Criminalistică -Simion Doraș

(jtM\/aitt Q/Uaw*ctnt*-

CZU 343.98(075.8)

Alexandru Televca, doctor in drept

Veaceslav Didc, consilier juridic

n

ntr- -

-se

-

Manualul este destinat studen -

-practicieni.

I

_. 1203021300 9 , D M-004-%-

La COmand

ISBN 5-376-02016 9

CUVNT NAINTE

Situa

n mod imperios majorarea la

-

-

cercetarea lor prin met -

devenirii unui stat de drept.

In realizarea acestui deziderat un rol deosebit i

Criminalistica, ca-

tehnico-

mpotriva

cele mai ticii, organul

Multiplele probleme ce vizeaz -

mijloacelor tehnico-

3

1996.

Prezent

Iu. 1996.

Studiul de fata, primul

realiz

la investigarea cauzelor penale.

In lucr

tehnico cer- criminalistica Cfl destinate administram probelor conform normelor procesual penale n

Obiectul criminalisticii consta ni elaborarea metodelor lehnico-

rii infractorului,

Punctele de vedere referitoare la definirea

igoare, avnd ca scop

In opinia profesorului E. Stancu criminalistica este o

--

Actualmente n literatura cr

.

i C. MnTpnieB, Baedenue o Kypc coeemcKou KpuMUHwiucmuKu, n KpuMUHamicmuKa, M., 1963, p.7.

2 C. Suciu, Criminalistica, Bucure

3 A. BacH.'ii.eii, KpuMUHOJiucmuKa, M., 1980, p. 15. 4 E. Stancu, Investigarea Partea I, ti, 1986, p.16.

5 P. Ee;ncnH, KpuMUHOJiucmuKa: npojieMu, mendenum, nepcneKmueu, M., 1987, p.48; A. CejiHBaHOB, Baedenue e Kypc KpuMUHOJiucmum, in KpuMUHOJiucmuKa, M., 1994, p. 8.

Nu insist

penal.

Cunoa

1

-

Pornind de la analiza opiniilor men

puncte de vedere, criminalistica

ijloace de cer-

Din defini -

administrare a

-

n favoarea criminalisticii, a

-

i '.

A. Ciopraga, Evaluarea probei testimoniale In procesul penal, Ia 2

E.Locard, Trp.9.

6 7

i mijloacelor de lucru practic, de aici, la comunicarea acestora prin instruire

Ambele p i sunt structuri

algoritmelor

Mijloacele tehnico-

i adaptare a lor la

atent

criminalistice.

2. Sistemul cursului Criminalistica

Criminalistica ofer

torilor care

nominalizat

Alte metode, pe baza legilor logice

sistematizat

procedeele tactice constituie tactica criminalistic al doilea compartiment

Pornind de la sinteza datelor tehnico-

n criminalis-

-au determinat principiile general-metodice de investigare a in-

-

timent al criminalisticii cu denumirea

A

un sistem de metode tehnico-

Tehnica criminalistic -

acelor tehnico-

-

penale n lupta cu criminalitatea. n criminalistic

mijloace tehnico-

a) tehnica de teren, respectiv mijloacele, metodele

-

prii cer-

s-

b) mijloacele

ntr-un proces penal;

c) compartimentul tehnic al cursului Criminalistica con

8 9

Tactica criminalistic Acest compartiment al criminalistica este destinat

-

ganizarea

muncii.

La elaborarea procedeelor tactice se va

Metodica cercet

denumirea de

obiectul acestui compartiment al criminalistica cuprinde:

cunoa

-

3. Sarcinile criminalistica

Criminalistica face parte din sistemul

-

firmat

metodicilor de inves-

fizica, chimia, biologia, matematica, cibernetica etc;

Analiza practicii de investigare a faptelor penale

-un proces penal;

criminalistice;

-

1. Metodele criminalisticii

No

-

inv

Ca

contemporane. n anumite cazuri, ea preia -metodele elaborate de alte

-

Elaborarea metodelor criminalistice este un proces continuu, dinamizat

de necesit

judiciare.

Domeniul specific de aplicare a metodelor criminalisticii, a

lor, metodele criminalistice tr

10 11

-

Apoi, ceea ce se refer

proces.

-

soanelor antrenate n p

Astfel, cum s-a relevat deja, n baza propriilor studii aplicative, folosind

-

sistematizarea lor.

De

- -opt

categorii1

neralizarea

-

de aplicare a metodelor criminalisticii2

investigare3 4

.

Totodat

con-firmndu-

utilitar, se folosesc trei categorii de metode.-

speciale.

i

C. Suciu, Criminalistica, Bucure -7; E. Stancu, partea I,

2

I. Anghelescu , I. Constantin criminalisticii, in voi. I, ti, 1976, p. 16.

3

C. n. MHTpmieB, KpuMunajiucmuKa, M., 1963, p. 16. 4

B. II. KojiMaKOB, Beedemie e tcypc Haym coaemcicou KpuMUHMucmuKU, Oflecca, 1973, p. 27.

\

Metodele general

1) Metoda observa

a diferitelor obiecte

In activitatea criminalistic

fapt

de alte persoane ca n cazul expertizei criminalistice

Eficien

- -

2) Metoda m

12 13

exlirioarc ,i obicclelor materiale, in special a celor de m

i'cloi produse dr diverse instrumente, vehicule

volumul, greutatea, temperatura, concentra

rl.i-.tK Halea, densitatea, alte caracteristici ale obiectelor materiale. \

Realizarea masurilor presupune aplicarea mijloacelor tehnice respective)

Cum se va remarca ulterior, trusele

dotate cu tehnicile necesare, inclusiv cu instrumentar de

natur la nivel molecular.

3) Metoda experimental

-

-

Prin intermediul experimentului judiciar, organul respectiv va verifica

eventualitatea realiz -

-

tice, experimentul constituie o f

4) Metoda model

acestuia.

Metoda model -

procese biologice, sociale, tehnologice.

Metoda -

-

ate mintal

pot fi materializate n forma unui plan-

aparte de modele criminalistice constituie portretul-

desenul

succese v -

5) Metoda compara Presupune confruntarea obiectelor materiale n

vpderea de

In criminalistic

- ic avansat n

cadrul expertizei criminalistice.

6) Metoda descrierii. Se aplic

sunt doar forme

prin descriere.

In criminalistic

tuturor obiectelor care ntr-

-

-

tele expertizelor grafoscopice, judiciar-tehnice a documentelor, traseologice,

balistice etc. Eforturil

-

-

xarea lor prin descriere.

Specificul metodei

-

14 15

limbaj unificat, standard, ca in cazul descrierii semnalmentelor exterioare

ale persoanelor zut de

metoda portretului vorbit, a elementelor caracteristice ale desenelor

papilare, a deprinderilor de a scrie materializate n documente, a celor

Categoria a doua de metode, frecvent aplicate -

Fiind in marea majoritate preluate n direct sau prin adaptare la

de exemplu metode fizice1 2

, metode adaptate la

specificul criminalisticii3, met

4. n toate cazurile

-chimice,

Metode fizice sau fizico-chimice. Dintre multiplele metode fizice

fizico-

-

rvarea

microreliefate sau create prin depuneri materiale imperceptibile, organul

judiciar va apela la instrumente optice. Trusele criminalistice cu care sunt

dotate organele respect

-

pertizele dactiloscopice, balistice, judiciar-tehnice ale documentelor,

grafo-

dez

i

C. Suciu, Criminalistica, Bucure 2

A. 3ficMaH, Cucmejua Memodoa uccjiedoeanun npuMeHxeMbix e KpuMUHajiucmuKe, in Bonpocu KpuMUHajiucmuiecKou Memodojioeuu , maKtmiKu u MemoduKu pacawdo-eanux, M. 1973, p. 11.

3

E. Stancu, Investigarea 4

H. IlaHTejieeB, KpuMUHOJiucmuKa, M., 1982, p. 29.

16

Metoda palp

striagrafie,

rmelor create de arme

att profilografele optico-

printr-

reliefului.

luminis-cente.

Metoda

-optice,

convertizorului electrono-

de fals n documente, a reziduurilor n urma tragerii din arma de foc.

Metoda difuzo-

copiat

-

-

-

n

Metoda se aplic

17

creioane chimice, precum i la determinarea succesiunii traseelor intersec-

tate ale rechizitelor n documente.

Pe l

fizico-chimice complexe,

Metode matematice. Matematica -

- e activitate 1.

uritatea, temperatura obiec-

-

Un rol de mare importan

-

tilografiate, imaginilor fotografice etc. n baza metodelor matematice are loc

determinarea elementelor caracteristice ale obiectelor de identificat,

iei geometrice se

e

H. CejiMBaHOB, MameMamunecKue jnemodu o co6upanuu u uccjiedoeanuu dom-mmejibcme, M., 1974, p. 6.

identificare, urm - n

Metodele matematice nu se limiteaz

ens sunt experimentul

e

calcul moderne.

Metode antropologice. Printre

Realiz

sup

-

-a

special, ale plantei

Cunoa

-

Categoria a treia constituie, dup

criminalistice, denumite de unii autori metode de examinare proprii

criminalisticii1

a) metodele tehnico-criminalistice destinate descoperirii, fix

criminale ca, spre exemplu, metodele fotografiei de fixare, aplicate n cadrul

urmelor invizibile de mini, a celor create de instrumente sau n urma

i

E. Stncii, partea I,

18 19

tragerii din arma de foc, cele viznd prevenirea furturilor , traficurilor de

stupefiante etc;

b) Metodele expertizelor criminalistice (grafoscopice, traseologice, ba