Embed Size (px)
Citation preview
Prof. univ. dr. Tudorel-severin B. BUTOIexpert criminalist
CRIMINALI IN SERIE- Psihanaliza crimei -
o Serial killer o
o Profiler .o Psihopatul sexual pe terenul criminalititii o
CUPRINS
INTRODUCERE - punct de vedere aI autorului ...................1I
ARGUMENT - OpINrr ALE IINOR SPECIALT$TI................ .................12
PARTEA I
SECTIUNEA IPSIHOPATUL SEXUAL pE TERENUL CRIMINALITATII .................31
a) delimitari conceptuale, clarificdri terminologice qi acceptiuni personale asuprarealitililor, acoperite de conceptele:psihopatie - psihopat - conlportament criminal;
b) personalitatea psihopaticS, din perspectiva realismului noului concept,,personalitatedefect5", echivalenti untti individ disfunclional precocli/icat pulsional genetic (ex.destinul criminalilor in serie,,Rimaru") situot intt.e normalitate qi patologie;
c) perspectiva etiologicd asupra gestului criminal (duplicitate, premeditare Si
responsabilitate) in dernersul finalizat de psihopahrl sexual;d) personalitatea defecti, intre Kurt Schneider 9i Karl Leonhard, ,,amprenta psiho-
compoftamentall" - profiler - in componenta simpton-raticd a tipului criminal: intolerantdla fiustrafie (extraproiectia eqecului), aberanla stilului de viatd, insensibilitate niorali(refuzul socialului), egocentrism-narci- sisnr (de nuan{6 paranoidd), absenfa mecanismelorfrenatorii (iritabilitate, impulsivitate, mptus violent-agresiv), energizare pulsional hedonicicu exacerbarea instinctualitalii sexuale (motivatie biociclicd de tip catharsic), crima sadicd -absenta sentimentuh"ri de rli15 sau rcmugcare;
e) psihanalizd gi sexualitate in ,,declicul" mecanismului ,,trecerii la act" - Jean pinatel,
Frantz Alexander, Hugo Staub, Michael Foucault (.,,Anormalii" - Editura Univers,Bucureqti, 1999); detensionare gi satisfaclie din perspectiva inliturdrii distructive a
obstacolului, depersonalizare, manipulare etc. (crima sadicA - absenta remugcdrii sau
milei - aspecte noi).
SECTIUNEA a II-aCOMPORTAMENTUL CRIMINAL DIN PERSPECTIVA EXPLORATORIE......... 51
a) Interpretarea comportamentelor umane cu finalitate crirninogend;b) Psihocrin.rinalistul (experl in materie criminal5), vector de impact profesional in
investigarea crirninalitalii viitorului;c) ,,Profiler" - amprenta psihocomportamentali - o provocare in cAmpul faptei qi
algoritm in identificarea,,serial killer"-ilold) Exigenlele investigdrii omorurilor - aporrul F.B.l.-S.U.A. (Grupul de Studii
Comportarnentale - Vernon J. Geberth. Robert K. Ressler, Pierce Brooks):. criminalul de tip orsanizat:. criminalnl de tip dezoreanizat ur..;:.r de op.gr31.. atitudini, detalii semnificative etc.);. portretul robot al .,serial kill::"--.1;: :r.;:::rcan.
e) Afacerea ,,Sirci" - tip de crin:i::. .-::.::.2:. - ..:rrodus operandi" - conceplie precursoare
a,,profileC'- tactica psihocril:r::-"...-.:.. :-:,.:.-.. i.lurioneaz5 cu peste 36 (treizeciEigase)
ani inaintea preocupdrilor F.B L -:- . -, , .-. ...:;:a1 killer" -ului dupd interpretarea
T t r rlo re /-S erurin B. Batoi
::rrc- -. := :::::e (in accepliunea noastre, ,,amprenta psihocrinlinalistici)'
Ple;,.:::::::r'.:- unitatea de gdndire, conceplie Si mentalitate a specialiqtilor
incorp..r":. :r :::t'sta anti-crim, chiar dacd se regisesc, iatd, dupi decenii in timp gi
peste Lr.ean3 :n spatiu (r'ezi dr. Corrstantin lurai, Elemente de crintinalisticd Si
teln i c d c r i u i i r::;,.l. Pol itie ;ti intifi cd, Bucuregti, 1947, p. 3 I 1 -32 I ).
f) Cazul ..Gladirrlr" - dublu asasinat pe fond sexual, bizareriile cAmpului faptei,
antropofagie. sadismt caz tipic pentru criminalul dezorganizat (vezi Dr.
Dumitru Culcea. Ca: Gladiola, integral).
SECTIUNEA A III-AITINERARIU PSIHO-CRIMINALISTIC ASUPRA GALERIEI DE PORTRETEA AUTORILOR DE OMORURI iN SrRtB - ,,SERIAL KILLER"..............................86
a) Critninali in serie - cazuisticd exemplificativi pentru experienla romdni in materie
1. Afacerea ,,Vulturul" - cazul Rimaru, tatd 9i fiu, confirmd integral teoria lui
Cezare Lombrosso, readucdnd in discutie ,,transmiterea ereditari pulsional
geneticd a precodifi cdrii criminogene";
2. Afacerea ,,Pascu" - ingerul Mo(ii (gtrangulatorul din Bucureqti)
Afacerea Pascu - epilog;
3. Afacerea ,,Stroe" - CilSul femeilor;
b) Labirinntl crintei - crima simpl6, crima multipld (comportamente gi atitudini, ripostd
polilieneasc6, investigalie judiciari qi identificare gtiinfifico-tehnic5, perspectiva
psihologici 9i tactic[, probaliunea in demersul judiciar)
1. Dublul asasinat din str. Spitarului - crima in scop de jaf; contagiunea mentali
a autorilor in inilierea, deliberarea, rezolufiunea infraclional6 qi punerea in fapt a
gestului crirninal;
2. Coletele macabre de la podul Cotroceni - jaf cu moarte, disecare gi diseminare
a cadavrului;
3. Atentat cu dinamiti - gelozie de tip patologic, rdzbunare, inculturi, misticism,
contagiune mentali de tip crirninal;
4. Femeia criminall - ,jurista" nu rezistd irnpulsului criminal; detectorul de
minciuni pe punctul de a pierde bitilia (caz tipic al infractorului de tip organizat);
5. Monstrul din atelierul de picturi - viclenie, perversitate, duplicitate,
premeditare, responsabilitate (oc actoricesc, simulare-disimulare din perspectiva
pericolului,,rnanipuldri mentale a specialistului").
c) Serial killer - cazuisticd exemplificativd in plan mondial - predilect S.U.A.
d) Hedonismul sexual - excelent bulion de cultur6 qi teren favorabil criminalitdlii; risc
criminogen qi aberanli in violul de tip pedofil.
e) Mon$trii printre noi - cazuistici exemplificativd deciderii criminalului in algoritmul
,,instinctualitate - animalitate" criminalul ,,disfunclional defect", involulie, rebut,
pierderea atributelor umanului chip de om - psihic de monstru (argumente pentru
repunerea in disculie a pedepsei capitale);
l. Casa ororilor - Cloucester - Marea Britanie (Frederick 9i Rosemary West);
2. Domnul ,,O" - ,,...Aceast6 creatur5 nu meritd sd trdiasci.. " - Ukraina (Anatoli
Onuprienko);Canibalul din penitenciar - ,,... amAnarea apliclrii sentinlei la moarte i-a dat
prilejul si comiti inci un oribil asasinat..." - Rusia (Aleksandr Maslici);
Monstrul pedofil - ..... in spatele unui chip bl6nd 9i jovial, senin qi destul de
chipeg se ascunde un monstru..." - Belgia (Marc Dutroux);
3.
4.
Ciminali in seie - Piha
5. Robert \\-inmaruntit inEporci pe can
6. Bucitarul r
,,tocand de c
SECTIUNEA a fv-aPEDEAPSA CU }IO
a) Perspectiva psir efectul intiur satisfacgia ar eliminarea tr
b) Perspectiva opir oscila$i ale r
r legiuitorul irc) Perspectiva ins
r judecdtonrl r
I efectul psilnJ
d) Perspectivauroir din perspeco
I din perspectir din perspectir din perspectir
r perspectiva r
in loc de tncheiere - Iit
SECTIIINEA a V-aItinerariu psiho<rinautorilor de omoruripoligraf)......
o serial killers - cl. scurt istorig pnr recunoa;terea itr crime muttipb r
Tehnica poligraf in eactualitate
RECUNOA$TERLAIN MATERIA RIPOCRIME MULTIPLE
Repere orientative ditserie (serial killer).-*
A - Criminal orgaB - Criminal dezo
5. Robert William Pickton - .....psihopatul ar.e pe con$tiintb zt5 de fernei pe care le-arnirun{it intr-o ura5ina industriala de tocat came gi le-a servit drept hrand zecilor deporci pe care-i cre;tea 1a tenla sa-.." - Canada, Vancouver;
6. Bucltarul canibal - condarnnar la 130 de ani fiindci gi-a hrdnit vecinii cu
,,tocani de copii" - S.U.A. (\athaniel Bar-Jonah).
SECTIUNEA a IY-aPEDEAPSA CU MOARTEA(Pro gi contra pedepsei capital€)....... .........11,6
a) Perspectivapsihologicir efectul intimidant-preventiv asupra pretabililor;r satisfaclia adus6 victimelor potenliale;r eliminarea totald qi definitivd a agentului rulnerant;
b) Perspectiva opiniei publicer oscilalii ale curentelor de opinie;r legiuitorul in faja sondajului de opinie qi a,,erorii de interpretare a fenomenului";
c) Perspectiva inscenlrilor pi a erorilor judiciarer judecitorul din perspectiva convingerii intime (intre irevocabil gi infailibil);I efectul psihologic al aqteptirii execu{iei (intre disperare qi resemnare);
d) Perspectiva unor puncte de vedere pi aspecte particularer din perspectiva condamnatului femeie;I din perspectiva practicilor rasiale;r din perspectiva delincventului iuvenil;I dinperspectiva condamnatului pentru infracliuni politice sau religioase;. perspectiva unor pedepse de inlocuire;
in loc de incheiere - lichidarea mon$trilor .... ...... 195
SECIIUNEA a V-aItinerariu psiho-criminalistic prin galeria de portrete gi modurile de operare aleautorilor de omoruri (parte dintre ei adversari ingenunchiafi de tehnicapoligral)...... ..............196o serial killers - criminali in serie -
o scurt istoric, prezent gi perspectivi. recunoa$terea interna{ional5 a autoruluio crime multiple notorii
Tehnica poligraf in ansamblul tehnico-tactical ripostei anticrimr- debut qiactualitate ................203RECUNOA$TEREA INTERNATIONALA A AUTORULUIIN MATERIA RIPOSTEI ANTICRIMA .......2I4CRIME MULTIPLE NOTORII... ...................223
Repere orientative din perspectiva tehnicii.pro{iling,, in materie de criminali inserie (serial killer)............
A - Criminal organizat (psihopatul serual)B - Criminal dezorganizat (psihoticult
10 Trdaru/-Sevuin B. Bntai
..I:.ODUCER'.
..r ll3r-e prin Sarn:e".:,:. -- i:.i. ji moara r::..':.i--.j: ri;g.pttt. tI:-i'-- -
.. \: i.'rt impreL.nA . :'.:-..:,,n,'3rcl Si >r'].:,: :'- :.-r noli_srar. n:il _
i -- -tionare 3 orTtorurlltr:Jeii canea se adre:itr,/: i
- - :'rinolosi. sociolosi. :J-..'.utronate definirir. ;.::itereselor cetdlii.
PARTEA all-a
Introducere..... .................. 249
COMPORTAMENTUL OMUCIDAR - PERSPECTIVA ETIOLOGICA................. 258
CONSTTTUTTA PSTHOPATTCA.... ,........262
PERSPECTIVA PSIHANALITICA - EXPLICATII ASUPRA GESTULUICRIMINAL .............267
MECANTSME $r TNTERPRETARI PSTHANALTTICE. ........................279
CONCEPTTA PSTHANALTTICA ASUPRA FENOMENELOR NEVROT[CE.........27 9
CONSIDERATII JURIDICE ASUPRA ABORDARII PSIHOLOGICE $IMEDICO-LEGALE A SUICIDULUI .290
CARACTERUL PSIHOLOGIC AL SINUCIDERII................... .............308
ABORDAREA PSIHANALITICA A ACTULUI SUICIDAR .................321
INTEROGATORIUL PSIHANALITIC (REPERE ORIENTATIV-TACTICE,EXPLICATII $I INTERPRETARI PSIHANALITICE}YIZAVI DEIDENTIFICAREA FAPTUITORILOR................
DEMERSUL PSIHANALITIC iN ARGUMENTAREA PATOLOGIEIJUDICIARE 378
OBSERVATTI, INTERPRETART $I CONCLUZI ...
360
IN LOC DE F'INAL
386
389
415Bibliografie
PARTEA I
SECTIUNEA I
PSIHOPATUL SEXUAL PE TERENUL CRIMINALITATII
a)
b)
delimit5ri conceptuale, clarificdri terminologice qi accep!iuni personale asupra realitSlilor,acoperite de conceptele: psihopatie - psihopat - cotllportantent crininal,.personalitatea psihopatic5, din perspectiva realismului noului concept ,,personalitatedefecti", echivalentf, :unui individ disfunclional precodificat pulsional genetic (ex. destinulcrirninalilor in serie,,Rimaru") situat intre norntalitate Si patologie,'perspectiva etiologici asupra gestului criminal (duplicitate, premeditare gi responsabilitate)in demersul finalizat de psihopatul sexual;personalitatea defecti, intre Kurt Schneider gi Karl Leonhard, ,,amprenta psihocompor-tamentali" - profiler - in componenta simptomatic6 a tipului criminal: intoleran{d la frustrafie(extraproiecfia egecului), aberanfa stilului de viafd, insensibilitate morald (refuzul socialului),egocentrism-narcisisrn (de nuan{d paranoida), absenla mecanismelor frenatorii (iritabilitate,impulsivitate, raptus violent-agresiv), energizare pulsional hedonic6 cu exacerbarea instinc-tualitdlii sexuale (motivafie biociclici de tip catharsic), crima sadicl - absenja sentirnentului demil6 sau remuqcare;
psihanalizl gi sexualitate in ,,declicul" mecanismului ,,trecerii la act" - Jean pinatel, FrantzAlexander, Hugo Staub, Michael Foucault (.Jnornrulii" - Editura Univers, Bucureqti,1999); detensionare qi satisfactie din perspectiva iniiturdrii distructive a obstacolului,depersonalizare, manipulare etc. (crima sadica - absenla remugcirii sau milei - aspecte noi).
d)
e)
tntr-o accepliune extrem de generoas[, personalitatea psihopaticd este
inglobatd in patologie'. Nimic mai fals in aceast[ direclie. Punctul nostru de vedere
exclude analiza grosierd a acestei realitSli 9i accepta mai degrabd personalitatea
psihopatici - psihopatia, mai exact din perspectiva trasati de Kurt Schneider ca
,,dizarmonie structurald a personalitd1ii". Dinaceast6 perspectiva vom accepta mai
degrabi accepliunea pe care o di Karl Leonhard asupra ,,personalit[fitor
accentuate,, - ca limita qi, totodati, tranzi\ie intre ceie doud niveluri: normal -
patologic. Punctul nostru de vedere ramane ins[, extrem de nuan]at, c6t[ weme nu
vom accepta nici confuzia frecventi care se intdlneqte intre psihopatie qi atenopatie
(dizarmonia caracteriald), chiar dacl personalitatea psihopatic[ implicd
comportamente caracteriale viciate.
Noi credem cd toate personalitilTlez care, intr-o misur6 sau alta, se particu-
larizeazd, se disting de normele medii (etico-sociale), sunt doar ,,personalitflfi
defecte". Acesta este un concept foarte larg, care include gi personalitatea psihopatic[.
Psihopafii sunt doar niqte defecfi, niqte disfuncfionali hyper- sau hylo- cltre
direcfii precodificate pulsional genetic, manifestflndu-se ca atare. GerminAnd din
bulionul de cultur6 al acestei societafi, psihopatul sexual, de care ne vom ocupa in
prezenta lucrare, miqun[ printre noi qi alunecl din cand in c6nd pe terenul
"ri-i"utitalii in calitate de autor al infracfiunilor de omol cu mobil sexual, fiind, nu o
dati, criminal tn serie...psihicul uman se manifest[ pe o sca15 extrem de larg[ a obiectiv[rii
comportamentale care permite o desfbgurare deosebit de bogatd qi de individualizatd
de stlri ce se pot incadra in limitele plasticitStii normale, chiar daci ajung la o
intensitate cu totul deosebit[ (9i prin jocul destinului, nu o dat[ la crim[)'
Indiferent de abordare (axiologic6, psihopatologic[, sociologici), persona-
lit6lile,,anormale" se vor defini prin abatereacantitativd qi calitativd de la media
grupului social, in sensul ,,defecliunii manifeste", a disfirnclionalitetii ca atare'
uinali in seie - P.
Constantin Gu1LI-M EdituraMedsi bogate bibli%xalpilomurmeaz*
o -Esa imposibpersonalit*e
1
aractanzztepcaracterului, ar
in aprecierea p
valorilor reale(E. Kahq l93l
o ,"Personalitii$kanormalitii$ilasufe,re" (IC Sd
o -Psihoparig ca
tot felul de hrcr
priveEte aga-2ft
detranziFe idsaumaip4in a
o ,penumim pintelectual (nilungul intregicomportamentdes, episodic, r
9i medicale (dpreventivi sau
izeze social q(S. Levine, l9
o ,,Psihopatiile r
personalitilii, ,
permanentii dr
mediului famil
,,Psihopatiile (sunt modele ri1
lumii exterioarsevere, fie pe
I
subiective" @.personalitate s
celui de psihol
1 Constantin Gorgos, Diclionar enciclopedic de psihiatrie, Editura Medicala. Bucureqti, 1989, p. 712
(termen 1131) - -,,...
tntr-un sens maiiarg, mai-ales pentru neiniliali, semnificd boald psihicd (boala
suJletului), prin analogie cu alli termenimedicali...
'|orrrtunti, Gorgosl op.cif., (t..tn.r, 1131.- continuare),,,..-tulburdrile in modul de structurare a
personalitdlii, "oistAni
fu devialii calitative sau cantitative ale sferei afectiv-volilionale Si instinctive,
care se cristalizeazd tn adolescenld Si persistd toatdviala, manifestdndu-se pe plan comportamental,
fdrd a fi recunoscute ca atare de sibiect Si provocdndu-i acestuia o incapacitate de integrare
armonioasd tn mediul social...".
utitrali irt seie - P.rihanaliTa n'inei
Constantin Gorgos realizeazd, o opere monumentall - Dic[ionarul de psihiatrie -01. I-IV, Editura Medicald, Bucureqti, 1989, contribuind personal, - prin valorificareanei bogate bibliografii -, la nuantarea conceptului de psihopatie (vezi p. 712/713),rry5 cum txmeazd:.
r ,,Este imposibil de dat o definilie exactd a personalitilii psihopatice. Prinpersonalitate psihopatic[ inlelegem, in genere, personalitdli discordante,caracteizate prin particularititi cantitative ale instinctului, temperamentului qi
caracterului, a cdror activitate intenlionald qi unitari este influenfat[ de anomaliiin aprecierea propriei persoane gi a semenilor. Acest fapt determind iniocuireavalorilor reale cu false valori qi a scopurilor autentice vitale cu pseudoscopuri"(E. Kahn, l93l);
o ,,Personalit6file psihopatice sunt personalit[1i anormale care suferd datoritdanormalit6lilor structurale sau care prin anormalitatea lor fac societatea sd
sufere" (K. Schneider, 1934);
o ,,Psihopatie, ca atribut, a devenit un fel de ,,coq de gunoi" in care sunt aruncate
tot felul de lucruri. intre aprecierile relative gi qov[itoare ale societSfli in ceea cepriveqte aqa-zisul nebun gi aqa-zisul criminal, psihopalii se situeazd intr-o zon[detranzi,tie, integrdndu-se intr-una din cele dou6 categorii menlionate mai multsau mai pulin accidental" @. White, 1935);
o ,,Denumim prin personalitdli psihopatice, indivizii cu un anumit nivelintelectual (niciodatl situat la limita inferioar[ a normalului) care, de-alungul intregii lor viefi sau de la vdrsta tdndrd., au tulburiri manifeste decomportament, de tip antisocial sau asocial, cu caracter recurent sau, maides, episodic, care se dovedesc a fi pulin influenfafi de metode sociale penalegi medicale (de.recuperare) gi pentru care nu posedSm mijloace de natur[preventivb sau curativi" (D.K. Henderson, 1939) ,,El tinde s6-gi exterio-rizeze social conflictele, in loc si dezvolte simptomele conflictului interior"(S. Levine, Da\;
o ,,Psihopatiile reprezinti un grup polimorf de dezvoltiri patologice alepersonalit6fii, caracterizate clinic prin insuficienta capacitate episodic[ saupermanentd de integrare armonicd qi supl6 in condiliile obiqnuite alemediului familial, profesional sau, in general, social" (V. Predescu, 1976).
,,Psihopatiile (tulburirile de personalitate, in viziunea autorilor americani)sunt modele rigide, necorespultzdtoare, in legdtur6 cu perceplia qi aprecierealumii exterioare qi a Sinelui, suficient de grave pentru a determina tulbur[risevere, fie pe planul adaptirii socio-profesionale, fie pe cel al suferinlelorsubiective" (D.S.M. III, 1980). in prezent, se preferi folosirea termenului depersonalitate structuratd dizarmonic (personalitate dizarmonicd) in loculcelui de psihopatie, pentru a se evita confuziile determinate de proliferarea
JJ
34 T :, -io r, /-S e t uin B. Bttoi
definiliilor acestuia din urmd, dar qi pentru c[ noul terrnen reflectd de fapt, o
realitate clinic[ (personalit atea drzarmonicl).
La sf6rqitul secolului al XV[I-lea, sub inrdurirea ralionalismului cartezian,
locul central in psihopatologie era ocupat de ,,delirum" ca tulburare a gdndirii 9i
logicii. Ulterior, cercetSrile psihologice au evidenliat c[ qi emoliile au un roldeterminant in declanqarea unor tulbur[ri mintale, acestea fiind numite ,,manie frridelir" (Pinel), ,,monomanie afectivi" (Esquirol), ,,moral insanity" (Pritchar); inultima denumire, conceptul de moral deschide o nou[ perspectivi in evaluarea boliimintale, implic6nd abordarea global[ a psihicului, deci a sentimentelor, voinlei qi
afectivitefii. Koch ( 1891) este cel care a pus bazele conceptului de psihopatie, opus
celui de degenerescenld (Morel), dupd opinia lui existdnd o limitE intre normal gi
patologic, limit[ in care se incadreazi indivizii cu un sistem nervos fragil, psihopatia
nefiind, deci, o variantla normalului. Kraepelin, Birnbaum, Jaspers aduc contribulii
importante la marcarea limitelor care despart psihopatiile de psihozele endogene,
definindu-se ca variant[ extrem[ a dezvoltdii personalit6lii normale. K. Schneider
consideri cd orice persoan[ care se defineqte printr-o trdsdturi cu caracter aparte,
trebuie considerat[ anormali.tn fi.rnc1ie de gravitatea anormalitilii qi de situaliile in care se afl[, psihopatul
ajunge aproape intotdeauna la conflict. Petrilowitsch adaugd la definirea psihopatiei
multidimensionalitatea, psihopatul in aceastd viziune se caractenzeazdprin lipsa de
suplele gi de abilitate a inteligenlei de a-qi modela in mod armonios personalitatea.
A rimas clasicd circumscrierea pe care Ganuqkjn a frcut-o acestor persona-
lftAi dizar-monice prin considerarea a patru caractere:. totalitatea (ptartictlaritalile se r6sfr6ng asupra intregii sfere a vielii psihice);- constanla (tresiturile patologice il insolesc toat6 via!a);. intensitatea (tulb,xdrile calitative ale personalitdlii situeazd psihopatul la
limita dintre s[n[tate qi boal6);- dinamica (de-a lungul ,,istoriei" sale, psihopaii ptezintS decompens[ri in
funcfie de anumi]i factori de mediu).
Constitulia psihopatic[ presupune un psihism defectuos, disfunclional care se
manifestd prin simptome lejere, difuze, atdtin domeniul intelectual, cdt qi afectiv,
fardprezen[a unor grave simptome patologice.
Nu qtim inc[ dac[ putem vorbi de o zestre biologic[ predeterminati, ci doar de
o premorbiditate: adicd anumite structuri ergice care se transmit ereditar qi care ar
putea oarecum explica apailia unei ,,personalitali defecte" in anumite familii cu
antecedente psihopatice.
O personalitate psihopaticl se va manifesta diferit, prin comportamente
normale sau aberante in functie de condiliile concrete ale desffigurdrii sale, intrdnd in
-P. - . . ., .rrie d.. :.:-
. .: -..r lr ilrtr|r,.:.. :
{.:ul .rnti.,,. *... . .:.,t.r]i .t r..:..1-.- r,. i si Sub,ieci...
t '')l)]'lr'ft.til.- :'.. -.
--..\ ill'Cl r'r't..i.. ..
TtrCntiti iCi:i t.,.t itttere:u,:2.::.
. '-;-.ir l3 t,tlt,,r'... ,.-. -: .i t'cciprt,i.i .: ..., . ;)prrrl Ci t.;.1:
- ....rrtie soci.i.i. -'.--:. i d3t2.
P.iholouia.jLrJ - ,-...i irnplici i,,r,.:
'. .:-'::.1. deci ..Lln -'...,I r. De acce-,
-::l'orane. oh,rt'-:--, ..,uiale. a alien.: .
rant, structura pers(
tir.e qi modul cum (
rcializarc pot devenil.idului, prin sesizare
ructurii primitive de pReprezentarea alq
,arsd mai multe fluvii: apare important ca I
uclogicl qi delincventiI tulburdri psihice qi cpsihopafi a cdror emo!
Insuficienla capaci'rilitati
de modulare ,
fudorel Butoi, Ioana Teodo:omAnia de MAine", Bucurefi=ac{ional - criminalul in serJel pufln pentru criminalul ir
,litro/i irt seie - Psihana/i?a oinei
disculie o serie de factori cum ar fi: starea de sindtate somaticd a individului, familia,raportarea la muncd, la colectivitatea social[, in general.
Actul antisocial nu poate fi abordat qtiinlific frcdnd abstraclie de studierea
multilaterald a cauzelor qi condi{iilor sale ce se manifest[ in circumstante de ordinobiectiv qi subiectiv.
Comportamentul, antisocial, ca orice comportament uman, rezultd dinzubiectivarea condiliilor primare ale realitifii.
Tocmai acest proces interactiv in termeni psihanalitici de ,,subiectivare" arealitdlii intereseaz[ in procesul de raportare a individului uman la infrac]iune,respectiv la omorul cu mobil sexual, specific criminalilor in serie. Relafiile de
influen![ reciprocd a laturii biopsihologice cu cea sociali ?n comportamentul aberant
relev[ faptul c[ acesta apare in manifestlrile sociale ca o problem6 psihologic6 pus[de o situalie social5, explicdnd astfel diversitatea reacliilor umane ?n raport cu osituafie dat[.
Psihologia judiciar[ modem63 promoveazi studiul personalit5lii delincventului,studiu ce implic[ corelarea cu circumstanlele care favorizeazd comiterea infrac]iunii(Karpets), deci ,,un studiu al persoanei plasati infr-o anumitd situalie de grup"(Pinatel). De aceea se considerd drept cheie de boltd a psihologiei judiciarecontemporane, abordarea personalitefi delincventului ?n procesul depersonaliziriisale sociale, a aliendrii Eu-lui siu cu deducerea concomitenti a mijloacelor ce vorpermite recuperarea saa. Astfel, odce cercetare a comportamenfului anormal se
sienteazd ?ntr-un sens etiologic, precizdnd rolul factorilor sociali in comportamentulaberant, structura personalitSlii individului, capacitdlile sale intelectual-afective,volitive gi modul cum ele conhibuie la rcalizarea conduitei deviante. M[surile de
resocializare pot deveni eficiente numai prin cunoagterea structurii personalit[tiiindividului, prin sesizarea gradului de malsizare a structurilor afectiv-sociale sau a
.Sructurii primitive de personalitate" (Kozarska).Reprezentarea alegoricd a comportamentului criminal ,,ca o mare in care se
revarsd mai multe fluvii", relevi etiologia sa multipl[, abordabil[ multidisciplinar.Ne apare important ca prim aspect ce trebuie reliefat, raportul dintre delincvenlapatologicS qi delincvenfS ?n general. Bearcroff g[seqte doar 12 dntr-o populalie penald
fird tulburdri psihice qi considerd cd jumdtate din aceast[ populalie este reprezentatdde psihopali a cdror emofionalitate este inadecvat[, lipsind intenela,tiile stabile.
Insuficienla capacit[1ii mintale genereazdtncomportament cu at6t mai lipsit deposibilit5li de modulare adecvatd la situaliile de mediu care implic[ o adaptare supl5,
Ttrdorel Butoi, Ioana Teodora Butoi, Tratat unitersitar de psihologie judiciard, Editura ,,FundatiaLrrmania de MAine", Bucuregti, 2001 , - Capitolul dedicat perspectivei exploratorii asupra actului': rractional - criminalul in serie.
- Cel pu{in pentru criminalul in serie, din punctul nostru de vedere, recuperarea este o r.raivitate. T.B.
35
)
r
I
1
36 Trdorcl-Seuein B. Butoi
cu cat defectivitatea este mai grosierL Imaturitatea afectiv[ se releve prin aceea c[
tr[irile ideoafective srmt serace, difuze, pimue, de unde 5i caracterul de brutalitate
impulsivl a unor acte de comportament aberant cu motivalie predominant afectiv[.
Newoticul poate prezenta conduite aberante minore sau mai grave,
caracterizate prin impulsivitate, iritabilitate gi desc[rcdri paroxistice. in psihopatie,
obiectivarea dizarmonic[ a personalitSlii prin comportamente aberante este frapanti.
Psihopatia, ca tulburare prin excelenld, a adapterii qi integrdrii sociale, exprim[
conflictul dintre viala instinctiv emolionalI gi norma social6. Psihopatul ilustreaz[
afectarea mecanismelor de autoapreciere qi stlp6nirea conqtient6 a manifest[rilor
proprii, negdnd valoarea normelor sociale 9i a sentimentelor moral-sociale'
Discordanla dintre funcliile de cunoaqtere plstrate qi afectivitatea alteratl il face sd
caute satisfaclie in fapte aberante, de a ciror malignitate este conqtient.
periculozitatea comportamentului aberant psihopatie rent'ltd din premeditarea
actelor fal6 de care pdstreazdopozi[ie subiectiv[, din duplicitatea afectivitilii sale in
receptivitatea marcatd la inducliile psihologice negative in indiferenla totald la
sentimentele altora gi incapacitatea de loialitate. Incapacitatea qi imposibilitatea de a
se realiza, intoleranja la frustrare fac din comportamentul aberant psihopatie un
adevdrat recipient al dificultdlilor la adaptar e social[.
Inadaptarea gi insatisfaclia permanenti a psihopatului conduc la nihilism
social, inhibe capacitatea de a contracta relafii stabile, considerate de el ca o limitare
a libert6lii instinctuale. Caracterul social al conduitei psihopatice se exprim[ in stiri
delincvente care, in raport cu tipul sindromatic al dezechilibrului psihopatie,
afecteazd cu prec[dere anumite tipuri de relalii sociale. Astfel, in isteropatie
predomin5 atitudinile psihopatice de ,,pozdde erou" (mitomanie, furL prostitulie); in
ciclopatie - actele de autoagresivitate qi hyperactivitate psihopatic6 morbid6; in
schizopatie - agresivitatea fa
Crinina/i itt wie - Pihara/iya ctittei
. psihopalii igi proiecteazd dificultalile in mediu, vina nereugitei lor va fiaruncatd, asupra altor persoane;
. cerintele lor nu sunt exprimate verbal, ci apar caracteristice prin acliuniimpulsive. Astfel se ajunge la puternice reaclii de ,,totul sau nimic", care
sunt oarbe, strdine, distrugitoare sau chiar autodiskug5toare.
Psihopalii reprezintd o categorie aparte care poate fi denumitb cea aoamenilor disfunc[ionali, oameni problemd. Acegti ,,defec!i" in accepliunea noaskd- qi despre care Kurt Schneider spunea ci suferi ei ?nqiqi gi fac pe allii s[ sufere dincatzapropriilor anomalii, - au un mod de a gflndi, de a acfiona qi de a reacfionacu totul particular, care lasi o amprentl adffncl pe drumul viefii lor (dinnefericire ireversibil qi perpetuu distructiv).
Pentru a nuanla aceastd idee qi a oferi un repff utilizabil in clinica tulburlrilorpsihice ,,marginale", in care, nu o datd, se iveqte impasul de a nu putea opta trangantintre reaclia anormald gi tulburarea de personalitate, Karl Leonhard (1973) introducenoliunea de ,,personalitate accentuat[" prin care defineqte trdsiturile fundamentale alepersonalit[1ii, considerdndu-le glis6nd in limitele largi ale normalit[1ii, astfel incdt elese pot manifesta ca insuqiri ale caracterului qi personalitdfii cu tente de anormalitate,devenind astfel ,,hds6turi accentuate". Ele pot exista latent qi individual la omulnormal, dar sunt mai pulin numeroase decdt,,trdslturile frmdamentale".
Aceste trdsdturi accentuate ,,nu modificd personalitatea" pdndla anormalitateapsihopatic5, intrucdt nu ajrurg sd modifice structura acesteia, pun6ndu-gi doaramprenta asupra ei.
Spre deosebire de personalitatea anormald care manifest[ decompens[ridezadaptative chiar in lipsa unor circumstanfe exterioare nefavorabile, ,,disfimc-$onalii accentuati" care se menlin aldturi de ,,individualitn!ile normale, obiqnuite" inlimitele largi ale obiqnuitului (mediei), nu pot fi diferenliafi, dupd criterii fixe, deindivizii normali. Aparilia unei tulbur6ri psihice la aceste personalit6li ar avea uncaracter reactiv situalional, prezeSa,,tr[s[turilor accentuate" (demonstrativr,hlperexacti, hyperperseverent5, nestlpdniti, hypertimic5, distimic[,labild,,emotiv6,exaltatd, anxioasi etc.) de caracter qilsau temperament, putand insd imprima oanumiti coloraturi tulburirilor tranzitoii, care apar tn condilii de mediu,zuprasolicitante, frustrante, provocatoare etc.
O serie de autori inleleg prinpersonalitate o entitate conskucts (T.B. - funclionaldinamic qi inteligent adaptativ) care se dezvoltd prin maturizare bio-neurologic[,pin interiorizarea experienfei, prin relaflile interumane, culturale, afective gi sociale,prin funcliile psihice debazd, prin caracter gi temperament, traduse tn aspectul de
I.l:elu Zlate, Introducere inpsihologie. Editr:: S,:..:.:ura Hyperion, Bucuregti, 1995.
B,-;Liresti. 1994 qi Fundamentele psihologiei,
3t
38 T;':ittt/ SeL'arin B. Batoi
sintez[ al vielii psihice, con$tientizate (interiorizate sau exteriorizate), la un moment
dat, prin procese psihice cognitive, instinctiv-afective qi volitiv comportamentale.
Ele evidenfiaz[ personalitatea dizarmonic[, accentudnd inegalitatea dezvoltirii gi
mat'trizdrii unor funclii psihice evidenfiate comportamental : egocentrism, impulsi-
vitate, inconstanld (Revitsch); ignorarea principiului realit6lii qi tendinla spre
satisfacerea rapid[ a instinctelor (Thorne); incapacitatea pentru,jocuri de roluri" qi
pentru evaluarea importanfei sociale a consecinfelor acliunilor proprii sau prinpredominanla agresivit[fii la unii psihop{i, a pasivit[fii qi inadecv[rii sau
creativitetii, la allri (Hendreson); prin persistenfa qi inadecvata motivare a unui
comportament antisocial, ignorarea urmdrilor unor acfiuni proprii, chiar extrem de
banale, inexplicabila incapacitate de a deosebi adevirul de neadevlr, incapacitatea
de a suporta critica, de a inv[fa din propria experien
Critilnali fu seie - Psihanaliza cirt,i
particulari care se manifesti, spre exemplu, in masochism prin acliuneaSupra-Eu-lui caracterizat[ prin agresivitate de tip sadic asupra unui Eu pozifionatpasiv gi a c[rui echilibrare se face prin acceptarea acestei agresiuni". Determinlrilemasochiste - pe care Freud le-a considerat inifial ca elemente reactive sau secundareale unui sentiment de culpd in conqtient sau al unei nevoi compulsive de pedeapsS -sunt acum identificate, de acelagi autor, ca instanle constitutive ale ,,instincfuluimor[ii". Mecanismele psihanalitice subordonate tanatologiei freudiene (Teoriainstinctului morlii) incearc[ sd pruri in lumin[ substratul instinctual, practicinconqtient, al comportamentului hetero sau autoagresiv.
Conduita criminali, antisocial[, ?n sens juridic, nu apare ca fiind consecinlaunei deterioriri structurale, ci, mai degrab6, consecinla imediati a decompens[rii inraport cu e$uarea acomod[rii exigen]elor sociale sub presiunea tendinfelor interioarelibidinale qi destructive. Controlul instinctelor libidinale qi destructive sau
dimpotriv[ egecul in aceastd direclie determind valenlele etiologice ale devianjei cucaracter penal.
ValorificAnd concepliile freudiene, FranzAlexander qi Hugo StaubT, ?ncearcio sistematizare a tr[s6turilor fenomenului delincvenlei de sorginte newoticd, frrdins[ a neglija o serie de elemente pregnant psihopatice, dup[ cum urmeazi:
a) elementul iralional, constdnd in aceea cd ulterior comiterii gestului criminal,caracteristic crimei pasionale realizatd. sub imperiul unor impulsuri, autorul reahzeazdabsurdul gi caracterul profund irafional al faptei comise. Similar, in crimele comise cupremeditare - ,,poSt actum" - in majoritatea cantilor, riscurile actului in sine, c6t qi
gravitatea consecinlelor sociale dep[gesc avantajele scontate de cdtre autor;b) elementul repetabilitltii stereotipice, rezultdnd din aceea c[ aproape
toate actele criminale au un simptom tipic nevrozelor obsesiv-compulsionale; ideeasau acfiunea obsedanti, fixatd permanent de cdtre autor, similar gesfului automat dincleptomanie. in acest fel poate fi explicat[ realitatea criminogeni oglindit[ de ,,serialkillers";
c) conflictul psihic, similar newozei; obsesiei terifiante, criminalul i se opunepdn6 in momentul finalizdrii crimei, cAnd ,,sucomb6" sub presiunea unei impulsii. inprelungirea acestei constatlri exemplificatoare existd gi ,,nevoia de pedeapsS" sau
,,conqtiinla compulsivd a culpei";d) disfunc{ia de adaptare. Pus in fala unor situalii fruskante, generatoare de
traume psihice care pot conduce la reacfii antisociale, nevroticul rcaclioneazi prininteriorizare acut[ care poate ajunge la suicid, in timp ce criminalul se
decompense azd prtntr-o reaclie exterioarS, inclusiv heteroagresiv5.
Franz Alexander, Hugo Staub, IE cr.ir;:,Galimard, Paris, 1934.
rCriminalul qi judecitorii sdi), Editura
39
I
3
n
:1
,a
ta
t5
