1.obiectul de studiu al GEOEC.Esenta,Sarcini,Metode-----Geoec. studiaz legtura dintre activitatea uman (homo economicus ) i spaiul geografic i influena factorului spaial asupra sferei de producere i distribuire a bunurilor materiale i spirituale. Geoeconomia este tiina despre strategia economic a statului n atingerea unui nivel nalt de dezvoltare economic, att la scara mondial, ct i regional. Scopul suprem al strategiei geoeconomice const n obinerea unei dominane regionale sau mondiale pe cale economic.Ggeoeconomia este definit ca tiina ce studiaz lupta concurenional dintre subiecii Geoeconomici de diferit rang (economii naionale, corporaii naionale i transnaionale, bnci etc.) n vederea valorificrii i utilizrii resurselor naturale i economice-Geoeconomia n prezent joac un rol tot mai mare n formarea unei concepii economice i n promovarea politicilor i strategiilor geoeconomice ale statelor lumii, care tot mai mult devin integrate ntre ele.Geoeconomia, pe drept cuvnt, este considerat cheia cunoaterii lumii n pragul sec. XXI i a aprut ca un nou curent n tiina geografic la finele sec. XX. Geoeconomia, ca tiin a aprut i s-a dezvoltat la intersecia cu alte tiine, precum sunt- Economia, Geografia economic i uman, Geografia politic. Geoeconomia a aprut i s-a dezvoltat ca o tiin de sinestttoare datorit urmtoarelor mprejurri: - h . Geoeconomia ca stiinta a aparut la finele secolului 20 ca urmare a modificarilor politice in lume. Geoeconomia a aparut ca o stiinta aparte din urmatoarele considerente:1.S-a intensificat dependenta economica dintre statele lumii. Sec.20 a fost marcat de unele schimbari majore, asa ca transparenta hotarelor, scaderea rolului statului in economie, cresterea impozitelor companiilor transnationale in economia mondiala.2.In sec.20 a cazut sistema comunista si astfel pe prim plan au trecut metodele economice de lucru.3.O importanta tot mai mare in dezvoltarea economiei mondiale o au diferite organizatii economice si politice nonguvernamentale.Geoeconomia presupune cunoasterea noilor relatii economice si politice din lumea contemporana.Geoeconomia studiaza modificarile produse in cadrul economiei mondiale ca rezultat al cresterii dependentei economice dintre state, al internationalizarii productiei si al integrarii pietelor financiare. Majoritatea specialistilor considera ca geoeconomia are la baza doua stiinte: economia politica si geografia politica. Economia politica studiaza formele si mijloacele de productie materiala. Geografia politica studiaza rolul spatiului in dezvoltarea economica. Procesul de baza ce are loc in present in cadrul economiei mondiale este liberalizarea relatiilor economice, adica trecerea de la metode protectioniste si mercantiliste la metode liberale.METODE. Metodele de cercetare n domeniul Geoeconomiei se suprapun n mare msur cu cele aplicate n tiinele geografice i economice. Dintre cele mai importante menionm urmtoarele:- Metoda geostatistic care se bazeaz pe analiza datelor statistice naionale i internaionale referitor la dezvoltarea economiei mondiale, asigurarea cu resurse naturale i umane a diferitor spaii geoeconomice - Metoda de analiz sistemic a spaiilor geoeconomice, care se bazeaz pe prelucrarea materialelor statistice prin diverse metode de calcul. - Metoda istoric de cercetare, se aplic pentru a restabili evoluia fenomenelor cu caracter economic, geoeconomic, demografic, istoric i politic i a le compara cu cele de la etapa actual. Metoda balanei. acord posibilitatea de a analiza coraportul dintre ramurile productoare de bunuri materiale i cele de consum, raportul dintre prezena resursele energetice i consumul lor (balana energetic), proporiile dintre indicatorii economici i demografici, dintre diferite ri, regiuni i spaii geoeconomice mari. - Metoda statistico - matematic de analiz a fenomenelor economice, sociale i de mediu. La ora actual este necesar de a prelucra un volum tot mai mare de indicatori socio economici din diferite spaii geoeconomice, care determin evoluia ramurilor economiilor naionale i internaionale de elaborare a diferitelor programe de dezvoltare.OBIECTIVE..... - Scopul major geoeconomic i geopolitic al fiecrui stat este de a deine control asupra resurselor principale, a cilor de transport maritim i a poziiilor geografice "cheie", att pe ap, ct i pe uscat. - Elaborarea strategiilor de dezvoltare a economiilor naionale i cutarea posibilitilor folosirii tuturor inovaiilor progresului tehnico-tiinific i a tehnologiilor noi elaborate n diferite state ale lumii. - Elaborarea unei geopolitici statale de participare a fiecrei ri n toate structurile internaionale posibile cu scopul de a promova interesele naionale n aceste structuri. - Promovarea luptei concurenionale pentru controlul resurselor, coridoarelor de transport , pieelor de desfacere, "poziiilor cheie" pe uscat i pe mare. - Aplicarea unor strategii geoeconomice specifice, care ar permite ntrirea securitii economice n condiiile concurenei dintre subiecii (agenii) geoeconomici. - Lupta mpotriva economiei criminale (subterane), care const n scoaterea capitalului din ar, neplata impozitelor ctre stat, splarea banilor i altor fenomene negative, care diminueaz securitatea statului i autoritatea lui n organismele internaionale. - Reflectarea noilor caliti ale proceselor economice n condiiile integrrii economice, att la nivel internaional, ct i la cel regional. - Elaborarea mecanismelor de dirijare i atenuare a influenei crizelor i conflictelor geoeconomice.

2.notiuni de baza ale geoeconomieiGeoeconomie stiinta care studiaza strategiile statului si raporturile de productie in plan international ce asiguradezvoltarea statelor exclusiv pe cale economica.Strategie geoeconomica arta realizarii scopului economic in cadrul pietii mondiale si de preintimpinare a potentialelor conflicte cu ajutorul tehnologiilor geoeconomice. Tehnologii geoeconomice sistem de metode si procedee ce asigura crearea unor situatii geoeconomice orientate spre atingerea unor scopuri strategice. (ex. Atractia investitiilor straine pe structuri fiscale).Hotar geoeconomic hotar conventional care delimiteaza sferele de influenta a unor organizatii economice internationale. Hotarele geoeconomice pot san u coincida cu hotarele politice a statelor.Economie inchisa un spatiu economic ce nu permite patrunderea capitalului, marfurilor si serviciilor.Economie deschisa spatial ce urmareste in primul rind scopul de integrare economica cu aspecte largi de patrundere a capitalului strain, marfurilor si serviciilor cu prezenta companiilor transnationale straine. Liberalizarea economiei trecerea de la economia de tip inchis la economia de tip deschis. Economie in tranzitie economia statelor post-socialiste in care are loc trecerea mijloacelor de productie de la stat in proprietate privata. Zona economica libera o arie cu o situatie economico-geografica favorabila care are ca scop atragerea capitalului strain, tehnologiilor si utilizarea eficienta a resurselor umane. Functia principala este cea de productie. (Moldexpo). Tehnopolis zona libera pe linga orasele mari cu pozitie economico-geografica favorabila, sisteme de comunicatie perfecte, conditii climatice favorabile in care are loc combinarea stiintei, capitalului, tehnologiilor de virf si traditiilor in productie. (primul tehnopolis San Francisco). Diviziune internationala a muncii specializarea tarilor lumii in productia si comercializarea pe piata mondiala a anumitor tipuri de produse sau servicii. Globalizare procesul de integrare economica, politica si culturala mondiala, din cauza dependentei tot mai mari dintre state. Corporatie transnationala reprezinta o companie care si-a extins activitatea economico-financiara dincolo de hotarele tarii de origine. In lume exista peste 40000 de astfel de corporatii, 600 dintre care au un buget mai mare de 1 miliard $, inclusiv 56 au un buget de peste 10 miliarde $. Corporatie transfrontaliera colaborarea cu aspect economic care are ca scop eliminarea barierelor impuse de frontiere, libera circulatie a individului si crearea unui system economic favorabil. Coridor de transport cale de comunicatie transconinentala care ofera posibilitatea de tranzitare libera a spatiului. Parcuri tehno-stiintifice spatii caracteristice statelor industriale care concentreaza productia marfurilor bazate pe tehnologii de virf destinate exclusive exportului. (Coreea cu primele parcuri stiintifice). Geofinante valute ce au o circulatie internationala intense si limiteaza valutele nationale. La nivel mondial se deosebesc doua sisteme financiare: bazate pe dolari SUA si pe euro. Dupa datele bancii mondiale, 75% din volumul pietii valutare este ocupat de dolari. Comert liber lipsa barierilor arificiale in comertul international. Protectionism politica de stat promovata cu scopul de a apara economia nationala de concurenta externa.Razboi geoeconomic provocarea unor daune economiceprin utilizarea tehnologiilor geoeconomice dupa o strategie planificata anterior evitind metodele militare.

3.Inaintasii conceptiei geoeconomice a lumii si aportul lor la realizarea ei.......... nc la nceputul constituirii sale ca tiin Geoeconomia a fost definit de ctre E. Lutt-Wark, fiind introdus i termenul de Geoeconomie. *Edward Lutward pentru prima data a utilizat termenul de geoeconomie si a pus bazele strategiei geoeconomice; Un concept tiinific mai amplu referitor la geoeconomie a fost formulat de ctre economistul german, profesor universitar Freiderieh List (1789-1846), care este numit printele Geoeconomiei. El a fost un oponent dur al conceptului "Ordinii naionale" propus de A. Smit. F. List meniona, c statului i revine un rol deosebit n asigurarea dezvoltrii economice.*Fridrih List mentiona ca dezvoltarea unei natiuni depinde nu numai de schimbul de marfuri, dar si de perfectionarea proceselor de productie; *Djon Galbrit in analiza dezvoltarii economice a Europei de Vest a ajuns la concluzia ca factorul principal in dezvoltare a fost asigurarea unui nivel de trai al populatiei foarte inalt. *Piter Dracher rolul principal in dezvoltarea statelor ii apartine fortei de munca inalt calificata. *Lister Tirrou considera ca sec.20 a fost etapa economiilor nationale, iar sec.21 este etapa economiilor globale. *Marchall Goldman rolul principal in dezvoltarea economiei contemporane le revine noilor tehnologii. *Francis Fucuiame considera ca lumea trece concomitant prin doua revolutii: informational tehnologica si biotehnologica. *Jack Atalli considera ca lumea contemporana este divizata in trei poli geoeconomici: America de Nord, Uniunea Europeana si Regiunea Asia Pacific. Geoeconomia se dezvolta in special in statele inalt dezvoltate. In present se deosebesc trei scoli geoeconomice: 1.Geoeconomia Americana studiaza procesul de tranzitie de la dominatia militara la cea economica. 2.Geoeconomia italiana studiaza expansiunea econpmica a statelor lumii. 3.Geoeconomia rusa este bazata pe balanta intereselor geostrategice.

4.noile formatiuni geoeconomice Statul reprezint un spaiu organizat politic, economic i geografic care nu poate exista dect pe o bazteritorial bine precizat din punct de vedere geografic. Pe ea se suprapune factorul politic, demografic i istoric.Elementele principale care definesc statul sunt: teritoriul, forma de guvernmnt i organizarea economic.Evoluia noiunii de stat poate fi urmrit din cele mai vechi timpuri i pn n prezent. Evoluia statului adecurs paralel cu evoluia societii umane. Dei primele state au aprut nc din antichitate statul naionalmodern s-a cristalizat abia n Europa feudal.Statele s-au format de-a lungul istoriei n rezultatul mai multor evenimente: prin rzboaie i cuceririteritoriale, prin partaj succesoral (motenire), prin lupta pentru independen naional, prin destrmarea unor imperii, prin dezmembrarea unor state federative, prin separarea unor colonii de metropole etc. Numrul statelor a evoluat continuu, n 1890 erau 46 de state pe glob, 1914 - 62 de state, 1946 - 74 de state.n prezent exista circa 200 de state, avnd calitatea de subiect de drept internaional cu capacitatea deplin,indiferent de ntinderea lor teritorial, mrimea populaiei, gradul de dezvoltare economic.n esen statul reprezint o entitate distinct, fiind determinat de poziia sa geografic pe glob, continente,regiuni geografice. Toate aceste caracteristici confer statului o personalitate geografic. Evoluia sa a fost unadestul de complex i controversat. Areal -teritoriul n limitele cruia sunt rspndite anumite fenomene i procese, inclusiv cele cu caracter economic. Exemplu: arealul de recrutare a forei de munc pentru un ora; arealul de distribuire a unor mrfuri(piaa de desfacere) etc. Zon -o alt unitate geospaial, utilizat pe larg n geoeconomie, care cuprinde osuprafa cu caracteristici diferite n raport cu spaiul nconjurtor, deosebindu-se de areal prin faptul c zonaindic intensitatea fenomenului, arealul indicnd doar prezenta fenomenului. Exemplu:zona economica liber (zona antreprenoriatului liber ) - spaiu geoeconomic cu un regim fiscal diferit de cel al spaiului economicnaional din componena cruia face parte.Provincie- un termen folosit nc n Roma Antic,

pentru a identifica teritoriile ocupate de Imperiul Roman.Actualmente este folosit n calitate de unitate teritorial-administrativ (Canada, Italia, Argentina etc.) Regiune ca termen geoeconomic este utilizat n sensul unei suprafee n cadrul spaiului economic naionalsau internaional cu o structur specific, capabil s funcioneze independent, dei are legturi strnse cu restulteritoriului economic.Ex.: Euroregiunile - o form specific de cooperare transfrontalier. n UE actualmente exist circa 75 astfel deregiuni de bun vecintate i cooperare regional. Enclava i / sau exclav- termen utilizat n geopolitic i geoeconomie, semnificnd teritoriul sau o parte ateritoriului unui stat, izolat din toate prile de teritoriul altui stat sau de ctre apele neutre. n relaia cu teritoriulcruia i aparine se numete exclav. Printre teritoriile preioase care ofer avantaje geoeconomice i geopolitice se nscriu i teritoriile delitoral , (zone de litoral) care pe lng resursele naturale, de regula, ofer condiii avantajoase pentru construireaporturilor, asigurnd ieirea statelor la Oceanul Planetar. 5.evolutia geospatiala a economiei mondiale.poluri geoec...... Dezvoltarea socio-economica i politic este indispensabil legata de spaiu. Spaiul reprezint o coordonata a dezvoltrii, analiza cruia ar da rspuns la una dintre ntrebrile vitale pentru tiina i practica economic: unde s se produc bunurile economice cu cheltuieli minime i efecte maxime. ntreaga istorie a omenirii poate fi redus la o lupt perpetu pentru spaiu. Goana dup spaiu a fost o preocupare de baz pentru toi subiecii geopolitici i geoeconomici. Spaiul poate fi structurat din punct de vedere geopolitic, geoeconomic, iar elementele de baza ale acestuia sunt: statul, teritoriul economic, acvatoriul, zona economic, enclava, coridoarele de transport etc.Cea mai important unitate teritorial n Geoeconomie i Geopolitic o reprezint statul. Argumentele aduse n favoarea statului sunt:n perimetrul hotarelor statale sunt amplasate toate structurile administrative i economice, conducerea rii care asigur unitatea teritorial n organizarea forelor i relaiilor de producie prin intermediul reglementrilor statale i sociale; Statele subiecte de drept internaional, reprezint uniti spaiale supuse analizei i cercetrii conform indicatorilor statistici de baz. n acelai timp, trebuie de menionat dificultatea analizei i tipologiei structurilor statale datorit inegalitii statelor ca dimensiune teritorial, ca efectiv numeric al populaiei, ca potenial, ca nivel de dezvoltare economic etc. Statul reprezint un spaiu organizat politic, economic i geografic care nu poate exista dect pe o baz teritorial bine precizat din punct de vedere geografic. Pe ea se suprapune factorul politic, demografic i istoric. Elementele principale care definesc statul sunt: teritoriul, forma de guvernmnt i organizarea economic.Evoluia noiunii de stat poate fi urmrit din cele mai vechi timpuri i pn n prezent. Evoluia statului a decurs paralel cu evoluia societii umane. Dei primele state au aprut nc din antichitate statul naional modern s-a cristalizat abia n Europa feudal. Statele s-au format de-a lungul istoriei n rezultatul mai multor evenimente: prin rzboaie i cuceriri teritoriale, prin partaj succesoral (motenire), prin lupta pentru independen naional, prin destrmarea unor imperii, prin dezmembrarea unor state federative, prin separarea unor colonii de metropole etc. Numrul statelor a evoluat continuu, n 1890 erau 46 de state pe glob, 1914 - 62 de state, 1946 - 74 de state. n prezent exista circa 200 de state, avnd calitatea de subiect de drept internaional cu capacitatea deplin, indiferent de ntinderea lor teritorial, mrimea populaiei, gradul de dezvoltare economic. n esen statul reprezint o entitate distinct, fiind determinat de poziia sa geografic pe glob, continente, regiuni geografice. Toate aceste caracteristici confer statului o personalitate geografic. Evoluia sa a fost una destul de complex i controversat. Printre alte uniti geospaiale frecvent ntlnite n literatura de specialitate se nscriu: arealul, zon, provincie, regiune, enclav etc. Areal - teritoriul n limitele cruia sunt rspndite anumite fenomene i procese, inclusiv cele cu caracter economic. Zon - o alt unitate geospaial, utilizat pe larg n geoeconomie, care cuprinde o suprafa cu caracteristici diferite n raport cu spaiul nconjurtor, deosebindu-se de areal prin faptul c zona indic intensitatea fenomenului, arealul indicnd doar prezenta fenomenului. Exemplu: zona economica liber (zona antreprenoriatului liber) - spaiu geoeconomic cu un regim fiscal diferit de cel al spaiului economic naional din componena cruia face parte. Provincie - un termen folosit nc n Roma Antic, pentru a identifica teritoriile ocupate de Imperiul Roman. Actualmente este folosit n calitate de unitate teritorial-administrativ (Canada, Italia, Argentina etc.) Regiune ca termen geoeconomic este utilizat n sensul unei suprafee n cadrul spaiului economic naional sau internaional cu o structur specific, capabil s funcioneze independent, dei are legturi strnse cu restul teritoriului economic.Ex.: Euroregiunile - o form specific de cooperare transfrontalier. n UE actualmente exist circa 75 astfel de regiuni de bun vecintate i cooperare regional. Enclava i / sau exclav - termen utilizat n geopolitic i geoeconomie, semnificnd teritoriul sau o parte a teritoriului unui stat, izolat din toate prile de teritoriul altui stat sau de ctre apele neutre. n relaia cu teritoriul cruia i aparine se numete exclav.

POLURI GEOEC.La sfirsitul secolului XX in lume s-au format 3 poluri de dezvoltare economica si tehnologica: Nord-American, Vest-European si Asia-Pacifica. De cel mai mare potential dispune SUA (PNB=5.7 trilioane $). In Europa de Vest de cel mai mare potential economic dispune Germania, cu PNB=2.8 trilioane $, in regiunea Asia-Pacifica cel mai dynamic se dezvolta China, care dupa unele prognoze catre mijlocul secolului XXI va deveni a doua putere economica mondiala. Ponderea celor trei regiuni in PIB mondial este urmatoarea: -SUA-25%, -Uniunea Europeana-20%, -Japonia-15%. Fiecare din aceste regiuni dispune de o anumita strategie pe dezvoltarea economica. Polul Nord American este un model al antreprenoriatului liber, Uniunea Europeana exemplu de integrare economica, iar Asia Pacifica de utilitate eficienta a tehnologiei moderne in combinare cu traditiile locale. Statele Unite ale Americii; SUA reprezinta prima putere mondiala economica, iar odata cu destramarea Uniunii Sovietice a devenit si prima putere militara si politica. Potentialul sau militar, politic si economic vorbeste despre o geopolitica mondiala concentrica. SUA dispun de cea mai stabile economie din lume. Pe parcursul secolului XX pe teritoriul ei a avut loc o singura criza economica Marea Depresie (19291933). Factorul geographic a influentat pozitiv dezvoltarea economica. Izolarea si pozitia periferica in raport cu Europa au ferit teritoriul SUA de cele doua razboaie mondiale. Teritoriul vast si compact cu iesire la cele doua oceane au permis crearea unei baze economice bipolare. In anii 90 ritmurile medii de crestere a economiei a fost mai mare decit in Japonia. Marea Britanie, Germania, Franta. In ultimii 30 de ani consumul de enrgie in productie a scazut cu 33%. In a doua jumatate a secolului XX volumul productiei agricole s-a dublat, pe cind numarul de angajati in aceasta ramura a scazut cu 70%. Complexul militar American asigura nu numai consumul intern, dar si peste 50% din exportul mondial de armament. SUA domina in domeniul comunicatiilor globale, tehnologiilor informationale, in sfera financiara si cultura. Dominarea in domeniul tehnologiilor informationale face imposibila o careva concurenta intre elaboratorii de tehnologii si consumatorii acesteia. In present capacitatea de concurenta tot mai mult este determinate de potentialul intellectual, nu de cel financiar. Acesta este un avantaj pentru SUA. .Uniunea Europeana; Dupa al doilea razboi mondial majoritatea statelor europene s-au dezvoltat pe calea integrarii economice si politice. Principalele organizatii de integrare regionala sint Consililu Europei si Uniunea Europeana. Consililul Europei este o organizatie interguvernamentala fondata in anul 1949. principalele scopuri sunt: 1.apararea dreptului omului si a democratiei; 2.rezolvarea problemelor minoritatilor entice; 3.protectia mediului ambient. Consiliul Europei participa activ la acordarea ajutorului statelor din Europa Centrala si de Vest in realizarea reformelor democratice, politice si juridice. Uniunea Europeana reprezinta o organizatie intergationista, scopul principal al careia este formarea uniunii economice si politice in Europa. Inceputul inegrarii a fost pus in anul 1950 la initiative lui Cherchel si a lui Charle de Gaulle. Catre anul 1968 s-a terminat crearea uniunii vamale. In anul 1992 statele member au semnat conventia privind extinderea Uniunii, introducerea unei valute unice si realizarea unor reforme politice. La mijlocul anilo 90 se termina formarea unei pieti comune. Uniunea Europeana este o organizatie solidara ce petrece o politica de micsorare a decalajului economic intre statele member..Regiunea Asia-Pacifica; Regiunea Asia Pacifica are in present cele mai mari ritmuri de crestere economica mondiala. Ponderea ei in PNB mondial a crescut de la 4% in anul 1950 pina la 25% in anul 2000. in majoritatea statelor din regiune economia are o specializare spre export. Aici sunt create conditii ideale pentru atragerea capitalului strain. In regiunea Asia Pacifica predomina companiile medii

si mici, care reactioneaza cel mai rapid la modificarile pietii. Regiunea Asia Pacifica dispune de cele mai mari centre financiare unde se concentreaza o mare parte din capitalul investitional si comercial mondial. Cel mai mare potential din regiune se afla in Japonia care este unul din principalii investitori in economia regiunii. Dupa al doilea razboi mondial SUA au descompus companiile japoneze mari in companii mici. Aceasta s-a dovedit afi un factor benefic pentru dezvoltarea economica a Japoniei, deoarece companiile medii si mici sunt mai adoptabile la utilizarea noilor tehnologii. Pina in anii70 economia Japoniei se bazeaza pe ramurile consumatoare de multa materie prima si energie. Dupa criza energetica aceste ramuri au fost transferate in Coreea de Sud si alte state din regiune. Astfel economia Japoniei s-a reorientat spre tehnologiile de virf consumatoare de forta de munca calificata.

6.strategia geoeconomica...... Sub noiunea de strategie de dezvoltare se subnelege un ansamblu de decizii, care urmeaz a fi luate n scopul realizrii obiectivelor urmrite. n aa fel strategia reprezint modul n care un subiect geoeconomic urmrete s-i ating scopul, innd cont de resursele disponibile i factorul de mediu, cel economic i politic. Strategia este un plan de gndire, de planificare a activitilor i aciunilor viitoare i urmrete scopul s rspund la ntrebarea: Ce trebuie de fcut i cum trebuie de fcut?n prezent se pot evidenia cteva elemente distinctive ale strategiei geoeconomice, cum ar fi: integrarea economic; - democratizarea tuturor sferelor de activitate ale statului; - liberalizarea economiei; - participarea activ la diviziunea internaional a muncii; - intensificarea procesului de privatizare a economiei pentru statele socialiste, care mai exist. Una dintre strategiile geoeconomice de baz la ora actual este cea care vizeaz activitatea schimburilor comerciale dintre naiuni, care reprezint relaia "liberalism - protecionism"1. Liberalismul presupune dezvoltarea comerului internaional fr restricii din partea statului. ns comerul liber nu exist n form clasic, dar capt alte forme, cum ar fi zona liberului schimb, uniuni vamale, piee comune , uniuni economice, porturi maritime libere, uniuni comerciale, zone economice libere.2. Protecionismul este un concept geoeconomic, care presupune implicarea statului n efectuarea comerului exterior printr-un set de msuri ce vizeaz protecia pieii naionale de concurenii strini. Protecionismul a coincis cu etapa de stabilitate economic a statelor lumii i de acumulare a capitalului, msur impus de a susine economia naional.Att adepii liberalismului (LS), ct i a protecionismului (P) aduc argumente Pro-LS sau Pro-P.Avantajele liberalismului sunt: - reducerea preurilor la o gam mare de mrfuri, servicii i corespunztor diminuarea inflaiei. - specializarea economiilor naionale conform avantajelor ce permit utilizarea mai eficient a resurselor; - extinderea pieii;Avantajele protecionismului sunt: - surse de venit n buget; - protejarea productorului autohton; - argumente de ordin social, care vor putea reglementa procesul migraiei ilegale a populaiei; n discuia acestor strategii globale au aprut 2 curente:1. Futuritii, care se preocup de prognozarea viitorului omenirii;2. Globalitii, care propun aciuni de a participa n shimbarea formrii viitorului. La baza strategiei geoeconomice stau citeva teorii care au fost aprobate de exmplul unor state:1. teoria societatii industriale a fost formulate in anii 50. Teoria prevedea prin societate industriala capitalismul unde cunostintele speciale si coordonarea lor au devenit un factor decisive in dezvoltarea economiei. 2.Teoria convergentei sta la baza dezvoltarii evolutive a societatii si are loc prin patrunderea capitalismului in socialism si invers. 3.Teoria statului a fost formulata in anii30 in Japonia . Postulatul de baza al acestei teorii presupune ca dezvoltarea economica eficienta a unui stat se bazeaza pe forta de munca ieftina. 4. Teoria liberalismului economic presupune liberalizarea pietii si spatiului economic. In procesul de productie potentialul economic se transmite de la un stat la altul, de la cel mai inalt dezvoltat la cel mai slab dezvoltat. De obicei transmiterea are loc in ordine dupa urmatoarea schema: industria textile, industria chimica, industria metalurgica, industria automobilelor si industria electronica. 13.tipuri geoeconomice de integrare Formele integrarii economice Notiunea de integrare a fost folosita pentru prima data in stiinta economica in relatie cu organizatiile industriale. Prin aceasta notiune se urmarea exprimarea unui ansamblu de acorduri intre firme pentru formarea de carteluri, concerne, trusturi sau fuziuni, pe o directie verticala, in sensul punerii in relatie a furnizorilor cu utilizatorii, si pe o directie orizontala, cu privire la intelegerile dintre firmele concurente. Avand in vedere, drept criteriu, gradul de integrare in evolutia sa, de la simplu la complex, se pot distinge urmatoarele trepte si forme (tipuri) de integrare economica interstatala ca: - zona de comert liber, adica integrarea a doua sau mai multe tari, inlaturandu-se barierele comerciale

dintre ele; - uniunea vamala, adica integrarea prin care tarile membre inlatura barierele in comertul derulat intre ele si adopta concomitent un tarif vamal extern comun fata de toate celelalte tari nemembre; - piata comuna, adica integrarea in care pe langa existenta unei uniuni vamale si monetare, se asigura libera circulatie a bunurilor economice, a persoanelor si a capitalurilor intre tarile membre; - uniunea economica, adica integrarea in care, pe langa elementele specifice pietei comune, se realizeaza un anumit grad de armonizare a politicilor economice nationale pentru a reduce discriminarile care apar din cauza disparitatilor in aceste politici. Integrarea economica si politica interstatala isi are originea in Europa postbelica.

7. Ordinea economica mondiala In iulie 1945 in orasul San Francisco reprezentantii a 50 de state au semnat statutul ONU, scopul careia este mentinerea pacii si securitatii in lume, dezvoltarea colaborarii dintre state. Astfel, a fost pusa baza crearii organizatiilor internationale, ce aveau ca scop mentinerea ordinei economice mondiale. FMI si BM au fost fondate in iulie 1945 de reprezentantii a 44 de state. FMI are ca scop colaborarea internationala in domeniul relatiilor valutare, mentinerea stabilitatii si eliminarea barierilor valutare. Functia BM este finantarea dezvoltarii economice si stimularea progresului social in statele in curs de dezvoltare. Corporatia Financiara Inernationala a fost creata in 1956 cu scopul acordarii creditelor activitatilor private. Se finanteaza numai proiecte mari cu sume intre 1-1000 mln $. Organizatia Internationala de Comert a fost fondata in decembrie 1994. Organizatia este menita sa regleze relatiile comercial politice intre statele membre. Principalele scopuri ale OIC sunt: 1.lichidarea barierilor discriminative in export si imbunatatirea accesului pe pietele mondiale. 2.utilizarea unui mecanism multilateral in rezolvarea conflictelor economice. 3.perfectionarea bazei legislative interne cu scopul promovarii ulterioare a reformelor economice. Grupul celor 7 alianta economico-politica a principalelor 7 puteri economice mondiale (SUA, Japonia, Germania, Franta, Marea Britanie, Italia, Canada). Scopul principala al acestei organizatii este rezolvarea problemelor economice si politice mondiale. Din 1994 in calitate de membru asociat la intruniri participa si Russia fara drepturi de decizie. Organizatia de colaborare si dezvoltare economica include predominant statele inalt dezvoltate. A fost fondata in anul 1961 cu sediul la Paris. Scopul organizatiei este coordonarea politicii economice a statelor membre si a programelor de ajutor pentru statele in curs de dezvoltare. ONU pentru dezvoltarea industriei se ocupa cu activitatea investitionala si tehnologica. Scopul organizatiei este selectarea si implimentarea noilor tehnologii; rezolvarea problemelor mediului inconjurator si utilizarea eficienta a energiei. 2.Modificarile economice din sec.XX; Crizele economice din sec. XX au dezmembrat economia mondiala. Prima criza a avut un rol decisiv in reprofilarea industriei mondiale, iar criza de la sfirsitul anilor 90 reprezinta procesul de descompunere a societatii industriale. la mijlocul sec.XX industria prelucratoare domina in majoritatea statelor inalt dezvoltate, iar agricultura numai in cele in curs de dezvoltareProgresul ethnic stiintific a inrautatit situatia financiara a multor state in curs de dezvoltare din cauza reducerii veniturilor din export. Ponderea in comertul mondial a celor mai sarace state din lume a scazut de la 4% in anul 1950 cu numai 1% in anul 2000. astfel sectorul tertiar a statelor inalt dezvoltate in numai 20 de ani a deplasat la periferia economiei sectorul primar din statele in curs de dezvoltare. La sfirsitul sec.XX a fost marcat printr-o crestere economica fara precedent a statelor inalt dezvoltate. Aici se dezvolta intens sectorul informationa (cuaternar). In anul 2000 in SUA in stiinta, medicina si producerea programelor de calcul s-a format 43% din PNB.

3.Globalizarea economiei Globalizarea economiei conduce la liberalizarea relatiilor sociale si cresterea interdependentei pietelor nationale de marfuri, servicii si capital. In perioada anilor 1980-2000 ponderea exportului mondial de marfuri si servicii in econom ia globala a crescut de la 15% la 25%. La sfirsitul anilor 80 creste mobilitatea capitalului mondial. Capitalul international prin intermediul burselor valutare poate influenta starea financiara a oricarui stat. pentru atragerea investitiilor straine este necesara crearea unei economii concurentiale. Lider mondial in atractia investitiilor straine este SUA.

9.unitati taxonomice geoeconomice. Taxonii sunt uniti sistematice, cu ajutorul crora grupurile de vieuitoare ale Terrei pot fi ierarhizate i sistematizate. Privind lumea vie taxonomic, prin definiie apare necesitatea organizrii ei pe baza unor caractere de clasificare. Pentru a putea fie exprimat aceast clasificare ierarhizat, se apeleaz la unitile sistematice (regn, ncrengtur, clas gen, specie, etc.). Taxonomia (sistematica biologic) este tiina sau studiul care se ocup de sistematizarea vieuitoarelor. Ea stabilete i principiile i legile de clasificare a organismelor vii. Fiecare ramur a a biologiei (zoologia, botanica, microbiologia) are i o parte special, numit sistematic sau taxonomie. !!!! Punctul turistic este reprezentat de un element (resurs) cu valoare turistic i infrastructura necesar punerii lui n valoare.Complexul turistic concentraz pe suprafee relativ restrnse mai multe obiective turistice i una-dou localiti turistice.Arealul turistic este o suprafa destul de variabil ca ntindere pe care se gsesc mai multe obiective turistice i mai multe localiti turistice sau centre turistice. 10.tipuri de diviziune a muncii.mutatii geoec.in diviziunea muncii international.cerintele diviz international a munciiDiviziunea muncii se imparte in citeva tipuri in functie de criteriile dupa care ea se realizeaza:a)diviziunea naturala a muncii este procesul de divizare a activitatii umane dupa virsta si sex ( industria metalurgica, industria textila);b)diviziunea tehnica a muncii este deterrminata de natura mijloacelor tehnice si tehnologice utilizate in procesul de productie. In producerea automobilelor se evidentiaza citeva operatii tehnologice: producerea componentelor, sudarea, asamblarea;c)diviziunea sociala a muncii este diviziunea naturala si tehnica a muncii luate sub prisma interactiunii cu factorii economici sub influenta carora se realizeaza diferentierea anumitor tipuri de activitati ( industria extractive si prelucratoare). Diviziunea sociala a muncii include doua subtipuri: ramurala si teritoriala.Diviziunea ramurala a muncii este determinata de conditiile de productie: caracterul materiei prime utilizate, tehnologii, tehnica si marfa produsa (industria chimica, metalurgica, constructoare de masini).Diviziunea teritoriala a muncii presupune amplasarea spatiala neuniforma a diferitor tipuri de activitati umane. Aceasta forma de diviziune de pinde de conditiile naturale si factoriie economici. O conditie obligatory pentru dezvoltarea diviziunii muncii este ca diferite regiuni sa lucreze una pentru alta, adica ca marfa produsa sa fie exportata dintr-o regiune in alta.Modificarile in diviziunea internationala a muncii;Pina la mijlocul anilor 50 ai secolului XX in structura fluxului mondial de marfuri predominau produsele ce reflectau diviziunea generala a muncii (produse industriale si agricole finite). Incepind cu anii 60 odata cu intensificarea fluxului mondial de marfuri se produc modificari structurale in economie explicate in integrarea economica si adincirea specializarii internationale. In anii 70 apare diviziunea tehnologica a muncii. Pe piata mondiala apare o cantitate enorma de marfuri omogene cu diverse utilizari functionale, cresterea sortimentului de marfuri si imbunatatirea calitatii lor au fost rezultatul combinarii descoperirilor tehnico-stiintifice cu aplicarea in practica a marketingului. In anii 70-80 diviziunea sociala a muncii sufera modificari esentiale in legatura cu aparitia cooperarii investitionale si de productie. In fluxul mondial de marfuri se include tot mai mult diverse semifabricate. Dezvoltarea intensiva a cooperarii tehnico-stiintifice si investitionale au contribuit la trecerea de la diviziunea interstatala la cea intercorporationala a muncii, astfel diviziunea internationala a muncii exprima procesul de repartizare a functiilor de productie intre state, iar pe de alta parte functiile de productie sunt repartizate in interiorul companiilor depasind hotarele tarii. In asa mod hotarele economice nu coincide cu cele politice. Dezvoltarea diviziunii intercorporationale a muncii reprezinta principalul element in integrarea economica mondiala. In present multe probleme economice pot fi rezolvate nu numai cu participarea companiilor transnationale ( dezvoltarea energiei nucleare, comuhnicatiile satelitare, crearea noilor sisteme informationale). Importanta noilor tehnologii in diviziunea internationala a muncii; Potentialul tehnico-stiintific permite crearea unor noi tipuri de marfuri si respectiv formarea de noi pieti.

Aceasta se refera in primul rind la piata tehnicii, aeronautice, informationale si bioinginerie. Un rol important in dezvoltarea diviziunii sociale a muncii il joaca nivelul dezvoltarii economice, sistemul de pregatire a cadrelor (ex. Japonia), deasemenea sisteme de gestiune si reglementare in economie. Specializarea unor companii si state in elaborarea noilor idei stiintifice, tehnice si tehnologice, unirea treptata a stiintei cu productia constituie baza diviziunii internationale tehnologice a muncii. O mare importanta in dezvoltarea acestei forme de diviziune il joaca procesul de unificare si standartizare. Organizarea producerii marfurilor dupa o baza tehnologica unificata si standartizata contribuie la formarea unor preturi mondiale unice. 11.fazele diviz.internat.a muncii.Diviz.geografica a muncii.esenta ei Modificarile in diviziunea internationala a muncii; Pina la mijlocul anilor 50 ai secolului XX in structura fluxului mondial de marfuri predominau produsele ce reflectau diviziunea generala a muncii (produse industriale si agricole finite). Incepind cu anii 60 odata cu intensificarea fluxului mondial de marfuri se produc modificari structurale in economie explicate in integrarea economica si adincirea specializarii internationale.In anii 70 apare diviziunea tehnologica a muncii. Pe piata mondiala apare o cantitate enorma de marfuri omogene cu diverse utilizari functionale, cresterea sortimentului de marfuri si imbunatatirea calitatii lor au fost rezultatul combinarii descoperirilor tehnico-stiintifice cu aplicarea in practica a marketingului. In anii 70-80 diviziunea sociala a muncii sufera modificari esentiale in legatura cu aparitia cooperarii investitionale si de productie. In fluxul mondial de marfuri se include tot mai mult diverse semifabricate. Dezvoltarea intensiva a cooperarii tehnico-stiintifice si investitionale au contribuit la trecerea de la diviziuneaDiviziunea muncii si spatiul geoeconomic;Diviziunea internationala a muncii are urmatoarea importanta pentru spatiul geoeconomic:1.determinarea pozitiei sau rolului fiecarui stat sau companie pe piata mondiala ( Japonia);2.formarea ordinei economice mondiale (crearea uniunilor de producatori si consumatori cu scopul reglementarii preturilor si a calitatii marfurilor

12.etapele integrarii economice.. INTEGRAREA ECONOMIC: presupune eliminarea bncilor economice dintre 2 sau mai multe state, bariere care la rndul su pot fi definite ca reprez. Orice tip de obstacole cere distorsioneaz mobilitatea factorilor de producie. Experiena european demonstreaz c eforturile de eliminare a barierelor economice nu elimin automat toate distorsiunile care se manifest la nivelul pieelor unice. Distors. sunt determinate de diferenele n calitatea infrastructurii, a nivelului de dezvoltare sau de existena aglomerrilor indurstriale care continu s se manifeste i dup eliminarea bariereloreconomice. ETAPELE INTEGRRII ECONOMICE: I ETAP n Europa Occidental prima organ. economic interna. cu caracter integriionist a fost CECO 1951 (Comunitatea Economic a Crbunelui i Oelului) propus de ministrul francez R. Schuman. Tratat semant la Paris de ctre Frana, Italia, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg. Tratatul a intrat n viguarea n 1952. rile i propuneau unirea eforturilor pentru scoaterea din criz a industriei crbonifere i siderurgice i crearea unei piee comune pentru ramuri respective.n Europa Rsritean n 1949 a fost nfiinat Cosiliul de Ajutor Economic Reciproc stabil. ea s fie o organiz. cu caracter guvernamental avnd ca scop contribuirea la unirea i coordonarea eforturilor membrilor si n vederea accelerrii progresului economiei i tehnic ridicarea nivelului de industrializare a rilor puin dezvoltate i o cretere nentrerupt a productivitii muncii. II ETAPA nceput prin semnarea la Roma 1975 a 2 trate. Unul cu privire la comunitatea european a energiei atomice (CEEA / EUROATOM) i al II cu privire la nfiinarea comunitii economice euruopene (CEE) la ele participnd aceleai 6 ri din cadrul CECO. Prin crearea EUROATOM se urmrea unirea eforturilor pt promovarea cercetrilor tiinifice comune ndeosebi ceea ce privete utilizarea panic a energiei nucleare precum i constituirea unei piee comune pt materialele i echipamentele nucleare. n timp ce CEEA i CECO se refer la sectoare destul de importante dar limitate, CEE vizeaz ansamblul economiei i politicilor statelor membre. CEE a intrat n vigoare n 1958 i a devenit cea mai reprez. grupare pt integrarea economic.Pt. aceast etap mai e caracteristic semnarea conveniei de la Stockholm 1960 prin care se nfiineaz Asociaia European a Liberului Schimb (AELS). 1960 print-un tratat ncheiat n Montevideo s-a nfiinat asociaia Latino-American a comerului liber (ALACL). III ETAP- S-a nceput prin semnarea n 1965 a tratatului de fuziune sau unificarea (n vigoare 1967)

prin care a avut loc fuziunea celor 3 comuniti: CECO, CEEA, CEE avnt aceleai organe de conducere i un buget comun. Noul ansamblu integriionist a luat denumirea oficial de Comunitile Europene avnd un sistem instituional similar. IV ETAP- E marcat de schimbrile pe tot continentul european. La 01.I.1993 prin intrarea n viguarea tratatului de la Maastricht s-a conferit noi dimensiuni polititce i economice acestei mari comuniti i n primul rnd prin intenia de a promova o politic extern Unic i n al II-lea rnd prin introducerea unei monede unice nainte de anul 2000. 14.aspecte geoeconomice ale pozitiei geografice.notiunile noi geoeconomice.semnificatiile geoeconomice ale posit.geografice,tipurile,esenta lor. subiecii geoeconomici prezint entiti determinate de poziia geografic relativ sauabsolut pe glob, continente sau n cadrul unor regiuni geografice.J. Gottman (geograf francez 1917-1994) afirma: Poziia geografic este caracteristica cea mai important a uneiri, teritoriu. Aceasta definete sistemul de relaii geoeconomice i geopolitice a unui stat.De la apariia statelor naionale i pn n prezent relaiile economice ale acestora au evoluat, n mare parte,n funcie de poziia pe care o dein n spaiu. Poziia geografic este determinat de relaiile teritoriale i aceastapoate fi n funcie de scopul urmrit: Poziie economico-geografic (poziia n raport cu obiectele tehnico-economice ntreprinderi,obiectele infrastructurale, piee de desfacere, surse de materie prim, resurse de for de munc, surseinovaionale i de capital, coridoare de transport sau noduri de transport, spaii mari ce determinapotenialul de producere etc.).Poziia economico-geografic poate fi favorabil, nefavorabil, central, periferic,de vecintate, de tranzit etc.Poziia fata de punctele de reper menionate pot oferi anumite avantaje comparative sau limite ndezvoltarea geospaial i geoeconomic. Spaiul geoeconomic poate fi analizat i din punct de vedere fizico-geografic (poziia fa de obiectefizico-geografice: mri, ruri, muni, cmpii etc). Dup poziia fizico-geografic deosebim state alpine(Nepal, Elveia, Chili), state arhipelag (Japonia, Filipine, Indonezia), state deertice (statele sahariene)etc. Poziia socio-geografic este determinat de aezarea fa de anumite grupe si centre etnice, rasiale,sociale, religioase, culturale i civilizaionale, precum i de locul de manifestare a unor fenomenesociale (greve, revoluii, tulburri sociale etc). Poziia politico-geografic determinat de poziia fa de anumite state prietene omogene dinpunctul de vedere al opiunilor politice, sau state neprietene, cu care se afl n anumite disputeteritoriale, etnice sau de alt natur; poziia n raport cu anumite organizaii politice regionale sauinternaionale (ex: NATO), centre politice internaionale (ex: Bruxelles) care reprezint o surs desecuritate sau, dimpotriv, un focar de instabilitate politic. Poziia eco-geografic -asezarea n relaie cu teritoriile cu o situaie ecologic favorabil saunefavorabil. Acestea pot fi obiecte antropice (ntreprinderi cu impact major asupra mediuluinconjurtor: centrale atomo-electrice, uzine metalurgice, de ciment, chimice etc.) sau de teritorii cumanifestarea unor fenomene naturale cum ar fi (cutremurele de pmnt, zunami, erupia vulcanilor etc.) Poziia geografic mpreun cu ali factori geografici determin securitatea statelor, conform opiniei unor geopoliticieni Poziia geografic analizat mpreun cu factorii interni i externi de dezvoltare, determin specializareaagenilor geoeconomici n raport cu mediul nconjurtor. Poziia geografic este o categorie temporal. Pentruunele state a crescut rolul anumitor poziii geografice, pentru altele deopotriv i-au pierdut semnificaia n timp.Astfel de teritorii cu poziie geografic nefavorabil s-au transformat n procesul dezvoltrii istorice n teritoriiprospere i invers. Avantajele poziiei geografice pot fi transformate ntr-o resurs a dezvoltrii, iat de cefactorii de decizie trebuie s exploateze aceste avantaje.Statele lumii i pot modifica poziia geografic prin realizarea unor proiecte internaionale.

15.Parametri geospatiali ai tari.. Teritoriul unui stat este determinat de trei parametri geospaiali: dimensiunea, frontierele si configuraia(forma),fiecare dintre ele influennd activitile umane care se desfoar pe acest teritoriu.

Dimensiunea teritoriului ca factor de dezvoltare geoeconomic: mrimea geografic (suprafaa) unuistat/teritoriu este o noiune destul de relativ care poate influena mai multe laturi ale vieii socioeconomice statale. Mrimea teritoriului are mai multe semnificaii geoeconomice i geopolitice printre care s-ar puteaexemplifica: Cu ct statul are o ntindere mai mare, cu att, de regul varietatea i mrimea resurselor naturale estemai mareCu ct teritoriul este mai mic, cu att componenta economic extern este mai mare n economia ei;gradul de deschidere ctre exterior este mai mare; Statele mici i foarte mici, de regul, au numeroase dezavantaje, datorita resurselor economicelimitate, a tendinei de emigrare masiv a populaiei i, n consecin, dezvoltarea economic precar.Unele state mici s-au adaptat la lumea contemporan prin integrare economic sau prin delegarea unor funcii statelor mari, altele au beneficiat de sistemul economic avansat pe care l-au aplicat, de poziiageografic avantajoas etc.;Statele de dimensiuni mari se confrunt cu problema depirii spaiale, care consum o parteconsiderabil a venitului naional prin asigurarea legturilor interteritoriale i de infrastructur; Configuraia reprezint rezultatul unui ndelungat proces istoric/politic n care au avut loc numeroase modificri, ajustri teritoriale.Forma unui stat este determinat de conturul spaial. Configuraia reprezint parametrul ce reflect gradul deadministrare a unui stat, de regul, de ctre un centru administrativ i economic. Se consider form perfectatunci cnd distanele de la centru sunt egale n direcii radiale. Deosebim mai multe tipuri de configuraii geospatiale, fiecare prezentnd anumite avantaje i limite. Cele mai avantajoase forme le au statele careconcentreaz teritoriul la maximum, n interiorul unui minim de frontiere.Astfel,statul compact se apropie de idealul geoeconomic i geopolitic. Avantajele oferite de aceastform sunt: controlul facil al teritoriului, avantajele de centralitate, omogenitate, distribuire a populaiei etc. O alt form frecvent ntlnit este cea alungit , n care lungimea teritoriului, de regul, ntrece de 6 orilimea lui. Avantajele prezentate de aceast form marea varietate pedoclimatic i biogen, diversitatea marea peisajelor naturale ca resurs important turisticDintre alte forme ntlnim:state fragmentate(Japonia, Filipine, Indonezia, SUA, Danemarca State ,stateperforate un stat mare A, perforat de state mai mici B,C . Pentru o administrare mai eficient a teritoriului deseori s-a recurs la transferareacapitalei de la periferie spre centrul statului, aa cum s-a procedat n cazul Braziliei, Tanzaniei, Kazahstanului. Hotarele (frontierele) alt parametru cu influent major geopolitic i geoeconomic. Frontiereledelimiteaz statele/teritoriile ca entiti geografice, politice, istorice, economice constituind expresia geopolitica teritorialitii. Frontiera linie natural sau convenional care desparte teritoriul unui stat, de teritoriul altor state. Deosebimfrontiere politice i frontiere geoeconomice. Hotarele geoeconomice, de regula nucoincid cu hotarele politice ale statelor. n complexitatea frontierelor deosebim:1.frontiere de cancelarie frontiere trasate de marile puteri coloniale,;2.frontiere simbolice3.frontiere geoeconomice aprute n perioada cnd disputele dintre marile puteri trec de la spaiilepolitice la cele economice. Hotarele au semnificaii geoeconomice multiple. Hotarele maritime, spre exemplu,ofer posibilitate comunicrii cu alte spaii geoeconomice, cele terestre - posibilitatea comunicrii directe custatele vecine. n cazul barierelor terestre comunicarea devine anevoioasa din motivul lipsei de sisteme detransport i a accesibilitilor. China i India, Statele Scandinave comunic ntre ele mai mult pe cale maritim,tocmai din acest motiv. n cazul lungimii mari a hotarelor acestea ofer posibilitate de a avea mai muli vecini,dar n acelai timp se resimte i o presiune asupra spaiului geoeconomic. .

16. Geoec.spatiilor mari.polurile geoec.ale terrei.Prin spaii mari geoeconomice se subnelege astfel de regiuni mari, care ntrunesc mai multe state strnsintegrate ntre ele i care dein un mare potenial economic i respectiv o pondere ridicat n economia mondial.La sfritul sec. XX economia internaional s-a polarizat n 3 mari spaii (regiuni) geoeconomice : America deNord , Europa de Vest, Asia - Pacific. ns lumea celor 3 mari centre economice este departe de a fi omogen .ntre ele exist

importante deosebiri ce poart amprenta unor particulariti istorice, economice i etnoculturale.n cadrul fiecrei regiuni geoeconomice este promovat o politic geoeconomic bine determinat. Acesteregiuni la rndul lor devin centre economice de atracie pentru regiunile mai slab dezvoltate.n cadrul acestor spaii geoeconomice se formeaz anumite centre (nuclee) economice n jurul croragraviteaz mai multe spaii economice periferice. Aceste mari centre economice mai poart denumirea de oraemondiale n care viteza de circulaie a capitalului, tehnologiilor, mrfurilor, schimburilor i informaiilor estefoarte dinamic. Astfel de orae mondiale pot fi considerate: New York, Londra, Paris, Moscova, Istambul,Singapore.n afar de aceste 3 mari regiuni geoeconomice are loc o polarizare a spaiului economic internaional idup alte criterii. Astfel la ora actual se divizeaz Grupul celor 7 state Nordice nalt dezvoltate (SUA, Canada,Germania, Frana, Italia, Marea Britanie, Japonia) i Grupa celor 7 state Sudice (China, Indonezia, Coreea deSud, Thailanda, India, Brazilia, Mexic). ns Indonezia i Thailanda n ultima perioad s-au confruntat cu o crizfinanciar fr precedent i n prezent ele numai simbolic mai aparin acestui grup. Rusia deseori participa ncalitate de invitat nominal la Grupa celor 7 (de Nord), n rezolvarea unor probleme majore politice i economicen formatul 7+1. POLURI GEOEC.La sfirsitul secolului XX in lume s-au format 3 poluri de dezvoltare economica si tehnologica: Nord-American, Vest-European si Asia-Pacifica. De cel mai mare potential dispune SUA (PNB=5.7 trilioane $). In Europa de Vest de cel mai mare potential economic dispune Germania, cu PNB=2.8 trilioane $, in regiunea Asia-Pacifica cel mai dynamic se dezvolta China, care dupa unele prognoze catre mijlocul secolului XXI va deveni a doua putere economica mondiala. Ponderea celor trei regiuni in PIB mondial este urmatoarea: -SUA-25%, -Uniunea Europeana-20%, -Japonia-15%. Fiecare din aceste regiuni dispune de o anumita strategie pe dezvoltarea economica. Polul Nord American este un model al antreprenoriatului liber, Uniunea Europeana exemplu de integrare economica, iar Asia Pacifica de utilitate eficienta a tehnologiei moderne in combinare cu traditiile locale. Regiunea geoeconomic America de Nord.Centrul regiunilor date este considerat SUA i include la fel Canada i Mexic. Cota acestei regiuniconstituie 7% n populaia lumii, 23% n Produsul Naional Brut i 12% n producia agricol mondial.Trsturile de baz ale acestei regiuni sunt urmtoarele:- Aezarea geografic i geopolitic destul de favorabil vis-a-vis de restul lumii,- Prezena unei mari piee de desfacere a mrfurilor;- Nivelul nalt de dezvoltare economic bazat pe tehnologii moderne;- Nivelul tehnic destul de nalt de dezvoltare a industriei, ndeosebi n SUA i Canada;- Prezena unui mare potenial tehnico-tiinific;- Este un exemplu de antreprenoriat liber, fiind cel mai liberal sistem economic din lume;- Prezena marilor bnci, companii i concerne americane ce controleaz nu numai economiile naionale, dar icele internaionale.- Prezena unui potenial mare militar nzestrat cu cele mai performate tehnologii; Regiunea geoeconomic Europa de Vest Acest spaiu mai poart denumirea de Europa integrat (unificat) i cuprinde 25 de state cu o economiede pia nalt dezvoltat. n regiunea dat se deosebesc 3 grupe de state:- cele nalt dezvoltate Germania, Marea Britanie, Frana, Italia.- nalt industrializate Austria, Belgia, Olanda, Norvegia, Elveia, Finlanda, Danemarca, Luxemburg, Islanda.- state cu nivel mediu de dezvoltare Spania, Portugalia, Grecia, Irlanda.Europa a fost i este unul dintre centrele de dezvoltare ale civilizaiilor mondiale. Regiunea geoeconomic Asia - Pacific. n regiunea Asia - Pacific dup cel de al 2-lea rzboi mondial s-a pus baza formrii unui nou centrugeoeconomic mondial, ce dispune de un mare potenial economic, tehnologic i demografic. Puterile principaleeconomice i militare din regiunea dat sunt Japonia i China, iar dintre statele mai mici: Coreea de Sud,Thaiwan, Singapore, Australia i Noua Zeeland. Pe parcursul perioadei postbelice regiunea dat a nregistrat ocretere economic foarte dinamic. La ora actual ei i revine 20% din potenialul economic mondial. Pondereaacestei regiuni n totalul PIB. Global a sporit de la 4% n 1950 la 25% n 1995 i 40-50% n respectiv (2025)conform datelor prognozului. Despre dezvoltarea dinamic a economiei acestei regiuni ne demonstreaz i astfelde indicatori: pentru dublarea PIB/ 1 locuitor SUA i Marea Britanie au avut nevoie de o perioad de 50-60 deani, pe cnd China i Coreea de Sud doar de numai 10 ani.

18.Globalizarea prin prisma dezvoltarii geoec.Etapele globalizarii..

Globalizarea economiei conduce la liberalizarea relatiilor sociale si cresterea interdependentei pietelor nationale de marfuri, servicii si capital..Globalizarea economiei conduce la modificarea diviziunii internationale a muncii. Paralel creste rolul diviziunii intercorporationale a muncii. In legatura cu unificarea companiilor nationale in corporatii transnationale si dezvoltarea proceselor de asmblare in statele in curs de dezvoltare se intensifica tendintele de desconcentrare a productiei. In relatiile economice externe creste importanta capitalului, iar industria devine din ce in ce mai nerentabila. In present are loc o lupta concurentiala pentru reducerea cheltuielior de productie. Globalizarea are 2 etape.1.regionalizarea-crearea sistemelor economice la nivelul regiunilor geografice..2..globaliz.propriu zisa-are loc armonizarea relatiilor In relatiile economice externe creste importanta capitalului, iar industria devine din ce in ce mai nerentabila. In present are loc o lupta concurentiala pentru reducerea cheltuielior de productie. Dupa destramarea URSS si liberalizarea economiei chineze s-a format o imensa piata de forta de muncaieftina. Au scazut avantajele statelor inalt dezvoltate si cresc cele ale celor in curs de dezvoltare din cauza diferentei mari de salariu. Astfel, a crescut importanta regiunii Asia Pacifica unde sunt si conditii favorabile pentru amplasarea productiei. In concurenta internationala rolul decisiv il joaca corporatiile transnationale cu un flux annual de capital de sute de miliarde $. Ele dispun de un grad inalt de libertate sin u pot fi supuse unui control de stat.

19.principii si factori de amplasare geoecon.esenta lor........ Se remarc cteva principii de orientare n amplasarea ramurilor economice: spre materia prim, spre cile transporturi, spre baza energetic ori surse energetice, spre fora de munc. spre resurse acvatice

Asupra tuturor ramurilor de producie i exercit influen un set de factori, importana fiecruia este diferit, att ca cot de influen, ct i n timp. Orice tip de producie graviteaz spre factori necesari, dar aceast gravitaie se manifest diferit i se modific n timp. O orientare anumit nu este dect o tendin general.Factorii de amplasare au o expresie valoric difereniat teritorial a cheltuielilor respective n costurile generale ale produciei, ceia ce face posibil o evaluare calitativ a lor. Factorii de amplasare a industriei pot fi divizai n cteva categorii principale: naturali care condiioneaz dependena industriilor de condiii i resurse naturale. sociali condiionai de legile dezvoltrii societii i relaiile sociale. economici condiionai de tendine de dezvoltare economic specific pentru o anumit perioad, i nu n ultim rnd obinerea unei eficaciti economice.

FACTORUL NATURAL se implic ca o totalitate a resurselor naturale materii prime, surseenergetice, resurse funciare, acvatice; tot n aceast categorie de resurse naturale poate fi inclus aerul. Evidena incomplet a factorului natural poate genera consecine i eecuri economicemari prin epuizarea resurselor sau poluarea mediului. Diferenele dintre condiiile mediului i asigurarea cu resurse naturale din nemijlocita apropiere, potdeveni hotrtoare n amplasarea produciei industriale. Evaluarea factorilor naturali n amplasarea industriei esteo funcie invers proporional cu nivelul de dezvoltare a forelor de producieIndustria minier sau extractiv,care realizeaz prelucrarea primar a resurselor este influenat demediu, prin prezena sau absena resurselor naturale. n aspect geoeconomic, nu putem vorbi de carevamodificri, doar c s-a ptruns n adncime i s-a pornit la o valorificare pe scar larg a tuturor

tipurilor deresurse miniere, indiferent de calitatea lor i nivelul de dezvoltare a rii.n industria prelucrtoare,influena factorului natural este n funcie de potenialul de resurse naturale;de consumul de resurse la o unitate de producie; de transportabilitatea acestora. Industriile prelucrtoare suntdependente de sursele de energie. De regul, industriile prelucrtoare sunt amplasate intermediar, ntre sursele dematerii prime i cele energetice.APA una din cea mai important resurs natural. Industria figureaz ca un mare consumator de ap.Apa este utilizat ca materie prim n procesul de producere, de asemenea n rcirea instalaiilor iechipamentelor, n calitate de dizolvant sau de agent termic. Majoritatea ramurilor i subramurilor industriei suntmari consumatoare de ap: la producia unei tone de mase lemnoase se consum 50 100 m3de ap, de celuloz100-700 m3, de sod caustic 60-160 m3, de fibre sintetice 1000-2000 m3. Apa n industrie este utilizat i laproducia de hidrogen; din apa marin se obine 20% din sarea gem, 60% de magneziu, 65% din cantitile debrom.AERUL este utilizat ca materie prim (de exemplu la producia de ngrminte de azot). n afaraimportanei sale vitale (factor vital), reprezint componentul de baz al atmosferei, care contribuie la formarearesurselor agroclimatice.Ca factor de influen asupra acestui proces se impun anumite caliti ale aerului, nspecial unele diferene regionale ale calitilor aerului, cum sunt umiditatea, meninerea anumitu-i grad destabilitate a temperaturilor, n deosebi pentru unele ramuri ale industriilor textile (pentru filatur) i alimentare(de producie a vinurilor, brnzeturilor etc.). n prezent sunt deosebit de sensibile fa de puritatea aerului unir de producii contemporane din categoria tehnologiilor de vrf, n care nu este admis poluarea nici la nivelmolecular - de exemplu, producia de microscheme, cristale sintetice, semiconductoare etc. Pentru asemeneaproducii este important i gradul de poluare fonic sau cele mai mici vibraii.FONDUL FUNCIARreprezint totalitatea terenurilor n limitele unei ri, regiuni, comune etc. Este unfactor important n amplasare. Cele mai calitative (fertile) terenuri sunt utilizate sub culturi agricole). nindustrie, spaiul are o importan mai redus, dar, totui influeneaz amplasarea i dezvoltarea ntreprinderilor.ntreprinderea are tendine de extindere prin mrirea capacitii, prin necesitatea depozitrii deeurilor. nprezent, suprafaa total a terenurilor afectate de activiti miniere este de 15 mln ha. Pentru activitatea normal aunei atomocentrale de capacitate medie este nevoie de o suprafa de 3-4 km2.FACTORUL SOCIAL marcheaz o influen hotrtoare asupra produciei industriale. Influena n amplasare este determinat de obiectivele produciei i de posibilitile de realizare ale acestora. n condiiile deeconomie de pia este optimal amplasarea produciei care asigur obinerea unui profit maxim..Printre factorii de natur social, ce influeneaz dezvoltarea i amplasarea industriei, se remarcresursele de for de munc i capitalul. Schimburile reciproce pariale ale acestora pot condiiona modificri semnificative n amplasarea produciei 14ependent14.Fora de munc intereseaz att prin numrul su (n agricultur, industria textil, activiti miniere), cti prin calitatea sa (n 14ependent1414, aeronautic, etc.). FACTORUL ECONOMIC O influen remarcabil asupra geografiei industriilor exercit progresul tehnico-tiinific.Sunt cunoscutedeja realizrile progresului tehnico-tiinific, care asigur antrenarea n procesul de producie a unor noi surse itipuri de materie prim. Deasemenea, condiioneaz apariia i dezvoltarea unor ramuri i producii industriale noi, care prezint cerinedeosebit de pretenioase n amplasarea lor. Este cunoscut importana acestuia n modernizarea mijloacelor detransport, a sistemului de comunicaii i informaional. Utilizareanoilor tipuri de materie prim,a noilor tehnologii i a mijloacelor de transport mai modernizate i eficiente determin, deseori, discontinuiti teritoriale, justificate din punct de vedere economic. Unele industrii sunt treptat permutate din spaiile urbane n cel rural, din motivul c sunt poluante sau, dincauza consumului ridicat materii prime, ap. Astfel se tinde s se reduc cheltuielile pentru transport i celepentru asigurarea unei caliti a produciei prelucrate (n cazul industriei alimentare)

20.Teoriile de amplasare geoeconomica.esenta lor.. Unul din autorii concepiilor noi este Mabi,care a elaborat ciclurile resurse-export. Aceste cicluriprevd extragerea materiei prime, prelucrarea ei primar, precum i transportarea acesteia. Conceptuldat a fost dezvoltat de mai multe state ce sunt specializate mai mult n exportul de materii prime sausemifabricate pe piaa mondial precum i transportarea acestora. Tiunen i Launhard nainteaz teza c factorul debaz al amplasrii industriei sunt cile de transport.Accentund c transportul creeaz oindependen a centrelor industriale n raport cu materiile prime, ele permit i accesul la cteva surse concomitent. De regul se ine cont de intersecia acestora, ce sporete avantajele, dar i rolul centrului industrial.

n secolul XX s-a impus teoria , c odat cu creterea complexitii procesului de producie centrele au tins spre fore de munc de regul calificate. Aa sunt ramurile cu un nivelnalt de tehnologizare, iar cele ce necesit fore de munc numeroase, tind spre ariile agricole denspopulate, unde n rezultatul mecanizrii are loc eliberarea forei de munc. n aceast perioad dominant a fost teoria lui Alfred Weber. El a clasificat factorii de amplasare aindustriei n: factori generali (transport, capital i munca investit) ispecifici(gradul de perisabilitate, condiiide pstrare a produselor). A. Weber definete, c localizarea este n funcie de factorul munc sau forele demunc i este optim n raport cu sistemele de transport. El nu a neglijat ns importana sistemelor de transport. Walter Cristailer ne atenioneaz c factorul dominant al amplasriieste prezena peii. Aceasta are loc n etapa promovrii liberalismului de pia. n condiiile concureneisistemelor de impozitare precum i a granielor statale, optimal este de a amplasa produciile industrialespre pieele de desfacere. 21.amplasarea sferei serviciilor,principii geoeconomice de amplasare.transforari geoeconomice.......... Dezvoltarea acestui sector este o consecin a apariiei noilor necesiti i direcii de valoare a societii, creterea veniturilor populaiei.. Comerul - ocup rolul central n dezvoltarea sferei serviciilor. Numrul de ocupai n comerul cu amnuntul i angro constituie unul din indicatorii de baz a dezvoltrii acestui sector. Telecomunicaiile asigur 7 % din PIB. Geografia industriei informaionale mondiale este abia n proces de formare, ns principala particularitate a ei este prezena i dezvoltarea n statele nalt dezvoltate.. Un alt principiu, care determin dezvoltarea acestei ramuri este accesul liber la informaia existent, principiu, care de asemenea se respect n aceast grup de state.Deservirea creditar-financiar. Principala form de activitate este exportul de capital. n prezent, exportul mondial de capital depete 1,3 trilioane U.S.D. n lume sau creat trei centre creditar-financiare mari, care concureaz ntre ele. S.U.A., de peste 50 ani deine ntietatea, fapt prin care a izbutit s-i creeze aa zisa a doua economie. Administraia de stat. Ocrotirea sntii, nvmntul, instituiile cultural recreaionale, deservirea populaiei. Principalele direcii sunt ocrotirea sntii, cultura, deservirea populaiei.Amplasarea geoeconomic a serviciilorReieind din specificul acestei sfere, amplasarea teritorial difer foarte mult, dar, totui, pot fi evideniai un ir de factori. Factorul de baz este poziia central n raport cu infrastructura socio-economic. Prin poziie central se subnelege locul oricrei aezri, ce servete ca centru de asigurare cu mrfuri i servicii, strict necesare i are particularitatea de a polariza n jurul su activiti economice. Poziia central este o categorie relativ, deoarece locul dat nu poate concentra absolut toate categoriilede servicii. Din acest motiv ele sunt divizate n centre de rangul I i de rangul II etc. Poziia central estedeterminat de preferinele populaiei i nu pot fi elaborate recomandri unice. Poziia central este favorizat deaa factori ca:-prezena cilor de transport, de regul a celor noi i rapide. Poziia central este considerat locul deintersecie a lor. Acestea sunt de obicei magistralele. De cele mai dese ori acestea sunt cile aflate laintersecia a dou centre mari;-prezena centrelor de comer, de regul, de dimensiuni mari sau polarizatoare. De regul, acesteasunt pieele mari, cu cerere i ofert mare i stabil.-prezena centrelor administrative sau a organelor de dirijare regional sau naional.n cazul lipsei acestor cerine sunt creat reele de prestate a serviciilor.Cel mai frecvent, aceste serviciisunt prestate n alimentaia public n gospodrie ( spltoriile)

23.Balanta mondiala de combustibil si energie.modificarii geoeconomice.Balana energetic mondial este ponderea diferitor tipuri de combustibili n obinerea i consumulde energie.n anul 2004, structura balanei energetice mondiale a fost urmtoarea: petrol 36,8%, crbune 27,2%,gaze naturale 23,7%, hidro- i atomo-energie 12,3%. n prezent este evident tendina statelor de a trece lasursele de energie ieftine. Astfel, n ultimii ani, din cauza creterii preurilor la petrol i gaze naturale, ponderealor n balana energetic scade i crete cea a hidro- i atomo-energiei, de asemenea, a surselor regenerabile.Preurile la crbune au crescut brusc cu 10- 20 %, n plus, crbunele, indiferent de calitate, tinde de a fi exclusdin balana energetic a statelor dezvoltate, din considerente ecologice, cu toate c media preului rmne a fi de120-150 dolari/tona.Statele dezvoltate se orienteaz mai mult spre sursele de combustibil ecologic pure, mai ales gazulnatural, care are i un pre mai redus. n procesul de globalizare ele urmresc scopul de a-i asigura o stabilitaten aprovizionarea cu resurse energetice, de acea ele sunt permanent n cutarea noilor surse alternative deenergie. Geoeconomia petrolier se compune din mai multe etape caracteristice statelor dezvoltate extracie - transportare - prelucrare transport

realizare.De aceea, Rusia are pe ce conta n strategia sa geoeconomic i anume prin faptul c extrage, transport irealizeaz, dar aceasta minimalizeaz foarte mult posibilitile ei. Rusia ar trebui s posede ciclul complet derealizare a produselor finite petroliere, pentru o prosperare geoeconomic. O lat surs de energie, de asemenea destul de instabil, este cea atomic. Numai n perioada 2000-2004ponderea acestei surse de energie a sczut de la 7,9% la 6,1%. n genere, lumea tinde de a substitui energiaatomic cu alte surse, lucru foarte evident n unele state europene (Germania, Suedia etc.).Lumea este puternic dependent de dou centre de asigurare cu resurse energetice Orientul Apropiat (nspecial Arabia Saudit), unde se resimte mult influena S.U.A. i Rusia. Europa fiind axat mai mult pe Rusia i,parial, pe Africa de Nord i Orientul Apropiat. Datorit faptului c Rusia este imprevizibil n aciunile sale, secaut insistent de a se conecta la conductele noi de gaze i petrol, ce pot veni dinspre Asia Mijlocie (Kazahstan,Turkmenistan). Organizaia GUUAM are ca scop principal anume substituirea surselor de aprovizionare dinRusia cu cele din Asia Mijlocie. ns i aici problema ntlnete mari impedimente politice.

22.princip.geoec.de amplas.a tipur.de centr.electrice.transf.geoeconomice. Termocentralele asigur 64 % din producia mondial de energie electric. n secolul XX tendina debaz a fost construcia termocentralelor gigantice, dar i cu efecte mari de poluare. Aceast problem a aprutpentru prima dat n Europa, unde treptat s-a trecut la termocentrale de capacitate mic. Strategia dat dedezvoltare nu a dat rezultatele dorite, ele continund s fie surse mari de poluare. De acea s-a recurs la o noustrategie geoeconomic i anume, termocentralele au nceput s fie trecute de la combustibil solid (crbune) lacel lichid (pcur), iar mai trziu la gazul natural. n aa mod s-a pstrat strategia de a construi central termoelectrice mari. La momentul transferrii lor de la crbune la gaz i pcur, termocentralele au fostamplasate spre consumator, urmrindu-se scopul de a evita pierderile de energie la transportare i de consum aenergiei termice, unde eficiena lor a sporit de dou ori. La aceast etap s-a modificat i strategia tipurilor decentrale termoelectrice. S-a trecut la cele mici, unde amplasarea se efectueaz direct n interiorul spaiilor urbane.Iar a celor care funcioneaz pe baz de crbune sunt amplasate n raz subrban. Termocentrale mari mai suntconstruite doar n bazinele mari de surse de combustibil. La etapa modern ele funcioneaz pe baz de crbuneinferior, isturi arztoare sau bituminoase, transportndu-se energia electric spre consumator. n amplasare seine cont i de prezena apei, necesare pentru procesul tehnologic. n plus, consumul de ap la termocentraletransform apa consumat n ap tehnic, ce sporete criza apei potabile n urbe. Dar transferarea lor spreconsumator a sporit eficiena economic de 200% fiind utilizat i apa fierbinte, de unde se ine cont de mrimealor i regimul de funcionare pe parcursul unui an.Avantajele termocentralelor sunt c ele sunt construite n timp scurt, n comparaie cu hidrocentralele, cucheltuieli reduse de capital. Un dezavantaj este c termocentralele necesit o reconstrucie la fiecare 2-3 ani, nplus i reutilare. Iar regimul de funcionalitate este acomodat cu uurin cerinelor de moment cu energie. Hidrocentrale produc energie ecologic pur i inepuizabil. Ele, ns, au implicaii mari asuprahidrodinamicii rurilor. n prezent, hidrocentralele asigur 20% din totalul produciei mondiale de energieelectric. Din punct de vedere economic sunt eficiente, centralele hidroelectrice construite pe rurile mari, n special a celor montane. Dar practica mondial demonstreaz ca sunt construite n egal msur i pe ruri decmpie i pe ruri montane.Hidrocentralele sunt construite cu investiii mari de capital, se construiesc o perioad ndelungat de timp,de regul 10-15 ani i influeneaz negativ mediul prin construcia barajului, inundndu-se suprafee mari deuscat, de regul sunt inundate terenuri agricole Avantajul economic este c produc energie electric ieftin. Problema de baz n funcionareahidr ocentralelor este c au o producie inegal pe parcursul anului (sezonier), ceia ce creeaz incomoditi nasigurarea stabil a obiectivelor economice cu energie. n plus, ele creeaz probleme navigaiei i dezechilibruecologic sistemelor, reproducerii faunei rurilor. Atomocentralele asigur n prezent 15% din producia de energie electric mondial. Ele sunt amplasate,de regul, lng consumator. Totodat, n amplasare se ine cont i de prezena resurselor acvatice, necesarepentru procesul tehnologic de rcire. sunt eficiente economic. Produc capaciti mari de energie cu cantiti mici de resurse (cteva sute detone de uraniu se consum pe parcurs de 1 an n toat lumea);sunt construite ntr-o perioad scurt de timp;energia produs este ieftin. sunt periculoase prin procesul lor tehnologic;sunt obiective de nesiguran prin prisma creterii terorismului i criminalitii

internaionale nperioada de globalizare. n amplasarea teritorial a atomocentralelor se ine cont de doi factori de baz: 1) n apropiere de consumator. n general, atomocentralele sunt amplasate acolo unde se simte o necesitate acut (un deficit) de energie.2) atomocentralele n procesul lor tehnologic sunt strict dependente de resurse acvatice. Amplasarea lor este determinat de prezena acumulrilor de ap sau de prezena cursului apelor rurilor, necesar pentru rcirea lor.Treptat statele dezvoltate tind de a exclude atomocentralele din balana lor energetic. Strategia economic a statelor dezvoltate este elaborarea tehnologiilor de utilizare a resurselor netradiionale de energie. 24.criza energetica.cauza declansarii si cai de solutionare.securitatea si stabil.energet.criza economica este deficitul de energy.simtita in econ.statelor lumii.Cauzele-1.resurse natural epuizabile,2.resurse energetice distribuite foarte inegal.3.tarile lumii au folosit res.traditionale. Cai de solutionare---1.utilizarea res.netraditionale,economisirea,utilizarea tehnologiilor eficiente. Stabilitatea energiei-asigurarea tarii cu res.energetice din citeva surse si diversificate.

25.MetalurgiaIndustria metalurgic.Metalurgia este una din ramurile de baz ale industriei grele. Importana ramuriiconst n faptul c ea asigur cu materie prim industria constructoare de maini. Circa 30% din fora de muncdin industrie activeaz n metalurgie.Metalurgia cuprinde 2 subramuri:-industria siderurgic numit i metalurgia feroaselor, care include procesele tehnologice de obinere dinminereurile de fier a fontei i oelurilor i transformarea acestora n produse de laminate (tabl, srmetc.);-metalurgia neferoaselor , care cuprinde procesul de obinere din minereuri neferoase a produselor respective semifinite i finite n rezultatul prelucrrii acestora.Odat cu accelerarea progresului tehnico-tiinific din ultimele decenii au avut loc mari transformri decaracter tehnologic. n metalurgie s-a mbuntit calitatea metalelor produse, se utilizeaz noi tehnologii nproducerea metalelor feroase i neferoase, se micoreaz pierderile de producie. Totodat au avut loc modificrii n amplasarea ramurilor respective.Actualmente, rolul metalurgiei se reduce, drept consecin a utilizrii pe larg n industria constructoare demaini a diverselor materiale plastice, care tot mai mult nlocuiesc metalele. Totodat, aceasta este legat i cumbuntirea calitii metalelor i micorarea pierderilor n procesul de utilizare lor. Actualmente, rolul metalurgiei se reduce, drept consecin a utilizrii pe larg n industria constructoare demaini a diverselor materiale plastice, care tot mai mult nlocuiesc metalele. Totodat, aceasta este legat i cumbuntirea calitii metalelor i micorarea pierderilor n procesul de utilizare lor.

26. Industria constructoare de maini sau industria de echipament este ramura principal a industriei. Denivelul dezvoltrii industriei constructoare de maini n mare msur depinde nivelul dezvoltrii societii,nivelul progresului tehnico-tiinific, gradul de aprare i securitate a statului; determina nivelul dezvoltriicelorlalte ramuri a economiei mondiale. Acestei ramuri -i revin 35-40% din tot volumul de produciei industrialemondiale. n funcie de nivelul dezvoltrii statului, ponderea ramurii variaz de la 35% n statele slab dezvoltatepn la 35-40% n statele nalt dezvoltate.n industria constructoare de maini contemporane snt ocupate 25-35% din numrul total a populaieiangajate n industria mondial. Este ramura cu cea mai mare pondere n relaiile externe a statelor (import,export). Industriei constructoare de maini i aparine partea principal n formarea produsului intern brut astatelor dezvoltate i a veniturilor statelor lumii. Funcia industriei de maini este de a aproviziona toate ramurile economiei cu utilaj, aparataj iechipament, de a satisface necesitile populaiei n diverse tipuri de maini i aparataj de uz casnic.Asupra amplasrii teritorial a industriei constructoare de maini influeneaz urmtorii factori:Prezena materia prim, adic centrele metalurgice, deoarece s-a constatat c la 1 t de produciegata se folosete pn la 1,5 t de semifabricate, i n primul rnd metal. De aceea producerea utilajului greu imaini care consum mult metal se amplaseaz n apropiere de bazele metalurgice (utilaj metalurgic, utilaj pentrucazangerii i alt.) Aa centre mari sunt Chicago (SUA) Essen (Germania), Celeabinsk (Rusia), Harikov (Ucraina)i alt.-Prezena forei de munc de nalt calificare.Pentru producere aparatajului electric, electronic imultor ramuri a industriei atomice, aeroauticii i altele se dezvolt n centrele cu fora de munc de naltcalificare. Aa centre mari mondiale ca New-York (SUA), Moscova (Rusia), Berlin (RFG), Paris (Frana). ngenere toate ramurile industriei constructoare de maini tind spre

resurse umane calificate.Apropierea de consumator . Producerea mainilor i tractoarelor agricole n cea mai mare parte serealizeaz n raioanele agricole. Specializarea agricol determin n mare msur i tipul de maini agricoleproduse.ntre factori de mare importan n repartizarea teritorial se numete specializarea i cooperareaproducerii. n dependen de nivelul specializrii se difereniaz:-specializarea dup tipul de maini ca exemplu producerea utilajului tehnologic pentru alte ramuria industriei; maini energetice, electroenergetice i alt;-specializare n producerea diferitelor piese pentru mainile cu construcie complicat (navemaritime, avion, automobile i alt.).Ca rezultat a dezvoltrii specializrii, crete rolul cooperrii produciei industriei constructoare de maini.De exemplu, pentru asamblarea unui avion sunt necesare de aproape 100 mii piese. Dezvoltarea ramurii eposibil n baza unei cooperri largi cu diferite centre, ramuri i state specializate. Specializarea i cooperarea nindustria constructoare de maini este determinat de profitul ntreprinderii i caracterul produciei.Un rol important n dezvoltarea industriei constructoare de maini l joac tot mai mult dezvoltareasistemului de transporturi. Specializarea, cooperarea i concentrarea produsului finit este determinat dedezvoltarea ntregului sistem de transport (feroviar, automobil, aerian.

27. Industria chimic este o ramur modern cu un ritm accelerat de dezvoltare, strns legat de cercetriletiinifice, fapt ce-i permite n permanen lansarea pe pia a multor produse noi. Alturi de celelalte ramuri aleindustriei grele, industria chimic ndeplinete un rol important n valorificarea complex i mai calitativ a uneigame mari de materii prime, dar i a diferitelor subproduse i deeuri ale altor ramuri industriale.Ponderea industriei chimice este n permanent cretere i constituie n prezent 15% din produsulindustrial global, iar ritmurile de cretere al volumului produciei este foarte nalt. Se consider c la fiecare 15ani, volumul produciei ei se dubleaz. n industria chimic activeaz 10-12% din populaia ocupat n industrie.Industriei chimice i revine circa 40% din exportul industrial i de capital.Asupra dezvoltrii i repartizrii teritoriale a industriei chimice influeneaz mai muli factori:prezena materiei prime. De acest factor dominant se ine cont la repartizarea ramurilor ce folosesc ocantitate mare de materie prim la o unitate de producie sau n cazul cnd materia prim nu este transportabil.Astfel, n apropierea materiei prime se localizeaz ntreprinderile de produse clorosodice, ngrminte fosfatice,potasice etc. De exemplu, la producerea 1 tone de ngrminte de potasiu se utilizeaz 2 tone de sare de potasiu;-prezena consumatorului . De acest factor se ine cont la localizarea ntreprinderilor de producere aacizilor (sulfuric, clorhidric), a amoniacului, ngrmintelor azotoase, maselor plastice etc.;-prezena energiei electrice. De acest factor se ine cont la amplasarea subramurilor chimiei sintezei organice, cum ar fi industria maselor plastice, rinilor, metanolului etc.De exemplu, la producerea 1 tone de fibre sintetice se consum 8-11 mii kw/or i 16-19t combustibil convenional. Industria chimic, n ansamblu, consum 15-20% dinvolumul total de energie electric;prezena apei , cnd apa se folosete ca materie prim. De exemplu, la producerea uneitone de fibre sintetice se consum circa 6 mii m3de ap, de 25 ori mai mult dect latopirea unei tone de font;factorul ecologic.Industria chimic nu produce deeuri, dar n rezultatul procesuluitehnologic sunt eliminate substane chimice toxice duntoare lumii vii.Unele ramuri ale industriei chimice pot profita de mai muli factori. De exemplu, la producereacoloranilor, maselor plastice, pesticidelor etc. este necesar prezena att a materiei pri me, ct i aconsumatorului.Pentru dezvoltarea i repartiia industriei chimice sunt caracteristice urmtoarele particulariti:1. Sortimentul mare de produse chimice, care actualmente include circa 1 milion de denumiri, tipuri imrci. Diversitatea produciei se explic prin faptul c ele posed caliti superioare celor ale produselor naturale,fiind uneori de 10 ori mai ieftine. De exemplu, 1 tona de mase plastice nlocuiesc 2-3 tone aluminiu, 4-5 toneoel, 15 m3 material lemnos.2. Este ramura care n dezvoltarea sa n-a cunoscut perioade de criz. Scderea volumului de producie nuna din subramuri se compenseaz prin creterea volumului de producere n alte subramuri. De exemplu, lafiecare 10-15 ani, industria chimic i dubleaz volumul produciei.3. Cooperarea strns ntre diferite stadii de producere i subramuri chimice. Materia prim n procesul deprelucrare trece mai multe stadii, iar produsul fiecrei stadii servete ca materie prim pentru altesubramuri ale industriei chimice.4. Nivelul nalt de monopolizare. n cadrul industriei chimice nc n prima jumtate a secolului XX auaprut mari trusturi internaionale. Cele mai mari corporaii internaionale dup volumul produciei iexportului sunt: BASF, Bayer Germania, Pfizer, Johnson Johnson, Dow Chemical, Du Pont, ExxonMobil SUA, GlaxoSmithKline, Shell Marea Britanie, etc

28. Industria uoar ramur de baz, ramur ce a dat impuls dezvoltrii procesului de baz n secolul XIX-XX industrializarea. Structura ramurii reflect etapele tehnologice de prelucrare a materiei prime de originenatural sau chimic. Din acest punct de vedere, subramurile industriei uoare pot fi clasificate n trei grupe:subramuri primare (obinerea bumbacului, inului, pieilor), subramuri ale semiproduselor (filatur, textile, pielrie,blnuri) i subramuri care produc mrfuri finite (confecii, tricotaje, covoare, nclminte, produse demarochinrie etc.).Principalele particulariti ale industriei uoare, care determin dezvoltarea i repartizarea teritorial, sunt:subramurile ei sunt mari consumatoare de resurse umane, cu precderefeminine. Un rol important l au braele demunc ieftine. n etapa contemporan mai multe subramuri au migrat din statele dezvoltate spre statele n curs dedezvoltare, cu rezerve mari de for de munc ieftin i bogate n materii prime;subramurile industriei uoare sunt concentrate n uniti economice de capacitate relativ mic i medie, avnd oconcentrare teritorial mic (contribuii importante n dezvoltarea ramurii aduc unitile artizanale rurale mici ichiar gospodria casnic);- utilizarea unor cantiti mici de materii prime;- producnd bunuri de larg consum curent i fiind adresate unei mase largi de consumatori, localizarea ei geografice foarte larg, amplasarea teritorial fiind att n centrele urbane mari, ct i n orae, orele i chiar n aezrirurale.n ceea ce privete factorii de amplasare teritorial , industria uoar ine cont de factorul uman: fora demunc, tradiiile locale, apropierea fa de pieele de desfacere. De obicei prelucrarea primar i final sedesfoar n uniti diferite. Dependena de materie prim de import a influenat localizarea ramurii n porturi(Italia, Frana, Suedia, Japonia). Amplasarea teritorial e determinat i de influena factorilor de consum, i detradiiile locale. Mai multe regiuni tradiionale ale industriei uoare sunt formate n baza unor ocupaii agricole denatur istoric, n prezent depite de evoluia economic. Ca exemplu pot servi regiunile textile ale Angliei,aprute n legtur cu creterea oilor, sau cele ale Flandrei (Belgia) formate prin relaia cu cultura inului etc. nlocalizarea spaial o importan mare o are i corelarea cu industria grea, din considerentele folosirii raionale a foreide munc. La etapa contemporan amplasarea produciei de serie ine de rile n curs de dezvoltare, datorit costului mical forei de munc, iar fabricarea produselor scumpe ale ramurii - de rile dezvoltateAmplasarea industriei uoare se modific din cauza folosirii materiei prime chimice. Toate subramurileindustriei uoare (cu excepia prelucrrii primare a materiilor prime) din punctul de vedere al localizrii teritoriale seclasific n 3 subgrupe:a) subramuri orientate ctre factorul materie prim i consumator (industria textil, tricotajelor, covoarelor etc.);b) subramuri orientate ctre consumator (industria nclmintei i a confeciilor, poligrafic, a jucriilor .a.);c) subramuri orientate ctre materie prim (industria inului). 29. Industria alimentar are un ir de particulariti specifice n amplasarea teritorial, prin faptul c este oramur ce depinde deosebit de mult de materia prim agricol (90% din materia prim este de origine agricol).Este o ramur foarte bine dezvoltat n statele nalt dezvoltate.Este o ramur ce n perioada industrial n amplasarea teritorial s-a inut cont deosebit de mult deurmtorii factori:-prezena materiei prime agricole. n primul rnd, pentru a evita cheltuielile de transportare aproduciei agricole, dar i din cauz c o parte a produciei agricole este netransportabil(legumi cultura, pomicultura). Dar la unele ramuri agricole ntreprinderile de prelucrare sunt amplasatedirect n regiunile de cultivare (industria zahrului);-prezena peii de desfacere a produselor (industria laptelui, crnii);-factorul determinant geoeconomic, n amplasarea majoritii ramurilor este consumul mare de ap.Din punctul de vedere al structurii, subramurile industriei alimentare pot fi clasificate n:industrii primare, ceproduc semiproduse (fain, pudra de cacao, unt etc.), utilizate n continuare n industrii secundare, care au ca produsfinal alimentul de consum. Deseori ntreprinderile industriale alimentare combin produsele primare cu cele secundare(finale). Industria alimentar cuprinde att ntreprinderi mici specializate, dispersate n majoritatea statelor lumii, unitiartizanale mici rurale (prepararea mezelurilor i brnzeturilor n Frana, a produselor zaharoase i de ciocolat n Elveiaetc.), ct i societi transnaionale. Unele subramuri ale industriei alimentare au o tendin de supraconcentrare ncadrul unor societi transnaionale, majoritatea cu sediul n ri cu vechi tradiii i cu un numr impuntor de filiale iuniti de producie specifice (Nestl, Perrier, Procter & Gamble, Pepsi, Unilever, Coca-Cola etc.)..n ultima perioad de dezvoltare, datorit modificrii structurii de alimentaie a populaiei n stateledezvoltate i sporirea calitii vieii (propagarea unui mod de via sntos i a cererii mari pe pia a produselor ecologic pure) ramurile pot fi clasificate n dou grupuri :-ramuri tradiionale, vechi ce sunt specifice i tind de a fi strmutate n statele lumii a treia;-ramuri noi, reutilate tehnologicamplasate de excepie n statele dezvoltate.Dup dimensiunile i caracterul de amplasare ramurile pot fi divizate n dou grupe:-ramuri ce funcioneaz exclusiv pe materie prim importat i nu

depind de baza de materie prim dinar. Producia nu depinde de piaa de desfacere a mrfurilor i are o capacitate mare detransportabilitate (producia de tutungerie, buturi alcoolice, ind. ceaiului);-ramuri ce se orienteaz exclusiv spre piaa de desfacere a produciei.n linii generale sunt distinctive dou tipuri de ntreprinderi mari - ce erau propagate de statele cedezvoltau gigantismul economic, aici se nscriu statele cu trecut comunist i mici sau mijlocii ce practicaueconomia de pia. Practica i timpul au demonstrat c n condiiile de pia cele mici sunt mult mai viabile i seacomodeaz mai rapid la cerinele pieii.n prezent, odat cu utilizarea ambalajului i tehnicii frigorifice se asigur transportabilitatea sporit aproduselor i pstrarea o perioad ndelungat 32.CAI,,Revol