CORPURI DE ILUMINAT

Capitolul :I-MEMORIU JUSTIFICATIV

Iluminatul electric este cel mai avantajos mijloc de iluminat si constituie una din necesitatile cele mai importante ale vietii moderne.El a permis marirea orelor de lucru peste timpul incare se dispune de lumina naturala.Desi electricitatea are numeroase aplicatii, iluminatul electric reprezinta una din cele mai importante utilizari, ceea ce se constata din cantitatile mari de energie electrica consumata pentru iluminarea locuintelor, birourilor, atelierelor, fabricilor si strazilor. Iluminatul electric are o mare influenta asupra muncii profesionale si asupra activitatii culturale, asupra igienei individuale si colective, asupra vietii personale si sociale . In industrie, iluminatul electric a dat posibilitatea sa se mareasca productivitatea muncii, sa se amelioreze calitata produselor si sa se micsoreze numarul accidentelor.Circulatia vehiculelor si a pietonilor pe strazi, in timpul noptii, este mult mai usurata datorita instalatiilor de iluminat electric. Iluminatul electric, care reprezinta una dintre cele mai importante aplicatii ale electricitatii, s-a putut dezvolta numai datorita realizarii unei tehnici proprii a acestui fel de iluminat, iar aceasta tehnica s-a perfectionat pe masura extinderii electrificarii. O justa proiectare, executare si exploatare a instalatiilor de iluminat electric se pot realiza numai studiind principiile si tehnica acestui iluminat precum si experienta de pe teren. Numai astfel se poate realiza un iluminat rational si se pot obtine economii de energie electrica, fara a se reduce efectul luminos al instalatiei. Incepand din anul 1881, au fost instalate lampi cu filament incandescent in toate orasele mari din lume. In Bucuresti iluminatul cu astfel de lampi a fost introdus in anul 1884, iar in Timisoara in anii 1883-1884. Studiul iluminatului electric ocupa un loc deosebit printre celelalte parti ale electrotehnicii aplicate, deoarece pe langa problemele fizice si tehnice, se ocupa de asemeni cu problemele psihologice si fiziologice ale procesului vederii.Producerea fluxului luminos si distribuirea sa dupa necesitati, se bazeaza pe aplicarea legilor fizice, dar evoluarea senzatiilor pe care le produce lumina asupra ochiului omenesc necesita cunoasterea fiziologiei vederii. Proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor de iluminat necesita cunostinte speciale, pentru ca sa se faca economie de energie electrica, fara sa se reduca efectul luminos al instalatiei

………………………………………………………………………………………………

Corpuri de iluminat pag.1

Capitolul :II-CONTINUTUL ESENTIALIZAT AL LUCRARII1.Fotometrie: Lumina este caracterizata prin marimi energetice si prin marimi fotometrice. Fotometria este stiinta masurarii marimilor caracteristice luminii si fenomenelor luminoase, evoluate pe baza efectelor vizuale produse (a senzatiilor luminoase) si pe baza unor conventii. Marimile fotometrice sunt marimi fizico-fiziologice.Pentru evoluarea lor, si pentru definirea unitatilor fotometrice corespunzatoare in raport cu cele energetice s-a adoptat, conventional, observatorul fotometric de referinta. Fiecarei marimi fotometrice ii corespunde o marime energetica, reprezentarea lor facandu-se cu acelas symbol, afectat de indici diferiti ( indicele e , pentru marimi energetice, si indicele v , pentru cele fotometrice). Necesitatea definirii observatorului fotometric de referinta a rezultat din situatia in care intensitatea senzatiei luminoase este diferita, in conditii energetice egale, pentru diferitele culori ale spectrului vizibil. Ochiul omenesc este caracterizat printr-o sensibilitate spectrala care difera in functie de lungimea de unda a radiatiei.Raportul V dintre fluxul energetic pentru lungimea de unda m si fluxul energetic pentru lungimea de unda care produc senzatii luminoase egale in conditii fotometrice specifice ( m fiind astfel aleasa incat valoarea maxima a acestui raport sa fie egala cu 1) se numeste eficacitate luminoasa relativa pentru un observator. Relatia de definitie a intensitatii luminoase este Iv=dv dUnitatea de intensitate luminoasa este candela (cd). In practica se mai utilizeaza si intensitatea luminoasa sferica medie Io care este valoarea madie a intensitatilor luminoase di toate directiile. Fig.1. d r i dA

Iluminarea unei suprafete elementare dA , de catre un izvor punctiform . Iluminarea (Ev, E ) , intr-un punct al unei suprafete este raportul dintre fluxul luminos primit de o suprafata elementara din jurul acestui punct si aria acestei suprafete. Relatia de definitie a iluminarii este : Ev=dv dA ……………………………………………………………………………………………… ________________________________________________________________________Corpuri de iluminat pag.2

In cazul in care fluxul luminos v este si uniform repartizat pe suprafata A, iluminarea suprafetei are valoarea Ev=v Luminanta ( Lv ,L) este raportul dintre fluxul luminos si produsul dintre unghiul solid al conului si aria protectiei ortogonale a elementului de suprafata pe un plan perpendicular la directia data . Relatia de definitie a luminantei este :Lv=d v ddA cos ficacitatea luminoasa (v, ) este raportul dintre fluxul luminos omis si puterea consumata de sursa . Relatia de definitie a eficacitatii luminoase este v=v

P Factorul de reflexie (v,) este raportul dintre fluxul luminos reflectat de corpul respectiv si fluxul luminos incident, relatia de definitie fiind :=ri Factorul de transmisie ( v, ) este raportul dintre fluxul luminos transmis printr-un corp si fluxul luminos incident , relatia de definitie fiind : =t

i Factorul de absorbtie (v) este raportul dintre fluxul luminos la trecerea luminii printr-un corp si fluxul luminos incident , relatia de definitie fiind: =a

I

Opacitatea ( O ) este valoarea inversa a factorului de transmisie , relatia de definitie fiind: O=1

2.Instalatii de ameliorare a factorului de putere: In electrotehnica tensiunea de la bornele unui receptor de current alternativ si curentul care trece prin receptor exista un defazaj exprimat prin unghiul , daca unghiul =0, curentul si tensiunea sunt in faza si receptoarele sunt resistive.Daca unghiul 0 sensul trigonometric de parcurgere a unghiurilor de la baza sunt inductive.Daca unghiul =0 curentul se afla inaintea tensiunii si receptoarele sunt capacitive. curentalternativresistive: Defazajul dintre tensiune si curent pentru receptoare de curent alternativ: a)rezistive b) rezistiv-inductive

U U I =0 0U= 2 U sin t O= 2Osin t I= 2 I sin t Fig:2 I= 2 I sin (t-)

…………………………………………………………………………………………____________________________________________________________________ Corpuri de iluminat pag.3

c) rezistiv –capacitive I

U 0 U= 2 O sin t I= 2 I sin ( t Prin factor de putere se intelege valoarea cosinusului unghiului (cos).Din triunghiul puterilor, triunghi in care laturile sunt proportionale cu puterile:activa P reactiva Q si aparenta S rezulta cos=P/S. Triunghiul puterilor : S=Ui P- puterea activa (W) Q=Ui sin Q-puterea reactiva(Van) Fig:3 S-puterea aparenta (VA) P=Ui cos

Efectul unui factor de putere scazut in instalatiile electrice: Pentru a alimenta un receptor trifazat de putere activa P si de factor de putere cos, linia electrica trebuie sa transporte un curent electric I. I=P/ 3Ucos Cresterea curentului are drept conescinte:

- necesitata maririi sectiunii conductoarelor ce trebuie sa transporte acest curent;

- necesitatea supradimensionarii aparatajului de actionare si de protectie parcurse de acest curent.

Exemplu:O instalatie care are o putere activa de 40Kw alimentata la tensiunea 3x380/220V si cu un factor de putere cos0,95 absoarbe de la retea un curent: I1=P/ 3Ucos1=40000/ 3 380 0,95=64A O alta instalatie care absoarbe aceeasi putere de la retea, dar cu un factor de putere mai mic (cos2=0,70) absoarbe un curent : I2=P/ 3Ucos2=40000/ 3 380 0,70=87Aceea ce inseamna cu 33,7% mai mult .Primul curent conduce la alegerea unei sectiuni de Al Afy de 25mm ,iar al doilea la alegerea unei sectiuni din acelas material de 50mm . Cresterea curentului absorbit va influenta negativ si pierderea de putere din retelele de distributie si de transport.

…………………………………………………………………………………………… Corpuri de iluminat pag.44.Mijloace pentru ameliorarea factorului de putere:

Acestea sunt:-mijloace naturale pentru marirea factorului de putere care cuprinde totalitatea masurilorce se pot adopta fara instalatii speciale; -mijloace artificiale pentru marirea factorului de putere care cuprind instalatii special destinate producerii energiei reactive de compensare; Mijloace naturale pentru marirea factorului de putere :-masuri organizatorice privind utilarea receptoarelor electrice inductive.Acestea se refera la organizarea procesului de productie, astfel incat aceste receptoare sa nu functioneze in gol, sau in timpul de functionare in gol sa fie redus la minimum;-inlocuirea motoarelor asincrone cu motoare asincrone de aceeasi putere deoarece acestea au un factor de putere cos=1;-deconectarea transformatoarelor, cand acestea sunt incarcate cu o sarcina sub 30% din sarcina nominala. Dintre mijloacele artificiale pentru marirea factorului de putere cel mai mult se folosesc condensatoarele statice sub forma de baterii de condensatoare . Bateriile de condensatoare au cateva avantaje:-au pierderi electrice mici si constante in timp-nu au mecanisme in miscare si uzura este foarte mica -se pot monta foarte usor -intretinerea este deosebit de simpla -se fabrica intr-o gama de puteri destul de larga Dintre dezavantaje se pot enumera :-imposibilitatea realizarii unui reglaj fin al factorului de putere .Reglajul se face numai in trepte, in functie de modul cum se conecteaza elementele bateriei .-spatiul mare pe care il ocupa, in special la puteri mari .Sunt necesare spatii spesial destinate montarii bateriilor de condensatoare , ocupa suprafete importante in camera tabloului electric. Bateriile de condensatoare se aleg in urma unui calcul tehnico-economic.Cheltuielile Z ce se fac pentru bateriile condensatoarelor depind de factorul de putere pe care il realizeaza acestea .Factorul de putere pana la care se face ameliorarea va fi cel corespunzator cheltuielilor minime Z minim. Aceasta valoare se numeste factor de putere optim .Pentru instalatiile noi cu putere mai mare de 50Kw si care ar functiona cu un factor de putere scazut , este obligatorie prevederea unei instalatii de ameliorare a factorului de putere, astfel ca valoarea acestuia sa fie cos=0,93.Aceasta valoare poarta numele de factor de putere neutral .

………………………………………………………………………………………………________________________________________________________________________ Corpuri de iluminat pag.5

Capitolul:III-CORPURI DE ILUMINAT

Corpul de iluminat este un aparat destinat in principal pentru redistribuirea fluxului luminos al lampilor in limitele unor unghiuri solide importante ( ) in scopul iluminarii obiectelor relativ apropiate si care contine toate elementele necesare pentru fixarea lampilor si pentru conectarea lor la reteaua electrica. Constructia corpului de iluminat contine partile principale indicate in urmatorul table:Partea Componenta

Destinatie (scop) Realizare Constructiva

Sistemul Optic

-redistribuirea fluxului luminos al lampii/lampilor-protectia ochiului fata de luminanta ridicata a lampii prin :-scoaterea lampii din campul vizual (total sau partial) -reducerea luminantei in directia ochiului -schimbarea compozitiei spectrale a radiatiei (in anumite cazuri)

Reflector DispersorDifuzor

Elemente electrotehnice

-conectarea lampii la retea -aprinderea lampii( dupa caz) -stabilizarea curentului prin lampa (la lampile cu descarcari)

DuliiStarter,igniterBalast

Elemente constructive

-fixarea lampii si a sistemului optic -protectia lampii si a sistemului optic fata de mediu-izolarea fata de mediul cu pericol de incendiu sau de explozie

Caracterizarea fotometrica a corpurilor de iluminat. Centrul luminos (O) este un punct conventional in interiorul corpului ales astfel incat, la o anumita dispunere fata de el a lampilor, distributia fluxului luminos al corpului de iluminat difera putin de cea calculata , la corpurile de iluminat cu o singura lampa, centrul luminos coincide cu centrul luminos al lampii. Axa optica este o dreapta conventionala care trece prin centrul luminos al corpului.Axa optica coincide cu : -axa de simetrie , la corpurile de iluminat cu simetrie axiala ; -linia din planul de simetrie situata in directia intensitatii luminoase ; -dreapta de intersectie a planelor de simetrie ; Axa longitudinala este dreapta conventionala care trece prin centrul luminos al corpului de iluminat cu lampi tubulare si este paralela cu axa lampilor. Planul meridional este un plan care trece prin axa optica . Planul longitudinal (plan Q) este planul care trece prin axa longitudinala a corpului de iluminat. Planul transversal ( plan P) este un plan perpendicular pe axa longitudinala a corpului de iluminat . ………………………………………………………………………………………………________________________________________________________________________ Corpuri de iluminat- pag.6

Planul longitudinal principal (plan Gp) este planul longitudinal de referinta . Planul transversal principal (plan Pp)este planul transversal perpendicular pe planul longitudinal principal. Planul ecuatorial principal (Sp) este planul perpendicular pe axa optica a corpului de iluminat, trecand prin centrul luminos. 1.Clasificarea corpurilor de iluminat:

Corpurile de iluminat pot fi clasificate dupa mai multe criterii , dintre care cele mai importante sunt :felul lampilor utilizate drept izvoare de lumina , distributia fluxului luminos, utilizarea precum si particularitatile constructive si de fixare . In functie de felul izvoarelor de lumina utilizate : -corpuri de iluminat pt lampi electrice cu incandescenta. -corpuri de iluminat pt lampi cu descarcari . In functie de distributia fluxului luminos : -corpuri de iluminat cu repartitie directa -corpuri de iluminat cu repartitie semidirecta -corpuri de iluminat cu repartitie mixta -corpuri de iluminat cu repartitie semiindirecta -corpuri de iluminat cu repartitie indirecta In functie de utilizarea : -corpuri de iluminat pentru iluminatul interior -corpuri de iluminat pentru iluminatul exterior -corpuri de iluminat pentru ilumnatul vehiculelor -corpuri de iluminat cu utilizari speciale ( Sali de spectacole , vitrine , iluminatul in mine, in medii explosive, corozive , umede, in ploaie sau in imersie). In functie de particularitatile de executie si de fixare : -corpuri de iluminat fixate pe un perete , denumite aplice -corpuri de iluminat fixate pe tavan , denumite plafoniere -corpuri de iluminat suspendate -corpuri de iluminat portabile -corpuri de iluminat de dimensiuni mici,lampi de masa, de birou

Corpuri de iluminat pentru lampile fluorescente tubulare Cele mai multe dintre corpurile de iluminat pentru lampile fluorescente tubulare sunt constituite dintr-o armatura cuprinzand instalatia electrica (conductoarele, balasturile, condensatoarele) duliile si elementele de montaj sau suspendare. In functie de destinatie si de tip , corpul de iluminat mai cuprinde reflectoare sau sisteme optice.

………………………………………………………………………………………………________________________________________________________________________

2.Clasificarea marimilor si a unitatilor de masura:

Unghiul solid ()al unui con este definit ca raportul dintre aria A decupata de acest con pe o suprafata sferica si patratul razei sferei. r Steradianul (sr) este unghiul solid care avand varful in centrul unei sfere , decupeaza pe aceasta o arie egala cu aria unui patrat cu latura egala cu raza sferei. Marimi si unitati fotometrice utilizate curent in tehnica iluminatului. Fluxul luminos (v)este o marime derivata din fluxul de energie radianta si este evaluat dupa actiunea radiatiei respective asupra unui receptor relativ (ochiul uman) , a carui sensibilitate spectrala este definita prin functia V(respectiv functia V in cazul vederii crepusculare), a eficacitatilor luminoase relativ spectrale . Relatia de definitie a fluxului luminos este :

in care de/d este densitatea spectrala a fluxului de energie radianta in domeniul spectral d. V-eficacitatea luminoasa spectrala relativa corespunzatoare lungimii de unda . d-intervalul ingust cu lungimi de unda in jurul lungimii de unda . Km-echivalentul fotometric al radiatiei , egal cu 683. Unitatea de flux luminos este lumenul (lm) definit cu fluxul luminos emis intr-un unghi solid de 1steradian de catre o sursa punctiforma care ar intensitatea luminoasa de 1 candela. Intensitatea luminoasa (Iv,I)a unei surse de lumina sau a unui element al unei surse , intr-o directie data , este raportul dintre valoarea fluxului luminos care este emis de sursa sau de un element al ei si se propaga intr-un element de unghi solid din jurul directiei date si valoarea acelui unghi solid. 3.Constructia lampilor fluorescente si a dispozitivelor pentru conectarea lor la retea : Lampile fluorescente de joasa tensiune cu electrozi preincalziti . Lampile fluorescente de joasa tensiune cu electrozi preincalziti sunt lampi cu vapori de mercur cu descarcari electrice prin arc ,care folosesc luminescenta coloanei positive.Aceste lampi sunt alcatuite dintr-un tub de sticla cu diametrul 25-38mm si lungimea de 0,45-1,2m in functie de puterea lor.

DimensiunilePuterea in w

Tens.nom. A retelei

Diam. ext. in mm

Lungimea totala in mm

Lungimea lampii fara borne de cont

Diam soclului in mm

Dist. dintre borne

Diam. bornelor de contact

15 127 25+1,0 451-3,5 436-3,0 24 13-0,3 2,4+0,1-0,05

20 127 38+1,5 604-3,5 589-3,0 35 13-0,3 2,4+0,1-0,05

30 220 26+1,0 909-3,5 894-3,0 24 13-0,3 2,4+0,1-0,05

40 220 38+1,5 1213-3,5 1198-3,0 35 13-0,3 2,4+0,1-0,05

Tuburile sunt prevazute la extremitati cu socluri cu doua contacte , pentru introducerea lampii in dulii speciale. In interiorul tubului se introduce o cantitate redusa de mercur si gaz inert(argon) sub o presiune de cativa torri pentru a usura aprinderea lampii.Electrozii lampii sunt alcatuiti dintr-o spirala dubla de wolfram, acoperita cu un strat de oxid de bariu , toriu sau alte metale. Pentru aprinderea lampii este necesar un dispozitiv care sa asigure preancalzirea alectrozilor.Procesul de preancalzire a electrozilor poate fi realizat prin diferite metode , manuale sau automate.

Fig.4:Aspectul exterior al unei lampi fluorescente.

Lampi fluorescente tubulare pentru utilizari generale. Dintre lampile luminescente destinate iluminatului general , cele mai importante si mai raspandite sunt tuburile fluorescentecu descarcari electrice in vapori de mercur la joasa presiune si cu catod cald , denumite in limbaj curent tuburi fluorescente , lampi fluorescente tubulare . In general , lampile fluorescente au forma unui cilindru drept si pot avea diferite diametre si lungimi . Lampile fluorescente se compun dintr-un tub de sticla , pe al carui perete interior este depusa substanta fluorescenta sub forma unui strat de pulbere fina . 1 tub de sticla 2 strat de luminofor 3 spirala de wolfram 4 stifturi de contact 5 socluri 6 subansamble piciorus Aprinderea lampii fluorescente nu are loc la tensiunea de functionare normala , ci la o tensiune mult mai ridicata numita tensiune de aprindere. Pentru aprinderea lampii , catozii ei trebuie incalziti inainte de aplicarea tensiunii de aprindere , pentru a fi pusi in situatia de a emite electroni . Pe de alta parte , caracteristica tensiune-curent a lampii fluorescente fiind negativa , dupa aprinderea ei curentul trebuie limitat prin intermediul unui ballast.Realizarea unor conditii (pentru aprindere si pentru functionare) se face cu ajutorul unor accesorii ,si anume :starterul si balastul.………………………………………………………………………………………………________________________________________________________________________

BOBINA: folosita pentru stabilizarea functionarii lampilor fluorescente trebuie sa satisfaca anumite prescriptii -pierderile de putere in bobina trebuie sa fie cat mai mici

- bobina nu trebuie sa se incalzeasca peste 60 gradeC -vibratia tolelor miezului trebuie sa fie cat mai redusa -dimensiunile si greutatea ei trebuie sa fie cat mai mici Pierderile totale de putere in bobina nu trebuie sa depaseasca 15% la tensiunea de 92V. Circuitul magnetic al bobinei este format sin tole de transformator cu grosimea de 0,35-0,5 mm , iar infasurarea din sarma de cupru pentru bobinaj , cu diametrul de 0,35-0,38 mm cu 1200 de spire . Prezenta bobinei in circuitul lampii fluorescente micsoreaza factorul de putere al retelei , ceea ce impune in cazul instalatiilor mari prevazute cu asemenea lampi, sa se ia diferite masuri pentru imbunatatirea acesteia. Considerand ca pierderile in bobina sunt de aproximativ 10-15%, pierderi care se compun din pierderi ohmice in infasurare si pierderi prin histerezis si curenti turbionari , vom obtine intr-un asemenea circuit urmatoarea relatie : 1,1Ul/Ur=cosin care :Ul reprezinta tensiunea la bornele lampii Ur reprezinta tensiunea retelei Deoarece tensiunea la bornele lampii se ia egala cu : Ul=Ur/2 acesteia ii va corespunde un cos=0,55. Balasturile pentru lampile fluorescente sunt puse in cutii metalice prevazute cu borne de conexiuni , permitand racordarea conductoarelor de la 0,75-2,5 mm .-balasturile electronice consuma cu 30% mai putina energie elec- trica decat balasturile feromagne- tice.-balastul este prevazut cu filtru de armonici de joasa frecventa si cu 100% protectie contra perturbatiilor 70% varfurilor de tensiune. fig.6 Balast feromagnetic fig.7 Balast electronic

………………………………………………………………………………………………________________________________________________________________________

Dispozitiv de pornire (STARTER) In afara de cateva montaje speciale , fiecare lampa fluorescenta poseda un dispozitiv de pornire (starter) , care permite preancalzirea electrozilor si aprinderea lampii .Starterul este o lampa mica cu neon cu descarcare lenta,prevazuta cu 2 elec- trozi din care 1 executat dintr-o placu- ta de bimetal.La conectarea lampii fluorescente la retea , in starterul cal- culat pentru tensiunea retelei se produ- ce o descarcare lenta intre electrozi. Descarcarea mareste temperatura in Interiorul starterului , placuta de bime- tal se indoaie si inchide contactul. In acest fel, prin circuitul starterului si prin eletrozii lampii trece curentul electric, incalzindu-i pe acestia din urma pana la temperatura necesara.Cand des- carcarea inceteaza, temperatura starte-rului coboara , ceea ce duce la conectarea circuitului starterului deoarece lamella de bimetal isi reocupa vechea pozitie.Catre sfarsitul duratei de functionare a lampii, din cauza pulverizarii si a micsorarii cantitatii de material de emisie aflat pe electrozii acesteia , este necesar sa se aplice o tensiune mai ridicata pentru asigura- rea functionarii normale a lampii.Din aceasta cauzatensiunea creste pana la o valoare la care starterul declanseaza din nou si repeta neancetat incercarile de a conecta lampa.Datorita acestor declansari re- petate ale starterului lampa incepe sa palpaie.Pen- tru a indeparta acest fenomen daunator, se intre- buinteaza un starter fara palpairi.

Tipul starterului Tensiunea de functionare,V

Pentru o singura lampa de tipul

Norma interna

SLB-20 75-95 LFA 14LFA 20 931-60

SLA-40 140-180 LFA 40LFB 40

SLA-65 150-180 LFA 65Caracteristicele starterelor

.................................................................................................................................………...________________________________________________________________________

Legarea bateriilor de condensatoare.

Bateriile de condensatoare , pentru ameliorarea factorului de putere se pot lega : -descentralizat

. la bornele fiecarui receptor de mica putere, daca acestea sunt in numar foarte mare . Condensatorul este montat in corpul de iluminat si legat in parallel cu acesta la bornele de alimentare.Fara condensator circuitul lampii fluorescente ar functiona cu un factor de putere cos1=0,55. Pentru a conduce circuitul acestei lampi la un factor de putere cos2=0,95 ,este necesar un condensator de capacitate C, acesta se poate calcula cu relatia: P=50w,puterea circuitului lampii fluorescente de 40w Tg1=1,518(din cos 1=0,55 rezulta 1 =56,6) Tg2=0,329(din cos2=0,95 rezulta2=18,2) =2f=100 rad/s Uf=220 Rezulta: C=50(1,518-0,329)/100 220=3,9 F

fig.10 Montarea condensatorului in circuitul unei lampi fluorescente.

. la bornele fiecarui receptor de mare putere (motor asincron , cuptor electric ) -centralizat la bornele tablourilor electrice atunci cand adaptarea sistemelor de legare este mai costisitoare -moderat centralizat, o parte din baterii se leaga descentralizat , in paralel cu receptoarele electrice si altele se leaga centralizat, la bornele tabloului principal.

Principiile de functionare a lampilor fluorescente.

In instalatiile de iluminat se folosesc de obicei lampi fluorescente de joasa tensiune in forma de tuburi cu descarcari electrice, umplute cu mercur si argon la presiune joasa, avand suprafata interioara acoperita cu o pulbere fluorescenta cristalina(luminofor). Lampile fluorescente cu electrozi reci se intrebuinteaza in special in instalatiile de iluminat cu caracter architectural-decorativ. Lampile fluorescente , ca si toate celelalte lampi cu descarcari ,lucreaza pe principiu radiatiei luminescente, determinate de un exces de radiatie intr-un anumit domeniu al spectrului , spre deosebire de radiatia calorica a corpului emisa ………………………………………………………………………………………………________________________________________________________________________

continuu pe tot spectrul si caracterizata printr-o durata de fluorescenta bine determinata, ce depinde de proprietatile corpului luminescent.

S-au clasificat astfel diversele feluri de luminescenta, in functie de cauzele primare care o produc: E lectroluminescenta ,fluorescenta unui corp ce provine in urma expunerii lui la un izvor extern de energie radianta. F otoluminescenta , luinescenta gazelor rarefiate sau a vaporilor rarefiati ai metalelor , atunci cand sunt strabatuti de un curent electric. L uminescenta chimica (fosforescenta) luminescenta provenita in urma procese chimice si biologice care au loc in acel corp . In lampa fluorescenta au loc simultan 2 feluri deluminescenta: electroluminescenta si fotoluminescenta . Energia electrica aplicata lampii fluorescente produce o descarcare electrica in vaporii de mercur care umplu balonul lampii.Radiatia care se produce datorita descarcarii electrice in vaporii de mercur, lumineaza un strat subtire din compozitia fluorescenta ce este aplicata pe peretii tubului, producand fluorescenta acestuia.

Regimul electric al lampilor fluorescente si repartitia tensiunilor dealungul tubului.

Lampile fluorescente, ca si celelalte lampi cu descarcari electrice, se aprind numai cand tensiunea intre electrozi atinge potentialul de aprindere. Acesta reprezinta la lampile cu electrozi reci aproximativ de 4 ori valoarea tensiunii de lucru a lampii, iar la lampile cu electrozi preancalziti, o valoare mult mai redusa , ceea ce permite conectarea acestora la reteaua normala de iluminat cu o tensiune de 120 sau 220V. Tensiunea la bornele lampii se stabileste in functie de tensiunea retelei ,ea reprezentand de obicei circa ½ din tensiunea retelei. Pentru stabilizarea regimului de functionare a lampii care poseda o caracteristica volt-amperica descendenta se conecteaza in serie cu lampa o rezistenta de sarcina, care poate fi :o inductanta (bobina de soc), o rezistenta ohmica (reostat ) sau o capacitate care limiteaza valoarea curentului ce strabate lampa . Tensiunea totala din tub este compusa din doua caderi de tensiune:a) in electrozib) in coloana pozitiva

Caderea de tensiune in electorzi variaza la lampile cu electrozi preancalziti intre intre 12-18V, in functie de constructia si tipul lampii.

………………………………………………………………………………………….____________________________________________________________________

4.Conectarea lampilor fluorescente:

In figurile a, b, c, sunt aratate 3 dintre cele mai caracteristice scheme de conectare a lampilor fluorescente cu electrozi preancalziti. In figaura a este aratata schema cu intrerupere manuala a preancalzirii electrozilor , cu ajutorul unui buton sau intrerupator cu parghie. Sunt suficiente 1-2 secunde pentru ca electrozii sa se incalzeasca pana la temperatura necesara aparitiei descarcarii arcului in tub. In figura b este aratata schema aprinderii automate , cu ajutorul starterului.

Fig.11 Schema tip pentru conectarea lampilor fluorescente de joasa tensiune, cu electrozi preancalziti.

………………………………………………………………………………………………________________________________________________________________________ 4.Amplasarea corpurilor de iluminat:

Nu exista norme care sa fixeze un mod obligatoriu de amplasare a corpurilor de iluminat .Reguli simple de amplasare a corpurilor de iluminat , acceptate in tehnica iluminatului: -amplasarea simtrica se adopta cand numarul de corpuri de iluminat este mare , arhitectura plafonului permite aceasta si cand suprafata ferestrelor este sub 30% din suprafata peretelui pe care acestea se gasesc.Distanta dintre corpurile de iluminat este dubla fata de distanta dintre ultimul rand de corpuri de iluminat si perete. -amplasarea asimetrica se adopta cand unul din pereti este mult vitrat . Asimetria va fi numai pe o directie; tot campul de corpuri de iluminat se apropie de peretele vitrat;astfel ca distanta dintre acesta si primul sir de corpuri de iluminat sa nu fie mai mare de 0,8-1m. -amplasarea corpurilor de iluminat fluorescente; -in incaperile de lucru se amplaseaza de regula , cu axa longitudinala paralela cu peretele vitrat. -pe culuoare se amplaseaza cu axa longitudinala perpendiculara pe axa acestora . fig.12 fig.13

………………………………………………………………………………………………________________________________________________________________________ 6.Defecte la corpuri de iluminat:

1.Arderea lampii –se inlocuieste cu o lampa noua cu aceleasi caracteristici.Acesta este valabil atat la iluminatul incandescent cat si la iluminatul fluorescent . Schimbarea lampii se va face fara demontarea corpului de pe pozitie. 2.Deteriorarea starterului la corpurile de ilumnat fluorescente-cand acesta este defect , lampa nu se aprinde sau descarcarea nu este stabila.Se inlocuieste cu unul nou de aceeasi putere, fara a demonta corpul de iluminat . 3.Defectarea balastului la corpurile de iluminat fluorescente-in timpul functionarii lampii se aude un zgomot suparator sau din corpul de iluminat se scurge o rasina sintetica.Balastul defect trebuie inlocuit cu unul nou de aceeasi putere. 4.Slabirea legaturilor la borne sau in clemele de conexiuni –acestea se strang sau se inlocuiesc daca slabirea se datoreste deterirarii bornelor sau clemelor. -la corpurile de iluminat pot sa mai apara si alte tipuri de defecte cum ar fi:spargerea sistemului optic, murdarirea suprafetelor reflectante,deteriorarea sistemului de prindere.In aceste cazuri se intervine inlaturand defectele pentru a nu afecta starea de confort visual la locul de munca sau buna functionare din punct de vedere electric a corpului de iluminat.

………………………………………………………………………………………………________________________________________________________________________

Gr.Sc.Ind. Fisa tehnologica Denumire Produs

E.Ungureanu. Lucare (exercitiu)

Operatii si faze tehno- Utilaje, S.D.V-uri. Iadicatii tehnologice. logice . 1 . Materiale . 2 . . 3 .

-organizarea locului de -pregatirea sculelor, munca depozitarea materiale- lor la locurile stabilite. -verificarea sinei si ar- -verificarea se face cu o- maturii. chiul liber -se verifica :calitatea vopselei, luciul suprafe- tei,lipsa petelor si a ur- melor de grasimi, fisuri si zgaraieturi. -verificarea carcasei -sa nu fie fisurate, lame- duliei lele de contact trebuie sa fie bine fixate. -asamblarea duliilor pe -surubelnita -se asambleaza prin file- capace -surub M4x15 tare pe “aripile” capa- cului. -fixarea capacelor late- -surubelnita -se fixeaza in suruburi si rale pe sina. -4 suruburi M4x15 se infileteaza cu ajutorul -2 capace surubelnitei . -2 traverse -asamblare sir cleme -se fixeaza prin surub sau prin cleme aproximativ la ½ di lungimea sinei.

…………………………………………………………………………………………………….____________________________________________________________________________

. 1 . . 2 . . 3 .

-autoinspectie -se verifica fixarea capacelor duliilor si a clemei sir visual si tactil.

-montarea balastului -bobina se fixeaza in apropie- rea clemei fara a bloca gau- ra pentru starter. -se fixeaza traversa de stran- gere intre balast si partea rasfranta a traversei. -se infileteaza suruburile de fixare din sina.

-asamblarea dulii -suport starter -se fixeaza de o parte si de alta starter pe support. –surubelnita a suportului si se strang in -surub M3x35 surub. -dulii starter -montarea condensatorului -surubelnita - se fixeaza pe acelasi suport -condensator 9,75F cu duliile starterului.

-pregatirea conductorilor -conductori Cu0,75mm -se masoara si se debiteaza la -cleste spitz lungimile necesare, se dezi- -cleste dezizolant zoleaza capetele pe o lungi- -metru me de 5 mm.

…………………………………………………………………………………………………….____________________________________________________________________________

. 1 . . 2 . . 3 .

-realizarea conexiuni -conductori Cu0,7 -din borna faza-balastul L2

lor -dulie lampa E1-starter-dulie lampa E1 –borna nul. -din borna faza –condensa- tor C1 –bobina L1 dulie E2- starter-dulie E2 –nul.

-verificari -aparat pentru masurat, multi -vizual metru (tip MAVO). –tactil -se conecteaza la retea

-ambalare -in folie de polietilena,cutii de carton ondulat. -depozitare -in locuri uscate.

Lucrare :asamblare corp iluminat montaj tip duo Lista de materiale:

Nr.crt. Denumire Tip Bucati. Observatii.

1. Sina Elba 1 2. Armatura 1 3. Capace 2 4. Traversa Starter 1 Capace 2 Balast 1

5. Dulii Starter 2 6. Ansamblu dulii 4 7. Balast Bif 40 2x20 1 8. Clema sir 1mm 2 9. Suruburi M4x15 10 10. Startere Philips4x65w 11. Condensator IPPS-3,85F 12. Conductor CuFy 1,5

…………………………………………………………………………………………………….

Capitolul V.NORME DE PROTECTIE A MUNCII.

In tara noastra sunt elaborate norme de protectie a muncii care cuprind cadrul general de tehnica a securitatii muncii si normele de igiena .

Acestea sunt obligatorii pentru toate ministerele si organelle centrale .Personalul care lucreaza la instalatiile electrice sub tensiune va folosi totdeauna mijloacele individuale de protectie impotriva electrocutarii si actiunii arcului electric: -mijloacele de protectie izolate –care au scopul de a proteja omul prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune. -indicatoare mobile de tensiune-pentru a verifica daca este sau nu tensiune. -garnituri mobilede scurt circuitare si legare la pamant pentru protectia impotriva aparitiei tensiunii la locul de munca. -panouri , paravane , imprejmuiri si semnalizari care sunt utilizate pentru a delimita zonele protejate si zonele de lucru. -placi avertizoare care au rolul de avertizare a pericolului pe care il prezinta apropierea de elementele aflate sub tensiune. -de siguranta , de informare, de interzicere a unor actiuni care ar putea duce la accidente. Pentru scoaterea accidentatului de sub tensiune este necesar sa se cunoasca urmatoarele: -atingerea cu mana a unui conductor aflat sub tensiune provoava o contractare convulsive a muschilor , in urma careia degetele se strang atat de tare incat mainile nu pot fi desprinse de pe conductor. -cel care intervine nu trebuie sa intre in contact cu accidentatul -iluminarea in incapere cu alta sursa de energie -pentru tragerea accidentatului se folosesc manusi si galosi din cauciuc. -daca accidentatul si-a pierdut cunostiinta dar respira se intinde usor, i se descheie hainele pentru a se crea un aer proaspat. -daca lipsesc semnele de viata accidentatului I se va face respiratia artificiala fara intrerupere. Executarea , exploatarea , intretinerea si repararea instalatiilor electrice.Se vor face numai de catre electricieni calificati. Persoanele care deservesc instalatiile lectrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : -sa fie sanatoase di punct de vedere psihic -sa nu sufere de boli sau sa aiba infirmitati -sa posede cunostiintele profesionale si tehnica securitatii muncii -sa cunoasca procedeele de scoatere de sub tensiune a persoanelor electrocutate si sa le poata acorda primul ajutor. Pentru o buna insusire a cunosiintelor de tehnica a securitatii muncii , de prevenire si stingere a incendiilor de acordare a primului ajutor , personalul muncitor este supus urmatoarelor instructaje: - instructaj introductive general(8 ore si 2 zile in functie de specificul intreprinderii) se efectueaza la angajare.

-instructaj la locul de munca –la locul de munca unde a fost repartizata persoana nou incadrata sau transferata .-instructajul periodic se face la locul de munca de catre conducatorul acestuia (odata la 6 luni in functie de natura locului de munca).……………………………………………………………………………………………….._________________________________________________________________________

Bibliografie

1.B.I.LUGOVSCOI Iluminatul fluorescent Editura energetica de stat-1953

2.Al.BAILESCU,D.SAVOPOL Iluminatul electric Editura tehnica –19693.P.DINULESCU,F SISAK Instalatii si echipamente electrice Editura didactica si pedagogica Bucuresti-1981 4.N.MIRA,C.NEGUSI Instalatii si echipamente electrice Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1994.

Cuprins:Cap I: Memoriu justificativ……………………………………….1Cap II: Continutul esentializat al lucrarii…………………………2

1:Fotometrie………………………………………………2 2:Instalatii de ameliorare a factorului de putere……….3 3:Efectul unui facto de putere……………………………4 4:Mijloace pentru ameliorare a factorului de putere…..5Cap III: Corpuri de iluminat…………………………………………6 1:Clasificarea corpurilor de iluminat……………………7 2:Clasificarea marimilor si a unitatilor de masura……..8 3:Constructia lampilor fluorescente……………………..8 4:Conectarea lampilor fluorescente…………………….…15 5:Amplasarea corpurilor de iluminat……………………..16 6:Defecte la corpurile de iluminat…………………………17Cap IV: Fisa tehnologica………………………………………………18 1:Lista de materiale…………………………………………20Cap V: Norme de protectie a muncii…………………………………21

Referat realizat de http://www.referate-online.org