Contractor: INCDBH Stefanesti-Arges

Obiectivul general: 2 STCPM Numărul/codulproiectului

30/2.2.6.

Contract: 226/2011 ActAdiţional:

6/2014

Anul începerii 01.11.2011 Anul finalizării 31.10.2014 Durata (luni): 36Denumireaproiectului:

Sistem tehnologic de producere a materialului de inmultire viticol liber de virusuriin spatii protejate.

Denumireafazei:

Elaborarea sistemului tehnologic de producere a materialului de inmultire viticol,liber de virusuri, in spatii protejate

Persoana de contact (Directorul de proiect): Radulescu Ion Date contact: 0248266814;radulescuon56@yahoo.com

Obiectivul general: Elaborarea unui sistem tehnologic complex deproducere a materialului de inmultire viticol in schema de certificarealcatuita din cele trei categorii biologice, material de inmultire INITIAL,BAZA si CERTIFICAT.

Obiective specifice: Obţinerea de tehnologii/secvenţe tehnologice inovative de înmulţire a

materialului săditor viticol liber de boli cu transmitere sistemică(viroze, micoplasmoze, bacterioze).

Realizarea unui ghid de bune practici pentru multiplicareamaterialului săditor viticol în vederea creşterii gradului deuniformitate genotipică, fenotipică şi a stării de sănătate a materialuluisăditor.

Menţinerea valorii biologice ridicate prin evidenţa trasabilităţiimaterialului biologic.

Eliminarea riscurilor reinfectării cu organisme patogene de carantinăfitosanitară.

Denumirea fazei:Elaborarea sistemului tehnologic de producere a materialului de inmultireviticol, liber de virusuri, in spatii protejate

Rezultatele scontate a se obţine:CP – INCDBH Stefanesti: A 7.1 Caracterizarea şi evaluarea materialului biologic dinsera depozitar (material iniţial G0) – 19 genotipuri (Muscat Ottonel 16 Şt, Feteascăalbă 97 Şt, Fetească regală 72 Şt, Cabernet frank 43 Vl, Muscat Ottonel 12Bl, Muscatde adda 22 Şt, Merlot 7Vl, Muscat Ottonel 12 Bl, Iordană 9-1 Bl, Neuburger 10 Bl,Astra, Băbească gris, Aligote 5 Iş, Fetească albă 712, Cabernet Sauvignon 30 Vl,Amurg, Alutus, elită hibridă pentru struguri de masă, Frâncuşă 15 Od).

Rezultatele obţinute:- S-a caracterizat şi evaluat materialul biologic din sera depozitar (material iniţialG0) – 19 genotipuri (Muscat Ottonel 16 Şt Fetească albă 97 Şt Fetească regală 72 ŞtCabernet frank 43 Vl Muscat Ottonel 12Bl Muscat de adda 22 Şt Merlot 7Vl MuscatOttonel 12 Bl Iordană 9-1 Bl Neuburger 10 Bl Astra Băbească gris Aligote 5 Iş Feteascăalbă 712 Cabernet Sauvignon 30 Vl Amurg Alutus elită hibridă pentru struguri demasă Frâncuşă 15 Od).- S-a constituit o documentaţie ampelografica, ca material iconografic (fototeca) cumaterial iniţial de înmulţire G0 privind stadiile fenologice ale vitei de vie in seradepozitar, cu prezentarea genotipurilor (apirene, pirene, albe, aromate, rosii,rezistente si de portaltoi) inscrise in Catalogul oficial si mentinute in seradepozitar, cu modificarile fiziologice la plantele de vita de vie din sera depozitar, custudii privind verificare identitatii varietale a materialului Initial G0 cat si aspectdin etapele de initiere, regenerare, multiplicare, inradacinare si mentinere incultura in vitro a MI G0.

CP A 7.2 Observatii si determinari biometrice asupramaterialului inradacinat in nucleul de preinmultire

- S-au realizat observatii si determinari biometrice asupramaterialului inradacinat in nucleul de preinmultire.- S-au stabilit DOExp. de ingrasaminte, FCDF pentru NPK şi s-au intocmit nomogramele finale pentru plantatiileproducatoare de corzi altoi ca vite mentinute in vase devegetatie cat si ghidul de tratamente fitosanitare.

CP: A 7.2 Observatii si determinari biometrice asupra materialului inradacinatin nucleul de preinmultire

Soiuri/clone plantate in nucleul de premultiplicare cu material InitialG1

Nr.crt.

Soiul/Clona Cod Anulplantarii

Nr. plante Nr.corzi

Total ochiextimat

Soiuri/clone pentru struguri de masa1. Muscat dAdda 22 St. U3.1 2013 30 2x20 12002 Victoria U3.3 2013 30 2x20 12003 Perlette 10 St. U3.5 2012 30 3x20 18004 Argessis U3.2 2014 30 2x10 6005 Auriu de Stefanesti U3.4 2014 30 2x10 6006 Augusta U3.6 2014 30 2x10 600Soiuri/clone pentru struguri de vinuri albe7 Tamaioasa rom. 3.2.2 St U3.7 2013 30 2x20 12008 Aligote 63 St. U3.10 2013 30 2x20 12009 Chardonay 15 St. U3.13 2014 30 2x10 60010 Pinot gris 14 St. U3.16 2014 30 2x10 60011 Sauvignon 111 St. U3.8 2014 30 2x10 60012 Muscat Ottonel 16 St. U3.11 2014 30 2x10 60013 Sarba 2 St. U3.14 - - - -14 Feteasca regala 72 St. U3.9 2014 30 2x10 60015 Feteasca alba 97 St. U3.12 2014 30 2x10 60016 Feteasca alba 2 St. U3.15 - 30 - -Soiuri/clone pentru struguri de vinuri rosii17 Burgund mare 86 St. U3.17 2012 30 3x20 180018 Feteasca neagra 6 St. U3.19 2012 30 3x20 180019 Merlot 202 St. U3.21 2013 30 2x20 120020 Pinot noir 3 St. U3.18 2014 30 2x10 120021 Cabernet sauv. 131 St. U3.20 2014 30 2x10 1200

CP - A 7.2:Asigurarea regimului de nutritie a materialului de înmulțire viticol s-a realizat prin

fertilizari radiculare si extraradiculare, dupa o analiza atenta a continutuluiamestecurilor in elemente nutritive si a intensitatii și calitatii nutritiei minerale aplantelor de vita-de-vie plantate la vase de vegetatie.

Continutul in elemente nutritive a amestecului utilizat la plantarea vitelor in vasecu capacitate 60 litri a prezentat din punct de vedere agrochimic o mareneuniformitate. Azotul total (%) in medie de 0,94% a variat in limite foarte largi, de la0,53% la 1,12 %, in limitele pentru mranita cu 80% apa (0,7- 2%), ceea ce in azot mobil,cantitatea de 9400 ppm, depaseste cu mult starea de provizionare foarte ridicata de6000 ppm. Coroborand continutul de azot total cu continutul in carbon (C%) de14,12%, convertit in humus care inregistreaza deasemenea valori foarte mari, cuprinseintre 7,31 – 40,98%, si cu gradul de saturatie in baze V% de 55-70%, obtinem un indicede azot IN de 14,3, variabil intre 5,1 si 22,5, valori care arata o stare de fertilitate foarteridicata (>6,1), si, pe de o parte ca materia organica adaugata in amestec a fost incantitate foarte mare si netransformata in elemente nutritive si pe de alta parte canecesitatea aplicarii ingrasamintelor minerale cu azot nu este oportuna.

Continutul substratului in fofor mobil P(AL), a variat intre 76 si 109 ppm, si a aratat ostare de aprovizionare scazuta spre mijlocie in fosfor si o necesitate marita de aplicarea ingrasamintelor minerale pe baza de fosfor.

Continutul substratului in potasiu mobil K(AL), a variat intre 82 si 134 ppm, si aaratat o stare de aprovizionare foarte scazuta in potasiu si o necesitate urgenta deaplicare a ingrasamintelor pe baza de potasiu.

CP - A 7.2:Intensitatea și calitatea nutritiei minerale s-au determinat prin diagnoza foliara

cantitativa, la înflorit și pârgă, prin prelevarea de frunze din dreptul ciorchinilor încele două fenofaze si se concretizeaza în urmatoarele rezultate: conținutul total în N, P și K în fenofazele înflorit și pârgă prin analize de

laborator, alimentatia globală și echilibrul alimentar prin calcule matematice.

FCDF, factorul de corectie de diagnoza foliara s-a calculat pe baza unorrelatii matematice pentru fiecare element nutritiv (N, P, K) continut in frunze si avariat de la valori de 1 considerate ca normale pana la valori de 1,3-1,4 consideratesub optimale si care majoreaza corespunzator DOExp. de ingrasaminte.

FCDF a DOExp. de N, P2O5 si K2O la vita de vie producatoare de corzi/ochi altoi infunctie de continuturile de N,P si K in substanta uscata a frunzelor (media inflorit –parga).FCDF: N = 1,4-0,0256 x Nf

3; FCDF : P = 1,4 - 3,75 x Pf3; FCDF: K= 1,4 - 0,3Kf x Kf3

NPK - 1 = 100% mineral; NPK - 5 = 100% organic.

Nomograma DOExp. de N, pune in evidenta un domeniu destul derestrans ale dozelor de azot necesar de aplicat in cazul solului(amestecului) din vasele de vegetatie, domeniu ce variaza intre 55 Kg/ha Npentr un indice de azot (HV%) de 2,5% si 75 kg/ha N pentru un indice deazot (HV%) de 0,5%, doze corelate cu structura compozitionala asubstraturilor.

Nomograma DOExp. de P pune in evidenta un domeniu destul de largal dozelor de fosfor necesar de aplicat in cazul solului (amestecului) dinvasele de vegetatie, domeniu ce variaza intre 75 Kg/ha P2O5 pentru uncontinut de P(AL) al solului de 80 ppm si 240 kg/ha P2O5 pentru uncontinut de P(AL) al solului de 10 ppm, doze corelate cu structuracompozitionala a substraturilor. Pentru un continut optim de P(AL) alsolului de 25-30 ppm, dozele de fosfor variaza intre 115-130 Kg/ha P2O5.

Nomograma DOExp. de K pune in evidenta un domeniu destul de largal dozelor de potasiu necesar de aplicat in cazul solului (amestecului) dinvasele de vegetatie, domeniu ce variaza intre 134 Kg/ha K2O pentru uncontinut de K(AL) al solului de 220 ppm si 246 kg/ha K2O pentru uncontinut de K(AL) al solului de 40 ppm, doze corelate cu structuracompozitionala a substraturilor. Pentru un continut optim de K(AL) alsolului de 250-350 ppm, dozele de potasiu se situeaza sub 134 Kg/ha K2O.

NOMOGRAME PENTRU DOZELE OPTIM EXPERIMENTALE (DOExp.) DE N, P2O5 SIK2O PENTRU PLANTATIILE FURNIZOARE DE CORZI/OCHI ALTOI

Protectia fitosanitara a materialului de inmultire viticol - Program pentru ”Protectiafitosanitara” a materialului de inmultire viticol, liber de virusuri, in spatii protejate.Nr.crt.

Perioada de executieRepaus/vegetatie

Denumirea bolii/daunatorului

Tipul tratamentuluisi produselor Unelte/ Agregat

1.Repaus – primaveradupa taierea inuscat

Cancer bacterianCoccide, Acarieni

Tratamente preventive lasuprafata vaselor si butucilor, cuproduse cuprice si pe baza desulf, inclusiv alei, pereti, sistemde sustinere. Insecticideorganofosforice + piretroide.Acaricide ovicide si pt. adulti.

Pompe cuactionaremanuala, 15 litriAtomizor cuturbosuflanta, 12 -15 litri

2. Vegetatie -Dezmugurit

Fainare,Coccide, Acarienieriophyzi

Tratamente preventive, produsepe baza de sulf. Insecticidepiretroide + organofosforiceAcaricide specifice ptr.Eriophyde.

Pompe cuactionaremanuala, 15 litri

3. Vegetatie – degajareciorchini

Fainare, ManaAcarieni eriophyzi,Aphis sp., Musculitaalba

Fungicide acuprice specifice decontact, insectoacricide specifice.

Atomizor cuturbosuflanta, 12 -15 litri

4. Vegetatie –inceputulinfloritului

Fainare, Mana,Putregai cenusiu,Acarieni eriophyzi,Aphis sp., Musculitaalba de sera

Fungicide acuprice sistemice/insecticide piretroide cu PZ mic,acaricide specifice ptr. Eriophyde(ovicide, larvicide si ptr. adulti)

Atomizor cuturbosuflanta, 12 -15 litri

5. Vegetatie – Sfarsitulinfloririi

Fainare, manaAphis sp., Musculitaalba de sera

Fungicide acuprice sistemice side contact, insecticide piretroidecu PZ mic

Atomizor cuturbosuflanta, 12 -15 litri

Nr.crt.

Perioada deexecutie

Repaus/vegetatie

Denumirea bolii/daunatorului

Tipul tratamentuluisi produselor

Unelte/Agregat

6.Vegetatie –Crestereaboabelor

Fainare, manaAphis sp., Musculita albade sera

Fungicide de contact (inclusivcele cuprice), insecticidepiretroide cu PZ mic

Atomizor cuturbosuflanta 12 -15 litri

7. Vegetatie –Compactareaciorchinelui

Fainare, mana,Aphis sp., Musculita albade sera.Acarieni tetranichizi

Fungicide specifice de contact(inclusiv cele cuprice) /insecticide cu PZ mic, Acaricidespec. ptr. tetranichide

Atomizor cuturbosuflanta 12 -15 litri

8. Vegetatie – intrareain parga

Mana, fainare, putregaicenusiuAphis sp., Musculita albade sera, Acarienitetranichizi

Fungicide specifice de contact(inclusiv cele cuprice) /insecticide cu PZ mic. Acaricidespecifice ptr. tetranichide

Atomizor cuturbosuflanta 12 -15 litri

9. Boabele şi struguriila dimensiuneanormală

Acarieni tetranichiziAphis sp., Musculita albade sera

Insecticide cu PZ micAcaricide specifice ptr.tetranichide

Atomizor cuturbosuflanta 12 -15 litri

10. Vegetatie,Maturare lemn

Acarieni tetranichiziAphis sp., Musculita albade sera

InsecticideAcaricide specifice ptr.tetranichide

Atomizor cuturbosuflanta 12 -15 litri

11. Vegetatie,Maturare lemn

Acarieni tetranichiziAphis sp., Musculita albade sera

InsecticideAcaricide specifice ptr.tetranichide

Atomizor cuturbosuflanta 12 -15 litri

Toate tratamentele s-au aplicat preventiv pentru evitarea patrunderii in spatiile protejatea daunatorilor si infectarea materialului de inmultire si mentinerea acestuia in perfectastare de sanatate.

CP - A 7.3 Dinamica proceselor de înrădăcinare de creştere şi de dezvoltare aplantelor cultivate pe diferite substraturi (în vase de cultură şi la sol).Corelaţii şi regresii finale.

Dinamica proceselor de înrădăcinare, de creştere şi de dezvoltare aplantelor cultivate pe diferite substraturi (în vase de cultură şi la sol) a fostreliefata prin curbe si ecuatii de regresie si indici de corelatie r pentruelementele nutritive N, P si K.

Dependenta continutului in N%, P% si K% al frunzelor (Y), fata devariatia (natura) substratului de inradacinare (X) s-a interpretat printermenul descriptiv a lui Galton, numit regresie. Evaluarea relatiei si adependentei dintre cele doua variabile, s-a facut cu ajutorul corelatiei si s-aexprimat cifric cu ajutorul coeficientului de corelatie, simbolizat universalcu r. r2 reprezinta fractiunea din suma lui y2 datorita regresiei, asociata cumodificarile corelate ale lui Y si X., in timp ce 1-r2 este fractiunea ramasacomplet independenta de X. Domeniul de variatie al coeficientului decorelatie r este intre -1 si +1. Cand r=1, corelatia dintre cele doua variabile X siY este reprezentata de o linie dreapta, care este o elipsa ”degenerata”, arelungime dar nu are latime, si arata ca cele doua varabile sunt intr-oconcordanta perfecta, iar orice schimbare care intervine la o variabila esteintovarasita de schimbare in cealalta. Cand r este putin mai mic de 1, avemde-a face cu o deviatie de la liniaritate, elipsa fiind lunga si subtire, ceea cearata o corelatie puternica. Cand valorile au o dispersie care formeazacercul, corelatia nu exista.

A1= 100% mineral; A2= 75% mineral, 25% organic; A3=50% mineral, A1= 100% mineral; A2= 75% mineral, 25% organic; A3=50%mineral,

50% organic; A4= 25% mineral, 75% organic; A5= 100% organic 50% organic; A4= 25% mineral, 75% organic; A5= 100% organic

A1= 100% mineral; A2= 75% mineral, 25% organic; A3=50% mineral, A1= 100% mineral; A2= 75% mineral, 25% organic; A3=50%mineral,50% organic; A4= 25% mineral, 75% organic; A5= 100% organic 50% organic; A4= 25% mineral, 75% organic; A5= 100% organic

CP - A 7.4 Livrare material de inmultire INITIAL G1 si G2 (Fetească albă 712 Cabernet Sauvignon 30 Vl,Amurg, Alutus, Elită hibridă pentru struguri de masă, Frâncuşă 15 Od).Activitatea de livrare de material de inmultire G0, G1 si G2 a constat in 7 comenzi de material (sicontracte)ale mentinatorilor oficiali reprezentand 2760 ochi altoi MI G0 si 520 vvite inradacinate MI G1.

CENTRALIZATOR CONTRACTE/COMENZI PE ANUL 2013-2014-2015(altele decat cele de cercetare-dezvoltare)

Nr.crt.

Client Denumirecontract/comanda

Obiectcontract/comanda

Termende predare

1. SCDVVMURFATLAR

Contract prestări – servicii 2415/17.09.2013 110 Viţe înrădăcinate an I- MIG1 Septembrie 2014

Comanda nr. 180/13.02.2014(Contract 1713/02.09.2014)

120 Viţe înrădăcinate an I- MIG1 Septembrie 2015

2. SCDVVPIETROASA

Contract prestări – servicii 2416/17.09.2013 37 Coarde/ 370 ochi –MI G0

OnoratPv 624/24.03.2014

3. SCDVV IAŞI Contract prestări – servicii 2413/17.09.2013Act ad. nr.1/ 28.07.2014

108 Coarde/ 1080 ochi –MIG0

Martie 2015

4. SC COTNARI SA Contract prestări – servicii 2414/17.09.2013 160 Viţe înrădăcinate an I- MIG151 Coarde/ 510 ochi MIG0Mentenanţă 24 plante MIG0 – 2 ani

OnoratPV 3158/18.12.2013

Comanda nr. 588/18.03.2014Contract prestari-servicii nr.1649/22.08.2014 720 ochi MIG0 Martie 2015

5. SCDVVODOBEŞTI

Comandă nr. 276/21.02.2014Contract prestări – servicii666/30.04.2014

200 Viţe înrădăcinate an I- MIG1 Septembrie 2015

6. SCDVV BLAJ Comandă nr. 331/24.02.2014Contract prestări – servicii

74 Coarde/ 740 ochi –MI G0

Martie 2015

7. ICDVV VALEACĂLUGĂREASCĂ

Comandă nr. 676/28.02.2014Contract prestări – servicii1273/10.04.2014

200 Viţe înrădăcinate an I- MIG1 Septembrie 2015

8. SCDVV BUJORU Comandă nr. 318/24.02.2014Contract prestări – serviciinr.1712/02.09.2014

10 Coarde/ 100 ochi –MI G0

Martie 2015

9. SCDVV MINIŞ Comandă nr. 318/24.02.2014Contract prestări – servicii

120 Coarde/ 1200 ochi – MI G0 Martie 2015

CP - A 7.5 Elaborare sistem tehnologic de producere a materialului de inmultire viticolliber de virusuri in spatii protejate

Raport final de activitate s-a intocmit in conformitate cu cerintele autoritatiicontractante si a cuprins si etapele sistemului tehnologic de producere a materialului deinmultire viticol liber de virusuri in spatii protejate:

1.Amenajarea infrastructurii pentru producerea si mentenanta materialului deinmultire viticol liber de virusuri. Studiul cerintelor, conditionarilor privind cultura,materialul de inmultire, certificarea si comercializarea materialului de inmultire

2. Asigurarea fitosanitara a spatiului destinat producerii materialului de inmultire dincategorii biologice superioare.

3. Receptia si evaluarea fitosanitara a materialuluiamelioratorului.4. Inmultirea materialului amelioratorului sanatos, liber de virusuri.5. Insanatosirea materialului amelioratorului virusat. Devirozarea chimioterapica si

cultura in vitro.6. Aclimatizarea materialului viticol devirozat produs prin cultura in vitro.7. Multiplicarea materialului viticol liber de virusuri.8.Transplantarea materialului de inmultire viticol, INITIAL G0, in vase de vegetatie.9. Intretinerea materialului de inmultire viticol (portaltoi, altoi), Initial G0 in perioada

de vegetatie.10. Studiul comparativ al principalelor caractere morfologice ale materialului Initial Go

cu materialul amelioratorului.11.Verificarea identitatii varietale prin analiza moleculara a materialului de inmultire

Initial G0, devirozat.12.Infiintarea nucleelor de material de inmultire viticol de mare valoare genetica, liber

de virusuri, G1 si G2 in spatii protejate.13. Mentenanta materialului de inmultire viticol, Initial G0 in conservator.

CP - A 7.6 Diseminarea rezultatelor

Diseminarea rezultatelor a constat in elaborarea unui ghid de bunepractici de 392 pagini pentru producerea materialului de înmulţireviticol liber de virusuri in spatii protejate, tiparit in 24 exemplare sielectronic in 30 de CD-uri publicarea (in curs) a unei lucrari stiintificein Analele Univ. Craiova, vizita de informare a studentilor de la Univ.Dunarea de Jos din Galati, monitorizarea virozelor vitei de vie inregiune viticola Dealurile Munteniei si Olteniei, cu publicare delucrari stiintifice ulterior.

Datele stiintifice au fost utilizate in activitati de cercetare aplicativa,experimentari de laborator, experimentari in spatii protejate(laboratorul de culturi in vitro, sere nucleu, inmultitor, aclimatizare simentenanta) si la diseminarea rezultatelor prin prezentarea delucrari stiintifice in sesiuni si in reviste de specialitate.

Monitorizarea virozelor la vița-de-vie s-a realizat în regiunea viticolă DealurileMunteniei și Olteniei si s-a desfasurata in perioada 21.07-28.08.2014, cand au fostrecoltate probe de material foliar la soiurile autohtone de viță-de-vie specificatein tabelul de mai jos.

Nr.

Podgoria Centrul viticol Soi/suprafață/nr.butuci

1. Dealu Mare Valea Călugărească Fetească neagră /0,6 ha/18 probe2. Ștefănești Ștefănești-Argeș

Topoloveni

Fetească regală 1 ha /42 probeAugusta/1 ha//41 probe

Fetească neagră /1ha/39 probe /3. Sâmburești Sâmburești-Olt Fetească neagră /1,1 ha ( din 18,7 ha)4 Drăgășani Drăgășani-Vâlcea Novac/1,4 ha/42 probe5. Dealurile

CraioveiBreasta (areal) Fetească neagră/1,1 ha/50 probe

In urma determinarilor vizuale si a testelorELISA au fost identificate: v. scurtnodării+v.mozaicului arabisului (GFLV+ArMV) , v.asociate răsuciri frunzei serotipurile 1+3(GLRaV-1+3) și v. fleck (GFkV).

P1: ICDVV Valea CalugareascaA 7.1 Asigurarea condiţiilor de maximă favorabilitate pentru constituireaplantaţiilor mamă Bază. Vizite demonstrative.

Vizite demonstrative: vizita, expunere si discutii la sediul scolii de vitaprivind calitatile genotipurilor noi realizate, plecand de la materialul G2: 35persoane.

Temperaturile medii inregistrate a aerului de 19,4ºC in iunie si de 22,6 in lunaiulie corelate cu precipitatiile din aceeasi perioada au condus la o incetinire acresterilor lastarului principal la cele trei genotipuri studiate.

Dinamica dezvoltarii lastarului principal

Maturarea lastarilor principali a inceput in luna august inregistrand valorilecele mai mari la genotipul Cabernet franc 43 Vl urmate de Merlot 7 Vl si Cabernetfranc 81 Vl.

Tratamente utilizate preventivSpecificatia Fenofaza Boala /

DaunatorulProdusul

Tratament 4 Lastari 50 – 60cm

ManaFainare

Curzate manox – 0,20%Talendo - 0,225%

Tratament 5 Lastari 50 – 60cm

ManaFainare

Ridomil gold plus – 0,3%Domark - 0,03%

Tratament 6 Lastari 60 - 70cm

ManaFainare

Kocide – 0,15%Thiovit jet 80WG – 0,30%

Calitatea materialului biologic pentru constituirea plantaţiilor mamă Bază afost corespunzatoare.

Dinamica maturarii lastarului principal

P2: SCDVV BlajA 7.1 Asigurarea condiţiilor de maximă favorabilitate pentru constituirea plantaţiilor mamăBază. Vizite demonstrative.

Vizite demonstrative: 5 societati din UE, 9 societati din tara, peste 50 persoane.

La soiul Amurg, din totalul greutăţii medii a 100 boabe de 214,43g, pieliţa reprezintă 17,25% iar seminţele reprezintă 3,3%. Pulpa reprezintă 79,45% din greutatea boabelor.

Principalele caractere uvologice ale soiului Amurg, în condiţiile de cultură din centrulviticol Blaj

Răspunsul genotipului Amurg la principalele boli şi dăunători şi la factori abioticiCondiţiile climatice din perioada de vegetaţie nu au fost favorabile dezvoltării bolilor micotice:

mană, făinare, putregai cenuşiu, putregai negru. S-a înregistrat atac de putregai negru pe frunze,gradul de atac fiind de 1% şi putregai cenuşiu pe boabe de 0,5% GA. În ceea ce priveşte ataculdăunătorilor, soiul a fost afectat de Calepitrimerus vitis, atacul acestora depăşind pragul economicde dăunare (de 4-5 acarieni/frunză) iar atacul dăunătorului Eryophies vitis s-a menţinut subpragul economic de dăunare.

Rezistenţa soiului Amurg la factori abiotici şi biotici în centrul viticol BlajNr.crt. Descriptorul Codul

O.I.V. Notaţia caracterului Expresiacaracter

1 REZISTENŢA LA FACTORII ABIOTICI2 Rezistenţa la cloroza ferică 401 foarte bună 93 Rezistenţa la săruri 402 foarte bună 94 Rezistenţa la secetă 403 foarte bună 9

5 Rezistenţa la temperaturile scăzute - bună (5-25%pierderi de muguri)

7

6 REZISTENŢA LA FACTORII BIOTICI7 Rezistenţa la mană 451 bună 78 Gradul de rezistenţă la mană a frunzelor 452 bună (5-10%) 7

9 Gradul de rezistenţă la mană a strugurilor 453 bună (1-5%) 8

10 Rezistenţa la oidium 454 bună 711 Gradul de rezistenţă la oidium a frunzelor 455 bună (5-10%) 7

12 Gradul de rezistenţă la oidium a strugurilor 456 bună (1-5%) 8

13 Rezistenţa la Botrytis sp. 457 bună 714 Gradul de rezistenţă la Botrytis a frunzelor 458 bună (5-10%) 7

15 Gradul de rezistenţă la Botrytis a strugurilor 459 bună (5-10%) 7

16 Toleranţa la filoxeră 46017 Gradul de toleranţă la filoxera galicolă 461 bună 718 Gradul de toleranţă la filoxera radicicolă 462 foarte bună 9

P3: SCDVV DrăgăşaniA 7.1 Asigurarea condiţiilor de maximă favorabilitate pentru constituirea plantaţiilormamă Bază. Vizite demonstrative.

Vizite demonstrative: 104 persoane fizice + 11 firme (S.C.) + 1 PFA.Conditiile de cultura si nivelul dezvoltarii culturii trebuie sa permita o verificare

adecvata a identitatii si puritatii culturii cu privire la soi si daca e necesar la clona,precum si la starea ei de sanatate. Solul sau daca e necesar substratul de cultura sa oferesuficiente garantii privind absenta organismelor daunatoare sau vectorilor acestora, inparticular nematozi vectori ai virusurilor.

Plantele mama destinate pentru producerea materialului de inmultire Baza trebuiesa fie gasite libere de organismele daunatoare prezentate mai susprin inspectie oficialaefectuata de catre ITCSMS sau LCCSMS. Aceasta inspectie este bazata pe rezultateletestelor fitosanitare efectuate pe toate plantele. Aceste teste trebuie efectuate cel putinla fiecare 6 ani incepand de la al treilea an de la infiintarea plantatiei mama.

Elemente fizico - chimice ale solurilor din plantaţiile mamă specializatepentru producerea coardelor altoi

Proprietăţile solului Variante optime Varianterestrictive

Conţinutul în argilă (0,002 mm) 12 - 45 % > 50 %Volumul edafic util > 100 cm3 < 40 cm 3

Densitatea aparentă a solului 1,2 -1,4 g / cm3 > 1,6 g / cm3

Nivelul apei freatice 3 - 5 m < 1,5 mConţinutul în săruri solubile < 0,1 g / l > 0,4 g / lConţinutul în CaCO3 activ în raport cu soiul portaltoipH -ul 6,5 - 7,5 < 5 şi > 8,4Conţinutul în humus 2 - 3 % > 0,5 %

P.4: SCDVV BujoruA 7.1 Asigurarea condiţiilor de maximă favorabilitate pentru constituireaplantaţiilor mamă Bază. Vizite demonstrative.

Vizite demonstrative de către fermieri particulari în pepiniera din cadrulSCDVV Bujoru. 26 august 2014 Workshop - 8 fermieri privaţi şi specialiştii de laS.C.D.V.V Bujoru.

In ceea ce priveşte obţinerea de material de înmulţire pentru soiul Bujoru,materialul iniţial fost trimis la INCDBH Stefăneşti pentru a realiza materialulde referinţă certificat în vederea obţinerii materialului de înmulţire dincategoria biologică Prebază care va avea ca destinaţie producerea materialuluide înmulţire din categoria Bază. In perioada derulării proiectului s-a urmăritcomportarea elitei în condiţiile climatice aferente perioadei 2012-2014.

Dinamica fenofazelor de vegetaţie în perioada 2012-2014

Linia şi ecuaţia de regresie dintre declanşarea fenofazelor de vegetaţie şibilanţul termic util arată o corelaţie medie între cei doi indicatori analizaţi, undecoeficientul de corelaţie r2= 0,355 (Fig. 6) ceea ce inpune faptul că cele douăvariabile corelate nu variază întotdeauna în acelaşi sens.

Astfel, o corelaţie puternică pozitivă se realizează doar între pârga respectivmaturarea strugurilor şi temperatura utilă.

Corelaţia între fenofazele de vegetaţie şi necesarul de temperatură utilă

Potenţialul de producţie a soiului Bujoru Calitatea producţiei în perioada2012-2014

Plantaţia mamă bază din cadrul SCDVV Bujoru, este constituită din plantemamă destinate producerii de coarde altoi din soiurile / clonele Băbeascăgris, Şarba, Aligote 5 Iş, Riesling italian 3 Bl. Lotul de material provine dinsera nucleu din cadrul INCDBH Stefanesti

Plantaţia mamă bază îndeplineşte condiţiile generale şi speciale şi anume: stadiul de dezvoltare a plantelor permite un control în câmp pentru

stabilirea identităţii şi purităţii varietale; solul nu este infectat de nematozi – vectori ai virusurilor; asigurarea identităţii varietale prin Actul de garantare autenticităţii

soiului; asigurarea multiplicării materialului de înmulţire în condiţii controlate.

Condiţiile climatice şi tehnologice din perioada 2012-2014 au determinatobţinerea unui material biologic de calitate, creşterea coardelor şi maturarealemnului au fost favorabile şi au determinat obţinerea unor randamentebune la altoire. In perioada de vegetaţie s-au efectuat o serie de lucrărispecifice cu privire la întreţinerea solului, asigurarea umidităţii şi aplicareatratamentelor fitosanitare pentru prevenirea apariţiei infecţiilorcriptogamice. Materialul de înmulţire (coarde, viţe altoite) obţinut de lasoiurile Babească gri şi Şarba, în anii viticoli 2012-2013 şi 2013-2014, destinatînfiinţării plantaţiilor mamă Bază, în urma observaţiilor şi determinărilorefectuate, s-a încadrat în cele mai bune grupe ale standardelor de calitate.

P5. SCDVV OdobeștiA 7.1 Asigurarea condiţiilor de maximă favorabilitate pentru constituirea plantaţiilormamă Bază. Vizite demonstrative.

Diseminare rezultate /29.08 2014, la sediul SCDVV Odobesti, masa rotunda cu tema”Prezentarea caracteristicilor si performantelor soiurilor si clonelor noi obtinute laSCDVV Odobesti”: 30 de persoane, specialisti si viticultori din urmatoarele institutii:

Directia Agricola Judeteana Vrancea; Camera Agricola Judeteana Vrancea; Federatiaviticultorilor vranceni; SC VINCON Vrancea SA ITCSMS Vrancea; ONVPV; SC ODOVITISSRL; Viticultori particulari. Au fost prezentate clonele si soiurile obtinute si mentinute laSCDVV Odobesti, inclusiv clona Francusa 15 Od. (caractere ampelografice, insusiriagrobiologice). Manifestarea a fost incheiata cu o degustare de vinuri, productia anului2012.

Soiul Balada si doua elite clonale de vita de vie, Sarba 16-3-3 si Feteasca alba 1-4-4, dincategoria biologica Initial G2, aflate in sera inmultitor, au constituit materialul biologicasupra caruia s-au efectuat observatiile si determinarile corespunzatoare obiectivuluiacestei activitati. Din aceste genotipuri se recolteaza material de inmultire (coarde altoi)destinat obtinerii prin altoire a plantelor mama din categoria biologica Baza.

Evaluarea cantitativa si calitativa a materialului biologic obtinut (coarde) s-a determinatbiometric, prin masurarea lungimii si diametrului acestora si determinarea raportuluimaduva/lemn.

In anul 2014, in sera inmultitor s-au obtinut un numar de 1856 ochi altoi din categoriabiologica Baza din genotipurile: Balada (600 ochi altoi), Feteasca alba 1-4-4 (576 ochi altoi),Sarba 16-3-3 (680 ochi altoi).

Pentru infiintarea plantatiei mama Baza cu genotipurile obtinute in serainmultitor au fost parcurse urmatoarele etape:

- alegerea terenului, amplasat la o distanta de cel putin 5 m. fata de orice alteplante de vita de vie sau pomi fructiferi;

- recoltarea probelor de sol in vederea depistarii organismelor daunatoare sauvectorilor acestora;

- organizarea si amenajarea terenului destinat plantatiei mama Baza;- pregatirea terenului in vederea plantarii vitelor altoite (sau inradacinate).

Alegerea terenului pentru infiintarea plantatiei mama s-a facut tinand cont si defactorii climatici din zona de sud a Moldovei (date climatice in perioada 2004-2013):

- bilantul termic global (BTG): 3700°C;- bilantul termic activ (BTA): 3400°C;- bilantul termic util (BTU): 1700°C;- precipitatiile anuale: 650 mm;- precipitatii in timpul perioadei de vegetatie: 481 mm;- higroscopicitatea aerului in perioada de vegetatie (%): 70 %;- suma orelor de insolatie in perioada de vegetatie: 1668 ore.

Observatii si determinari efectuate asupra plantelor de vita de vie din serainmultitor in etapa VII/2014

Lungimea si numarul de ochi altoi/coarda

GenotipulNr.

plante/genotip

Lungimeacoardei

(cm)

Lungimea maturataa

coardei Nr. de ochicoarda

Nr.total ochialtoi

cm %

Balada 20 225 187 83,1 15 600Feteasca alba 1-4-4

20 180 160 88,8 14 576

Sarba 16-3-3 20 200 170 85,0 14 680Media 201 172 85,6 14

Culoarea si diametrului coardelor la genotipurile studiate

GenotipulCuloareacoardei

Diametrulemn(mm)

Diametrumaduva(mm)

Raportlemn/

maduva

Raportmaduva/lemn

Balada Brun rosiatica 10,8 5,3 2,00 0,49Feteascaalba 1-4-4

Brun galbuie 7,3 4,1 1,78 0,56

Sarba 16-3-3 Brun galbuie 8,4 6,6 1,20 0,78Media 8,83 5,30 1,66 0,61

CONCLUZII:Caracterizarea şi evaluarea materialului biologic din sera depozitar

(material iniţial G0 a avut ca rezultat constituirea unei documentaţiiampelografice (Bază de date cu material iniţial de înmulţire G0 : tabloulcaracterelor, material iconografic, fototecă cu materialul biologic menţinutîn condiţii in vitro şi in vivo ).

Asigurarea regimului de nutritie a materialului de înmulțire viticol, seface prin fertilizari radiculare si extraradiculare, dupa o analiza atenta acontinutului amestecurilor in elemente nutritive si a intensitatii și calitatiinutritiei minerale a plantelor de vita de vie plantate la vase de vegetatie.

In vase de vegetatie sau in substraturile de cultura, necesarul desubstante minerale asimilabile al plantelor de vita de vie sau butasilorinradacinati, se acopera din rezervele existente in substratul de cultura prinadaugarea ingrasamintelor organice (mranita, turba, compost) la formareaamestecurilor si din ingrasamintele produse industrial (chimice sauminerale) care completeaza periodic nevoile plantelor.

Asigurarea necesitatilor plantelor cultivate din aceste substraturi,cunoaste o dinamica care depinde pe de o parte de cantitatea de substrataflat la dispozitia plantei, deci de marimea vasului de vegetatie, careasigura in primii ani de vegetatie satisfacerea totala a nutrientilor dar siepuizarea substratului, si pe de alta parte de modul de conducere aproceselor de crestere si dezvoltare si de dirijare a factorilor de mediu inspatiile protejate, deci de intensitatea acestor procese si factori.

Condițiile de temperatura si umiditate din spatiile protejate (sere) suntdeosebit de favorabile dezvoltarii bolilor dar si daunatorilor din anumite specii,in special acarieni si tripsi, cu toate masurile de izolare luate pentru aceste spatii.Un rol important în menținerea sănătății plantelor îl constituie combatereachimică, vița-de-vie necesitând un numar mare de tratamente fitosanitare pe an.

Toate tratamentele se aplica preventiv pentru evitarea patrunderii in spatiileprotejate a daunatorilor si infectarea materialului de inmultire si mentinereaacestuia in perfecta stare de sanatate. Numarul tratamentelor depinde de stareaculturala a plantelor (plantatiilor), de modul de dirijare a conditiilor detemperatura si umiditate a aerului. Perioadele de uscaciune favorizeaza osuccesiune rapida a stadiilor de dezvoltare a daunatorilor si marirea numaruluide tratamente. Umiditatea ridicata favorizeaza dezvoltarea bolilor. Infectiile demana pot fi evitate pe toata perioada de vegetatie daca acoperisul serelor nupermite patrunderea apei din exterior. Evitarea spatiilor cu ferestre de aerisire peacoperis in favoarea celor cu ferestre pe capete si lateral care pot fi protejate cuplase antiinsecte.

Dependenta continutului in N%, P% si K% al frunzelor (Y), fata de variatia(natura) substratului de inradacinare (X) exemplificata prin panta ascendenta acurbelor de regresie indica sensul pozitiv al corelatiei dintre continutul in NPK almaterialului vegetal si natura substratului de plantare (inradacinare). Acesta estemult mai accentuata in cazul azotului si mult mai domoala in cazul fosforului sipotasiului, ceea ce indica si modul de aplicare a ingrasamintelor minerale cuNPK, cu doze mici succesive in cazul azotului si doze unice in cazul fosforului sipotasiului.