of 6 /6
transilvania 1/2016 18 Contribuția tiparului din Ţările Române, în secolul al XVI-lea, la constituirea normei literare Radu DRĂGULESCU Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Litere și Arte “Lucian Blaga” University of Sibiu, Faculty of Letters and Arts Personal e-mail: [email protected] Tiparul a fost primit cu mare înţelegere în Ţările Române încă de la început. În anul 1564, a fost înfiinţată tipografia de la Moscova, fapt care a provocat o mare revoltă. Tipografii Ivan Feodorov şi Petre Mstislaveţ au fost atacaţi de mulţimea furioasă care vedea în tipografie o unealtă a Diavolului, ce urma să provoace Sfârşitul Lumii. Cercetătorii ruşi consideră că cele dintâi cărţi slavoneşti tipărite cu alfabet chirilic sunt rezultatul muncii germanului Sweipolt Fiol. Acesta tipăreşte, în 1491, la Cracovia, două cărţi slavoneşti: Octoihul şi Ceaslovul. Este posibil ca el să fi tipărit şi o Psaltire, din care nu s-a păstrat însă nici un exemplar. Sweipolt mai tipăreşte alte două cărţi ale Triodului, probabil tot în 1491 având în vedere că în acest an tipograful a fost arestat şi judecat de către “inchiziţia spirituală din Cracovia” pentru că a tipărit cărţi de rit ortodox. Tipografia ajunge la noi din Apus şi se organizează prin intermediul slavilor. Noul curent umanist generează un viu interes pentru operele scriitorilor clasici şi pentru răspândirea acestora. Fiind renumiţi pentru relaţiile lor, negustorii veneţieni asigură transportul şi popularizarea cărţilor, transformându-le în bunuri comerciale. La Veneţia se înfiinţează, în 1493, o tipografie cu semne chirilice. În acelaşi an apare aici un Ceaslov (Horologium), tipărit de Andrea Torresano. S-ar părea că la această tipografie îşi face ucenicia ieromonahul Macarie, cel pe care îl va duce în Muntenia Radu cel Mare pentru a tipări primele cărţi în Ţara Românească. În 1493, din iniţiativa lui Gheorghe Ţrnoevici al Muntenegrului, Macarie începe, la Ţetinie, tipărirea unui Octoih pe care îl scoate de sub teasc în 1494. Un an mai târziu apar la aceeaşi tipografie, lucrate de acelaşi tipograf, o Psaltire şi un Molitvelnic. Se presupune că materialul tipografic a fost adus la Ţetinie de la Veneţia (de care depindea pe atunci Muntenegrul). Tipografia de la Târgovişte ia naştere în 1508, fiind, în ordine cronologică, a patra tipografie de literă slavă (după Cracovia – 1491, Veneţia – 1493, Ţetinie - 1493). Au urmat apoi tipografiile din Praga (1517), Belgrad (1522), Moscova (1564), Lvov (1574), Ostrog (1580), Kiev (1617). 1 La începutul secolului al XVI-lea, cum aminteam mai devreme, voievodul Radu cel Mare (1495-1508) îl e Contribution of Printing in the Romanian Countries of the 16th century at the establishment of the literary norm Print was received with understanding and interest in the Romanian Countries. e craſt came to us from the West and was organized by the Slavs. Beginning in Târgovişte, just seventeen years from the first printing with Slavic letters, the art of printing will play a decisive role in spreading and fixing of the supra-dialectal norms. Copies of the books printed in the sixteenth century, in Wallachia, have been found in some churches in Transylvania and Moldavia, but also in Bulgaria, Serbia and Mount Athos. e essence of speech tends to become, the essence of the written language tends to immutability, in conclusion the norms of spoken language are generated and fixated by the written language. Keywords: first printings, Sixteenth Century, Slavic letters, Wallachia, Moldavia, Mount Athos

Contribuția tiparului din Ţările Române, în secolul al XVI ... · Print was received with understanding and interest in the Romanian Countries. The craft came to us from the

  • Author
    others

  • View
    7

  • Download
    1

Embed Size (px)

Text of Contribuția tiparului din Ţările Române, în secolul al XVI ... · Print was received with...

  • t

    rans

    ilva

    nia

    1/2

    016

    18

    Contribuia tiparului din rile Romne, n secolul al XVI-lea, la constituirea normei

    literare

    R a d u D R G U L E S C UUniversitatea Lucian Blaga din Sibiu, Facultatea de Litere i Arte

    Lucian Blaga University of Sibiu, Faculty of Letters and ArtsPersonal e-mail: [email protected]

    Tiparul a fost primit cu mare nelegere n rile Romne nc de la nceput. n anul 1564, a fost nfiinat tipografia de la Moscova, fapt care a provocat o mare revolt. Tipografii Ivan Feodorov i Petre Mstislave au fost atacai de mulimea furioas care vedea n tipografie o unealt a Diavolului, ce urma s provoace Sfritul Lumii.

    Cercettorii rui consider c cele dinti cri slavoneti tiprite cu alfabet chirilic sunt rezultatul muncii germanului Sweipolt Fiol. Acesta tiprete, n 1491, la Cracovia, dou cri slavoneti: Octoihul i Ceaslovul. Este posibil ca el s fi tiprit i o Psaltire, din care nu s-a pstrat ns nici un exemplar. Sweipolt mai tiprete alte dou cri ale Triodului, probabil tot n 1491 avnd n vedere c n acest an tipograful a fost arestat i judecat de ctre inchiziia spiritual din Cracovia pentru c a tiprit cri de rit ortodox.

    Tipografia ajunge la noi din Apus i se organizeaz prin intermediul slavilor. Noul curent umanist genereaz un viu interes pentru operele scriitorilor clasici i pentru rspndirea acestora. Fiind renumii pentru relaiile lor, negustorii veneieni asigur transportul i popularizarea

    crilor, transformndu-le n bunuri comerciale. La Veneia se nfiineaz, n 1493, o tipografie cu semne chirilice. n acelai an apare aici un Ceaslov (Horologium), tiprit de Andrea Torresano. S-ar prea c la aceast tipografie i face ucenicia ieromonahul Macarie, cel pe care l va duce n Muntenia Radu cel Mare pentru a tipri primele cri n ara Romneasc. n 1493, din iniiativa lui Gheorghe rnoevici al Muntenegrului, Macarie ncepe, la etinie, tiprirea unui Octoih pe care l scoate de sub teasc n 1494. Un an mai trziu apar la aceeai tipografie, lucrate de acelai tipograf, o Psaltire i un Molitvelnic. Se presupune c materialul tipografic a fost adus la etinie de la Veneia (de care depindea pe atunci Muntenegrul).

    Tipografia de la Trgovite ia natere n 1508, fiind, n ordine cronologic, a patra tipografie de liter slav (dup Cracovia 1491, Veneia 1493, etinie - 1493). Au urmat apoi tipografiile din Praga (1517), Belgrad (1522), Moscova (1564), Lvov (1574), Ostrog (1580), Kiev (1617).1

    La nceputul secolului al XVI-lea, cum aminteam mai devreme, voievodul Radu cel Mare (1495-1508) l

    The Contribution of Printing in the Romanian Countries of the 16th century at the establishment of the literary norm

    Print was received with understanding and interest in the Romanian Countries. The craft came to us from the West and was organized by the Slavs. Beginning in Trgovite, just seventeen years from the first printing with Slavic letters, the art of printing will play a decisive role in spreading and fixing of the supra-dialectal norms. Copies of the books printed in the sixteenth century, in Wallachia, have been found in some churches in Transylvania and Moldavia, but also in Bulgaria, Serbia and Mount Athos. The essence of speech tends to become, the essence of the written language tends to immutability, in conclusion the norms of spoken language are generated and fixated by the written language.

    Keywords: first printings, Sixteenth Century, Slavic letters, Wallachia, Moldavia, Mount Athos

  • 19

    aduce, n ara Romneasc pe meterul tipograf Macarie din Muntenegru. Acesta tiprete, n 1508, la Mnstirea Dealu, prima carte de pe teritoriul nostru: Liturghierul. Mai apar Octoihul (sau Osmoglasnicul, cartea ce cuprinde cntrile bisericeti), n 1510 i Evanghelia, n 1512.

    Tiprirea unei singure cri necesita doi ani i foarte mult munc. Hrtia era cumprat de la Sibiu, ornamentele i cteva litere au fost sculptate n lemn. Acest lucru face ca exemplarele s fie att de scumpe nct nu erau puse n vnzare, ci se druiau. Egumenul de la Schitul Brdet, dorind s intre n posesia unui Tetraevanghel l-a pltit cu un munte ce aparinea mnstirii. Anumite exemplare din crile tiprite de Macarie au fost gsite i n unele biserici din Transilvania, dar i n Bulgaria, n Serbia i la Muntele Athos. Liturghierul lui Macarie conine rugciuni, printre care i ulterior aa-numita Rugciune pentru aprarea rii. Textul ei sugereaz atmosfera ce domnea pe atunci n ara Romneasc: nc ne rugm pentru pzirea acestui loc i acestui loca i ntregii ceti i a rii de foamete, de prdciune, de cutremur, de potopuri, de foc de sabie, de nvlirile strine i de luptele dintre noi

    Dup o sincop ndelungat, n 1544, meterul srb Dimitrie Liubavici tiprete Molitvelnicul, aciune ce se ncheie la 10 ianuarie 1545. Acest text reprezint o carte de rugciuni i slujbe care se adreseaz i unor cercuri laice. Cartea cuprinde, la sfrit, Pravila sfinilor apostoli i a sfinilor preacuvioi prinii notri i celui de al aptelea sobor: despre preoi i despre mireni. Acest text reprezint prima carte de legi tiprit la noi. Primele pravile slave folosite pe teritoriul romnesc sunt nomocanoanele (texte ce cuprind n special dreptul canonic).

    Prima carte care vede lumina tiparului n ara Romneasc, sub supravegherea lui Macarie este, cum am mai artat, Liturghierul din 1508. n tipritur nu este fcut cunoscut locul unde a aprut, dar se specific faptul c lucrul la aceast oper a fost nceput din porunca lui Radu cel Mare i svrit n timpul domniei lui Mihnea voievod.2 Astfel, se presupune c s-a nceput tiprirea crii la Mnstirea Dealu, de lng Trgovite, acolo unde fusese instalat tipografia, la dorina lui Radu cel Mare.

    n 1510 Macarie tiprete, din porunca lui Ioan Vlad voievod, un Octoih despre care avem date foarte vagi. Singurul exemplar a fost descoperit la Mnstirea Hilandar, de la Muntele Athos.

    Cea mai frumoas carte tiprit de Macarie este Evangheliarul din anul 1512, reprezentnd, de fapt, un Tetraevangheliar. Odat cu exemplarele tiprite pe hrtie, tipograful scoate o ediie de lux, pe pergament. Vinietele i iniialele mari sunt colorate cu mna, cu aur, chinovar, albastru sau verde. Exist o mare rat de probabilitate ca Macarie s fi devenit Mitropolit al Ungrovlahiei (acel Mitropolit cruia i se adreseaz Neagoe Basarab n nvturile sale i care a sfinit biserica de la Curtea de Arge).

    Evangheliarul lui Macarie

    Liturghierul lui Macarie

  • t

    rans

    ilva

    nia

    1/2

    016

    20

    Urmeaz o perioad n care nu se mai tiprete dect sporadic. n 1535 apare un Octoih, iar n 1545 apare un Molitvelnic slavonesc, tiprit de ieromonahul Moisi, la Trgovite (tipritura nu are acelai aspect frumos pe care l aveau lucrrile de pn la ea). n timpul domniei lui Mircea Ciobanul, ntre 18 august 1546 i 18 martie 1547, apare sub ngrijirea lui Dimitrie Liubavici, care se stabilise la Trgovite, Apostolul. Renumit pentru cruzimea sa, Mircea Ciobanul se ngrijea totui de Biseric i de cultura religioas. Soia sa este Doamna Chiajna, sora lui Iliacu Vod al Moldovei i fiica lui Petru Rare. Iliacu Vod comand pentru sine mai multe exemplare.3

    Dimitrie Liubavici specific, n epilogul Molitvelnicului, c a fost ajutat de doi ucenici ai si, Oprea i Petru. Primul va cumpra probabil tipografia i preia conducerea ei. ntre 12 iunie 1556 i 14 ianuarie 1557, tiprete mpreun cu diaconul Coresi, care i fusese la rndul su ucenic, un Octoih, la Braov. Textul este pus sub patronajul judelui Johannes Benkner, dar sunt pomenii nu numai Ioan Sigismund cu mama sa, Isabela, ci i Domnii Moldovei i rii Romneti, Alexandru Lpuneanul i Ptracu cel Bun. Coresi preia munca de maistru tipograf i conduce tipografia ncepnd cu anul 1557. ntre 8 iulie 1557 i 30 iulie 1558, apare un Triod Penticostar. Aceast tipritur prezint cteva gravuri lucrate n lemn, ilustrnd scene din Sfnta Scriptur. Cu aceast lucrare se ncheie irul tipriturilor slavoneti n Muntenia secolului al XVI-lea.

    Se presupune c, n Moldova, Despot Vod Heraclidul (1561 - 1563), impulsionat de ideile umanismului, inteniona s ntemeieze, pe lng colegiul de la Hrlu, i o tipografie la Cotnari. Visul nu a putut fi realizat.

    Prima coal apruse ns la sfritul secolului al XV-lea (sau chai mai devreme): coala slavon din cheii Braovului4. Aceasta avea s-l sprijine pe Coresi n activitatea sa de tipograf. Mai mult ca sigur revizuirea vechilor manuscrise transpuse i tiprite de Coresi a fost efectuat de crturarii din chei. Instituia tutelar a acestei coli, Biserica Sf. Nicolae, a reprezentat Catedrala tuturor Bisericilor din ara Brsei. ntr-un memoriu adresat, n 1761, de ctre romnii din chei guvernatorului Transilvaniei (Bukov), se specific faptul c i Biserica i coala au fost zidite n 1495. Exist ns documente care atest funcionarea unui sistem organizat de educare a poporului, prin care se lupta mpotriva catolicizrii. Un asemenea document dateaz din 15 decembrie 1399 i este scrisoarea papal de indulgen emis de Bonifaciu al IX-lea. Redm un fragment al acestei scrisori datorit importantelor informaii pe care le conine, aa cum apare ntr-o lucrare a lui Franz Zimmermann, Werner Carl i Georg Mller5, n traducerea romneasc6:

    Deoarece, (aadar) dup cum am neles, n trgul (oraul) numit Corona, sau mai popular Brascho, din

    dieceza (arhiepiscopia) de Strigoniu, situat la graniele (hotarele) cretintii (catolice), n care ora locuiete i triete o mulime, att de greci, valahi, bulgari, armeni, ct i de ali necredincioi (necatolici), care au o biseric pentru folosul lor i slujirea zeilor (sic!), mpreun cu credincioii ntru Hristos, care triesc aici, muli din acetia i ali necredincioi, care acum vin pentru ca, inspirai de milostivirea divin s se converteasc la credina susnumit i care doresc s fie curii de vechea murdrie i pat n fntna (izvorul) sfnt al botezului i hotrsc n mod ludabil s persiste i dac n aceast intenie a lor evlavioas i n dorina lor ludabil nu sunt pstrai i ntrii cu nentrerupt pregtire, cu ajutoare i cu iubire, este de temut, ntr-adevr, c aceast dorin i intenie a tuturor acelora se va nrui de tot.

    Asemenea bule papale din care se poate recunoate interesul Vaticanului fa de rspndirea catolicismului pe teritoriul romnesc au mai existat, una n 1235, iar alta n 1394.

    La coala din chei i desfoar activitatea crturari precum Gheorghe Grmticul, grmticul Radu, grmticul Oprea, care foloseau drept material didactic Omiliarul, Molitvelnicul slav, Leasvia lui Ioan Scraiul, Octoihul, Psaltirea, Ceaslovul sau Opera polemic mpotriva dogmei mahomedanilor i iudeilor a lui Ioan Cantacuzino.

    n 1544, la Sibiu, a aprut Catehismul luteran, prim tipritur n limba romn. Din aceast lucrare, n care sunt cuprinse, n ntrebri i rspunsuri, principiile credinei, nu s-a pstrat nici un exemplar. Se presupune c acest text a fost tiprit, poate i tradus (dup Catehismul lui Luther din 1529), de Philipp Maler (Philippus Pictor). ntre 1551 i 1553 apare, tot la Sibiu, Evangheliarul slavo-romn, editat de Filip Moldoveanul.

    ncepnd din 1559 ies de sub teascurile tipografiei din Braov tipriturile coresiene n limba romn. Diaconul Coresi, venit din Trgovite, druiete culturii romne 11 cri religioase tiprite n limba romn: ntrebare cretineasc (1559), Tetraevanghelul (1561), Pravila (1560-1562), Apostolul (1563), Cazania I (1567), Molitvenicul (1567), Psaltirea (1570), Liturghierul (1570), Psaltirea slavo-romn (1577), Psaltirea slavo-romn (1576-1578), Cazania II (1581).

    De mare importan sunt n aceste cri nu numai operaiunile de traducere i tiprire propriu-zis a textelor sacre, ci i predosloviile i epilogurile, n care, de regul, crturarul tipograf expune, ntr-o limb fluent popular, cteva idei cu privire la destinul graiului i poporului romn. El pune la baza limbii de cultur, a limbii literare aadar, limba popular, dup exemplul altor naiuni. Procedeul este identic cu cel regsit n epilogurile slavone: sunt menionai patronii i cei care au sprijinit prin diverse mijloace tiprirea crii, specificarea respectrii tradiiei ortodoxe, solicitarea ngduinei cititorilor pentru eventualele greeli, datele editoriale, numele tipografilor i al traductorilor, data i locul

  • 21

    imprimrii etc. n aceste prefee i epiloguri romneti, ce devin cu timpul tot mai ample, frazele curg natural i limpede spre deosebire, uneori, de traducerile biblice -, reprezentnd nceputurile prozei de idei, cu alte cuvinte, ale stilului publicistic n limba naional7.

    Un incitant epilog se gsete n prima carte romneasc tiprit de Coresi ntre anii 1950-1951: Tetraevanghelul. Textul n sine reprezint cel dinti manifest cultural n limba romn8:

    Cu vrerea Tatlui i cu ajutoriul Fiiului i cu sfritul D[u]hului Sf[]nt, n zilele mriei lu Ian crai, eu, jupnul Han Begner den Braov, am avut jelanie pentru sf[e]ntele cri cretineti, Tetroeva[nghel], i am scris aceste sfente cri de nvtur, s fie popilor rumneti s neleag, s nvee rumnii cine-s cretini, cum griate i sf[]ntul Pavel ap[o]s[to]l ctr Corinteni, 14 capete: n sfnta beserec mai bine e a gri cinci cuvinte cu neles dect 10 mie de cuvinte nenelese n limb striin.

    Dup aceia, v rugm, toi sfeni prini, oare vldici, oare ep[i]sc[o]pi, oare popi, n crora mn va veni aceste cri cretineti, cum mainte s ceteasc, necetind s nu judece, neci s sduiasc.

    i cu zisa jupnului Hane Begner, scris-am eu, diiacon Coresi ot Trgovite, i cu Tudor diiac. i s-au nceput n luna lu mai, 3 zile, i s-au sfrit n luna lui ghenarie, 30 zile, v leato 7 mie 69 n cetate n Braov.

    Urmtoarea prefa apare naintea ntrebrii cretineti, text ce ne-a parvenit ntr-un singur exemplar cu multe defecte9. nceputul predosloviei s-a pierdut,

    Tetraevanghelul lui Coresi

    Apostolul lui Coresi

  • t

    rans

    ilva

    nia

    1/2

    016

    22

    probabil o fil, dar n cele 3 pagini pstrate, Coresi face un scurt istoric al rspndirii cretinismului, cu numeroase referiri (multe eronate) la traducerile evangheliilor.

    O atenie sporit merit i prefaa Evangheliei cu nvtur, din 1580-1581, text ce apare cu titlul n slavon: Predislovie knigi siju (Predoslovia acestei cri). Iniial, pare c avem a face cu o reproducere a Cazaniei de la Zabludov a lui Ivan Feodorov i Piotr Mstislave, din 1569, iar ntreg textul este o traducere a predicilor Patriarhului de la Constantinopol, Ioan Caleca (1334-1347), dar n prefa sunt expuse i teoriile lui Coresi i ale preoilor Iane i Mihai, din cheii Braovului, colaboratori ai diaconului:

    Viziunea lui Coresi asupra necesitii introducerii limbii romne n Biseric i administraie i cultivarea limbii noastre uimete i n ziua de astzi. Diaconul face cunoscut faptul c, n activitatea sa tipografic, s-a condus dup modelul rilor vecine care porniser pe drumul introducerii limbilor naionale n Biseric.: Den mila lui Dumnezeu, eu, diacon Corese, deac-am vzut c mai toate limbile au cuvntul lu Domnezeu n limba lor, numai noi rumnii, n-avem [], derept aceia am scris cum am putut Treteevanghelul i Praxiul rumnete.10 Aceeai idee apare i n prefaa

    Molitevnicului: Rumnete am scris acest Molitevnic, cum s nleag i popa ce zice nsuu i oameni ce ascult, c alte limbi neleg; i Dumnezeu aa au fost lsat i prorocilor i apostolilor s griasc n limba cum neleg i griesc oam[e]nii.11 El apeleaz la epistola lui Pavel ctre Corinteni, n care le spune acestora c mai bine e a gri cinci cuvinte cu neles, dect zece mii de cuvinte nenelese n limba strin12.

    Coresi a tiprit n total 35 de cri, dintre care 23 n limba slavon, dintre care amintim: Octoihul mic (Braov, 1557), Triodul Penticostar (Trgovite, 1558), Evangheliar (Braov, 1562), Sbornic (Trgovite, 1568), Octoih I (Trgovite, 1574), Octoih II (Trgovite, 1575), Psaltire (Trgovite, 1577), Triod (Trgovite, 1578), Evangheliar (Trgovite, 1579), Sbornic (Sebe, 1580), Evanghelie (Trgovite, 1583).

    La Ortie apare, n iulie 1582, (Palia). Traducerea13 a fost efectuat din maghiar, dup Pentateuhul lui Heltai i din latin, dup o versiune a Vulgatei. Aceast carte reprezint un pas nainte n ceea ce privete valenele limbii romne de la acea dat i constituie un admirabil material de cercetare. Avnd n fa i la dispoziie dou modele, autorul traducerii romneti va urmri verset cu verset, att textul maghiar, ct i pe cel latin, dar va traduce n funcie de anumite principii i finaliti determinate de mentalitatea dominant n spaiul acelei epoci -, n aa fel nct Palia de la Ortie se constituie prin contribuia inegal a celor dou texte-model, o inegalitate sub toate aspectele. Aceast inegalitate se refer la faptul c modelul maghiar se arat a fi mult mai prezent n rezultatul traducerii: sunt mai numeroase versetele maghiare care au servit Paliei de la Ortie ca sursa i ca model, n comparaie cu cele latine utilizate n acelai fel. Intensitatea contribuiei textului maghiar se poate observa mai ales la nivelul formei, ct i la cel al coninutului. n destul de multe situaii nrudirea dintre latin i romn a mpidicat utilizarea sursei maghiare, a estompat faptul c textul latin a fost cel utilizat, dup cum, alteori, structurile maghiarei au fost preferate structurilor latinei.14

    Contribuia tiparului la formarea limbii romne literare este, fr doar i poate, covritoare. Crile sunt rspndite prin rile Romne, indivizi din zone diferite ajungnd s cunoasc anumite norme lingvistice. Valoarea formei scrise poate fi identificat i la nivel fonetic i fonologic, scrierea fiind cea care creeaz fonemul. Esena vorbirii tinde s devin, esena limbii scrise tinde spre imuabilitate, astfel normele limbii vorbite iau natere i se fixeaz prin limba scris.

    Cazania lui Coresi

  • 23

    Note:

    1. A se vedea t. Ciobanu, Istoria literaturii romne vechi, Chiinu, Editura Hyperion, 1992, p. 131.2. S-a nceput aceast carte, numit Liturghier, dup porunca domnitorului Io[an] Radu voievod, s-i fie lui venica pomenire, i s-au sfrit aceast carte din porunca ntru Hristos Dumnezeu binecredinciosul i de Dumnezeu pzitului i prealuminatului domnitor Io[an] Mihnea, marele voievod a toat ara Romneasc i a prilor de la Dunre, fiul marelui Io[an] voievod Vlad, n anul nti al domniei sale, ostenindu-se i smeritul monah i preot Macarie. n anul 7016, crugul soarelui 16, luna lui noiembrie, 10 zile.3. La sfritul unui exemplar din aceast comand gsim urmtoarea not: Din porunca domnului Io[an] Iliacu voievod i a mamei sale, doamna Elena, eu pctosul i cel mai mic dintre oameni, Dimitrie logoft, nepotul lui Bojidar, am fcut aceast scriere n anul 1547.4. Pentru istoria acestei coli a se vedea cartea Prof. Vasile Oltean, coala romneasc din cheii Braovului, Bucureti, Editura tiinific i Enciclopedic, 1989.5. F. Zimmermann, W. Carl, G. Mller, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbrgen, Sibiu, 1902; a se vedea i idem, Geschichte der Stadt Brasso, Braov, vol I-VIII 1886-1926.6. Apud Vasile Oltean, coala romneasc din cheii Braovului, Bucureti, Editura tiinific i Enciclopedic, 1989.7. G. Mihil, Manifestrile culturale ale primelor decenii de tipar romnesc:De la Coresi la Palia de la Ortie, n Palia de la Ortie interpretat de..., Bucureti, Editura Eminescu, 1984, p. 43.8. ntruct Catehismul lui Filip Moldoveanul, din 1544, nu s-a pstrat, iar Tetraevanghelului slavo-romn, al aceluiai tipograf, i s-au pierdut parile de nceput i de final.9. Este legat n Codicele de la Ieud.10. Apud G. Mihil, ntre Orient i Occident, Bucureti, Editura Roza Vnturilor, 1999, p. 251.11. Ibidem, p. 252.12. Cu mila lui Dumnezeu eu, diaconul Coresi, deac vzui c mai toate limbile au cuvntul lu Dumnezeu n limba lor, numai noi rumnii n-avem, i Hristos zise cine citete s nleag, i Pavel apostol nc scrie la Corint, c ntru biseric mai vrtos cinci cuvinte cu nelesul mieu se gresc, ca i alali s nv, dect ntunearec de cuvinte nenelese ntr-alte limbi, - dirept aceia fraii miei, preoilor, scrisu-v-am aceste psaltiri cu otveat de-am scos din psaltirea srbeasc pre limba rumneasc.13. A se vedea Alexandru Gafton, Vasile Arvinte, Palia de la Ortie (1582). II. Studii, Iai, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, 2007 http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B29/pdf/2, p. 140.14. Alexandru Gafton, Vasile Arvinte, Palia de la Ortie (1582). II. Studii, Iai, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, 2007, http://www.diacronia.ro/ro/indexing/

    details/B29/pdf/2, p.7.15. Alexandru Gafton, De la traducere la norma literar. Contribuia traducerii textului biblic la constituirea vechii norme literare, Iai, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, 2012, p.106.

    Bibliography:

    Ciobanu, t., Istoria literaturii romne vechi / History of old Romanian literature, Chiinu, Editura Hyperion, 1992

    Demeny, L., Psaltirile chirilice tiprite n Transilvania n a doua jumtate a secolului al XVI-lea / The Chirilic Psaltires printed in Transylvania in the second half of the sixtennnth century, n Studii i cercetri de bibliologie, XIII (1974).

    Drgulescu, Radu, Istoria limbii romne literare. Primele manifestri / History of Romanian Literary Language. First manifestations, Sibiu, Editura Universitii Lucian Blaga, 2006.

    Gafton, Alexandru, Dup Luther. Edificarea normei literare romneti prin traduceri biblice / After Luther. Consolidation of Romanian literary norm through biblical translations, Iai, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, 2005. http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B2.

    Gafton, Alexandru, Vasile Arvinte, Palia de la Ortie (1582). II. Studii / Palia from Ortie (1582). II. Studies, Iai, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, 2007, http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B29.

    Gafton, Alexandru, De la traducere la norma literar. Contribuia traducerii textului biblic la constituirea vechii norme literare / From translation to literary norm. Contributions of the translation of the Biblical text to the formation of the old literary norm, Iai, Editura Universitii Alexandru Ioan Cuza, 2012, http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/B3.

    Liturghierul lui Coresi (1570) / Coresis Liturghier (1570), ed. Al. Mare, Bucureti, Editura Academiei, 1969.

    Mihil, G., ntre Orient i Occident / Between Orient and Occident, Bucureti, Editura Roza Vnturilor, 1999.

    Oltean, Vasile, coala romneasc din cheii Braovului / The Romanian school from cheii Braovului, Bucureti, Editura tiinific i Enciclopedic, 1989.

    Palia de la Ortie / Palia from Ortie, ed. Viorica Pamfil, Bucureti, Editura Academiei, 1968.

    Palia de la Ortie interpretat de... / Palia form Ortie interpreted by..., Bucureti, Editura Eminescu, 1984.