Crearea spaţiului informaţional academic unic - soluţie eficientă

pentru organizarea şi diseminarea informaţiei

Conferinţa anuală ABRM „Biblioteca mai mult decât biblioteca:

integrare, inovare şi informaţie pentru toţi”

Secţiunea „Biblioteci Universitare şi Specializate” „Biblioteca universitară: creativitate şi inovaţie în

organizarea şi diseminarea informaţiei”

ELENA HARCONIŢA, director , Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat “Alecu

Russo”

ECATERINA ZASMENCO, director, BCU USM

LIUBOVI KARNAEVA, director Biblioteca Ştiinţifică a USMF

“NicolaeTestemiţanu”

Reformarea învăţămîntului superior, implementarea tehnologiilor educaţionale moderne, optimizarea procesului de cercetare în instituţiile de învăţămînt superior pot fi realizate cu succes doar în contextul existenţei unor infrastructuri informaţionale avansate, existenţei unui spectru larg de resurse informaţionale şi a unui grad sporit al culturii informaţiei a subiecţilor implicaţi în procesul educaţional. Este vorba de existenţa unui mediu informaţional adecvat necesităţilor unei instituţii de învăţămînt profesional superior. Elementul structural de bază al acestui mediu îl constituie Biblioteca Universitară.

Reţeaua bibliotecilor instituţiilor de învăţământ superior de stat din Republica Moldova este alcătuită din 15 biblioteci universitare. Pentru a cunoaşte evoluţia acestora din perspectiva actualizării resurselor informaţionale şi a utilizării lor propunem atenţiei dvs în continuare unii indicatori statistici raportaţi timp de 3 ani de 12 biblioteci. Anual aceste instituţii deservesc peste 100 000 de utilizatori, care înregistrează circa 3 milioane de intrări şi împrumută peste 5 milioane de documente.

UTILIZATORI, UTILIZAREA ŞI ACTUALIZAREA COLECŢIILOR

PerioadaNumăr

utilizatori

Număr deintrări(vizite)

Număr dedocumente

împrumutate

Număr dedocumente

achiziţionate(volume/titluri)

2008 112 952 3 178 617 6 005 090 83 701

2009 110 315 3 070 719 5 362 254 68 520

2010 103 256 2 731 418 5 160 981 65 331 / 14 739

În ce măsură actualizarea colecţiilor răspunde necesităţilor crescînde şi foarte variate ale studenţilor şi cadrelor didactice ? Diagramele prezentate în continuare demonstrează elocvent o descreştere vădită a noilor achiziţii atît cantitativ cît şi calitativ. Per fiecare utilizator se procură anual nu mai mult de 0,6 u.m., la fiecare titlu - în medie 4 ex. Fiecare student intră în biblioteca universitară doar de 26 de ori pe an, el împrumută la domiciliu şi consultă în săli de lectură cîte 48 – 50 de documente. Dar de ce ne-ar vizita mai des, ce le putem propune noi din colecţiile vîrsta cărora este chiar şi de 75 – 80 de ani ?

UTILIZATORI

2 648

20 683

6 925

23 209

16 713

10 035

13 276

5 515 3 0002 425

2 523

6 000

2 537

21 988

5 500

22 197

13 184

9 948

11 586

5 412

3 3023 168

2 176

9 317

2 807

20 827

5 466

21 625

12 658

10 102

9 982

5 328

3 350

2 372 1 948

6 791

0

5 000

10 000

15 000

20 000

25 000 2008

2009

2010

INTRĂRI (VIZITE)

132 075

760 262

92 536

508 650285 026

257 022

588 281

177 287

16 146

32 476

71 405

257 451

128 347

901 467

81 792

523 770

200 802230 900

552 532

166 33316 929

39 86437 197

190 786

124 517

606 859

72 096

530 085

178 292

233 650

543 637

183 100

19 809

25 00130 135

184 237

0

100 000

200 000

300 000

400 000

500 000

600 000

700 000

800 000

900 000

1 000 000 2008

2009

2010

ÎMPRUMUTURI

249 255

1 305 826

205 525

893 185

435 878514 106

1 470 558

323 485

21 325

90 245110 975

384 727

205 386

988 977

195 732

910 190

329 709

622 321

1 411 678

301 730

22 357 11 584

55 524

307 066

214 698

929 667

174 183

942 245

358 743512 109

1 390 398

318 370

22 510 67 357 42 375

188 326

0

200 000

400 000

600 000

800 000

1 000 000

1 200 000

1 400 000

1 600 000 2008

2009

2010

ACHIZIŢII ( EXEMPLARE / TITLURI )

Denumirea instituţiilorPerioada

2008 2009 2010

Biblioteca AMTAP 1 399 1 375 1 579/374

Biblioteca Centrală USM 8 380 6 761 6 812/856

Biblioteca Republicană Agrară a USAM

3 466 1 762 2 877/943

Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM

22 183 12 917 21 014/1 179

Biblioteca Ştiinţifică ASEM 6 855 4 356 4245/1 005

Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu”

15 549 22 40110

136/427

Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi

14 105 10 967 9 867/5 769

Biblioteca UPS „I.Creangă” 5 602 3 263 2 714 / 878

Biblioteca USEFS 1 009 542 917/354

Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul

1 486 871 1 669/1 153

Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat

802 680 642/393

Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM

2865 2 625 2 859/1 408

TOTAL 83 701 68 520 65 331/14 739

ACHIZIŢII ( EXEMPLARE / TITLURI )

1 399

8 380

3 466

22 183

6 855

15 549

14 105

5 602

1 0091 486

802

2 865

1 375

6 761

1 762

12 917

4 356

22 401

10 967

3 263

542 871680 2 625

1 579

6 812

2 877

21 044

4 245

10 136

9 867

2 714917

1 669

642

2 859

0

5 000

10 000

15 000

20 000

25 000 2008

2009

2010

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ

Perioada

Intrări(vizite)

perutilizat

or

Împrumuturi

perutilizator

Achiziţii per

utilizator

Numărutilizatori

per angajat

Numărîmprumut

uriper

angajat

2008 28.1 53.2 0.7 225 11 962

2009 27.8 48.6 0.6 231 11 242

2010 26,5 50,0 0,6 / 0,1 212 10 597

INTRĂRI (VIZITE) PER UTILIZATOR

50

38

13

22

17 26

44

32

5

13

2843

51

41

1524

1523

48

315

13

17

20

44

29

13

25

14

23

54

34

5 1115

27

0

10

20

30

40

50

602008

2009

2010

ÎMPRUMUTURI PER UTILIZATOR

94

63

3038 26

51

111

59

7

37 44

64

84

4536 41

25

63

122

56

74

26

3376

45

32

44 28 51

139

60

7

28

2228

0

20

40

60

80

100

120

140

1602008

2009

2010

ACHIZIŢII PER UTILIZATOR

0,5

0,40,5

1

0,4

1,51,1

1

1,9

0,6

0,3

0,50,5

0,3 0,3

0,6

0,3

2,3

0,9

0,6

1

0,3 0,3 0,3

0,6

0,3

0,5

1

0,3

1

1,1

0,50,3

0,7

0,3

0,4

0

0,5

1

1,5

2

2,52008

2009

2010

Care sînt motivele unei atare situaţii? Austeritatea financiară; optimizarea cheltuielor prin reducerea alocaţiilor financiare la achiziţii şi nu numai; preţurile crescînde la producţia editorială, la abonamente, orientarea spre resursele informaţionale electronice de pe Internet. Unii profesori recomandă: nu găseşti în bibliotecă caută pe Internet. Şi ne bucură faptul că la Chişinău se mai găsesc studenţi care îşi dau seama că o instruire de calitate nu se poate face de pe Internet şi protestează solicitînd majorarea bugetelor bibliotecilor pentru achiziţii.

Analizînd, din acest punct de vedere, condiţia bibliotecilor din instituţiile de învăţămînt superior din Republica Moldova putem constata următoarele: În ultimii 20 de ani, din lipsa unei finanţări adecvate, achiziţia resurselor informaţionale (format tipărit şi electronic) în bibliotecile universitare este în descreştere atît ca număr de documente cît şi de titluri .

Ţinem să menţionăm, în special, posibilităţile extrem de limitate în vederea achiziţionării resurselor informaţionale din străinătate. Referindu-ne la resursele informaţionale electronice (baze de date) constatăm că doar 6 din 15 biblioteci universitare sînt membri ai Consorţiului REM (Resurse Electronice pentru Moldova) prin intermediul căruia acestea au acces la bazele de date EBSCO, care acoperă într-o anumită măsură necesităţile fiecărei biblioteci, bibliotecile neavînd posibilităţi financiare de a procura baze de date de profil.

Excepţie ar fi cîteva biblioteci care datorită colaborărilor internaţionale asigură accesul la baze de date specializate: Biblioteca Ştiinţifică Medicală USMF “N.Testemiţeanu” (suportul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi bibliotecilor medicale din statul Carolina de Nord SUA) beneficiază de 5 baze de date; Biblioteca Ştiinţifică ASEM şi Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat “A.Russo” din Bălţi – aflate pe post de Bibliotecă Depozitară şi Bibliotecă Depozitară Regională a Băncii Mondiale în republica Moldova au acces la 5 baze de date valoroase pentru viitorii economişti. Ar mai şi alte exemple, dar foarte puţine.

La sfîrşitul anilor 80 ai sec. trecut majoritatea bibliotecilor din Europa, America, Japonia şi din alte ţări dezvoltate realizau deja multe procese şi servicii numai în sistem automatizat.

Informatizarea a devenitit o necesitate , pe care au înţeles-o conducătorii de toate nivelele, căci informatizarea venea să modifice organizarea muncii, să reducă timpul pentru realizarea proceselor şi activităţilor bibliotecare, să diminueze costurile, să reducă redundanţele.

Iar în Republica Moldova, în plină evoluţie a Societăţii informaţionale şi a Cunoaşterii 5 biblioteci universitare continuă să aplice tehnologii de bibliotecă în regim manual, lipsind astfel utilizatorii de accesul operativ la informaţii.

Din sondajul realizat de secţiunea bibliotecilor universitare în anul 2011 referitor la nivelul de informatizare al bibliotecilor universitare din R. Moldova, la care au participat 11 biblioteci, aflăm că ele deţin 340 de calculatoare , inclusiv 21 de servere. Componentele hardware-ului – calculatoarele - 155 , inclusiv 8 servere şi echipamentele periferice (scanerele, imprimantele, cititoarele de barcod, dispozitivele audio) sînt depăşite.

RESURSE HARDWARE (echipament tehnic destinat soft-ului de

bibliotecă)

Denumirea bibliotecii

Nr. total de computere destinate

soft-ului de bibliotecă

Computere care corespu

ndcerinţelor tehnice

alesoft-ului

Computere depăşite moral şitehnic

ServereNr. de

computere necesar pentru

constituirea/de

z-voltarea sistemului

automatizat al bibliotecii

Echipament tehnic adiacent

necesarNote

Nr. total de

servere

Servere care corespund cerinţelor

tehnice ale soft-ului

Servere care nu

corespund

cerinţelor tehnice ale soft-

ului

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat ”A.Russo” , mun. Bălţi

120 110 60 4 2 2 160

Imprimante-10Scanere-5Scanere de bare-15 Plotter-1

BCU “USM” 38 25 13 1 1 - 50

Scaner-3 Imprimante lazer-5Imprimante matriciale-5Cititor barcode-10

Sunt necesare 2 servere

Biblioteca Ştiinţifică Medicală USMF “Nicolae Testemiţanu”

13 4 9 2 0 2 22Scanere-6Imprimante-4

Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a “UASM”

13 13 16 2 1 1 40Scanere-2Imprimante-3

Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice

33 33 0 2 2 0 100

ScanereScanere bar-codImprimante

Cerinţele faţă de server şi staţiile de lucru corespund Tinlib-ului

Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a Universităţii Tehnice a Moldovei

45 30 23 3 1 2 20

Scanere performante-2Imprimantă pentru permise/cititor-1Scaner bar-cod-10

Biblioteca Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă”

34 34 4 2 2 - 30Scaner bar-cod-4

Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM

25 15 10 2 1 1 25ScanereScanere bar-codImprimante etc.

Biblioteca Universităţii Cooperatist-Comerciale din Moldova (UCCM)

19 19 6 1 1 - 30

Biblioteca Universităţii de Stat “B. P. Haşdeu” din Cahul

0 0 14 2 - - 10Imprimanta fişe, Catalog tradiţional

TOTAL 340 283 155 21 10 8 527

Doar 7, nici 50 % din toate bibliotecile universitare, dispun de softuri integrate de bibliotecă: 4 – funcţionează în baza software Tinlib şi 3 - QSeries. Nici una din biblioteci nu este automatizată integral, fiind implementate doar modulele Achiziţii, Catalogare, OPAC (Catalog electronic pentru utilizatori). Unele biblioteci nu dispun de număr suficient de licenţe (locuri de muncă pentru bibliotecari şi puncte de acces pentru utilizatori). Sînt 158, trebuie 231.

SOFTWARE

Denumirea bibliotecii

Denumirea soft-ului utilizat

(versiunea)

Nr. de licenţe

existente

Nr. de licenţe

necesare

Existenţa WEB OPAC

Note

1 2 3 4 5 6

Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat ”A.Russo” , mun. Bălţi

TinLibTinRead

22-

22

35

da

BCU “USM”TinLib300 8 30 Nu

există

Biblioteca Ştiinţifică Medicală USMF “Nicolae Testemiţanu”

Q Series, Ver. 4.0

20 22 da

Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a “UASM”

TinLib300 22 40 -

Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii Economice

TinLib410 26 16-20 pentru

administrare şi

redactare WebOpac nelimitat

Da (TinRead

în testare)

La etapa actuală în Biblioteca Ştiinţifică ASEM, pentru automatizarea proceselor de bibliotecă se utilizează sistemul TinLib, oţinut în anul 1996 prin intermediul Proiectului de informatizare, finanţat de către OSI Budapesta. Sistemul TinLib este deje învechit, nu mai are dezvoltare pe plan mondial şi nu răspunde cerinţelor actuale ale sistemelor informaţionale, fapt ce împiedică integrarea bibliotecii în proiectele naţionale.

Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a Universităţii Tehnice a Moldovei

Q Series 20 20 da

Biblioteca Universităţii Pedagogice de Stat “Ion Creangă”

Q Series 22 30 Doar în reţeaua locală

Departamentul Informaţional Biblioteconomic ULIM

TinLib410 18 12 nu În cazul procurării modulului WEB OPAC nu va nevoie de licenţe pentru utilizatori, doar pentru bibliotecari.

Biblioteca Universităţii Cooperatist-Comerciale din Moldova (UCCM)

SOFT nu este

- - -

Biblioteca Universităţii de Stat “B. P. Haşdeu” din Cahul

SOFT nu este

- - -

TOTAL 158 231 4

Din cele 7 biblioteci, parţial modernizate, numai 4 dispun de WebOPAC, celelalte OPAC doar în reţeaua locală.

Softul TinLib nu mai are dezvoltare pe plan mondial şi nu mai răspunde necesităţilor actuale ale bibliotecilor, acest fapt fiind un impediment serios în vederea integrării bibliotecilor în proiecte naţionale şi internaţionale, dar şi în dezvoltarea procesului de automatizare a fiecărei biblioteci.

În aceste condiţii circa 20 % din 7 428 790 de documente, se pot regăsi în cataloagele electronice ale bibliotecilor. Unele au reuşit mai bine – 100% , altele – peste 50 la sută, altele şi mai puţin.

COLECŢII. ÎNREGISTRĂRI CATALOGRAFICE ÎN SISTEM AUTOMATIZAT

Nr Denumirea instituţiei Colecţia Bibliotecii. Exemplare

Procent înregistrări catalografice în sistem automatizat (%)

1 Biblioteca Academiei de Poliţie „Stefan cel Mare” 116923 -

2 Biblioteca Universităţii de Stat din Comrat 58631 -

3 Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a Universităţii Agricole de Sta din Moldova

662965 -

4 Biblioteca Ştiinţifică Medicală a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testimiţanu”

907279 55,7

5 Biblioteca Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei 52871 -

6 Biblioteca Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice 225954 11

7 Biblioteca Institutului Militar „Alexandru cel Bun” 52817 -

8 Biblioteca Universităţii Pedagogice de Stat ”Ion Creangă” 782728 33

9 Biblioteca Universităţii de Stat de Educaţie Fizică şi Sport 96598 -

10 Biblioteca Centrală a Universităţii de Stat din Moldova 1850842 14

11 Biblioteca Universităţii de Stat din Tiraspol 103014 -

12 Biblioteca Universităţii de Stat „B. P. Hasdeu” din Cahul 73205 -

13 Biblioteca Tehnico - ştiinţifică a Universităţii Tehnice a Moldovei

1227139 15,9

14 Biblioteca Academiei de Studii Economice din Moldova 198365 100

15 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat “Aleco Russo” din Bălţi

1015459 59

7 428 790 19,4 %

Numărul de utilzatori, intrări şi împrumuturi per bibliotecar este în scădere, deaceea personalul profesional, care constituie 52% din cei 487 de angajaţi ai bibliotecilor universitare ar putea lesne să se ocupe de organizarea şi sistematizarea infomaţiilor în format electronic, dacă ar dispune de hardul şi softul respectiv.

RESURSE UMANE

2008 2009 2010

Total

Inclusiv

cu studii

superioare

%persona

lprofesio

nalcu studi

isuperio

are

Total

Inclusiv cu studi

i superioa

re

%personalprofesio

nalcu studiisuperioa

re

Total

Inclusiv cu studi

i superioa

re

%personalprofesio

nalcu studiisuperioa

re

502 422 53 %

477 421 56 %

487 431 52 %

ÎMPRUMUTURI PER ANGAJAT

10 837

18 136

5 409

16 540

7 784

6 270

18 614

7 523

2 369

10 0279 248

15 398

8 929

13 735

5 151

16 855

5 395

11 314

17 869

7 184

2 4841 053

4 271

11 810

9 335

14 302

4 584

18 120

6 5236 322

17 600

7 580

2 501

6 123

3 852

6 726

0

2 000

4 000

6 000

8 000

10 000

12 000

14 000

16 000

18 000

20 000 2008

2009

2010

În rezultatul analizei situaţiei existente concluzionăm că o soluţie eficientă de organizare şi diseminare a informaţiei în mediul academic universitar ar fi crearea spaţiului informaţional academic unic în baza Consorţiului bibliotecilor universitare, propunere înaintată preşedintelui Consiliului Rectorilor din R.Moldova.

La baza acestui Consorţiu ar sta centralizarea resurselor şi lichidarea dublării acestora. Constituirea unui catalog electronic partajat al bibliotecilor universitare ar permite extinderea spaţiului informaţional pentru întreaga comunitate universitară din ţară, asigurîndu-i acces la resursele informaţionale ale tuturor bibliotecilor din cadrul consorţiului.

Condiţia de bază pentru crearea spaţiului informaţional unic este automatizarea bibliotecilor universitare care necesită următoarele realizări:

NECESITĂŢI HARDWARENr d/o

Denumirea Bibliotecii Computere Servere Cititoare de barcod

Imprimante Licenţe

1Biblioteca AMTAP

10 1 1 3 6

2Biblioteca Centrală USM

50 2 10 10 30

3Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a USAM

40 2 3

4 Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a UTM

20 2 10 1 20

5Biblioteca Ştiinţifică ASEM

100 2 16-20

6Biblioteca Ştiinţifică Medicală a USMF „N.Testemiţeanu”

30 2 8 4 30

7 Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A.Russo”, Bălţi

160 2 15 10 35

8Biblioteca UPS „I.Creangă”

30 2 4 30

9Biblioteca USEFS

5 1 1 5

10 Biblioteca US “B.P.Hasdeu”, Cahul

10 1 1 6

11 Biblioteca Universităţii de Stat, Comrat

12 1 4 2 8

1. Procurarea unui software unic pentru toate bibliotecile universitare care ar întruni următoarele condiţii:

1.1 Asigurarea conversiei informaţiei din software anterior;

1.2 Posibilitatea de a traduce toate cîmpurile necesare a software în limba română (se poate şi cu implicarea bibliotecarilor);

1.3. Existenţa condiţiilor de participare la crearea catalogului partajat naţional;

1.4. Asistenţa software la un preţ rezonabil; 1.5 Asistenţă permanentă de program.

Automatizarea bibliotecilor univesitare ar constitui prima etapă în formarea spaţiului informaţional universitar unic.

A doua etapă ar fi organizarea şi utilizarea în comun a unei biblioteci electronice didactice, bazată pe publicaţiile centrelor editoriale universitare, cărora le aparţine copyright-ul.

Ţinem să menţionăm de asemenea că crearea spaţiului informaţional academic unic ar facilita integrarea bibliotecilor univesitare în SIBIMOL ca o treaptă de integrare în circuitul informaţional la nivel naţional şi internaţional.