Click here to load reader

Creşterea competitivitătii economice şi dezvoltarea unei economii

  • View
    223

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Creşterea competitivitătii economice şi dezvoltarea unei economii

1 Titlul Prioritatii: Creterea competitivittii economice i dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere

PND 2007-2013

Creterea competitivittii economice i

dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere

1.1 Contextul dezvoltrii competitive n Romnia

Romania prezinta serioase decalaje de competitivitate in raport cu statele din vestul si centrul Europei. Motivele acestei ramaneri in urma se regasesc la nivelul tuturor elementelor care determina capacitatea competitiva. Toate se traduc, in ultima instanta, intr-o productivitate scazuta, ceea ce defineste problema competitivitatii in Romania. Nivelul PIB la PPC reprezinta doar 50% din media noilor state membre ale UE.

In urma analizei situaiei actuale, se poate constata o situaie nefavorabil la mai muli factori cu influen asupra competitivitii. In ciuda progreselor inregistrate in privinta privatizarii, eficientizarii si reglementarii sectorului financiar, accesul firmelor la capital ramane inca foarte limitat. Utilizarea unor tehnologii si echipamente invechite, energo-intensive reduce drastic productivitatea in majoritatea sectoarelor industriale. Sectorul IMM este cel mai afectat, prin cvasi-absenta unor instrumente de finantare specifice, a unor scheme de garantare, a sprijinirii accesului pe piata in perspectiva cresterii concurentei in toate domeniile, si prin accesul extrem de limitat la tehnologie. Cercetarea stiintifica are de suferit ca urmare a nivelului mereu in scadere al investiilor din partea sectorului public si privat, al numarului de specialisti cu inalta calificare, si ca urmare a numarului extrem de redus al centrelor de excelenta.

La nivel de cerere interna, solvabilitatea este scazuta, avand in vedere nivelul salariului mediu lunar net de doar 200 de euro. Nivelul de sofisticare a cererii in multe domenii este sub cel european. In aceste conditii, presiunile interne pentru certificare si standardizare au fost reduse, ceea ce limiteaza capacitatea de penetrare a produselor romanesti pe pietele externe si, in final, competitivitatea pe propia piata in conditiile aderarii la UE si ale liberalizarii comertului.

In ceea ce priveste strategia firmelor si concurenta, abilitatile reduse in domeniul managementului reprezinta un handicap peren si care se manifesta la toate nivelele. Cele mai multe firme autohtone inca isi bazeaza strategiile competitive pe costuri reduse si nu pe imbunatatirea productivitatii. Firmele inovative reprezinta cu de trei pana la patru ori mai putin ca pondere in total firme comparativ cu Uniunea Europeana. Protectia proprietatii intelectuale a facut progrese juridice dar mai putin practice. Nu exista o infrastructura de sustinere a start-up-urilor inovative, iar initiativele din trecut (incubatoare de afaceri etc.) nu au avut continuitate din cauza planificarii si managementului defectuos.

In privinta industriilor conexe si a serviciilor de suport, economia romaneasca prezinta deficiente majore. Multe din sectoarele economice s-au dezvoltat fie ca urmare a avantajului natural (prelucrarea lemnului, materiale de constructii, turism), fie ca urmare a interventiei masive a statului (masini si utilaje, metalurgie). Ambele rationamente au determinat un grad redus de agregare si cooperare in cadrul acelorasi sectoare, cu sincope serioase in privinta asigurarii unor inputuri de calitate pentru produsele finale si a asigurarii unor canale de desfacere, a capacitatilor de inovare sau de promovare. Infrastructura de afaceri prezinta numeroase ramaneri in urma, iar serviciile de suport sunt inca intr-o faza incipienta de dezvoltare. Sectorul IMM, care angajeaza aproape doua milioane de persoane, nu are, practic, acces la servicii specializate de consultanta.

n plus, exist i ali factori determinani ai competitivitii, care nu intr direct sub incidena acestei strategii, dar care trebuie privii n strns corelaie cu procesul de dezvoltare competitiv. Infrastructura prezinta serioase deficiente, atat sub raport cantitativ, cat si calitativ, dupa decenii de investitii insuficiente. Accesul la educatia universitara ramane inca sub media regionala, cu o situatie foarte defavorabil n ceea ce priveste absolventii din mediul rural (coroborata cu un grad redus de urbanizare la nivelul intregii tari).

Avnd n vedere cele prezentate mai sus, ca i n cazul altor state central-europene, Romania trebuie s i bazeze perspectiva de convergen real pe doua directii:

1. Managementul transformarilor structurale

a. Macrostabilitate

b. Social si sanatate

2. Managementul imbunatatirii competitive (politici orizontale)

a. Inovarea

b. Societatea informaional

c. IMM i antreprenoriat

d. Dezvoltarea capitalului uman

In deplina concordanta cu liniile de actiune ale propunerilor Comisiei privind cadrul pentru Competitivitate si Inovare 2007-2013, prioritatile strategiei de competitivitate a Romaniei, sunt:

mbunatatirea acesului la piata, capital, tehnologie a intreprinderilor, in special a celor mici si mijlocii

Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere: incluzand promovarea inovarii, precum si dezvoltarea unei societati informationale competitive

mbunatatirea eficientei energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie.

Aceste prioriti in seama i de liniile directoare propuse de Comisia European pentru politica de coeziune n perioada 2007-2013. Astfel, prioritile Romniei au fost confirmate de intenia exprimat a Comisiei de a susine urmtoarele procese:

mbuntirea accesului la finanare

Creterea i mbuntirea investiiilor n Cercetare-Dezvoltare

Facilitarea inovrii

Promovarea societii informaionale

Rezolvarea problemei consumului intensiv de energie din surse tradiionale la nivel european

Analiza situatiei actuale, pe baza careia au fost identificate prioritatile nationale din structura PND, a reliefat necesitatea actionarii pe directiile mentionate mai sus. Pe de alta parte, insa, intre aceste prioritati, si intre indicatorii specifici fiecareia dintre ele, este necesara o ierarhizare conform stadiului dezvoltarii competitive a Romaniei (de la factori spre investitii).

Mai mult, asa cum a fost deja precizat, exista si alte elemente intrinseci exercitiului de strategie competitiva, care nu se regasesc printre cele mentionate, dar sunt incluse printre celelalte prioritati nationale: dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii, cresterea productivitatii in sectorul agricol.

1.2 Metodologie

Premize metodologice

O strategie naional de competitivitate nu poate fi fcut n lipsa unor criterii metodologice clar definite i aplicate. O astfel de metodologie trebuie s fie justificat economic, i s se ncadreze n cadrul teoretic descris n partea de analiz.

Metodologia aleas a urmrit s ofere un criteriu obiectiv de prioritizare a msurilor pentru creterea competitivitii, prin calculul decalajelor dintre Romnia i media UE la nivel de indicatori i sub-indicatori. Aceasta a fost premisa metodologic cea mai important.

A doua premis metodologic a fost c un decalaj mai mare indic un necesar mai mare de intervenie i finanare. Desigur, aceast premis implic i unele limitri. De exemplu, este posibil ca un decalaj mai mic s indice nu att o performan din partea Romniei, ct o contraperfroman din partea UE. Asumpia iniial ns a fost c toi indicatorii sunt egali ntre ei, i importana ab initio a fiecrui indicator este egal.

A treia premis metodologic a fost mbinarea indicatorilor hard (date statistice) cu indicatori soft (rspunsuri la sondaje). n acest fel, se mbin statistica unde datele comparabile au uneori o vechime de doi-trei ani, cu percepia realitii, prin ochii celor direct interesai de creterea competitivitii i anume managerii firmelor.

A patra i ultima premis metodologic a fost aceea c nu se pot arde etapele competitivitii, pentru toate sectoarele. Cum abordarea metodologic (vezi mai jos) a fost orizontal (nu sectorial), am folosit n calcule ponderile aferente stadiului de dezvoltare n care se afl Romnia n momentul de fa (conform modelului Porter). Faptul c economia Romniei este bazat n cea mai mare parte pe factori i ntr-o oarecare msur pe investiii, n timp ce inovarea este prezent doar izolat, ponderarea aleas pentru indicatorii folosii va ine cont de situaia existent urmrind mai mult trecerea de la factori la investiii i mai puin trecerea idealist de la investiii la inovare.

Abordarea metodologic

n procesul de stabilire a prioritilor, au fost trecute n revist strategiile similare de competitivitate din majoritatea rilor noi membre ale UE, i s-a constatat c nu exist o abordare metodologic unitar. n aceste condiii, a fost folosit ca document de baz Propunerea Comisiei Europene privind Stabilirea unui Program Cadru de Competitivitate i Inovare 2007-2013 din 6 aprilie 2005. A fost o alegere fireasc: dac UE va aloca resurse n funcie de acest program-cadru, Romnia trebuie s aib prioriti comparabile i compatibile, pentru a putea accesa fondurile europene. Conform documentului menionat, s-au identificat patru domenii prioritare: competitivitatea ntreprinderilor, n special IMM-urile; inovarea; societatea informaional; eficiena energetic. Pentru simplicitate, au fost reduse ulterior aceste patru prioriti la trei, punnd alturi inovarea i societatea informaional.

Acelai document sus-menionat al Comisiei Europene preciza indicatorii statistici ataai fiecrei prioriti. Sursele predilecte de informaii au fost Eurostat (Eurobarometer, European Innovation Scoreboard, Structural Indicators, etc), OECD, i diferite surse naionale de date. n analiza au fost selectai acei indicatori statistici pentru care existau date comparabile pe UE i Romnia, nu mai vechi de 2002. Mai apoi au fost introdui indicatori statistici soft, bazai pe sondaje. Ro

Search related