Copiute Transport

7/25/2019 Copiute Transport

1/17

1

1. Calculul hidraulic a conductelor

Variatia parametrilor in lungul conductelor de transport gaze naturale

- presiunea gazului la distanta x fata de punctul initial

)( 211 PPL

xPPx

Pxpresiunea la distanta xP1si P2presiunea la intrare si iesire (bara)

Xdistanta la care se determina presiunea (km)- viteza gazului la distanta x fata de punctul initial

486400

86400 2dPx

Q

SPx

Qvx

QdebitulSsectiunea conductei (m3)

sec/75,2

4

33,4455,086400

000.000.2502

mvx

Caracteristici constructive si tehnologice functionale ale conductelor

pentru transportul hidrocarburilor :

Conductele de transport si de distributie sunt destinate vehicularidiferitelor fluide industriale in stare lichida si gazoasa (apa, petrol, gaze, etc)

Conductele de transport si de distributie sunt ansambluri de elemente si

dispozitive, tuburi, armaturi, vane, inbinari nedemontabile sau demontabile,

reazeme, etc) care separa de mediul inconjurator un spatiu tubular inchis sietans prin care este vehiculat fluidul transporta ce constituie mediul de lucru.

Componenta structurala principala tubulara e inchid si delimiteza etans

fata de mediu inconjurator

Caracteristici tehnice ale conductelor de transport hidrocarburi

Dimensiunea de referinta :

- diametrul nominal Dn-

diametrul exterior al tevilor care alcatuiesc tubulatura De

-

grosimea peretelui tevi

Caracteristici tehnice de conducta transport hidrocarburi (CTH)

Presiunea:

- presiunea nominala Pn-

presiunea maxima de proiectare a conductei P sau presiunea de

efectuare a probei de rezistenta a tubulaturi conductei Pp

Temperatura de lucru :

-

temperatura minima tmin


2/17

2

-

temperatura maxima tmax

Compozitia chimica ale lichidelor sau gazelor transportateElemente de baza privind proiectarea conductelor Se parcurg doua

etape de calcul :

- etapa de calcul bazata pe reactile stabilite in mecanica fluidelor-

etapa calcului hidraulic

- etapa de calcul pentru asigurarea rezistentei mecanice a conductei

Calculul hidraulic a conductelor

Se bazeaza pe teoria curgeri fluidului prin tuburiAre drept scop stabilirea unei coleratii intre :

- debitul de fluid transportatdiametrul interior al conductei

- caderea de presiune care apare in timpul deplasarii fluidului princonductapresiune maxima

Principalii factorii de care se tine seama:

-

starea fluidului transportat- regim de curgere- rugozitatea suprafetelor

Se aplica diversi algoritmi

Calculul hidraulic a conductelorCunoasterea presiunii maxime permite efectuarea calcului de rezistenta cu

conducte la stabilirea grosimii peretelui conductei

Caderea totala de presiune pe traseul conductei determina numarul sipozitia de amploare ale statiei de pompare sau de comprimare a fluidului

transportat precum si costul exploatarii conductei

Calculul hidraulic al conductei coreleaza caracteristicile geometriceconstructive (diametru, rugozitate, lungimea armaturi, elevatii, traseu) au

caracteristici si parametrii tehnologici


Forma generala de calcul al debitului de gaze transportat printr-o conducta

admintand urmatoarelor ipoteze:

- gaz metan se afla numai in faza gazoasa-

regimul de curgere al gazelor este stationar

- conducta este orizontala si ingropata

-

curgerea este izoterma

5.,2

5,02

2

2

1015148,0 DLTZ

PP

Pb

TbQ

Qdebitul de gaze m3/h

Tbtemperatura de referinta [K]Pbpresiunea de referinta [bar]


3/17

3

P1presiunea absoluta in punctul initial [bar]

P2presiunea absoluta in punctul final [bar]Ttemperatura medie a gazelor in conducta [K] - densitatea relativa a gazelor

Zfactorul de abatere a gazelorDdiametrul interior a conductelorLlungimea conductei - coeficentul pierderilor liniare de presiune (coeficentul de frecare)Krugozitatea absoluta

In calculele hidraulice se recomanda urmatoarele valori:K = 0,04 cm pentru conducte de alimentare din amonte

K = 0,03 cm pentru conducte de transport vechi

K = 0,02 cm pentru conducte de transport noi

Renumarul Reynolds

uvascozitatea cinematica [m2/s] u =n/p

= Legea similitudini =2

222

1

111

WDWD

Wviteza medie de curgere- vascozitatea dinamicaDdiametrul interior al conductei

- densitatea gazelor

Numarul ReynoldsV

DWsau

DW

ReRe

Vvascozitatea cinematica


Pentru cazul in care Tb = 288,15K si Pb = 1,01325bar formula de calcul aldebitului de gaze transportat printr-o conducta exprimat in conductastandart

este :

5.,2

5,02

2

2

13078,04 DLTZ

PP

Pb

TbQ


Pentru calculul factorului mediu de abaterea gazelor de modulul degaz perfect folosim relatia lui Berthlot:

)6

1(Pr

128

91

2

1TTrZ

-

apeland din parametri redusi


4/17

4

- temperatura redusaTc

TTr

-

presiunea redusaPc

PmPr

-

Tc191K este temperatura critica a metanului (cu care sunt asimilate

gazele naturale )-

Pc46,50bar este presiunea absoluta critica a metanului

- Pn este presiunea absoluta medie

min

/max584,3

1

3

PWg

hmQDn

Calculul razei minime de curba pentru conducte

La subtranversarile de apa executata prin foraj orizontal dirijat calculul

razei minime de curba R a firului conductei se face cu relatia .

mmDnER

122

2 - tensiunea admisibila N/m2

1 - tensiunea longitudinala calculata la presiunea maxima admisibila de

operare N/m2Emodul de elasticitate a otelului tevi N/m2

D2diametrulexterior al conductei mm

22

1 /max0785,0

mNA

DPa

Pmaxpresiune maxima admisibila de operare barA - sectiunea tevi din care se executa conducta (mm)

Calculul razei minime de curbura pentru manevrarea conductelor la

lansarea in sant

Pentru a se elimina posibilitatea reduceri de deformari ale tensiunilor

conductelor ingropate in urma operatiunilor de lansare in sant trebuie sa fiementinute in domeniu elastic. In acest scop la manevrarea conductelor

acestea nu trebuie sa fie curbate la o raza R mai mica decat ceea calculata curelatia :

)(2

mmc

CsDeER

Emodulul de elasticitate al otelului tevi (N/mm2)


5/17

5

Dediametrul exterior al tevi de conducta (mm)

c - limita de curgere a materialului tevi (N/mm2)Calculul hidraulic a conductelor

Viteza de curgere a gazuluiprin conducte se calculeaza cu formula.

smZbP

Pb

Tb

T

D

QW /

242

1

Wviteza de curgere a gazelor m/s

Zcoeficentul de compresibilitate a gazelor din conducteZbcoeficentul de compresibilitate a gazelor la conditile din conducta

Qdebitul gazelor exprimata m2/s

Tbtemperatura de referinta (K)Pbpresiunea de referinta ;PB1,01325bar

Ttemperatura medie a gazelor

s

Qca

a

DePg XO

20

max

Are ca obiectiv principal determinarea grosimi g a peretelui tubulaturi

ggrosimea nominala a peretelui mmPmaxpresiunea maxima de regim a gazelor

Dediametrul exterior a tevii mmS - coeficentul de calitate al inbinari sudate se stabileste de catre furnizorul

materialului tubular prin normele de fabricatie sau standarteQatensiunea admisibila a materialului N/mm2 Qa=Qc/S

Qclimita de curgere a materialului N/mm2aadaus la grosimea de perete mm a = a1+a

a1grosimea suplimentara care se adauga la peretele conductei susceptibilede a se subtia prin coroziunea si eroziunea interioara

a1pentru conducte care transporta gaze considerate mediu neutru

Pentru conductele care transporta gaze considerate mediu coroziv

grosimea suplimentara se va determina tinand cont de durata de functionarea conductei, dar nu va fi inferioara valorii de 0,1mm/an

a2grosimea suplimentara care se adauga la peretele conductei egala cu

abaterea la grosimea pereteluiPentru grosimea g a conductei se verifica rezistenta mecanica a acesteia

tinand seama totodata si de actiunea solicitarilor(incarcarilor mecanice

suplimentare) dupa cum urmeaza:-

solicitari masici

- solicitari datorita variatilor de temperatura


6/17

6

-

solicitari eoliene sau datorate caderilor de zapada (in cazul portiunilor

deconducta supraterana)-

solicitari seismice

- solicitari de incovoiere la montarea si pozarea conductei

Toate aceste aspecte pot inpune majorarea grosimi de perete a conductei .Atat calculul hidraulic cat si calculul de rezistenta mecanica efectuate la

proiectarea unei conducte se finalizeaza atunci cand toate cerintele decalitate privind functionarea conductei sunt respectate

La stabilirea traseului si caracteristicilor de exploatare ale conductelor detransport sau distributie a fluidelor industriale trebuie sa se tina seama de :

- mediul natural industrial

- constrangerile de natura administrativa de vecinatati incluziv depozitia fata de alte conducte

Determinarea diametrului echivalent1. Pentru conducte cu lungimi diferite si conditii de curgere diferite

n

i iLi

Di

eLe

De

1

33,533,5

2. Pentru conducte paralele cu lungimi egale si in acelasi conditii decurgere

n

i

DiDe1

33,533,5

3.

Pentru conducte in serie (conducte telescopice)

ieDe

eLe

Di

iLin

i

33,51

33,5

Determinarea capacitati de transport

33,5

22

2

2

1 384,0D

Q

L

PP

P- presiunea absoluta

L- kilometri

Q- capacitatea transportsau debite m

3

/oraD-diametru (cm)

2. Investigarea conductelor gaze naturale

Investigarea stari conductelor metalice ingropate

Investigarea stari din interior cu ajutorul pigurilor a conductelor de

transport gaze naturale este o metoda moderna care ofera o imagine reala si


7/17

7

corecta asupra integritati materialului tubular, prin punerea in evidenta a

unor multitudini de defecte cum ar fi:-

coroziuni interioare

- coroziuni exterioare

- defecte ale cordoanelor de sudura-

fisuri ale materialului tubular

Aceasta metoda de investigare prezinta si unele dezavantaje majoare:-

posibilitatea utilizari acestor echipamente de tip Pigdoar in cazul

conductelor de transport gaze naturale care au fost proiectate in regim

godevilabil.

- necesitatea realizari si instalari garilor de primire respectiv lansare Pig

- costuri ridicate privind pregatirea conductei pentru godevilarefolosind echipamente inteligente (PIG inteligent)

- cost ridicat al investigari propruzise

Principalele operatiuni necesare pentru inspectia conductelor de

transport gaze naturale

Inainte de a se incepe godevilarea propriuzisa este necesara procurarea si

analiza urmatoarelorharti :-

harti detaliate ale traseului conducte la zi

- inventarierea si inlaturarea obstacolelor cunoscute care limiteaza

posibilitatea de trecere si care sunt peste toleranta admisa de PIG- realizarea unui program de curatire eficent in vederea obtineri unor

rezultate bune ale investigari

-

efectuarea unei inspecti a geometriei interioare a conductei cu ajutorulunui PIG de investigare

- inspectia garilor de lansare efectiv primire PIG

Pigul magnetic de curatire

Este folosit atat in conductele care transporta gaz cat si in cele care

transporta lichide este compus in cel mai simplu caz (un singur modul) dindiscuri din poliuretan montate pe scheletul de baza si din discuri de etansare

moi

In partea din fata si din spate sunt montati magneti de colectare adepunerilor feroase

Pigul cu Pinteni pe circumferinta

Este compus dintr-un corp cilindric pe care se monteaza 6 discuri din

poliuretan rezistenta medie iar pe aceste discuri se monteaza in gauri filetatepinteni


8/17

8

Pigul cu perii pe circumferinta

Acesta este folosit cu precadere pentru curatarea suprafetelor corodate si

care se extind pe distante relativ mari.

Din punct de vedere constructiv acesta se aseamana foarte mult cu Pigulcu pinteni cu diferenta ca in locul pintenilor acesta dispune de perii

In procesul de curatire a conductelor pe langa pigurile amintite anteriorsunt folosite si pigurile :

- cu discuri de radere-

pigurile care au cupa cu discuri de razuire

- pigurile din polietilena si poliuretan

Determinarea sectiunii minime de trecere de pe o conducta

Inainte de godevilarea propriuzisa prin care se va folosi pigul inteligent se

va face probarea sectiuni , se va face cu ajutorul unui piston decalibrare(Pig de calibrare)

Acesta va oferi date despre regimul de curgere trebuie respectat gama de

variatie a presiuni si va evidentia totodata exact zonele ce urmeaza a fi

investigate de catre Pigul inteligent

Investigarea conductelor cu ajutorul pigurilor inteligente

Odata cu o conducta este investigata cu ajutorul pigurilor inteligente, acesteechipamente vor furniza cel putin urmatoarele informati legate de :

-

inperfectiuni si defecte de tip pierderi de material

-

inperfectiuni si defecte de tip fisura-

traseul tridimensional al conductei

Principile care stau la baza functionari Pigurilor inteligente care permitdetectarea inperfectiunilor si defectelor sunt urmatoarele :

- inductia magnetica

-

ultrasunetele

- curenti turbionali (EDDY)

3.PROTECTIAPASIV

Protecia pasiv contra coroziunii externe a conductelor suprateranese realizeaz prin vopsire. Vopsirea se execut n 2 - 3 straturi: un strat de

grund i unul sau dou straturi de vopsea de culoare galben. Vopseaua

trebuie astfel aleas nct s reziste la condiiile de mediu n care esteamplasat suprateran conducta. Anterior aplicrii stratului de grund

suprafaa evii se cur i se degreseaz. Gradul i tipul de curireminime se stabilesc prin proiect.


9/17

9

Protecia pasiv contra coroziunii externe a conductelor subterane

se realizeaz prin izolarea conductelor. Tipul sistemului de izolare sealege funcie de:

a)agresivitatea i structura solului;

b)prezena curenilor de dispersie;c)clasa de locaie a conductei;

d)diametrul conductei;e)conditile de montaj

Stabilirea sistemului de izolare se face lund n considerare durata devia estimat a conductei i cel puin urmtoarele caracteristici:

a)aderena la suport;b)

rezistena la impact;c)rezistivitatea izolaiei;d)

rigiditatea dielectric;

e)

desprinderea catodic;f)

absorbia apei;g)rezistena la penetrare.

Solul n care sunt prezeni cureni de dispersie se consider de

agresivitate foarte mare.Toate tipurile de izolaii se aplic numai dup curirea i degresarea

conductei. Gradul de curire se stabilete n funcie de izolaia folosit.

Izolarea anticorosiv exterioar a conductelor, inclusiv izolarea nantier a sudurilor, se face conform prevederilor din proiect.

Izolarea anticorosiv corespunztoare conductelor presupune cel

puin urmtoarele operaii:a)curirea evilor de rugin (care se realizeaz sablare sau cu perii de

srm), zgur,corpuri strine, grsimi, etc.;

b)uscarea suprafeei exterioare a evii;

c)aplicarea grundului/materialului adeziv corespunztor;

d)aplicarea izolaiei.Verificarea continuitii izolaiei se realizeaz cu defectoscopul cu scntei

att n staia de izolare ct i pe traseu

Protectia Activa

Toate conductele subterane se protejeaz catodic. Protecia catodic se

realizeaz prin staii de protecie catodic cu surse externe de curent sau prinanozi galvanici


10/17

10

Protecia catodic prin anozi galvanici (zinc, aluminiu, magneziu) se

folosete numai n cazurile n care protecia catodic cu surs extern decurent este nerentabil din punct de vedere economic.

Protecia catodic i legarea la pmnt cu anozi galvanici trebuie s asigure

o rezistena de dispersie mai mic de 10 OhmiEste obligatorie legarea la priza de pmntare a cabinei staiei de

protecie catodice i a instalaiilor metalice conexe, valoarea rezistenei dedispersie fiind de maximum 4 Ohmi

Priza anodic se dimensioneaz pentru o durat de funcionare de celpuin 20 de ani i se amplaseaz conform proiectului. La amplasare se va

ndeplini condiia ca rezistena de dispersie s fie de maximum 1 Ohmi

Prizele de potenial se monteaz la distane cuprinse ntre 500-1000m de-a lungul traseului conductei, funcie de condiiile din teren, i la cel

mult lm lateral fa de conduct.

Toate poriunile aeriene ale conductei se protejeaz contradescrcrilor electrice prin legare la pmnt prin intermediul unor instalaiicompatibile cu protecia catodic. n cazul traversrilor aeriene cu lungimi

mai mari de 25 m se prevd instalaii de protecie de o parte i de alta ale

acesteia. Instalaia de protecie se monteaz ntre conduct i o priz depmntare. Rezistena de dispersie maxim a prizei de pmntare este de 10

Ohmi.

Tuburile de protecie precum i instalaiile metalice subteraneaferente (evi, rsufltori), se protejeaz contra coroziunii prin izolare

exterioar i prin anozi galvanici.

Dac traseul conductei intersecteaz cabluri electrice, cabluri detelecomunicaii subterane, prin proiect se prevd msuri de protejare prin

montarea acestora n tub PVC i tub metalic legat la pmnt printr-o prizde pmntare.

Mecanismul aparitiei si stabilitatea criohidratilor

Criohidraiise formeaz prin interaciunea, n anumite condiii, dintrehidrocarburi i vaporii de ap coninui n gaz, n prezena apei libere, la

temperaturi relativ sczute i presiuni ridicate

Criohidraii sunt substane solide, cu aspectul gheii sau al zpezii, maiuoare ca apa i apar la temperaturi mai mari de 0C

Metanul formeaz criohidrai cu ase molecule de ap, iar etanul, propanul i

butanul formeaz criohidrai cu apte molecule de ap

Condiii favorabile de formare a criohidrailor se creeaz, n special, n

zonele unde gazele ncep s se rceasc.


11/17

11

Procesul de formare a criohidrailor cuprinde mai multe faze: saturarea

gazelor cu vapori de ap, apariia punctului de rou, condensarea, separareai depunerea apei, acumularea acesteia n anumite zone, amorsarea

cristalizrii i cristalizarea n anumite condiii de temperatur i presiune

(formarea hidratului).Formarea criohidrailor, att n sondele de gaze, ct i n instalaia

tehnologic de suprafa i conductele de transport, poate conduce ladistrugerea integritii echipamentelor, instalaiilor anexe i a conductelor,

ca urmare a impactului cu dopul de criohidrat devenit liber, n momentulrestabilirii fluxului de gaze naturale ctre consumatori.

Prevenirea se poate face fie prin:

- cunoaterea condiiilor de formare i dezvoltare a criohidraii or;- stabilirea unui ritm de extracie adecvat dac condiiile geologo-tehnice

permit (tendina de mrire a debitului produs de sonde);

- montarea duzelor de fund n interiorul coloanei de evi de extracie;- uscarea gazelor n instalaii de deshidratare nainte de a fi transportate;- izolarea elementelor componente ale instalaiei tehnologice de suprafa

ale sondelor de gaze cu vat mineral, plut sau cochilii din poliuretan

expandat;- nclzirea gazelor dup destinderea acestora n duza capului de erupie cu

ajutorul nclzitoarelor sau caloriferelor cu care sunt echipate unele instalaii

de suprafa;- n perioadele reci ale anului, se recomand injectarea n sond sau n

conducte, a unor cantiti de lichide cu afinitate mare la ap cum sunt glicolii

(etilenglicolul, dietilenglicolul), amoniacul, metanolul, etc

Coroziunea conductelor gazelor naturale

Clasificarea defectelor

Defecte generate de factori depedenti de timp

-

defecte produse de coroziune exterioara

- defecte produse de coroziune interioara-

defecte generate de factori stabili

- defecte de fabricatie

- defecte de constructie- defecte ale elementelor de tip special

Defecte generate de factori indepedenti de timp

- defecte produse prin interventi de terte persoane-

defecte produse de operare incorecta

- defecte produse datorita solicitarilor climatice


12/17

12


13/17

13

Problema

Pentru un debit 1100m3/h si o viteza de curgere a gazelor W = 20 m/s la o

presiune de 4 bar. Sa se determine diametrul exterior al conductei.

Q = 1100 m3/h ; W = 20 m/s ; P= bar ; De = ?

cmDn 28,611584,3520

1100584,3

Dn = 62,8mm

Din diagrama

Dn = 80 mm => Dext = 88,9

Problema

La o conducta de transport avand lungimea de 200 km presiunea in punctulinitial 40 bar, absolut si P2= 12 bar si D=50cm si debit Q = 2000000m

3/zi.

Sa cere sa se determine presiunea medie si W med =? Temperatura t =?

st

baraPmed

smWmed

171361240

1240

864002000000

20000005,01155,0

51,281340

1240

3

2

/67,11

1341

13415,0

864000200000039,5

22

332

2

22

33

Problema

Se cunosc urmatorii parametri a unei conducte de transport gaze naturale :P1 = 39bar, P2 = 13 bar, L= 120km, D= 600mm. Sa se determine

capacitatea de transport a conductei : Q = ?

hmQ

L

DPPQ

D

Q

L

PP

/302482

384.0120

601440

384,0

384,0

3

33,52233,52

2

2

1

33.5

22

2

2

1

Problema

Sa se determine debitul de gaze naturale care poate fi transportat in cazul

unui sistem de conducte paralele. D1= 20, D2= 24 fiecare avand lungimeade 220 km iar P1 = 35 bar si P2 = 12 bar. Sa se afle debitul Q = ?


14/17

14

hmQQ

D

Q

L

PP

cmDe

De

De

De

DiDe

cmmmD

cmmmD

n

i

/37243,3384,0220

97,721336

97,72384,0

220

1336384,0

97,72

8254255657

1,9233

9,608,50

96,606094,2524

8,505084,2520

333,522

33,5

222

33,5

22

2

2

1

33,5

33,5

33,533,533,5

1

33,533,5

2

1

Problema

Se cunosc urmatoarele caracteristici ale unei conducte de transport P1= 47bar, P2 = 20bar, L = 250km, D = 900mm = 90 cm. Se cere sa se

dimensioneze o conducta cu cea existenta care are ca si scop marirea

capacitati de transport a sistemului cu 20% fata de cea existenta

cmDPP

QLD

D

Q

L

PP

hmQQQ

hmL

DPPQ

T

2.492148

142251384,2500384,0

384,0

/853508711257142251%20

/892,77112596

2606829191863

250384,0

902148

584,0

222

2

2

2

2

1

2

233,5

33,5

2

2

2

2

2

2

1

3

11

333,52233,5

1

2

2

2

11

Problema

Se da o conducta de transport gaze luand in considerare urmatori parametri

P1 = 39bar, P2 = 13bar, L= 200km, diametru 800mm. Sa se dimensioneze ostatie de comprimare in vederea cresteri capacitati de transport cu 30 %

statia va fi montata la jumatatea distantei, se stie ca dispune de un agregat decomprimare cu putere unitata de 2000 CP.

hmQQQ

hmL

DPPQ

D

QPP

/655662%30

/356,504384,0200

80)1440(

384,0

384,02

3

11

333,52233,52

2

2

1

33,5

22

2

2

1


15/17

15

rezervaA

Nu

NA

CPN

skgQ

G

KrTaTr

Ta

TaTrDT

kwCPDTGN

Par

bara

P

P

baraPa

P

P

P

D

Q

L

PP

k

k

r

r

a

a

a

a

19

3.8

1660036.112206

/58,130

3600

52,32583,115,283

15,2731015,283

12206527,037,4258,130102

427

102

427

83,137,2019,37Pr

19,3737,118614Pr

37,118614

80

65662384,0

100

14

34,2037,118640

37,118640

8065662384.100040

80

655662384,0

100

40

384,02/

13

13.11

2

22

33,5

222

2

22

33,5

2

22

33,5

222

33,5

2

1

22

1

Problema

Sa se realizeze calculul hidraulic si calculul de rezistenta in cazul unuisistem de conducte paralele de 20 si 24 fiecare avand lungimea de 200km

P1= 40bar, P2= 18bar. Se mentioneaza ca avem acelasi regim de curgere

teava este confectionata din otel X60 (Tc=413Nm2) este din teava trasa.g= ?/ Q=?


16/17

16

66.104166

009407,04527994,0554.0

25353078,4

24

000.2500

009407,0

)(3078,4

009407,03078,4

009407.0

94,046,1

61

46,1

65,0

128

91

46,1191

279

65,02,46

27,30Pr

27,302525

2535

3

2

211

3

2

61

Pr

128

91

3078,4

/382724

384,0200

96.72191

384,0

384,0

96,72

96,608,50

3

16

22

53/12

2

2

1

5,2

5,0

3

2

2

2

1

3

2

22

2

2

5,225,2

5,02

2

2

1

3

2233,52

2

2

1

33,5

222

21

33,533,533,5

1

33,5

1

33.5

d

LTZ

ddPPQ

d

Ld

TZ

PPQ

ct

Z

Tc

TTr

Pc

Pm

barPP

PPPm

TrTrZ

ddLTZ

PPQ

hmQ

QL

DPPQ

D

Q

L

PP

mmDe

De

DDen

i


17/17

17

mmDext

cmddd

9,323

80,28775030261,0415,4466,104166 33,53/16

Conform aceluiasi standart alegem teava cu diametrul nominal 300mm

Calculam grosimea de perete clasa a 2 de locattie

mmg

S

aDextPg

c

a

a

1,5

3,24766,1

413

13,247120

8,504020max

Se alege din SR-EN 10208/1

g = 5,6mm

Documents

Copiute Transport