Este prima zi a anului si de aceea are o mare încarcatura magica.Exista multe practici si ritualuri prin care oamenii încearca sa-si stabileasca sau sa

influenteze un destin fast în anul care începe, pentru ei, pentru cei apropiati lor, pentru recoltele viitoare si chiar si pentru animalele din gospodarie.

Plugusorul, Semanatul, Plugul cel mare, Vasilca, Sorcova, Colindele Sf. Vasile sunt traditii întâlnite în toate zonele tarii, obiceiuri încarcate de "magia primei zile" si bazate pe urari de bunastare si fericire. Acestei zile i se mai spune si Craciunul mic pentru ca, în traditia populara, se spune ca Vasile ar fi fost numele pe care l-ar fi primit la nastere Mântuitorul, Iisus fiind numele pe care 1-a primit odata cu taina botezului.

Aceasta este si ziua în care este pomenit Sf. Vasile cel Mare care a trait în Capadocia.

Semnele vremii in sezonul rece din credinta populara

Daca ploua la inceputul lui noiembrie, saptamana Craciunului va fi geroasa.Prezenta unui numar mare de gaste salbatice vesteste o iarna grea.Daca inceputul lui decembrie va fi geros, vremea se va mentine geroasa si in urmatoarele zece saptamani.Zapada multa si gerul din decembrie prevestesc grau si bucate din belsug.Dacă sunt nori de Craciun, vara va fi imbelsugata.Ianuarie cald nu e semn de an manos.Ianuarie uscat si geros aduce Faur (februarie) umed.Dupa o iarna grea urmeaza un an manos.Cand cainii latra la luna urmeaza ger mare.Cand porcii de ingrasat mananca bine va fi vreme buna.

Se spune ca va ninge atunci cand: cainele se tavaleste pe jos; se arde ceaunul pe foc; se strang ciorile laolalta; pisica se ghemuieste cu spatele la foc.

Prima zi in care ninge trebuie tinuta minte, pentru a semana in aceasta zi bostanii, ca sa creasca mari si frumosi.

Credinte populare din joia si vinerea mare

In Joia Mare:Se fac cununi din salcie pentru fiecare membru al familiei, care se arunca pe acoperis pentru a-i proteja pe cei acre locuiesc in casa respectiva. Cine doarme in ziua asta va dormi tot anul. Daca o femeie este cea care doarme, nu-i va iesi bine nici o munca pina la sfirsitul anului. Dimineata se fac focuri in soba, pentru a se incalzi spiritele inaintasilor care vor veni in aceasta zi in casa urmasilor lor. Oualele pentru Pasti se fierb si se inrosesc in aceasta zi, crezindu-se ca nu se strica tot anul. In anumite zone fetele merg la biserica cu o sfoara. In timpul slujbei fac cite un nod dupa citirea fiecarei evanghelii. Apoi merg acasa si pun sfoara sub perna pentru a-l visa pe barbatul care le va deveni sot.

In Vinerea MareCel care tine post negru toata ziua va fi ferit de necazuri si boli tot restul anului, nu-l va durea niciodata capul si va afla cu 3 zile inainte cind va muri. Femeile nu au voie sa coasa sau sa teasa, pentru a nu fi pedepsite cu taierea miinilor de catre Sfinta Vineri. Cei care se scufunda de 3 ori in apa rece vor fi sanatosi tot anul si nu se va prinde de ei nici o buba sau friguri. Daca ploua, anul va fi manos, iar daca nu ploua, va fi an neroditor.

In credinta populara, data de 23 aprilie, sarbatoarea Sfintului Gheorghe, are nu doar semnificatie religioasa, ci este strins legata si de stravechi obiceiuri si superstitii cu tenta magica.

Sfintul Gheorghe este considerat detinatorul "cheilor cerului", cel care deschide portile pentru anotimpul cald si da cale libera semanaturilor si urcarii turmelor, scoate la iveala comori, leaga si dezleaga animale si da pomului sanatate si belsug. In vechime, ritualurile legate de "toate cele bune" incepeau inca din ajunul sarbatorii Sfintului Mare Mucenic Gheorghe, purtatorul de biruinta. Pentru protejarea grajdurilor, a caselor si a animalelor se sufla din buciume, se pregatea untura descintata pentru ungerea animalelor, se aprindea in gradina "focul viu", prin frecarea a doua lemne, care se pastra nestins in candela tot anul. Portile, usile, icoanele erau impodobite cu crengi verzi de salcie sau fag, iar la poarta sau pe casa se aseza o brazda cu iarba si crengi verzi, ce proteja si aducea noroc.

Oamenii obisnuiau sa se scalde intr-o apa curgatoare sau sa se tavaleasca prin roua, ca sa ramina sanatosi. Tot in zorii zilei de Sfintul Gheorghe, cu descintece specifice, "vrajitoarele", folosindu-se de roua, vrajeau vitele si le "rapeau" laptele. Acestea erau insa "treburi femeiesti", in timp ce barbatii stateau in clopotnita si incercau sa zareasca flacarile despre care se credea ca pilpiie deasupra comorilor ingropate. De aceasta zi sint legate si credintele pastorilor: daca sarbatoarea cade in post, va fi lapte putin, iar oile si vitele, pentru a nu fi "vrajite" de oamenii rai, sint afumate si trecute peste crengute verzi de leustean.

In credinta dacilor, stramosii nostri, nasterea si moartea trebuiau sa se faca direct pe pamant. In felul acesta, nasterea era primul juramant de credinta catre Tatal ceresc – pe vremuri catre Zamolxe - nerostit de prunc. Dupa nastere, foarte importanta este prima baie a copilului, care este facuta de catre moasa de buric, respectiv de cea care a taiat cordonul ombilical, primind in felul acesta copilul in lumea in care s-a nascut. Apoi moasa alearga la preotul satului si-i spune sa pregateasca apa pentru scalda. Cu acest prilej, ea ii spune preotului numele cel mic al pruncului, numele pe care copilul il va primi in numele Sfintei Treimi.

Numele este tinut secret de moasa si de preot, pana la moartea persoanei in cauza, pentru ca moartea sau fortele intunericului sa nu-l poata gasi niciodata. Apa folosita de preot este sfintita cu numele cel tainic al pruncului, iar moasa va folosi cateva picaturi la fiecare baie pe care  i-o va face copilului in decurs de 21 de zile, pana la botezul crestinesc.

La tara, bolile cele mai cumplite sunt deochiul, care poate imbraca forme complexe, de la simplu, cand oricine ii poate descanta copilului, pana la deochiul in pamant – persoana care deoache se uita si la subiect si in pamant, in acelasi timp - care este fara leac si copilul moare. Daca este deocheat, copilul nu trebuie lasat sa doarma cand pe ulita trece o cireada de vite sau un cortegiu funerar. Acest lucru poate amplifica boala micutului si poate duce la grave crize de epilepsie. Pentru a-l descanta pe copil, locul cel mai bun este in mijlocul unei cirezi. Acolo il duce mama sau vrajitoare care trebuie sa ii descante si acolo se spun cuvintele care trebuie sa alunge demonul din micut.

Ansamblul de gesturi sunt un amestec de crestinism si paganism, insusi Isus a scos diavolii dintr-un posedat si i-a alungat intr-o cireada de porci. In unele zone se procedeaza altfel: mama ia pervazul cu fereastra cu tot, il pune deasupra leaganului, spune <Tatal nostru> si ciocane de 3 ori in geam, iar copilul se face bine. Prin rugaciunea rostita, mama cheama fortele Tatalui sa-l scoata pe Diavol din copil si, o data cu venirea acestui ajutor, se deschide o fereastra catre taramul Intunericului, pe unde diavolul alungat fuge.

La toate nuntile, indiferent de zona, exista un pom al nuntasilor. Un pom impodobit pe care il tine vataful alaiului. Pe vremuri, acest pom era un mar, simbolizand fructul ispitei si, totodata, al cunoasterii, din care au muscat Adam si Eva, innainte de a fi izgoniti din Rai. In ultimele sute de ani insa, s-au folosit doar brazi. Desi prezent in toate casele noastre de Craciun, bradul nu are nici o legatura cu nasterea lui Isus. Mai mult, la vremea respectiva nici macar nu existau brazi in Palestina. Doar faptul ca este verde permanent, i-a facut pe paganii din alte vremuri sa creada ca este binecuvantat de zei, binecuvantare preluata si de crestini, din credintele nordice. In unele zone nuntasii, la finalul ceremoniei, care de regula tine 3 zile, aprind un foc mare si toti barbatii sar pri el. Este un ceremonial de purificare prin foc, mostenit, de asemenea, din vremuri pre-crestine.

Casatoria, ca si moartea, isi are propriile credinte. Se spune ca cel care este asezat la coltul unei mese, nu se va casatori. De asemenea, nu se va casatori cel care este maturat din greseala si nici cel care scutura fata de masa dupa apusul soarelui. La biserica, daca in aceeasi zi au loc mai multe nunti, miresele nu trebuie sa se zareasca una pe alta la iesirea din biserica, pentru ca vor avea ghinion, iar mirele nu trebuie sa o vada pe mireasa in timp ce se imbraca.

Sunt ritualuri prin care urmasii celui mort incearca sa pazeasca trupul si sufletul celui plecat de vraji care l-ar putea transforma pe mort in strigoi. Intr-o seama de regiuni ale Romaniei exista obiceiul ca mortul sa fie ingropat o zi si o noapte in magazia unde sunt tinute uneltele campului. Este un obicei pre-crestin prin care sunt chemate spiritele telurice terestre ca sa se pregateasca pentru intoarcerea unui fiu al Pamantului.

Abia dupa aceea mortul este scos si i se fac randuielile crestinesti. In functie de zone difera si infierarea. Uneori se fac 4 cruciulite din lumanari neincepute, sfintite, care se lipesc in interiorul sicriului pentru a pazi trupul din cele 4 parti. Alteori se face direct infierarea panzei, care, ca simbol crestin, simbolizeaza giulgiul in care a fost invelit Mantuitorul.

Adica se iau 3 lumanari noi, facute din ceara curata de albine, se aprind si se sting de 3 ori la rand, in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, de fiecare data fiind innabusite cu panza mortului. In anumite zone, se pun 4 catei de usturoi in cele 4 colturi ale sicriului, pentru a impiedica eventuala renastere a corpului intr-un vampir sau strigoi. {i tot impotriva acestor creaturi ale intunericului se foloseste si un ac inrosit la flacara unei lumanari cu care se inteapa pieptul mortului, in zona inimii.

In traditiile crestine ale poporului nostru, <Intorsul> este, practic interzis. Toate evenimentele esentiale din viata unui crestin elimina acest intors. Fie ca este vorba despre drumul pruncului abia boteza, de traseul parcurs de nuntasi sau chiar itinerariile funerare, niciodata nu este ingaduit a se repeta, macar secvential, drumul parcurs. Fiecare dintre cele 3 evenimente esentiale au aceeasi explicatie, logica, dealtfel, rezumata la drumul pe care trebuie sa-l parcurga o persoana de cand se naste, pana la moarte si dincolo de moarte.

Pruncul care se boteaza si primeste Sfantul Duh in biserica, trebuie sa mearga mereu innainte pe aceasta cale, sa nu se abata de la preceptele crestine si de la drumul lui Dumnezeu. Asemenea, cei doi miri trebuie sa stie ca de la cununie drumul lor e numai impreuna, iar mortul trebuie eliberat de viata pe care tocmai a parasit-o, in caz contrar existand posibilitatea ca mortul sa se transforme in strigoi si sa-i chinuie pe cei vii. Acest <intors> are radacini pagane, datand din vremea dacilor, de cand solii trimisi catre Zamolxis nu se mai intorceau.

Se spune ca strambatul in fata unei oglinzi alunga raul si diavolul. Totodata, o lumanare aprinsa si tinuta in fata unei oglinzi deschide portile Infernurilor si aduce fortele Intunericului in casa respectiva. De asemenea, spargerea unei oglinzi aduce sapte ani de ghinion. Asta pentru ca in unele regiuni se considera ca in oglinda se regaseste si sufletul celui care se priveste, iar cand sufletul este rupt in bucati, trupul inceteaza sa mai traiasca. Totusi, daca cel care a spart oglinda va aduna cu grija toate cioburile si le va arunca intr-un rau, ghinionul nu-l va mai urmari. Pentru asta trebuie insa adunate toate cioburile. O alta credinta romaneasca cere ca oglinzile sa fie acoperite atunci cand cineva moare pentru ca sufletul mortului sa nu poata intra, prin oglinda, in lumea Intunericului. Pe de alta parte, cel ce priveste in oglinda atunci cand mortul se afla inca in casa va fi urmatorul candidat la pieire.

Cei care au turme de oi sau vite merg, antre Anul Nou si Boboteaza, la o fantana si fac pe ea o cruce cu unt proaspat, ca sa nu le moara vitele. Vanatorii vechi, daca vor sa tinteasca bine tot anul, trebuie sa ampuste o cotofana. Apoi, cu o pana de gasca trebuie sa unga pusca cu sangele pasarii. Altfel, vanatul le va fugi dinainte iar pusca va rugini. In noaptea de An Nou nimeni nu are voie sa doarma. Cei care dorm la trecerea dintre ani vor dormi tot anul care vine si norocul ai va ocoli. Cine nu asi plateste toate datoriile anainte de ancheierea anului, va fi dator tot anul care vine, iar cel care plange va plange tot anul. Deasemenea, cel care da bani an noaptea asta va da bani tot anul. Daca seara va fi ger mare si se vor vedea multe stele, anseamna ca an anul urmator vor avea loc multe casatorii. Anul Nou nu trebuie sa te prinda cu rufe murdare si nici cu casa murdara, ca sa fii ferit de saracie si mizerie. In unele zone din tara nu se gateste carne de pasare. Se spune ca cel care face asta asi amprastie norocul si bunastarea casei ca gainile pamantul. Se spune ca e bine ca prima persoana care-ti intra an casa an noul an sa fie barbat, pentru ca acesta reprezinta stalpul casei. Iar daca un barbat intra primul, atunci fericirea casei nu va fi clintita de nevoile cotidiene. Este bine ca pe 1 ianuarie an casa sa intre colindatori care sa arunce peste tot cu grau sau orez, semn de belsug si prosperitate. Graul si orezul nu se vor matura an aceeasi zi pentru a nu matura norocul.