.

I

O sticld de plastic goald

ciintdre~te foarte put;in, dar

umplutd cu apd situat;ia se

schimbd -constatdm cd apa

este surprinzdtor de grea. Cel

put;in jumdtate din greutatea

corpului nostru este reprezen-

tatd de apd sau alte lichide

prezente in organism

O in timpul practicarii unor sporturi care nefac sa pierdem cantita~i mai mari de apa printranspira~ie, este necesar sa men~inem nivelullichidelor din corp la un nivel cat mai ridicat.

CONTINUTUL DE FLUIDE

A: roximativ 65% din greutatea corpului

unui bebelu~ se datoreazii apei; pe

iIsuriI ce cre~tem ~i corpul acu-muleazii rnai multe griisimi, procentul de apiIscade, paniI la 60% la un biIrbat de varstamedie ~i 50% la a femeie de varstiI medie.

De~i cantitatea de apiI din carp depinde ~ide greutate, nu exista variatii semnificativedela a persoanii la alta; dar proportia de apiI dingreutatea totalii a unei persoane variaziI infunctie de cantitatea de grasimi stocatii decarp. Grasirnile nu contin apiI; din aceastacauziI cu cat rnai grasiI este a persoanii, cu atatva avea rnai putiniI apiI In comparatie cu greu-tatea sa. O persoanii lnalta ~i slabii va aveaaproxirnativ acea~i cantitate de apiI in organ-ism, ca ~i a persoanii Inalta, dar grasiI. Fiecare ~adult normal are In carp aproximativ 40-42 de §litri de apiI -destul pentru a face un du~, sau ~pentru a trage apa la toaletii de patru ori! j

~Tipuri de lichide in carp {

Exista douii tipuri importante de lichide In ~corp: intercelulare ~i extracelulare. Cea maimare parte a lichidelor extracelulare formeaziiplasma sangviniI (aproxirnativ 3 litri) ~i apadin tesuturi sau lichidul interstitial (aproxirna-tiv 12 litri). Lichidul intercelular este compo-nentul principal al celulelor ~i reprezintiIrestul de 25 litri de lichid din corpul unuiadult normal.

Schimbul de lichideCorpul nostru are a structuriI asemiiniitoare cucea a fagurilor; el este alciituit din celule, ceau spatii foarte mici Intre ele ~i in jurullor , iarin aceste spatii se afliI lichidul interstitial. Incorpul nostru exista a activitate permanentiIce presupune schimbul de apiI lntre celule,sange ~i lichidul interstitial.

Celulele (formate in proportie de 800/0 dinapiI) au nevoie de substante hranitoare, caresunt furnizate de sange (format in proportiede 60% din apiI); totodata, din activitateacelulei rezulta dioxid de carbon ~i alte pro-duse reziduale, care trebuie eliminate. Acestlucru se realizeazii prin intermediullichiduluiinterstitial. Produsele reziduale ale celuleitrec in lichidul interstitial, iar apoi prin peretiicapilarelor trec in sange, In timp ce "hrana "

formata din oxigen ~i alte substante chimice,

cop;; 65%

feme; 50% O Procentul total de apa din corp. Tabelulbarba,i 60% prezinta distribu~ia lichidelor din corp indin greutatea corporala diferite cavita~i sau in spa~iile dintre ele.

87

FLUIDELE CORPULUI

fecale. Un adult elimina zilnic 1,5 litri de apa,in conditii normale.

Continutul de apa al corpului trebuie saramana mai mult sau mai putin constant,'pen-tru ca organismul sa poata functiona normal;din moment ce tot timpul eliminam apa dinorganism, trebuie sa o inlocuim in acea~imasura. Hrana contine o cantitate destul demica de apa, ceea ce lnseamna ca restul deapa trebuie lnlocuit prin aport de lichide. inconditii normale de temperatura, sau cand eracoare, o persoana adulta trebuie sa beaminim doua treimi de litru de apa in fiecare zi~i sa se alimenteze normal. cand este caldafara,sau cand din cauza efortului sau a unorboli corpul pierde o cantitate mai mare deapa, se creeaza o neyoie suplimentara de apa.Aportul de apa este mult mai important decatcel de hrana, deoarece trebuie sa bem lichidein fiecare zi, pentru ca functiile corpului sa sedesfa~oare normal. Putem rezista o zi saudoua fara hrana fara ca organismul sa fie grayafectat, dar nu putem rezista prea mult timp

fara apa. Trebuie mentionat ca acele persoanecare din diferite motive renuntil temporar' lahrana, trebuie sa bea mai multe lichide ca deobicei, pentru a compensa apa obtinuta Inmod normal din mancare -de exemplu dinfructe ~i legume.

este transferata din sange, prin intennediullichidului interstitial, in celula. in cele dinunna, lichidul interstitial este transferat ~i ellnsange, dupa ce ~i-a lndeplinit misiunea.

in timp ce cea mai mare parte a lichiduluiintra in sange In mod direct, o parte se intoarceindirect dupa traversarea sistemului limfatic -sistemce controleaza extinderea bolii In orga-nism ~i care poart:l unele molecule (de exem-plu proteinele), prea mari ca sa poata fi absor-bite prin peretii capilari In sistemul circulator.

Eliminarea ~i nivelul fluidelorSubstantele reziduale din celule trebuie elimi-nate (indepartate) din corp; In acest scop, elesunt transportate prin intennediul sangelui larinichi, unde sangele este filtrat ~i substantelerezidu2.1e sunt separate. Apoi sunt diluate Inurina -compusa In principal din apa -iarurina e transferata In vezica, unde se acu-muleaza pana cand e eliminata.

in mod continuu se pierde o cantitate marede apa prin transpiratie, respiratie ~i materii

SeteaAportul de lichide (apa:, suc de fructe, ceaisau alte ba:uturi) este In mare parte coordonatde anumite deprinderi; de foarte multe oribem, indiferent daca: avem sau nu nevoie delichide. Daca: bem mai mult decat are nevoieorganismul, excesul de lichide va fi eliminatprin cre~terea continutului de apa: din urina:.Dimpotriva:, daca: nu bem destule lichide,urina devine mai concentrata:, pentru ca apanecesarn sa: nu fie eliminata: o data: cu sub-stantele reziduale.

Daca: organismul are nevoie de mai multa:apa: decat li oferim, ne va fi sete. Senzatia desete este controlata: de hipotalamus, o parte ~creierului ce are mai multe functii, printre care~i reglarea foamei ~i a setei. Celulele nervoasedin hipotalamus monitorizeaza: fluxul desange ~i concentratia de sa:ruri ~i alte substanteexistente In sange. Daca: volumul sangeluiscade, sau daca: cre~te concentratia sa:rurilordin sange, indicand nevoia de lichide a organ-ismului, celulele nervoase vor deternima elib-erarea unui hormon, care ne face sa: ne simtimgatul uscat ~i 1n consecinta sa: bem.

O Aceasta gravurain lemn din sec. XVIrealizata de ger-manul Hans Holbein,prezinta un doctorce examineaza omostra de urina.Inca din 1537 se~tia ca aspectulurinei poate oferi

informa'ii desprestarea de sanatate a 'ii

"i)pacientului, deoa- '2rece acest lichid ~al corpului se ~formeaza prin dilu- ~area unor substan,e ~reziduale in apa. ~

O O gravur3 despre epidemia de lJoler3 carea f3cut ravagii in India ~i Europa, la sfar~itulsecolului al XIX-Iea. in 24 de ore o victim3 aholerei poate pierde datorit3 diareei pan3 la25% din greutatea corporal3; pierderea asoci-at3 de s3ruri de potasiu poate fi fatal3.

88

plam3ni

Tot prin interrnediul hipotalamusului estecontrolata cantitatea de apa pe care rinichii oelibereaza in urina. Pentru a controla setea,hipotalamusul "colaboreaza" cu receptoriisenzitivi din gurn ~i din gat. Receptorii se aflain legatura cu trunchiul cerebral; cand creierulle transmite ca am baut destule lichide, ei nein1atura senzat.ia de sete -chiar inainte calichidul sa inceapa sa circule prin corp.

Alte func~iiLichidul exctracelular este responsabil de hrn-nirea celulelor, de indepartarea substant.elorreziduale ~i de impiedicarea raspandirii unorboli in organism; dar el mai indepline~te ~iahe funct.ii importante in organism. Una din-tre acestea este transportul ~i distribuireasarurilor dizolvate ~i a altor substant.e chimice,cum ar fi horrnonii ~i enzimele produse deanumite part.i ale corpului, in intregul orga-nism. Sarurile au rol important infunctionareamu~chilor ~i celulelor nervoase, iar horrnonii~i enzimele controleaza ~i regularizeazanumeroase funct.ii ale organismului.

Unele fluide ale corpului au rol de pro-tect.ie; de exemplu, creierul este inconjurat delichidul cerebro-spinal, care pe langa funct.iade aprovizionare a creierului cu substant.enutritive, are ~i rol de protect.ie prin atenuarea~ocurilor. Peritoneul, care invele~te ~i prote-jeaza organele din abdomen (Stomacul, fica-tul, splina ~iintestinele) cont.ine umichid care

O Sec~iune ceprezint3 modulde deplasare alichidelor intrespa~iile celulare ~iintersti~iale ~i vaselede sange ~i limf3.

O Diagrama prezinta sis-temul limfatic ~i cel circula-tor, cele doua sisteme vitaleale corpului. Sangele ~i limfatransporta in mod constantlichidele extracelulare,ducand substan,e nutritive ~ichimice in spa,iile dintrecelule, de unde pot fi

absorbite de celula prinosmoza sau difuziune.

89

FLUIDELECORPULUI

O Sectiune longitudinala prin cap.Lichidul cerebrospinal (albastru) circulaprin ventriculele creierului (ro~u) ~i prin

maduva spinarii, transportand nutrien~ila celule ~i ac~ionand ca un absorbant desocuri, prevenind ranirea. ..cramu

vertebre

liCHIDUL ,

CEREBRO-SPINAL

O Folosind ultra-sunete in loc de razeX, se pot vedeazonele infectate(pete negre cumargini ro~ii) alesinusurilor, ce suntsituate in spatelefrun,ii. Ca urmare aacestei afec,iuni,numita sinuzita,cavita,ile se potumple cu lichid,care apoi va duceinfec,ia ~i in alte

part,i.

permite organelor sa se frece unele de altele(un rol similar are pericardul, care 1nvele~teinima ~i pleura, care 1nvele~te plamanii).

Sarurile dizolvate nu sunt importante doarpentru functionarea nervilor ~i mu~chilor; elecontroleaza schimbul de fluide dintre sange,lichidul interstitial ~i celule.

Membranele celulare care 1nvelesc capi-larele sunt semipermeabile. Aceasta lnseamnaca permit trecerea lichidelor ~i a moleculelorde dimensiuni mici; dar nu permit trecereamoleculelor mari. Procesul prin care lichidele~i moleculele de mici dimensiuni traverseazaaceste membrane semipemeabile, se nume~teosmoza; starea de echilibru a acestui proceseste mentinuta prin presiunea osmotica.Toate schimburile de substante nutritive ~ireziduale, care sunt absolut necesare pentruasigurarea echilibrului organismului, se reali-~eaza cu ajutorul acestei presiuni.! -

'.Echilibrul sarii"Asigurarea unui echilibru lntre sarurile dinsange ~i cele din celule, este foarte importantapentru mentinerea unui nivel al presiuniiosmotice, care sa 1mpiedice eliminarea apeidin sange sau patrunderea ei In celule. cando persoana transpir:l excesiv (cand e foartecald afara sau ca urmare a unei boli) se elim-ina prea multe saruri din sange; daca acesteanu sunt lnIocuite imediat printr-o alimentatiecorespunzatoare, concentratia de saruri dincelule va fi mai mare decat cea din sange.

Datorita acestor modificari, presiuneaosmotica din sange va fi mai mare; dinaceasta cauza apa din sange va trece 1nlichidul interstitial ~i de acolo In celule.Celulele vor fi excesiv hidratate (vor contineprea multa apa) $i nu vor putea functionanormal; 1n acela~i timp In corp nu va existasuficient lichid extracelular. Daca o cantitateprea mare de apa este eliminata din sange Inacest fel, reducerea apei din plasma sangvinapoate cauza o stare de ~oc. Din aceste motive~ocul poate fi cauzat de caldura excesiva (cedetermirul transpiratia) sau de pierderea desange.

Concentratia de saruri din lichidele corpu-lui este controlata de rinichi, sub influentaunui hormon numit ADH (hormon antidiu-retic), produs de glanda pituitara, la instruc-tiunile hipotalamusulu.i.

O O radiografjerealizata cu ajutorulrazelor X arataprezen'a unor spa,ii-observa,i celedoua pete intune-cate din varful crani-ului -intre creier ~icutia craniana.Lichidul cerebro-spinal umple aceste ~spa'ii. hranind ~creierul. ~

Corpul omenesc 28- RIHICHII Corpul omenesc 14- SISTEMUL LIMFA11C90