar trata cu
aceiași atitutinde indivizii
Aceste jocuri video destinate de fapt adulţilor promovează ideea potrivit căreia tinerii din jocurile
video reuşesc icircntotdeauna prin propriile puteri iar acest fapt poate să influenţeze personalitatea utilizatorilor
tineri din lumea reală Au existat cazuri icircn care persoane care au avut eșec icircn lumea virtuală nu s-au putut
detașa și au provocat dezastre icircn viața reală sacircvărșind acte de mare violență
Cuvinte cheie devianță delincvența jocuri video violență spațiu virtual realitate
1 Definirea comportamentului deviant Elemente de identitate a devianței
89
Pentru a putea defini comportamentul deviant este nevoie mai icircntacirci să icircnțelegem ce icircnseamnă noțiunea
de devianță icircn general Privită icircn sens larg devianța este utilizată atacirct icircn psihologia socială sociologie cacirct și icircn
domeniul juridic și criminologie Astfel prin devianță se icircnțelege bdquoicircndepartarea sau abaterea indivizilor față de
normele și valorile socialerdquo190
Comportamentul deviant se poate răsfracircnge fie printr-un comportament excentric fie printr-un
comportament disfuncțional Acestea se referă la acele persoane care fac gesturi ieșite din comun adică adoptă
un comportament dezordonat neglijent pe alocuri aberant pacircnă la delicvent
Icircn opinia unui autor devianța se clasifică bdquoatacirct icircn devianță pozitivă cacirct și negativă Cea pozitivă
intervine atunci cacircnd individul renunță la stereotipurile conformității și adopă norme și valori superioare icircn stil
creativ iar cea negativă se remarcă prin icircncălcarea și refuzarea indicațiilor normelor mediirdquo191
Edwin Lambert
(1951)192
bdquoface o altă distincție cu privire la delicvență clasificacircnd-o icircn devianță primară și devianță secundară
Icircn cazul primei categorii se spune că aproape orice persoană evită din cacircnd icircn cacircnd regulile dar are un caracter
temporar și persoana icircn cauză rămacircne acceptată din punct de vedere social Icircn cazul celei de-a doua categorii
persoanele adoptă un stil deviant și cu care se conformează avacircnd ca rezultat neacceptarea lor icircn societaterdquo
Cu alte cuvinte bdquocomportamentul deviant include infracțiunea și delictele (omorul furtul violul
delicvența juvenilă) sinuciderea consumul de droguri prostituția homosexualitatea lesbianismul pornografia
devianțele religioase extremismul politic Tot ca un comportament deviant au fost incluse bolile mentale și
handicapurile fizicerdquo193
Printre elementele de identitate ale devianței după părarea lui Pitulescu194
remarcăm
bdquoa)- devianţa morală ndashacționează ca o icircncălcare a normelor morale ale unui grup față de normele
obișnuite ale societății Aceasta poate interveni și cadrul profesiei atunci cacircnd cei implicați săvacircrșesc fapte
imorale
b)- devianţa funcţională ndashse manifestă atunci cacircnd există abateri disciplinare de la regulemente cacircnd o
persoană este incompetentă din punct de vedere profesional sau este incapabilă de a ocupa o funcție icircn cadrul
unei organizații și a cărei rezultat provoacă o disfuncţionalitate icircn desfăşurarea activităţii respective
c)- devianţa penală se răsfracircnge la faptele prevăzute de legea penală Aceste fapte sunt deviante
indiferent de vacircrstă sau starea mentală a celor icircn cauză De aici rezultă două categorii de delicvență penală poate
exista criminalitate icircn racircndul adulților aceste persoane se icircncadrează la vacircrste mai mari decacirct ale minorităţii
civile şi care au icircnfăptuit fapte care icircntrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni fiind catalogați drept
bdquoinfractorirdquo și mai poate fi delincvenţa juvenilă icircn care minorii cu vacircrste cuprinse icircntre 14 şi 18 ani și care au
săvacircrşit cu bună știință o faptă care icircntruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni fiind denumiți
bdquodelincvenţii minorirdquo195
Icircn concluzie devianță are drept consecințe destabilizarea ritmului de viață a unei persoane icircn cadrul
societății
Pornind de la aceste considerente aș dori să prezint icircn continuare un curent relativ nou de
comportament deviant născut din violența jocurilor video
2 Violența jocurilor video
De cele mai multe ori jocurile video violente provoacă o desensibilizare a persoanei icircn faţa violenţei
iar această desensibilizare favorizează creşterea agresivităţii icircn anumite situaţii Jocurile video sunt asociate
totodată cu deficienţele copiilor icircn privinţa cititului
După lungi cercetări din partea unor cercetători americani196
icircn 2011 s-a ajuns la concluzia că aceste
desensibilizări icircn viața reală icircn ceea ce privește violența duc la creșteri masive ale agresivității
Cercetările au vizat reacţiile a 70 de participanţi adulţi care au jucat timp de 25 de minute jocuri video
violente sau jocuri lipsite de violenţă Imediat după aceea aceştia s-au uitat la fotografii care aveau fie un
conţinut obişnuit spre exemplu bdquoun om pe bicicletărdquo fie un conţinut violent de exemplu bdquoun om care icircl
ameninţa cu arma pe un altulrdquo Icircn timp ce participanţii la studiu se uitau la fotografii cercetătorii le-au
190 Radu I Druțu I Mare V Miclea M Podar T Preda V Introducere icircn psihologia contemporană Editura Sincron
Cluj-Napoca 1991 pp 15-19 191
J Fichter La Sociologie Notions de Base Editions universitaires Encyclopeacutedie universitaire Paris 1960 p 65 192
Citat in Consiliul Național al Persoanelor Vacircrstnice Devianţa socială şi măsuri pentru diminuarea efectelor sale asupra
securităţii persoanelor vacircrstnice iulie 2010 p 3 193
Rădulescu Sorin Sociologia devianţei teorii paradigme arii de cercetare Editura Victor Bucureşti 1998 p 66 194
Pitulescu I Delincvenţa juvenilă Editura Ministrerului de Interne Bucureşti 1995 p 67 195
Petcu M Delincvenţa - repere psihosociale Editura Dacia Cluj-Napoca 1999 p 54 196
Cercetări realizate icircn cadrul Universității din Missouri icircn 2011
90
monitorizat activitatea cerebrală Apoi fiecare participant a avut de icircndeplinit o anumită sarcină concuracircnd icircn
acest sens cu un alt participant timp icircn care cercetătorii au măsurat nivelul lor de agresivitate
Icircn urma studiului s-a constatat că persoanele care au jucat jocuri video violente precum bdquoHitmanrdquo
bdquoKillzonerdquo sau bdquoCall of Dutyrdquo au dovedit o mai mare agresivitate decacirct cele care au jucat jocuri non-violente
Persoanele care nu jucaseră anterior participării la studiu jocuri violente şi care au jucat pentru prima dată cu
ocazia studiului astfel de jocuri au icircnregistrat reacţii cerebrale slabe faţă de violenţa din fotografii semn al
desensibilizării icircn faţa violenţei din jocurile video Cu cacirct răspunsul cerebral faţă de fotografiile cu conţinut
violent a fost mai redus cu atacirct mai agresive au fost persoanele respective icircn testul ulterior cacircnd au concurat cu
o altă persoană
Participanţii care au jucat jocuri video violente icircnainte de participarea la studiu au avut reacţii cerebrale
reduse icircn faţa fotografiilor cu un conţinut violent indiferent dacă icircn cele 25 de minute au jucat jocuri video
violente sau lipsite de violenţă semn că desensibilizarea icircn faţa violenţei era deja produsă197
Icircnsă nu este nevoie icircntocmai de aceste cercetări ca să putem desprinde ideea că aceste jocuri de natură
violentă sunt nocive cu atacirct mai mult pentru copiii care sunt icircn dezvoltare mentală și au o capacitate de asimilare
și de icircnsușire a unor trăiri mult mai mari decacirct icircn fața unui adult care joacă pentru prima dată anumite jocuri
preponderent violente Violența poate fi icircnvățată Iar copiii sunt predispuși să o icircnvețe mai rapid decacirct adulții
3 Consecințe ale violenței jocurilor video
Jocurile video violente au drept consecință agresivitatea crescută Ba mai mult decacirct atacirct cercetătorii
americani și japonezi au demonstrat că acei copii care au acces la jocuri video violente dezvoltă tendinţa de a fi
agresivi fizic luni icircntregi după aceea indiferent de mediul cultural şi ţara din care provin
Așa cum am precizat icircn abstractul articolului ce s-ar icircntacircmpla dacă un individ ajunge să fie dependent
de jocurile video icircn așa fel icircncacirct după ce părăsește spațiul virtual nu se poate rupe de această lume fictivă iar icircn
spațiul real ar trata cu aceiași atitutinde indivizii Răspunsul icircl găsim chiar icircn faptele care s-au icircntacircmplat de-a
lungul anilor spre exemplul crima din Norvegia făcută de un gammer care juca bdquoCall of duty 4rdquo și se speculează
cum că l-ar fi influențat scena cu aeroportul aceea icircn care ești icircnsărcinat să lichidezi toți oamenii din aeroport
acea misiune nu era obligatorie ba chiar opțională Un alt exemplul a fost atunci cacircnd cineva a deschis focul
icircntr-o școala din America eveniment ce a devenit mediatizat icircn toata lumea și i-a șocat pe toți Datorita acestui
eveniment Președintele Obama a alocat o sumă de bani pentru studii mai ample cu privire la influența jocurilor
video
Un caz similar s-a petrecut icircn Germania unde un adolescent pasionat de jocurile video a omoracirct 15
persoane icircntr-un liceu Surse din Poliție au declarat că după ce au controlat computerul autorului masacrului au
descoperit că acesta era pasionat de jocurile video foarte violente și că este o legătură icircntre acestea și acțiunile
sale Prietenii icircl descriau ca fiind un tip tăcut și rezervat dar care avea prieteni Era foarte bun la jocurile video și
icirci plăcea să joace bdquoCounter strikerdquo un joc video foarte violent care implica uciderea oamenilor prin impușcare
Un alt exemplu dramatic pe același gen de joc a fost atunci cacircnd un tacircnăr icircn vacircrstă de 30 de ani
dependent de joc a pierdut icircn fața un copil de 12 ani Acesta din urmă era adversar icircn joc Cel care a pierdut a
vrut să icircși ia revanșa dar de data aceasta icircn viața reală astfel că prin intermediul IP-ului i-a aflat adresa
adversarului l-a urmărit iar cacircnd ajuns acasa l-a icircnjunghiat cu un cuțit icircn inimă la fel ca icircn joc
Cazurile de dependență sunt nenumărate iar concluzia este aceea că aceste jocuri video pot cauza
comportamente delicvente care se pot mări icircn viitorul apropiat datorită numărului mare de utilizatori
4 Metode de combatere a violenței născute din jocurile video
Pentru combaterea violenței ca urmare a jocurilor video este nevoie de multă cercetare și implementare
la nivel național a unor programe funcționale și acreditate Icircn Romacircnia icircncă nu se ia icircn calcul implementarea
unor astfel de programe datorită actelor reduse de violență datorate jocurilor video Dar icircn țări mult mai
dezvoltate icircn care lumea jocurilor video datează de cacircteva decenii s-au luat măsuri pentru prevenție și chiar
ameliorare a delicvenței
Astfel icircn America aproximativ 90 dintre copii joacă jocuri video şi peste 90 dintre acestea conţin
scene violente Autorităţile americane au propus icircn 2014 impunerea unor taxe pe jocurile video violente sau
197
Articol Violenţa jocurilor video creşte agresivitatea icircn viaţa reală publicat icircn Revista de analiză și opinie creștină
Semnele Timpului 2011 -httpsemneletimpuluirosocialviolenta-jocurilor-video-creste-agresivitatea-in-viata-realahtml
accesat la data de 28 iulie 2015
91
limitarea vacircrstei celor care le pot cumpăra Totuși din cauza inconsecvențelor din studii președintele Obama a
cerut niște studii conclusive pe care să icircși bazeze decizia198
Icircn sprijinul acestui demers vine una dintre cele mai recente cercetări publicată icircn JAMA Pediatrics
condusă de către Craig Anderson de la Iowa State University care a icircncercat să demonstreze legătura dintre
jocurile video și comportamentul agresiv Studiul a fost realizat pe un eşantion de 3034 băieţi şi fete de diferite
vacircrste icircn cadrul căruia au fost icircntrebaţi despre obiceiurile lor icircn ceea ce priveşte jocurile video şi au completat
chestionare pentru a analiza gradul lor de agresivitate şi violenţă
S-a constatat că cei care petreceau multe ore jucacircnd jocuri video violente erau mai predispuşi la
agresivitate decacirct ceilalţi Cercetătorii au concluzionat că expunerea la violenţă influențează modul icircn care copiii
se poartă icircn relaţiile cu cei din jurul lor și produce un comportament mai impulsiv
Studiile susţin faptul că şi creierul suferă transformări icircn urma expunerii la jocuri video violente Icircn anul
2011 un studiu a demonstrat că după o săptămacircnă icircn care voluntarii au jucat jocuri video icircn fiecare zi anumite
regiuni ale creierului precum cele care răspund de emoţii atenţie sau inhibarea impulsurilor icircnregistrau mai
puţină activitate decacirct ale celor care nu jucaseră Se pare că efectul jocurilor video asupra creierelui ar fi
reversibile dar practicarea lor pe o perioadă mai lungă poate provoca schimbări permanente icircn creier
Alte studii au arătat că expunerea la jocurile video violente reduc empatia celui icircn cauză sau provoacă
rasism Christopher Ferguson de la Departamentul de Psihologie de la Stetson University insistă asupra faptului
că nu există suficiente dovezi icircn favoarea unei legături icircntre jocurile video violente şi comportamentul celor care
le joacă El spune că cei care susţin această legătură nu ţin cont de alţi factori care pot influenţa comportamentul
agresiv al copiilor cum ar fi violenţa din cămin abuzurile sau bolile mintale
Anderson precizează că este nevoie de mai multe studii icircn domeniu pentru a stabili o legătură clară icircntre
aceste două lucruri dar recomandă prudenţă şi o mai mare conştientizare a modului icircn care mediile virtuale
influenţează comportamentul din viaţa reală199
Icircn consecință comportamentul deviant continuă să existe indiferent de evoluția societății dacă icircn trecut
aceste comportamente erau favorizate de clanuri de mafioți icircn prezent acestea au evoluat prin icircnsușirea
modelelor virtuale cu tentă agresivă pentru care forța și autoritatea dăinuie iar convigerea de supremație fac ca
un jucător tăcut și rezervat icircn viața reală să icircși dorească să iasă icircn evidență prin transformarea regulilor jocului icircn
practica nevirtuală Comportamentul deviant din viitor nu știm ce modele vor mai urmări Cert este că la baza
oricărei acțiuni stă autocontrolul psihic al fiecărui individ
Bibliografie
1 Fichter J La Sociologie Notions de Base Editions universitaires Encyclopeacutedie universitaire Paris
1960
2 Pitulescu I Delincvenţa juvenilă Editura Ministrerului de Interne Bucureşti 1995
3 Petcu M Delincvenţa - repere psihosociale Editura Dacia Cluj-Napoca 1999
4 Rădulescu Sorin Sociologia devianţei teorii paradigme arii de cercetare Editura Victor Bucureşti
1998
5 Radu I Druțu I Mare V Miclea M Podar T Preda V Introducere icircn psihologia contemporană
Editura Sincron Cluj-Napoca 1991
6 Consiliul Național al Persoanelor Vacircrstnice Devianţa socială şi măsuri pentru diminuarea efectelor
sale asupra securităţii persoanelor vacircrstnice iulie 2010
7 Violenţa jocurilor video creşte agresivitatea icircn viaţa reală publicat icircn Revista de analiză și opinie
creștină Semnele Timpului 2011 -httpsemneletimpuluirosocialviolenta-jocurilor-video-creste-
agresivitatea-in-viata-realahtml accesat la data de 28 iulie 2015
8
Astrid Daulia T Dinescu Violența pe care copiii o icircnvață din jocuri video articol publicat icircn Revista
de analiză și opinie creștină Semnele Timpului 2014 -httpsemneletimpuluirosocialcopiiviolenta-
pe-care-copiii-o-invata-din-jocuri-videohtml accesat la data de 23 iulie 2015
198
Astrid Daulia T Dinescu Violența pe care copiii o icircnvață din jocuri video articol publicat icircn Revista de analiză și opinie
creștină Semnele Timpului 2014 -httpsemneletimpuluirosocialcopiiviolenta-pe-care-copiii-o-invata-din-jocuri-
videohtml accesat la data de 23 iulie 2015 199 Idem
92
INTERACŢIUNEA FACTORILOR CRIMINOGENI IcircN CAZUL FALSIFICATORULUI NOTAR
PUBLIC
Drd
Notar public Chiran Gabriela
Integrarea Romacircniei icircn Uniunea Europeană a adus atacirct drepturi cacirct şi responsabilităţi şi obligaţii pentru
toţi cetăţenii inclusiv pentru cei care exercită profesii liberale aceştia trebuind să respecte atacirct reglementările
juridice naţionale cacirct şi cele impuse de legislaţia UE Este bine cunoscut faptul că serviciile reprezintă un
important motor de creştere economică icircn ţările care fac parte din spaţiul comunitar iar profesiile liberale deţin
un rol extrem de important icircn ridicarea economiei europene avacircnd un impact direct asupra regimului
concurenţial şi asupra beneficiarilor direcţi ai acestor servicii
Prin Tratatul de la Maastricht Cartea Verde a Comisiei asupra Guvernanţei Europene Acordul inter-
instituţional din 2003 intitulat ldquoSă reglementăm mai binerdquo Directiva 200536EC referitoare la recunoaşterea
calificărilor profesionale a fost evidenţiată necesitatea icircmbinării coreglementării (definită ca fiind acel mecanism
prin care un act legislativ comunitar reglementează anumite reguli obiective proceduri bine definite de către
autoritatea legislativă icircn sarcina unei organizaţii profesionale) şi a autoreglementării ( definită ca posibilitatea
oricărei organizaţii profesionale de a adopta anumite linii directoare comune) icircn domeniul socioprofesional200
Argumentele care susţin reglementarea profesiilor liberale atacirct la nivel comunitar cacirct şi la nivel naţional
sau regional pot fi sintetizate icircn următoarele prestatorii de servicii (icircn special notarii publici) trebuie să dispună
de un icircnalt grad de competenţă serviciile acestora fiind bdquoproduse de icircncredererdquo serviciile prestate şi calitatea
acestora au incidenţă atacirct asupra clienţilor cacirct şi asupra terţilor situaţie justificată prin specificul activităţii
respective totodată anumite categorii de servicii prestate de profesiile liberale sunt de interes public impunacircndu-
200 Bogdan Liviu Ciucă ndash bdquoProfesiile liberale juridice icircn statele membre ale Uniunii Europenerdquo articol publicat icircn Revista
PROEXCELSIOR nr 2 septembrie 2010
93
se astfel necesitatea unei reglementări cacirct mai riguroase pentru asigurarea şi păstrarea unui nivel ridicat al
calităţii serviciilor pe de o parte şi pentru o cacirct mai eficientă protejare a intereselor clienţilor pe de altă parte
Trebuie subliniat faptul că toate profesiile liberale sunt caracterizate de trei valori independenţă
responsabilitate şi secretul profesional
Deşi icircncă nu există o definiţie juridică consacrată a profesiei liberale există mai multe variante propuse
de către diverse organizaţii profesionale una dintre cele mai explicite fiind următoareardquopersoana care exercită
o profesie liberală furnizează unei persoane fizice sau juridice care are libertate de alegere servicii non-
comerciale de natură juridică economică medicală etc independente politic garantate printr-o deontologie
duală respectarea secretului profesional şi competenţă recunoscută Cel ce oferă asemenea servicii poartă o
răspundere personală pentru actele salerdquo201
Din considerentele expuse anterior este evident că infracţiunile de fals comise de notarii publici devin
cu atacirct mai grave cu cacirct notarul public beneficiază de autoritatea funcţiei şi de icircncrederea publică consfinţită de
stat şi de legislaţia specifică acestei profesii
Tendinţele recente din cercetarea criminologică pornesc de la premisa că o persoană este determinată să
comită o infracţiune ca urmare a acţiunii combinate a factorilor criminogeni cu oportunităţile existente la un
anumit moment nemaifiind de actualitate teoriile conform cărora un singur factor era responsabil icircn ceea ce
priveşte luarea deciziei de comitere a faptei ilicite icircn special icircn ceea ce priveşte cazul falsificatorului notar
public
Datorită diversităţii factorilor criminogeni şi mai ales datorită multitudinii de variante icircn care aceştia se
pot combina icircn funcţie de specificul infracţiunilor comise ca rezultat al interacţiunii lor este extrem de dificilă
determinarea gradului de importanţă al fiecăruia dintre factori icircn geneza infracţiunii fiind necesară şi utilă mai
degrabă o descriere a modului icircn care aceştia se intercondiţionează se completează şi se potenţează unii icircn
funcţie de ceilalţi
Icircn acest domeniu de analiză icircşi găsesc aplicabilitatea unele dintre cele mai importante teorii ale ştiinţei
criminologiei moderne icircntre care se evidenţiază teoria criminalităţii gulerelor albe ndash bdquoWhite collar crimerdquo
enunţată de Edwin Sutherland dar şi teoria alegerii raţionale - bdquoThe Rational Choice Theoryrdquo al cărei promotor
icircn perioada de icircnceput a fost George Homans (1961) şi care a fost preluată din domeniul economiei şi dezvoltată
de mai mulţi teoreticieni inclusiv de John Scott făcacircnd obiectul multor dispute ideologice atacirct icircn criminologie
cacirct şi icircn sociologie şi icircn alte ştiinţe sociale fiecare domeniu de studiu avacircnd propriile particularităţi propriile
limite
bdquoWhite-Collar Crimerdquo un termen care caracterizează delictele non-violente comise de funcţionari sau
de oameni de afaceri a fost definit pentru prima dată icircn anul 1939 de Edwin Sutherland ca fiind bdquoo infracţiune
comisă de o persoană respectabilă cu un statut social ridicat icircn timpul exercitării profesiei salerdquo
bdquoThe Rational Choice Theoryrdquo aplicată icircn domeniul criminologiei este teoria ai cărei adepţi
promovează convingerea utilitaristă că omul este un actor raţional care evaluează mijloacele şi scopurile
costurile şi beneficiile iar pe baza acestei evaluări face o alegere raţională al cărei rezultat este obţinerea celor
mai mari beneficii conform criteriilor personale Această teorie poate explica icircn mare măsură raţionamentul şi
modul de acţiune al falsificatorului notar public fiind aplicabilă icircn special cazurilor individuale deoarece
porneşte de la premisa că indivizii desfăşoară activităţi personale că acţionează complet raţional ceea ce ndash icircn
cazul falsificatorului notar public ndash corespunde realităţii
Decizia de adoptare a comportamentul delictual de către notarul public este rezultatul unui proces
sistemic care reprezintă rezultatul final al unor interacţiuni complexe ce au loc icircntre factorii tradiţionali şi cei
de tranziţie la nivel macrosocial dar şi microsocial respectiv al factorilor care ţin de trăsăturile
psihologice educaţionale şi emoţionale ale individului de fondul congenital existent icircn raport de
influenţele inerente exercitate de mediul de viaţă mediul de lucru şi de apartenenţa la anumite grupuri
socio-profesionale La toate acestea se adaugă şi factorul stres care icircn contextul socio-economico-financiar
actual poate exercita un grad ridicat de presiune de icircncărcătură emoţională sau fiziologică ştiut fiind faptul că
stresul poate icircmbrăca două forme pe de o parte este vorba de o situaţie exterioară stresantă (condiţii
nefavorabile ameninţări privaţiuni de orice natură exercitate asupra individului) iar pe de altă parte de o stare
fiziologică stresantă (care afectează icircn mod nemijlocit organismul uman ndash anumite afecţiuni fiziologice
psihologice etc)
Falsificatorul notar public pe lacircngă poziţia socială pe care o are beneficiază de un bagaj important de
cunoştinţe icircn domeniul dreptului de un anumit standard de viaţă fiind integrat icircntr-un cerc de relaţii profesionale
şi personale care pot influenţa uneori decisiv decizia de a icircncălca sau nu limitele legii De multe ori sub aparenţa
de persoană echilibrată şi bine ancorată icircn realităţile economico-sociale se poate ascunde o persoană care a
acumulat multiple frustrări de natură personală sau profesională nemulţumiri sau dorinţe neicircmplinite şi care
uneori se cumulează cu dorinţa profundă de a-şi demonstra sieşi dar şi societăţii superioritatea intelectuală
201 Union Nationale des Professions Libeacuterales ndash wwwunaplorg
94
materială sau de orice altă natură Şi toate acestea converg spre a genera un anumit gen de reacţie - licită sau
ilicită - icircntr-o situaţie conflictuală sau icircn cazul apariţiei unei probleme care necesită atenţie şi preocupare
Pe de altă parte studiind resorturile intime profunde ale motivaţiei infracţionale se poate constata că
icircntre delincvenţii notari publici şi falsificatorii care nu au această calitate nu există deosebiri atacirct de radicale cu
privire la scopurile urmărite la structura factorilor interiori care concură icircn comiterea infracţiunii
Falsificatorul notar public este cu atacirct mai de condamnat cu cacirct el ar trebui să reprezinte un exemplu de
corectitudine şi de onestitate fiind depozitarul icircncrederii publice icircn autoritatea funcţiei pe care o exercită Este
greu de crezut că el poate fi o persoană instabilă emotiv-acţional deoarece instruirea şi educaţia de care a
beneficiat ar trebui să icircl ajute să manifeste un nivel ridicat de autocontrol
Mai degrabă falsificatorul notar public este caracterizat de lipsa emoţiilor icircn timpul luării deciziei de
icircncălcare a legii ca urmare a faptului că are capacitatea de a analiza oarecum obiectiv tot ceea ce presupune actul
infracţional de a gacircndi icircn avans toate etapele comiterii infracţiunii de a icircnţelege concret care sunt consecinţele şi
rezultatele acţiunilor sale şi de a anticipa care va fi reacţia socială faţă de situaţia de fapt Icircnsă toate aceste aşa-
numite aptitudini particulare pot fi uşor asimilate cu manifestări ale psihopatiei astfel cum sunt descrise icircn
publicaţiile de specialitate
Formarea caracterului şi modelarea psihicului notarului public are loc icircntr-o lungă perioadă de timp
evoluţia sa către o cariera de falsificator fiind influenţată de acţiunea conjugată a factorilor criminogeni a
mediului socio-cultural de viaţă şi a mecanismelor psihologice implicate icircn perceperea raportului dintre costuri
(aici fiind incluse şi prezumtivele sancţiuni pentru fapta ilicită) şi beneficiile rezultate icircn urma comiterii acesteia
Activitatea notarială este un domeniu de activitate concurenţial iar icircn condiţiile diminuării drastice a
volumului activităţii specifice coroborat cu majorarea permanentă a numărului de notari publici presiunea
competiţiei dintre aceştia este pe un trend permanent ascendent Această situaţie icirci determină pe unii dintre notari
să caute bdquosoluţii creativerdquo de menţinere sau de majorare a veniturilor proprii ajungacircndu-se chiar la fapte de
concurenţă neloială la relaxarea rigurozităţii specifice acestei activităţi la implicarea icircn activităţi de spălare a
banilor de mascare a anumitor acte de corupţie sau alte activităţi infracţionale toate acestea generacircnd venituri
sau alte foloase materiale icircn beneficiul infractorilor
Totuşi decizia de trecere la act are loc icircn momentul icircn care motivaţia infracţională deja structurată icircşi
găseşte modalitatea de transpunere icircn practică datorită apariţiei unei oportunităţi Infractorii care au o motivaţie
puternică sau un comportament delictual deja bine conturat vor icircncerca să creeze să provoace apariţia
oportunităţilor pentru comiterea faptei
Datorită specificului infracţiunilor de fals icircn domeniul activităţii notariale acestea sunt dificil de
descoperit icircn special icircn condiţiile icircn care făptuitor este icircnsuşi notarul public Icircn celelalate cazuri dacă manifestă
suficientă diligenţă şi dacă icircşi exercită atribuţiile icircn mod riguros şi responsabil notarul public este cel care poate
preveni icircn mare măsură sau poate descoperi eventualele falsuri comise de alţi subiecţi ai serviciilor notariale
Icircn consecinţă este evident faptul că icircn cazul icircn care motivaţia este suficient de bine structurată şi
asimilată dacă există şi oportunitatea adecvată iar falsificatorul dispune de abilităţile şi de mijloacele necesare
(indiferent dacă este sau nu este notar public) sunt icircntrunite condiţiile trecerii la act toate aceste premise
trebuind să existe şi să acţioneze simultan să se afle icircn interacţiune unele cu celelalte
Actualul context socio-economic icircşi exercită influenţa şi presiunea asupra tuturor membrilor societăţii
icircnsă modul icircn care fiecare dintre aceştia recepţionează şi interpretează aceste influenţe depinde icircn mod nemijlocit
de structura psihologică şi socio-umană a fiecărui individ
Integrarea Romacircniei icircn Uniunea Europeană nu a avut doar efecte pozitive ci a permis deschiderea unor
căi de acces pentru criminalitatea organizată extinsă la nivel internaţional Iar activitatea notarială icircntr-o
societate care icircncă nu şi-a fixat definitiv valorile şi normele de convieţuire socială care nu beneficiază de un
sistem de justiţie independent de orice tip de ingerinţe reprezintă o arie de interes pentru grupurile infracţionale
implicate icircn infracţiunile de spălare a banilor de fraudare a statului de devalizare a tuturor resurselor naţionale
Pornind de la posibilitatea achiziţionării prin interpuşi sau prin societăţi fantomă de terenuri icircn Romacircnia
(a se vedea icircn acest sens semnalele de alarmă trase de canalele mass media care atrag atenţia asupra modului icircn
care suprafeţe uriaşe de teren nu se mai află icircn proprietatea cetăţenilor romacircni şi pentru achiziţionarea cărora s-
au spălat sume uriaşe de bani prin tranzacţii notariale fictive şi terminacircnd cu traficul de persoane umane şi de
copii cazuri icircn care de asemenea de multe ori se ajunge la icircntocmirea icircn fals a unor acte autentificate necesare
pentru călătoria minorilor etc) se poate afirma fără nici un dubiu că ţara noastră şi activitatea notarială ca
element semnificativ al acestei ecuaţii reprezintă o zonă de interes maxim pentru extinderea reţelelor
infracţionale internaţionale
Din acest motiv a devenit foarte importantă promovarea unor mijloace de prevenire a comiterii
infracţiunilor de fals icircn domeniul notarial sens icircn care se fac paşi semnificativi (dar icircncă insuficienţi) prin
intermediul organismelor profesionale dar şi al modificărilor legislative icircn materie
Trebuie totuşi să menţionăm faptul că icircn unele cazuri anumite fapte imputabile notarilor publici sunt
calificate ca delicte penale care atrag aplicarea unei sancţiuni represive deşi faptele respective sunt de natură
civilă fiind necesară cercetarea lor icircn cadrul unei proceduri judiciare civile pentru a se stabili dacă sunt icircntrunite
95
condiţiile răspunderii civile delictuale a notarului pentru fapta proprie Deoarece icircncălcarea unei norme juridice
care reglementează o anumită activitate sau un anumit raport juridic presupune sancţionarea făptuitorului pentru
delictul comis se impune verificarea naturii juridice a faptei ilicite pentru a se stabili tipul de sancţiune
aplicabilă ndash penală sau civilă ori de altă natură202
Această diferenţiere a ilicitului penal de ilicitul extra-penal a făcut obiectul unei analize extrem de
pertinente a savantului profesor universitar penalist Vintilă Dongoroz care a concluzionat bdquoAşadar ilicitul penal
se deosebeşte substanţial de ilicitul extra-penal această deosebire se poate face pe baza a două elemente de
caracterizare şi anume pe de o parte ilicitul penal implică existenţa unei activităţi de violenţă fraudă sau
indisciplină socială iar pe de altă parte faptele penale au aptitudinea de a produce nelinişte şi nesiguranţă
socială Acest criteriu trebuie să servească la elaborarea normelor juridice (de jure condendo) icircn sensul că
legiuitorul călăuzindu-se de acest criteriu va putea să-şi dea seama icircn ce cazuri trebuie să se adopte ca
sancţiune o pedeapsă şi să creeze deci un ilicit penal hellipori un ilicit extra-penal pentru care se prevede o
sancţiune pur reparatorie203
rdquo
Notarul public poate fi subiect al infracţiunii de fals intelectual icircn condiţiile icircn care fapta a fost comisă
cu intenţie (sub aspectul laturii subiective) profesorul V Dongoroz concluzionacircnd că bdquoLimitele legii penale nu
pot fi depăşite nici prin extinderea legii penale pe cale de analogie şi nici prin procedeul interpretării libere a
normelor de drept penal204
rdquo
Personalitatea infractorului icircn criminologie este o noţiune mai cuprinzătoare decacirct noţiunea juridico-
penală deoarece include ansamblul trăsăturilor icircnsuşirilor calităţilor persoanei care a comis o infracţiune
exprimacircnd totodată interrelaţia dintre individualitatea persoanei şi esenţa socială a acesteia Astfel conform
reputatului criminolog RM Sănoiu bdquoprin personalitatea infractorului se icircnţelege sinteza a trăsăturilor bio-psiho-
sociale cu un icircnalt grad de stabilitate şi care sunt definitorii pentru individul care a comis o fapta care prezintă
pericol social şi care este prevăzută de legea penalărdquo205
Analiza criminologică a personalităţii delincventului studiază componentele acesteia respectiv
aptitudinile temperamentul şi caracterul206
dar şi legăturile dintre biotip şi personalitate modul lor de
interacţionare şi de intercondiţionare
Personalitatea umană se află icircn permanentă evoluţie icircntr-o continuă schimbare care este influenţată atacirct
de factorii endogeni (individuali) cacirct şi de factorii exogeni (cei din mediul social) fiind dificil de estimat care
dintre aceste categorii de factori este preponderentă207
Icircn condiţiile icircn care societatea modernă oferă condiţii de dezvoltare relativ similare pentru aceleaşi
categorii de persoane ndash cum este cazul notarilor publici formarea personalităţii delincvente este un proces de
durată icircn care subiectul - care deţine un bagaj genetic oarecum deficitar sau care are formate anumite trăsături de
caracter negative prezintă o mai mare deschidere o sensibilitate ridicată faţă de factorii perturbatori care au ca
efect stimularea acestor trăsături care icircn timp devin vor deveni dominante influenţacircnd astfel formarea
personalităţii antisociale
Acest tip de personalitate formează icircn aceleaşi sfere ale vieţii sociale (familie şcoală microgrupuri
medii de producţie) ca şi personalitatea non-delincventă diferenţa fiind făcută de conţinutul informaţiilor
receptate şi valoarea acordată acestora de către subiect208
Dintre componentele mediului psihosocial care exercită o influenţă deosebită asupra formării
personalităţii individului atenţia criminologiei s-a icircndreptat icircn principal spre familie şcoală profesie209
Icircn concluzie doar un studiu aprofundat asupra factorilor menţionaţi şi asupra modului lor de acţiune icircn
cazul particular al falsificatorului notar public poate ajuta la descifrarea mecanismului şi a motivaţiei
infracţionale rezultatele putacircnd fi folosite ulterior icircn identificarea unor metode eficiente de combatere şi de
prevenire a acestei categorii de delicte
202 Calificarea penală greșită a unor fapte imputate notarilor publici ndash articol publicat de Gheorghe Dobrican icircn Universul
Juridic 2 iulie 2015 203 Vintilă Dongoroz Drept penal București 1939 p 22-23 204 Vintila Dongoroz sa Explicații teoretice ale Codului penal romacircn Partea Generală vol I Editura Academiei
București 1969 p 9 205 Rodica Mihalea Stănoiu - Introducere icircn criminologie Ed Academiei Bucureşti 1989 p119 206 H Mărgineanu Condiţia umană Bucureşti Editura Ştiinţifică Bucureşti 1973 pag 14 207 Gheorghe Nistoreanu şi Gheorghe Costache - Elemente de criminologie pg 115
208 Gheorghe Nistoreanu Costică Păun Criminologie Editura Europa Nova Bucureşti 1996 pag166 ndash 167 209 Florica Marin Conceptul de personalitate a infractorului
96
UNELE ASPECTE PRIVIND APARIȚIA
ȘI EVOLUȚIA CRIMINALISTICII ROMAcircNEȘTI
Col(r) prof VASILE LĂPĂDUŞI-secretar general ACR redactor şef
Revista Romacircnă de Criminalistică
Jurist DOBREANU RAMONA-redactor Revista Romacircnă de
Criminalistică
Documentele de arhivă arată că icircncă de pe timpul domnitorilor Mihai Viteazul (1592) Matei Basarab (1628) și
Constantin Bracircncoveanu (1679) probațiunea se făcea prin tortură de la bătaia cu toiagul marcarea cu fierul
roșu tăierea macircinilor urechilor și nasului zdrobirea degetelor pacircnă la spacircnzurare ori decapitare Icircn perioada
feudalismului timpuriu s-au practicat icircnsemnarea cu fierul roșu pentru recunoașterea și pedepsirea recidiviștilor
Renumitul medic legist Valentin Sava ne oferă date despre metodele empirice și barbare folosite pentru a se
obține mărturia așa ziselor rdquoOrdaliirdquo Procedeele de asemenea natură au fost numeroase și au variat vom
reproduce numai cacircteva dintre ele care dovedesc completa lor inutilitate și a căror existență nu poate fi explicată
decacirct numai prin puternicul spirit al acelor vremuri prin icircncrederea icircn supranatural
Ordalia coșciugului era un mijloc destul de des icircntrebuințat icircn cazuri de omor prin care se
căuta să se obțină chiar de la un mort divulgarea numelui ucigașului se obișnuia ca
judecătorul să pună urechea la gura mortului cu scopul că acesta se va răzbuna și-i va sufla
numele celui ce i-a răpit viața Icircn unele regiuni se aprindea un foc mare lacircngă coșciug cu
speranța că sufletul mortului icircndreptacircndu-se către ucigaș va icircmpinge fumul către el
Ordalia fierului uzitată la popoarele din Africa Orientală consta din atingerea de către preoți
de patru ori a palmei acuzatului cu un fier icircnroșit Dacă pielea rămacircnea intactă era semn de
nevinovăție
Ordalia otrăvii a fost răspacircndită mult icircn India și la unele triburi din Africa Acuzatul era
obligat să icircnghită otravă Dacă rezista era inocent dacă murea culpa sa se considera dovedită
Eficacitatea acestor probe era că icircn multe cazuri acuzații icircngroziți icircși mărturiseau culpele Cei
nevinovați invocau drept mărturie a inocenței lor soarele marea șerpii etc Și erau crezuți căci datorită acelui
spirit mistic exagerat era credința că elementele invocate i-ar fi pedepsit imediat pe cei ce ar fi icircndrăznit să le
97
invoce fără temei Ca vestigii ale acestor ordalii icircntacirclnim și azi expresii ca rdquoAș pune macircna icircn foc pentru sau
rdquoSă mă trăznească Dumnezeurdquo Jurămintele ce se depun și astăzi păstracircnd un caracter solemn sunt de
asemenea rămășițe din vremuri apuse de mult
Un alt capitol important icircn istoria identificării judiciare icircl constituie icircnsemnarea cu fierul roșu tradiție
barbară a antichității perpetuată pacircnă icircn secolul precedent
Icircnsemnarea cu fierul roșu avea dublu caracter de pedeapsă accesorie și de identificare De exemplu icircn
Franța hoții se marcau cu majuscula V (volum) recidiviștii cu W falsificatorii erau marcați cu F (fieux) iar
deportații cu GAL (Galerieu) Codul penal francez a abrogat acest uz icircn anul 1792 și a fost reintrodus icircnsă zece
ani mai tacircrziu la 23 Floreal anul X pentru a dispărea icircn mod definitiv icircn anul 1832
Aceste procedee s-au practicat cu amploare și icircn Portugalia și Spania pacircnă icircn secolul XVI pentru
marcarea sclavilor Practici similare au fost și icircn alte țări din Orient unde răufăcătorii erau icircnsemnați prin mutilări
ca tăierea nasului crestarea urechilor etc
Primele reglementări scrise cu pedepsele au rămas cele pe timpul domnitorilor Vasile Lupu și Matei
Basarab icircn lucrările rdquoCartea romacircnească de icircnvățătură Iași 1646 și Icircndreptarea legii Tacircrgoviște 1652
DATE ALE FORMĂRII CRIMINALISTICII ROMAcircNEȘTI
1840 ndash Vornicul Manolache Florescu propune icircnființarea unei evidențe alfabetice a
infractorilor după modelul Prefecturii de Poliție din Paris din anul 1832
1843 - Dagherotipia ndash procedeu fotografic inventat icircn anul 1822 de către Nicophore Niepce și
Jacques Daguenne Anul 1839 este considerat oficial anul descoperirii fotografiei
Evenimentul este consemnat icircn 19 martie icircn gazeta rdquoVestitorul Romacircnescrdquo
1847 ndash Icircn timpul domnitorului Nicolae Șuțu apare la Iași lucrarea rdquoReguli ce urmează a se
păzi icircn privegherea și cercetarea vinovațilorrdquo icircn care sunt prezentate și unele reguli de
criminalistică tactică și metodologică
1848 ndash A venit la București Carol Pop de Szatmari considerat primul fotoreporter de război
din lume care va deveni fotograful domnitorilor Bibescu Știrbei și Alexandru Ioan Cuza
Carol Pop de Szatmari icircmpreună cu Costache Sturdza Scheianul (primul fotograf amator
romacircn) contribuie la popularitatea fotografiei icircn Romacircnia
1860 ndash La București apare prima carte de medicină legală icircn limba romacircnă de IN Averbach
Ulterior va apărea lucrarea rdquoManualul practic de medicină legală iar icircn anul 1891 s-a tipărit
la București sub icircngrijirea dr A Vianu rdquoCursul de medicină legală icircn acord cu țările lumiirdquo
Tot la București se introduce icircn icircnvățămacircntul superior ca disciplină de icircnvățămacircnt superior
rdquoMedicina Legalărdquo unde se predau și noțiuni de criminalistică De asemenea icircn anul 1874 s-a
introdus și la Oradea iar icircn anul 1880 la Iași
Icircn 1879 la Poliția Capitalei a apărut primul serviciu fotografic Aici s-au făcut remarcați
fotografii Ion Niculescu și Max Kesslar Primului i s-a icircncredințat și conducerea centralei
telegrafice a Capitalei care comanda cele 55 de birouri subordonate existente la secțiile de
poliție
1882 ndash Se introduce prima fișă icircn cazier Icircn anul 1931 numărul de ordine al dosarelor
infractorilor icircnregistrați era de 64322 iar icircn anul 1951 numărul ajunsese la 148480 Icircn anul
1884 i-a ființă cazierul central alfabetic
Icircn anul 1884 generalul Radu Mihai prefectul Poliției Capitalei a icircnființat rdquoDivizia de
cercetări și urmăririrdquo după modelul francez denumită și rdquoSiguranța Capitaleirdquo care avea ca
atribuții descoperirea și urmărirea infractorilor care acționau icircn București Această structură
avea și un atelier fotografic (avea icircn dotare un scaun special unde se executa fotografierea din
față și din profil a infractorului după ce i se punea pe piept un număr de ordine)
Icircn anul 1888 ndash apare Legea pentru autentificarea actelor Toate declarațiile ce se luau
anchetaților și martorilor neștiutori de carte cu ocazia anchetelor erau semnate de aceștia prin
punerea degetului după ce li se citea conținutul Conform Legii pentru autentificarea actelor
(art 16 și 18) prin punerea de deget aceasta se făcea cu multă atenție de polițiști pentru a reda
clar conturul liniilor ce formau desenul acelui deget
1888 ndash Se dispune icircnregistrarea alfabetică a infractorilor și fotografierea acestora (doar din
față)
1892 ndash La Palatul Justiției din București se icircnființează Serviciul de identificare
mitropometrică structură organizată de prof Mina Minovici și medicul legist Andrei
Ionescu
- Pe fișa de cazier clasificată icircn ordine alfabetică după numele și prenumele
infractorului se treceau datele măsurătorilor antropometrice ale acestuia
Prof Mina Minovici a fost cel mai compentent om de știință din Romacircnia care s-a dedicat
studiilor antropometrice și dactiloscopice icircn scopul promovării metodelor științifice de
98
identificare a recidiviștilor La organizarea primului serviciu de identificare dactiloscopică și-a
adus o mare contribuție și medicul legist dr Andrei Ionescu
1896 a luat ființă prima școală de Poliție științifică care a funcționat icircn Romacircnia Cursurile
erau realizate de Mina Minovici Nicolae Minovici Icircn 20 decembrie Mina Minovici
inaugurează Institutul Medico-Legal (Morga) primul de acest gen care din anul 1924 prin
decret va purta numele său
Frații Minovici au fundamentat profesia de criminalist Icircn lucrările lor ei au făcut o serie de
recomandări pentru criminaliști
Icircnvață să cumpănești toate elementele adevărului științific
Priveşte cu atenţie şi cercetează cu de-amănuntul ceea ce vezi
Un caz icircn aparenţă foarte simplu icircn realitate este adesea dintre cele mai complicate
Evită teoriile pripite şi fereşte-te de icircndemnurile imaginaţiei
Să nu faci niciodată ipoteze complicate
Fii totdeauna obiectiv pentru că n-ai de exprimat o convingere ci de făcut o
demonstraţie
Astupăţi urechile icircnchide gura şi deschide mari ochii pentru ca la adăpostul oricărei
sugestii străine să nu te pronunţi decacirct după ce te-ai lămurit de temeinicia celor
constatate
Procedează cu ordine şi metode după un plan icircn prealabil bine croit
Icircn anul 1893 apare la Craiova Manualul ofiţerului de poliţie judiciară autor Nicolae I
Alexiu judecător la Tribunalul Romanaţi Icircn conţinutul acestui manual erau tratate reguli
precise cu privire la deplasarea la faţa locului ridicarfea corpurilor delicte reconstituirea şi
bdquoconfruntarea pacircracirctului cu cadavrulrdquo
De asemenea autorul insistă asupra spiritului de observaţie de care trebuie să dea dovadă
poliţistul icircn orice situaţie s-ar afla
Icircn anul 1894 ndash profesorul Nicolae Minovici va lua primele impresiuni digitale condamnaţilor
din icircnchisori El urmează icircn anii 1896 şi 1906 să identifice primii hoţi după amprentele lăsate
la locul faptei
Icircn scrisoarea adresată de dr Nicolae Minovici lui Vucetici autorul sistemului de clasificare
dactiloscopică din Argentina expune cercetările sale făcute asupra impresiunilor digitale luate
la icircnchisori icircn anul 1894 de la 40 de criminali condamnaţi comparativ cu impresiunile digitale
recoltate de la aceiaşi condamnaţi icircn anul 1906 Din examinarea făcută după 12 ani reieşea că
impresiunile acestora erau perfect identice nu suferiseră nici o modificare icircn particularităţile
lor de amănunt Tot icircn această scrisoare dr Nicolae Minovici face şi menţiunea despre două
descoperiri ale autorilor unor furturi făcute de el cu ajutorul urmelor digitale Icircn primul caz
este vorba de un furt comis icircn biroul unei tipografii icircn anul 1896 furt pe care el l-a descoperit
după urma digitală rămasă pe o hacircrtie dintr-o condică din care autorul sustrăsese o sumă de
bani Era vorba despre o urmă papilară digitală colorată icircn negru datorită cernelii tipografice
care se afla pe crestele papilare de la degetele autorului Icircn cel de-al doilea caz (1906) era
vorba de descoperirea unui hoţ care furase cauciucul de la o roată de trăsură Graţie urmelor
digitale găsite pe roata de curacircnd vopsită şi prin compararea acestor urme cu impresiunile luate
de la mai mulţi bănuiţi Icircn acest caz era vorba despre mai multe urme papilare vizibile care
rămăseseră mulate adică imprimate icircn vopseaua icircncă incomplet uscată pe roţi
Icircn anul 1896 dr Nicolae Minovici a icircnfiinţat pe lacircngă Serviciul de antropometrie din Palatul
de Justiţie bdquoŞcoala antropologică ndash Bertillonrdquo pentru instruirea poliţiştilor care a funcţionat
pacircnă icircn anul 1900 Aceasta poate fi considerată prima Şcoală de poliţie ştiinţifică din Romacircnia
Icircn anul (1900 ndash Ştefan Minovici a publicat lucrarea bdquoLeş faux en ecoritures la phographie
en service la justicerdquo Acelaşi autor a mai publicat lucrări icircn domeniul criminalisticii şi
grafologiei
Icircn anul 1904 la stăruinţele fraţilor Minovici s-a aprobat ţinerea unor cursuri de medicină
legală şi la facultăţile de drept din Bucureşti (1904) şi Iaşi (1913) Apare bdquoManualul tehnic de
medicină legalărdquo de dr Nicolae Minovici primul de acest gen din Romacircnia care constituie icircn
acelaşi timp şi primul manual de criminalistică tehnică
La 15 martie 1905 Ministerul Justiţiei difuzează o circulară icircn care pe baza studiilor
profesorului dr Ştefan Minovici se atrăgea atenţia pentru prima dată instanţelor judecătoreşti
asupra modului cum trebuie recoltate probele grafice icircn vederea utilizării lor icircn efectuarea
expertizelor ordonate Se preciza că probele grafice necesare comparaţiilor trebuie să fie
suficient de cumprinzătoare şi recoltate pe aceeaşi calitate de hacircrtie iar icircn confecţionarea lor
99
să se utilizeze aceeaşi cerneală şi acelaşi instrument scriptural Instanţele erau atenţionate
asupra stării de emoţie icircn care sunt prelevate probele grafice ale sale emoţie ce poate
determina devierea lor de la caracterul lor normal Nu putem trece cu vederea nici aparatul
proiectat de prof Dr Ştefan Minovici pentru fotografierea şi microfotografierea scrisurilor şi
detectarea falsurilor aparat care icircn anul 1905 era considerat unul din cele mai evoluate icircn acest
domeniu
Icircn anul 1911 dr Andrei Ionescu icircnfiinţează un cazier de identificare dactiloscopică pe lacircngă
Parchetul Tribunalului Ilfov care va icircnlocui fostul serviciu antropometric al prof N Minovici
Un serviciu de cazier şi identificare dactiloscopică cu ramificaţie icircn toată ţara nu s-a organizat
decacirct icircncepacircnd cu anul 1936 cacircnd a luat fiinţă pe lacircngă fiecare tribunal cacircte un bdquobirou
judeţean de cazier şi identificare pus sub conducerea medicului legist şi supravegherea şi
răspunderea imediată a Ministerului Public La iniţierea şi organizarea acestui serviciu o
contribuţie esenţială a avut-o dr Valentin Sava
Profesorul RA Reiss ndash titularul primei catedre bdquoLausannerdquo icircn Manualul său bdquoManuel de
police scientifique (technique) pomeneşte Romacircnia de două ori bdquoFraţii Minovici sunt
consideraţi după Alphonse Bertillon şi Hans Grass
Icircn anul 1912 Metoda de identificare prin fotografierea post-mortem cu ochii artificiali
realizată pentru prima dată de prof Dr Nicolae Minovici a fost premiată cu medalia de aur la
Expoziţia Internaţională de Igienă Socială organizată la Roma
Poliţistul Constantin Zguriadescu a publicat lucrarea bdquoPoliţia tehnică şi ancheta judiciară
ştiinţificărdquo ediţia a III-a revăzută şi adăugată a apărut icircn anul 1922 autorul fiind promovat icircn
funcţia de director icircn Siguranţa Generală a Statului
Icircn anul 1914 icircn cadrul Serviciului de identificare metoda antropometică este icircnlocuită cu
identificarea dactiloscopică Prima expertiză dactiloscopică icircn Romacircnia efectuată de Nicolae
Episcopescu şeful Serviciului de identitate şi fotografie din Poliţia Capitalei Este vorba de un
furt de bijuterii dintr-o casă de bani dintr-un imobil de pe strada Ştirbei Vodă (nr 39) Era
prima dată cacircnd autorul faptei era condamnat pe baza unicei probe a urmelor lăsate de desenele
papilare la locul faptei
Apare icircn anul 1918 la Craiova lucrarea bdquoDactiloscopia sau identificarea prin impresiunile
digitale de la macircinirdquo de D Călinescu prefaţată de N Minovici
Icircn anul 1919 la Buzău s-a icircnfiinţat un serviciu complet de identificare cu fişe mixte care mai
tacircrziu s-au introdus icircn toată ţara Această fişă cuprindea fotografierea faţă şi profil numărul
cazierului judiciar numărul clişeului fotografic locul şi data fotografierii numele celui care a
icircntocmit fişa datele de stare civilă ale deţinutului antecedentele lui penale ultimul loc de
detenţie şi motivul actual al deţinerii Pe cealaltă parte a fişei se aflau impresiunile digitale de
la ambele macircini descrierea conformaţiei anatomice a particularităilor icircn expresii şi mişcări
menţiuni despre organul care a icircntocmit formula dactiloscopică la acea dată
Icircn anul 1920 la Bucureşti s-a icircnfiinţat Şcoala de poliţie ştiinţifică
Icircn anul 1926 apare la Oradea lucrarea bdquoNoţiuni de Poliţie Tehnicărdquo de maiorii Mihai Ioan şi
George Beloiu Din cuprins Ancheta Judiciară Ofiţerul de poliţie la locul crimei
Cercetarea la faţa locului Fotografia judiciară Studiul probelor judiciare tehnice Despre
arme şi explozibili Despre stupefiante Despre identitate Portretul vorbit Fişa
semnalmentelor Infracţiuni asupra proprietăţii Furturi Excrocherii Şantajul Falsuri
Cercetarea incendiilorrdquo Despre martori Calităţile anchetatorului şa
Icircn anul 1927 apare lucrarea bdquoFotografia metricărdquo de Constantin Georgescu
- N Stan Emanuel ndash publică lucrarea bdquoInvestigaţiunea Judiciarărdquo
Icircn anul 1928 profesorul Mihail Kernbach ndash din Cluj publică lucrarea bdquo Expertiza grafică
ştiinţifică şi experţii caligrafirdquo
- Profesorul Mina Minovici a publicat primul volum al celebrului Tratat complet de
medicină legală iar icircn 1930 vol II icircn care sunt abordate probleme de criminalistică
Icircn anul 1930 se icircnfiinţează Şcoala de poliţie tehnică din Bucureşti
Icircn anul 1931 reputatul criminalist Constantin Ţurai este numit şef al biroului fişelor şi
cazierelor al Serviciului poliţiei judiciare din Prefectura Poliţiei Bucureşti Icircn cadrul acestui
birou funcţiona şi atelierul fotografic al Prefecturii Poliţiei condus de fotograful Ciosa care
realiza fotografierea urmelor papilare colorate mulate şi iluminate pentru fotografierea
urmelor papilare colorate mulate şi latente precum şi a celor aflate pe obiecte transparente
geamuri sticle pahare etc
Pe baza unor recomandări ale prof N Minovici s-a confecţionat un model de trusă cu
elementele necesare unei investigaţii criminalistice utilizate icircn serviciul de identificare
antropometrică de la Paris icircn Laboratorul de la Lyon Printre piesele de mare valoare pe care
100
le conţineau cele 4 truse confecţionate atunci se numărau ochelarii de investigaţie reglabili
binoclu cu ajutorul cărora se putea realiza o perfectă cercetare a urmelor compasul şi glisiera
tip Bertillon pentru măsurători antropometrice toate prafurile colorate necesare relevării
urmelor papilare latente pe variantele suporturi pensule confecţionate din păr de veveriţă etc
A apărut Tratatul de Criminalistică semnat de Edmond Locard icircn care se susţinea teoria lui
Constantin Ţurai cu privire la Regula celor 12 puncte coincidente ndash icircn identificarea
dactiloscopică S-a icircnfiinţat primul Laborator de Criminalistică la Prefectura de Poliţie a
Capitalei specializat icircn deplasarea la locul faptei icircn cazurile de omucideri spargeri şi furturi
Laboratorul era condus de comisarul de poliţie Constantin Ţuncai
Prof Dr Nicolae Minovici cu ocazia inaugărării Şcolii de poliţie tehnică a prezentat lucrarea
privind fotografia judiciară cu cele două ramuri principale fotografia operativă şi fotografia
de examinare
Icircn perioada 1933 ndash 1934 apar următoarele lucrări Crima pasională de M Negrea
Ricircmniceanu Psihologia infractorului de Al Roşea Istoricul reşedinţelor Poliţiei Capitalei
ndash de Vasile Doşkevici
Icircn anul 1936 a apărut bdquoManualul practic al ofiţerului de Poliţie Judiciară ndash autori C
Marinescu C Păcuraru C Zgonneanu T Şerban Ionescu
Icircn acelaşi an au apărut lucrările
Mimonatorul ofiţerului de Poliţie Judiciară ndash autori A Panaitescu DI Panaitescu şi
I Micodim
Călăuza ofiţerului de Poliţie Judiciară ndash autori Grigore Lahovari şi IN Lungulescu
Icircn anul 1937 dr Constantin Ţurai a publicat lucrarea bdquoElemente de poliţie tehnică
Dactiloscopia Cazierul dactiloscopic Fişierul de identificare Expertiza dactiloscopicărdquo
Icircn anul 1938 Eugen Bianu publică lucrarea bdquoOrdinea Obştească ndash icircndreptar profesional icircn
ştiinţa poliţieneascărdquo Icircn perioada anilor 1941 ndash 1943 a mai publicat lucrările bdquoTactica şi
tehnica operării percheziţieirdquo (1941) şi bdquoCompendiul ştiinţei veghei şi pazei publicerdquo (1943)
Icircn anul 1940 - a apărut lucrarea bdquoPoliţia ştiinţifică icircn bibliografia romacircnărdquo autor Eugen
Dobrogeanu
Icircn acelaşi an Mihail Negru a elaborat lucrarea bdquoTratat practic de grafologie ştiinţifică la
icircndemacircna marelui public Aplicaţiuni practice cu peste 150 autografe şi exemplerdquo
Icircn anul 1943 a luat fiinţă Serviciul tehnico ndashştiinţific unde s-a făcut cercetarea bdquomodus
operandirdquo care cuprindea pe lacircngă datele referitoare la infractori şi fotografiile de
semnalmente ale acestora
Medicul legist M Kernbach a elaborat lucrarea bdquoCrima ndash fenomen biologic universal şi
permanentrdquo
Dr Valentin Sava a elaborat lucrarea bdquoManual de dactiloscopierdquo
Icircn anul 1947 ndash Constantin Ţurai a realizat lucrarea bdquoElemente de criminalistică şi tehnică
criminală (Poliţie ştiinţifică)
Criminalistica şi-a desăvacircrşit rolul important icircn contribuţia la icircnfăptuirea justiţiei icircn Romacircnia şi prin
reorganizarea fostului Serviciu tehnico-ştiinţific icircn anul 1968 cacircnd a luat fiinţă Institutul de Criminalistică din
Inspectoratul General al Poliţiei (Miliţiei la vremea respectivă) al cărui prim director a fost colonelul Vasile
Măcelaru (1970-1973) şi care a fost condus timp de 10 ani (1976-1985) de un titan al criminalisticii romacircneşti
generalul post-mortem dr Ion Anghelescu sub coordonarea căruia a fost publicată monumentala lucrare bdquoTratat
practic de criminalisticărdquo icircn 5 volume care a contribuit la pregătirea criminaliştilor şi a altor cadre din
Ministerul de Interne şi din alte instituţii ale statului de drept Această lucrare a fost apreciată icircn ţară şi străinătate
pentru calitatea şi utilitatea ei practică
Icircncepacircnd cu anul 1968 odată cu icircnfiinţarea Institutului de Criminalistică s-a elaborat verificat şi
perfecţionat metodologia de cercetare ştiinţifică care a permis criminaliştilor col (r) Ion Constantin maior dr
Lupu Coman maior Ioan Vicol dr Constantin Ţurai dr Lucian Ionescu dr Dan Şchiopu maior (r) Iosif
Goldhaar chimist Octavian Sorin fizician Alexandru Radu dr Dorin Banciu dr Ioan Droc căpitan medic
Gheorghe Asanache prof univ dr Tiberiu Bogdan col Nicolae Coca col Dumitru Ciacanica lt col Ion
Sacircntea maior Ion Sima lt col Gheorghe Bratu conf univ dr Ioan Quai farmacist Marcela Boia col(r)prof
Vasile Lăpăduşi să elaboreze o serie de lucrări
Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de cercetare ştiinţifică icircn cadrul Institutului de
Criminalistică s-a icircnfiinţat un compartiment care avea ca obiect cercetarea ştiinţifică icircn structurile de
criminalistică La conducerea compartimentului a fost numit maiorul dr Lupu Coman specializat icircn
criminalistică icircn fosta Uniune Sovietică
Pentru a face o popularizare a mijloacelor şi metodelor criminalistice s-a organizat la nivelul
Ministerului de Interne simpozionul cu tema bdquoŞcoala Romacircnească de Criminalisticărdquo la care au participat
oameni de ştiinţă cadre didactice din instituţiile universitare şi ale Ministerului de Interne Organizatorii acestei
101
manifestări au fost general maior Octavian Pop locţiitorul şefului IGM (Inspectoratul General al Miliţiei) col
dr Ion Anghelescu directorul Institutului de Criminalistică din IGM col prof Vasile Lăpăduşi şef serviciu icircn
cadrul Direcţiei Icircnvăţămacircnt din MAI Dintre cei care au prezentat comunicări de mare valoare ştiinţifică pot fi
enumeraţi general locotenent Jan Moldoveanu general maior Octavian Pop general maior Ioan Olaru prof
univ dr Camil Suciu prof univ dr Moise Terbancea procuror dr Simion Ionescu col dr Ion Anghelescu dr
Constantin Ţurai lt col Corneliu Panghe dr Ladislau Mocsy maior Nicolae Ionescu dr Nicolae Dan
Metodele şi mijloacele elaborate prin cercetare ştiinţifică au constituit o noutate pe plan mondial
obţinacircndu-se brevete de la Oficiul de Invenţii al Republicii Socialiste Romacircnia Dintre acestea pot fi menţionate
următoarele metoda de identificare a persoanelor după voce şi vorbire icircn limba romacircnă metoda de expertiză
fonobalistică cartoteca de identificare a persoanelor după icircnscrisul de macircnă cartoteca de identificare a
persoanelor după urmele palmare metodele de expertiză antropologică şi fonocriminalistică dispozitivul pentru
asigurat uşile vagoanelor de cale ferată şi altele
O altă manifestare organizată a fost şi simpozionul cu tema bdquoPrezent şi perspectivă icircn ştiinţa
criminalisticărdquo care a avut loc icircn zilele de 22 - 23 iunie 1978 organizatorii fiind tot cei menţionaţi la cel
anterior Cu acest prilej generalul maior Octavian Pop locţiitorul şefului IGM a prezentat o temă cu titlul
bdquoRolul cercetării ştiinţifice criminalistice icircn prevenirea şi descoperirea infracţiunilorrdquo
Dintre cei care au prezentat comunicări sau referate au fost col dr Ion Anghelescu prof univ dr
Moise Terbancea dr Constantin Ţurai prof univ dr Tiberiu Bogdan prof Vasile Lăpăduşi prof univ dr Ioan
Quai dr Constantin Rişcuţia col Valeriu Manea col (r) Ion Constantin procuror dr Simion Ionescu dr
Vicenţiu Molnar col Gheorghe Bratu chimist dr Vilhelmina Cacircrstea mr Vlad Cosntantin Ionescu cpt
Gheorghe Păşescu cpt Octavian Toma cpt Petru Dima mr Ilie Vasiliniuc col Ioan Cora cpt Eugen Sandu
farmacist Marcela Boia cpt Gheorghe Farcaşiu dr Lucian Ionescu mr dr Gheorghe Asanache col Corneliu
Panghe dr Ion Grigorescu cpt Mihai Novac biolog Mina Dragomir cpt Cătălin Bălteanu lt col dr Lupu
Coman lt psiholog Tudorel Butoi lt col Constantin Aioaniţoaie
Conţinutul comunicării a scos icircn evidenţă faptul că icircn ultimii cinci ani au fost elaborate peste 200 de
lucrări de cercetare dintre care 25 materializate icircn aparate şi dispozitive necesare activităţii de cercetare la faţa
locului şi de expertiză 60 metode de prelucrare a probelor şi de expertiză şi 115 metodologii de lucru
criminalistice care au avut o importantă contribuţie la perfecţionarea activităţii criminalistice
Icircn acest interval de timp au fost editate şi următoarele lucrări
1) Portretul vorbit - autori lt col Corneliu Panghe şi cpt Constantin Dumitrescu coordonator Vasile
Lăpăduşi
2) Şcoala romacircnească de Criminalistică (lucrările sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice ţinută icircn
zilele de 17 - 18 mai 1974 - coordonatori general maior Octavian Pop lt col dr Ion Anghelescu şi maior prof
Vasile Lăpăduşi
3) Unele aspecte privind investigaţia criminalistică a infracţiunilor de omor - autor maior Coman Lupu
coordonator prof Vasile Lăpăduşi
4) Expertiza criminalistică a vocii şi vorbirii - autor dr Ion Anghelescu
5) Deontologia profesională a expertului criminalist - autor dr Ion Anghelescu
6) Dactiloscopia - autori Marius Rădulescu şi Ion R Constantin coordonator prof Vasile Lăpăduşi
7) Prezent şi perspectivă icircn ştiinţa criminalistică (lucrările sesiunii de referate şi comunicări ştiinţifice
ţinută icircn zilele de 22 - 23 iunie 1978 - coordonator prof Vasile Lăpăduşi)
La nivelul institutelor de icircnvăţămacircnt din Ministerul de Interne au fost elaborate o serie de lucrări de
criminalistică unele dintre ele avacircnd caracter bdquosecretrdquo sau de bdquouz internrdquo - motivul a constat icircn faptul că icircn
conţinutul acestora s-au făcut referiri la interferenţa dintre criminalişti şi munca informativă
Prin eforturile comune de la o perioadă la alta s-au creat noi posibilităţi pentru transformarea cercetării
ştiinţifice criminalistice dintr-o preocupare sau o pasiune limitată doar la unele cadre icircntr-o activitate de masă
ceea ce a sporit considerabil aportul ştiinţei criminalistice la slujirea dreptăţii şi adevărului
Odată cu icircnfiinţarea şi dezvoltarea Institutului de Criminalistică din Inspectoratul General al Poliţiei pe
baza rezultatelor cercetării ştiinţifice efectuate icircn domeniu de experţii criminalişti romacircni au fost organizate şi
perfecţionate cartotecile de identificare a delicvenţilor şi mijloacelor materiale de probă
Icircn ceea ce priveşte identificarea dactiloscopică a persoanei se poate vorbi de un sistem romacircnesc de
organizare a cartotecii dactiloscopice decadactilare şi monodactilare Romacircnia fiind apreciată icircn perioada anilor
1976-1980 ca a treia ţară la nivel mondial din punct de vedere al stadiului avansat icircn clasificarea şi codificarea
dactiloscopică
La nivelul sistemului icircnregistrării penale din Romacircnia s-a realizat o clasificare tripartită210
- icircnregistrarea antecedentelor penale
- cartoteca de identificare a persoanelor şi cadavrelor
- cartoteca de identificare a mijloacelor materiale de probă
210 Lăpăduşi V Necula I Ivanici M Apariţia şi evoluţia dactiloscopiei icircn Romacircnia Revista Romacircnă de Criminalistică
102
La racircndul ei cartoteca de identificare a persoanelor a fost subclasificată astfel
- cartoteca de identificare a persoanelor după modul de operare (1979)
- cartoteca de identificare a cadavrelor (persoanelor) cu identitate necunoscută şi persoanelor dispărute
- cartoteca de identificare a persoanelor după voce şi vorbire (produs al şcolii romacircneşti de
criminalistică)
- cartoteca de identificare a persoanelor după scris (sistem de cartare a scrisului şi a formulei de lucru
brevetat la OSIM nr 68844 din 11 091975 de către C Scacircnteie şi I Constantin)
Clasificarea şi subclasificarea dactiloscopică decadactilară şi monodactilară icircn Romacircnia a preocupat o
serie de reputaţi experţi criminalişti amintind aici pe Ilie Vasiliniuc Ion R Constantin Mihai Moroşanu Ioan
Vicol Vasile Matache Alexandru Boerescu Constantin Simion Corneliu Panghe (care a fost şef al
departamentului de dactiloscopie icircn perioada 1969-1987) Sima Sofia etc reuşind să elaboreze simboluri
codificate ale desenelor papilare de la cele zece degete icircn funcţie de tipuri subtipuri şi varietăţi scrise icircn formule
prin litere şi cifre Criteriile care au stat la baza grupării desenelor papilare digitale icircn 5 tipuri fundamentale
respectiv arc (adeltic) laţ (monodeltic) cerc (bideltic) combinat (polideltic) şi amorf au fost determinate de
unele aspecte ale desenului papilar şi icircn mod deosebit de numărul şi poziţia deltelor faţă de regiunea centrală
(nucleul)
Icircn paralel s-a organizat la nivel central la Institutul de Criminalistică dar şi local la nivelul serviciilor
criminalistice teritoriale cartoteca urmelor papilare Icircn acelaşi sens trebuie amintit şi faptul că Serviciul
Criminalistic al Poliţiei Capitalei a brevetat la Oficiul de stat pentru Invenţii şi Mărci Cartoteca urmelor
papilare palmarerdquo
Cartoteca dactiloscopică palmară a fost organizată pe trei criterii de clasificare icircn funcţie de
- macircna de la care provin cele de la dreapta sunt notate cu litera Drdquo iar cele de la macircna stacircngă cu litera
Srdquo
- regiunile palmei de la care provin I (regiunea digito-palmară) II (regiunea hipotenară) III (regiunea
tenară)
- particularităţile pe care le are desenul papilar dintr-o regiune sau alta a palmei ţinacircnd cont de tipurile
subtipurile şi varietăţile desenelor papilare
Actualizarea constantă cu fişe dactiloscopice urme papilare şi examinarea manuală a acestora icircn
cartotecile dactiloscopice clasice folosindu-se lupa sau unele instrumente optice puţin evoluate au făcut icircn timp
să se diminueze operativitatea cerută icircn aceste activităţi
Creşterea numărului de specialişti icircn dactiloscopie a metodelor şi mijloacelor de relevare a urmelor
papilare a eforturilor de perfecţionare a icircntregii activităţi precum şi diversificarea formulelor de clasificare nu
au icircnsemnat decacirct paşi mărunţi icircn acest domeniu
Cu toată pregătirea factorul uman era depăşit de volumul de date - impresiuni şi urme papilare - ce
trebuiau comparate impunacircndu-se icircn acest domeniu un sistem automat care s-a realizat icircn cele din urmă prin ani
de studii şi cercetări aplicative ale tehnicii de calcul icircn domeniul dactiloscopiei Cu certitudine se poate afirma că
studiile conjugate ale specialiştilor icircn dactiloscopie şi a celor din informatică s-au materializat icircn crearea unor
sisteme de identificare automată a amprentelor digitale icircncă din perioada 1975-1980
Studii referitoare la realizarea unui dispozitiv electronic de captare stocare şi codificare dactiloscopică
a nucleului şi deltei desenelor papilare icircnregistrate icircn cartoteca dactiloscopică monodactilară centrală utilizacircnd
un sistem informatic numit FILM DATA prin intermediul căruia se urmărea stocarea şi codificarea imaginii
desenelor papilare pe microfilme fotografice ale acestora au fost desfăşurate icircncă din anul 1977 de specialişti
criminalişti din cadrul Institutului de Criminalistică coordonaţi de colonelul (r) inginer Sorin Alexandru Ionescu
(care a fost şef serviciu icircn perioada 1987-1990) icircnsă eforturile specialiştilor care au continuat să cerceteze şi să
aducă icircmbunătăţiri aplicaţiei odată cu dezvoltarea tehnologiei IT timp de aproape 10 ani nu au putut fi
materializate decacirct pentru o perioadă scurtă de timp datorită posibilităţilor tehnologice limitate la aceea dată
aplicaţia de codificare viza 9 subtipuri dactiloscopice fiind aplicabilă unui areal restracircns ca spaţiu şi populaţie
de tipul unui land icircn Germania şi nicidecum unui număr de locuitori ca cei din Romacircnia
Fundamentul ştiinţific şi posibilităţile de realizare a unui astfel de sistem automat icircn domeniul
dactiloscopiei au fost analizate şi icircn cadrul unui schimb de experienţă realizat la acea vreme icircntre specialiştii
criminalişti romacircni şi specialişti din Germania ulterior specialiştii germani reuşind realizarea unui procesor
matricial destinat codificării şi clasificării automatizate
Ţările care au continuat cercetările icircncepute icircn perioada anilor rsquo70-rsquo80 au obţinut rezultate materializate
icircn realizarea unor sisteme automate de identificare viabile SUA (PRINTRAK COGENT) Franţa (MORPHO-
Sagem) Japonia (NEC) Germania (DERMALOG) Rusia (DEC)
Anul 1985 a marcat icircnfiinţarea Serviciului de Identificări Judiciare icircn cadrul Institutului de
Criminalistică avacircnd obiective definite pe linia organizării şi utilizării eficiente a cartotecilor dactiloscopice
decadactilare şi monodactilare cartoteca urmelor papilare şi cartoteca antropologică De asemenea o sarcină
primordială era şi coordonarea la nivel teritorial a activităţii de organizare a cartotecilor locale decadactilare
valorificarea urmelor papilare pregătirea dactiloscopilor şi monitorizarea activităţii criminalistice
103
Eforturile post decembriste ale Poliţiei Romacircne şi Institutului de Criminalistică au fost canalizate icircn
concordanţă cu cerinţele practicii judiciare privind identificarea dactiloscopică spre adoptarea unor soluţii
moderne icircn pas cu progresul tehnologic soluţii care au condus la apariţia şi utilizarea sistemelor automate de
identificare a amprentelor denumite generic AFIS (Automatic Fingerprint Identification System)
Astfel după un secol de la identificarea primului infractor pe baza urmelor papilare icircn iulie 1996 a fost
realizată prima identificare cu sistemul AFIS icircn Romacircnia iar la finele anului 1996 tehnologia AFIS a
devenit accesibilă structurilor criminalistice din Poliţia Romacircnă datorită eforturilor conjugate ale col (r) Mircea
Marin director al Institutului de Criminalistică (1994-2004) şi şefului Serviciului de identificări judiciare din
Institutul de Criminalistică expert criminalist Dume Petru (1992-2001) care şi-au adus o contribuţie importantă
la implementarea acestui sistem icircn activitatea Poliţiei Romacircne
Utilizat cu eficienţă fapt atestat prin rezultatele obţinute de către specialiştii criminalişti din cadrul
Institutului de Criminalistică după primii trei ani de examinări dactiloscopice au determinat factorii de decizie să
ia hotăracircrea extinderii sistemului AFIS icircn anul 2000 la 7 unităţi teritoriale acest pas marcacircnd un moment
important al modernizării poliţiei tehnico-ştiinţifice şi ulterior icircncepacircnd cu data de 25072007 icircn fiecare
Inspectorat de Poliţie Judeţean şi la Poliţia Capitalei De altfel prima identificare după urma papilară
realizată cu sistemul AFIS 2000 datează din octombrie 2007
Sistemele automate de identificare a persoanelor după amprentele papilare cunoscute generic sub
numele de AFIS sunt astăzi icircntr-o continuă perfecţionare şi expansiune pe plan mondial
De numele col (r) Mircea Marin directorul de atunci al Institutului de Criminalistică se leagă şi
achiziţia icircn anul 2002 a primelor autolaboratoare criminalistice dotate corespunzător activităţii de cercetare la
faţa locului Astfel au fost achiziţionate 45 de autolaboratoare atacirct pentru dotarea Institutului de Criminalistică
cacirct şi pentru dotarea serviciilor criminalistice teritoriale şi a şcolilor de poliţie (agenţi şi ofiţeri) din Romacircnia
Aceste autolaboratoare aveau icircn dotare cacircte un aparat foto-digital şi din acel moment s-a introdus la nivel
naţional fotografia digitală
O altă serie de 45 de autolaboratoare dotate corespunzător momentului va mai fi achiziţionată icircn anul
2010
Icircn Institutul de Criminalistică din Inspectoratul General al Poliţiei funcţionau icircncă de la icircnceput şi
laboratoare avacircnd ca obiect de activitate examinările criminalistice clasice icircn special examinarea scrisului
actelor documentelor bancnotelor examinări traseologice şi balistice Amintim doar cacircteva dintre numele
experţilor criminalişti care au activat icircn aceste domenii Liviu Bideanu Ion R Constantin Ilie Vasilniuc Ioan
Vicol Mihai Tomescu Valeriu Manea Tudor Barbu Florea Măgureanu Octavean Toma şa acestora li s-au
alăturat icircn timp experţii criminalişti Lucian Petrică Ion Voinescu Nicolae Buzatu Cătălin Bălteanu Gheorghe
Ene Vasile Campanie Mihail Dumitru Florin Piroi Anel Iancu etc Dacă anii de icircnceput au fost anevoioşi
icircncepacircnd cu anul 2004 aceste laboratoare au cunoscut o dezvoltare extraordinară datorită echipamentelor
achiziţionate şi care vor aduce o faţă nouă criminalisticii clasice
Tot ca urmare a studiilor şi cercetărilor efectuate pentru stabilirea adevărului icircn cadrul procesului penal
sub icircndrumarea dr Ion Anghelescu şi a prof Vasile Lăpăduşi s-a luat măsura cu aprobările de rigoare să se
icircnfiinţeze icircn Institutul de Criminalistică laboratorul poligraf (sau biodetectorul) prin care să fie exploatată icircn
detecţia stărilor de tensiune emoţională (care icircn mod natural acompaniază ascunderea adevărului minciuna)
modificările psihofiziologice involuntare care apar la nivelul traseelor tensiunii - pulsului respiraţiei şi reacţiei
electrodermo-galvanice (a pielii) Performanţele poligrafului icircn detecţia stărilor de tensiune psihică - emoţională
sunt posibile datorită realităţii psihologice obiective conform căreia faptul infracţional nu rămacircne o achiziţie
benefică icircntacircmplătoare a conştiinţei infractorului ci se integrează icircn aceasta sub forma unei structuri
informaţionale stabile (cu conţinut şi icircncărcătură afectiv - emoţionale specifice rol motivaţional bine diferenţiat)
a cărei negare sau disimulare posibilă doar icircn planul verbal al ascultării infractorului produce o adevărată
bulversare reflexă a funcţiilor neuro - vegetative corespunzător oglindită icircn modificările extrem de puţin supuse
controlului voluntar ce rămacircn icircn traseele celor trei parametri
Conducerea laboratorului poligraf din cadrul Institutului de Criminalistică a fost icircncredinţată tacircnărului
absolvent al facultăţii de psihologie Tudorel Butoi care a primit gradul de locotenent Pentru a se specializa
Tudorel Butoi a urmat cursuri icircn mai multe ţări şi a urmat să-şi desăvacircrşească pregătirea icircn domeniile dreptului
criminalisticii poliţiei criminologiei şi psihologiei judiciare Icircn urma studiilor şi cercetărilor şi a examenelor
susţinute Tudorel Butoi obţine titlul de doctor icircn psihologie judiciară Pe parcursul activităţii sale Tudorel Butoi
a contribuit la pregătirea şi formarea unor specialişti icircn domeniul examinării poligraf la elucidarea unor grave
erori judiciare şi icircn soluţionarea unor cauze penale complexe Pe linie militară Tudorel Butoi a obţinut toate
gradele militare pacircnă la gradul de colonel de poliţie a elaborat peste 20 de lucrări icircn domeniul său de activitate
şi a scris peste 100 de articole icircn publicaţiile de specialitate Dintre lucrările elaborate le enumerăm pe
următoarele
- Psihologia judiciară - Tratatul universitar
- Psihoanaliza crimei - Femeia asasin
- Psihologia interogatoriului judiciar
104
- Crima sub lupa detectorului de minciuni
- Analiza comportamentului icircn procesul penal
Icircn calitate de cadru didactic a trecut prin toate treptele universitare de la lector universitar la profesor
universitar
Icircn cadrul unor manifestări naţionale şi internaţionale Tudorel Butoi şi-a prezentat concluziile desprinse
din studiile şi cercetările efectuate fiind apreciate acordacircndu-i-se diplome de onoare şi alte distincţii
Introducerea procedeului testării poligraf icircn cadrul mijloacelor utilizate de ştiinţa criminalisticii a dat o
nouă valoare procesului penal prin aceea că a permis abordarea directă a subiectului infracţiunii permiţacircnd
corelaţia dintre vinovăţia sau nevinovăţia acestuia (oglindite icircn prezenţa sau absenţa reacţiilor tensiunii psihice
emoţionale) icircn raport cu icircntrebările puse prezenţa sau absenţa probelor Această corelaţie face posibilă trecerea
de la infractor la probă şi de la probă la infractor prin interpretarea modificărilor psihofiziologice generate de
sinceritatea sau nesinceritatea acestuia icircn răspunsurile faţă de icircntrebările adresate ori cu efectul unor probe
Din experienţa practică s-au desprins o gamă largă a posibilităţilor de aplicare a tehnicii poligraf icircntre
care enumerăm
a) Crearea unor posibilităţi de administrare a probaţiunii icircn acele fapte penale icircn care din diverse motive
cercetarea la faţa locului nu s-a efectuat sau deşi s-a efectuat nu a pus icircn evidenţă probe sau indicii materiale
concludente
b) Depistarea sincerităţii legată mai ales de formarea cercului de bănuiţi şi verificarea alibiului icircn ceea
ce priveşte justificarea timpului prezenţei icircntr-un anumit loc companiei anumitor persoane etc lămurirea
acestor aspecte fundamentale ducacircnd la orientarea corectă şi rapidă a primelor cercetări
c) Testarea sincerităţii declaraţiilor şi depistarea adevărului icircn cele relatate de martori icircnvinuiţi
inculpaţi sau victime
d) Testarea sincerităţii declaraţiilor icircn apărare cu ocazia tăgadei paternităţii şi a infracţiunilor flagrante
Rezolvarea cu succes a unor cauze cu un icircnalt grad de dificultate icircn care rezultatele testărilor poligraf au
orientat corect cursul cercetărilor receptivitatea cu care organele procuraturii şi instanţele de judecată au folosit
acest mijloc ştiinţific icircn soluţionarea unor cauze penale demonstrează eficienţa şi deplina ancorare icircn munca
practică a acestei tehnici de lucru
Icircn acest sens ar putea fi amintită sentinţa penală nr 12777 a Tribunalului Judeţean Cluj care a acceptat
ca mijloc de probă icircn contextul icircntregului material probator administrat icircn cauză şi raportul de constatare
tehnico-ştiinţifică efectuat la cererea organelor procuraturii privind rezultatele testării cu ajutorul poligrafului a
subiectului SC
Icircn Institutul de Criminalistică din Inspectoratul General al Poliţiei funcţionau de asemenea laboratoare
de analize fizico-chimice a probelor materiale Icircn cadrul acestor laboratoare şi-au desfăşurat activitatea chimişti
ingineri chimişti şi fizicieni care au făcut primii paşi atacirct icircn ceea ce priveşte dotarea laboratoarelor cu
instrumente analitice moderne avacircnd la bază spectrometria de absorbţieemisie moleculară şi atomică cacirct şi icircn
ceea ce priveşte stabilirea adaptarea şi dezvoltarea unor metode de analiză ştiinţifice avacircnd la bază principii de
analiză cu aceste instrumente a probelor materiale211
211 Stoian M G Contribuţia expertizei fizico-chimice a probelor materiale la probaţiunea judiciară ISBN 978-973-0-
16658-3 Aktis Tipografie Ambalaje Bucureşti 2013
105
Printre primii specialişti care au pus bazele laboratoarelor de chimie judiciară din cadrul Institutului
de Criminalistică se numără Ion Grigorescu - doctor icircn ştiinţe medico-farmaceutice chimistul Vasile Măcelaru
fizicienii Marcel Dobrilă şi Alexandru Radu - primul şef al serviciului de chimie judiciară icircn perioada 1977-
1986 De asemenea chimiştii Octavian Savin Ilona Buta Ion Geambaşu Victoria Livinschi Wilhelmina
Crăciun şi Georgeta Lungan
Prima carte de balistică judiciară publicată icircn 1972 a avut ca autor pe chimistul Vasile Măcelaru
care urmare a calităţilor sale icircn plan profesional dar şi managerial a fost numit icircn anul 1970 director al
Institutului de Criminalistică
Pe parcurs icircn anii 1973 1975 şi respectiv 1976 acestora li s-au adăugat chimiştii Mihai Novac
Ştefania Mihăilescu şi Mihaela Moldovan
De la icircnfiinţarea Institutului de Criminalistică al Poliţiei pacircnă icircn anul 1997 laboratoarele de chimie
judiciară şi de biologie au funcţionat icircn cadrul aceluiaşi serviciu respectiv Serviciul de Expertize Fizico-
Chimice şi Biologice icircn cadrul căruia şi-au desfăşurat activitatea şi medicul antropolog Gheorghe Asanache
biologii Gabidor Popa Mina Dragomir Carmen Ionescu şi biochimistul Octavian Conicescu Metoda de
expertiză utilizată icircn acei ani de către experţii biologi era serologia judiciară
Icircn anul 1997 la sugestia chimistului Mihai Novac care icircn acel moment era şeful acestui serviciu
(1986-1997) compartimentul biologie s-a separat de compartimentul chimie judiciară scopul separării fiind
argumentat de necesitatea obţinerii de fonduri financiare care să fie alocate icircn mod distinct celor două
compartimente icircn vederea extinderii şi dezvoltării de noi metode de analize respectiv de achiziţie instrumente
analitice moderne
Icircnceputurile dezvoltării chimiei judiciare marcate de o dotare precară icircn echipamente şi instrumente
analitice au fost compensate la acea vreme de pasiunea dăruirea profesională şi inventivitatea chimiştilor şi
fizicienilor amintiţi mai sus
Astfel dr farmacist Ion Grigorescu icircmpreună cu chimistul Octavian Savin (care ulterior a devenit
doctor icircn chimie cu o teză privind studiul cristalelor lichide) au pus bazele analizelor toxicologice prin metode
analitice clasice cum ar fi cromatografia icircn strat subţire coroborată cu relevarea analiţilor prin reacţii de
culoare precum şi prin analize instrumentale analiţii extraşi din matricea probelor fiind studiaţi prin
spectrometrie de absorbţie icircn infraroşu
Chimista Ilona Buta a pus bazele analizelor fizico-chimice ale hacircrtiei iar icircmpreună cu chimistul
Octavian Savin au dezvoltat metode analitice de examinare a materialelor scripturale (cerneluri şi paste
chimice) cu rezultate deosebite icircn stabilirea falsului de documente Amploarea activităţii acestora a fost marcată
de realizarea unor cataloage care au cuprins sute de cromatograme obţinute prin cromatografie pe hacircrtie a
diverselor tipuri de cerneluri şi paste chimice developate icircn sisteme de eluenţi rezultatele experimentelor
realizate constituind suportul pregătirii de specialitate a chimiştilor de azi
Icircnceputurile chimiei judiciare aşa cum am menţionat anterior au fost dificile din cauza dotării
modeste cu echipamente analitice acea perioadă putacircnd fi caracterizată drept bdquochimie la eprubetărdquo - analizele
fiind preponderent chimice şi mai puţin instrumentale Cromatografia pe hacircrtie sau icircn strat subţire considerate
ca fiind metode fizice performante de izolare a substanţelor de interes analitic pentru a fi la fel de performante
atunci cacircnd sunt utilizatate ca metode de identificare chimică este nevoie să apeleze la o gamă extrem de
extinsă de substanţe etalon pentru examinări comparative Inexistenţa unor substanţe etalon fără de care
expertul analist nu putea identifica substanţele de interes analitic a constituit un prim impediment cu care
experţii criminalişti s-au confruntat icircn perioada de icircnceput a existenţei laboratoarelor de chimie judiciară De
altfel icircn toxicologie existenţa unui număr imens de substanţe cu potenţial toxic face imposibilă crearea unor
bănci de date cu substanţe toxice etalon Din acest considerent se impunea ca o prioritate stingentă achiziţia
unor echipamente analitice moderne care să permită pe de o parte identificarea analiţilor fără a fi necesară
apelarea la substanţe etalon iar pe de altă parte acestea să fie şi performante din punct de vedere al limitei de
detecţie ştiut fiind faptul că icircn majoritatea cazurilor probele ridicate de la faţa locului sunt la nivel de
microurme
Astfel icircn perioada 1970-1973 au fost achiziţionate primele echipamente analitice performante
spectrometrul de infraroşu Spekord M80 şi spectrofotometrul UV-Viz utilizate icircn expertiza substanţelor de
natură organică (toxice polimeri pigmenţi)
Posibilităţi noi de abordare analitică au fost create şi icircn domeniul expertizei componentelor anorganice
din probe de sol vopsele şi aliaje metalice prin achiziţionarea icircn aceeaşi perioadă a spectrografului de emisie
Q24 şi a spectrofotometrului de absorbţie atomică un rol de pionerat icircn acest domeniu avacircndu-l chimista
Mihaela Moldovan
Dotarea laboratoarelor de chimie judiciară cu primul gazcromatograf model Carlo Erba (1974) a
permis abordarea unor genuri noi de expertiză cum ar fi expertiza produselor petroliere şi a primerilor icircn cazul
incendiilor provocate precum şi expertiza băuturilor alcoolice şi nealcoolice Iniţiatorii analizei prin
gazcromatografie au fost chimiştii Mihai Novac şi Ştefania Mihăilescu care au up-gradat sistemul de
106
gazcromatografie cu un pirolizor fără de care analiza icircn urme a unor polimeri şi elastomeri era imposibil de
efectuat
Un salt calitativ icircn procesul de examinare a fibrelor textile şi a firelor de păr a avut loc icircn anul 1975
cacircnd a fost achiziţionat microscopul MC 5A instrument optic de examinare icircn lumină vizibilă şi polarizată a
microurmelor din această categorie de probe Rezultate remarcabile icircn acest domeniu le-au avut chimista
Ştefania Mihăilescu şi ing chimist Mariana Moisei care pentru generaţia actuală de analişti au prezentat reale
calităţi de mentor
Experienţa profesională a experţilor chimişti acumulată icircn această perioadă a fost reflectată şi
materializată icircn tematici care se regăsesc icircn volumele Tratatului practic de criminalistică elaborat icircn perioada
1976-1982 de către o pleiadă renumită de criminalişti din cadrul Institutului de Criminalistică al Poliţiei
Romacircne Ministerului Justiţiei şi Institutului de Medicină Legală bdquoMina Minovicirdquo (experţi icircn dactiloscopie
traseologie grafică balistică chimie fizică biologie şi medicină)
De-a lungul timpului icircnsă unele dintre echipamentele analitice enumerate au suferit defecţiuni tehnice
şi au fost casate motiv pentru care pentru o perioadă de cacircţiva ani chimia judiciară icircn general a stagnat
experţii chimişti fiind nevoiţi să compenseze aceste neajunsuri prin pasiune dăruire şi competenţă profesională
Icircn perioada 1988-1990 acestei generaţii de experţi icircn chimie judiciară s-au alăturat inginerii chimişti
Gheorghe Hanga Mariana Moisei şi respectiv biochimistul Ion Sorin Florescu
Biochimistul Ion Sorin Florescu a fost un exponent de seamă al chimiei judiciare atacirct prin iniţierea
odată cu achiziţionarea icircn anul 1994 a primului gazcromatograf cuplat cu spectrometru de masă a analizelor prin
GC-MS a substanţelor toxice (medicamente stupefiante pesticide etc) a substanţelor explozive şi a urmelor de
lichide organice volatile utilizate pentru aprindere (primeri) din resturile parţial carbonizate rămase de la
incendii cacirct şi prin icircmbunătăţirea multora dintre metodele analitice utilizate icircn cadrul laboratoarelor de chimie
judiciară ale Institutului de Criminalistică Icircn perioada 1997-1998 biochimistul Ion Sorin Florescu icircn calitate de
şef al Serviciului de Expertize Fizico-Chimice a icircntreprins numeroase demersuri pentru achiziţionarea de
echipamente noi performante care să permită extinderea gamei de expertize efectuate la nivelul serviciului Icircn
calitate de director adjunct al Institutului de Criminalistică (1998-2004) biochimistul Ion Sorin Florescu a fost
primul expert criminalist care a pus icircn discuţie necesitatea implementării unui standard de calitate icircn activitatea
laboratoarelor de criminalistică Icircnsă numele biochimistului Ion Sorin Florescu este legat de succesul pe care l-a
avut icircn lupta sa pe un alt front cel al icircnfiinţării unui prim laborator de expertiză genetică judiciară metodă de
anvergură deosebit de eficientă icircn războiul permanent dintre infractori şi justiţie Icircn calitate de expert criminalist
biochimistul Ion Sorin Florescu icircmpreună cu chimistul Mihai Novac şi ing chimist Gheorghe Hanga au
participat la cercetarea unor evenimente deosebite cu răsunet mediatic cum ar fi explozia de la Combinatul
Chimic Victoria incendiile de mari proporţii care au avut loc la o instalaţie de caprolactamă de la Săvineşti şi cel
izbucnit la Tacircrgovişte la Festivalul bdquoCrizantema de aurrdquo explozia de la Km 12 Sibiu accidentul aviatic de la
Baloteşti explozia de la liceul bdquoJean Monetrdquo etc avacircnd o contribuţie majoră icircn lămurirea modului de producere
a acestor evenimente
Un alt protagonist important icircn istoria chimiei judiciare este ing chimist Gheorghe Hanga fost şef al
Serviciului de Expertize Fizico-Chimice icircn perioada 1998-2006 care a avut o contribuţie deosebită icircn
dezvoltarea expertizei fizico-chimice a hacircrtiei şi a materialelor scripturale precum şi a materialelor fibro-
lemnoase pregătirea sa profesională permiţacircndu-i să abordeze şi acest gen de expertiză netratat pacircnă la acel
moment
Dar contribuţia cea mai importantă a avut-o icircn perioada 2004-2006 icircn implementarea Sistemului de
Management al Calităţii atacirct la nivelul Serviciului de Expertize Fizico-Chimice cacirct şi la nivelul Institutului de
Criminalistică fiind unul dintre cei care au elaborat Procedurile Generale de Lucru icircn vederea acreditării
conform cerinţelelor impuse de standardul de referinţă ISO 170252005 Icircn această perioadă urmare a dotării
laboratoarelor de chimie judiciară cu echipamente moderne performante icircn domeniul de expertiză fizico-
chimică au fost dezvoltate sau iniţiate noi tipuri de determinări şi putem spune că această perioadă a fost cea mai
prolifică icircn achiziţionarea de echipamente analitice moderne bază fundamentală a analizei instrumentale
Icircnsă animatorul icircnlesnitorul care a declanşat energiile creatoare icircn scopul implementării Sistemului de
Management al Calităţii şi acreditării conform cerinţelelor impuse de standardul de referinţă ISO 170252005 a
fost expertul criminalist prof univ dr Gheorghe Popa care anterior perioadei icircn care a fost adjunct al
inspectorului general al IGPR icircn calitate de director al Institutului de Criminalistică (2004-2005) a pregătit cu
multă meticulozitate şi rigoare terenul pe care urma să se desfăşoare icircntregul proiect cu tactici şi strategii de
implementare a standardului calităţii212
După anul 2000 consecventă tradiţiilor sale criminalistica romacircnească cu o tehnică tactică şi metode
propii a devenit un factor important icircn icircnfăptuirea actului de justiţie Datorită criminalisticii justiţia a beneficiat
de soluţionarea unora dintre cele mai complexe cazuri prin constatări argumentate ştiinţific
212 Stoian M G Contribuţia expertizei fizico-chimice a probelor materiale la probaţiunea judiciară ISBN 978-973-0-
16658-3 Aktis Tipografie Ambalaje Bucureşti 2013
107
108
REPERE SEMNIFICATIVE ALE CRIMINALITĂȚII
ECONOMICO-FINANCIARE IcircN SEMESTRUL I2015213
Chestor principal de poliție dr VASILE VIOREL
adjunct Inspectoratul General al Poliției Romacircne
Abstract The article presents an evolution of economic-financial criminality in first semester 2015
relative to 2014
This phenomenon is analiyzed terms of types of crimes and achivements both on prevention activities
and its effective disproof Operations performed are presented with details from the beginning to the end by
prosecuting and dismantling criminal networks
In the end are presented the priorities of 2015 and a set of proposed measures to streamline the
activity
Key words economic-financial crime tax evasion money laundering customs fraud financial
crime intellectual property prejudices dismantling criminal networks
Rezumat Articolul prezintă o evoluție a criminalității economic-financiare icircn semestrul I2015
comparativ cu 2014
Fenomenul este analizat din perspective tipurilor de infracțiuni și a rezultatelor obținute atacirct
referitor la activitățile de prevenire cacirct și icircn combaterea sa efectivă Operațiunile derulate sunt prezentate cu
detalii de la icircnceput pacircnă la finalizarea prin trimiterea icircn instanță și destructurarea rețelelor infracționale
In final sunt expuse prioritățile anului 2015 și un set de măsuri propuse pentru eficientizarea
activității
Cuvinte cheie infracțiune economic-financiară evaziune fiscală spălarea banilor fraude vamale
criminalitate financiară proprietate intelectuală prejudicii destructurare rețele infracționale
Criminalitatea economico-financiară a continuat să reprezinte fenomen complex de o gravitate
extremă atacirct prin valoarea materială a prejudiciilor pe care le cauzează societăţii icircn ansamblul său cacirct şi
prin forţa cu care este capabilă să penetreze şi să altereze climatul economic social şi chiar politic
afectacircnd nu numai ordinea de drept ci in extremis chiar siguranţa naţională Infiltracircndu-se strategic icircn
economia legală tinzacircnd să pătrundă icircn sferele decizionale cele mai icircnalte criminalitatea economică este
una din cele mai virulente ameninţări cu care ne confruntăm multiplele ei consecinţe fiind greu de estimat
Amploarea complexitatea şi icircnalta specializare a infractorilor au definit caracteristicile criminalităţii
economico-financiare icircn acest an determinacircnd o reacţie pe măsură a Poliţiei Romacircne prin structurile specializate
icircn investigarea criminalității economice concretizată icircntr-un complex de activităţi informativ-operative și de
cercetare penală proprii care au condus la obţinerea la nivel naţional a următoarelor rezultate faţă de
perioada precedentă similară
Au fost sesizate un număr total de 39956 de infracțiuni de natură economico-financiară icircn
creştere cu 47 faţă de 2014
Astfel deși la nivel național criminalitatea sesizată icircși continuă trendul descendent din ultimii 5 ani (-
48) criminalitatea sesizată de natură economico-financiară cunoaște icircn prezent o revigorare reflectacircnd
eforturile depuse de structurile specializate ale Poliției Romacircne pentru descoperirea și cercetarea criminalității
economice
213
Situația statistică a Inspectoratului General al Poliției Romacircne
109
Icircn privinţa ponderii icircn funcţie de natura infracţiunilor sesizate se constată o creștere a infracțiunilor
economico-financiare sesizate de la 1143 icircn 2014 la 1253 icircn anul 2015 astfel
Dintre infracţiunile economico-financiare sesizate 31 sunt infracţiuni de evaziune fiscală faţă de
281 cacirct reprezentau icircn anul 2014
De menţionat este faptul că evaziunea fiscală icircnregistrează o creştere cu 1686 de fapte (+157) de
la 10710 infracţiuni sesizate icircn anul 2014 la 12396 icircn primele 6 luni 2015
Au fost cercetate pentru comiterea de infracțiuni de natură economico-financiară 15732 de
persoane icircn scădere 12 faţă de perioada similară a anului trecut cacircnd au fost cercetate 17889 de
persoane
La nivelul Poliției Romacircne numărul persoanelor cercetate pentru infracțiuni de natură economico-
financiară are o pondere de 196 din totalul persoanelor cercetate icircn creștere față de perioada similară a anului
trecut cacircnd acestea reprezentau 236
Serie1 economico-
finanhellip Serie1 judiciar
e 6028hellip
Serie1 de alta natura 2829hellip
6 luni 2014
economico-financiare
judiciare
de alta natura
Serie1 economic
o-financiare
hellip
Serie1 judiciare 6440
64
Serie1 de alta natura 2307
23
6 luni 2015
economico-financiare judiciare
de alta natura
110
Au fost cercetate icircn stare de reținerearest preventiv pentru comiterea unor infracțiuni de
natură economico-financiară 576 de persoane icircn creştere cu 245 faţă de perioada similară a anului trecut
cacircnd au fost cercetate icircn stare de reţinerearest preventiv 331 de persoane (+74)
La nivelul Poliției Romacircne numărul persoanelor reținutearestate preventiv pentru infracțiuni de natură
economico-financiară are o creștere de 106 din totalul persoanelor reținutearestate preventiv icircn creștere față
de perioada similară a anului trecut cacircnd acestea reprezentau 75
PREVENIREA ȘI COMBATEREA CRIMINALITĂȚII ECONOMICO- FINANCIARE PRIN
STRUCTURILE SPECIALIZATE ALE POLIȚIEI ROMAcircNE
Considerații generale
Poliţia de investigare a criminalității economice reprezintă structura specializată a Poliţiei Romacircne
care acţionează prin mijloace specifice de muncă pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor de natură
economico-financiară şi a celorlalte fapte de icircncălcare a legii care afectează climatul economic din Romacircnia şi
drepturile fundamentale ale cetăţenilor
Obiectivul principal al structurilor de investigare a criminalității economice icircl reprezintă asigurarea
climatului de legalitate mediului de afaceri prin combaterea evaziunii fiscale contrabandei corupţiei
contrafacerii de mărfuri a infracţiunilor din domeniul achiziţiilor publice precum şi prin protecţia
intereselor financiare ale Uniunii Europene
111
Structurile de investigare a criminalității economice sunt parte componentă a Poliţiei Judiciare şi au
ca obiect esenţial de activitate identificarea persoanelor care icircncalcă legislaţia şi cercetarea acestora cu
respectarea prevederilor procesual-penale pe liniile de muncă din competenţă
Poliţia de investigare a criminalității economice funcţionează la nivel central şi teritorial avacircnd
următoarea structură organizatorică
a) la Inspectoratul General al Poliţiei Romacircne funcţionează Direcţia de Investigare a Criminalității
Economice organizată icircn 6 servicii
b) la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti funcţionează Serviciul de Investigare a
Criminalității Economice la nivelul Direcţiei Generale şi servicii corespondente icircn cadrul poliţiilor de sector
cu dublă subordonare pe linie de conducere şi asigurare logistică faţă de conducerea unităţii de poliţie teritorială
iar sub aspectul muncii de specialitate şi direcţiei de profil din Inspectoratul General al Poliţiei Romacircne
c) la inspectoratele judeţene de poliţie funcţionează serviciile de investigare a criminalității
economice organizate pe linii coordonate de conducerea inspectoratelor judeţene de poliţie Pe linie
profesională sunt subordonate şi serviciilor de profil din Direcţia de Investigare a Criminalității Economice care
le acordă sprijin şi icircndrumare prin poliţiştii specialişti din structura acestora
Principalele linii de muncă aflate icircn competența structurilor de investigare a criminalității economice
sunt
Evaziune fiscală şi fraude intracomunitare
Spălarea banilor
Fraude vamale şi la regimul produselor accizabile
Proprietate intelectuală
Criminalitate financiară
Corupţie administraţie publică şi instituţii bugetare conflicte de interese
Achiziţii publice
Protecţia forţei de muncă
Agricultură fond funciar şi industrie alimentară
Infrastructură rutieră transporturi şi construcţii
Materiale reciclabile protecţia mediului şi silvicultură
Rezultate obținute la nivel național de structurile de investigare a criminalității economice
Principalele date statistice colectate cu privire la activitatea de investigare a criminalității economice
relevă o tendință de creștere la principalii indicatori fapt ce reflectă consolidarea capacității instituționale ca
urmare a reorganizării structurilor de profil la 01122014 astfel
Icircn semestrul I al anului 2015 structurile de investigare a criminalității economice au efectuat cercetări
icircn 65703 dosare de urmărire penală icircn creștere cu 13035 de dosare față de perioada similară a anului trecut
cacircnd au fost instrumentate 52668 de dosare rezultacircnd o mărire a volumului de 247
Numărul dosarelor soluționate icircn primele 6 luni ale anului 2015 de structurile de investigare a
criminalității economice este de 16226 icircn creștere cu 2855 de dosare față de perioada similară a anului trecut
cacircnd au fost soluționate 13371 de dosare (+213)
Au fost formulate către parchetele competente propuneri de trimitere icircn judecată pentru 2049 de dosare
icircn creștere cu 55 față de perioada similară a anului precedent cacircnd au fost formulate 1794 astfel de propuneri
(+3)
Numărul persoanelor cercetate sub incidența unor măsuri preventive a crescut de la 423 icircn semestrul I al
anului 2014 la 1038 icircn semestrul I al anului 2015 rezultacircnd o creștere semnificativă de 615 persoane ( +145)
Un accent deosebit a fost pus pe activitatea de recuperare a prejudiciilor valoarea măsurilor asigurătorii
instituite icircn cursul perioadei icircn cauzele penale instrumentate icircnregistracircnd o creștere importantă de la 333
milioane lei icircn 6 luni 2014 la 1059 milioane lei icircn 6 luni 2015 (+218)
112
Icircn ceea ce privește finalitatea judiciară se constată o creștere cu 215 a numărului de rechizitorii
emise de structurile de parchet icircn dosarele penale instrumentate de structurile de investigare a criminalității
economice de la 1024 icircn semestrul I 2014 la 1245 icircn semestrul I 2015 (+221 rechizitorii)
Activităţile icircntreprinse icircn special cele realizate icircn cooperare cu structurile Ministerului Finanţelor
Publice cu atribuţii icircn domeniu au influenţat schimbarea comportamentului fiscal al contribuabililor persoane
juridice sau fizice ce desfăşoară activităţi comerciale icircn domeniile vizate determinacircnd creşterea numărului
operaţiunilor fiscalizate aspect susţinut de dinamica indicatorilor macro-economici de impact icircnregistraţi
Astfel icircn semestrul I al anului 2015 datele furnizate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
reflectă creşterea icircncasărilor fiscale la bugetul de stat cu 135 faţă de perioada similară a anului trecut de la
5933012 mil lei la 6731339 mil lei (un plus de 798327 mil lei) dinamica icircnregistrată de principalele taxe şi
impozite fiind următoarea
- impozitul pe profit creştere cu 122 (+72024 mil lei)
- impozitul pe venit creştere cu 142 (+16023 mil lei)
- taxa pe valoarea adăugată creştere cu 183 (+450623 mil lei)
- accize creştere cu 93 (+102763 mil lei)
Activități desfășurate de Direcția de Investigare a Criminalității Economice structură centrală a
Poliției Romacircne de prevenire și combatere a criminalității economico-financiare
Icircn scopul icircndeplinirii la parametrii calitativi superiori a misiunilor şi sarcinilor specifice Direcţia de
Investigare a Criminalităţii Economice şi-a orientat eforturile icircn special pentru urmărirea priorităţilor fixate ca
obiective strategice şi sectoriale
consolidarea capacităţii operaţionale icircn scopul combaterii evaziunii fiscale icircn toate sectoarele
economice avacircnd prioritar icircn atenţie importul producţia transportul şi comercializarea produselor accizate
(tutun carburanţi şi uleiuri minerale alcool etc)
combaterea actelor de abuz şi corupţie icircn sistemul administrativ şi icircn organizarea achiziţiilor
publice
asigurarea competitivităţi şi concurenţialităţii mediului de afaceri prin protejarea proprietăţii
intelectuale şi industriale
participarea la activitatea de icircmbunătăţire a cadrului legislativ icircn special icircn domeniul legislaţiei
fiscale şi vamale
icircmbunătăţirea imaginii publice şi creşterea vizibilităţii icircn mass-media a activităţilor desfăşurate şi a
rezultatelor obţinute
Icircn acest context eforturile Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice s-au concretizat icircn special
icircn monitorizarea evoluţiei fenomenului infracţional ce se manifestă icircn sfera economico-financiară şi intervenţia
icircn domeniile economico-financiare afectate
Maniera de abordare a criminalităţii economico-financiare de către Direcţia de Investigare a
Criminalităţii Economice a constat icircn direcţionarea eforturilor spre combaterea faptelor ilegale grave din
economia naţională obiectivul prioritar de acţiune fiind menţinerea unui climat de legalitate icircn sfera afacerilor
icircn vederea consolidării unui mediu de afaceri stabil şi predictibil capabil a asigura buna funcţionare a economiei
romacircneşti
Acţiuni derulate la nivel naţional pentru prevenirea și combaterea criminalității economice
Icircn semestrul I 2015 Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a iniţiat organizat coordonat şi
monitorizat 12 de acţiuni la nivel naţional după cum urmează
1 ZĂPADA pentru asigurarea legalităţii icircncheierii şi derulării unor contracte de achiziţii publice de
servicii lucrări ori produse contractate icircn cadrul programului de deszăpezire
2 EVAZIUNE INTRACOMUNITARE pentru eficientizarea activităţii de prevenire şi combatere a
infracţiunilor de evaziune fiscală icircn domeniul achiziţiilor intracomunitare
3 SMOKE pentru combaterea traficului ilicit cu ţigarete şi produse din tutun
4 SHUT pentru combaterea criminalităţii la regimul alcoolului şi băuturilor alcoolice
5 IN OURS SITES pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din domeniul comerţului online
6 SUBVENŢIA IcircN AGRICULTURĂ pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din domeniul
ajutoarelor de stat pentru susţinerea agriculturii
7 SIGURANŢA CETĂŢEANULUI pentru combaterea ilegalităţilor din domeniul icircnchirierii de
autovehicule şi a transportul internaţional
113
8 VATRA pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor din domeniul panificaţiei
9 OFENSIVA privind modul de lucru icircn cazul grupărilor infracţionale nestructurate ce pot genera icircn
conflicte stradale
10 BORIBA S TABAKOM pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale din domeniul traficului
ilicit cu ţigarete şi produse din tutun
11 LITORAL pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale comise icircn sezonul estival
12 EXPORT CONTROL pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale cu ocazia exportului de
mărfuri prin Portul Constanţa
Activităţi de poliţie judiciară realizate
Icircn perioada analizată activitatea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice a fost
orientată cu precădere pentru instrumentarea şi soluţionarea dosarelor penale din sfera economico-
financiară prin care se aduc prejudicii importante bugetului general consolidat patrimoniului public sau
privat ori care afectează icircn mod grav climatul legal de afaceri
Astfel icircn semestrul I 2015 au fost obţinute următoarele rezultate comparativ cu aceeași perioadă a
anului 2014
21 de rechizitorii emise faţă de 7 icircn anul 2014
29 de dosare penale declinate la DNADIICOT faţă de 6 icircn anul 2014
90 de delegări soluţionate faţă de 48 icircn anul 2014
96 de persoane asupra cărora au fost luate măsuri preventive faţă de 29 icircn anul 2014
55809 49 mii lei prejudiciu recuperat la emiterea rechizitoriului faţă de 19564 mii lei icircn anul 2014 (creştere
de 1853)
1078592 mii lei prejudiciu recuperat icircn cursul perioadei icircn numerar sau cont bancar faţă de 1620486 mii
lei icircn anul 2014 (creştere de 5656 )
1546693 mii lei prejudiciu recuperat icircn cursul perioadei prin alte măsuri asigurătorii faţă de 4104 mii lei icircn
anul 2014 (creştere de 36687)
Operaţiuni derulate sub comanda unităților de parchet
Icircn perioada analizată ofiţerii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice au iniţiat şi pus
icircn aplicare 21 de operaţiuni cu efective lărgite pentru administrarea probatoriului şi identificarea
făptuitorilor icircn dosarele penale instrumentate după cum urmează
1 pentru destructurarea unei reţele infracţionale internaţionale specializate icircn săvacircrşirea de
infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani icircn domeniul activităţilor pornografice de tip videochat
Cercetările au stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume importante de
bani ( de peste 6000000 EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii astfel obţinuţi fiind
reintroduşi icircn circuitul ilicit prin transferuri bancare şi contracte comerciale fictive iar icircn perioada 2011 ndash prezent
societatea a rulat prin conturile bancare suma de aproximativ 300000000 USD
A fost instituit sechestru asigurator asupra unui număr de 25 conturi si depozite ale persoanei juridice
nerezidente implicate fiind indisponibilizată suma de aproximativ 19000000 USD
2 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune
fiscală şi spălare de bani icircn construcţii IT şi alte domenii de activitate
La data de 01022015 sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Tribunalul
Bucureşti şi beneficiind de suportul de specialitate al Serviciului Romacircn de Informaţii şi al Direcţiei Generale
Antifraudă Fiscală Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a coordonat şi desfăşurat o amplă
operaţiune care a vizat destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
evaziune fiscală şi spălare de bani icircn diverse domenii de activitate (construcţii IT etc)
Icircn circuitul infracţional sunt implicate peste 200 de societăţi comerciale atacirct din categoria firmelor
fantomă cacirct şi beneficiare ale tranzacţiilor fictive evidenţiate
Astfel icircn perioada 2011-2014 reprezentanţii societăţilor comerciale implicate au creat circuite fictive
pentru eludarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat creacircnd un prejudiciu estimat la peste 50
milioane de Euro Cercetările au mai stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume
importante de bani (aproximativ 100 milioane EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii
astfel obţinuţi fiind reintroduşi icircn circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare icircn baza unor documente
fictive
114
Au fost puse icircn aplicare 146 mandate de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţelor Argeş Olt Vrancea Ilfov Teleorman Giurgiu Dacircmboviţa Sibiu Arad Gorj şi Vacirclcea
Cu ocazia derulării percheziţiilor au fost ridicate icircnscrisuri relevante icircn cauză precum şi importante
sume de bani
Totodată au fost puse icircn aplicare şi 90 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn urma
probatoriului administrat fiind dispusă măsura reţinerii faţă de un număr de 34 suspecţi dintre care 12 au fost
arestaţi preventiv
Cu ocazia desfăşurării activităţilor de cercetare penală la data de 09062015 icircn vederea asigurării
recuperării prejudiciului cauzat reprezentanţii societății implicate au depus icircntr-un cont bancar suma de
18403458 lei ( peste 4 milioane EURO) asupra căreia s-a dispus instituirea sechestrului asigurator
3 pentru combaterea ilegalităţile comise cu ocazia atribuirii de contracte de achiziţii publice
Contractele de achiziţii publice au fost atribuite pe fondul săvacircrşirii unor acte de corupţie de către
directorul general administrativ şi directorul tehnic ambii din cadrul unei universități din București
Achiziţiile publice au fost atribuite icircn condiţii de neconcurenţialitate şi transparenţă nerespectacircndu-se
principiul eficienţei utilizării fondurilor alocate şi a tratamentului egal icircntre operatorii economici icircncălcacircndu-se
cadrul normativ care reglementează acest domeniu de activitate prin icircncredinţare directă ori prin procedura
simplificată de cerere de oferte icircn mod nejustificat aceloraşi operatori economici aflaţi icircn cercuri de interese ale
decidenţilor la nivelul instituţiei
S-a luat măsura reţinerii faţă directorul general administrativ pentru săvacircrşirea a 7 infracţiuni de luare
de mită şi 2 infracţiuni de abuz icircn serviciu iar faţă de directorul tehnic pentru săvacircrşirea unei infracţiuni de luare
de mită şi a unei infracţiuni de abuz icircn serviciu
Faţă de administratorii unor firme agreate care au obţinut icircn mod ilegal contracte de achiziţii publice s-
a luat măsura preventivă a controlului judiciar pentru săvacircrşirea infracţiunii de dare de mită
Firmele agreate au obţinut icircn perioada 2009 ndash 2014 icircn urma atribuirii icircn mod preferenţial de contracte
de achiziţii publice beneficii icircn valoare totală de 9749828 lei
4 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune
fiscală şi spălare de bani icircn domeniul comercializării de medicamente
Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a coordonat şi desfăşurat o operaţiune care a vizat
destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de
bani icircn domeniul tranzacţiilor cu medicamente
Icircn circuitul infracţional au fost implicate 7 societăţi comerciale atacirct din categoria firmelor fantomă cacirct
şi beneficiare ale tranzacţiilor fictive evidenţiate
Astfel icircn perioada 2011-2012 reprezentanţii unei mari companii de distribuţie de medicamente au
evidenţiat operaţiuni comerciale fictive icircn scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de
stat
Cercetările au mai stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume importante
de bani (aproximativ 1 milion de EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii astfel obţinuţi
fiind reintroduşi icircn circuitul ilicit prin retrageri din conturile bancare icircn baza unor documente fictive
Au fost puse icircn aplicare 11 mandate de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţului Ilfov
Au fost puse icircn aplicare totodată şi 5 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn urma probatoriului
administrat fiind dispusă măsura reţinerii faţă de 4 persoane
5 pentru destructurarea a două reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
evaziune fiscală icircn domeniul prestării de servicii de monitorizare prin GPS şi IT
La data de 06052015 sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Curtea de Apel
Bucureşti Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice cu sprijinul Serviciului de Investigare a
Criminalităţii Economice din IPJ Ilfov a desfăşurat o amplă operaţiune care a vizat destructurarea a două reţele
infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune fiscală icircn domeniul prestării de servicii de
monitorizare prin GPS şi IT
Icircn circuitele infracţionale sunt implicate 2 mari companii care desfăşoară activităţi icircn domeniile vizate
care s-au sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat prin evidenţierea unor operaţiuni
comerciale fictive cu alte 6 societăţi comerciale din Romacircnia şi 3 firme străine
Icircn acest mod icircn perioada 2008-2012 bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu aproximativ 35
milioane de Euro
Au fost puse icircn aplicare 24 mandate de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţului Ilfov
Au fost puse icircn aplicare 12 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn baza probatoriului administrat
fiind dispusă măsura reţinerii faţă de 3 persoane
115
6 pentru destructurarea unui mecanism infracţional ce avea nu doar scopul sustragerii de la plata
către bugetul general consolidat a taxelor si impozitelor ci şi utilizarea sumelor de bani provenite din săvacircrşirea
infracţiunii de evaziune fiscală icircn scopul plăţii de bonusuri pentru funcţiile de top ale societăţilor
Prejudiciul total produs bugetului general consolidat al statului prin activitatea infracțională derulată de
către inculpați prin intermediul unei societăți de media se cifrează la valoarea de 16809964 lei Pentru
recuperarea prejudiciului a fost instituită măsura sechestrului asigurător asupra mai multor imobile aparținacircnd
inculpatului toate icircn valoare de aproximativ 16000000 lei
7 pentru combaterea icircnşelăciunilor icircn comerţul on-line cu produse de menaj şi uz casnic ce nu
corespund cu cele comandate de clienţi
Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a pus icircn aplicare 3 mandate de percheziţie
domiciliară la reprezentanţii unei societăţi comerciale care prin intermediul unui web-site au comercializat
produse electronice şi electrocasnice (menaj şi uz casnic) care nu corespund calitativ cu specificaţiile prezentate
pe site-ul de prezentare şi desfacere
Totodată cei icircn cauză nu au icircnregistrat icircn evidenţele contabile ale societăţii operaţiunile efectuate prin
intermediul site-ului sumele de bani obţinute din vacircnzarea produselor fiind virate de clienţi la indicaţiile
reprezentaţilor societăţii icircn diverse conturi bancare care nu aparţineau societăţii fiind ulterior retrase icircn numerar
de la ATM-uri
Clienţii care intenţionau returnarea produselor fiind nemulţumiţi de calitatea acestora erau jigniţi şi
ameninţaţi de operatorii apelaţi la numerele de telefon menţionate pe site produsele trimise spre returnare fiind
refuzate atacirct de reprezentanţii societăţii cacirct şi de către firmele de curierat la indicaţiile acestora
Reprezentanţii societăţii sunt cercetaţi pentru săvacircrşirea infracţiunilor de evaziune fiscală spălare de
bani şi icircnşelăciune prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 1500000 lei
Icircn cauză s-a dispus sechestrarea site-ului prin care opera societatea fiind blocat icircn conformitate cu
dispoziţiile legale
8 pentru destructurarea unei reţele infracţionale internaţionale specializate icircn săvacircrşirea de
infracţiuni de icircnşelăciune şi spălare de bani icircn domeniul auditării societăţilor comerciale internaţionale
Icircn circuitul infracţional au fost implicate 2 societăţi comerciale romacircneşti care au utilizat conturi
deschise la mai multe bănci comerciale pentru disimularea provenienţei ilicite a fondurilor obţinute prin
inducerea icircn eroare a conducerii unor importante firme din Franţa
Cercetările au mai stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume importante
de bani (aproximativ 670000 EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii astfel obţinuţi fiind
reintroduşi icircn circuitul ilicit prin transferuri bancare şi contracte comerciale fictive
9 pentru prevenirea şi descoperirea infracţiunilor şi a altor ilegalităţi ce se comit icircn domeniul
producerii şi comercializării vinurilor şi produselor viti-vinicole
Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a derulat o acţiune pentru prevenirea şi descoperirea
infracţiunilor şi a altor ilegalităţi ce se comit icircn domeniul producerii şi comercializării vinurilor şi produselor
viti-vinicole din judeţele Buzău Bacău Neamţ şi Vrancea
La acţiune au participat şi specialişti din cadrul MADR - Direcţia de Inspecţii Viti ndash vinicole precum
şi din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor
Pe parcursul acţiunii au fost verificate 16 puncte de lucru aparţinacircnd unui număr de 7 agenţi economici
fiind ridicate icircn vederea analizării icircn laborator probe şi contraprobe din sortimentele de vin produse sau
comercializate de societăţile verificate cercetările fiind continuate icircn vederea stabilirii autenticităţii acestora
Totodată au fost efectuate verificări cu privire la realitatea şi corectitudinea icircnregistrărilor financiar
contabile referitoare la aprovizionarea cu materii prime şi materiale icircn special struguri şi recipiente pentru
ambalarea produselor finite stocurile de produse existente şi beneficiarii mărfurilor comercializate
10 pentru verificarea modului icircn care sunt respectate prevederile legale referitoare la
comercializarea legumelor fructelor produselor de origine animală şi a produselor comercializate sub
denumirea de bdquoprodus tradiţional romacircnescrdquo
Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice icircmpreună cu specialişti din cadrul Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi Siguranţa Animalelor au acţionat
icircn municipiul Bucureşti pentru verificarea modului icircn care sunt respectate prevederile legale referitoare la
comercializarea legumelor fructelor produselor de origine animală şi a produselor comercializate sub
denumirea de bdquoprodus tradiţional romacircnescrdquo
11 pentru combaterea faptelor de icircnşelăciune icircn turism
116
La data de 11022015 sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Tribunalul
Bucureşti şi icircn cooperare cu reprezentanţi ai autorităţilor judiciare austriece Direcţia de Investigare a
Criminalităţii Economice a desfăşurat o operaţiune care a vizat reprezentanţi ai unei societăţi comerciale din
domeniul turismului implicaţi icircn săvacircrşirea unor infracţiuni de icircnşelăciune
Astfel icircn perioada 2008-2010 persoanele cercetate au emis facturi fiscale fictive icircn favoarea unor
clienţi din Austria reprezentacircnd prestarea unor servicii sau livrarea unor produse icircn scopul obţinerii ilegale a
unor sume de bani din patrimoniul partenerilor austrieci la solicitarea acestora
Au fost puse icircn aplicare 5 mandate de percheziţie domiciliară pe raza municipiului Bucureşti şi 2
mandate de aducere a suspecţilor la audieri
12 pentru a destructura o grupare infracţională italiană care acţionează icircn domeniul tranzacţiilor
imobiliare din anul 2001
Icircn perioada 19 - 21012015 Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a efectuat activităţi de
verificare la 4 societăţi comerciale şi punctele de lucru ale acestora situate pe raza mun Bucureşti şi jud Argeş
implicate icircn activităţi ilegale
Activităţile au fost desfăşurate la solicitarea autorităţilor judiciare italiene sub supravegherea
Parchetului de pe lacircngă Tribunalul Bucureşti fiind vizată o grupare infracţională italiană care acţionează icircn
domeniul imobiliarelor din anul 2001
13 pentru destructurarea unei reţele infracţionale internaţionale specializate icircn săvacircrşirea de
infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani icircn domeniul importului şi comercializării de articole de
icircmbrăcăminte şi icircncălţăminte
Icircn urma celor 9 percheziţii domiciliare efectuate pe raza Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov au
fost identificate şi indisponibilizate sumele de 256100 LEI 8200 EUR 1050 USD şi 1370 HKD fiind sigilate
şi 8 depozite icircn care se aflau bunuri pentru care nu au putut fi prezentate documentele de provenienţă
14 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializată icircn evaziune fiscală prin evidenţierea
unor operaţiuni comerciale fictive
La data de 20042015 sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Curtea de Apel
Bucureşti şi beneficiind de suportul de specialitate al Serviciului Romacircn de Informaţii Direcţia de Investigare a
Criminalităţii Economice din IGPR a desfăşurat o amplă operaţiune care a vizat destructurarea unei reţele
infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune fiscală
Icircn circuitul infracţional sunt implicate 1 birou de executor judecătoresc şi alte 10 de societăţi
comerciale care s-au sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat prin evidenţierea unor
operaţiuni comerciale fictive
Icircn acest mod icircn perioada 2011-2014 bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu aproximativ 3
milioane de Euro
Au fost puse icircn aplicare 15 mandate de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţelor Ilfov şi Ialomiţa
Au fost puse icircn aplicare totodată şi 8 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn acelaşi timp fiind
instituite măsuri asiguratorii icircn vederea recuperării prejudiciului
Icircn acest scop au fost sechestrate imobile şi conturi bancare aparţinacircnd suspecţilor şi societăţilor
comerciale controlate de aceştia precum şi suma de aproximativ 1000000 lei
Icircn baza probatoriului administrat a fost dispusă măsura reţinerii faţă de 4 persoane acestea fiind
prezentate instanţei icircn cursul zilei de 21042015 cu propunere de arestare preventivă
15 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
evaziune fiscală şi spălare de bani icircn domeniul comerţului cu medicamente
La data de 28012015 sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Icircnalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi beneficiind de suportul de specialitate al Serviciului Romacircn de Informaţii Direcţia de
Investigare a Criminalităţii Economice a coordonat şi desfăşurat o amplă operaţiune care a vizat destructurarea
unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani icircn
domeniul comercializării de medicamente
Icircn circuitul infracţional sunt implicate 20 de societăţi comerciale specializate icircn activităţi de depozitare
şi comercializare de medicamente care s-au sustras de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat
Icircn perioada 2013-2014 reprezentanţii societăţilor comerciale implicate au creat circuite fictive pentru
introducerea icircn lanţul legal a unor medicamente cu valoare mare de piaţă utilizate icircn tratamentele unor boli
grave precum cancer hepatită diabet etc procurate la negru de pe piaţa internă sau comunitară
Prin acest mecanism atacirct icircn circuitul legal din Romacircnia cacirct şi icircn alte state comunitare au fost introduse
inclusiv medicamente falsificate din categoria celor comercializate de reprezentanţii firmelor implicate
117
Prejudiciul cauzat bugetului de stat stabilit cu sprijinul specialiştilor Direcţiei Generale Antifraudă
Fiscală este de peste 3 milioane de Euro
Cercetările au mai stabilit că prin intermediul societăţilor implicate au fost transferate sume importante
de bani (aproximativ 5 milioane EURO) către persoanele vizate din circuitul infracţional banii astfel obţinuţi
fiind reintroduşi icircn circuitul ilicit prin transferuri bancare şi contracte de icircmprumut fictive
Au fost efectuate 64 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov Buzău
Iaşi Ialomiţa Argeş şi Olt
Au fost puse icircn aplicare şi 10 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn urma probatoriului
administrat fiind dispusă măsura reţinerii faţă de 8 persoane
16 pentru destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
evaziune fiscală şi rambursare ilegală de TVA
Icircn circuitul infracţional au fost implicate 35 societăţi comerciale romacircneşti cu obiect de activitate
activităţi de mediardquo
Au fost efectuate 9 percheziţii pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov
Cele 10 persoane au fost prezentate la data de 19052015 icircn faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi
care a dispus arestarea preventiva a 2 inculpaţi din care 1 inculpat deţine calitatea de avocat iar pentru ceilalţi
8 inculpaţi s-a dispus măsura arestului la domiciliu
Prejudiciul cauzat este de 12352333 lei (aprox 28 mil EURO)
Pe perioada derulării urmăririi penale s-a stopat activitatea de rambursare ilegală a sumei de 24179355
lei ( aprox 55 mil EURO)
17 pentru combaterea infracţiunilor de evaziune fiscală icircn activitatea cabinetelor de avocatură
constacircnd icircn sustragerea de la icircndeplinirea obligaţiilor fiscale prin evidenţierea icircn actele contabile sau icircn alte
documente legale de cheltuieli fictive icircn domeniul IT şi consultanţă prejudiciul estimat adus bugetului de stat
fiind de peste 1000000 de euro
Au fost puse icircn aplicare 18 mandate de percheziţie domiciliară pe raza municipiului Bucureşti şi a
judeţelor Ilfov şi Ialomiţa şi 16 mandate de aducere a suspecţilor la audieri icircn urma probatoriului administrat
fiind reţinuţi 4 suspecţi
Au fost ridicate icircn vederea recuperării prejudiciului bijuterii şi obiecte de podoabă din aur icircn valoare de
aproximativ 250000 lei (aprox 3 kg aur) şi 98000 lei
Faţă de suspecţii reţinuţi icircn cauză a fost pusă icircn mişcare acţiunea penală pe numele lor fiind emise
mandate de arestare preventivă
18 pentru combaterea infracţiunilor de evaziune fiscală icircn domeniul prestării de servicii de pază şi
protecţie
La data de 21052015 sub conducerea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lacircngă Curtea de Apel
Bucureşti Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice a desfăşurat o operaţiune care a vizat 5 societăţi
comerciale implicate icircn comiterea unor infracțiuni de evaziune fiscală icircn domeniul prestării de servicii de pază şi
protecţie
Astfel icircn scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat reprezentanții
societății au creat un circuit infracțional format din mai multe societăți comerciale prin care au fost evidențiate
tranzacții fictive
Icircn fapt icircn contabilitatea companiei au fost icircnregistrate achiziții fictive de servicii care icircn realitate nu au
fost prestate bugetul de stat fiind astfel prejudiciat cu aproximativ 600000 de EURO
Au fost efectuate 5 percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti jud Ilfov şi a judeţului
Hunedoara
Icircn urma probatoriului administrat s-a dispus reţinerea administratorului societății
19 pentru combaterea infracţiunilor de evaziune fiscală icircn domeniul comerţului intracomunitar cu
autoturisme second-hand operaţiune derulată icircn colaborare cu reprezentanţi ai Oficiului Fiscal Bonnndash
Germania
Au fost desfăşurate 7 percheziţii icircn Bucureşti şi judeţul Giurgiu fiind vizaţi reprezentanţi ai unei
societăţi ce comercializează autoturisme second-hand implicaţi icircn săvacircrşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală
118
20 pentru ilegalităţi comise de reprezentanţii mai multor unităţi silvice teritoriale cu ocazia
organizării şi derulării licitaţiilor de vacircnzare a masei lemnoase pe picior sau fasonate şi atribuirii contractelor
de vacircnzare aferente icircn perioada 2013 ndash 2014
Icircn acest domeniu sunt efectuate cercetări bdquo in remrdquo sub aspectul săvacircrşirii infracţiunii de bdquoconstituirea
unui grup infracţional organizat aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de gruprdquo faptă prev şi
ped de art 367 Cod Penal icircn scopul săvacircrşirii infracţiunilor de
deturnarea licitaţiilor publice faptă prev şi ped de art 246 Cod Penal
abuz icircn serviciu faptă prev și ped de art 297 din Codul Penal
fals material icircn icircnscrisuri oficiale faptă prev și ped de art 320 din Codul Penal
fals icircn declaraţii faptă prev și ped de art 326 din Codul Penal
fals intelectual faptă prev și ped de art 321 din Codul Penal
uz de fals faptă prev și ped de art 323 din Codul Penal
evaziune fiscală faptă prev şi ped de art 9 alin 1 lit b) din Lg nr 2412005
Faptele au fost comise la nivelul Direcţiilor Silvice Alba Caraş ndash Severin Covasna Cluj Harghita
Hunedoara Maramureş Mureş Sibiu Suceava Timiş Vacirclcea şi ai Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice
Bucureşti - Ocolul Silvic Experimental Caransebeş precum şi de către reprezentanţii unor societăţi comerciale
care au participat la licitaţiile de vacircnzare a masei lemnoase pe picior sau fasonate organizate de unităţile silvice
susmenţionate
Au fost efectuate activităţi procedurale la sediul celor 13 structuri silvice implicate icircn vederea ridicării
de icircnscrisuri care pot constitui mijloace de probă icircn dosarul penal
21 care a vizat destructurarea unei reţele infracţionale specializate icircn săvacircrşirea de infracţiuni de
spălare de bani provenite din săvacircrşirea de infracțiuni de punere la dispoziţia publicului de opere fără acordul
titularilor
Icircn perioada 2009-2014 suspecţii au pus la dispoziţia publicului contra unor sume de bani prin
intermediul a două site-uri tip torrent opere protejate valoarea sumelor obţinute din activităţi ilegale şi supuse
procesului de spălare a banilor ridicacircndu-se pacircnă icircn prezent la circa 2000000 lei
Au fost puse icircn aplicare 10 mandate de percheziţie domiciliare pe raza municipiului Bucureşti fiind
vizate sediile şi punctele de lucru a două societăţi comerciale care desfăşoară activităţi icircn domeniul
comunicaţiilor electronice precum şi locuinţele suspecţilor
Icircn urma activităţilor desfăşurate au fost reţinute 2 persoane faţă de care s-a dispus măsura controlului
judiciar
119
IcircNCEPUTUL UNEI NOI ERE IcircN CRIMINALISTICA ROMAcircNEASCĂ CONTEMPORANĂ
Chestor de poliţie dr GABRIEL ŢIcircRU
Comisar şef ing dr MARIA GEORGETA STOIAN
Un moment important pentru istoria recentă a Institutului de Criminalistică l-a constituit integrarea
Romacircniei icircn Uniunea Europeană din care a rezultat necesitatea icircndeplinirii condiţiilor impuse pentru aderare
Ministerului Afacerilor Interne (pe atunci Ministerul Administraţiei şi Internelor) icircn contextul integrării
respectiv respectarea cerinţelor de restructurare şi modernizare ale Poliţiei Romacircne incluse atacirct icircn Strategia de
modernizare a Poliţiei Romacircne pentru perioada 2004-2007 bdquoPoliţia Romacircnă - Poliţie Europeanărdquo icircn Planul de
Măsuri Prioritare al Poliţiei Romacircne pe anul 2006 cacirct şi icircn angajamentele Guvernului Romacircniei privind
acceptarea Aquis-ului Comunitar
Icircn cadrul unui amplu proces de modernizare a icircntregii societăţii romacircneşti Poliţia Romacircnă a declanşat
propriul demers reformator circumscris pe două coordonate fundamentale conceptuală şi structurală adoptacircnd
o nouă viziune privind scopul fundamental al activităţii de poliţie respectiv protejarea şi slujirea comunităţii
Obiectivul prioritar al perioadei anterioare acestuia a constat icircn crearea suportului normativ care să
aşeze pe baze europene restructurarea Poliţiei Romacircne Astfel au fost elaborate şi adoptate Legea nr 2182002
privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Romacircne (care consacră demilitarizarea Poliţiei Romacircne) şi Legea nr
3602002 privind Statutul poliţistului ce constituie repere fundamentale pentru reforma organizaţională
stabilirea elementelor definitorii de funcţionare precum şi a unor coordonate de conversie socio-profesională şi
de carieră a poliţistului
Institutul de Criminalistică este structură de specialitate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei
Romacircne care funcţionează pentru aducerea la icircndeplinire a activităţilor prevăzute icircn Legea nr 2182002 privind
organizarea şi funcţionarea Poliţiei Romacircne Astfel dacă pacircnă icircn anul 2002 Institutul de Criminalistică ca de
altfel toate structurile Poliţiei Romacircne era structură militarizată icircncepacircnd cu 23082002 prin apariţia Legii
218 personalul INC urmează acelaşi traseu cu cel al colegilor poliţişti şi icircşi schimbă statutul cu acela de
funcţionar public cu statut special
Icircncepacircnd cu anul 2004 noul director al Institutului de Criminalistică expert criminalist prof univ dr
Gheorghe Popa care şi-a desfăşurat activitatea pe parcursul multor ani ca expert icircn cadrul institutului şi care
anterior a fost şeful Serviciului Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita a gacircndit a
proiectat a efectuat şi a coordonat multe schimbări care au icircndreptat institutul spre noi performanţe
Astfel acesta a pus bazele primei restructurări la nivel naţional din punct de vedere al modului de
organizare a activităţilor criminalistice la nivelul serviciilor criminalistice din cadrul Inspectoratelor de Poliţie
Judeţene Acest concept care s-a finalizat icircn anul 2006 a constat icircn organizarea funcţională a serviciilor
criminalistice teritoriale pe trei compartimente profesionale respectiv investigarea tehnico-ştiinţifică a locului
faptei (CFL) compartimentul de constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize criminalistice şi compartimentul de
identificări judiciare
Icircn anul 2004 icircn urma participării la o conferinţă INTERPOL a prof univ dr Gheorghe Popa Institutul
Naţional de Criminalistică a iniţiat procedura de acceptare a acestuia icircn cadrul Reţelei Europene a Institutelor de
Criminalistică (European Network of Forensic Science Institutes - ENFSI) organizaţie care dă girul
recunoaşterii icircn plan internaţional icircn baza căreia institutul a fost monitorizat de această organizaţie icircn vederea
icircndeplinirii condiţiilor de afiliere
Icircn urma auditului realizat la Bucureşti icircn data de 3 mai 2005 de către echipa ENFSI formată din
directorul Institutului de Criminalistică din Finlanda şi directorul Institutului de Criminalistică din Elveţia la
data de 17 mai 2005 preşedintele Reţelei Europene a Institutelor de Criminalistică (ENFSI) dr Kimmo
Himberg a comunicat oficial aprobarea afilierii Institutului Naţional de Criminalistică din cadrul
Inspectoratului General al Poliţiei Romacircne şi din acel moment institutul este membru cu drepturi depline al
ENFSI
Criteriile de eligibilitate ale acestei organizaţii sunt obligatorii pentru toţi membrii şi conform acestora
grupul de lucru QCC (Quality and Competence Assurance Committee) monitorizează utilizarea şi aplicarea
standardelor de calitate şi a manualelor de bune practici emise de această organizaţie şi compatibilizarea
metodelor de lucru cu cele folosite icircn cadrul ENFSI
Icircn cadrul ENFSI există două Comitete Permanente Comitetul pentru Asigurarea Calităţii şi
Competenţei (QCC) şi Comitetul pentru Cercetare şi Dezvoltare (RampD) De asemenea există Proiectul
Multilingua şi 17 Grupuri de lucru unele dintre acestea avacircnd şi subgrupuri
- Grupul de lucru privind urmele aferente animalelor plantelor şi diferitelor tipuri de sol (Animal Plant
and Soil Traces - APST)
- Grupul de lucru pentru imagine digitală (Digital Imaging Working Group)
120
- Grupul de lucru pentru ADN (DNA Working Group)
- Grupul de lucru european pentru tehnica documentelor (European Document Experts Working Group
- EDEWG) cu subgrupurile Non-destructive examination of printing products Analysis of ink and toners Ink
dating şi Security documents recognition
- Grupul de lucru pentru analiza drogurilor (Drugs)
- Grupul de lucru pentru investigarea explozibililor (Explosives)
- Grupul de lucru pentru dactiloscopie (European Fingerprints Working Group) cu subgrupurile
Detection şi Identification
- Grupul de lucru pentru balistică (Firearms Working GroupGSR) cu subgrupurile Firearms (FA) şi
Gunshot residues (GSR)
- Grupul de lucru pentru investigarea incendiilor şi exploziilor (Fire and Explosions Investigation
Working Group - FEIWG)
- Grupul de lucru pentru aplicaţia criminalistică a Tehnologiei Informaţiei - IT (Forensic Information
Technology Working Group)
- Grupul de lucru pentru analiza criminalistică a vorbirii şi analiză audio (Forensic SpeechampAudio
Analysis Working Group - FSAAWG)
- Reţeaua criminalistică europeană pentru grafoscopie (European Network of Forensic Handwriting
Experts - ENFHEX)
- Grupul de lucru pentru traseologie (Marks Working Group)
- Grupul de lucru pentru analiza vopselei şi a sticlei (European PaintampGlass Working Group)
- Grupul de lucru pentru analiza accidentelor auto (Road Accident Analysis)
- Grupul de lucru pentru investigarea tehnico-ştiinţifică a locului faptei (Scene of Crime Working
Group)
- Grupul european pentru analiza fibrelor (European Fibres Group - Textile and Hair)
Ca membru al ENFSI pe lacircngă un schimb permanent de publicaţii de specialitate Institutul Naţional
de Criminalistică beneficiază şi de posibilitatea participării unor experţi criminalişti proprii la icircntacirclnirile
Grupurilor de Lucru ale Experţilor din cadrul ENFSI icircn cadrul cărora se fac schimburi de experienţă pentru
diseminarea rezultatelor pozitive obţinute cu ocazia examinărilor de laborator şi pentru adoptarea unor
proceduri comune de lucru
Pe de altă parte implementarea unui Sistem de Management al Calităţii icircn vederea compatibilizării
infrastructurii şi activităţilor criminalistice cu normele europene reprezintă o cerinţă impusă de regulamentul
cadru (BRD-FVK-001) al membrilor afiliaţi la organizaţia ENFSI ale cărei criterii de eligibilitate şi
standardizare monitorizate de Consiliul Director trebuiau integral icircndeplinite de toţi membrii iar prin statutul
de membru cu drepturi depline pe care icircl deţine Institutul Naţional de Criminalistică a avut obligativitatea să
specifice periodic Consiliului Director etapele parcurse pentru implementarea standardului european ISO
170252005
Ca urmare icircn anul 2006 Institutul Naţional de Criminalistică a implementat Sistemul de Management al
Calităţii icircn conformitate cu Standardul European ISO 170252005 şi a obţinut acreditarea laboratoarelor pentru
domeniile proprii de expertiză
De altfel această preocupare pentru dezvoltarea institutului l-a icircnsoţit pe prof univ dr Gheorghe Popa
pe tot traseul profesional urmat după anul 2005 Astfel din poziţia de adjunct al inspectorului general al Poliţiei
Romacircne icircn anul 2006 a dispus şi a aprobat organizarea şi desfăşurarea unitară a activităţii de pregătire
profesională a criminaliştilor la nivel naţional pe grupuri de lucru specializate icircn cadrul a cinci centre zonale
- Centrul zonal Bucureşti care cuprinde serviciile criminalistice din Direcţia Generală de Poliţie a
Municipiului Bucureşti şi inspectoratele de poliţie ale judeţelor Teleorman Giurgiu Ilfov Călăraşi Ialomiţa
Buzău Brăila Tulcea şi Constanţa
- Centrul zonal Timiş care cuprinde serviciile criminalistice din inspectoratele de poliţie ale judeţelor
Timiş Arad Hunedoara Caraş-Severin Gorj Mehedinţi Dolj şi Olt
- Centrul zonal Cluj care cuprinde serviciile criminalistice din inspectoratele de poliţie ale judeţelor
Maramureş Satu - Mare Bistriţa Sălaj Bihor Cluj şi Alba
- Centrul zonal Braşov care cuprinde serviciile criminalistice din inspectoratele de poliţie ale judeţelor
Braşov Argeş Covasna Dacircmboviţa Harghita Prahova Sibiu Mureş şi Vacirclcea
- Centrul zonal Iaşi care cuprinde serviciile criminalistice din inspectoratele de poliţie ale judeţelor
Vrancea Galaţi Vaslui Bacău Neamţ Iaşi Suceava şi Botoşani
Fiecare grup de lucru este coordonat de un responsabil care asigură buna desfăşurare a activităţilor
specifice programate
De asemenea tot icircn anul 2006 prof univ dr Gheorghe Popa a dispus şi a aprobat elaborarea Codului
de conduită al experţilor specialiştilor şi tehnicienilor criminalişti din Poliţia Romacircnă ale cărui prevederi au
fost emise icircn considerarea principiilor enunţate de Codul de Conduită elaborat de Reţeua Europeană a Institutelor
121
de Criminalistică şi a cerinţelor impuse de standardul de management al calităţii ISO 9001 şi de standardul de
examinare icircn laboratoare ISO 170252005
Această suită de activităţi şi documente subliniază dorinţa noastră de a ne apropia cacirct mai mult de
modelul european de a europeniza structurile criminalistice romacircneşti
Pentru respectarea cerinţelor de modernizare incluse şi icircn angajamentele Guvernului Romacircniei privind
acceptarea Aquis-ului Comunitar icircn anii 2004-2006 activitatea Institutului de Criminalistică s-a dezvoltat icircn
sensul abordării unor noi modalităţi de examinare şi valorificare a probelor ridicate cu ocazia cercetării la faţa
locului a infracţiunilor
De asemenea s-au icircnfiinţat noi laboratoare dotate prin achiziţia unor echipamente de ultimă generaţie
cele mai importante fiind următoarele
1 Icircn domeniile legate de expertiza criminalistică au fost achiziţionate echipamente specifice atacirct la
nivelul institutului cacirct şi la nivel naţional astfel
- echipamentul Video Spectral Comparator VSC 5000 pentru examinarea nedistructivă a documentelor
(suport cerneluri tonere etc)
- 47 sisteme Video Spectral Comparator Docubox de asemenea dedicate examinării falsurilor de
documente bancnote şi documente de călătorie pentru dotarea laboratoarelor institutului şi pentru toate
serviciile criminalistice teritoriale deoarece acest tip de echipament permite stabilirea traseelor grafice
icircndepărtate adăugite şi diferenţierea substanţelor scripturale este practic folosit pentru efectuarea tuturor
lucrărilor de tehnica documentelor
- 47 stereomicroscoape Nikon SMZ800 cu echipament foto-video digital foarte utile icircn examinarea şi
captarea imaginilor macro şi micro pentru efectuarea lucrărilor criminalistice din domeniul traseologiei balisticii
şi de tehnica documentelor - pentru dotarea laboratoarelor institutului şi pentru toate serviciile criminalistice
teritoriale
- 1 microscop comparator Leica FSC pentru preluarea şi prelucrarea imaginilor digitale echipament
esenţial utilizat icircn special icircn efectuarea expertizelor balistice icircn anul 2013 a mai fost achiziţionat un astfel de
echipament destinat efectuării expertizelor traseologice
- 92 sisteme Lucia Forensic soft dedicat pentru expertizare criminalistică şi care a icircnsemnat un real
progres icircn efectuarea expertizelor traseologice balistice etc pentru dotarea laboratoarelor institutului şi pentru
toate serviciile criminalistice teritoriale
- 250 aparate foto digitale profesioniste iar din acel moment la nivel naţional fotografia s-a efectuat icircn
totalitate cu aparatură foto-digitală renunţacircndu-se la fotografia clasică
- prima cameră video digitală profesională JVC HD 101E cu echipament de prelucrare a
icircnregistrărilor
- Sistemul integrat de identificare balistică IBIS dedicat pentru achiziţionarea stocarea şi gestionarea
imaginilor elementelor de muniţie trase cu arme de foc (tuburi-cartuş şi gloanţe) icircn cadrul unei baze de date
destinate identificării automate a armelor de foc aflate icircn evidenţă
De asemenea la nivelul Institutului Naţional de Criminalistică au fost asimilate următoarele noi linii de
muncă
- expertiza documentelor informatice (IT) avacircnd ca obiect stabilirea stării de funcţionare şi a
parametrilor tehnici a sistemelor informatice şi a echipamentelor periferice a conţinutului mediilor de stocare a
datelor informatice şi proprietăţile acestora recuperarea datelor informatice şi căutări comparări şi sortări de
date informatice după conţinut cuvinte-cheie nume extensie şi proprietăţi
- fonoscopia judiciară avacircnd ca obiect expertiza icircnregistrărilor audio şi identificarea persoanelor pe
baza analizei icircnregistrărilor sonore pe diverse suporturi (bandă magnetică suport digital) primul Raport
Criminalistic de identificare a vorbitorului după voce şi vorbire efectuat icircn Laboratorul de Fonoscopie
Judiciară dispus de Direcţia Cercetări Penale din IGPR datează din 03032008
2 Icircn domeniul identificării judiciare a fost achiziţionat sistemul IMAGETRAK cu staţii de lucru icircn
toate poliţiile judeţene sistem care introduce modificări fundamentale icircn modul de formare organizare şi
gestionare a bazelor de date cu imaginile faciale ale persoanelor cercetate de poliţie permiţacircnd identificarea
acestora pe baza fotografiilor icircnregistrărilor video sau a portretelor robot
De asemenea s-a extins şi modernizat baza de date AFIS trecacircndu-se la noua generaţie - PRINTRAK
BIS pentru examinare urme şi impresiuni digitale şi palmare şi a fost creată şi extinsă la nivel naţional baza de
date CDN (sistem integrat care gestionează şi icircntreţine o bază de date ce conţine informaţiile din fişele de
identificare ale persoanelor dispărute persoanelor şi cadavrelor cu identitate necunoscută persoanelor icircn vacircrstă
fără adăpost cerşetori)
Expertul criminalist dr Dinu Drăgănescu Horaţiu a participat la cursul de reconstrucţie facială organizat
la Dundee Anglia şi a fost achiziţionată aparatura şi instrumentarul de laborator necesar pentru realizarea
reconstrucţiei faciale Icircn anul 2007 a fost inaugurat Laboratorul de Reconstrucţie Facială iar Primul Raport
Criminalistic de Reconstrucţie Facială dispus de IPJ Cluj - Serviciul Criminalistic a fost efectuat la data de
31102008
122
3 Icircn domeniul cercetării la faţa locului au fost achiziţionate 46 de echipamente Polilight - sursă de
iluminare cu lungime de undă variabilă pentru descoperirea urmelor şi microurmelor la faţa locului pentru
dotarea institutului şi a serviciilor criminalistice teritoriale precum şi 3 sisteme de prelucrare a imaginii de la
faţa locului cu cameră sferică tip Spheron pentru institut şi pentru două servicii criminalistice teritoriale - din
cadrul IPJ Cluj şi Iaşi
4 Icircn domeniul de expertiză fizico-chimică au fost achiziţionate echipamente analitice şi ca urmare au
fost asimilate următoarele noi tipuri de determinări
- analiza microfibrelor textile care au fost transferate prin contact fizic pe timpul săvacircrşirii unor
infracţiuni cu violenţă prin utilizarea echipamentelor nou achiziţionate spectrometru icircn infraroşu (FT-IR) cuplat
cu microscop şi microspectrofotometru UV-VIS (pentru examinarea comparativă a nuanţelor de culoare)
- explorarea şi examinarea fizico-chimică a microurmelor şi urmelor dinamice de vopsea existente pe
probele ridicate de la faţa locului icircn accidentele de circulaţie
- analiza prin mijloace moderne (indice de refracţie) a microparticulelor de sticlă pentru investigarea
unor infracţiuni cum ar fi spargerile accidentele de circulaţie etc
- analiza calitativă şi cantitativă a microurmelor materie de metale rare şi strategice prin
spectrofluorimetrie de raze X (XRF) şi microscopie electronică cu baleiaj (SEM) cu microsonde analitice (EDS
şi WDS)
- analiza substanţelor toxice volatile prin gazcromatografie (GC) cuplată cu spectrometrie FTIR
- analiza comparativă prin distilare automată a produselor petroliere
- relevarea prin mijloace fizico-chimice de pe suporturi atipice a urmelor papilare latente (reacţie cu
reactivi specifici depuneri metalice expunere icircn incubatoare la vaporii unor substanţe etc)
Icircn anul 2007 vor mai fi achiziţionate un gaz cromatograf cuplat cu spectrometru de masă prevăzut cu
headspace şi trapă ionică şi un gaz cromatograf ultrarapid cu FID iar icircn anul 2008 un gaz cromatograf cuplat cu
spectrometru de masă prevăzut cu desorbţie termică şi a unui gaz cromatograf cu FID cu piroliză
5 Icircn domeniul expertizei biocriminalistice s-a amenajat Laboratorul de analize genetice şi a fost
achiziţionată tehnologia care permite analiza urmelor biologice de natură umană icircn vederea identificării
persoanei după profilul genetic Acesta are icircn componenţă laboratoare de genotipare judiciară a probelor
biologice recoltate din cacircmpul infracţiunii şi a probelor de referinţă recoltate de la persoanele ce fac parte din
cercul de suspecţi icircn vederea probatoriului ştiinţific necesar actului justiţiei
Printre obiectivele pe termen scurt icircn conformitate cu cerinţele Comisiei Europene se prevedea
implementarea legislaţiei recent adoptate cu privire la reforma icircn poliţie adoptarea şi implementarea unei
strategii naţionale pentru combaterea diferitelor forme de crimă organizată icircn special a celor avacircnd caracter
transfrontalier cum ar fi traficul cu droguri fiinţe umane cu bunuri furate sau contrafăcute cu arme materiale
nucleare etc O atenţie specială trebuia să fie acordată creşterii cooperării dintre organismele de aplicare a legii
icircn baza principiilor cuprinse icircn Pactul de Pre-aderare cu privire la crima organizată precum şi adoptarea şi
implementarea unei strategii naţionale antidrog icircn conformitate cu Strategia Antidrog a UE pentru perioada
2000 - 2004
Astfel Guvernul Romacircniei a semnat un contract comercial de 235 mil euro pentru icircnfiinţarea unui
laborator de analize genetice judiciare care a devenit complet operaţional icircn luna septembrie 2004 prin
acreditarea specialiştilor romacircni de către prof dr Frantz Neuhuber - şeful laboratorului de genetică moleculară al
Institutului de Medicină Legală din Salzburg membru EDNAP
Laboratorul a fost dotat cu echipament de ultima generaţie pentru acel moment icircndeplinind toate
cerinţele EDNAP Deoarece Romacircnia avea la acea dată o experienţă foarte limitată icircn ceea ce priveşte acest
nou domeniu de experiză criminalistică a fost necesară o asistenţă tehnică externă pentru operaţionalizarea
noului laborator ADN al poliţiei
Icircn luna octombrie 2003 au fost icircncheiate testele de acceptanţă care validau protocoalele de lucru
aparatura şi reactivii utilizaţi demonstracircnd astfel că rezultatele obţinute icircn Laboratorul din Salzburg şi cele din
Laboratorul din Bucureşti sunt identice iar icircn data de 21112003 a fost efectuat Primul Raport Criminalistic
de Genetică Judiciară icircn Romacircnia dispus de către Ministerul Public Parchetul de pe lacircngă Tribunalul
Hunedoara
Icircn continuare pentru o perioadă de un an s-a desfăşurat un proces de pregătire şi asistenţă a
specialiştilor romacircni de către experţi de renume icircn domeniu din Austria şi Germania cum ar fi prof dr Harald
Schneider prof dr Frantz Neuhuber prof dr Burkhard Rolf prof dr Peter Wiegand şa
Tot icircn domeniul expertizei biocriminalistice mai merită amintită şi Prima Expertiză realizată prin
genotiparea materialului biologic uman conţinut de insecte necrofage dispusă de Ministerul Public
Parchetul de pe lacircngă Tribunalul Bacău efectuată la data de 14102008
Icircn data de 8 august 2005 icircn l ipsa unei leg islaţ i i spec if ice Ministerul
Administraţiei ş i Internelor - Inspectoratul General a l Poliţ ie i Ro macircne şi Ministerul
Just iţ iei - Administraţia Naţională a Penitenciarelor semnează un protocol de cooperare prin care s-a
123
stabilit ca la eliberarea din penitenciare persoanelor condamnate să li se recolteze probe biologice icircn vederea
obţinerii profilelor genetice şi a introducerii lor icircntr-o bază de date naţională
Icircn anul 2006 s-au derulat două programe PHARE care au avut ca obiective automatizarea bazei de date
ADN icircn acord cu reglementările UE alături de achiziţia de aparatură automatizată destinată obţinerii profilelor
genetice de referinţă De asemenea a fost elaborat icircmpreună cu experţi din Ungaria un proiect de Lege privind
organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (SNDGJ) De altfel
reglementările protocolului icircncheiat la data de 8 august 2005 au fost incluse icircn Legea nr 762008 care
stipulează formarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare (SNDGJ) şi regulile acestuia de
funcţionare
Icircn acelaşi an Romacircnia a aderat la Tratatul de la Pruumlm care reglementa schimbul automat de date
genetice icircntre ţările semnatare ale tratatului Odată cu implementarea tratatului la nivel European sub forma
Deciziilor Consiliului Europei 615 şi 616JHA2008 acest schimb de date genetice a fost extins la nivelul tuturor
statelor membre
Obiectivul icircnfiinţării unei baze de date genetice icircn Romacircnia icircn concordanţă cu bazele de date de profil
ADN similare din UE a fost importantă şi prin prisma cooperării internaţionale poliţieneşti precum cu
EUROPOL icircn scopul identificării cetăţenilor romacircni care au comis infracţiuni cu violenţă icircn străinătate
Icircn contextul tendinţelor curente privind mijloacele de identificare criminalistică a persoanelor folosind
genetica judiciară constituirea unei baze de date genetice (ADN) naţionale a survenit ca o necesitate judiciară
fundamentală icircn vederea prevenirii şi combaterii unor categorii de infracţiuni prin care se aduc atingeri grave
drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei icircn special dreptului la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
precum şi pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscută a persoanelor dispărute sau a persoanelor
decedate icircn urma catastrofelor naturale a accidentelor icircn masă a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism
Avacircnd icircn vedere obiectivele asumate de Guvernul Romacircniei prin semnarea Acordului de implementare
a Tratatului de la Pruumlm şi aderarea la Spaţiul Schengen Poliţiei Romacircne icirci revine sarcina de implementare şi
susţinere a schimbului automat de date cu ţările membre UE prin interconectarea bazelor de date
criminalistice
Icircn prezent Institutul Naţional de Criminalistică este Punct Naţional de Contact pentru schimbul
automat de date genetice şi dactiloscopice cu celelalte state membre ale Uniunii Europene conform Deciziilor
cadru ale CE 2008615JAI şi 2008616JAI
La nivel comunitar icircn data de 9 octombrie 2009 a fost emisă Cea de-a 7-a Decizie a Comitetului de
Miniştri stabilit icircn contextul prevederilor art 43 din Tratatul de la Pruumlm document aprobat de ministrul
administraţiei şi internelor icircn septembrie 2009 Conform acestei decizii Romacircnia a operaţionalizat schimbul
automat de date icircn conformitate cu articolul 3 şi articolul 4 (compararea automată a profilelor ADN)
Icircn contextul legislativ actual conform Legii 1462009 Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare
din cadrul Institutul Naţional de Criminalistică a fost desemnat Punct Naţional de Contact pentru efectuarea
schimburilor automate de date genetice judiciare
Icircn ceea ce priveşte cadrul legislativ necesar acesta a fost asigurat de Legea nr 762008 privind
Organizarea şi Funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare care este icircn concordanţă cu
legislaţia UE şi recomandările Reţelei Europene a Institutelor de Criminalistică (ENFSI) şi apoi icircn ianuarie
2011 de Hotăracircrea de Guvern nr 252011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr
762008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare şi pentru crearea
cadrului legal intern necesar aplicării Deciziei 2008615JAI a Consiliului UE din 23 iunie 2008 privind
intensificarea cooperării transfrontaliere icircn special icircn domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii
transfrontaliere icircn ceea ce priveşte transferul automatizat al profilelor genetice (MO nr 6425012011) şi
Decizia Consiliului 2008616JAI privind punerea icircn aplicare a Deciziei 2008615JAI
Primul HIT al Romacircniei (obţinut prin examinări manuale) icircn urma schimbului de date genetice
INTERPOL datează din octombrie 2009 Primul HIT al Romacircniei icircn urma schimbului de date genetice
Pruumlm (sistem automat) datează din martie 2010 iar icircn iulie 2010 Institutul Naţional de Criminalistică a
primit prima notificare oficială din partea unui judecător care a dispus prin icircncheiere de şedinţă
introducerea primei persoane icircn SNDGJ Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare (SNDGJ) este un ansamblul de subunităţi interactive şi
independente icircn care sunt stocate informaţii ce sunt utilizate icircn scopul excluderii stabilirii identităţii persoanelor
realizării schimbului de informaţii cu celelalte state etc
SNDGJ cuprinde baza de date cu caracter personal baza de date despre caz şi baza de date cu
profile genetice Legătura dintre aceste subunităţi se realizează pe baza unor coduri individuale unice atribuite
fiecărui profil genetic icircn parte
SNDGJ conţine profile genetice date cu caracter personal şi date despre caz corespunzătoare
următoarelor categorii
a) suspecţi - persoanele despre care există date şi informaţii că ar putea fi autori instigatori sau complici
ai infracţiunilor cuprinse icircn anexă
124
b) persoane condamnate definitiv la pedeapsa icircnchisorii pentru săvacircrşirea infracţiunilor cuprinse icircn
anexă
c) urme biologice prelevate cu ocazia efectuării cercetării la faţa locului
d) cadavre cu identitate necunoscută persoane dispărute ori persoane decedate icircn urma catastrofelor
naturale a accidentelor icircn masă a infracţiunilor de omor sau a actelor de terorism
Baza de Date cu Caracter Personal este componenta SNDGJ care cuprinde datele cu caracter
personal provenite de la persoanele suspecte (persoanele despre care există date şi informaţii că ar putea fi
autori instigatori sau complici ai unor infracţiuni stabilite prin lege) şi persoane condamnate definitiv la
pedeapsa icircnchisorii pentru săvacircrşirea unor infracţiuni stabilite prin lege precum şi date despre infracţiunea
comisă sau cercetată
Baza de Date cu Profile Genetice este componenta SNDGJ care cuprinde profilele genetice
provenite de la persoanele suspecte (persoane despre care există date şi informaţii că ar putea fi autori
instigatori sau complici ai unor infracţiuni stabilite prin lege) şi persoane condamnate definitiv la pedeapsa
icircnchisorii pentru săvacircrşirea unor infracţiuni stabilite prin lege precum şi profilele genetice ale urmelor biologice
prelevate de la faţa locului
Baza de Date despre Caz este componenta SNDGJ care cuprinde informaţii referitoare la infracţiune
şi alte date de interes pentru munca de poliţie corespondente profilelor genetice ale urmelor biologice ridicate
din cacircmpul infracţional şi neatribuite unui autor
Aceste date se extrag din ordonanţele trimise de către organele de urmărire penală icircn vederea realizării
unei constatări sau expertize genetice judiciare (emitent numărul de icircnregistrare al Institutului Naţional de
Criminalistică delict număr dosar data proiectului etc) precum şi date ce ţin de fluxul de lucru al probelor
biologice reflectat de procedurile specifice de lucru şi instrucţiunile tehnice de lucru ale INC (tip de probă
suport teste preliminare protocol de extracţie kit de amplificare şi alte date ldquotehnicerdquo asociate profilelor
genetice)
Toate aceste date sunt procesate şi stocate icircntr-o aplicaţie software denumită generic Sistem de
Management al Informaţiei de Laborator
La icircnceputul anului 2012 icircn cadrul Inst itutului Naţional de Criminalist ică a
fost dat icircn fo losinţă un nou laborator de genet ică judic iară special dedicat Sistemului
Naţional de Date Genet ice Judic iare care are ca act iv itate principală procesarea
probelor bio logice de refer inţă reco ltate de la difer ite categorii de persoane
al imentarea bazei de date genetice naţ ionale ş i rea lizarea schimbului de date genet ice
cu a lte ţări - prin canale de co municare precum Pruumlm Europol ş i Interpol Cu această
ocazie s-a rea lizat separarea f iz ică icircntre f luxul de urme şi ce l de persoane aspect
important icircn respectarea managementului cal ităţ i i deorece introducerea a lternat i vă
pe acelaş i f lux a urmelor de la fa ţa locului şi a referinţe lor reco ltate de la suspecţi
r idica multe probleme legate de riscul de contaminare şi interconta minare a probelor
Icircn ceea ce priveşte schimbul de date dactiloscopice icircn urma elaborării de către Institutul Naţional de
Criminalistică a proiectului de act normativ a fost ulterior adoptată la nivel guvernamental OG nr 10 din 25
iulie 2012 privind căutările automatizate ale datelor icircn relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene şi
asigurării recunoaşterii activităţilor de laborator referitoare la datele dactiloscopice (publicată icircn MO nr 536 din
1 august 2012) La data de 09032013 a intrat icircn vigoare Legea nr 22 din 4 martie 2013 privind aprobarea
Ordonanţei Guvernului nr 102012 pentru crearea cadrului legal necesar căutării automatizate a datelor de
referinţă icircn relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene şi asigurării recunoaşterii activităţilor de laborator
referitor la datele dactiloscopice
Sistemul AFIS are prevăzute fluxuri de lucru dedicate activităţii de amprentare verificarestocare a
persoanelor ce fac obiectul sistemului EURODAC administrat de Oficiul Romacircn pentru Imigrări activităţilor pe
frontiera Uniunii Europene de către IGPF şi fluxului INTERPOLEUROPOL prin intermediul Centrului de
Cooperare Poliţienească Internaţională (CCPI)
Prin Decizia Consiliului (2013229UE) din 14 mai 2013 Romacircnia a fost declarată operaţională
pentrul schimbul automat de date dactiloscopice conform Tratatului de la Pruumlm prin aplicarea integrală a
dispoziţiilor generale privind protecţia datelor din capitolul 6 din Decizia 2008615JAI şi poate primi şi furniza
date cu caracter personal icircn temeiul articolului 9
Revenind la anul 2006 icircn care Institutul Naţional de Criminalistică a implementat Sistemul de
Management al Calităţii icircn conformitate cu Standardul European ISO 170252005 şi a obţinut acreditarea
laboratoarelor pentru domeniile proprii de expertiză putem spune că odată cu finalizarea procesului de
acreditare a fost icircntoarsă o nouă pagină icircn istoria şi cultura organizaţională a laboratoarelor Institutului Naţional
de Criminalistică Nu a fost defel uşor acest proces s-a făcut nu fără efort şi nici fără scracircşnit de dinţi Se ştie că
nu stă icircn obiceiul personalului laboratorului oricare ar fi formarea lor să scrie prin proceduri modul icircn care
lucrează să descrie bdquomicul trucrdquo care schimbă tot şi care face ca laboratorul său să fie mai bun decacirct cel vecin A
fost o muncă impresionantă de grup fiind antrenat aproape icircntregul efectiv al laboratoarelor institutului Munca
125
icircn echipă a fost primordială Deciziile luate icircn strategia de implementare a standardului calităţii venind de la
echipă şi fiind rezultatul unor consensuri au fost mai uşor acceptate decacirct dacă ar fi fost impuse icircntr-o manieră
autocratică
Astfel Institutul Naţional de Criminalistică este acreditat prin Certificatul de Acreditare nr LI 459 din
data de 18122006 şi reacreditat icircn decembrie 2010 de către Asociaţia de Acreditare din Romacircnia - RENAR
(recunoscută ca organism naţional de acreditare prin OMIR nr 35412062003)
Pacircnă icircn prezent a fost realizată acreditarea icircn conformitate cu Standardul European ISO 170252005
pentru un Manual al Calităţii 19 Proceduri Generale 60 Proceduri Specifice de Lucru 119 Instrucţiuni de Lucru
şi 91 Formulare de Lucru din domeniile expertizei criminalistice clasice identificării judiciare analizelor fizico-
chimice icircn domeniul chimiei judiciare şi al expertizelor biocriminalistice finalitatea constacircnd icircn creşterea
capabilităţii credibilităţii şi validităţii activităţilor de expertiză criminalistică ale Poliţiei Romacircne icircn procesul
judiciar penal şi recunoaşterea acestora atacirct icircn instanţele de judecată naţionale cacirct şi icircn cele internaţionale
Primul Raport Criminalistic de Grafică acreditat dispus de Direcţia de Investigare a Fraudelor-structura
care investighează infracţiunile economico-finaciare icircn Poliţia Romacircnă datează din 08022007 Primul Raport
Criminalistic de Chimie Judiciară acreditat dispus de IPJ Braşov Poliţia Oraşului Zărneşti datează din
09022007 iar Primul Raport Criminalistic de Dactiloscopie acreditat dispus de Parchetul de pe lacircngă Icircnalta
Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
datează din 14052007
Icircncepacircnd cu anul 2007 managementul institutului a fost preocupat icircn primul racircnd de schimbarea
culturii organizaţionale icircn sensul introducerii unor noi valori ritualuri surse de putere norme şi loialităţi care
derivă din Politica de Calitate (filozofia organizaţiei) din respectarea standardelor din deontologia şi calitatea
superioară a activităţilor desfăşurate din importanţa mărită a statutului de expert conferită de utilizarea de
metode acreditate şi de participarea la teste de competenţă internaţionale De asemenea a avut o preocupare
constantă pentru icircmbunătăţirea calităţii pentru achiziţionarea de echipamente performante pentru creşterea
competenţei profesionale a experţilor şi specialiştilor pentru ridicarea nivelului calitativ al rapoartelor
criminalistice efectuate astfel icircncacirct acestea să se constituie icircn probe relevante decisive la documentarea
cauzelor penale
Icircn anul 2007 a icircnceput procesul de implementare al procedurilor standardizate icircn toate Serviciile
Criminalistice judeţene iar pacircnă icircn prezent un număr de 27 Servicii Criminalistice teritoriale din cadrul
Inspectoratelor de Poliţie Judeţene au obţinut acreditarea icircn conformitate cu Standardul European ISO
170252005 pentru activitatea de laborator Celelalte 14 Servicii Criminalistice neacreditate icircşi desfăşoară
activitatea procedurat şi fac demersurile necesare pentru eliminarea neconformităţilor identificate icircn asigurarea şi
controlul calităţii sistemului şi a domeniului tehnic conform rapoartelor de audit ale fiecărui serviciu
criminalistic astfel icircncacirct să poată parcurge etapele icircn vederea obţinerii acreditării
Extinderea acreditării la nivel naţional va reprezenta o prioritate pentru perioada următoare
concomitent cu implementarea Standardului European ISO 17020 pentru activitatea de cercetare la faţa locului
Icircn acest sens la nivelul Institutului Naţional de Criminalistică au fost elaborate icircn cursul anului 2012 şi puse icircn
aplicare un Manual al Calităţii 14 Proceduri Generale de Inspecţie (PGI) 48 Proceduri Specifice de Inspecţie
(PSI) şi 5 Instrucţiuni Tehnice de Inspecţie (ITI) De asemenea aceste proceduri sunt implementate icircn prezent icircn
toate Serviciile Criminalistice judeţene
Aşadar activităţile procedurabile inventariate la nivelul Institutului Naţional de Criminalistică sunt icircn
prezent icircn număr de 198 fiind elaborate un număr 265 documente ale calităţii activităţilor specifice desfăşurate
astfel
- 2 Manuale ale Calităţii (unul icircn conformitate cu Standardul European ISO 170252005 pentru
activitatea de expertiză şi unul icircn conformitate cu Standardul European ISO 17020 pentru activitatea de cercetare
la faţa locului)
- 33 Proceduri Generale de Lucru Proceduri Generale de Inspecţie
- 108 Proceduri Specifice de Lucru Proceduri Specifice de Inspecţie
- 124 Instrucţiuni de Lucru Instrucţiuni de Inspecţie
Datorită importanţei naţionale anvergurii activităţilor desfăşurate şi recunoaşterii internaţionale cu
ocazia unei reorganizări din data de 06072011 Institutul de Criminalistică a devenit Institutul Naţional de
Criminalistică
Şi poate fi privit tot ca o formă de recunoaştere şi faptul că a fost emis Ordinul Comun al IGPR nr
53446 din 29022012 şi al Parchetului de pe lacircngă Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr 91C2 din 27022012
privind măsurile pentru eficientizarea activităţii Institutului Naţional de Criminalistică şi a celorlalte laboratoare
criminalistice din Poliţia Romacircnă izvoracirct icircn principal din nevoia de a stabili priorităţile icircn solicitarea examinării
de probe icircn laboratorul de analize genetice din Institutul Naţional de Criminalistică Odată cu acest Ordin Comun
a fost introdus principul bdquoNECESAR ŞI SUFICIENTrdquo precum şi cel al bdquoOPORTUNITĂŢII SOLICITĂRIIrdquo icircn
dispunerea analizelor de laborator respectiv transmiterea spre examinareanaliză a unui numărul minim de
126
urme probe care sunt necesare pentru probaţiune precum şi o metodă de prioritizare a solicitărilor dispuse icircn
baza unor criterii comune parchet-poliţie definite icircn acest document
Un alt aspect care a preocupat managementul Institutului Naţional de Criminalistică a fost acela al
pregătirii profesionale şi acredităriiautorizării experţilor proprii
Cadrul legal pentru obţinerea calităţii de expert criminalist acreditat autorizat la nivel naţional a fost
asigurat prin Ordonanţa Guvernului nr 75 din 24 august 2000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot
fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea expertizelor criminalistice care a fost modificată şi completată
prin Legea nr 4882002 Icircn aceasta erau prevăzute atacirct condiţiile pe care o persoană trebuie să le icircndeplinească
pentru a dobacircndi calitatea de expert criminalist autorizat cacirct şi specialităţile icircn care se poate obţine calitatea de
de expert criminalist autorizat Ulterior a apărut Legea nr 1562011 pentru modificarea şi completarea OG nr
752000 privind autorizarea experţilor criminalişti care pot fi recomandaţi de părţi să participe la efectuarea
expertizelor criminalistice precum şi a Legii nr 5672004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al
instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lacircnga acestea
Prin Legea nr 2182002 icircn Poliţia Romacircnă s-a creat cadrul legal de obţinere a calităţii de expert la
egalitate cu OG nr 752000 dar ca particularitate Poliţia Romacircnă avea dreptul statuat prin această lege să-şi
organizeze propriile comisii de examinare şi să-şi acrediteze prin mecanisme proprii experţii criminalişti
autorizaţi Icircn acest sens icircn timp au fost emise mai multe dispoziţii ale inspectorului general al Poliţiei Romacircne
de exemplu Dispoziţia Inspectorului General al Poliţiei Romacircne nr 26 din 06052008 sau Dispoziţia
Inspectorului General al Poliţiei Romacircne nr 45 din 22072011 privind acreditarea ca expert criminalist oficial
specialist şi tehnician criminalist icircn cadrul Poliţiei Romacircne
Ca urmare a modificărilor aduse la OG nr 752000 prin Legea nr 1562011 a fost emisă Dispoziţia
Inspectorului General al Poliţiei Romacircne nr 131 din 28122012 privind unele măsuri de organizare a activităţii
de expertiză criminalistică la nivelul Poliţiei Romacircne dispoziţie care stabileşte pe de o parte cadrul
organizatoric privind dobacircndirea exercitarea şi pierderea la nivelul Poliţiei Romacircne a calităţii de expert
criminalist autorizat iar pe de altă parte exercitarea la nivelul Poliţiei Romacircne a calităţii de specialist criminalist
şi tehnician criminalist Dar importanţa deosebită a Dispoziţiei nr 1312012 derivă din două considerente
Astfel icircn această dispoziţie a fost pentru prima dată cacircnd au fost introduse reguli de reevaluare periodică a
competenţei profesionale icircn condiţiile icircn care conform celorlalte acte normative odată obţinut titlul de expert
criminalist autorizat acesta era valabil permanent pe toată perioada reprezentacircnd bdquoviaţa profesională a
expertuluirdquo şi nici nu existau texte sau norme prin care să se prevadă pierderea acestei calităţi
De asemenea icircn această dispoziţie a fost pentru prima dată cacircnd s-a realizat o corelare icircntre
specialităţile de expertiză criminalistică icircn care se poate obţine calitatea de expert criminalist autorizat şi nivelul
studiilor de bază necesare pentru asigurarea nivelului minim de competenţă profesională Prin aceste prevederi s-
a dorit preicircntacircmpinarea unor situaţii icircn care la examenul de acreditare s-ar prezenta persoane care nu ar avea
cunoştinţele ştiinţifice de bază care să le permită să performeze icircn specialitatea de expertiză criminalistică pentru
care candidează - de exemplu un psiholog sau un absolvent al unei facultăţi de drept să participe la examenul de
obţinere a calităţii de expert criminalist autorizat icircn specialitatea bdquoExpertiza fizico-chimică a probelor materialerdquo
sau bdquoExpertiza geneticărdquo sau bdquoExpertiza biologicărdquo sau un absolvent al unei facultăţi de chimie sau medicină să
participe la examenul de obţinere a calităţii de expert criminalist autorizat icircn specialitatea bdquoExpertiza aplicaţiilor
şi datelor informaticerdquo sau bdquoExpertiza balistică a armelor şi muniţiilorrdquo etc
Toate aceste prevederi inexistente icircn legislaţia generală sau icircn actele normative ale altor ministere
ilustrează dorinţa noastră a experţilor din Institutul Naţional de Criminalistică şi a Poliţiei Romacircne de a pune
icircntr-un făgaş de normalitate şi bunăcredinţă imaginea şcolii romacircneşti de criminalistică
Mai trebuie menţionat că prin apariţia Legii nr 1562011 la nivel naţional s-a asigurat baza legală
pentru crearea laboratoarelor private de expertize criminalistice un pas foarte important avacircnd icircn vedere faptul
că pacircnă atunci activitatea de expertiză criminalistică judiciară se putea efectua doar icircn institute sau laboratoare
publice de specialitate
Aşadar icircn ultimii ani Institutul Naţional de Criminalistică a prevăzut acţiuni de modernizare şi
optimizare a activităţilor de poliţie ştiinţifică care au vizat atacirct dezvoltări operaţionale - precum implementarea
standardelor şi manualelor de bune practici icircn procesul de euroconformizare (conform criteriilor de eligibilitate
ale ENFSI) dar şi dezvoltări funcţionale - precum extinderea capabilităţii de analiză şi expertiză prin icircnfiinţarea
de noi laboratoare şi achiziţionarea de noi echipamente de ultimă generaţie care să permită o paletă mai largă de
abordare a urmelor şi mijloacelor materiale de probă icircn vederea creşterii probatoriului ştiinţific icircn procesul
judiciar
Dincolo de eforturile susţinute ale criminaliştilor din Institutul Naţional de Criminalistică care au fost
concretizate icircn multe activităţi care au vizat adaptarea la cerinţele cooperării poliţieneşti internaţionale (Tratatul
de la Pruumlm respectiv Acordul Schengen) astfel icircncacirct schimbul de informaţii şi probaţiunea să fie realizate cu
celeritate icircn respectul criteriilor de performanţă şi standardelor impuse de Uniunea Europeană trebuie
evidenţiată şi preocuparea atacirct pentru perfecţionarea pregătirii profesionale modernizarea şi icircmbunătăţirea
127
activităţii şi a capabilităţilor tehnice cacirct pentru şi promovarea imaginii criminalisticii romacircneşti şi a Poliţiei
Romacircne moderne icircn spaţiul european
Astfel Institutul Naţional de Criminalistică contribuie la pregătirea de specialitate teoretică şi practică
pentru personalul diverselor instituţii proprii Ministerului Afacerilor Interne Institutului Naţional de
Magistratură precum şi pentru studenţi şi masteranzi ai instituţiilor de icircnvăţămacircnt de stat sau private pe baza
unor protocoale icircncheiate cu acestea
Icircn acest sens pe de o parte este important de amintit faptul că icircn ceea ce priveşte pregătirea
procurorilor şi judecătorilor icircn baza Protocolului de cooperare icircncheiat la data de 22 ianuarie 2013 icircntre
Institutul Naţional al Magistraturii şi Inspectoratul General al Poliţiei Romacircne Institutul Naţional de
Criminalistică colaborează cu Institutul Naţional al Magistraturii icircn vederea desfăşurării activităţilor de instruire
icircn domeniul criminalisticii pentru formarea profesională iniţială a auditorilor de justiţie şi pentru formarea
profesională continuă a magistraţilor (procurori şi judecători)
Pe de altă parte trebuie amintit aportul experţilor şi specialiştilor Institutului Naţional de Criminalistică
icircn organizarea şi desfăşurarea icircmpreună cu Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia prin protocolul icircncheiat cu
Universitatea Romacircnă de Ştiinţe şi Arte bdquoGheorghe Cristeardquo icircn anul 2006 a Masteratului European de
Criminalistică cu durata a doi ani pe serie Acest masterat este aprobat de Ministerul Afacerilor Interne şi
Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi reprezintă un beneficiu pentru pregătirea continuă a ofiţerilor de poliţie
procurorilor avocaţilor şi judecătorilor Masteratul şi-a dovedit pe deplin eficienţa activităţile desfăşurate cu
masteranzii avacircnd caracter practic aplicativ Icircn lucrările de dizertaţie ale masteranzilor au fost prezentate
concluziile desprinse din studiile şi cercetăriile ştiinţifice efectuate cu sprijinul cadrelor didactice şi al
specialiştilor din Institutul Naţional de Criminalistică şi Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia Pacircnă icircn anul
2014 au urmat cursurile acestui masterat peste 500 de persoane iar o parte din absolvenţi icircşi desfăşoară
activitatea icircn structurile de criminalistică din Romacircnia sau din unele ţări din străinătate
Trebuie să menţionăm faptul că icircncă de la lucrările Simpozionului naţional cu tema bdquoŞcoala
romacircnească de criminalisticărdquo s-a discutat şi s-au făcut propuneri pentru constituirea unei Asociaţii a
Criminaliştilor din Romacircnia şi editarea unei publicaţii Lipsa unor fonduri financiare l-a determinat pe col (r)
prof Vasile Lăpăduşi să editeze (icircn luna martie 1999) cu fonduri personale primul număr al Revistei Romacircne
de Criminalistică la lansarea căreia a participat icircntreaga conducere a Ministerului de Interne icircn frunte cu
ministrul de atunci Constantin Dudu Ionescu cadre didactice universitare (prof univ dr Emilian Stancu prof
univ dr Moise Terbancea prof univ dr Tiberiu Bogdan conf univ dr Lucian Ionescu) experimentaţii
criminalişti dr Constantin Ţurai dr Niculae Dan precum şi toate cadrele Institutului de Criminalistică şi ale
Institutului Naţional de Medicină Legală bdquoProf Dr Mina Minovicirdquo procurori magistraţi poliţişti studenţi şi
masteranzi
De la apariţia Revistei Romacircne de Criminalistică şi pacircnă la sfacircrşitul anului 2014 au fost editate 96 de
numere ale revistei icircntr-un tiraj de 200000 de exemplare Icircn prezent revista este editată şi icircn limba engleză
bdquoRomanian Jurnal of Forensic Sciencerdquo Pe parcurs Revista Romacircnă de Criminalistică a fost evaluată şi clasată
de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Icircnvăţămacircntul Superior (CNSIS) la categoriardquoB+rdquo - Cod 687 -
11 - CNCIS
Icircncă de la apariţia publicaţiei s-au difuzat gratuit din fiecare număr icircntre 500 - 600 exemplare unor
universităţi biblioteci şi instituţii ale statului de drept precum şi unor studenţi şi masteranzi
Prin Revista Romacircnă de Criminalistică s-a reuşit să se asigure acea portavoce prin care glasul
criminaliştilor să fie auzit şi recepţionat şi dincolo de hotarele ţării A existat o apreciere pozitivă asupra
cercetării ştiinţifice icircn domeniul criminalisticii a preocupărilor existente pentru găsirea unor noi mijloace şi
metode criminalistice
Revista Romacircnă de Criminalistică a rezistat probei timpului impunacircnd-se nu numai prin conţinutul său
de icircnaltă calitate şi ţinută grafică remarcabilă Publicaţia a cacircştigat icircn diversitate dar şi icircn stabilitate cu fiecare
dintre cele 96 de apariţii devenind bine cunoscută nu numai icircn ţară ci şi printre specialişti din străinătatecare
apreciază şcoala romacircnească de criminalistică Desigur meritele pentru acest succes aparţin indubitabil tuturor
celor care s-au icircnhămat la o treabă grea fără altă răsplată decacirct bucuria efortului icircncununat cu recunoaşterea
reuşitei cu plusul cuvenit celui care a iniţiat a condus şi a catalizat energiile tuturor criminaliştilor şi care a fost
redactorul şef şi fondatorul revistei col (r) prof Vasile Lăpăduşi
Icircn ziua de 25 octombrie 2001 s-a icircnfiinţat Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia la iniţiativa col
(r) prof Vasile Lăpăduşi şi a generalilor Jean Moldoveanu Octavian Pop Ioan Olaru şi procurorul Dan Voinea
a cadrelor didactice universitare prof univ dr Moise Terbancea prof univ dr Lazăr Cacircrjan prof univ dr
Emilian Stancu prof dr Vasile Bercheşan Constantin Aioaniţoaie dr Constantin Ţurai prof Gheorghe
Păşescu dr prof Ion Sima prof Gheorghe Bratu criminalişti Ion R Constantin Petre Dume Eugen Sandu
Alexandru Radu Gheorghe Popa Nicolae Coca dr Nicolae Dan col Dumitru Ceacanica col Ion Sacircntea
medicii legişti Dan Şchiopu Ioan Droc şi Valentin Mărgineanu farmacist Marcela Boia psiholog Lia Vasiliu şi
alţi specialişti icircn domeniile chimiei biologiei etc Ca preşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din Romacircnia a fost
ales prof univ dr Emilian Stancu
128
Prin Hotăracircrea Guvernului nr 12402005 (publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea I Anul 17
(XVII) - nr 939) Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia (ACR) a fost recunoscută ca fiind de utilitate publică
iar prin Hotăracircrea Guvernului nr 1544 din 11 noiembrie 2006 (publicată icircn Monitorul Oficial al Romacircniei Partea
I Nr 916 ndash 10XI 2006) ACR a primit icircn folosinţă un spaţiu icircn B-dul Dacia nr 55 sector 1 Bucureşti sediu icircn
care funcţionează şi icircn prezent Conform Statutului Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia a militat şi acţionează
şi icircn prezent pentru bdquopromovarea icircn racircndul criminaliştilor magistraţilor procurorilor poliţiştilor avocaţilor
studenţilor masteranzilor şi a altor persoane a unor opinii metode procedee specifice precum şi a mijloacelor
tehnico-ştiinţifice care să contribuie la perfecţionarea actului de justiţie de natură să prevină şi să combată
eficient criminalitateardquo
Şcoala romacircnească de criminalistică s-a dovedit a fi un exemplu de urmat pentru toate structurile din
lume icircn ceea ce priveşte cercetarea ştiinţifică
Conform aprobării Autorităţii Naţionale pentru Cercetarea Ştiinţifică Asociaţia Criminaliştilor din
Romacircnia a elaborat peste 35 de lucrări de cercetare tehnico-ştiinţifică privind identificarea prin metode icircn
domeniul criminalisticii a infractorilor şi investigarea infracţiunilor Unele dintre acestea dintre care amintim
- Identificarea persoanei după voce şi vorbire
- Metode icircn domeniul chimiei judiciare
- Metode icircn domeniul amprentei genetice şi entomologiei judiciare etc au fost apreciate icircn
străinătate inclusiv icircn SUA
De menţionat că toate activităţile desfăşurate de Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia s-au desfăşurat
cu sprijinul Institutului Naţional de Criminalistică din IGPR şi al structurilor teritoriale ale acestuia Fondurile
financiare folosite de ACR provin din cotizaţia membrilor din activităţile didactice din sponsorizări şi donaţii
Astfel Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia icircmpreună cu Institutul Naţional de Criminalistică din
cadrul IGPR au elaborat unele metodologii procedee şi tehnici criminalistice care să eficientizeze activitatea
judiciară aşa cum au fost metodologia cercetării la faţa locului metodologia investigării accidentelor rutiere şi
aviatice metodologia investigării criminalistice a actelor de terorism valorificarea urmelor şi a celorlalte
mijloace de probă criminalistice prin constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize metodologia investigării
infracţiunilor comise cu violenţă etc
Asociaţia Criminaliştilor din Romacircnia icircmpreună cu Institutul Naţional de Criminalistică din IGPR
au organizat 20 de manifestări internaţionale (conferinţe simpozioane consfătuiri) pe diferite teme de
actualitate la unele dintre acestea au participat peste 500 de persoane din ţară şi străinătate
Prin aceste manifestări s-a urmărit cunoaşterea şi alinierea la practicile internaţionale a procedeelor şi
mijloacelor specifice care să perfecţioneze munca icircn domeniul criminalistic să sporească eficienţa acesteia şi
suportul ei ştiinţific Totodată icircn cadrul acestora s-a prezentat rezultatele cercetărilor ştiinţifice din domeniul
criminalisticii
Pe timpul manifestărilor care au avut loc s-au organizat expoziţii cu noi mijloace tehnice şi materiale
(produse substanţe etc) care se folosesc icircn activitatea criminalistică
Dintre simpozioanele şi conferinţele internaţionale organizate scoatem icircn evidenţă pe următoarele cu
temele
1 Realităţi şi perspective icircn criminalistică
2 Metode şi tehnici de identificare criminalistică
3 Contribuţia criminalisticii la investigarea actelor teroriste şi a altor evenimente cu consecinţe grave
4 Investigarea criminalistică a locului faptei
5 Rolul probelor criminalistice şi medico-legale icircn stabilirea adevărului
6 Investigarea criminalistică a infracţiunilor din domeniul crimei organizate
7 Investigarea criminalistică a infracţiunilor cu violenţă
8 Investigarea criminalistică a accidentelor rutiere Contribuţia mass-media icircn prevenirea acestora
9 Probaţiunea ştiinţifică modernă icircn combaterea terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere
10 Rolul factorului uman icircn accidentele de circulaţie rutieră Administrarea probaţiunii criminalistice şi
medico-legale icircn cazul acestor accidente
11 Cea de-a 14-a icircntacirclnire a grupului de lucru pe imagine digitală bdquoDigital imaging working grouprdquo din
cadrul ENFSI
12 Seminar profesional icircn domeniul poligraf
Trebuie menţionat faptul că experţii din Institutul Naţional de Criminalistică au participat cu lucrări
(articole sau postere) la aceste simpozioane şi conferinţe dar şi la alte zeci de manifestări ştiinţifice
(simpozioane congrese conferinţe forumuri şi sesiuni de comunicări ştiinţifice) naţionale şi internaţionale
(organizate icircn ţară - Alba Iulia Borşa-Maramureş Braşov Bucureşti Constanţa Costineşti Cluj-Napoca
Craiova Sibiu Tacircrgovişte sau icircn străinătate - Belgia Cehia Croaţia Franţa Slovacia Spania Suedia Turcia
Ungaria etc)
De asemenea experţii Institutului Naţional de Criminalistică sunt implicaţi icircn diverse studii privitoare
la domeniile de expertiză ale institutului (genetică dactiloscopie chimie judiciară) dintre care cel mai
129
spectaculos şi deja cunoscut icircn lumea ştiinţifică este studiul bdquoFingerprints age determinationrdquo efectuat de
experţii criminalişti prof univ dr George Popa şi biochimist Romică Potorac ale cărui rezultate au fost
prezentate icircn anul 2009 la Conferinţa internaţională de criminalistică - INTERPOL de la Lyon Franţa la ARA
Congress Modernism and Progress in Arts and Sciences şi la Congresul Euroasian al ştiinţelor criminalistice de
la Istanbul Turcia bucuracircndu-se de aprecieri şi elogii
Şi nu icircn ultimul racircnd trebuie amintită preocuparea experţilor din Institutul Naţional de Criminalistică
pentru activitatea ştiinţifică şi publicistică Astfel icircn ultimii ani aceştia au publicat zeci de cărţi de specialitate
icircn diversele domenii ale criminalisticii (bdquoDicţionar romacircn de criminalistică romacircn-englezrdquo - 2012 bdquoContribuţia
expertizei fizico-chimice a probelor materiale la probaţiunea judiciarărdquo - 2013 bdquoReconstrucţia facială 3D
modelajul sculptural icircn criminalisticărdquo - 2013 bdquoBalistica judiciară Aspecte teoretice şi practicerdquo - 2013
bdquoAmprenta calităţiirdquo - 2013 bdquoSemnalmentele persoaneihellipde la portretul vorbit la identificarea criminalisticărdquo -
2012 bdquoCategorii de urme care fac obiectul de studiu al tehnicii criminalisticerdquo - 2011 bdquoDetectorul de Minciunirdquo
- 2008 bdquoValorificarea urmelor şi mijloacelor materiale de probă prin constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize
criminalisticerdquo - 2007 bdquoGenotipare Umană icircn Biocriminalistică şi Paleogeneticărdquo - 2006 bdquoMetode şi tehnici
criminalistice de identificare a persoaneirdquo - 2006 bdquoGenetică Judiciarărdquo - 2005) sute de articole icircn diverse cărţi
(proceedings ale unor conferinţe sau simpozioane naţionale sau internaţionale) sau icircn reviste de specialitate -
Revista Romacircnă de Criminalistică Revista de Criminologie de Criminalistică şi de Penologie a Ministerului
Justiţiei Buletinul de Informare şi Documentare al Ministerului Afacerilor Interne Academia Romacircnă UPB
Sci Bull Journal of Colloid and Surface Chemistry Romanian Journal of Legal Medicine Color
ResearchampApplications Revista de Chimie Revue roumaine de chimie Romanian Biotechnological Letters
International Journal of Human Voice etc)
De altfel sub egida Asociaţiei Criminaliştilor din Romacircnia au mai fost editate şi publicate şi alte lucrări
valoroase dintre care le amintim pe următoarele
1) Investigarea criminalistică a infracţiunilor cu violenţă - autori col (r) prof Vasile Lăpăduşi chestor
de poliţie prof univ dr Gheorghe Popa general maior (r) prof univ dr Lazăr Cacircrjan general maior magistrat
conf univ dr Dan Voinea chestor principal de poliţie lector univ dr Iancu Ştefan asistent univ ing Dian
Popescu
2) Investigarea criminalistică a infracţiunilor de terorism - autori gen maior magistrat (r) conf univ dr
Dan Voinea gen lt lector univ dr Ioan Hurdubaie col (r) prof Vasile Lăpăduşi
3) Apariţia şi evoluţia criminalisticii romacircneşti - autori col (r) prof Vasile Lăpăduşi general maior
magistrat (r) conf univ dr Dan Voinea
4) Criminalistică şi ştiinţe de contact - autor prof univ dr Lazăr Cacircrjan
5) Al XVII-lea Simpozion naţional bdquoJuridicardquo 20 iunie 2007 - autor prof univ dr ing Lidia Cristea
6) Tehnică criminalistică - autori Viorel Vasile Georgică Panfil Petruţ Enache Dănuţ Nechita
7) Al XXIV-lea simpozion rdquoJuridicardquo 22 mai 2014 - autor prof univ dr ing Lidia Cristea
8) Contribuţia entomologiei icircn probaţiunea judiciară - autor drd Lavinia Paul
Icircn icircncheiere ar mai trebui amintită preocuparea managementului Institutului Naţional de Criminalistică
pentru implementarea bdquoProiectului de concluzii ale Consiliului Uniunii Europene privind viziunea cu privire la
conceptul European Forensic Science 2020 incluzacircnd crearea unui domeniu criminalistic european şi
dezvoltarea infrastructurii criminalistice icircn Europardquo (3135th JUSTICE and HOME AFFAIRS Council meeting
Brussels 13 and 14 December 2011 - Doc 12391111 REV 1 ENFOPOL 229) Astfel icircn acest document este
prevăzut că icircn vederea stimulării cooperării icircntre autorităţile poliţieneşti şi judiciare din icircntreaga Uniune
Europeană icircn vederea creării pacircnă icircn 2020 a unui spaţiu european al criminalisticii statele membre şi Comisia
vor colabora pentru a icircnregistra progrese icircn mai multe domenii icircn scopul asigurării unei administrări a justiţiei şi
a unei securităţi a cetăţenilor imparţiale consecvente şi eficiente
Icircn acest sens pe lacircngă toate aspectele prezentate mai trebuie menţionat faptul că experţii institutului au
aplicat pentru mai multe proiecte europene şi amintim aici doar două dintre ele Programul OLAF - HERCULE
III 2014-2020 şi HORIZON 2020
Putem trage concluzia că icircn ultimii 10 ani Institutul Naţional de Criminalistică a avut o dinamică
ridicată a schimbărilor care a fost susţinută de o serie de factori precum accelerarea procesului creativ
individual şi de grup conceperea şi implementarea unui management dinamic flexibil şi eficient receptivitate
crescacircndă faţă de nou a managerilor de la toate nivelele ierarhice
Conducerea unei schimbări pretinde o gamă largă de aptitudini şi competenţe manageriale iar pentru a
asigura succesul unei schimbări un bun manager trebuie să fie capabil să recunoască momentul punctul critic icircn
care o schimbare ajunge să fie de dorit sau inevitabilă şi să-i facă pe toţi cei implicaţi să simtă că icircntr-un fel sau
altul sunt parteneri la o astfel de iniţiativă
Iar echipa managerială actuală deţine astfel de aptitudini şi competenţe Toţi membrii echipei
manageriale actuale şi-au desfăşurat activitatea icircn cadrul Institutului Naţional de Criminalistică icircncepacircnd din anii
1990-1993 iar icircn aceşti peste 20 de ani s-au format ca experţi criminalişti au contribuit la consolidarea culturii
organizaţionale iar icircn prezent scriu istoria actuală a Institutului Naţional de Criminalistică alături de icircntregul
130
personal creacircnd sinergii şi motivaţii profitabile icircn plan profesional director - expert criminalist dr Gabriel
Ţicircru (2005) director adjunct - expert criminalist biochimist Romică Potorac (2008) şef Serviciu Expertize
Criminalistice - expert criminalist Niculae Savu (2008) şef Serviciu Identificări Judiciare - expert
criminalist Ionel Necula (2001) şef Serviciu Expertize Fizico-Chimice - expert criminalist dr inginer
chimist Maria-Georgeta Stoian (2006) şef Serviciu Biocriminalistică - expert criminalist biochimist
Octavian Conicescu (1999) şef Serviciu Cercetare la Faţa Locului - expert criminalist Pleşea Ion (2012)
Icircn concluzie prin activităţile desfăşurate pacircnă icircn prezent Criminalistica romacircnească s-a dovedit a fi o
şcoală puternică ancorată icircn aspiraţiile sale de a sluji adevărul conectate la tot ceea ce icircnseamnă nou icircn
investigaţia tehnico-ştiinţifică pe plan internaţional capabilă să uimească prin originalitatea soluţiilor şi a
tehnicilor de lucru
Dezvoltarea actuală şi viitoare a Institutului Naţional de Criminalistică va permite icircnscrierea pe noi
orbite ale ştiinţei criminalisticii prin abordarea unor noi metode şi tehnici de lucru iar pentru combaterea
criminalităţii transfrontaliere cooperarea internaţională va reprezenta o prioritate Compatibilizarea şi
interschimbabilitatea bazelor de date naţionale proprii cu bazele de date din ţările Uniunii Europene aplicarea
ştiinţelor criminalistice icircntr-un mod competent uniform astfel icircncacirct schimbul de informaţii să poată fi efectuat
icircn condiţii optime şi să permită dezvoltarea activităţilor icircn reţea reprezintă nu numai o modalitate de dezvoltare
viitoare ci VIITORUL IcircNSUŞI
131
PARTICULARITĂȚI ALE EXAMINĂRII CRIMINALISTICE A BANCNOTELOR ROMAcircNEŞTI
CONTRAFĂCUTE
CONTRACARAREA UNUI FENOMEN PERICULOS PENTRU SECURITATEA MONETARĂ A
STATULUI
Expert criminalist dr Lăzureanu Crișan-Mucenic
Specialist criminalist Picircrvulescu Evelina Andreea
Cuvinte-cheie examinare criminalistică securitate monetară bancnotă contrafacere elemente
de siguranță polimer
Key-words forensic examination monetary security banknote counterfeit security features
polymer
Importanţa economică şi socială a banilor a fost conştientizată din cele mai vechi timpuri după
perioada cacircnd oamenii s-au constituit icircn cadrul societăţii şi făceau schimburi de mărfuri emiterea lor
devenind un atribut al autorităţilor existente iar după părerea noastră va dăinui icircncă mult timp de
acum icircnainte fiind un monopol de stat sau de uniuni statale icircn toată lumea
Trecerea de la valoarea intrinsecă a banilor confecţionaţi din aur şi argint la valoarea extrinsecă
simbolică a bancnotelor s-a putut face o dată cu perfecţionarea tehnicilor de tipărire de fabricare a
hacircrtiilor speciale şi a elementelor de siguranţă menite a descuraja tentativele de falsificare sau
contrafacere
Icircn comunicarea de faţă dorim să scoatem icircn evidenţă particularităţi ale examinării criminalistice
a bancnotelor naţionale din polimer contrafăcute pentru a disemnina experienţa pozitivă dobacircndită icircn
acest domeniu
People became aware of the economic and social importance of money from ancient times after
the period when they were constituted in society and exchanged goods their issue became a symbol of the
authorities and in our opinion will stand still long from now being a state or state unions monopoly
worldwide
The transition from the intrinsic value of the money made from gold and silver to the extrinsic
symbolic value of notes was carried out along with improving techniques of printing papermaking and
special security features designed to deter attempts to forge or counterfeit
In the present article we want to emphasize the specifics of national polymer counterfeit
banknotes forensic examination to share the positive experience gained in this field
Din Antichitate au existat tentative mai mult sau mai puţin reuşite de contrafacere a mijloacelor de
plată fapte comise atacirct de nobili cacirct şi de oameni de racircnd care erau pedepsiţi de legislaţie deopotrivă
Icircn noua legislaţie penală romacircnească se incriminează falsificarea de monede (art 310 alin 1) ca o
infracţiune constacircnd icircn falsificarea de monedă cu valoare circulatorie dar şi falsificarea unei monede emise de
către autorităţile competente icircnainte de punerea oficială icircn circulaţie a acesteia Icircn ceea ce priveşte elementul
material al infracţiunii distingem contrafacerea adică producerea prin imitare a monedei şi alterarea adică
modificarea icircn sens material a monedei
De asemenea o incriminare autonomă a unor acte de pregătire la infracţiunea de falsificare de monedă
şi nu numai este infracţiunea de deţinerea de instrumente icircn vederea falsificării de valori prin care se
pedepseşte cu icircnchisoare de la unu la cinci ani rdquofabricarea primirea deţinerea sau transmiterea de instrumente
sau materiale cu scopu de a folosi la falsificarea valorilor helliprdquo dar şi rdquofabricarea primirea deţinerea sau
transmiterea de echipamente inclusiv hardware sau software cu scopul de a folosi la falsificarea instrumentelor
de platărdquo
Dincolo de falsificarea de monede vizacircnd aşa-zişii rdquoplasatorirdquo care pot fi sau nu din racircndurile celor
care contrafac bancnotele legiuitorul incriminează punerea icircn circulaţie de valori falsificate (rdquopunerea icircn
mişcare a a valorilor falsificate prevăzute icircn art 3010-312 precum şi primirea deţinerea sau transmiterea
acestora icircn vederea punerii lor icircn circulaţie se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea
de falsificare prin care au fost produserdquo)
Autoritatea statului romacircn prin vocea guvernatorului BNR anunţa la icircnceputul anului 2011 că ţara
noastră este angajată icircntr o acţiune de icircnnoire a bancnotei naţionale prin folosirea unor tehnologii avansate de
realizare a acestor bancnote prin tipărire pe suport din polimer Caracteristicile de siguranţă ale noilor bancnote
132
erau definite ca fiind net superioare acelora realizate prin metodele tipăririi pe hacircrtie iar efortul financiar depus
de stat a fost justificat prin siguranţa conferită de aceste bancnote icircmpotriva contrafacerii şi falsificării precum şi
de fiabilitatea noilor suporturi mult mai rezistente la acţiunea factorilor mecanici chimici dar mai ales la
acţiunea apei De asemenea calitatea acestui tip de suport duce la păstrarea icircntr-o stare foarte bună a elementelor
de securitate pe parcursul mai multor ani
Prima bancnotă cu suport din polimer emisă icircn Romacircnia a fost cea de 2000 lei fiind totodată prima
bancnotă cu acest tip de suport icircntr-o ţară europeană Aceasta a fost emisă cu ocazia eclipsei totale de soare din
11 august 1999 Ulterior toate celelalte bancnote romacircneşti au fost emise pe suport din polimer cele pe suport
din hacircrtie fiind retrase treptat Astfel icircn 2001 Romacircnia devenea a treia ţară alături de Australia şi Noua
Zeelandă cu toate bancnote icircn circulaţie realizate pe suport din polimer
După mai multe acţiuni de denominare a valorii bancnotelor o dată cu stabilizarea monetară şi nu icircn
ultimul racircnd cu progresul tehnologic al echipamentelor IT pe domeniul imprimării s-a constatat apariţia pe piaţă
a unor bancnote din polimer contrafăcute
Din analiza apariţiei la nivel naţional pe piaţa economico-financiară a acestora rezultă că introducerea
suportului de polimer a avut un efect pozitiv asupra fenomenului de contrafacere a monedei naţionale Din 2002
falsurile de monedă au scăzut de la an la an cel mai mic nivel icircnregistracircndu-se icircn anii 2004-2005 urmacircnd din
nou un trend ascendent după anul 2008 icircn contextul crizei economice numărul bancnotelor contrafăcute a
crescut semnificativ (numărul falsurilor descoperite icircn 2009 a fost cu 30 mai mare decacirct icircn 2008) apropiindu-
se de perioadele icircn care bancnotele nu erau realizate pe suport din polimer) observacircndu-se şi o tendinţă de
creştere a nivelului specializării infracţionale prin folosirea unor materiale calitativ superioare şi a unor tehnici
de falsificare moderne
Icircntrucacirct fără a conţine elemente de siguranţă mai uşor de contrafăcut bancnota de 100 lei este
preferata falsificatorilor (reprezintă mai mult de jumătate din totalul contrafacerilor descoperite) valoarea
acesteia asiguracircndu-le profitul iar frecvenţa mare cu care aceasta este icircntacirclnită diminuacircnd atenţia icircncasatorilor
Din acest motiv prezentul studiu se limitează deocamdată la punerea icircn valoare a elementelor contrafăcute ce
concretizează bancnota de 100 de lei din polimer emisă icircn anul 2005
O metodă de contrafacere folosită icircn cazul bancnotelor cu valoare de 100 lei a fost scanarea şi
imprimarea bancnotei pe suport din hacircrtie şi imitarea ferestrei transparente prin decupare şi lipirea unei pelicule
adezive transparente tip scotch Se icircnţelege că prin această metodă nu se imită elementele de protecţie specifice
bancnotei autentice din această cupiură suportul pe care bancnota este contrafăcută este unul diferit fiind
aşadar uşor de depistat iar plasarea acestora a fost constatată icircn locuri şi medii cu oameni ce prezintă o vigilenţă
scăzută cum ar fi pieţe birturi sau locaţii icircn care vacircnzătorii sunt icircn vacircrstă ori nu au foarte bine dezvoltate
percepţiile senzoriale Din punctul de vedere al examinării tehnice acestea nu pun probleme nefiind necesară o
logistică şi echipamente complexe
Fereastra transparentă imitată prin decupare şi lipirea unei pelicule adezive transparente tip scotch
O modalitate destul de interesantă de falsificare a bancnotei cu această valoare a stat la icircndemacircna
lucrătorilor responsabili cu scoaterea din circulaţie a bancnotelor deteriorate Aceştia au constituit prin lipire
bancnote din jumătăţile mai puţin deteriorate ale bancnotelor ce urmau a fi scoase din circulaţie Astfel s-au
obţinut bancnote falsificate ce conţineau elementele de siguranţă specifice ele fiind constituite din bancnote
autentice icircnsă fiecare conţinea două serii şi numere diferite corespunzătoare celor două bancnote din care
proveneau
133
Bancnotă falsificată
Cea mai mare problemă icircn ceea ce priveşte contrafacerea o reprezintă o variantă foarte reuşită a acestei
bancnote supranumită şi bdquoSUPER LEUrdquo realizată icircn condiţii tehnice deosebite imitacircnd practic toate elementele
de siguranţă macroscopice astfel icircncacirct poate icircnşela şi vigilenţa persoanelor avizate cu experienţă icircn domeniu
care nu au la dispoziţie echipamente specifice şi de analiză microscopică
Bancnota la care ne referim la fel ca şi varianta originală este realizată pe suport din plastic şi imită
extrem de bine majoritatea elementelor de siguranţă atacirct destinate publicului vizibile cu ochiul liber dar şi a
celor destinate lucrătorilor din sistemul bancar detectabile cu aparatură specială (lupă lumină UV) şi anume
- Senzaţia de tipărire intaglio pe textul bdquoBANCA NAŢIONALĂ A ROMAcircNIEIrdquo sigla BNR
valoarea nominală clădirea Teatrului Naţional prezentă pe revers La examinarea comparativă senzaţia de
tipărire icircn relief este mai pregnantă la bancnota contrafăcută decacirct la cea autentică
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Filigranul vizibil atacirct icircn transparenţă cacirct şi la o examinare obişnuită a bancnotei (datorită suportului
de plastic) portret şi sigla BNR
134
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Fereastra transparentă reprezentănd cele două măşti ce simbolizează tragedia şi comedia
Elementul ambutisat reprezentacircnd valoarea nominală există icircn cadrul ferestrei icircnsă nu este redat icircn linii fine
orizontale precum la bancnota autentică
Bancnotă contrafăcută Specimen
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Microperforaţiile din zona violetei sunt prezente la SUPER LEU icircnsă orificiile nu sunt la fel de
fine iar la pipăirea zonei pe avers suprafaţa se simte uşor rugoasă
135
Bancnotă contrafăcută Specimen
Bancnotă contrafăcută Specimen avers - revers
- Cerneala bicromatică pe textele din partea stacircngă inferioară a aversului (LEI UNA SUTĂ) ce icircşi
schimbă culoarea de la auriu la verde la modificarea unghiului de examinare
Bancnotă contrafăcută Specimen
136
- Elementele aurii reprezentacircnd panglicile din din fereastra transparentă
- Banda iridiscentă icircn jumătatea din dreapta a reversului de culoare aurie transparentă vizibilă sub
un anumit unghi de examinare redă icircn mai multe racircnduri valoarea 100
- Elementele de suprapunere redacircnd un element floral
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Microtextul - pe aversul bancnotei linia de deasupra textului bdquoBANCA NAŢIONALĂ A
ROMAcircNIEIrdquo ndash icircn interiorul cifrelor ce indică valoarea nominală din colţul stacircnga jos ndash nu se distinge icircntre
desenul floral şi cel al măştii bdquoBNR100rdquo cu galben pe fond bleu pe revers icircn dreptunghiul din partea stacircngă
inferioară şi icircn interiorul cifrelor care redau valoarea icircn colţul dreapta jos
137
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Elementele fluorescente - pe revers dreptunghiul cu valoarea nominală (culoare galbenă) seria şi
numărul pe verticală de culoare neagră din partea sticircngă (fluorescenţă galbenă) şi seria şi numărul pe orizontală
de culoare roşie din partea dreaptă ndash fluorescenţă orange Menţionez că toate bancnotele SUPER LEU icircntacirclnite
icircn activitatea noastră practică au prezentat elementul fluorescent icircn formă de dreptunghi ce conţine valoarea
nominală majoritatea conţin şi seria verticală din partea stacircngă de pe revers icircn fluorescenţă galbenă icircnsă au fost
icircntacirclnite şi bancnote SUPER LEU cu toate cele trei elemente fluorescente (valoarea şi cele două serii) La o
examinare microscopică a marginilor caracterelor fluorescente icircn lumină UV se observă o franjurare specifică
a acestora spre deosebire de elementele fluorescente de pe bancnotele autentice care au un contur bine
definit cu margini ferme
138
Bancnotă contrafăcută Specimen
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Fir de siguranţă
- Imagine latentă - pe revers initialele BNR incorporate in imaginea cladirii vechiului Teatrul
National din Bucuresti vizibile cacircnd bancnota se priveste sub diferite unghiuri de inclinare
139
Bancnotă contrafăcută Specimen
- Liniatură specială antiscaner şi anticopiere pe ambele feţe ale bancnotei in zona verde deschis
respectiv liniatura fină sub forma de hexagoane vizibilă folosind lupa
Bancnotă contrafăcută Specimen
Dincolo de elementele de siguranţă mai sus prezentate deşi circulă nestingherit fiind descoperit pacircnă
acum numai icircn centrele de procesare SUPER LEUL nu poate trece de examinarea criminalistică microscopică
aceasta evidenţiind marginile franjurate ale elementelor graficii şi cromatica realizată din icircmbinări ale unor
puncte minuscule de cerneală din cele trei culori de bază (cyan galben magenta) Dispunerea stropilor este
specifică imprimării pe principiul jetului de cerneală deoarece apar stropi accidentali de forme neregulate cu
cromatica acelor culori de bază descrise
140
Bancnotă contrafăcută Specimen
Bancnotele din categoria SUPER LEU se deteriorează mai repede decacirct cele autentice prezentacircnd
aspecte nespecifice acestora Astfel suportul din care sunt confecţionate bancnotele SUPER LEU are un
comportament diferit sub acţiunea factorilor externi ducacircnd uneori la dezlipirea celor două pelicule
corespunzătoare aversului şi reversului din care este constituită o astfel de bancnotă Acest fapt nu stinghereşte
icircn vreun fel pe falsificatori aceştia neavacircnd probleme icircn a plasa aceste bancnote icircn circulaţie deoarece fără o
examinare amănunţită şi documentată vizual şi palpabil bancnota nu trezeşte niciun fel de suspiciune
persoanelor care o icircncasează
Cele două pelicule din care este confecţionată bancnota SUPER LEU
Avacircnd icircn vedere că elementele de siguranţă sunt extrem de bine imitate o caracteristică a bancnotelor
SUPER LEU utilă persoanelor neavizate pentru a distinge o astfel de bancnotă de una autentică este prezenţa
unei linii orizontale icircn plus icircn fereastra din dreapta jos din cadrul clădirii Teatrului Naţional de pe revers Este
greu de crezut că aceasta este o greşeală a falsificatorilor fiind probabil un element plasat intenţionat de aceştia
Recent icircnsă am avut de-a face cu bancnote SUPERLEU care nu prezentau acest element
141
Bancnotă contrafăcută Specimen
Fenomenul falsului de monedă romacircnească prezintă o creştere spectaculoasă a calităţii contrafacerilor
prin utilizarea unor tehnologii performante şi a unor materiale calitativ superioare falsificatorii reuşind nu numai
să plaseze bancnotele contrafăcute şi să obţină profit ci şi introducerea icircn circuitul monetar a unor exemplare
care nu trezesc niciun fel de suspiciune icircncasatorilor circulacircnd fără probleme pacircnă la depistarea icircn centrele de
procesare ca urmare a unor examinări specializate
Păstrarea acestui fenomen icircn limite controlabile impune acţiuni intense de prevenire icircn racircndul polulaţiei
instruirea macircnuitorilor de valori dar mai ales acţiuni de combatere prin identificarea cunoaşterea şi
supravegherea zonelor de risc
Bibliografie
1 Augustin Lazăr Sorin Alămoreanu ndash bdquoExpertiza criminalistică a documentelorrdquo editura LUMINALEX
Bucureşti 2008
2 Nicolae Buzatu Gheorghe Popa ndash bdquoExpertizarea bancnotelor şi a altor instrumente de platărdquo editura
Little Star Bucureşti 2005
3 bdquoTratat practic de criminalisticărdquo Vol II editura MAI Bucureşti 1980
4 Noul Cod penal
5 Circulara nr 14 din 21 aprilie 2005 privind punerea in circulatie a bancnotelor si monedelor emisiunea
2005
142
CONTROLUL IDENTITĂȚII PERSOANELOR PRIN TEHNICI BIOMETRICE ȘI RESPECTAREA
DREPTURILOR OMULUI
Prof univ dr Gabriel NAGHI
Universitatea ldquoAndrei Șagunardquo- Constanța
Abstract
As a result of globalization phenomenon migration ndash which in the recent years has taken a new
dimension ndash requires the use of several techniques enabling the identification of persons using highly accuracy
marching processes for large volumes of data keeping the maximum amount of security in using and storing
those data In this situation biometric identification techniques ndash which have been developed after the terrorist
attacks of 11 September 2001 became the main standard of control and surveillance
Any intrusion into a persons life it is against to some extent to the Universal Declaration of Human
Rights also processing storing and using biometric data of a person can be considered a violation of the
fundamental right to privacy Therefore it is very important that when a state adopt coercive measures of
certain rights to establish a balance between the measures taken and the predicted risk taking into
consideration the principle of proportionality
The defenders of biometrics argue that these problems are an inevitable price to be paid to ensure
border security thus the pros and cons still have a debating platform for disputes between the public and
specialists until a consensual solution will be reached
Libera circulaţie ca o consecinţă a globalizării a produs un fenomen de migrare adiferitelor tipuri de
criminalitate şi de perfecţionare icircn pas cu dezvoltarea tehnică ametodelor utilizate icircn activitatea infracțională
Consecinţa o reprezintă dinamizarea relaţiilor icircntre structurilejudiciare icircn special pe planul schimbului de
informații standardizarea tehnicilor de identificare apersoanelor căutate șiaccesul la baze de date comune
Protecția internațională a drepturilor omului a crescut semnificativ icircn ultimul secol fapt datorat icircn mare
parte admiterii de către multe state a normelor legislative fundamentale Un punct comun ce a devenit esențial
este recunoașterea faptului că cetățenii indiferent de statul căruia icirci aparțin trebuie să fie protejați de orice
tendință de deprivare și că legile internaționale trebuie să protejeze persoanele de politicile care le-ar putea afecta
drepturile Aceste măsuri de protecție sunt importante pentru a diminua abuzurile puterii care ar duce la
afectarea vieții libertății sau integrității fizice a indivizilor Fără aceste măsuri și limitări a potențialelor abuzuri
ale exercițiului puterii de către state democrația nu ar putea exista Platforma pe care se intersectează democrația
și drepturile omului este susținută prin administrarea justiției penale care icircncorporează toate procesele și
practicile prin care un stat afectează restracircnge sau icircnlătură drepturi fundamentale
Biometria ndash metodă modernă de stabilire a identității persoanelor
Icircn ultimii ani accentuarea preocupărilor pentru securitate s-a produs datorită creșterii criminalității
transnaționale și a fenomenului terorist care au condus la dezvoltarea interesului față de cercetările icircn potențialul
tehnologiei biometrice de control cacirct mai exact al identității persoanelor Folosită de multă vreme icircn zona
criminalisticii și a proceselor penale precum și icircn sectorul public și cel privat biometria a primit o atenție foarte
mare fiind o cale de a umple golurile icircn metodele tradiționale de control vamal
ldquoFiecare persoană se deosebește de alta printr-un ansamblu de caractere fizice şi morfologice care sunt
personale Identificarea constă deci icircn adunarea caracteristicilor specifice fiecărui individ icircn scopul de a
determina icircn mod riguros și obiectiv identitatea tuturor perioadelor existenței sale Tehnicile de identificare
pluridisciplinare se aplică pe de o parte indivizilor vii și pe de alta cadavrelorrdquo214
ldquoIdentitatea face posibilă legalizarea corespondenţei dintre o persoană fizică şi elementele
identificatoare existente icircntr-un sistem de stocare prin intermediul diverselor mijloace tehnice adică autentifică
existenţa persoanei respectiverdquo215
Biometria se referă la caracteristicile fizice și comportamentale folosite pentru a recunoaște sau verifica
identitatea unei persoane vii Caracteristicile fizice includ amprentele geometria macircinii forma irisului
trăsăturile feței vocea forma urechilor și mirosul corporal Caracteristicile de comportament includ caligrafia
semnăturii ținuta și tipul de mers al persoanei
Evenimentele din 11 septembrie 2001 au reprezentat mecanismul de declanșare a dezvoltării rapide a
domeniului biometriei Icircn octombrie 2001 icircn SUA s-a adoptat The USA Patriot Act care a introdus un set de
214Naghi G 2014 Criminalistică-Fundamente Ed Universul Juridic București p74 215Idem p75
143
măsuri suplimentare solicitate tuturor vizitatorilor străini Aceste măsuri au făcut ca și alte state să-și adapteze
sistemul documentelor de călătorie la procedeele de verificare biometrică pentru a spori securitatea accesului pe
teritoriul național
Informațiile biometrice pot permite agenților de securitate din vamă să realizeze icircn mod rapid și precis
verificări ale identității de tipul unu-la-unu (autentificări) sau unu-la-mai-mulți (verificări) Verificările de tipul
unu-la-unu determină dacă o persoană este cine pretinde că este (de exemplu atunci cacircnd o semnătură este
comparată cu cea de pe un document cu valoare legală) iar verificările de tipul unu-la-mai-mulți presupun
identificarea unui individ dintre mulți alții (de exemplu atunci cacircnd o amprentă este comparată cu mii de alte
amprente dintr-o bază de date)
Controalele la vamă icircn Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii se bazează pe amprentarea fără
cerneală și recunoașterea facial-digitală prin fotografierea digitalizată
Despre pașapoarte
Pașapoartele sunt tratate (de poliție de vameși sau alți reprezentanți ai instituțiilor de control) ca
bdquodovadă a identitățiirdquo Acestea pot indica statusul legal al deținătorului (cetățean rezident vizitator sau imigrant
neautorizat) icircn funcție de localizarea geografică și de prezența sau absența anumitor semne distinctive precum
vize sau ștampile Posesia unui pașaport valid este icircn cele mai multe cazuri o condiție necesară pentru a
traversa icircn mod legal granițele internaționale De asemenea pașapoartele conțin informații individualizate
despre deținătorul lor numele data și locul nașterii iar icircn cele mai recente pașapoarte informațiile personale
ajung la date biometrice (o fotografie a feței deținătorului precum și alte informații biometrice adiționale
precum amprente stocate pe o mașină de citit chip-uri) Pașapoartele viitoare ar putea conține informații despre
ADN-ul sau modelul irisului proprietarului toate acestea pentru a face aceste documente de identitate mai
securizate și mai de icircncredere
Perspectiva de a privi informațiile de pe un pașaport ca reprezentacircnd doar informații despre deținător
este o perspectivă simplistă Pașapoartele (sau alte documente de identificare precum certificate de naștere
permise de conducere sau cărți de identitate naționale) nu reprezintă identitatea ci contribuie la constrituirea
acesteia Icircn mod controversat pierderea pașaportului (sau a altui document de identificare) poate duce la
pierderea identității iar incapacitatea de a deține un pașaport (sau alt document de identificare) poate avea un
impact sever asupra drepturilor legale și morale de a deține o identitate
Dacăreprezentări ale unor anumite caracteristici ale deținătorului nu corespund cu faptele reale (de
exemplu dacă amprentarea de la poarta de control din aeroport nu reușește să producă o potrivire cu amprentele
stocate pe pașaport) persoana care prezintă pașaportul va fi tratată ca un infractor care prin falsificare a icircncercat
un furt de identitate
Pașapoartele nu sunt simple documente induvidualizate ele funcționează și ca mecanisme de sortare
socială și prin urmare de excludere sau includere socială A avea sau a nu avea un document de identitate poate
determina statutul unei persoane de a fi sau nu de icircncredere iar acest fapt diferențiază accesul la anumite
drepturi
Protecția drepturilor fundamentale ale omului icircn condițiile ridicării gradului de securitate al fiecărui
stat
Declarația Universală a Drepturilor Omuluiemisă de Organizația Națiunilor Unite icircn 1948 admite
dreptul la intimitate bdquoNimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare icircn viața sa personală icircn familia sa icircn
domiciliul lui sau icircn corespondența sa nici la atingeri aduse onoarei și reputației sale Orice persoană are dreptul
la protecția legii icircmpotriva unor asemenea imixtiuni sau atingerirdquo216
Dreptul la intimitate include și dreptul la protecția datelor cu caracter personal icircmpotriva posibilelor
acțiuni de procesare a datelor sau de folosire și prezentare a acestora de către entități neautorizate
Corien Prins icircn 1998 a fost prima persoană care a analizat impactul tehnologiilor biometrice asupra
drepturilor fundamentale ale omului icircn forma contextului european Rezultatele cercetării nu au surprins aspecte
negative privind folosirea acelor caracteristici unice ale individului precum amprentele irisul sau geometria
macircinii Punctul de pornire icircn analizele ei a fost observația că bdquocele mai multe dintre tehnologiile biometrice nu
necesită penetrarea suprafeței corporale și de aceea acestea nu pot fi considerate intrusiverdquo217
Cu toate acestea există numeroase implicații ale drepturilor omului icircn colectarea procesarea și
distribuirea caracteristicilor unice de identificare a unei persoane ceea ce a determinat un anumit grad de ruptură
icircntre interesele de securitate a decidenților politici și dreptul la intimitate a celor care devin subiecți ai acestor
măsuri Această ruptură reprezintă centrul dezbaterilor icircn domeniul biometriei
216Organizația Națiunilor Unite 1948 Declarația Universală a Drepturilor Omului Articolul 12 Disponibil pe
httpwwwanrgovrodocslegislatieinternationalaDeclaratia_Universala_a_Drepturilor_Omuluipdf accesat la data de
28072015 217 Prins JEJ 1998 Making our body identify for us legal implications of biometric technologies Computer Law amp
Security Report Vol 14 No 3 pp 159-165
144
Icircn mod normal biometria ar trebui să crească nivelul de securitate al persoanei și icircn nici icircntr-un caz să
fie icircn conflict cu intimitatea persoanei tocmai prin sarcina acesteia de prevenirea furtului de identitate și prin
oferirea unui nivel crescut de anonimitate utilizatorilor Un control automatic va simplifica procedura de
verificare a corespondenței dintre datele criptate pe un document de călătorie și ceea ce se observă la controlul
vamal
Dreptul la intimitate este unul dintre drepturile fundamentale ale omului stipulate la articolul 12 din
Declarația Universală a Drepturilor Omului precum și icircn articolul 17 din Pactul Internațional cu privire la
Drepturile Civile și Politice emise de Organizația Națiunilor Unite aplicacircndu-se la toate persoanele indiferent
de cetățenie statut migrațional vacircrstă sau sex
Intimitatea este apărată atacirct icircn Europa cacirct și icircn SUA prin convențiile ce privesc drepturile omului și
este aplicată icircn mod egal tuturor indivizilor rezidenți ai acestor jurisdicții Mai mult aceste drepturi sunt
aplicabile icircn Curtea Inter-Americană la Comisia Europeană și Curtea Europeană a Drepturilor Omului
Convenția internațională privind protecția drepturilor tuturor lucrătorilor migranți și a familiilor acestora
(ICMW) care a intrat icircn vigoare icircn 2003 și a fost ratificată de 27 de țări protejează dreptul migranților la
intimitate prin Articolul 14218
Dreptul la intimitatea informațiilor cu caracter personal este asigurat prin mecanismele de protecție a
datelor existente sub diferite forme icircn toate țările Adunarea Generală a Drepturilor Omului a eleborat ghiduri
de garanții minimale a folosirii datelor digitalizate cu caracter personal la fel cum a elaborat și Consiliul Europei
și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltarea Economică Rămacircne ca datorie a fiecărui stat icircncorporarea
acestor ghiduri icircn legislația proprie astfel icircncacirct să se asigure protecția datelor cu caracter personal
Cadru legal pentru tehnologia biometrică
Criminaliștii au dezvoltat cele mai multe dintre aplicațiile biometrice pentru a fi folosite de către
instituții ale sistemelor de guvernare Cacircteva dintre aplicațiile biometrice sunt folosite și pentru sectorul privat
Urmărind istoria cele mai multe aplicații ale biometriei (icircn mod special recunoașterea prin amprentă) au fost
create și dezvoltate pentru aplicarea și menținerea legii Recunoașterea pe baza amprentelor digitale a permis
crearea legăturii icircntre o persoană și o anume faptă precum și stabilirea identității persoanelor Mai nou există
interes pe piața comercială icircn dezvoltarea tehnologiiilor biometrice dar doar a celor care permit proceduri de
autentificare automată
Din faptul că există multe variații posibile de metode și tehnici atunci cacircnd se folosesc tehnici
biometrice rezultă problema credibilității și a nivelului de stabilire a adevărului mai ales că relevanța acestora
nu poate fi luată icircn considerație decacirct dacă nu contravin drepturilor fundamentale
Icircn ceea ce privește aplicarea pe o scară largă a biometriei nici un sistem biometric nu este 100 sigur
unele printre care și recunoașterea facială poate avea o rată de eșec de 40 ADN-ul este singura caracteristică
de identificare ce este considerată unică fiecărei persoane dar icircn contextul european actual aceasta nu poate fi
acceptată și nici practicabilă ca posibil identificator Cu toate acestea icircn China se discută posibilitatea includerii
caracteristicilor ADN ca un identificator pe cărțile de identitate ale cetățenilor Scanarea amprentelor digitale și a
irisului oferă un grad sporit de securitate dar aplicarea lor pe scară largă ține icircncă de viitor iar rezolvarea
legislativă se va confrunta cu multe obstacole
Despre stocarea și protecția datelor cu caracter privat
Sunt posibile mai mult opțiuni icircn ceea ce privește modalitatea icircn care șabloanele sunt stocate și folosite
Se poate opta pentru stocarea centralizată icircntr-o bază de date foarte mare (on-line) sau stocarea pe unități de
stocare - smart card (off-line) Atunci cacircnd datele sunt stocate icircntr-o bază de date informația biometrică este de
multe ori conectată la alte informații cu caracter pesonal precum numele sau adresa persoanei existacircnd riscul
preluării și utilizării neautorizate a datelor Nivelul de securitate promis de biometrie și menținerea unui nivel
acceptabil de intimitate sunt posibile utilizacircnd un sistem biometric bazat pe conceptul de descentralizare Astfel
datele biometrice pot fi stocate pe un card iar un cititor biometric poate autentifica proprietarul permițacircndu-i-se
accesul la un anumit serviciuExistă totodată avantajul ca atunci cacircnd apar schimbări caracteristicile biometrice
de pe un dispozitiv portabil să poată fi revocate
Dacă sunt stocate icircntr-un mod centralizat și utilizatorul primește un certificat care icircl autorizează să
efectueze operațiuni proprietarul sistemului (agențiile sau instituțiile guvernamentale) le poate revoca prin
ștergerea informațiilor sau prin declararea invalidității acestora Atunci cacircnd este vorba de un dispozitiv portabil
utilizatorul devine proprietarul informațiilor stocate iar persoana terță (de exemplu proprietarul sistemului) nu
poate opera modificări
Operatorii de date cu caracter personal (servicii speciale instituții publice companii etc) sunt obligați
prin lege să asigure securitatea datelor pe care le prelucrează icircn cadrul activităților pe care le desfășoară
218A se vedeaThomas R (2005) Biometrics Migrants and Human Rights The online Journal of Migration Polity Institute și
EurActive Justice and Security 2004 ldquoHague Programme JHA programme
145
Orice persoană este de fapt un operator de date cu caracter personal pentru că oricine fie companie
fie persoană fizică are măcar un set de date de contact ale unor persoane fizice ndash cu alte cuvinte prelucrează date
cu caracter personal
Protecția datelor cu caracter personal este un domeniu icircn principiu armonizat la nivelul Uniunii ceea ce
icircnseamnă că există o serie de acte europene care ar trebui să asigure o reglementare uniformă chiar dacă unele
aspecte sunt lăsate icircn seamareglementărilor naționale Icircn momentul de față reglementarea europeană este
asigurată de directive care au fost transpuse icircn legislația națională de către fiecare stat membru inclusiv de către
Romacircnia Astfel la noi activitatea normativă a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu
Caracter Personal ndash ANSPDCP ndash (pacircnă icircn 2005 competența aparținea Avocatului Poporului) este scăzută icircn
comparație cu cea din alte state membre ale UE
Icircn prezent asistăm la multiplicarea și intensificarea problematicii datelor cu caracter personal tocmai
datorită faptului că internetul devine o utilitate iar tehnologia cunoaște o zonă de dezvoltare cu totul nouă ndash
internet of things219
Tot mai multe bdquolucrurirdquo ndash telefoane mașini case sisteme de măsurare mijloace media
etcsunt conectate la internet toate implicacircnd și transmiterea de date cu caracter personal Icircn momentul de față o
simplă navigare
pe internet presupune obținerea unor date care pot conduce indirect și eventual treptat la identificarea unei
persoane
Argumente pro și contra biometriei
Apărătorii biometriei argumentează că problemele pe care aceasta le implică sunt un preț inevitabil care
trebuie plătit pentru a asigura securitatea frontierelor
Icircn lupta icircmpotriva migrației ilegale metodele de identificare biometrică prezintă o serie de avantaje
Acestea pot facilita procedurile de returnare prin identificarea țărilor de origine și preveni cererile de azil
multiple și bdquocumpărarea vizelorrdquo (aplicațiile simultane) prin centralizarea și accesul rapid icircn bazele de date
Biometria poate contribui și la reducerea discriminării prin identificarea automată și prin diminuarea
stereotipurilor asociate cu imigranții și cu cei care caută azilPrin intermediul procedurilor biometrice traficanții
și persoanele cu antecedente icircn zona terorismului ar fi icircmpiedicați icircn icircncercările lor de a folosi identități false
Pe lacircngă discriminare principiile protecției datelor cu caracter personal sunt elemente de bază icircn
prevenirea efectelor negative ale folosirii biometriei Principiile de bază sunt datele trebuie obținute icircn acord cu
legea păstrarea acestora trebuie să se realizeze icircn deplină siguranță trebuie să fie precise și reicircnnoite trebuie
folosite doar pentru scopul specificat Pe lacircngă acestea protecția datelor include icircn mod ideal un anumit tip de
mecanism de aplicare a sancțiunilor dacă principiile de mai sus sunt icircncălcate
Cu toate acestea importanța protecției datelor a fost distorsionată de accentul greșit pus pe securitatea
granițelor care compromite de multe ori dreptul la intimitate
Icircn practică poate deveni dificil de respectat aceste principii De exemplu unul din punctele slabe ale
biometriei il reprezintă lipsa de credibilitate fie din eroare fie din vulnerabilitatea la interferențe
O altă slăbiciune a biometriei este faptul că icirci poate lipsi acuratețea De exemplu precizia relativă a
controlului amprentelor va scădea icircn timp mai ales datorită acumulării de informații icircn baze de date gigant
Un alt argument contra biometriei icircl reprezintă bdquodenaturarea informațiilorrdquo ceea ce icircnseamnă că datele
sunt utilizate icircn modul prevăzut icircn momentul icircn care acestea au fost colectate Gradul de eroare al chip-urilor de
tipul celor RFID cuplat cu folosirea bazelor de date foarte mari de la nivel național sau regional ce stochează
infirmații biometrice accentuează riscurile legate de denaturarea informațiilor
Această denaturare pare cumva inevitabilă icircn situația icircn care guvernele naționale icircncearcă să mărească
interoperabilitatea dintre bazele de date și să faciliteze schimburile de date icircntre agențiile publice și cele private
precum companiile aeriene sau agențiile de transportturism
Cu cacirct sunt transferate mai multe date icircntre agenții sau icircntre state cu atacirct există riscul de a intra icircntr-o
zonă controversată a controlului imigranților precum traficul și supravegherea Icircn Marea Britanie au fost deja
adoptate măsuri de supraveghere astfel persoanele icircnregistrate icircn azil sunt monitorizate cu ajutorul unei
bdquoeticheterdquo biometrice (o brățară care arată poziționarea prin satelit)
Cu toate că aceste principii sunt foarte importante ele pot fi folositoare doar dacă sunt stabilite prin legi
Uniunea Europeană a recunoscut nevoia de a icircnființa Directiva pentru Protecția Datelor (9546 EC realizată pe
bază măsurilor legislative anterioare) care să fie icircncorporată icircn legile naționale ale statelor membre
219Conceptul de rdquoInternet of thingsrdquo numit și bdquoInternet of Everythingrdquo desemnează rețeaua de obiecte fizice sau bdquolucrurirdquo
icircncorporate cu dispozitive electronice sofware-uri sau senzori care permit schimbul de date icircntre producție operatori sau alte
dispozitive de conectare bazate pe infrastructura Intițiativei Standardelor Globale a Uniunii Internaționale de
Telecomunicații bdquoInternet of Thingsrdquo permite obiectelor să fie controlate de la distanță prin infrastructura existentă creacircnd
oportunități pentru o mai puternică integrare icircntre lumea fizică și sistemele computerizate rezultacircnd icircn creșterea
eficiențeiacurateții și reducerea costurilor Pentru mai multe detalii a se vedea
httpsenwikipediaorgwikiInternet_of_Things
146
SUA are un cadru legal mult mai vulnerabil icircn privința protecției datelor deoarece măsurile specifice s-
au dezvoltat ad-hoc cu coduri de practică specifice zonei industriale guvernate de o combinație de legi
reglementări și auto-reglementări dar nu legi la nivel federal
Prioritatea acordată securității poate lucra icircmpotriva nevoii de protejare a drepturilor imigranților mai
ales icircn contextul unei vulnerabilități la astfel de măsuri Există argumente precum faptul că preocupările de
securitate sunt icircntr-o anumită măsură o acoperire a neicircndeplinirii pe deplin a obligațiilor reieșite din respectarea
dreptului la intimitate
Acest tip de prioritizare ascunde o serie icircntreagă de practici ce consideră că drepturile fundamentale
precum cel la intimitate sunt icircn corelație cu statutul legal al anumitor cetățeni Astfel de interpretare esteicircn
contradicție cu legile internaționale și arată faptul că nu toți indivizii pot beneficia de aceste drepturi
Icircn loc de concluzii
Asocierea biometriei cu măsurile antiteroriste a legat procedurile biometrice de fenomenul terorist
Securitatea și drepturile omului nu trebuie să devină principii incompatibile iar dezvoltarea tehnologiei
biometice ar putea opera icircn contextul reconcilierii nevoilor și drepturilor pentru toate părțile A găsi spațiul
comun pentru această reconciliere necesită ca folosirea documentelor biometrice să fie proporțională cu riscul
perceput și restricțiile ce sunt o consecință a acestuia pentru libertatea de circulație Acest principiu al
proporționalității necesită ca adunarea datelor să fie adecvată relevantă și icircn scopuri legitime Această problemă
este dezbătură icircn UE icircn comisiile privind protecția datelor prin evaluarea legitimității fundamentale de colectare
a informațiilor de acest tip sugeracircnd că aceste metode nu au icircndeplinit pacircnă acum cerințele de securitate
necesitate și proporționalitate
Bibliografie
1 Bassiouni C (1993) Human rights in the context of criminal justice Identifying international procedural
protections and equivalent protection in national constitutions Duke Journal of Comparative amp
International Law
2 EurActive (2004) Justice and Security Hague Programme JHA programme
3 Naghi G (2014) Criminalistică-Fundamente Ed Universul Juridic București
4 Organizația Națiunilor Unite (1948) Declarația Universală a Drepturilor Omului
5 Prins JEJ 1998 Making our body identify for us legal implications of biometric technologies Computer
Law amp Security Report Vol 14 No 3
6 Thomas R (2005) Biometrics Migrants and Human Rights The online Journal of Migration Polity
Institute
Surse online
httpsenwikipediaorgwikiInternet_of_Things
wwwanrgovro
147
A FI SAU A NU FI PSIHOACTIV
TO BE OR NOT TO BE PSYCHOACTIVE
Comisar şef de poliţie dr ing chimist Emilian Costache
Comisar şef de poliţie dr ing chimist Maria Georgeta Stoian
Experţi criminalişti autorizaţi icircn domeniile
bdquoExpertiza fizico-chimică a probelor materialerdquo şi
bdquoExpertiza drogurilor şi a stupefiantelorrdquo
Institutul Naţional de Criminalistică Serviciul Expertize Fizico-Chimice
Abstract Lately the real issue of the forensic reports in the field of drug analyses seems not to be the
identification of chemical formula of the substances received for analysis but the current legislation they fall
under legislation that suffered changes during the last years Moreover once the steady application of law no
1942011 on combating operations with products likely to display psychoactive effects other than those
regulated by the legislation in force were asked to indicate if the substances identified in the evidence display
or not psychoactive effects Supplementing the lists of the laws no 1432000 and no 3392005 is done very
difficult which makes the new psychoactive substances have enough time to produce their toxic effects on
consumers Then just after they are put on the annex list new derivatives and analogues of them appear on the
drug market Defining generic classes of forbidden substances would have permitted in our opinion a better
combat of drug trafficking just like in other European countries
Keywords new psychoactive substances psychoactive effects antidrug legislation structure-activity
relationship
Rezumat Icircn ultimul timp adevărata problemă a expertizelor criminalistice din domeniul analizei
drogurilor pare să nu mai fie identificarea formulei chimice a substanţelor icircnaintate spre analiză ci icircncadrarea
acestora icircntr-una dintre legile icircn vigoare care au suferit modificări de-a lungul anilor Mai mult odată cu
aplicarea tot mai fermă a legii nr 194 din 2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a
avea efecte psihoactive altele decacirct cele prevăzute de acte normative icircn vigoare suntem chemaţi să ne
pronunţăm dacă substanţele identificate icircn probe au sau nu efecte psihoactive Introducerea cu mare greutate icircn
legea nr 1432000 şi nr 3392005 a noilor substanţe cu efecte psihoactive face ca acestea să aibă timp icircn a-
şi produce efectul nociv asupra consumatorilor Apoi imediat ce acestea sunt introduse pe listele anexă noi
derivaţi sau analogi ai acestora apar pe piaţa drogurilor Definirea unor clase generice de substanţe interzise ar
fi permis icircn opinia noastră o mai bună contracarare a traficului de droguri aşa cum este cazul icircn alte ţări
europene
Cuvinte cheie noi substanţe psihoactive efecte psihoactive legislaţie antidrog relaţie structură-
activitate
1 Introducere
Un drog de sinteză este un analog structural sau funcţional al unei substanţe aflate sub control care a
fost conceput pentru a simula efectele farmacologice ale drogului original evitacircnd icircn acelaşi timp să fie
clasificat drept ilegal sau să fie detectat cu kiturile standard de teste antidrog Drogurile de sinteză includ
substanţele psihoactive care au fost catalogate de către Uniunea Europeană drept noi substanţe psihoactive
(NPS) precum şi analogi ai unor droguri de creştere a performanţelor cum ar fi steroizii de sinteză Unele dintre
acestea au fost iniţial sintetizate de către cercetători din mediul academic sau industrial icircn efortul de a descoperi
derivaţi mai activi dar cu efecte secundare reduse şi au fost ulterior deturnaţi icircn scop ilicit Alte droguri de
sinteză au fost preparate pentru prima oară icircn laboratoare clandestine Deoarece eficacitatea şi siguranţa acestor
148
substanţe nu a fost icircndeajuns evaluată icircn teste pe animale sau oameni utilizarea lor poate conduce la efecte
secundare neprevăzute La sfacircrşitul anilor 1990 şi icircnceputul anilor 2000 s-a icircnregistrat o explozie a vacircnzărilor de
droguri de sinteză pe Internet
Legea 1432000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri era icircn mare foarte clară şi
cuprinzătoare fiind suficient pentru chimistul criminalist să dovedească prezenţa icircn proba primită a cel puţin
uneia dintre substanţele incriminate de legislaţie Nu se punea problema pe atunci de a dovedi că acea substanţă
are efecte nocive asupra sănătăţii şi psihicului uman icircntrucacirct substanţele incriminate de lege erau de mult timp
cunoscute ca structură chimică iar efectele lor nocive fuseseră deja studiate şi dovedite clinic
După apariţia drogurilor de sinteză a urmat o perioadă icircn care nici una dintre aceste substanţe nu era
prevăzută de legislaţia antidrog astfel icircncacirct noile tipuri de droguri (NPS) au invadat piaţa putacircndu-se cumpăra
icircn mod direct sau prin internet După o scurtă perioadă icircn anul 2010 mai multe substanţe care se regăseau
majoritar icircn produsele etnobotanice din Romacircnia au fost introduse icircn tabelele anexă la legea 1432000 printre
care etcatinonă fluorometcatinonă 4-metilmetcatinonă (4-MMC mefedronă) 4-metoximetcatinonă metilonă
butilonă metilendioxipirovaleronă (MDPV) JWH-018 JWH-073 şi JWH-250 Odată cu actualizarea Legii nr
1432000 prin OUG nr 62010 şi HG nr 5752010 aceste substanţe au fost introduse şi icircn tabelul nr I anexă al
Legii nr 3392005 privind regimul juridic al plantelor substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope la
secţiunea Plante şi substanţe aflate sub control naţional a cărei definiţie este conform aceleiaşi legi termen
desemnacircnd plantele şi substanţele cu proprietăţi psihoactive introduse icircn anexele la prezenta lege prin
procedura naţională prevăzută la art 8 alin (3) fapt care confirmă icircn mod oficial icircncă din anul 2010
presupusele efecte psihoactive ale acestor substanţe
Furnizorii de produse ldquoetnobotanicerdquo au sesizat pericolul comercializării acestor substanţe astfel că au
icircnceput să fie importate şi distribuite alte substanţe icircn principiu avacircnd structuri chimice asemănătoare acestora
dar care nu se aflau icircn tabelele anexă ale legilor antidrog
Ca urmare icircn icircncercarea de a stopa flagelul răspacircndirii acestui tip de substanţe cu efecte foarte grave icircn
timp asupra persoanelor care le consumă a fost emisă legea 194 din 2011 care stipula faptul că dacă o substanţă
ce urmează a fi comercializată se presupune a avea efecte psihoactive ea trebuie mai icircntacirci să facă obiectul unui
dosar de avizare din partea ANSVSA Simplul fapt că structura chimică a unei substanţe era asemănătoare cu
cea a unui compus chimic de bază cunoscut deja cu potenţial psihoactiv şi prevăzut de legislaţia antidrog făcea
ca acea substanţă să necesite aprobarea comercializării din partea Agenţiei Ori acest lucru din cunoştinţele
noastre nu s-a realizat pacircnă acum traficanţii de astfel de substanţe intracircnd sub incidenţa acestei legi
2 Cazuistică şi relaţia structură-activitate biologică
De-a lungul anilor Serviciul Expertize Fizico-Chimice a primit spre analiză o multitudine de tipuri de
pulberi şi fragmente vegetale din categoria etnobotanicelor fie ca material gata de bdquoconsumatrdquo fie ca substanţe
pure care urmau să fie amestecate cu substanţe inerte sau stropite pe material vegetal Prezentăm icircn continuare
cacircteva exemple mai deosebite
a) Icircntr-un caz au fost primite două tipuri de fragmente vegetale care s-au dovedit a conţine un amestec
complex format din UR-144 XLR-11 AKB48 (sinonim APINACA) JWH-018 5F-AKB48 (sinonim 5F-
APINACA) AM-2201 şi MAM-2201 un adevărat cocteil letal
149
b) Icircntr-un alt caz s-au primit spre analiză mii de pliculeţe de etnobotanice 216 punguţe 555
Afrodisiac 237 punguţe Puf 883 punguţe DSL Afrodisiac 469 punguţe New Magic Talc Powder 421
punguţe Pure Vibes Talc Powder 61 punguţe Orange Revolution Afrodisiac 3074 punguţe Puf 1741
punguţe Orange Revolution Afrodisiac 1901 punguţe DSL Afrodisiac 477 punguţe 555 Afrodisiac 548 punguţe
Pure Vibes Talc Powder 237 punguţe New Magic Talc Powder
Icircn urma analizelor fizico-chimice a căror finalizare nu este icircntotdeauna uşoară s-au identificat
substanţele alfa-PVP 4-MEC AM2201 şi JWH-122
S-a menţionat anterior faptul că asemănarea structurii chimice a unui compus cu cea a altuia dovedit a fi
drog face ca şi acesta să fie susceptibil de a prezenta aceleaşi efecte biologice Acest fapt se bazează pe relaţia
structură-activitate (SAR) care este relaţia dintre structura chimică sau cea 3D a unei molecule şi activitatea sa
biologică Analiza SAR permite determinarea grupelor chimice responsabile de etalarea icircn organism a unui
efect biologic ţintit Acest lucru permite modificarea efectului sau potenţialului unui compus bioactiv (de obicei
un medicament) prin modificarea structurii sale chimice Chimiştii care sintetizează astfel de substanţe folosesc
tehnici de sinteză chimică pentru a introduce noi grupe chimice icircn compusul bioactiv şi a testa modificările
asupra efectelor lor biologice
Un exemplu de structură chimică ce conduce la un efect analgezic şi antipiretic este fenazona
(antipirina) Prin introducerea unei grupe izopropil se obţine propifenazona (caffetin saridon) a unei grupe
dimetilamino se obţine aminofenazona (piramidon) iar a unei grupări metilamino-metansulfonică se obţine
metamizol (algocalmin) toate cu efecte biologice asemănătoare
150
fenazonă propifenazonă aminofenazonă metamizol
Icircn mod similar icircn clasa drogurilor cel mai elocvent exemplu este structura amfetaminei din care prin
adăugarea unei grupe metil la azot se obţine metamfetamină Aceasta la racircndul ei prin substituţie pe nucleul
aromatic cu o grupare metilendioxi conduce la MDMA toate fiind identificate pe piaţa drogurilor şi avacircnd
acelaşi efect dar cu intensităţi diferite
amfetamină metamfetamină metilendioximetamfetamină
(MDMA)
Din clasa catinonelor prezentăm cacircteva astfel de exemple
etcatinonă 4-MEC 4-MMC bufedronă pentedronă
După cum se poate uşor observa structura moleculară a substanţei 4-MEC (4-metiletcatinonă) este
similară cu cea a etcatinonei şi cu cea a substanţei 4-MMC (4-metilmetcatinonă) De asemenea bufedrona şi
pentedrona au structuri similare etcatinonei
Structura - -PVP) este asemănătoare celei
corespunzătoare substanţei metilendioxipirovaleronă (MDPV)
NN
O
NN
O
NN
ON S
O
OHO
N O
NN
NH2
CH3
NHCH3
CH3
NHCH3
CH3O
O
ON
H
ON
H
ON
H
ON
H
ON
H
151
-PVP MDPV
Aşa cum s-a arătat mai sus etcatinona 4-MMC şi MDPV erau icircn anul 2010 prevăzute de legislaţia
antidrog (substanţe cu proprietăţi psihoactive) ceea ce implică faptul că şi derivaţii acestora cu structuri
asemănătoare 4-MEC bufedronă pentedronă şi -PVP sunt susceptibili să prezinte aceleaşi efecte biologice
adică să fie psihoactive
Referindu-ne icircn continuare la canabinoizii sintetici prin art I alin 2 din OUG nr 62010 substanţa
JWH-018 = Naftalen-1-il-(1-pentilindol-3-il) metanona a fost introdusă icircn tabelul I anexă la legea nr
1432000 iar prin art II alin 3 aceeaşi substanţă a fost introdusă şi icircn secţiunea Plante şi substanţe aflate sub
control naţional a tabelului I anexă din legea nr 3392005 privind regimul juridic al plantelor substanţelor şi
preparatelor stupefiante şi psihotrope
Pe baza asemănărilor structurale se poate afirma că substanţele AM2201 şi JWH-122 identificate icircn
probele de mai sus sunt susceptibile să prezinte efecte psihoactive similare substanţei JWH-018 care se află
deja sub incidenţa legilor antidrog inclusiv a legii nr 3392005 privind regimul juridic al plantelor substanţelor
şi preparatelor stupefiante şi psihotrope
Ca un argument suplimentar celor enunţate şi ca o recunoaştere a efectelor dăunătoare asupra sănătăţii
umane pe care le prezintă prin legea nr 512014 care a efectuat modificări şi completări la legea nr 1432000
privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri substanţele JWH-122 AM-2201
şi 4-MEC au fost introduse icircn tabelul nr I anexă la această lege iar substanţa alfa-PVP -PVP) a fost
introdusă icircn tabelul nr III anexă la legea nr 1432000 De asemenea tot prin legea nr 512014 substanţele
JWH-122 AM-2201 4-MEC şi alfa-PVP au fost introduse icircn tabelul nr I anexă la legea 3392005 privind
regimul juridic al plantelor substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope
c) Icircntr-un alt caz au fost primite spre analiză mai multe tipuri de pulberi dar şi fragmente vegetale
stropite cu aceste pulberi
Icircn urma analizelor s-a dovedit că pulberile conţin pentedronă 4-MEC bufedronă JWH-081 JWH-
122 JWH-210 AM2201 MAM2201 UR-144 RCS-4 A796260 şi AM2233 icircn stare pură sau icircn combinaţii de
cacircte două Icircn fragmentele vegetale s-au mai regăsit pe lacircngă toate aceste substanţe AM1220 şi JWH-203 fie
cacircte una singură fie icircn combinaţii de 3 4 5 şi chiar 6 substanţe ceea ce reprezintă adevărate cocteiluri mortale
De asemenea s-a solicitat să se determine concentraţia de substanţă activă din fragmentele vegetale
pentru a stabili dacă la aceste concentraţii produsul mai poate avea efect psihoactiv Laboratorul nostru nu are
O
N
O
NO
O
152
implementate proceduri de analiză cantitativă dar ca o excepţie icircn acest caz s-a procedat la o determinare
aproximativă a concentraţiei icircn JWH-210 a unui produs vegetal care conţinea doar această substanţă Din
determinările laborioase s-a dedus faptul că fragmentele vegetale au un conţinut de circa 24 JWH-210
raportat la masa de fragmente vegetale Din alte determinări brute mai simple ale concentraţiei de canabinoizi
sintetici aflaţi icircn amestec icircn celelalte probe de fragmente vegetale a rezultat faptul că acestea conţineau de 2 şi
chiar de 3 ori mai multă substanţă activă decacirct procentul de 24 determinat anterior
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie (EMCDDA) notează icircn articolul
PERSPECTIVES ON DRUGS - Synthetic cannabinoids in Europe Datorită potenţialului ridicat al unor
canabinoizi sintetici cantitatea de pulbere necesară fiecărei unităţi de produs (nn doză) poate fi extrem de mică
de ordinul a cacircteva miligrame De aceea un kilogram de pulbere brută poate fi utilizată la producerea multor
mii de produse de droguri legale
Tot din publicaţiile de specialitate icircntr-un caz de deces cauzat de consumul de AM2201 a fost
determinată concentraţia de AM2201 din produsul consumat Materialul vegetal a conţinut 08 plusmn 02
AM2201 icircn procente greutate Aşadar la o cantitate de circa 200 mg material vegetal aflat icircn mod uzual icircntr-
un pliculeţ rezultă că o cantitate de circa 1 adică 2 mg de AM2201 poate cauza efecte de o severitate
ridicată Icircntr-un alt raport făcut public se afirmă Una din diferenţele majore dintre canabis şi acest canabinoid
sintetic este mai marea toxicitate acută a lui AM2201 Datorită acţiunii sale agonistice asupra receptorului
canabinoid CB1 şi potenţialului său extraordinar de ridicat efectele secundare la doze ridicate pot ameninţa
viaţa Acest lucru este agravat de faptul că dozarea este foarte dificilă datorită conţinutului diferit icircn ingrediente
active din diversele produse din diversele loturi ale unui aceluiaşi produs sau chiar din interiorul unui aceluiaşi
pachet
Avacircnd icircn vedere faptul că icircn proba analizată cantitativ care conţine cel mai mic procent de canabinoizi
sintetici dintre toate probele de fragmente vegetale analizate icircn cauză s-a pus icircn evidenţă un conţinut de 24
JWH-210 raportat la icircntreaga masă de fragmente vegetale luate icircn analiză rezultă că celelalte probe icircn cauză
conţin concentraţii icircn canabinoizi sintetici mult mai ridicate decacirct unele raportate de literatura de specialitate ca
fiind deja periculoase
3 Consideraţii privind caracterul psihoactiv al substanţelor identificate
Facem mai icircntacirci precizarea că conform codului deontologic nu intră icircn atribuţiile expertului
criminalist să răspundă la probleme de ordin juridic sau să facă icircncadrări icircn legislaţie Totuşi pentru a putea
formula răspunsuri corecte referitoare la comportamentul biologic al substanţelor puse icircn evidenţă am făcut şi
referire la legislaţia antidrog furnizată de aplicaţia informatică LEX Expert
O substanţă psihoactivă o substanţă farmaceutică ce afectează psihicul sau un psihotrop este definit ca o
substanţă chimică ce modifică funcţionarea creierului rezultacircnd alterări ale percepţiei stării de spirit sau
lucidităţii Aceste substanţe se pot utiliza icircn mod recreaţional pentru a schimba intenţionat starea de luciditate a
cuiva sau ca enteogene icircn scopuri rituale spirituale sau şamanice ca un instrument de studiu sau de excitare a
percepţiei mintale
Icircntr-un caz icircn care ni s-a solicitat să ne pronunţăm dacă substanţele identificate icircn probe au cu
certitudine caracter psihoactiv icircntrucacirct la nivelul anului 2012 cacircnd a avut loc acţiunea acestea nu erau
prevăzute icircn mod expres de legea 1432000 sau 3392005 am făcut precizarea că nu suntem abilitaţi să ne
pronunţăm dacă o substanţă are sau nu efecte psihoactive acesta nefiind un atribut al expertizelor criminalistice
De altfel făcacircnd abstracţie de Legea nr 1432000 actualizată 2014 icircn tabelele căreia se regăsesc majoritatea
substanţelor identificate icircn probele analizate nu avem cunoştinţă de existenţa vreunei legi care să impună faptul
ca o substanţă să fie neapărat psihoactivă pentru a cădea sub incidenţa legislaţiei antidrog De aceea
considerăm că stabilirea faptului că o substanţă are cu certitudine proprietăţi psihoactive nu are nici o
relevanţă
Din contră legea nr 1942011 prevede că o substanţă intră sub incidenţa acestei legi chiar şi numai
dacă este susceptibilă să prezinte efecte psihoactive Conform art 3 alin 4 La aprecierea caracterului
rezonabil (al aprecierii că un produs este susceptibil de a avea efecte psihoactive - nn) se pot lua icircn
considerare fără a se limita la acestea caracteristicile produsului icircn principal compoziţia sau lipsa indicării
acestora (lit b) Acest fapt icircnseamnă că icircn urma aflării identităţii substanţelor din compoziţia probelor icircn cauză
(din certificatul de analizăde calitatede conformitate care trebuie să icircnsoţească orice produs destinat
comercializării) deţinătorul putea şi trebuia să prevadă sau cel puţin putea afla de la autorităţi competente
153
faptul că substanţele din compoziţia probelor icircn cauză sunt icircnrudite din punct de vedere chimic cu substanţe
psihotrope aflate deja sub controlul Legilor nr 1432000 şi nr 3392005 actualizate la data de 22072010 (adică
fac parte din aceeaşi clasă de compuşi şisau sunt derivaţi chimici ai acestora) şi icircn consecinţă acestea sunt
susceptibile să prezinte efecte psihoactive similare
Lipsa indicării compoziţiei probelor icircn cauză este din nou un argument prevăzut de Legea nr 1942011
icircn stabilirea aprecierii existenţei unui posibil efect psihoactiv conform citatului de mai sus iar indicarea unei
compoziţii chimice false alta decacirct cea reală (aşa cum este cazul nenumăratelor pliculeţe cu etnobotanice)
echivalează cu lipsa indicării compoziţiei icircntrucacirct compoziţia chimică a unui produs nu poate fi decacirct una
singură şi anume cea reală Necunoaşterea compoziţiei chimice a produsului intră şi aceasta sub incidenţa art
3 alin 4 şi anume lipsa ori insuficienţa elementelor pentru determinarea regimului juridic al produsului (lit
a)
Prin decizia nr 134 din 7 martie 2013 Curtea Constituţională afirmă referitor la o cauză asemănătoare
că autorii deşi au comercializat substanţe al căror regim juridic conţinut caracteristici compoziţie chimică nu
le erau cunoscute pornesc icircn absenţa oricăror elemente certe de la premisa că acestea nu puteau fi substitut icircn
sensul art 2 lit a) din Legea nr 1942011 Acest raţionament contrazice tocmai faptele comise pentru că dacă
nu se cunosc caracteristicile unui produs nu au cum să fie evidente beneficiile sau cel puţin raţiunile pentru care
este pus icircn vacircnzare
Trebuie avut icircn vedere faptul că icircn tabelul nr I anexă al Legii nr 1432000 şi al Legii nr 3392005 aşa
cum se prezenta textul acestora la data de 22072010 se regăseau substanţe ca JWH-018 JWH-073 şi JWH-250
Structura chimică a substanţelor JWH-081 JWH-122 JWH-203 JWH-210 AM2201 MAM2201 AM1220
AM2233 RCS-4 UR-144 şi A796260 care se regăsesc icircn probele vegetale analizate este foarte asemănătoare
cu a celor descrise anterior (uneori diferenţa fiind dată de icircnlocuirea unui singur atom) ca de exemplu JWH-018
şi AM2201 (obţinut prin icircnlocuirea unui atom de hidrogen cu unul de fluor)
JWH-018 AM2201 MAM2201 JWH-122
JWH-210 JWH-250 JWH-081
N
O
N
O
F
N
O
F
N
O
N
O
N
O
ON
O
O
154
JWH-203 RCS-4 UR-144 XLR-11
AKB48 (APINACA) 5F-AKB48 (5F-APINACA)
A796260 AM1220 AM2233
Structurile moleculare ale substanţelor AM2201 JWH-122 şi JWH-210 sunt foarte apropiate de
structura substanţei JWH-018 dar şi celelalte substanţe prezentate au structuri avacircnd o bună parte a scheletului
molecular comună cu acesta Icircn publicaţiile Drug Enforcement Administration din SUA se afirmă că
DEA a determinat de asemenea că pe baza relaţiilor structură-activitate este foarte posibil ca JWH-122 şi
AM2201 să aibă principale efecte farmacologice similare cu cele ale substanţei 1-pentyl-3-(1-naphthoyl)indole
substanţă cunoscută sub numele JWH-018 şi care este sub incidenţa Legii nr 3392005 privind regimul
juridic al plantelor substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope
Ca un argument suplimentar celor enunţate prin completarea tabelelor anexă ale Legii nr 1432000
efectuată de Legea nr 512014 substanţele JWH-081 JWH-122 JWH-203 JWH-210 AM2201 MAM2201
RCS-4 şi UR-144 au fost printre altele incluse icircn categoria drogurilor de mare risc Acest fapt confirmă
afirmaţiile anterioare referitoare la posibilele asemănări ale efectelor biologice ale substanţelor identificate icircn
N
O
ClN
O
N
O
F
NH
NN
O
NH
NN
O
F
N
O
N
O
N
O
N
N
O
N
I
155
probele vegetale icircn cauză comparativ cu cele ale substanţelor deja recunoscute ca fiind dăunătoare sănătăţii şi
catalogate oficial drept droguri la momentul 22072010
De altfel odată cu actualizarea Legii nr 1432000 prin OUG nr 62010 şi HG nr 5752010
substanţele JWH-018 JWH-073 şi JWH-250 au fost introduse şi icircn tabelul nr I anexă al Legii nr 3392005
privind regimul juridic al plantelor substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope la secţiunea Plante şi
substanţe aflate sub control naţional a cărei definiţie este conform aceleiaşi legi termen desemnacircnd plantele
şi substanţele cu proprietăţi psihoactive introduse icircn anexele la prezenta lege prin procedura naţională
prevăzută la art 8 alin (3) fapt care confirmă icircn mod oficial icircncă din anul 2010 presupusele efecte
psihoactive ale acestor 3 substanţe
Coroboracircnd cele enunţate anterior rezultă că substanţele JWH-081 JWH-122 JWH-203 JWH-210
AM2201 MAM2201 RCS-4 şi UR-144 odată ce au fost introduse icircn tabelul nr I anexă al Legii nr 1432000 şi
cel al Legii nr 3392005 (la secţiunea Plante şi substanţe aflate sub control naţional) au fost icircn mod
oficial recunoscute ca avacircnd proprietăţi psihoactive
Din literatura de specialitate (cum ar fi Journal of Forensic Science rapoarte ale Expert Committee on
Drug Dependence şi European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction) rezultă informaţii valoroase
referitoare la caracterul psihoactiv al substanţelor nou apărute pe piaţa drogurilor inclusiv complicaţiile asupra
sănătăţii umane produse de acestea Astfel substanţe ca AM2201 sunt cunoscute drept canabinoizi sintetici
aceştia acţionacircnd asupra receptorilor canabinoidici umani Produsele cu canabinoizi sintetici conţin diverse
concentraţii din canabinoizi sintetici eficienţi care atunci cacircnd sunt fumaţi icircn acelaşi mod ca marijuana produc
efecte psihologice şi efecte fizice asemănătoare dar adesea mai intense Maniera icircn care s-a produs decesul
apare ca fiind legată de complicaţiile psihiatrice cauzate de consumul de AM2201 Ca urmare a expunerii la
consumul unui produs cu conţinut mare de AM2201 decedatul a suferit un episod psihologic dăunător care a
condus la auto-provocarea unor răni fatale
Tot referitor la canabinoizii sintetici se afirmă Efectele dăunătoare descrise icircn literatură care apar
după consumul de canabinoizi sintetici includ tahicardie agitaţie halucinaţie hipertensiune creşterea uşoară a
glucozei icircn sacircnge hipocalemie stare de vomă dureri icircn piept accese mioclonie anxietate extremă conducacircnd la
atacuri de panică şi psihoză acută (risc de sinucidere)
Icircntr-un raport EMCDDA din noiembrie 2011 se prezintă un tabel cu cele mai frecvente noi substanţe
psihoactive identificate la vacircnzare icircn 2011 Printre acestea se regăsesc derivaţi de catinonă (4-MEC MDPV
metilonă mefedronă 34-DMMC) şi canabinoizi sintetici (AM2201 JWH-018 JWH-250 JWH-122)
Icircntr-un număr din 2013 al publicaţiei Journal of Analytical Toxicology sunt prezentate printre alte
studii analize toxicologice de sacircnge efectuate asupra unor persoane din Suedia care au avut nevoie de ajutor
medical şi care au admis că au fumat droguri sintetice Icircntr-unul dintre cazuri s-au găsit icircn sacircnge JWH-203
(majoritar) şi JWH-250 persoana zăcacircnd pe podea cu mişcări spasmodice ale capului tulburări de vorbire şi
halucinaţii
Tot aici se afirmă Toxicitatea canabinoizilor sintetici pare să fie mai periculoasă decacirct cea a
Cannabisului natural probabil datorită potenţialului mai ridicat şi posibil prezenţei totodată a mai multor
canabinoizi diferiţi icircn amestecul de fumat ca şi dificultăţii de a avea o dozare corespunzătoare Efectele toxice
acute pot icircn anumite circumstanţe să contribuie la deces
Icircn publicaţia Drugs of Abuse din anul 2005 a DEA se afirmă Cannabisul conţine substanţe
denumite canabinoizi care sunt specifici plantei Cannabis Unul dintre aceştia delta-9-tetrahidrocanabinol
(THC) este considerat a fi responsabil de cea mai mare parte a efectelor psihoactive caracteristice plantei
Cannabis
Icircntr-un număr din 2014 al publicaţiei Forensic Science Review sunt prezentate studii legate de
farmacologia toxicologia şi efectele adverse ale canabinoizilor sintetici Sunt reamintiţi receptorii canabinoidici
din creierul uman numiţi CB1 şi CB2 şi se afirmă că Icircn general receptorul CB1 este responsabil pentru efectul
psihotropic al Cannabisului şi de aceea abilitatea unui ligand de a se lega de acesta şi de a acţiona ca un agonist
al receptorului CB1 poate să indice potenţialul său de a reprezenta o alternativă la marijuana cu scop
recreaţional Tot icircn acest articol sunt prezentate afinităţi ale diverşilor canabinoizi sintetici faţă de CB1 de
unde rezultă că faţă de afinitatea lui JWH-018 (care este unul dintre primii compuşi prevăzuţi de legislaţia
antidrog din ţara noastră icircncă din anul 2010 - OUG nr 62010) substanţe ca JWH-210 JWH-122 JWH-081 sau
AM2201 prezintă o afinitate pentru CB1 de circa 10 ori mai mare de unde şi potenţialul lor mai ridicat de a avea
efecte biologice comparativ cu clasicul JWH-018 La capitolul Efecte adverse - Psihoză se afirmă S-au
156
raportat halucinaţii după ingestia de JWH-018 JWH-081 JWH-122 JWH-250 JWH-210 sau AM-694
confirmată prin analize toxicologice Pe lacircngă halucinaţii aceşti indivizi au prezentat simptome de delir şi
confuzie Confuzie a fost raportată şi icircn cazul unui bărbat de 18 ani care prezenta agitaţie atacuri de panică
spasme musculare şi puls crescut la care s-a găsit ulterior o concentraţie de 42 ngml de JWH-081 icircn ser
Icircntr-un raport din 2014 al World Health Organization (Expert Committee on Drug Dependence) se
afirmă UR-144 este o substanţă psihoactivă şi are efecte similare cu THC deşi este uşor mai puţin potent
decacirct THC Icircn anul 2013 DEA afirma că UR-144 şi XLR-11 au fost icircntacirclniţi ca adulteranţi (ingrediente -
nn) icircn numeroase produse vegetale care sunt fumate pentru efectele lor psihoactive
Icircn publicaţia Comisiei Europene intitulată New Psychoactive Substances - Projects Studies and
Research funded by the European Commission referitor la un proiect de cercetare derulat pe perioada a 2 ani
(2011-2012) se afirmă Testele efectuate asupra a şase substanţe (AM-694 JWH-210 JWH-018 JWH-073
JWH-122 şi CP-47497-C8) au arătat că există riscul de degradare cromozomială şi de ADN după utilizarea
unora dintre compuşi cauzacircnd posibile riscuri specifice de sănătate icircn special pentru utilizatorii regulaţi Mai
mult studiile pe ţesut de creier uman şi de şoarece au arătat că consumul substanţelor investigate produce efecte
la nivel neuronal ceea ce icircnseamnă afectarea funcţiilor cognitive
Icircntr-un articol din Swiss Medical Weekly intitulat Novel psychoactive substances (designer drugs)
overview and pharmacology of modulators of monoamine signalling se arată că Amestecurile vegetale
(spice) au apărut ca o alternativă legală la Cannabis S-a crezut iniţial că efectele psihotrope erau date de
plantele icircnsăşi Totuşi s-a dovedit că responsabili pentru activitatea psihofarmacologică erau compuşii sintetici
adăugaţi icircn amestecurile de ierburi şi care prezentau acţiune asupra receptorului CB1 Drogurile spice
(etnobotanice - nn) au devenit alternative populare la marijuana printre tineri şi constituie o clasă extraordinar
de mare de noi substanţe psihoactive Canabinoizii sintetici variază considerabil ca structură chimică dar
acţionează icircn acelaşi mod ca agonişti la nivelul receptorului CB1 Cei mai mulţi canabinoizi sintetici produc
efecte globale şi toxice similare tetrahidrocanabinolului (THC) Totuşi canabinoizii sintetici sunt consideraţi a
fi asociaţi cu o mult mai severă psihoză şi agitaţie şi cu mai multe efecte simpatomimetice deoarece sunt
agonişti totali mai puternici ai receptorului şi de asemenea le lipseşte canabidiolul care se găseşte icircn produsele
cu conţinut de THC şi care are proprietăţi anxiolitice şi antipsihotice
Coroboracircnd cele descrise rezultă faptul că nu numai că substanţe ca JWH-081 JWH-122 JWH-
203 JWH-210 AM2201 MAM2201 RCS-4 şi UR-144 au fost introduse icircn tabelele anexă ale legilor
antidrog dar există şi numeroase publicaţii care aduc dovezi asupra caracterului psihoactiv pe care-l prezintă icircn
primul racircnd canabinoizii sintetici dar şi derivaţii de catinonă
4 Legislaţia pe care ne-o dorim
Icircn septembrie 2015 icircn Polonia a avut loc un seminar dedicat experţilor criminalişti din domeniul
analizei fizico-chimice icircn cadrul proiectului european Ştiinţa criminalistică - provocare comună pentru forţele
de ordine din Uniunea Europeană Cu această ocazie participanţi din Polonia Ungaria Letonia Lituania şi
Romacircnia şi-au prezentat metodele de analiză utilizate precum şi cacircteva aspecte cu privire la legislaţia antidrog
din propria ţară
Astfel am aflat că icircn Ungaria există o legislaţie privind NPS icircncepacircnd cu 3 aprilie 2012 Aceasta
prevede 4 clase principale de compuşi cu definiţii generice pentru canabinoizi sintetici catinone triptamine şi
fenetilamine Definiţiile generice pentru canabinoizi sintetici şi catinone au fost extinse icircn ultimii ani Pe lacircngă
aceste 4 clase mai există o listă de compuşi menţionaţi individual care nu se icircncadrează icircn vreuna din cele patru
clase La descoperirea unei noi substanţe pe piaţă dacă aceasta nu se icircncadrează icircntr-una din cele 4 clase după
circa 1-2 ani se stabileşte cu certitudine dacă va fi icircnscrisă sau nu icircn lista suplimentară putacircnd deveni astfel
interzisă
O situaţie similară este icircn Letonia unde icircncepacircnd cu 23 februarie 2013 legislaţia prevede 18 grupuri de
substanţe definite generic devenind icircn acest mod atotcuprinzătoare iar icircncepacircnd cu 1 iunie 2015 orice analog
structural al unui grup devine automat sub control S-a raportat astfel că toate substanţele psihoactive
identificate icircn Letonia cad sub incidenţa legii eliminacircndu-se necesitatea actualizării unor liste interminabile de
substanţe actualizări care se fac de regulă prea tacircrziu
Icircn Lituania există liste de substanţe aşa cum prevede şi legislaţia din ţara noastră icircnsă actualizarea
acestora se face de două ori pe an ceea ce face ca o substanţă să poată fi sub control la scurt timp de la apariţia ei
157
pentru consum Din datele UNODC rezultă că icircncepacircnd cu 10 august 2011 aceste liste au fost suplimentate cu 6
grupuri de substanţe definite generic care acoperă clasa catinonelor şi a canabinoizilor sintetici
Icircn Polonia numai anul acesta au fost introduse pe listele anexă ale legislaţiei antidrog un număr de 114
substanţe psihoactive noi
Icircn Romacircnia legea nr 1432000 a fost actualizată icircn 2014 prin introducerea a 30 de substanţe noi icircnsă
această actualizare a fost efectuată oarecum tacircrziu după ce piaţa drogurilor fusese invadată de cacircţiva ani de
aceste substanţe Odată prevăzute de această lege de regulă ele nu mai se regăsesc pe piaţă urmacircnd să apară
diverşi derivaţi sau analogi ai acestora care nu se mai regăsesc icircn listele legii nr 1432000 Pe de altă parte
legea nr 1942011 ar trebui să acopere acest vid legislativ icircntrucacirct aici sunt prevăzute substanţele posibil
psihoactive După cum am arătat icircn cuprinsul articolului există multe dezbateri şi argumentări pe seama
definiţiilor şi a etichetării unei substanţe ca fiind psihoactivă sau posibil psihoactivă inculpaţii făcacircnd tot
posibilul pentru a contracara cu argumente juridice concluziile rapoartelor criminalistice şi prevederile legii
Au existat voci inclusiv un avocat care au afirmat că prin interzicerea comercializării unor substanţe
care s-ar icircncadra icircn definiţiile generice ale legislaţiei antidrog s-ar icircngrădi libera circulaţie a mărfurilor Ori
aceasta este o abordare puerilă icircntrucacirct odată ce o substanţă care s-ar icircncadra icircn aceste definiţii şi care ar fi
benefică din punct de vedere farmacologic ar fi supusă comercializării aceasta ar obţine imediat licenţă din
partea organelor abilitate Din contră dacă substanţa nu şi-ar dovedi beneficiile farmacologice sau dintr-un alt
domeniu de interes industrial nu ar exista raţiuni pentru care aceasta să fie comercializată şi icircn mod absolut
normal comercializarea ei ar fi interzisă icircn mod justificat Aşa cum am arătat există mai multe state care au
introdus liste generice de substanţe interzise şi cărora nu li s-a reproşat din partea organismelor europene sau
internaţionale că ar icircngrădi libera circulaţie a mărfurilor
Aşa cum am menţionat icircntr-un articol anterior dacă experţii Institutului Naţional de Criminalistică ar fi
fost consultaţi icircn privinţa acestei legislaţii ar fi sugerat o abordare similară ţărilor vecine cu definiţii generice
care să acopere atacirct substanţele existente icircn prezent cacirct şi derivaţii sau analogii care urmează să apară icircn viitor
pe piaţa drogurilor S-ar fi evitat astfel lunga aşteptare pacircnă ce o substanţă să fie inclusă icircn listă şi s-ar fi evitat
dezbaterile icircn contradictoriu din justiţie icircn privinţa caracterului unei substanţe de a fi sau a nu fi psihoactivă
5 Bibliografie
1 UNODC Laboratory and Scientific Section Portals - Countries and Legal Systems
2 World Health Organization Expert Committee on Drug Dependence - AM2201 Critical Review
Report UR-144 Critical Review Report - Geneva 16-20 iunie 2014
3 K2 Toxicity Fatal case of psychiatric complications following AM-2201 exposure - J Forensic Sci
2013 November 58(6) 1676-1680
4 European Monitoring Centre for Drug and Drug Addiction - Online sales of new psychoactive
substanceslegal highs summary of results from the 2011 multilingual snapshots 15 noiembrie
2011
5 European Monitoring Centre for Drug and Drug Addiction - Perspectives on drugs Synthetic
cannabinoids in Europe 28 mai 2013
6 Toxicological Findings of Synthetic Cannabinoids in Recreational Users - Journal of Analytical
Toxicology 2013 1-8
7 Pharmacology Toxicology and Adverse Effects of Synthetic Cannabinoid Drugs - Forensic Sci Rev
2653 2014
8 European Commission - New Psychoactive Substances Projects Studies and Research funded by the
European Commission
9 Novel psychoactive substances (designer drugs) overview and pharmacology of modulators of
monoamine signalling - Swiss Med Wkly 2015 145w14043
158
10 Drug Enforcement Administration - UR-144 (TCMP-018 KM-X1) and XLR11 (5-F-UR-144) mai
2013
11 The Practice of Structure Activity Relationships (SAR) in Toxicology - Toxicological Sciences 56
8ndash17 (2000)
12 Review of methods for assessing the applicability domains of SARS and QSARS Paper 4 SAR
Applicability Domain 27 septembrie 2004
159
CONTRIBUŢIA EXPERTIZEI FIZICO-CHIMICE IcircN AFLAREA
ADEVĂRULUI IcircN CAZUL UNEI EXPLOZII
The contribution of physical-chemical expertise due to find
the truth in case of explosion
Comisar şef de poliţie chimist Stoica Mihai
Comisar şef de poliţie chimist Ianculescu N Gabriela
Subcomisar de poliţie chimist Stimeriu Lucian-Augustin
IGPR - Institutul Naţional de Criminalistică
ABSTRACT
An explosion is a rapid increase in volume and release of energy in an extreme manner usually with the
generation of high temperature and the release of gases
The causes of explosions are natural astronomical chemical electrical magnetic mechanical by
vaporization and nuclear
Supersonic explosions are created by ldquohighrdquo explosives are known as detonations and generate supersonic shock
waves Subsonic explosions are created by ldquolowrdquo explosives through a slower burning process known as
deflagration
In this study we present a case of explosion which was produced by an electrical cause The samples
from the scene of explosion (soil electrical cables) were analysed using micro X-Ray Fluorescence
Spectrometry (XRF) Infrared Spectroscopy (FT-IR) and Gas Chromatography with Flame Ionization Detector
(GC-FID)
Key words explosion electrical cable soil lead
SUMAR
O explozie reprezintă o creştere rapidă a volumului şi o eliberare de energie icircntr-o manieră extremă de
obicei cu generarea unei temperaturi mari şi cu eliberare de gaze
Cauzele exploziilor sunt astronomice chimice electrice magnetice mecanice nucleare prin vaporizare
etc
Exploziile create de explozivi bdquoputernicirdquo - detonaţii care generează unde de şoc supersonice sunt
cunoscute ca explozii supersonice
Exploziile create de explozivi slabi prin intermediul unui proces de ardere mai lentă - deflagraţie sunt
cunoscute ca explozii subsonice
Icircn această lucrare se va prezenta cazul unei explozii produse ca urmare a unei cauze de natură electrică
Probele ridicate de la faţa locului (sol cabluri electrice) au fost analizate folosind speoctrometria de fluorescenţă
cu raze X spectrosopia icircn infraroşu şi gazcromatografia cu detector cu ionizare icircn flacără
Cuvinte cheie explozie cablu electric sol plumb
Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Romacircne (DEX) explozia este o reacţie chimică sau fizică
foarte rapidă violentă icircnsoţită de efecte mecanice sonore termice luminoase
Exploziile pot avea cauze astronomice chimice electrice magnetice mecanice nucleare prin
vaporizare etc
Exploziile de natură electrică pot fi create de un defect electric de mare intensitate prin formarea unui
arc electric de icircnaltă energie care lichefiază rapid metalul şi deteriorează materialele izolante
Arcul electric este o descărcare disruptivă continuă icircntre doi electrozi sub tensiune Icircn condiţii
normale de funcţionare a instalaţiilor electrice arcul electric apare icircn momentul deschiderii unui circuit electric
prin intermediul contactelor mobile ale icircntrerupătoarelor şi separatoarelor
Dacă parametrii acestui arc se icircncadrează icircn limitele capacităţii de rupere a icircntrerupătorului
(separatorului) el se stinge fără consecinţe
Dacă apare icircn alte puncte unde icircn mod normal nu este prevăzut să apară sau dacă depăşeşte capacitatea
de rupere a aparatajului apar efectele distructive
160
Efectele periculoase ale arcului electric ca sursă de iniţiere şi de aprindere a incendiilor şi exploziilor
rezultă din temperatura mare ce se produce icircntre 3000 şi 5000degC şi din cantităţile relativ mari de energie
disipată icircntr-un timp foarte scurt
Datorită temperaturilor mari arcul electric poate provoca topirea elementelor metalice ale instalaţiilor şi
aprinderea materialelor izolante combustibile (uleiuri izolante hacircrtie carton cauciuc policlorură de vinil mase
bituminoase etc)
Orice circuit electric este compus din conductori care transportă curentul electric de la sursă spre
utilizator Conductorii sunt protejaţi cu manta izolatoare pentru a se preveni contactul dintre ei dintre ei şi
mediul icircnconjurător sau atingerea de către o persoană
La trecerea curentului electric conform Legii lui Joule este generată o cantitate de căldură
proporţională cu cantitatea de electricitate
Dimensionarea corectă a cablurilor presupune disiparea acestei călduri pacircnă la o temperatură de
echilibru cu mediul icircnconjurător suficient de coboracirctă
Dacă curentul nominal este depăşit o perioadă mai mare de timp apar supraicircncălziri care pot constitui
surse de aprindere
Sursele de aprindere a cablurilor se datorează creşterii temperaturii peste limita de aprindere a izolaţiei
sau a materialelor combustibile din apropiere care pot avea drept cauze
- curenţi de suprasarcină provocaţi de conectarea unor consumatori de putere prea mare
- curenţi de defect ca urmare a deteriorării izolaţiei
- creşterea temperaturii ambiante sau icircnrăutăţirea disipării căldurii local sau pe porţiuni mai mari
- contacte imperfecte la conexiunea cablurilor etc
Un caz de explozie probabil de natură electrică a avut loc icircntr-un cartier din municipiul Bucureşti care
a provocat distrugerea parţială a unui autoturism (foto 1) şi deteriorarea unei porţiuni de asfalt aferentă
trotuarului cu formarea unei zone care prezintă urme materie de culoare gri-albăstrui (foto 2) Probele ridicate icircn
această cauză au făcut obiectul unui număr de două rapoarte criminalistice
Foto 1 Foto 2
Iniţial s-a presupus că explozia a fost provocată de acumulări de gaze naturale
S-au executat escavări icircn zona conductei de gaze şi s-a constatat că aceasta este intactă (foto 3 divide 5)
161
Foto 3 Foto 4 Foto 5
Icircn apropierea conductei de gaze s-au evidenţiat două trasee de cabluri electrice marcate cu săgeţi de
culoare galbenă icircn foto 4 şi foto 5
Icircn zona care prezenta urme materie de culoare gri-albăstrui s-au executat escavări observacircndu-se şi icircn
adacircncime zone de sol cu urme materie de aceeaşi culoare (foto 6 divide 8) probe care au făcut obiectul primului
raport criminalistic
Foto 6 Foto 7 Foto 8
De asemenea icircn timpul escavărilor s-a observat lipsa unui fragment de aproximativ un metru dintr-un
traseu de cabluri electrice (foto 9)
Atacirct capătul dinspre branşamentul de gaze cacirct şi capătul dinspre autoturismul avariat au fost ridicate icircn
vederea examinărilor ulterioare Aceste probe au făcut obiectul celui de-al doilea raport criminalistic
162
Foto 9
La capătul traseului de cablu electric dinspre branşamentul de gaze (foto 10 şi foto 11) nu existau fire
electrice conductoare iar mantaua izolatoare era degradată termic (foto 12) comparativ cu capătul opus al
aceluiaşi traseu de cablu (foto 13)
Foto 10 Foto 11
Foto 12 Foto 13
Capătul traseului de cablu electric dinspre autoturismul avariat (foto 14 şi foto 15) era icircn stare avansată
de degradare (foto 16) comparativ cu capătul opus al aceluiaşi traseu de cablu (foto 17)
163
Foto 14 Foto 15
Foto 16 Foto 17
Prin examinarea icircn laborator a urmelor materie de culoare gri-albăstrui care au făcut obiectul primului
raport criminalistic s-a constatat că acestea erau conglomerate de sol lutos impregnate o substanţă de culoare gri-
albăstrui constituită din plumb (figura 1 şi figura 2)
Figura 1
164
Figura
2
Urmele materie puse la dispoziţie nu conţin produse petroliere inflamabile sau substanţe explozive din
colecţia laboratorului (trinitrotoluen nitroglicerină nitroceluloză hexogen pentrită tetril)
Icircn urma examinării fragmentelor de cablu care au făcut obiectul celui de-al doilea raport criminalistic s-
au constatat următoarele
A Fragmentul de cablu dinspre branşamentul de gaze are următoarea structură constructivă (foto 18 divide
20)
- mănunchi de conductori monofilari din aluminiu fiecare conductor are dimensiunile aproximative l x
oslash = 110 x 2 mm
- izolaţie neagră confecţionată dintr-un copolimer pe bază de etilenă şi acetat de vinil
- izolaţie transparentă confecţionată din polietilenă
- izolaţie neagră confecţionată dintr-un copolimer pe bază de etilenă şi acetat de vinil
- icircnveliş din material textil confecţionat din fibre sintetice de tip poliester
- bandă de ecranare confecţionată din aluminiu cu grosimea de 04 mm pe suprafaţa
căreia este aplicată o folie transparentă confecţionată din polietilenă
- manta de culoare roşie confecţionată din polietilenă
Foto 18
165
Foto 19 Foto 20
Acest fragment de cablu prezintă similitudini constructive cu cablul tip ARE4H5EX (foto 21) care
prezintă următoarea structură constructivă
1 - conductor de aluminiu multifilar rotund compactizat clasa 2 conform SR EN 60228
2 - ecran semiconductor extrudat
3 - izolaţie de polietilenă reticulată
4 - ecran semiconductor extrudat
5 - bandă semiconductoare cu blocare la apă
6 - bandă de aluminiu grosime 03 mm cu copolimer aderentă la mantaua de PE
7 - manta de PE medie densitate de culoare roşie
Foto 21
B Fragmentul de cablu dinspre autoturismul avariat are următoarea structură constructivă (foto 22 divide
24)
- trei mănunchiuri de conductori monofilari din aluminiu (AC) cu izolaţie din hacircrtie (H) impregnată cu
un produs care conţine acizi graşi fiecare conductor monofilar are dimensiunile aproximative l x oslash = 120 x 3
mm
- izolaţie de hacircrtie impregnată cu un produs care conţine acizi graşi
- manta confecţionată din plumb (P)
- icircnveliş de protecţie format din substanţă neagră (bitum)
- icircnveliş de protecţie din hacircrtie
- benzi confecţionate din fier (B)
166
Foto 22
Foto 23 Foto 24
Acest fragment de cablu prezintă similitudini constructive cu cablul tip ACHPBI (foto 25) care prezintă
următoarea structură constructivă
- trei mănunchiuri de conductori monofilari din aluminiu (AC) cu izolaţie de hacircrtie (H)
- izolaţie de hacircrtie impregnată
- manta din plumb (P)
- icircnveliş de protecţie format din substanţă neagră (bitum)
- icircnveliş de protecţie din hacircrtie
- icircnveliş de protecţie (armături) din benzi de oţel (B)
- icircnveliş de protecţie din iută (I)
167
Foto 25
Din literatura de specialitate este cunoscut faptul că temperatura arcului electric este cuprinsă icircntre 3000
şi 5000oC temperaturi care sunt superioare atacirct temperaturilor de topire cacirct şi temperaturilor de fierbere ale
plumbului (1740oC) aluminiului (2060
oC) fierului (2740
oC) şi ale materialelor izolante (polietilenă copolimer
etilenă-acetat de vinil bitum hacircrtie)
168
BIBLIOGRAFIE
1 Wikipedia the free encyclopedia
httpenwikipediaorgwikiExplosionElectrical_magnetic
2 httpspompieriipregwordpresscomprevenire-2cauze-de-incendiu
3 httpelectricitateinfo201111
4 httpwwwiproebro
169
APORTUL PROBELOR TEXTILE IcircN ELUCIDAREA
UNOR CAUZE PENALE
CONTRIBUTION OF TEXTILES MICROTRACES
IN SOLVING UP OF SOME CRIMINAL CASES
comisar şef de poliţie chimist Ene Carmen Luminiţa
subcomisar de poliţie chimist-fizician Savu Lorena-Magdalena
IGPR - Institutul Naţional de Criminalistică
Abstract
Analiza icircn laborator a probelor de natură textilă (fibre fire fragmente de materiale textile) este
importantă icircn cercetarea criminalistică pe plan mondial
Aceste probe aduc contribuţii decisive la elucidarea cauzelor penale (accidente rutiere cu părăsirea
locului faptei omoruri tacirclhării violuri etc)
Tehnicile analitice din dotare permit valorificarea acestui gen de microurme putacircndu-se astfel stabili o
corespondenţă fidelă cu realitatea faptelor petrecute
Abstract
Laboratory analysis of textile evidence (fibers threads fragments of fabrics) is important in forensic
investigation research all over the world
These evidence crucially contributes to the criminal cause gathering evidence (eg in case of hit and
run traffic accidents homicides burgalaries rapes etc)
Analitical technic used in the laboratory allows the capitalization of those kind of microtraces although it
can be established a faithful correspondence with the facts that already took place
Icircn lumea ştiinţei criminalistice există interes major pentru interpretarea fibrelor ca dovadă şi astfel este
promovată şi ideea de cercetare icircn acest domeniu
Studiile referitoare la transferul şi persistenţa fibrelor sunt la fel de importante pentru a ajuta icircn
demonstrarea valorii de dovadă a fibrelor
De asemenea au fost efectuate şi studii cu privire la efectul condiţiilor de mediu (apă raze solare
icircngropare icircn sol acţiunea temperaturii ridicate etc) asupra fibrelor textile care pot duce la degradarea acestora
icircntr-o măsură mai mică sau mai mare
Prin valorificarea acestui gen de microurme cu ajutorul mijloacelor şi metodelor tehnico-ştiinţifice special
adaptate şi perfecţionate se poate stabili corespondenţa fidelă cu realitatea faptelor petrecute
Icircn acest context examinarea fibrelor textile utilizacircnd mijloace tehnice noi de examinare şi analiză
instrumentală se bucură de o importanţă majoră icircn cercetarea criminalistică pe plan mondial
Criminaliştii trebuie să urmărească pe parcursul cercetării la faţa locului nu numai fragmentele de
dimensiuni relativ mari de materiale textile ci mai ales microurmele de fibre invizibile cu ochiul liber icircn lumină
naturală care pot aduce contribuţii importante la soluţionarea cazurilor Asemenea probe minuscule pot fi
extrem de importante icircntr-o investigaţie deoarece dimensiunile mici şi foarte mici ale microurmelor fac ca
făptuitorul să nu sesizeze crearea acestora la faţa locului şi ca urmare să nu le poată altera intenţionat
Importanţa schimbului de microfibre textile este aceea că leagă un subiect de un obiect de o locaţie sau de alt
individ
Analiza probelor textile (fibre fire materiale textile) este importantă icircn criminalistică pentru că
furnizează informaţii utile icircn elucidarea unor cauze penale (omoruri morţi suspecte accidente rutiere violuri
etc)
170
Astfel se pot analiza fibre şi microfibre textile prelevate de pe obiectele (cuţit topor bacirctă lopată etc)
cu care s-au săvacircrşit infracţiunile de omor lovituri cauzatoare de moarte tentativă de omor de pe obiectele de
icircmbrăcăminte purtate de victimă sau suspect icircn momentul săvacircrşirii infracţiunii (tricou fes haină pantaloni
cămaşă mănuşi etc)
171
Vom prezenta icircn continuare cacircteva cauze penale de tentativă de omor şi distrugere precum şi de
ucidere din culpă şi părăsirea locului accidentului icircn urma cărora s-au stabilit corespondenţe icircntre probele de
natură textilă identificate la faţa locului şi probele de referinţă
1 Icircntr-o cauză de tentativă la omor şi distrugere prin incendiere persoana suspectă a folosit un
dispozitiv tip cocktail Molotov pentru a incendia casa victimei aceasta a fost distrusă parţial iar victima a suferit
arsuri pe o suprafaţă mare a corpului (foto nr 1 - 4)
172
Foto nr 1 - 4
Cu ocazia cercetării locului faptei s-a descoperit la exteriorul locuinţei sub fereastra spartă a casei
victimei un fragment de material textil roşu semicarbonizat
Un fragment de material textil de aceeaşi culoare (roşie) s-a ridicat dintr-o geantă din portbagajul
autoturismului persoanei cercetate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare
Examinările efectuate icircn laborator au demonstrat faptul că cele două fragmente de material textil roşu
litigiu respectiv comparaţie prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice (tipul materialului
modul de alcătuire şi torsiune al firelor natura şi nuanţa culorii fibrelor şi compoziţia chimică) - foto nr 5 - 12 şi
figurile nr 1 2
Foto nr 5 - proba icircn litigiu Foto nr 6 - proba de referinţă
(aspect macroscopic) (aspect macroscopic)
Foto nr 7 - aspect material textil Foto nr 8 - probă textilă de
icircn litigiu (aspect macroscopic) referinţă (aspect macroscopic)
173
Foto nr 9 - fibre textile icircn litigiu Foto nr 10 - fibre textile de referinţă
(aspect microscopic icircn lumină artificială)
Foto nr 11 - fibre textile icircn litigiu Foto nr 12 - fibre textile de comparaţie
(aspect microscopic icircn lumină polarizată)
Figura nr 1
174
Figura nr 2
2 Icircntr-o cauză de ucidere din culpă şi părăsirea locului accidentului fără icircncuviinţarea organelor de
poliţie persoana inculpată este găsită după cacircteva zile de la momentul producerii accidentului
Proba icircn litigiu este constituită din două fire textile de culoare albă cu o lungime de circa 3 cm fiecare (foto
nr 13) ridicate de pe capătul hulubei din partea stacircngă a atelajului hipo aparţinacircnd numitului MA Victima
accidentului numitul TA la momentul producerii acestuia era icircmbrăcat cu o cămaşă de culoare albă cu
dungi verticale de culoare roşie
Pentru probarea infracţiunii au fost necesare analize fizico-chimice ale probelor textile ridicate
din cacircmpul infracţiuniiccidentului soldat cu moartea victimei conducătorul auto părăseşte
Foto nr 13 - proba textilă
icircn litigiu (aspect macroscopic)
Proba de comparaţie (foto nr 14 - 15) pusă la dispoziţie este constituită dintr-o cămaşă bărbătească
albă cu macircneci scurte de culoare albă cu dungi verticale de diverse grosimi şi culori (roz roşu icircnchis şi bleu)
Pe toată suprafaţa cămăşii se evidenţiază urme materie de culoare brun-roşcat cu aspect de sacircnge
175
Foto nr 14 - 15 - cămaşa (faţă şi spate)
(aspect macroscopic)
Examinările microscopice icircn lumină artificială şi polarizată au evidenţiat că
- proba textilă icircn litigiu este constituită din două fire textile albe textile simple torsionate Z
multifibrilare formate din fibre textile naturale de provenienţă vegetală bumbac alb (icircn lumină artificială)
precum şi din fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester alb icircn lumină artificială
(foto nr 16 17)
Foto nr 16 17 - fibre textile icircn litigiu
(aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
- proba textilă de comparaţie este constituită dintr-o cămaşă albă cu dungi verticale de culoare roz
roşu icircnchis şi bleu Cămaşa este confecţionată dintr-un material textil tip ţesătură realizată din fire textile albe
roz roşu icircnchis şi bleu Firele textile albe sunt simple torsionate Z multifibrilare formate din fibre textile
naturale de provenienţă vegetală bumbac alb precum şi din fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri
sintetici tip poliester alb (foto nr 18 19)
176
Foto nr 18 19 - fibre textile de comparaţie
(aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Analiza prin spectroscopie de absorbţie icircn infraroşu cu un spectrometru FT-IR Tensor 27 tip Bruker a
fibrelor textile albe icircnaintate au demonstrat că spectrul fibrelor textile albe litigiucomparaţie au aceeaşi
conformaţie şi benzi de absorbţie dispuse la aceleaşi lungimi de undă cu spectrul fibrelor textile naturale de
provenienţă vegetală bumbac şi cu spectrul fibrelor textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip
poliester (figurile nr 3 4)
Figura nr 3
177
Figura nr 4
Examinarea comparativă a probelor textile puse la dispoziţie a evidenţiat faptul că cele două fire textile
albe icircn litigiu prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice (modul de alcătuire şi torsiune al
firului natura şi nuanţa culorii fibrelor compoziţia chimică) cu cele ale firelor textile albe utilizate la
confecţionarea cămăşii model de comparaţie pusă la dispoziţie (foto nr 20 21)
Foto nr 20 21 - fibre textile litigiucomparaţie
3 Icircntr-o cauză de ucidere din culpă şi părăsirea locului accidentului cercetat fiind numitul SIC şi
victimă CG organul de urmărire penală dispune efectuarea unei constatări criminalistice prin care să se
stabilească natura şi caracteristicile morfologice şi fizico-chimice ale probelor icircnaintate precum şi dacă probele
icircn litigiu prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice cu cele model de comparaţie provenite din
obiectul de icircmbrăcăminte care aparţine victimei
Proba textilă icircn litigiu este constituită din fragmente textile de culoare turcoaz şi fibre textile grena şi
albe (icircn lumină naturală) şi urme materie cu aspect de sol (foto nr 22) Icircn vederea efectuării analizelor ulterioare
s-a procedat la operaţia de detaşare a trei fragmente din materialele textile de culoare turcoaz grena şi alb
utilizate la confecţionarea gecii puse la dispoziţie care apoi au fost curăţate prin spălare cu detergent icircn scopul
icircnlăturării impurităţilor (foto nr 23 - 25)
178
Foto nr 22 - proba textilă icircn litigiu
(aspect macroscopic)
Foto nr 23 -25 - proba textilă icircn litigiu (aspect macroscopic)
Proba textilă de comparaţie (foto nr 26 - 27) este reprezentată de o bucată dintr-o geacă de culoare
turcoaz care prezintă urme materie cu aspect de sol şi urme de deteriorare Bucata de geacă pusă la dispoziţie
reprezintă un rest din macircneca gecii un fermoar lateral şi o porţiune din fermoarul metalic dispus pe faţa gecii
folosit ca sistem de icircnchidere al acesteia
La partea exterioară geaca este confecţionată dintr-un material textil de culoare turcoaz (icircn lumină
naturală) la interior aceasta prezintă un material de umplutură alb şi o căptuşeală de culoare grena (icircn lumină
naturală)
Icircn vederea efectuării analizelor ulterioare s-a procedat la operaţia de detaşare a trei fragmente din
materialele textile de culoare turcoaz grena şi alb utilizate la confecţionarea gecii puse la dispoziţie care apoi au
fost curăţate prin spălare cu detergent icircn scopul icircnlăturării impurităţilor (foto nr 28 - 30)
179
Foto nr 26 27 - proba de comparaţie (aspect macroscopic)
Foto nr 28 - 30 - probe textile de comparaţie (aspect macroscopic)
Examinarea microscopică a probelor textile puse la dispoziţie a evidențiat că
Proba textilă icircn litigiu este constituită din fragmente textile de culoare turcoaz şi fibre textile de
culoare grena şi alb
Fragmentele textile de culoare turcoaz (foto nr 31) sunt materiale textile tip ţesătură cu raport de
legătură 22 realizate din fire textile de urzeală şi de bătătură asemănătoare icircntre ele firele textile sunt simple
multifibrilare torsionate S şi sunt alcătuite din fibre textile naturale de origine vegetală bumbac de culoare
turcoaz deschis (icircn lumină artificială) şi fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester
de culoare turcoaz deschis (icircn lumină artificială) - foto nr 32 33
Fibrele textile de culoare grena (foto nr 34) sunt alcătuite din fibre textile naturale de origine vegetală
bumbac de culoare grena deschis (icircn lumină artificială) şi fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri
sintetici tip poliester de culoare grena deschis (icircn lumină artificială) - foto nr 35 36
Fibrele textile albe (foto nr 37) sunt obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester alb (icircn
lumină artificială) - foto nr 38 39
180
Foto nr 31 - aspect ţesătură Foto nr 32 33 - fibre textile turcoaz icircn litigiu
turcoaz litigiu (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Foto nr 34 - aspect fibre Foto nr 35 36 - fibre textile grena icircn litigiu
grena litigiu (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
181
Foto nr 37 - aspect fibre Foto nr 38 39 - fibre textile albe icircn litigiu
albe litigiu (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Proba textilă de comparaţie este constituită dintr-o bucată dintr-o geacă Aceasta este confecţionată
dintr-un material textil de culoare turcoaz la partea interioară se evidenţiază căptuşeală de culoare grena şi un
material de umplutură albă
Materialul textil de culoare turcoaz (foto nr 40) este o ţesătură cu raport de legătură 22 realizat din
fire textile de urzeală şi de bătătură asemănătoare icircntre ele firele textile sunt simple multifibrilare torsionate S
şi sunt alcătuite din fibre textile naturale de origine vegetală bumbac de culoare turcoaz deschis (icircn lumină
artificială) şi fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester de culoare turcoaz deschis
(icircn lumină artificială) - foto nr 41 42
Materialul textil de culoare grena (foto nr 43) este o ţesătură cu raport de legătură 22 realizat din fire
textile de urzeală şi de bătătură asemănătoare icircntre ele firele textile sunt simple multifibrilare torsionate S şi
sunt alcătuite din fibre textile obţinute pe cale chimică din polimeri sintetici tip poliester de culoare grena
deschis (icircn lumină artificială) - foto nr 44 45
Materialul textil alb de umplutură (foto nr 46) este realizat din fibre textile obţinute pe cale chimică din
polimeri sintetici tip poliester alb - foto nr 47 48
182
Foto nr 40 - aspect ţesătură Foto nr 41 42 - fibre textile turcoaz de comparaţie
turcoaz comparaţie (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Foto nr 43 - aspect ţesătură Foto nr 44 45 - fibre textile grena de comparaţie
grena comparaţie (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
183
Foto nr 46 - aspect fibre Foto nr 47 48 - fibre textile albe de comparaţie
albe comparaţie (aspect microscopic icircn lumină artificială şi polarizată)
Fibre textile de culoare turcoaz grena şi alb extrase din probele litigiu şi de comparaţie au fost analizate
prin spectroscopie de absorbţie icircn infraroşu si s-a constatat că spectrul fibrelor textile de culoare turcoaz şi grena
icircn litigiucomparaţie are aceeaşi conformaţie şi benzi de absorbţie dispuse la aceleaşi lungimi de undă cu spectrul
fibrelor textile naturale de provenienţă vegetală bumbac şi spectrul fibrelor textile obţinute pe cale chimică din
polimeri sintetici tip poliester (figurile nr 5 - 8) iar spectrul fibrelor textile albe icircn litigiucomparaţie are aceeaşi
conformaţie şi benzi de absorbţie dispuse la aceleaşi lungimi de undă cu spectrul fibrelor textile obţinute pe cale
chimică din polimeri sintetici tip poliester (figura nr 9 10)
Figura nr 5
184
Figura nr 6
Figura nr 7
Figura nr 8
185
Figura nr 9
Figura nr 10
Pentru examinarea nuanţei culorii fibre textile de culoare turcoaz şi grena din probele icircn litigiu şi de
comparaţie au fost analizate prin spectrofotometrie UV-VIS constatăndu-se că spectrele acestora au aceeaşi
configuraţie (figurile nr 11 12)
Figura nr 11
186
Figura nr 12
Icircn concluzie s-a stabilit că
Proba textilă icircn litigiu ridicată din partea din spate a semiremorcii şi constituită din fragmente de
material textil tip ţesătură de culoare turcoaz (fibre de bumbac şi poliester) fibre textile grena (fibre de bumbac
şi poliester) şi fibre textile albe (fibre de poliester) prezintă aceleaşi caracteristici morfologice şi fizico-chimice
(tipul materialului modul de alcătuire şi torsiune al firelor natura şi nuanţa culorii fibrelor compoziţia chimică)
cu proba textilă de comparaţie (bucată din geaca verde a victimei CG confecţionată dintr-un material textil tip
ţesătură de culoare turcoaz (fibre de bumbac şi poliester) din căptuşeala gecii - material textil tip ţesătură de
culoare grena (bumbac şi poliester) şi din materialul de umplutură realizat din fibre textile albe (poliester) - foto
nr 49 - 51
Foto nr 49 50 51 - fibre textile turcoazgrenaalbe litigiucomparaţie
Ştiinţă icircn continuu progres Criminalistica şi-a dezvoltat şi diversificat posibilităţile de exploatare a urmelor
şi microurmelor textile icircn scopul aflării adevărului utilizacircnd mijloace tehnice noi de examinare şi analiză
instrumentală
187
Bibliografie
1 M Ghimbu E Iacobeanu Studiul Materiilor Prime Textile Bucureşti Editura Didactică şi Pedagogică
1973
2 Ştefănescu E Tipurile proprietăţiile şi domeniile de utilizare a firelor poliesterice icircn industria textilă
Nr 1 1962
3 Eugen Falniţă MerceologieTimişoara Editura Mirton 1998
4 Marchis şa Structura şi proiectarea ţesăturilor Bucureşti Editura tehnică 1964
188
TRUSA CRIMINALISTICA PENTRU MARCARE model bdquoTCMrdquo
Nicolae Meseşan
Inventator
Constienti de afirmatia conform căreia criminalistica este ştiinţa care aflata icircntr-un
continuu progres pune la icircndemacircna instanţelor mijloace noi pentru aflarea adevărului rdquo
specialistii in cercetarea criminalistică pasionaţi de evoluţia şi progresul tehnologiei in acest
domeniu au căutat permanent să aduca inovaţii sau să promoveze invenţii care să uşureze
activitatea de cercetare criminalistică dar mai ales să-i aducă valenţe calitative prin
creşterea acurateţei probelor puse la dispoziţia instanţelor de judecată pe baza cărora sa fie
pronunţate hotarari juste fără erori judiciare
Este cunoscut faptul ca printre activităţile importante care contribuie la realizarea
scopului procesului penal icircn vederea stabilirii adevărului un loc esenţial il ocupă cercetarea
la faţa locului Prin complexitatea sa cercetarea la faţa locului impune folosirea unei game
variate de mijloace tehnico-ştiinţifice care formează completul noii bdquoTRUSE
CRIMINALISTICE PENTRU MARCARErdquo
Alături de instrumentarul bdquouzualrdquo care compunea acestă trusă criminalistică pentru
marcarea locului şi efectuarea de măsurători suntem incantati sa va prezentăm in premieră
absolută instrumentele de cercetare inovatoare care au făcut şi obiectul unor brevete de
inventie personale
Aceste instrumente proiectate si realizate după brevetele mele de invenţie sunt
bdquoDispozitiv multifuncţional de masurare si fixare a distanţelor cu banda decimetricărdquo bdquoJeton
piramidal pliabil pentru evidenţierea in teren a punctelor cardinalerdquo şi bdquoMes-Event metru
tridimensional pliabilrdquo
Aceste idei ca şi altele aflate in diferite faze de proiectare şi executie s-au
nascut dintr-o practică de peste 18 ani ca tehnician criminalist icircn cadrul Parchetului de pe
lacircngă Tribunalul Bihor unde m-am confruntat cu multiple probleme şi dificultaţi icircntacircmpinate
in teren icircn timpul cercetării la faţa locului folosind un instrumentar invechit fapt ce m-a
provocat să studiez posibilitatea de a-i aduce acestuia icircmbunătăţiri de ordin practic tehnic
dar mai ales (multi)funcţional
E ştiut faptul că mare parte din invenţii sunt brevetate dar sfarşesc intr-un sertar
ramanand doar nişte idei apreciate public nepuse insa niciodată in practică
Unele dintre acestea sunt bdquoreinventaterdquo cine ştie unde in lume surprinzand insuşi
inventatorul lor care traieşte astfel o dublă frustrare
Atunci insă cand pasiunea inventatorului intalneşte pragmatismul antreprenorului
simbioza acestora crează contextul succesului ambelor părti
Asa s-a intamplat in cazul de fată cand după 5 ani de la primirea brevetului in
perseverenţa de a-mi vedea ideile aplicate in practica criminalisticii am găsit persoana
189
potrivită decisă să se implice cu eforturile investiţionale aferente icircn realizarea şi
promovarea invenţilor mele
Este vorba despre compania EVENT JUST din Bucureşti al cărei reprezentant este
d-l Viorel Cărbunaru o societate cu peste 20 de ani de experienţă in domeniul producţiei de
aparatură de control al autenticităţii documentelor şi in cel al producţiei si distributiei de
materiale de cercetare criminalistică care a pus in practică acest model de trusă de
cercetare criminalistică echipată cu instrumentarul inovator amintit mai sus realizand
prototipul pe care vi-l prezentam in continuare utilizand materiale si tehnici de producţie
dintre cele mai moderne
Suntem convinşi că aceste noutăţi vor trezi interesul specialiştilor in domeniu dar mai
ales al persoanelor cu funcţii de decizie din instituţiile de profil (MAI Parchetele Judetene
DNA etc) care sperăm ne vor icircncuraja şi sustine in promovarea lor contribuind astfel la
creşterea prestigiului criminalisticii romacircneşti icircn lume
Nu am fi reuşit sa realizam acest proiect fara ajutorul d-lui profesor Vasile Lăpădusi
secretarul general al Asociaţiei Criminaliştilor din Romacircnia al colectivului de criminalişti din
cadrul Parchetului de pe lacircngă Tribunalul Bihor al celui din cadrul Serviciului de
Criminalistica al IPJ Bihor si al echipei de proiect a companiei EVENT JUST
Tuturor le adresam mulţumirile noastre
mesesannicolaeyahoocom
190
1 DISPOZITIV ELECTRONIC CU LASER
PENTRU STABILIREA DISTANTELOR
IcircN TEREN (BOSCH)
caracteristici tehnice
- efectuarea măsurătorilor de la 005 m
la 250 m
- precizia de măsurare +- 1 mm
- permite stocarea icircn memorie a minim
ultimelor 10 măsurători efectuate
2 SET DE NUMERE (DE LA 1 LA 10)
SET DE LITERE DE LA A LA Z
destinaţie marcarea şi numerotarea
urmelor şi mijloacelor materiale de probă
descoperite cu ocazia cercetării la faţa
locului icircn scopul individualizării şi fixării
fotografice a acestora
3 STEGULETE CU TIJĂ METALICĂ
destinatie fixarea prin macrofotografiere
a pozitiei obiectelor şi mijloacelor
materiale de probă
4 Folie adeziva cu unitate de măsură milimetrica şi etalon centimetric ndash sub forma de rola cu lăţimea de 25 mm şi lungimea de 6 m (lungime echivalenta cu cea a 2 benzi cu lungimea de 3 m fiecare) - este inscriptionata in culori contrastante de tip alb-negru repetitiv in mm cm pe o latura (0 - 305 cm) si inch pe cealalta (0-12rdquo) si alternativ albnegru in segmente dreptunghiulare cu unitate centimetrica inch oferind o mai bună vizualizare icircn fotografierea la distanță
191
5 RIGLE unghiulare
destinaţie unităţi metrice etalon pentru
realizarea măsurătorilor la faţa locului şi
pentru fixarea prin macrofotografiere a
urmelor obiectelor şi mijloacelor materiale de
probă
date tehnice
-confecţionate din material plastic magnetic
nemagnetic
6 Cretă pentru marcaje
7 Raportor bdquoJouanelrdquo pentru masurarea
inclinatiilor prin indicarea unghiurilor (0-90
grade) si a pantelor ()
8 Cariocă tip marker permanent
9 CREION mecanic
10 Marker florescent vizibil in UV 365 nm
(culorile galben si rosu)
11 Busola
12 Cantar cu afisaj digital (10 gr-50 Kg)
192
13 Termometru digital non-contact
14 Lanternă de mana tehnologie LED pentru
iluminare pe timp de noapte cu 2 (doi) acumulatori reincarcabili (unul necesar functionarii cel de-al doilea de rezerva) avand o putere luminoasa de minim 800 de lumeni Caracteristici tehnice
- -Alimentare Acumulator 4800mAh (inclus) sau 3x baterii AAA (nu sunt incluse) -Moduri de iluminare 5 (Puternic gt Mediu gt Slab gt Intermitent lent gt SOS-Intermitent rapid) -Culoare Negru -Corpul lanternei Aliaj de aluminiu -Lumens minim 800 -Autonomie 2 ore -Dimensiuni (cm) 133 x 34 x 34 -Greutate (g) 125g Kitul include bull Lanterna bull Snur (13cm) bull Acumulator 18650 capacitate 4800 mAh bull Adaptor pentru 3 baterii AAA bull Incarcator priza 220 V 50 Hz
Acumulator de rezerva cu capacitatea de 3400 mAh Li-Ion
15 Jeton piramidal pliabil prevazut cu busola
incriptionat pe ambele fete cu punctele
cardinale in culori contrastante alb-negru
pentru orientarea in teren
Destinatie orientarea in teren in
scopul fixarii prin macrofotografiere a pozitiei
obiectelor si mijloacelor materiale de proba
fata de punctele cardinale
Caracteristici tehnice
Confectionat din material plastic
flexibil cu grosimea de 08 mm
formand in pozitia de lucru (depliat) o
193
priramida patrata dreapta cu fetele
laterale inscriptionate cu punctele
cardinale
Cu posibilitatea de montare in teren
pe doua fete in culori contrastante
alb-negru inscriptionate prin
serigrafiere cu punctele cardinale si
cifra bdquo0rdquo de culoare alba pe fond
negru pe o fata respectiv negru pe
fond alb pe cealalta fata in functie de
luminozitatea din momentul cercetarii
la fata locului pentru obtinerea unor
imagini relevante prin fotografiere
In pozitia bdquodepliatrdquo in varful piramidei
formate se fixeaza o busola care
face parte din competul trusei
necesara orientarii jetonului conform
punctelor cardinale indicate de
aceasta
16 Aparat foto profesional model Nikon D3200 cu
obiectiv 18-105 VR AF-s DX si blitz Metz Mecablitz 36 AF-5
17 Geanta din material polimorf ABS rigida
culoare neagră cu rama din aluminiu eloxat 2 balamale anticorozive doua icircncuietori din metal micircner pliabil dimensiuni 46 x 355 x 195 cm prevăzută cu sisteme de fixare icircn cordeline elastice si buzunare pentru documente
194
18 DISPOZITIV MULTIFUNCTIONAL CU
BANDĂ DECIMETRICĂ Destinatie ndash utilizarea ca reper metric in fotografiile judiciare efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului Caracteristici tehnice
banda este confectionata din material plastic flexibil neelastic prevazuta la capatul bdquozerordquo cu o piesa metalica grea care asigura fixarea capatului benzii pe suprafata cercetata in pozitia de lucru necesara fotografierii evitand astfel modificarea pozitiei benzii la tensionarea acesteia sau la rafalele de vant
are lungimea de 15 m latimea de 10 cm si grosimea de 08 mm
este marcata centimetric si decimetric sub forma unor patrate avand laturile cu dimensiunea corespunzatoare acestor unitati de lungime si inscriptionata dimensional centimetric (din 10 in 10 pe lungimea fiecarui metru de banda) si metric de la 1m la 15 m pe toata lungimea benzii pe ambele fete alternativ in culori contrastante galben ndash negru pe o fata respectiv galben-rosu pe cealalta fata asigurand contrastul optim necesar fotografierii pozitiei victimelor si al vehiculelor implicate in producerea accidentelor in functie de luminozitate si culoarea suprafetei pe care se face
195
cercetarea la fata locului marcajele galben-negru respectiv
galben-rosu sunt realizate prin vopsire iar depunerea culorilor este uniformă
aticirct materialul plastic cicirct şi marcajele au rezistenţă ridicată la acţiuni fizice mecanice şi chimice rezistenţă ridicată la uzură şi nu icircşi modifica caracteristicile icircn plaja de temperatură -15degC+45degC
substanţele chimice utilizate pentru realizarea materialului plastic şi a marcajelor nu necesita condiţii speciale de depozitare şi manipulare şi nu sunt toxice
banda este fixata pe un tambur intr-o carcasa de ABS prevazuta cu sistem de rulare derulare cu manivela si cu un dispozitiv special de curatare si dezinfectare constituit din doua benzi autoadezive paralelipipedice de burete elastic cu dimensiunile de 100x30x30 mm prevazute fiecare pe suprafetele situate de o parte si de alta a fantei de iesire din carcasa a benzii decimetrice cu absorbante autoadezive pe care se aplica un dezinfectant recomadat a fi schimbate dupa fiecare cilcu de utilizare a benzii se asigura astfel atat derularea rapida a benzii pe suprafata cercetata dar mai ales rularea acesteia in carcasa in conditii igienice fara urme de praf umezeala sau substante contaminatoare dupa efectuarea cercetarii la fata locului
dispozitivul este prevazut la baza cu un sistem de magneti puternici care permit fixarea acestuia pe repere metalice aflate la fata locului (capota autovehicule implicate in accidentele rutiere diverse obiecte metalice fixe) asigurand derularea benzii de catre un singur operator dar mai ales stabilitatea capatului benzii
196
dispozitivului i se pot atasa urmatoarele elemente din completul trusei abslolut necesare cercetarii la fata locului
- lanterna cu led fixata prin intermediul unui colier de cauciuc
- Dispozitiv electronic cu laser pentru realizarea masuratorilor rapide si de precizie la distante curpinse intre 50 mm si 250 m in linie dreapta cu stocarea in memorie a minim ultimelor 10 masuratori efectuate este prevazut cu sticla de nivel pentru determinarea planeitatii
- cantar digital cu posibilitatea de masurare a sarcinilor cuprinse intre 100 g si 50 kg cu o precizie de 50 g
- termometru noncontact pentru determinarea temperaturii corpului uman a victimelor sau a altor surse termice relevante in cercetarea la fata locului
- declimetru (raportor) pentru masurarea planeitatii si a inclinatiilor prin indicarea unghiurilor (0-90 grade) si a pantelor ()
197
19 bdquoMES-EVENTrdquo METRU tridimensional
pliabil
Destinatie
Utilizat ca reper (centi)metric in fotografiile judiciare efectuate cu ocazia cercetarii la fata locului si in medicina legala pentru determinarea dimensiunii urmelor agresiunilor cauzatoare de ranirea sau decesul victimei
Caracteristici tehnice
Consta in trei benzi gradate
milimetric si centimetric cu
lungimea de 50 de cm fiecare
montate pe un maner doua din
aceste benzi formand un sistem
pozitiv de coordonate carteziene
iar cea de-a treia formand abscisa
bdquonegativardquo a sistemului de
coordonate reprezentat de
primele doua benzi avand
originea la capatul opus celei al
sistemului de coordonate
carteziene format de primele
doua
Este un sistem de masurare
inovator destinat determinarii si
fotografierii dimensiunilor reale
ale subiectului cercetat (corp
delict plaga etc) in prima etapa
citindu-se simultan lungimea si
latimea acestuia prin incadrarea
sa tangentiala intre benzile
gradate ce formeaza sistemul
pozitiv de coordonate carteziene
iar in etapa a doua dupa caz
citindu-se inaltimea (sau
adancimea) subiectului cercetat
utilizand cea de-a treia banda
gradata cu originea libera
Benzile sunt flexibile fiind
confectionate dintr-un otel special
tratat anticoroziv vopsit in
culoarea alba si inscriptionat
milimetric si centimetric in
culoarea neagra asigurand un
198
contrasta optim la fotografiere
Benzile sunt pliabile extensibile la
lungimea dorita in functie de
dimensiunea subiectului cercetat
extinzandu-se prin derulare in
pozitia bdquodepliatrdquo impingand usor
capetelor benzilor care formeaza
fiecare un modul de cercuri
concentrice pana la lungimea
dorita respectiv strangandu-se
prin rulare in pozitia bdquopliatrdquo prin
impingerea capatului liber al
fiecarei benzi aceasta
autoblocandu-se la rularea
completa
Benzile raman ferm fixe in pozitia
dorita pliat depliat datorita
preformatarii speciale a otelului
din care sunt confectionate
20 RULETĂ metalicandash 30m
21 Ruleta metalică -5m
22 METRU DECIMETRIC PLIABIL DIN
LEMN
destinaţie utilizarea ca reper metric icircn
fotografiile judiciare efectuate cu ocazia
cercetării la faţa locului
caracteristici tehnice
- lungimea totală icircn poziţia depliat este
de 3 m
- prezinta marcaje milimetrice si
centimetrice pe ambele laturi si decimetrice
alternativ icircn culorile alb negru pe o singura
latura
199
C O M U N I C A R E
Pentru Conferinţa Internaţională de
Criminalistică cu tema bdquoInvestigarea Criminalistică
a Infracţiunilor Financiar ndash Bancare din 27 ndash 28102015
INVESTIGAREA INFRACŢIUNII DE bdquoSPĂLARE A BANILORrdquo
PROVENIŢI DIN ACTIVITĂŢI ILICITE
Lector univ Dr DRĂGHICI CONSTANTIN
Academia de Poliţie bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo
Abstract
Key words
Abstract Communication presents issues concerning the concept of money laundering proceeds
of crime and the stages of money laundering
Keywords The term money laundering placement financial institutions transfer black market
stockbrokers integration
ASPECTE INTRODUCTIVE
Termenul de bdquospălare a banilorrdquo icircşi are originea conform afirmaţiilor unor analişti judiciari icircn anii
1920 cacircnd comercianţi de succes ai vremii ca Al Capone şi Bugsy Moran au deschis spălătorii icircn Chicago pentru
a-şi spăla bdquobanii murdarirdquo Icircn zilele noastre acestui scop icirci servesc restaurantele fast-food cazinourile şi alte
tipuri de societăţi comerciale care au la bază operaţiunile cu numerar
S-ar putea obiecta că denumirea de bdquospălare a banilorrdquo nu exprimă diversitatea şi complexitatea actelor
prin care o persoană icircşi ia măsuri să dea o aparenţă de legalitate valorilor obţinute prin infracţiune spre a le pune
mai uşor icircn circulaţie Această terminologie are mai mult un caracter metaforic deoarece icircn fapt activitatea
respectivă nu se desfăşoară numai sub forma spălării banilor lichizi ci şi a obiectelor (bunuri mobile şi imobile) a
actelor juridice şi a drepturilor asupra bunurilor icircn general asupra oricărei valori care prezintă un interes
economic şi care provine din infracţiune valori pe care făptuitorul are interesul să le ascundă sau să le
convertească icircn alte valori pentru a şterge urmele provenienţei lor ilicite şi a putea fi puse icircn circulaţie cu o
aparenţă de legalitate
Scopul procesului de spălare a banilor este acela de a face ca fondurile derivate sau asociate cu o
activitate ilicită să pară legale Necesitatea de a recicla banii izvorăşte din dorinţa de a ascunde o activitate
infracţională Icircn cadrul activităţilor infracţionale numerarul este principalul mijloc de schimb Organizaţiile de
infractori trebuie să convertească numerarul icircn sine icircn forme mai uşor de macircnuit şi transferat Pentru a desăvacircrşi
apoi schema de reciclare a banilor icircn scopul ascunderii adevăratei provenienţe a acestora şi a dreptului de
proprietate asupra profiturilor veniturie trebuia să fie bdquospălaterdquo fără a lăsa nici o urmă detectabilă
Strategiile de spălare a banilor includ tranzacţii care prin volum sunt foarte profitabile şi deci atractive
pentru instituţiile fincnciare legale Spălarea banilor orientează sumele dintr-o economice ilegală şi le plasează icircn
investiţii binevenite icircn economia legală
Noţiunea de spălare a banilor presupune existenţa unei alte infracţiuni generatoare de bani murdari
(infracţiune primară) şi constă icircn orice act care are legătură cu veniturile provenite din acea infracţiune primară
Pornind de la aceste considerente bdquospălarea banilorrdquo o putem defini ca bdquoorice activitate de ascundere
disimulare achiziţie posesie folosire investire mişcare păstrare sau transfer de proprietate căreia legea
icirci conferă icircn mod expres statutul de infracţiune şi care se referă la cacircştigurile provenite din alte
infracţiuni (jocuri de noroc prostituţie extorcări vacircnzări internaţionale de artă trafic de stupefiante trafic de
persoane etc
Spălarea banilor este o activitate ilicită exercitată de un mare număr de prestatori de servicii financiare
instalaţi icircn paradisurile financiare gata să răspundă la solicitările clienţilor Sistemul financiar mondial este
impregnat de caracteristici care furnizează spălarea banilor profitacircnd de facilităţile de accesare şi capacitatea de
a plasa rapid banii icircn sistem cu minim de formalităţi şi de control
Esenţa fenomenului de spălare a banilor o reprezintă ascunderea adevăratei provenienţe a produsului
financiar şi a adevăratei identităţi a indivizilor şi grupurilor criminale care beneficiază de marile operaţiuni de
200
spălare a banilor proveniţi din activităţi ilicite Pentru realizarea acestor obiective au fost create societăţile ceran
domiciliate icircn paradisurile fiscale
Icircntr-o lucrare de referinţă a unui autor francez sunt prezentate patru mari categorii de societăţi ceran
a) Societăţile de faţadă care desfăşoară activităţi industriale comerciale sau financiare şi care au
clienţi tradiţionali Fondurile de care dispun acestea pot fi foarte uşor amestecate cu cele care
provin din activităţi infracţionale
b) Societăţile fantomă sunt entităţi care au o existenţă reală fiind societăţi fictive al căror nume şi
coordonate false figurează pe documentele fabricate pentru nevoile operaţiunilor şi schemelor de
spălare a banilor
c) Societăţile de domiciliu folosite icircn schemele ce vizează ascunderea identităţii beneficiarilor
efectivi ai unor operaţiuni de spălare a banilor Sunt denumite şi societăţi off-shore
d) Societăţi gata să funcţioneze interesate de spălătorii de bani care doresc să le achiziţioneze
2 ETAPELE PROCESULUI DE SPĂLARE A BANILOR
Icircn literatura de specialitate s-a demonstrat că procedeele folosite icircn vederea spălării banilor şi a punerii
icircn circulaţie a valorilor aşa zis curate parcurg trei etape (plasarea valorilor stratificarea şi integrarea acestora) şi
presupun deseori elemente de extraneitate fie printr-o entitate fizică sau juridică comercială fie printr-o
instituţie financiară
Cele trei etape de bază pot avea loc fie sub formă de faze separate şi distincte fie simultan sau prin
suprapunere
Uneori cele trei etape ale spălării banilor sunt prezentate cu denumiri mai plastice precum
Prespălarea adică convertirea banilor murdari icircn bani curaţi
Spălarea principală conversia banilor icircn intrări contabile
Uscarea (reciclarea) folosirea banilor pentru a obţine profit
21 Plasarea
Plasarea prespune deplasarea fizică a profiturilor icircn numerar Acest lucru este necesar pentru a separa
fondurile obţinute ilicit de sursa lor Necesitatea plasării derivă din faptul că este posibilă supravegherea de către
organele de aplicare a legii a surselor de obţinere ilicită a numerarului şi ca o măsură de prevedere infractorii
trebuie să transporte numerarul obţinut ilicit icircn sfera spaţiului controlat pentru a nu putea fi depistat şi eventual
conficat
Plasarea masei de profituri icircn numerar se poate face prin mai multe metode şi instituţii printre care
enumerăm instituţii financiare tradiţionale instituţii netradiţionale comerţul cu amănuntul transferul extern al
fondurilor
Această fază a procesului de spălare a banilor este cea mai vulnerabilă deoarece implică colectarea şi
manevrarea unei imense cantităţi icircn numerar pacircnă şi depunerea icircn bancă este greu de evitat lăsarea unor urme
detectabile
Pornind de la contatarea că prin legile de combatere a fenomenului de spălare a banilor s-a
instituit obligativitatea raportării tranyacţiilor de depunere şi retragere de numerar peste o
anumită limită prin instituţiile financiare tradiţionale (bănci comerciale asociaţii de
economii şi icircmprumuturi uniunile de credit) se caută să se plaseze numerarul utilizacircnd metode
precum
Structurarea (fragmentarea) operaţiunilor icircn numerar icircn scopul evitării raportării tranzacţiei
prin divizarea operaţiunilor sub nivelul minim de raportare
Folosirea inadecvată a listelor de excepţii prin care unele categorii de operaţii cu numerar sunt
exceptate de la raportare Uşurinţa cu care instituţiile financiare acordă aceste excepţii
unilaterale oferă reciclatorilor de fonduri posibilitatea de a evita urmele documentare icircn
vederea unui control asupra tranzacţiilor efectuate de ei cu numerar
Complicitatea bancară poate fi o cauză a reciclării mai ales atunci cacircnd instituţiile financiare
sunt efectiv controlate de infractori
Executarea unor false documente de raportare pentru a legitima numerarul generat
Depunerile de profituri ilegale icircn bănci corespondente pot fi prezentate ca transferuri de la
bancă la bancă Această metodă oferă reciclatorilor posibilitatea de a deplasa cantităţi deosebit
de mari de bani creacircnd urme documentare care nu atestă realitatea
Folosirea instituţiilor financiare netradiţionale icircn procesul de plasare a fondurilor Icircn
categoria acestor instituţii intră birourile de schimb valutar societăţile de valori mobiliare
bursele de mărfuri cazinourile serviciile de icircncasare a cecurilor serviciile rapide de
transmitere de fonduri etc Metodele utilizate de reciclatori icircn cazul instituţiilor financiare
netradiţionale sunt aproximativ aceleaşi cu cele folosite icircn instituţiile financiare tradiţionale
Deşi funcţia legitimă a birourilor de schimb este de a efectua schimburi dintr-o valută icircn alta ele oferă
numeroase alte servicii financiare precum vacircnzarea de mandate de plată şi cecuri de casă transferuri electronice
de fonduri schimbul de devize pentru cecuri şi efectuarea de plăţi pentru clienţi din conturile casei de schimb
201
Toate aceste activităţi pot oferi un paravan eficient pentru tranzacţiile ilicite Din fericire icircn Romacircnia
casele de schimb au conform reglementărilor legale un singur obiect de activitate şi anume schimbul valutar
Ele nu pot să efectueaze alt gen de operaţiuni financiare Aceasta nu icircnseamnă că prin casele de schimb valutar
nu se pot plasa fonduri ilicite Metoda cea mai des uzitată o constituie efectuarea schimbului valutar fără
icircntocmirea documentelor de schimb valutar ori violarea memoriei calculatorului electronic pentru a nu se mai
putea reconstitui şirul de tranzacţii efectuate
Utilizacircnd o astfel de manevră frauduloasă amabele părţi sunt icircn cacircştig icircn sensul că pe de o parte
reciclatorul scapă de o mare cantitate de lei intracircnd icircn posesia unei cantităţi mai mici de bancnote străine iar pe
de altă parte biroul de schimb valutar consimte la acest procedeu evitacircnd declararea veniturilor din asemenea
operaţiuni
Agenţiile rapide de trasmitere a fondurilor sunt utilizate pentru transferarea fondurilor pe plan intern
sau internaţional prin mijloace electronice cecuri curieri fax reţele de computere sau alte metode Funcţia
ilegitimă a acestor operaţii este de a deplasa bani icircn străinătate menţinacircnd un văl de anonimat asupra
operaţiunilor respective
Legat de asemenea operaţii experţii specializaţi icircn combaterea spălării banilor au ridicat problema
sistemelor paralele de remitere de fonduri Faptul că valoarea banilor poate fi deplasată dintr-un loc icircn altul
deseori fără deplasarea fizică a monedelor constituie una din principalele caracteristici ale acestor sisteme ndash
caracteristică icircmpărţită cu serviciile bancare clasice sau serviciile de corespondent bancar Expansiunea acestor
sisteme către noi domenii este datorată icircn parte imigrării
Aceste sisteme sigure şi mai puţin costisitoare decacirct băncile tradiţionale au servit uneori la
contracararea politicii de control al schimburilor valutare
Principalele sisteme paralele de remitere de fonduri sunt
Piaţa neagră de transfer utilizată pentru reglarea plăţilor pentru traficul de narcotice din
America Latină către Statele Unite ale Americii şi Europa
Sistemul hawala sau hundi este utilizat pentru transferul fondurilor icircn Asia de Sud (prin acest
sistem fondurile sunt transferate icircntre diferiţi curieri care stracircng fondurile pe de o parte şi alţi
curieri care distribuie fondurile de cealaltă parte sistemul se bazează pe relaţii de icircncredere
dacă la un anumit termen plăţile nu mai sunt echilibrate icircntre hawalezi soldul este reglat
printr-o remitere de fonduri reciprocă manipularea de facturi comerciale contrabanda cu aur şi
pietre preţioase sistemul bancar tradiţional sau o mişcare fizică de bancnote)
Sistemul chinezesc sau est-asiatic (asemănător cu sistemul hawala) Aceste agenţii de plăţi
paralele facturează de obicei mai puţine cheltuieli clienţilor decacirct băncile Icircn plus ele nu
conservă registre detaliate ale tranzacţiilor nu solicită identitatea din partea clienţilor nu
efectuează un control cu privire la antecedentele clienţilor şi nu sesizează tranzacţiile suspecte
autorităţilor Aceste servicii sunt foarte atractive pentru indivizii care caută să disimuleze
originea sau destinaţia fondurilor
Cazinourile Datorită faptului că jocurile de noroc sunt practici acceptate activitatea ilegală
poate fi cu uşurinţă deghizată prin amalgamarea fondurilor ilegale cu cele legale Jocurile de
noroc sunt activităţi desfăşurate cu numerar oferind participanţilor totală oscuritate şi
anonimat
Cazinourile oferă o icircntreagă gamă de tranzacţii financiare cu ajutorul cărora fondurile
icircn numerar pot fi convertite cu uşurinţă Iată un exemplu icircn acest sens un jucător depune o
imensă sumă de bani icircn numerar la casa cazinoului fie icircn păstrare fie cumpăracircnd jetoane de
joc ulterior cere retragerea sumei depuse spre păstrare ori răscumpărarea jetoanelor nefolosite
ori chiar rezultate din cacircştig dar sub altă formă decacirct numerarul (cecuri credite mandate
transferuri electronice etc)
Comercianţii de bunuri de folosinţă icircndelungată de mare valoare (automobile avioane
iahturi bunuri imobiliare bunuri de lux) sunt adesea folosiţi de reciclatori pentru a schimba
numerarul icircn bunuri care ies mai puţin icircn evidenţă Icircn aceleaşi timp aceste bunuri sunt folosite
pentru un trai luxos iar adesea ele sunt revacircndute pentru a obţine de data aceasta numerar cu o
origine relativ licită
Agenţii de bursă (de valori sau de mărfuri) pot fi uşor manipulaţi de reciclatori prin oferirea
unor avantaje evidente icircn vederea utilizării numerarului pentru achiziţionarea de acţiuni sau de
mărfuri cu evitarea procedurilor legale de raportare a tranzacţiilor cu numerar
Companiile de asigurări pot fi utilizate de reciclatori avacircnd icircn vedere că acestea utilizează icircn
mod curent sume mari icircn numerar pentru plăţi respectiv icircncasări
Amestecarea fondurilor obţinute dintr-o afacere legală cu cele obţinute din afaceri ilicite
constituie o metodă des utilizată pentru folosirea numerarului Aceasta presupune că cei care
dispun de fonduri ilicite sunt icircn acelaşi timp proprietarii unor afaceri legale la vedere care
generează importante fonduri icircn numerar cum ar fi magazine care vacircnd cu amănuntul
202
restaurante baruri hoteluri şi alte unităţi de prestări servicii precum spălătorii spălătorii auto
saloane de cosmetică S-a observat icircnsă şi situaţii icircn care reciclatorii de bani au apelat la
serviciile unor asemenea firme (generatoare de fonduri icircn numerar) care aparţin unor
comecianţi care nu au iniţial legătură cu infractorii Ulterior icircnsă aceştia intră icircn cercul
infractorilor nemaiputacircnd să se retragă
Icircn alte situaţii se creează astfel de companii numite bdquode faţadărdquo care icircn fapt nu au icircncasări din
activităţi reale ci numai din depunerile reciclatorilor Lipsa de activitate reală poate fi icircnsă
depistată de organele de aplicare a legii sau chiar de organele bancare şi de analiştii financiari
din cadrul unităţilor de informaţii financiare Prin analizarea rulajelor contabile se pot observa
situaţiile cacircnd apar distorsiuni ale trendurilor depunerilor şi icircn asemenea cazuri se pot
evidenţia depuneri necaracteristice activităţii societăţii comerciale respective
Exportul ilegal de valută Transportul fizic vizează instrumente monetare care se realizează cu
diferite mijloace de transport (avioane private avioane comerciale nave TIR-uri etc) fără a se
respecta legislaţia cu privire la raportarea acestor sume ce ies din ţară
De obicei aceste transporturi au loc către state cunoscute ca paradisuri fiscale unde nu se
pune problema justificării sumelor icircn numerar cu ocazia depunerii acestora icircn bănci După
depunerea icircn bănci aceste sume fac cale icircntoarsă icircn ţara din care au provenit utilizacircndu-se alte
instrumente şi tehnici cel mai preferat fiind icircnsă transferul electronic
22 Stratificarea
Stratificarea prespune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor complexe
tranzacţii financiare concepute spre a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobacircndite
Modalităţile confuze şi complicate prin care tranzacţiile sunt multiplicate cu scopul de a face extrem de dificilă
detectarea profiturilor ilegale
Vom exemplifica icircn continuare cacircteva din modalităţile cele mai cunoscute de stratificare
După ce numerarul a reuşit să fie plasat icircn instituţii financiare fără a fi detectat icircn schimbul
acestui numerar reciclatorii procură instrumente financiare care ulterior sunt uşor de manipulat
şi apoi reconvertite icircn numerar De exemplu se achiziţionează cecuri de călătorie scrisori de
credit mandate de plată obligaţiuni acţiuni etc Asemenea instrumernte sunt mai uşor
transportabile decacirct numerarul un astfel de instrument substituind o icircntreagă masă de numerar
Cu asemenea instrumente monetare se pot efectua icircn continuare tranzacţii se pot efectua
operaţiuni icircn afara ţării ori se pot depune fără tramă icircn conturi de la băncile interne fără a mai
fi necesară completarea unor rapoarte de depunere sau retragere
Transferurile electronice constituie o modalitate de stratificare dintre cele mai facile şi greu de
detectat O dată numerarul depus icircn conturile bancare acesta poate fi transferat icircn orice colţ al
lumii icircntr-un timp record Reluarea acestor transferuri de cacirct mai multe ori sub diferite
pretexte adesea dintr-o ţară icircn alta incluzacircnd şi paradisuri fiscale face aproape imposibilă
depistarea originii fondurilor şi luarea de măruri de către organele de aplicare a legii
Multe entităţi se servesc icircn ultimul timp de internet pentru a propune servicii de spălare de
bani dacircnd uneori aparenţa de servicii financiare extrateritoriale sau de posibilităţi de
plasament legale
Preocurpările care se exprimă icircn legătură cu serviciile bancare on-line privesc reducerea
evidentă a contactelor umane icircntre client şi instituţii financiare Clientul poate accede normal la
contul său avacircnd un calculator personal cu navigare pe internet Cum acest tip de acces este
indirect instituţiile financiare nu au nici un mijloc de a verifica identitatea individului care
accesează real contul Mai mult datfiind caracterul din ce icircn ce mai mobil de acces la internet
un client are posibilitatea de a accesa virtual contul său din orice loc din lume Icircntr-o asemenea
situaţie spălătorii de bani pot controla orice cont chiar dacă acestea nu au fost deschise pe
numele lor ci pe numele unor persoane interpuse Tot aşa soldurile conturilor persoanelor
interpuse se transferă ulterior prin metoda descrisă icircn contul administratorului titular iar
acesta poate dispune icircn continuare nestingherit de banii transferaţi
O metodă dcontracarare a unui asemenea fenomen care cel puţin experimental funcţionează
este aceea a identificării persoanei care accesează un cont prin folosirea imaginii virtuale ori a
amprentelor digitale Banca ce a deschis contul fiind icircn posesia imaginii titularului şi a
amprentelor sale digitale va compara automat aceste imagini cu cele transmise de pe internet
de cel care accesează contul şi numai cacircnd acestea coincid să se efectueze operaţiunea
solicitată
Practic s-ar icircmbunătăţi sistemul actual cacircnd computerele verifică un cod sau o parolă
recepţionată de la solicitant cu informaţiile existente icircn bancă arhivate cu ocazia deschiderii
contului
203
Revacircnzarea sau chiar exportul bunurilor de mare valoare care au fost achiziţionate cu ocazia
plasării numerarului Ciclul de revacircnzare se reia de mai multe ori astfel că practic nu se mai
poate identifica sursa iniţială a bunului dobacircndit icircn prezent şi icircn felul acesta nu se poate lua
măsura confiscării acestui bun neputacircndu-se demonstra legătura dintre bun şi sursa ilegală a
fondurilor iniţiale fonduri care astfel au devenit anonime
23 Integrarea
Integrarea este a treia etapă a procesului de spălare a banilor şi prin aceasta se caută să se dea
aparenţă de legitimitate asupra bunurilor dobacircndite icircn mod ilegal
După ce etapele anterioare ale spălării banilor au reuşit reciclatorul trebuie să dea o exeplicaţie
plauzibilă pentru bunurile de care dispune Prin intermediul integrării profiturile reciclate sunt plasate icircn
economia reală legitimă iar rezultatele obţinute din activităţi ilegale au o aparenţă legală Profiturile de data
aceasta au o acoperire legală iar rfeciclatorul le foloseşte fără teamă achiziţionacircnd bunuri la vedere De acum
diferenţierea dintre bogăţia legală şi cea aparent legală nu mai este posibilă
Exemple de metode de integrare
Achiziţionarea de bunuri imobiliare sau a unor afaceri icircn pierderi după care utilizacircnd
fondurile ilicite aceste bunuri sau afaceri sunt revacircndute la valoarea lor reală (urmare a
injectării de fonduri pentru a le spori performanţa) Profitul astfel obţinut apare ca un rezultat
al managementului performant şi deci are o sursă legală Un astfel de procedeu este folosit şi la
noi pe piaţa imobiliară prin achiziţionarea unui imobil la un preţ scăzut după care prin
folosirea unor fonduri ilegale acesta este pus la punct şi revacircndut la valoarea de piaţă
rezultacircnd o diferenţă apreciabilă care cel mai adesea este pusă pe seama efectuării lucrărilor
de icircmbunătăţire cu forţe proprii şi materiale achiziţionate icircn timp
Altă variantă a metodei expuse este cea referitoare la posibilitatea creditării de către asociaţi a
propriei societăţi comerciale care icircnsă merge mereu icircn pierdere Utilizacircnd diferite subtrefugii
se scot din firmă sume icircncărcacircnd costurile icircn final realizacircndu-se pierderi Cu sumele care s-au
scos din firmă dar neimpozitate asociaţii creditează firma proprie icircncasacircnd uneori şi dobacircnzi
pentru sumele cu care au icircmprumutat societatea Ulterior societatea returnează sumele
icircmprumutate iar beneficiarul acestor sume are aparenţă de legalitate pentru aceşti bani
Bunurile achiziţionate cu fonduri ilicite sunt vacircndute unor societăţi de tip captiv (care aparţin
icircn fapt proprietarului bunurilor) după care sunt revacircndute realizacircnd un profit substanţial care
aparţine tot proprietarului iniţial dar care derivă dintr-o afacere legală
Icircmprumuturi fictive acordate de o companie de faţadă O astfel de companie icircnregistrată din
ţară iar fondurile companiei de faţadă sunt de fapt fondurile reciclate ale companiei din ţară
Schema funcţionează icircn felul următor banii reciclaţi aflaţi icircn conturile firmei de faţadă sunt
icircmprumutaţi firmei din ţară (icircn fapt este vorba de un autoicircmprumut) pentru care aceasta din
urmă plăteşte dobacircndzi care ulterior sunt icircncasate pe diferite căi tot de adevăratul proprietar al
firmei de faţadă
Folosirea de facturi false pentru import sau pentru export Astfel dacă se doreşte reciclarea icircn
exterior a unor fonduri ilicite produse icircn ţară se vor utiliza facturi de import supraeevaluate
pentru a justifica transferul unor asemenea fonduri Dacă icircnsă se doreşte reciclarea unor
fonduri străine icircn ţară urmează ca facturile de export să fie supraevaluate pentru a justifica
asemenea icircncasări
BIBLIOGRAFIE
1 Codul penal al Romacircniei din februarie 2014
2 Legea 6562002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor
3 Costică Voicu ndash Spălarea banilor murdari ndash Editura Sylvi Bucureşti 1999
4 Costică Voicu şi colaboratorii ndash Dreptul penal al afacerilor ndash Editura ALL BECK Bucureşti 2003
5 Costică Voicu Georgeta Ştefania Ungureanu Adriana-Camelia Voicu ndash Investigarea criminalităţii
financiar-bancare Editura Polipress Bucureşti 2003
6 Claudiu Scarlatache ndash Frauda financiară şi frauda fiscală surse de finanţare a terorismului ndash teză de
doctorat Bucureşti 2002
7 Voicu Adriana-Camelia ndash Criminalitatea economico-financiară factor de ameninţare la adresa
ordinii publice ndash Editura Craiova 2008
204
OMORUL CALIFICAT SĂVAcircRŞIT CU PREMEDITARE
Ion Ristea
Prof univ dr la Universitatea din Piteşti
Cercetător ştiinţific asociat la Institutul de Cercetări Juridice
bdquoAcad Andrei Rădulescurdquo din cadrul Academiei Romacircne
Procuror la Parchetul de pe lacircngă Curtea de Apel Piteşti
Abstract Our analysis refers to the notion of premeditation as a circumstantial element of the offence of the
offence of first degree murder It has been emphasized the social danger of the person who has deliberately
decided to commit murder exteriorized through activities of preparing the conditions for its commission
historical aspects controversies in the area of premeditation solutions from the legal practice and elements of
compared law
Keywords premeditation material acts moral acts offence first degree murder social danger
1 Consideraţii generale
Faptele icircndreptate icircmpotriva omului atacirct icircn ceea ce priveşte existenţa sa fizică şi atributele
fundamentale ale personalităţii lui cacirct şi icircn ceea ce priveşte toate celelalte drepturi libertăţi şi interese
indisolubil legate de persoana umană s-au aflat dintotdeauna icircn atenţia legiuitorului suscitacircnd un interes sporit
şi fiind sancţionate cu severitate Aceasta deoarece infracţiunile contra persoanei prezintă un grad ridicat de
pericol social determinat pe de o parte de importanţa valorilor sociale ce constituie săvacircrşirea acestor
infracţiuni iar pe de altă parte de faptul că infracţiunile contra persoanei se realizează icircn general prin
icircntrebuinţarea unor mijloace sau procedee violente şi au o frecvenţă deseori mai ridicată icircn raport cu alte
categorii de infracţiuni
Icircn categoria infracţiunilor contra persoanei se detaşează sub aspectul importanţei pe care o au ca valori
sociale infracţiunile contra vieţii integrităţii corporale şi sănătăţii
Icircn racircndul acestora omorul constituie cea mai gravă infracţiune contra persoanei căci aduce atingere
celui mai important atribut al omului viaţa Indiscutabil punerea icircn pericol sau suprimarea vieţii persoanei
interesează nu numai persoana victimei ci persoana icircn general icircntrucacirct apar implicaţii atacirct cu privire la existenţa
paşnică a colectivităţii cacirct mai ales cu privire la conviţuirea membrilor acesteia
Icircn acest sens cadrul juridic menit să asigure eficienţă apărării dreptului la viaţă icircl formează incriminarea
de la art 188-192 care alcătuiesc conţinutul primului capitol al titlului I din Partea specială a noului Cod penal
Din acest capitol fac parte următoarele infracţiuni omorul (art 188) omorul calificat (art 189) omorul la
cererea victimei (art 190) determinarea sau icircnlesnirea sinuciderii (art 191) şi uciderea din culpă (art 192)
Ne vom opri icircn cadrul analizei noastre asupra infracţiunii de omor calificat săvacircrşit cu premeditare
care din punct de vedere al conceptului diferă de omorul simplu prin elementul circumstanţial (premeditarea)
care indică un grad de pericol social mai ridicat Acest element circumstanţial face parte din conţinutul
infracţiunii de omor calificat alături de alte icircmprejurări agravante arătate expres de legiuitor şi este icircn acelaşi
timp specific pentru această infracţiune
2 Precedente legislative privind omorul săvacircrşit cu premeditare
Icircn contextul icircn care viaţa umană nu se limitează la statutul de valoare socială apărată prin normele de
drept ci se icircnfăţişează ca un atribut primordial un imperativ fundamental al existenţei noastre şi implicit un
drept absolut opozabil erga omnes legea cere expres tuturor cetăţenilor să aibă o atitudine de respect faţă de
viaţa fiecărui membru al societăţii Cum fără respectarea vieţii persoanelor nu poate fi concepută o normală şi
liniştită convieţuire socială apare evident faptul că omorul a fost icircntotdeauna incriminat şi sancţionat cu asprime
Codul penal de la 1865 incrimina infracţiunile contra persoanei icircn Titlul IV intitulat bdquoCrime şi
delicte icircn contra particularilorrdquo Capitolul I ndash Crime şi delicte icircn contra persoanelor Acest cod sancţiona diferit
omorul intenţionat icircn funcţie de modurile de săvacircrşire Astfel art 234 alin3 prevedea pentru omorul săvacircrşit cu
205
voinţă pedeapsa cu munca silnică pe timp mărginit Art 234 alin1 şi 2 dispunea că atunci bdquocacircnd se va fi săvacircrşit
mai icircnainte sau deodată sau icircn urma altei crimerdquo precum şi atunci cacircnd bdquova fi avut de scop ori a prepara ori a
icircnlesni ori a executa un delictrdquo pedeapsa era munca silnică pe viaţă Omorul cu premeditare prevăzut icircn art
232 era pedepsit de asemenea cu muncă silnică pe viaţă iar conform 227 bdquoprecugetarea este atunci cacircnd mai
icircnaintea faptei s-a făcut hotăracircre de a se porni asupra vieţei unei persόne anume ori asupra aceluia ce se va găsi
sau se va nimeri şi chiar cacircnd hotăracircrea ar atacircrna de vreo icircmprejurare ori condiţiunerdquo
Codurile penale ulterioare au aşezat incriminarea omorului icircn racircndul legislaţiilor icircntacirclnite icircn statele din
vestul Europei ultima modificare fiind făcută prin Legea nr 1401996
Astfel Codul penal de la 1937 a reglementat aceste infracţiuni icircn Titlul al XIII-lea sub denumirea de
Crime şi delicte contra persoanelor de la art 463 ndash art504 Capitolul I este intitulat bdquoCrimele şi delictele icircn
contra vieţii şi a integrităţii corporalerdquo iar Secţiunea I reglementează omorul şi diferite modalităţi ale acestuia
(art463 ndash art469) Omorul cu premeditare (asasinatul) este incriminat icircn art 464 pct1 şi se pedepseşte cu
munca silnica pe viaţă
De asemenea Codul penal din 1969 reglementa aceste infracţiuni icircn Titlul II după titlul privitor la
Infracţiuni contra siguranţei statului legiuitorul icircnsuşindu-şi astfel soluţia germană şi italiană de sistematizare
Infracţiunile de omor se regăsesc icircn Capitolul I intitulat bdquoInfracţiuni contra vieţii integrităţii corporale şi
sănătăţiirdquo Secţiunea I ndash Omuciderea iar omorul cu premeditare este incriminat icircn art 175 alin1 lit a avacircnd ca
nomen iuris omorul calificat
3 Concept şi caracterizare
Codul penal icircn vigoare reglementează infracţiunea de omor calificat icircn art 189 observacircndu-se că de
fapt este vorba despre incriminarea omorului simplu comis icircn anumite condiţii descrise limitativ care icirci conferă
o periculozitate deosebită Astfel conform articolului sus-menţionat omorul calificat constă icircn omorul săvacircrşit
icircn vreuna din următoarele icircmprejurări
(1) Omorul săvacircrşit icircn vreuna din următoarele icircmprejurări
a) cu premeditare
b) din interes material
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la
executarea unei pedepse
d) pentru a icircnlesni sau a ascunde săvacircrşirea altei infracţiuni
e) de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune de omor sau o tentativă la infracţiunea de
omor
f) asupra a două sau mai multe persoane
g) asupra unei femei gravide
h) prin cruzimi
se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau icircnchisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor
drepturi
(2) Tentativa se pedepseşte
De precizat că icircn măsura icircn care omorul se săvacircrşeşte icircn două sau mai multe dintre aceste icircmprejurări
alternative infracţiunea nu icircşi pierde caracterul unitar icircnsă de o asemenea icircmprejurare se ţine cont la
individualizarea judiciară a pedepsei220
Fiecare element circumstanţial are rolul de circumstanţă legală specială agravantă astfel că atunci
cacircnd ar intra icircn concurs cu o circumstanţă generală de aceeaşi natură şisau cu acelaşi conţinut va avea prioritate
de aplicare faţă de aceasta din urmă Totodată este posibil ca omorul calificat să fie comis icircn contextul altor
circumstanţe generale ndash legale sau judiciare agravante sau atenuante - care vor fi luate icircn considerare la
individualizarea pedepsei221
Icircn cele ce urmează vor fi prezentate aspecte privitoare la una dintre circumstanţele care califică omorul
şi anume premeditarea
4 Noţiunea de premeditare
Deşi este prevăzută icircn majoritatea legilor penale această circumstaţă nu are o definiţie legală
Icircn concepţia clasică premeditarea semnifică comiterea infracţiunii cu sacircnge rece spre deosebire de
infracţiunea comisă spontan
Icircn sens literal o faptă premeditată icircnseamnă o faptă icircndelung gacircndită sau desfăşurată pe baza unei
deliberări anterioare a unei chibzuinţe anticipate
220
T Toader Drept penal romacircn Partea specială ediţia a 5-a Ed Hamangiu Bucureşti 2010 p 42 221
Gh Ivan Drept penal Partea specială cu referiri la noul Cod penal ediţia 2 Ed CHBeck Bucureşti 2010 p17
206
Omorul săvacircrşit cu premeditare mai este cunoscut şi sub denumirea de asasinat
Cu timpul majoritatea autorilor au aderat la opinia conform căreia premeditarea nu poate fi concepută
numai ca simplă deliberare anterioară ca o chibzuire a comiterii faptei ci mai este necesar să fie icircnsoţită de o
pregătire prealabilă222
Icircn consecinţă premeditarea icircnseamnă luarea icircn mod deliberat a hotăracircrii de a comite o anumită infracţiune
exteriorizată prin acte de pregătire materială şi acte de pregătire morală a infracţiunii Premeditarea o
circumstanţă cu caracter univoc care icircntotdeauna agravează răspunderea penală a autorului infracţiunii
5 Controverse privind premeditarea
Premeditarea apare ca fiind cea mai controversată circumstanţă agravantă
Se admite că premeditarea presupune icircndeplinirea cumulativă a următoarelor trei condiţii
a) trecerea unui interval de timp din momentul luării hotăracircrii infracţionale şi pacircnă icircn momentul
săvacircrşirii faptei
b) efectuarea unor acte de pregătire materială icircn vederea săvacircrşirii faptei precum luarea de măsuri
procurarea de instrumente sau mijloace etc
c) efectuarea unor acte de pregătire moralăpsihică icircn vederea săvacircşirii faptei223
Intervalul de timp trebuie să fie suficient pentru a permite autorului pe de o parte să chibzuiască asupra
faptei iar pe de altă parte să pregătească executarea acesteia Durata acestui interval nu este fixă şi nici
prestabilită icircntrucacirct o persoană poate avea nevoie de un interval mare de timp pentru a chibzui icircn timp ce o altă
persoană poate chibzui cu mai multă eficienţă icircntr-un interval de timp mult mai scurt Este icircnsă de datoria
instanţei să constate dacă această condiţie este sau nu icircndeplinită ţinacircnd seama de icircmprejurările concrete ale
cauzei şi icircn special de particularităţile subiective ale făptuitorului224
Icircn practica judiciară s-a considerat de exemplu că această condiţie a fost icircndeplinită atunci cacircnd icircn
urma unui conflict cu victima inculpatul a plecat de acasă s-a icircnarmat cu un cuţit şi a revenit icircn acelaşi loc după
o oră pacircndind-o şi aplicacircndu-i o lovitură icircn inimă cu efect mortal225
Dimpotrivă s-a apreciat că această cerinţă a trecerii unui interval de timp nu este icircndeplinită icircn situaţia
icircn care inculpatul după ce s-a certat cu victima a ameninţat-o iar după aproximativ 10 minute a revenit icircnarmat
cu un cuţit226
Icircnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut aceeşi soluţie icircn speţa icircn care după ce s-au insultat şi
icircmbracircncit reciproc cu victima aflată icircn stare de ebrietate fiind despărţiti de către cei prezenţi la faţa locului
inculpatul a plecat spre casă de unde a luat un par şi s-a deplasat icircn apropierea locuinţei victimei pe care a
aşteptat-o aproximativ 20-30 de minute iar la sosirea acesteia i-a aplicat o lovitură puternică icircn regiunea capului
urmată de alte lovituri icircn zona picioarelor cu consecinţa morţii acesteia227
Actele de pregătire materială cacirct şi cele de pregătire morală trebuie realizate icircn intervalul de timp
cuprins icircntre momentul luării hotăracircrii infracţionale şi momentul icircnceperii executării acestei hotăracircri aspect care
prezintă relevanţă pentru icircncadrarea juridică corectă a faptei228
Premeditarea nu va putea fi reţinută icircn cazul icircn care făptuitorul nu a putut să mediteze să cacircntărească
posibilităţile de realizare a hotăracircrii luate229
Aceasta deoarece nu este suficient ca autorul să comită acţiunea
agresivă după cacircteva minute de la momentul conflictului ci după o perioadă de timp icircn care să poată reflecta
asupra săvacircrşirii faptei să ia hotăracircrea de a o comite şi să facă acte concrete icircn acest scop230
Există şi autori care sunt de părere că premeditarea vizează numai două elemente respectiv elementul
cronologic şi elementul exterior care reuneşte efectuarea de acte materiale sau morale Astfel activitatea psihică
de chibzuire rezultă implicit din aceste elemente datorită legăturii stracircnse dintre ele231
Chibizuinţa este un element complex care nu se rezumă icircn exclusivitate la o meditaţie de oarecare
durată ci asociază la acţiunea sau inacţiunea de ucidere icircmprejurările concrete pentru a obţine cu certitudine
222
Gh Nistoreanu Al Boroi I Molnar V Dobrinoiu I Pascu V Lazăr Drept penal Partea specială ediţia a IV-a Ed Europa-Nova Bucureşti 1997 p102 223
I Ristea Drept penal Partea specială volI Ed Universul Juridic Bucureşti 2015 p23 T Toader op cit p 42 224
O Loghin T Toader Drept penal romacircn Partea specială ediţie revăzută şi adăugită Casa de editură şi presă bdquoŞansardquo SRL Bucureşti 1996 p 80 225
CA Iaşi Secţia penală decizia nr 891999 T Toader op cit p 42 226
CSJ Secţia penală decizia nr 1014 din 9061993 M Udroiu op cit p 244 227
IcircCCJ Secţia penală decizia nr 2505 din 3 noiembrie 2008 T Toader op cit p 42 228
A se vedea icircn acest sens Al Boroi op cit p 85 229
Pentru exemple a se vedea T Toader op cit p 43 230
A se vedea Gh Ivan op cit p 20 231
Ibidem p 19
207
rezultatul dorit Ea se deosebeşte de perseverenţă icircn finalizarea de a ucide care aparţine elementului subiectiv al
infracţiunii de omor icircn oricare din formele sale Este de asemenea incompatibilă cu o voinţă oscilantă de a
ucide sau nu deoarece implică voinţa fermă de a suprima viaţa unei persoane alegacircnd totodată momentul şi
locul săvacircşirii infracţiunii
Icircn ceea ce priveşte posibilitatea coexistenţei provocării cu premeditarea nu există un punct de vedere
unitar icircn literatura de specialitate şi icircn practica judiciară
Icircntr-o opinie s-a afirmat că este posibil ca starea de puternică tulburare sau emoţie provocată să icircşi
păstreze intensitatea şi după trecerea unui anumit interval de timp astfel icircncacirct fapta penală se poate săvacircrşi cu
premeditare Tot astfel se poate ca făptuitorul să premediteze uciderea unei persoane alcătuind un plan
condiţionat de actul provocator al victimei
Icircntr-o altă opinie se susţine că premeditarea omorului este incompatibilă cu provocarea deoarece
chibzuinţa specifică premeditării contrazice prin concepţie spontaneitatea ce caracterizează starea de provocare
Prin urmare deşi aparent antagonice cele două procese psihice ndash premeditarea şi provocarea ndash pot
coexista pot trece unele icircn altele se pot influenţa reciproc De exemplu icircn situaţia icircn care inculpatul se aşteaptă
la o manifestare agresivă din partea victimei el poate să-şi pregătească riposta (ca premeditare) icircn cazul icircn care
va fi provocat de victimă Doctrina apeciază că icircn acest context premeditarea ripostei se va desfăşura pe un fond
psihic de semitulburare făptuitorul acţionacircnd sub influenţa unor icircmprejurări care-i alterează conştiinţa232
Mai este posibil ca autorul provocat fiind să nu riposteze imediat prin săvacircrşirea omorului ci după un
anumit interval de timp233
Menţionăm că deşi premeditarea se caracterizează prin chibzuinţă sacircnge rece stăpacircnire de sine pe
cacircnd provocarea presupune impulsivitate reacţie incomplet controlată spontaneitate icircn raport de datele concrete
ale speţei aceste pocese ar putea să se opună fie că povocarea este anterioară premeditării fie posterioară234
Icircn raport de icircmpejurările concrete ale cauzei instanţa va aprecia de la caz la caz dacă sunt icircndeplinite
condiţiile cerute de lege pentru existenţa premeditării şi dacă acestea se conciliază cu existenţa provocării235
Pornind de la controversa conţinutului premeditării s-au exprimat puncte de vedere diferite şi icircn ceea ce
priveşte efectele premeditării asupra participanţilor
Deşi premeditarea este icircn esenţă o activitate psihică care ar urma să constituie o circumstanţă
personală totuşi cacircnd cel care a premeditat săvacircrşirea faptei efectuează acte de pregătire icircmpreună cu alte
persoane care cunosc scopul pregătirii circumstanţa premeditării se converteşte icircntr-o circumstanţă reală Pe
cale de consecinţă ea se va răsfracircnge asupra tuturor participanţilor Un exemplu concret icircl constituie cazul cacircnd
cel care icircl ajută pe autor să-şi procure arma cunoscacircnd că acesta o va folosi la comiterea omorului răspunzacircnd
pentru complicitate la omor calificat236
Tot astfel icircn ipoteza icircn care A şi B hotărăsc să icircl ucidă pe C aflacircnd că acesta se află icircn duşmănie cu D
au aranjat astfel icircncacirct C şi D să se icircntacirclnească icircntr-un local unde făcacircndu-l pe D să aibă o atitudine provocatoare
faţă de C aceştia s-au icircncăierat iar icircn timpul luptei A i-a strecurat un cuţit lui D care icircn situaţia de iritare icircn care
se afla l-a lovit mortal pe C ucigacircndu-l
Este posibil şi varianta ca autorul să răspundă pentru infracţiunea de omor simplu iar participantul
pentru participaţie la omor calificat spre exemplu icircn ipoteza icircn care participantul creează situaţia icircn care ştie că
autorul va reacţiona spontan icircn prezenţa unui act provocator din partea victimei237
Efectele premeditării nu se vor extinde cacircnd făptuitorul care luase hotăracircrea de a ucide o anumită
persoană icircntacirclneşte din icircntacircmplare pe o alta şi icircn urma unei dispute spontane o omoară deoarece hotăracircrea de a
săvacircrşi acest omor este distinctă
Icircn cazul premeditării nu se poate vorbi de o simplă icircntacircmplare de un moment de rătăcire ci de o
atitudine vădit antisocială de o comportare noşovăielnică icircn hotăracircrea de a săvacircrşi infracţiunea de un grad
ridicat de periculozitate a făptuitorului
Agravanta premeditării există atacirct icircn situaţia erorii asupra persoanei (error in personam) cacirct şi icircn
situaţia acţiunii deviate (aberratio ictus) Eroarea asupra persoanei cacirct şi greşita macircnuire a instrumentului sau
obiectului ales este inoperantă asupra existenţei omuciderii icircntrucacirct legea penală ocroteşte icircn general viaţa
omului şi nu numai a unuia anume Icircn faţa legii penale vieţile oamenilor au aceeaşi importanţă din punct de
vedere al obiectului protecţiei ei aşa icircncacirct din moment ce uciderea s-a comis cu intenţie este lipsit de relevanţă
care anume persoană a fost ucisă precum şi modul de macircnuire a mijlocului ales
232
Al Boroi Infracţiuni contra vieţii Ed All Beck Bucureşti 1999 p 120 I Ristea Regimul circumstanţelor icircn dreptul penal romacircn Ed CH Beck Bucureşti 2009 p161 233
A se vedea T Toader op cit pp 43-33 234
Al Boroi Drept penal Partea specială p 86 235
Gh Nistoreanu Al Boroi şa op cit p 223 236
A se vedea T Toader op cit p 43 237
O Loghin T Toader op cit p 81
208
Astfel dacă făptuitorul a premeditat să ucidă pe X dar din cauza erorii asupra persoanei sau a greşitei
macircnuiri a mijloacelor de execuţie a ucis o altă persoană se va ţine cont de existenţa premeditării şi fapta va
constitui omor calificat
4 Soluţii din practica judiciară
Există omor cu premeditare (art 189 lit a) C pen)
- dacă inculpatul icircnarmat cu cuţit cu dimensiuni mari şi-a aşteptat soţia care părăsise dimiciliul
conjugal şi a atras-o icircntr-un parc unde i-a aplicat o lovitură icircn gacirct238
- dacă mama icircşi ucide copilul nou-născut icircn alte condiţii decacirct cele prevăzute la art 200 alin1Cpen
luacircnd această hotăracircre icircnainte de naştere239
- fapta inculpatului care pe un fond de gelozie icircn scop de răzbunare a luat hotăracircrea de a ucide
victimele - fosta sa soţie şi prietenul acesteia ndash s-a icircnarmat a pătruns icircn locuinţa fostei sale soţii a aşteptat
sosirea victimelor şi icircn momentul icircn care acestea au intrat icircn locuinţă le-a aplicat mai multe lovituri de cuţit care
datorită intervenţiei unei persoane nu au condus la decesul victimelor icircntruneşte elementele constitutive ale
tentativei la infracţiunea de omor calificat şi deosebit de grav prevăzută la art 32 raportat la art 188 art 189 din
alin(1) lit a) şi f) C pen240
- dacă icircntre momentul luării rezoluţiei infracţionale de a ucide victima şi săvacircşirea infracţiunii de omor a
trecut un interval de timp care a fost mai icircndelungat decacirct cel obişnuit iar infractorul a conceput un plan de
realizare a rezoluţiei infracţionale prin care a reuşit folosindu-se de o altă persoană să atragă victima la o oră
tacircrzie din noapte icircntr-un loc retras necirculat unde a ucis-o 241
5 Elemente de drept comparat
Legislaţia altor ţări acordă de asemenea o atenţie sporită icircn ceea ce priveşte reglementarea
infracţiunilor contra vieţii
Codul penal italian reglementează delictele contra vieţii integrităţii sau sănătăţii icircn Capitolul I din
Titlul XII Cartea a II-a Jurisprudenţa italiană este icircn sensul că premeditarea presupune un element cronologic
dar şi o hotăracircre criminală fermă care poate fi desprinsă numai din manifestările exterioare ale făptaşului
(exemplu pregătirea mijloacelor de execuţie)
Codul penal francez consacră faptelor contra vieţii Titlul II Capitolul I structurat icircn două capitole
ldquoFapte voluntare contra vieţiirdquo icircn care este incriminat şi omorul cu premeditare (sancţionat cu icircnchisoare pe
viaţă) şi ldquoFapte involuntare contra vieţiirdquo Doctrina penală franceză apreciază că premeditarea presupune o
execuţie calmă cu sacircnge rece a faptei pe baza unei gacircndiri prealabile Proba premeditării implică o referire la
manifestările exterioare care au precedat sau au icircnsoţit hotăracircrea făptuitorului caz icircn care premeditarea devine o
circumstanţă reală care se transmite participanţilor
După cum se observă icircn ambele puncte de vedere se acceptă că hotăracircrea de a ucide o persoană este
luată icircntr-un interval de timp ce trebuie să fie mai icircndelungat decacirct cel obişnuit (morasu habens)
Codul penal german prevede uciderea unei persoane icircn condiţii agravate icircn Capitolul 16 (paragraful
12)
Icircn Codul penal spaniol asasinatul este legiferat icircn Titlul VII Cartea a II-a infracţiunile contra
persoanei art 406
Codul penal model american incriminează icircn art 2102 omorul ca şi crimă de gradul I - Murder - cacircnd
fapta este comisă cu intenţie din nepăsare sau dintr-o extremă indiferenţă manifestată faţă de viaţa umană
6 Consideraţii finale
Apărarea persoanei şi icircndeosebi a vieţii a constituit o preocupare constantă comună a tuturor sistemelor
de drept din orice oracircnduire socială viaţa fiind proteguită de lege atacirct ca fenomen biologic dar mai presus de
toate ca fenomen social ca valoare primară şi absolută a oricărei societăţi ca o condiţie indispensabilă a icircnsăşi
existenţei sociale omeneşti
Icircn cadrul ocrotirii penale a persoanei locul central icircl ocupă apărarea vieţii omului Deşi fapta de omor
privită schematic prezintă icircntotdeauna acelaşi caracter ndash actul de a ucide cu intenţie o fiinţă omenească şi
rezultatul constacircnd icircn moartea victimei ndash icircn realizarea concretă poate prezenta diverse particularităţi care conferă
omorului o coloratură diferită sporindu-i vădit gradul de pericol social
Legea prevede icircmprejurările ce constituie elementele circumstanţiale icircn conţinutul infracţiunii de omor
avacircnd astfel anumite modalităţi normative agravate ale acesteia
238
Trib Suprem Secţia penală decizia nr 436 din 1981 p 27 239
Trib Suprem Secţia penală decizia nr 2007 din 1977 pp 27-28 240
IcircCCJ Secţia penală decizia nr 2979 din 22 septembrie 2009 Pentru detalii a se vedea M Udroiu op cit pp 244-245 241
IcircCCJ Secţia penală decizia nr 1910 din 25 mai 2009 M Udoiu op cit p 245
209
Icircn acest sens omorul calificat este fapta persoanei care săvacircrşeşte un omor icircn anumite icircmpejurări grave
prevăzute de lege faptă care prezintă un grad de pericol social mai ridicat decacirct omorul simplu ceea ce explică
incriminarea sa prin dispoziţii separate şi sancţiunea ei mai severă
Bibliografie
Cursuri tratate monografii
Antoniu G Bulai C Practică judiciară penală vol III Partea specială (art155- 363 C Pen) Ed
Academiei Romacircne Bucureşti 1992
Boroi Al Drept penal Partea specială ediţia 2 Ed CHBeck Bucureşti 2008
Boroi Al Infracţiuni contra vieţii Ed All Beck Bucureşti 1999
Dongoroz V Kahane S Oancea I Stănoiu R Fodor I Iliescu N Bulai C Roşca V ndash
Explicaţii teoretice ale Codului penal romacircn vol III ediţia a 2-a Ed Academiei Romacircne Edit All
Beck Bucureşti 2003
Ivan Gh Drept penal Partea specială cu referiri la Noul Cod Penal ediţia 2 Ed CH Beck
Bucureşti 2010
Loghin O Toader T Drept penal romacircn Partea specială ediţie revăzută şi adăugită Casa de editură
şi presă ldquoŞansardquo ndash SRL Bucureşti 1996
Nistoreanu Gh Boroi Al Molnar I Dobrinoiu V Pascu I Lazăr V Drept penal Partea
specială ediţia a IV-a Ed Europa-Nouă Bucureşti 1997
Ristea I Drept penal Partea specială volI Ed Universul Juridic Bucureşti 2015
Ristea I Regimul circumstanţelor icircn dreptul penal romacircn Ed CH Beck Bucureşti 2009
Toader T Drept penal romacircn Partea specială ediţia a 5-a Ed Hamangiu Bucureşti 2010
Toader T icircn Explicaţii preliminare ale noului Cod penal (coordonator Antoniu G) vol III Ed
Universul Juridic Bucureşti 2013
Udroiu M Drept penal Partea generală Partea specială ediţia 3 Ed CHBeck Bucureşti 2011
Legislaţie
Codul penal romacircn adoptat prin Legea nr 151968 (B Of nr 79-79 bis din 21 ianuarie 1968
republicat cu modificările şi completările ulterioare)
Noul Cod penal Ad Litteram Legea nr 2862009 ediţie icircngrijită de conf univ dr judecător Dan
Lupaşcu Ed Universul Juridic
210
MODIFICĂRILE PSIHO-COMPORTAMENTALE ALE TOXICOMANILOR
CA REZULTAT AL PROGRAMELOR DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ DERULATE IcircN
PENITENCIAR
Andreea Cătălina CANĂ
ofiţer psiholog - Penitenciar Bucureşti Jilava
Abstract
The article studies prison from the perspective of the place where they are incarcerated inmates who
have intersected with drugs in their lives whether they committed crimes being drugged whether committed
illegal acts to procure financial resources to obtain illegal substances whether they have been sentenced for
drug trafficking Penitentiary system has a social reintegration function which involves many specialized
activities for drug addicts to obtain a behavioral and cognitive restructuring
Keywords drugg inmate penitentiary social reintegration
Romacircnia a fost surprinsă de acest fenomen complex de trafic şi consum de droguri iar lipsa de
instituţii legislaţia insuficientă numărul redus de personal calificat toate acestea au reprezentat o ripostă slabă
Tratarea persoanelor dependente de droguri presupune implicarea a numeroşi specialişti medici psihiatri
psihologi asistenţi sociali persoane care lucrează icircn şcoli cămine spitale penitenciare etc
Conform datelor furnizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor icircn anul 2012 dintr-un efectiv
de 31817 deţinuţi s-au declarat cu ocazia icircncarcerării ca fiind consumatori de droguri 2215 persoane private de
libertate Icircn practică se observă că numărul este mult mai mare icircnsă persoanele private de libertate nu icircşi declară
antecedentele icircn toxicomanie de teamă de a fi etichetaţi sau de a avea anumite consecinţe negative icircn penitenciar
de exemplu selecţia la activităţi productive
Icircn penitenciarele din Romacircnia se regăsesc aceleaşi deficienţe menţionate anterior Personalul este
icircncă icircn număr redus şi slab pregătit acest lucru şi din cauza faptului că piaţa drogurilor este una mobilă icircn
fiecare zi apare un nou produs cu noi substanţe chimice şi necunoscute efecte pentru consumator
Funcţia custodială a penitenciarului este icircndeplinită pentru consumatorii de droguri pentru că ei sunt
separaţi de societate pentru o perioadă de timp şi custodiaţi icircn unităţi penitenciare icircn diferite condiţii conform
regimului de executare a pedepsei privative de libertate Cea de-a doua funcţie cea de reintegrare socială
implică o mulţime de demersuri de specialitate pentru a trata dependenţa de droguri şi a realiza restructurarea
cognitivă şi comportamentală a persoanei dependente de droguri
Măsurile de specialitate destinate persoanelor cu antecedente icircn toxicomanie sunt luate de către
specialişti la momentul identificării unui caz concret icircnsă există campanii de informare şi de prevenire icircn racircndul
tuturor persoanelor private de libertate
Serviciul medical din sistemul penitenciar organizează activităţi de prevenire a consumului de droguri
astfel furnizacircndu-se broşuri pliante care conţin informaţii generale cu privire la riscurile existente icircn cazul
consumului de droguri precum şi asistenţa specifică disponibilă icircn acest caz De asemenea se organizează
acţiuni de informare şi educare de către echipele multidisciplinare privind riscurile consumului de droguri
precum şi ale infectării cu HIV hepatită B şi C Mai mult la unele activităţi specifice participă specialişti din
cadrul Agenţiei Naţionale Antidrog a altor instituţii publice specializate precum şi a unor organizaţii
neguvernamentale de profil
Conform Ordinului nr 429C-125 din februarie 2012 privind asigurarea asistenţei medicale
persoanelor private de libertate aflate icircn custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor evaluarea
consumatorului de droguri este realizată de către o echipă multidisciplinară care asigură asistenţa medicală şi
psihologică
Rolul asistentului social se axează pe de o parte pe bdquoacordarea de sprijin calificat icircn vederea
soluţionării problemelor sociale formarea sau dezvoltarea comportamentelor prosociale dezvoltarea
capacităţilor de autocontrol şi de autosusţinere iar pe de altă parte pe colaborarea cu instituţii publice sau cu
organizaţii neguvernamentale care au atribuţii icircn facilitarea reinserţiei sociale a persoanelor custodiate de
sistemul penitenciarrdquo (Ioan Durnescu 2010)
Icircn lucrul cu toxicomanii asistentul social are un rol important icircn refacerea menţinerea sau
consolidarea relaţiilor acestora cu familia icircn acelaşi timp urmărindu-se dezvoltarea reurselor prosociale De
asemenea icircn perioada de pregătire pentru liberare asistentul social poate stabili o legătura icircntre deţinut şi diferite
211
instituţii precum Centrele de Prevenire Evaluare şi Consiliere Antidrog Agenţia Naţională Antidrog Serviciul
de Probaţiune
Lucracircnd cu persoane cu antecedente icircn toxicomanie psihologul icircşi propune să cunoască
bdquoparticularităţile structurilor de personalitate a consumatorului de droguri icircn vederea motivării de icircncetare a
consumului sau a menţinerii motivaţiei pentru abstinenţărdquo (Ghid de bune practici pentru psihologul din sistemul
penitenciar)
Icircn cadrul evaluării psihologice specialistul identifică nevoie şi riscurile icircn vederea elaborării unui plan
individualizat de intervenţie pe parcursul traseului execuţional al pedepsei privative de libertate Demersurile pe
care psihologul dintr-un penitenciar le poate implementa icircn cazul unui consumator sau fost consumator de
droguri sunt consilierea psihologică includerea icircn programe de asistenţă psihosocială adresat persoanelor
cunoscute cu antecedente icircn toxicomanie sau icircn diferite activităţi destinate combaterii consumului de droguri
George de Leon (1995) a descris principalele caracteristici ale unui consumator de droguri de care un
specialist icircn domeniu ţine cont icircn activitatea sa pentru că pot reprezinta bariere icircn procesul schimbării
Toleranţa scăzută la frustrare reprezintă o trăsătură specifică personalităţii antisociale la fel şi
probleme cu autoritatea Responsabilitatea scăzută a toxicomanului afectează stilul de viaţă iar nesinceritatea
manipularea reprezintă doar cacircteva manifestări ale sale
Consumul de drog apare icircn general ca o icircncercare de a depăşi starea de depresie şi insecuritatea
personală bdquoO structură labilă şi vulnerabilă găseşte icircn consumul de substanţe psihoactive un refugiu o
pseudomodalitate de a-şi asigura confortul psiho-afectiv Aceste icircnclinaţii depresive şi instabilitatea emoţională
sunt icircn stracircnsă legătură cu o suspiciozitate exagerată faţă de ceea ce se icircntacircmplă icircn jur proiectacircnd propria
nesiguranţă şi icircndoială icircn legătură cu capacitatea de adaptare la cerinţele sociale asupra celor din jurrdquo(Răscanu
Ruxandra şi Zivari Mirela 2002)
Suspiciozitatea este o altă caracteristică manifestată de toxicomani Irascibilitatea impulsivitatea
neliniştea explozivitatea sunt frecvent icircntacirclnite icircn comportamentul lor Cauza acestor manifestări rezidă icircn
labilitatea dispoziţiei şi contribuie la comportamentul violent pe care toxicomanul icircl au icircn anumite situaţii astfel
apar manifestări precum comportamente psihotice labile vagabondajul chiar şi tentative de suicid
Din lucrul direct cu persoanele condamnate toxicomane se regăsesc particularităţile psihice ale
personalităţii adictive descrise icircn literatura de specialitate abilităţi reduse de rezolvare a problemelor de
cunoaştere şi testare a realităţii internalizarea unei identităţi negative toleranţa scăzută la frustrare (consumul
apare de obicei icircn situaţiile icircn care persoana resimte disconfort dar nu reuşeşte să găsească modalităţi corecte de
rezolvare a problemei) gestionare deficitară a emoţiilor (caracteristică este blocarea emoţiilor exteriorizarea
acestora făcacircndu-se icircntr-o manieră ostilă) lipsa consecvenţei a responsabilităţii irascibilitatea impulsivitatea
ambivalenţă motivaţională
Printre scopurile programelor de asistenţă psihologică derulate icircn penitenciar se numără creşterea
motivaţiei pentru schimbare şi menţinerea abstinenţei Numai icircn acest context se poate obţine icircnsuşirea unor
modele comportamentale corecte şi internalizarea unor valori prosociale
Icircn cadrul programelor de asistenţă psihologică derulate icircn penitenciar persoanele foste consumatoare
de droguri icircnvaţă mecanisme de adaptare la situaţiile de risc şi icircşi icircnsuşesc abilităţi necesare pentru a avea un stil
de viaţă echilibrat icircn absenţa drogurilor Psihologii prin intermediul icircntrebărilor deschise şi a exerciţiilor de
dezvoltare personală angajează participanţii la program icircn procesul de comunicare deschisă şi dezvăluire
personală Comunicarea cu ceilalţi presupune icircmpărtăşirea sentimentelor şi a gacircndurilor ocazie cu care deţinuţii
descoperă că nu sunt singuri şi că există alte persoane cu experienţe sentimente sau regrete asemănătoare
Autodezvăluirea este icircncurajată permanent dezvoltarea emoţională observacircndu-se din atitudinea lor empatică
Deţinuţii sunt icircncurajaţi să-şi exteriorizeze emoţiile negative aceştia fiind obişnuiţi să nu icircşi exprime
durerea ascunzacircndu-se icircn spatele furiei sau agresivităţii Ei icircnvaţă icircn cadrul programelor de specialitate să-şi
gestioneze emoţiile să facă legătura dintre propriul comportament consecinţele acestuia şi reacţia celor din jur
pe de o parte şi pe de altă parte dintre gacircnduri negative emoţii disfuncţionale şi comportamente distructive
Toate tehnicile utilizate icircn cadrul şedinţelor au ca scop adaptarea adecvată a indivizilor icircn situaţii de viaţă fără a
mai recurge la droguri sau acte ilegale
Programele de specialitate presupun crearea unui context cu reguli care guvernează interacţiunea
participanţilor este cunoscut faptul că persoanele care consumă droguri preferă să nege şi să icircncalce icircn mod
repetat normele societăţii Toxicomanii nu au echipamentul ideo-afectiv maturizat pe deplin aceştia adoptacircnd
strategii de copying ce au ca efect respingerea sistemului de valori prosociale Icircn şedinţele programului deţinuţii
icircnvaţă care este rolul autorităţii şi a respectării regulilor care sunt consecinţele icircncălcării acestora cu situaţii
concrete din viaţa lor analizacircnd evenimentele din perspectivă obiectivă cu ajutorul psihologului identifică
mecanismele disfuncţionale de adaptare la societate
Deseori persoanele toxicomane provin din familii destrămate dezorganizate cunoscut fiind faptul că
icircn condiţii de mediu familial negativ influenţele moderator formative au caracter nefavorabil De aici
dificultatea lor de a stabili relaţii durabile şi benefice Diverşi factori cum ar fi presiunea grupului curiozitatea
urbanizarea şomajul ignoranţa alienarea modificarea structurilor sociale pot declanşa un consum de droguri
212
iniţial şi ulterior o adicţie Drogul poate constitui un refugiu pentru o persoana ce se simte izolat de familie sau
comunitate Aceste deficienţe la nivelul funcţionării sociale sunt abordate icircn cadrul şedinţelor de grup uneori
specialiştii din penitenciar participacircnd la vizitele deţinuţilor cu membrii familiilor acestora ocazie cu care se
realizează o mediere cu mediul de suport
Creşterea responsabilităţii personale pentru deciziile lor este o altă modificare icircn comportamentul
toxicomanului ca urmare a intervenţiei terapeutice Pentru a ajunge la un echilibru icircn viaţa acestora persoane
din grup au de realizat diferite sarcini comportamentale pentru a se integra icircn familie şi icircn societate ca o persoană
prosocială
Pe plan emoţional se identifică o stimă de sine scăzută o gestionare deficitară a sentimentelor şi un
control scăzut al impulsului Toxicomanul are de regulă o structură labilă vulnerabilă şi acest fapt determină o
insecuritate personală pe care icircncearcă să o mascheze Astfel consumul de droguri apare ca o modalitate de a-şi
asigura un confort psiho-afectiv
Specialiştii psihologi din penitenciar contribuie prin metodele specifice la modificarea imaginii de
sine defavorabile a toxicomanului prin consiliere psihologică dar şi cu ajutorul activităţilor derulate atacirct icircn
interiorul cacirct şi icircn exteriorul penitenciarului imaginea de sine devina una pozitivă icircncrederea icircn sine crescacircnd
considerabil Icircn acest sens feedbackurile din partea celorlalţi deţinuţi şi a cadrelor icircl icircncurajează
Pentru ca toate aceste modificări psiho-comportamentale să se realizeze este necesară existenţa
motivaţiei consumatorului de a se implica icircn procesul schimbării A doua etapă o constituie menţinerea
motivaţiei pentru abstinenţă psihologul din mediul penitenciar lucracircnd cu persoana implicată icircn proces
terapeutică pentru a identifica situaţiile cu risc icircn consum de substanţe şi de a-şi icircnsuşi modalităţi de a refuza
comportamentul adictiv De aceea identificarea şi reducerea obiceiurilor asociate consumului şi icircnlocuirea
acestora cu activităţi pozitive reprezintă un important demers pentru care sunt desfăşurate icircn paralel activităţi
educaţionale sportive ocupaţionale cu membrii grupului
Dependenţa de drog este considerată o stare care afectează persoana icircn integralitatea ei consumul
fiind doar un simptom al problemelor subiacente de ordin psihologic şi social cu care persoana trebuie să icircnveţe
să se confrunte De aceea psihologii ce-şi desfăşoară activitatea icircn penitenciar abordează dependenţa psihică
icircntr-un context individualizat privind adicţia ca o bdquoboală a persoanei ce implică toate ariile funcţionale cognitiv
comportamental emoţional medical şi socialrdquo (George de Leon 1995)
Bibliografie
Legislaţie
Ordinul comun nr 1261C1310543 din 18 mai 2006 al ministrului justiţiei ministrului
administraţiei şi internelor şi ministrului sănătăţii privind modalitatea de derulare a programelor integrate de
asistenţă medicală psihologică şi socială pentru persoanele aflate icircn stare privativă de libertate consumatoare de
droguri
Ordinul nr 429C-125 din februarie 2012 privind asigurarea asistenţei medicale persoanelor
private de libertate aflate icircn custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor
Cărţi
Abraham Pavel (coord) - Drogurile aspecte juridice şi psihosociale Editura Mirton Timişoara 2004
Abraham Pavel Nicolăescu Daniela ndash Comunitatea Terapeutică ndash metodă de tratament a persoanelor
depedente de droguri Editura Civitas Bucureşti 2008
Administraţia Naţională a Penitenciarelor ndash Ghid de bune practici pentru psihologul din sistemul
penitenciar Bucureşti 2010
Administraţia Naţională a Penitenciarelor ndash Ghid de bune practici pentru asistentul social din sistemul
penitenciar Bucureşti 2010
Agenţia Naţională Antidrog ndash Comunitatea Terapeutică ndash metodă de tratament pentru consumatorii de
droguri din penitenciare Editura Coresi Bucureşti 2012
De Leon G ndash Program ndash Based Evaluation Research in Therapeutic Communities bdquoNIDA Research
Monographrdquo no 51
213
Durnescu Ioan ndash Asistenţă socială icircn penitenciar Editura Polirom Bucureşti 2009
Iolanda Mitrofan Iolanda ndash Terapia toxidodependenţei (posibilităţi şi limite) Editura Sper Bucureşti
2011
Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie ndash Situaţia drogurilor icircn Romacircnia icircn anul 2012
Răscanu Ruxandra Zivari Mirela ndash Psihologie şi Psihopatologie icircn dependenţa de drog Editura Ars
Docendi Bucureşti 2002