Criminalistică -Simion Doraș

  • View
    111

  • Download
    32

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Criminalistică -Simion Doraș

Text of Criminalistică -Simion Doraș

  • (jtM\/aitt Q/Uaw*ctnt*-

    CZU 343.98(075.8)

    Alexandru Televca, doctor in drept

    Veaceslav Didc, consilier juridic

    n

    ntr- -

    -se

    -

    Manualul este destinat studen -

    -practicieni.

    I

    _. 1203021300 9 , D M-004-%-

    La COmand

    ISBN 5-376-02016 9

    CUVNT NAINTE

    Situa

    n mod imperios majorarea la

    -

    -

    cercetarea lor prin met -

    devenirii unui stat de drept.

    In realizarea acestui deziderat un rol deosebit i

    Criminalistica, ca-

    tehnico-

    mpotriva

    cele mai ticii, organul

    Multiplele probleme ce vizeaz -

    mijloacelor tehnico-

    3

    1996.

    Prezent

    Iu. 1996.

  • Studiul de fata, primul

  • realiz

    la investigarea cauzelor penale.

    In lucr

    tehnico cer- criminalistica Cfl destinate administram probelor conform normelor procesual penale n

    Obiectul criminalisticii consta ni elaborarea metodelor lehnico-

    rii infractorului,

    Punctele de vedere referitoare la definirea

    igoare, avnd ca scop

    In opinia profesorului E. Stancu criminalistica este o

    --

    Actualmente n literatura cr

    .

    i C. MnTpnieB, Baedenue o Kypc coeemcKou KpuMUHwiucmuKu, n KpuMUHamicmuKa, M., 1963, p.7.

    2 C. Suciu, Criminalistica, Bucure

    3 A. BacH.'ii.eii, KpuMUHOJiucmuKa, M., 1980, p. 15. 4 E. Stancu, Investigarea Partea I, ti, 1986, p.16.

    5 P. Ee;ncnH, KpuMUHOJiucmuKa: npojieMu, mendenum, nepcneKmueu, M., 1987, p.48; A. CejiHBaHOB, Baedenue e Kypc KpuMUHOJiucmum, in KpuMUHOJiucmuKa, M., 1994, p. 8.

    Nu insist

    penal.

    Cunoa

    1

    -

    Pornind de la analiza opiniilor men

    puncte de vedere, criminalistica

    ijloace de cer-

    Din defini -

    administrare a

    -

    n favoarea criminalisticii, a

    -

    i '.

    A. Ciopraga, Evaluarea probei testimoniale In procesul penal, Ia 2

    E.Locard, Trp.9.

    6 7

  • i mijloacelor de lucru practic, de aici, la comunicarea acestora prin instruire

    Ambele p i sunt structuri

    algoritmelor

    Mijloacele tehnico-

    i adaptare a lor la

    atent

    criminalistice.

    2. Sistemul cursului Criminalistica

    Criminalistica ofer

    torilor care

    nominalizat

    Alte metode, pe baza legilor logice

    sistematizat

    procedeele tactice constituie tactica criminalistic al doilea compartiment

    Pornind de la sinteza datelor tehnico-

    n criminalis-

    -au determinat principiile general-metodice de investigare a in-

    -

    timent al criminalisticii cu denumirea

    A

    un sistem de metode tehnico-

    Tehnica criminalistic -

    acelor tehnico-

    -

    penale n lupta cu criminalitatea. n criminalistic

    mijloace tehnico-

    a) tehnica de teren, respectiv mijloacele, metodele

    -

    prii cer-

    s-

    b) mijloacele

    ntr-un proces penal;

    c) compartimentul tehnic al cursului Criminalistica con

  • 8 9

  • Tactica criminalistic Acest compartiment al criminalistica este destinat

    -

    ganizarea

    muncii.

    La elaborarea procedeelor tactice se va

    Metodica cercet

    denumirea de

    obiectul acestui compartiment al criminalistica cuprinde:

    cunoa

    -

    3. Sarcinile criminalistica

    Criminalistica face parte din sistemul

    -

    firmat

    metodicilor de inves-

    fizica, chimia, biologia, matematica, cibernetica etc;

    Analiza practicii de investigare a faptelor penale

    -un proces penal;

    criminalistice;

    -

    1. Metodele criminalisticii

    No

    -

    inv

    Ca

    contemporane. n anumite cazuri, ea preia -metodele elaborate de alte

    -

    Elaborarea metodelor criminalistice este un proces continuu, dinamizat

    de necesit

    judiciare.

    Domeniul specific de aplicare a metodelor criminalisticii, a

    lor, metodele criminalistice tr

    10 11

  • -

    Apoi, ceea ce se refer

    proces.

    -

    soanelor antrenate n p

    Astfel, cum s-a relevat deja, n baza propriilor studii aplicative, folosind

    -

    sistematizarea lor.

    De

    - -opt

    categorii1

    neralizarea

    -

    de aplicare a metodelor criminalisticii2

    investigare3 4

    .

    Totodat

    con-firmndu-

    utilitar, se folosesc trei categorii de metode.-

    speciale.

    i

    C. Suciu, Criminalistica, Bucure -7; E. Stancu, partea I,

    2

    I. Anghelescu , I. Constantin criminalisticii, in voi. I, ti, 1976, p. 16.

    3

    C. n. MHTpmieB, KpuMunajiucmuKa, M., 1963, p. 16. 4

    B. II. KojiMaKOB, Beedemie e tcypc Haym coaemcicou KpuMUHMucmuKU, Oflecca, 1973, p. 27.

    \

    Metodele general

    1) Metoda observa

    a diferitelor obiecte

    In activitatea criminalistic

    fapt

    de alte persoane ca n cazul expertizei criminalistice

    Eficien

    - -

    2) Metoda m

    12 13

  • exlirioarc ,i obicclelor materiale, in special a celor de m

    i'cloi produse dr diverse instrumente, vehicule

    volumul, greutatea, temperatura, concentra

    rl.i-.tK Halea, densitatea, alte caracteristici ale obiectelor materiale. \

    Realizarea masurilor presupune aplicarea mijloacelor tehnice respective)

    Cum se va remarca ulterior, trusele

    dotate cu tehnicile necesare, inclusiv cu instrumentar de

    natur la nivel molecular.

    3) Metoda experimental

    -

    -

    Prin intermediul experimentului judiciar, organul respectiv va verifica

    eventualitatea realiz -

    -

    tice, experimentul constituie o f

    4) Metoda model

    acestuia.

    Metoda model -

    procese biologice, sociale, tehnologice.

    Metoda -

    -

    ate mintal

    pot fi materializate n forma unui plan-

    aparte de modele criminalistice constituie portretul-

    desenul

    succese v -

    5) Metoda compara Presupune confruntarea obiectelor materiale n

    vpderea de

    In criminalistic

    - ic avansat n

    cadrul expertizei criminalistice.

    6) Metoda descrierii. Se aplic

    sunt doar forme

    prin descriere.

    In criminalistic

    tuturor obiectelor care ntr-

    -

    -

    tele expertizelor grafoscopice, judiciar-tehnice a documentelor, traseologice,

    balistice etc. Eforturil

    -

    -

    xarea lor prin descriere.

    Specificul metodei

    -

    14 15

    http://rl.i-.tk/
  • limbaj unificat, standard, ca in cazul descrierii semnalmentelor exterioare

    ale persoanelor zut de

    metoda portretului vorbit, a elementelor caracteristice ale desenelor

    papilare, a deprinderilor de a scrie materializate n documente, a celor

    Categoria a doua de metode, frecvent aplicate -

    Fiind in marea majoritate preluate n direct sau prin adaptare la

    de exemplu metode fizice1 2

    , metode adaptate la

    specificul criminalisticii3, met

    4. n toate cazurile

    -chimice,

    Metode fizice sau fizico-chimice. Dintre multiplele metode fizice

    fizico-

    -

    rvarea

    microreliefate sau create prin depuneri materiale imperceptibile, organul

    judiciar va apela la instrumente optice. Trusele criminalistice cu care sunt

    dotate organele respect

    -

    pertizele dactiloscopice, balistice, judiciar-tehnice ale documentelor,

    grafo-

    dez

    i

    C. Suciu, Criminalistica, Bucure 2

    A. 3ficMaH, Cucmejua Memodoa uccjiedoeanun npuMeHxeMbix e KpuMUHajiucmuKe, in Bonpocu KpuMUHajiucmuiecKou Memodojioeuu , maKtmiKu u MemoduKu pacawdo-eanux, M. 1973, p. 11.

    3

    E. Stancu, Investigarea 4

    H. IlaHTejieeB, KpuMUHOJiucmuKa, M., 1982, p. 29.

    16

    Metoda palp

    striagrafie,

    rmelor create de arme

    att profilografele optico-

    printr-

    reliefului.

    luminis-cente.

    Metoda

    -optice,

    convertizorului electrono-

    de fals n documente, a reziduurilor n urma tragerii din arma de foc.

    Metoda difuzo-

    copiat

    -

    -

    -

    n

    Metoda se aplic

    17

  • creioane chimice, precum i la determinarea succesiunii traseelor intersec-

    tate ale rechizitelor n documente.

    Pe l

    fizico-chimice complexe,

    Metode matematice. Matematica -

    - e activitate 1.

    uritatea, temperatura obiec-

    -

    Un rol de mare importan

    -

    tilografiate, imaginilor fotografice etc. n baza metodelor matematice are loc

    determinarea elementelor caracteristice ale obiectelor de identificat,

    iei geometrice se

    e

    H. CejiMBaHOB, MameMamunecKue jnemodu o co6upanuu u uccjiedoeanuu dom-mmejibcme, M., 1974, p. 6.

    identificare, urm - n

    Metodele matematice nu se limiteaz

    ens sunt experimentul

    e

    calcul moderne.

    Metode antropologice. Printre

    Realiz

    sup

    -

    -a

    special, ale plantei

    Cunoa

    -

    Categoria a treia constituie, dup

    criminalistice, denumite de unii autori metode de examinare proprii

    criminalisticii1

    a) metodele tehnico-criminalistice destinate descoperirii, fix

    criminale ca, spre exemplu, metodele fotografiei de fixare, aplicate n cadrul

    urmelor invizibile de mini, a celor create de instrumente sau n urma

    i

    E. Stncii, partea I,

    18 19

  • tragerii din arma de foc, cele viznd prevenirea furturilor , traficurilor de

    stupefiante etc;

    b) Metodele expertizelor criminalistice (grafoscopice, traseologice, ba

Search related