continuarea în pag. 10 - 12 continuarea în pag. 7 Revista

LiderLiderAgroNr. 3 / Mai 2011Revista semestrială a Fundaţiei Timac AGRO

Dosar

tehnicde la pag. 5

Află noutăţi din domeniul tehnologiilor agricole performante:

Interviu:"Un optimist convinsşi o mentalitate de învingător"Mihai Afiliu, administrator S.C. Afiliu Trans S.R.L"Am început în 1999 în luna noiembrie, fără nici untractor în proprietate."

Dosar tehnic:Carenţe şi acccidentenutriţionale la rapiţăUna dintre culturile a căror suprafaţă s-aextins în ultimii ani este rapiţa. Mirajulcâştigurilor mari a făcut din această cultură...

... continuarea în pag. 7... continuarea în pag. 10 - 12

... detalii în pag. 13

... detalii în pag. 18

Tehnologii aplicate,floarea soarelui în cultură succesivă

"În anul 2010 am cultivat floareasoarelui în cultură succesivă, dupăorzoaica de toamnă. ..."

Sursa de informaţii a liderilor din agricultură

Atingem o populaţie de 7 miliarde în 2011, agricultura trebuie săse reinventeze

"Anul acesta vom ajunge la7 miliarde de locuitori pe planetăiar estimările spun că vom ajungela 9 miliarde în 2050. ..."

Editorial

Î â î ă ţ ă ăn Rom nia, poate mai mult ca n oricare alt ar , fermierul trebuie s ac ioneze ca un adev rat om de afaceri.ţ ă

Lipsa filierelor agricole, a subven iilor substan iale i acordate la ţ ţ şmomentul potrivit, oblig fermierul rom n s aplice o tehnologie ă â ăcare s -i permit ob inerea de produc ii c t mai mari dar s se ă ă ţ ţ â ăcomporte i ca un adev rat trader pentru a- i vinde recolta la timpul ş ă şpotrivit i la pre ul cel mai bun.ş ţ

Ast zi nu mai este suficient s fie informat de pre ul pie ei ci i de ă ă ţ ţ şevolu ia acestuia n viitor pentru a putea alege momentul v nz rii.ţ î â ă

Trebuie n eles faptul c Rom nia particip la comer ul mondial de î ţ ă â ă ţcereale cu un volum foarte mic, chiar i ntr-un an cu recolte ş îexcep ionale, neput nd influen a pre ul acestora pe pia a mondial , ţ â ţ ţ ţ ăbursa.

Din acest motiv, fermierul rom n va trebui s integreze noi surse de â ăinformare (bursa din Paris i Chicago), internetul dar i no iuni de ş ş ţeconomie a culturilor, a comer ului interna ional, unde fac c r ile ţ ţ ă ţmarii produc tori i cump r tori mondiali (Rusia, Argentia, Australia, ă ş ă ăFran a, SUA, Ucraina, China, India, Egiptul).ţ

No iunea de timp n agricultur nu se mai refer doar la “vreme” ci ţ î ă ămai degrab la sintagma deja binecunoscut “Time is money” unde ă ămomentul c nd vinzi devine esen ial.â ţ

Oric t de mult a i asculta “glasul p m ntului” care v cere s -l lucra i â ţ ă â ă ă ţcu o tehnologie avansat , pentru a c tiga bani din agricultur va ă âş ătrebui s asculta i din ce n ce mai mult i ''glasul comer ului ă ţ î ş ţinterna ional de cereale'' la care participa i cu produc iile ţ ţ ţdumneavoastr .ă

Î ă ă ă ăn acest context, Revista “AgroLider” continu s v fie al turi cu informa ii despre contextul na ional i interna ional al tehnologiilor ţ ţ ş ţaplicate dar i al pre urilor produselor agricole i al inputurilor.ş ţ ş

Lectur pl cut i profitabil !ă ă ă ş ă

Glasul comerţuluiinternaţional de cereale

Sumar:Sumar:

Agro

Editor: e-mail: [email protected] Drăgan,

Redactor şef: Nicoleta Banu, e-mail: [email protected]: Raluca Mateescu, e-mail: [email protected] Voicu, e-mail: [email protected]

e-mail: [email protected]Ştefan Dragoş,

Str. Dr. Felix nr. 17-19, etaj 1, Sector 1, BucureştiTel.: 00 40 21 313 26 85, Fax: 00 40 21 313 26 81www.ro.timacagro.com

Grafică şi tipar:Rainbow - Colorful Ideas - www.rainbowidea.ro

pag.

1 /

Edito

rial


Cercetare şi învăţământ:Rezultatele unorcercetări de lungă durată ... pag. 2Contextul agro-economical campaniei de toamnă ... pag. 4

Dosar tehnic:Recomandări Bayer CropSciencepentru cultura de rapiţă ... pag. 6 Carenţe şi accidentenutriţionale la rapiţă ... pag. 7 Pachetele tehnologicemultivalente de la Bayer ... pag. 7Recomandări BASF pentruculturile de rapiţă și cereale ... pag. 8Recomandări Bayer CropScience pentru cultura cerealelor ... pag. 9

Interviu:Dl. Mihai Afiliu ... pag. 11

Tehnologii aplicate,floarea soarelui în cultură succesivă ... pag. 13Hibrizi de floarea soareluiultra-performanţi ... pag. 14Investiţia în calitatea seminţelor ... pag. 15Floarea soarelui, tehnologii optimebazate pe utilizarea erbicidului “Express” ... pag. 16Atingem o populaţie de 7 miliarde în 2011, agricultura trebuie să se reinventeze ... pag. 18

AGRICHALLENGE 2010:Competiţia Agronomilor de Mâine ... pag. 20

Dl. Adrian Dr gan,ăpre edinteşFundaţia Timac AGRO

Dl. Adrian Dr gan,ăpre edinteşFunda ia Timac AGROţ

Vital-954

Viti-PBK

Gold Oris

• Absorbţie rapidă Performanţă agronomică îmbunătăţită• Rezistenţă la stres•

• Start-Up excelent Rezistenţă la agresiune• Sistem radicular sănătos•

Biostimulatori radiculariBiostimulatori foliari

Starter

MagicalGZ

Starter

Starter

Strada Dr. Felix nr. 17-19, etaj 1, Sector 1, Bucureşti,Tel.: 00 40 21 313 26 85, Fax: 00 40 21 313 26 81, [email protected], www.ro.timacagro.com

Gama de Biostimulatori

Editorial

Î â î ă ţ ă ăn Rom nia, poate mai mult ca n oricare alt ar , fermierul trebuie s ac ioneze ca un adev rat om de afaceri.ţ ă

Lipsa filierelor agricole, a subven iilor substan iale i acordate la ţ ţ şmomentul potrivit, oblig fermierul rom n s aplice o tehnologie ă â ăcare s -i permit ob inerea de produc ii c t mai mari dar s se ă ă ţ ţ â ăcomporte i ca un adev rat trader pentru a- i vinde recolta la timpul ş ă şpotrivit i la pre ul cel mai bun.ş ţ

Ast zi nu mai este suficient s fie informat de pre ul pie ei ci i de ă ă ţ ţ şevolu ia acestuia n viitor pentru a putea alege momentul v nz rii.ţ î â ă

Trebuie n eles faptul c Rom nia particip la comer ul mondial de î ţ ă â ă ţcereale cu un volum foarte mic, chiar i ntr-un an cu recolte ş îexcep ionale, neput nd influen a pre ul acestora pe pia a mondial , ţ â ţ ţ ţ ăbursa.

Din acest motiv, fermierul rom n va trebui s integreze noi surse de â ăinformare (bursa din Paris i Chicago), internetul dar i no iuni de ş ş ţeconomie a culturilor, a comer ului interna ional, unde fac c r ile ţ ţ ă ţmarii produc tori i cump r tori mondiali (Rusia, Argentia, Australia, ă ş ă ăFran a, SUA, Ucraina, China, India, Egiptul).ţ

No iunea de timp n agricultur nu se mai refer doar la “vreme” ci ţ î ă ămai degrab la sintagma deja binecunoscut “Time is money” unde ă ămomentul c nd vinzi devine esen ial.â ţ

Oric t de mult a i asculta “glasul p m ntului” care v cere s -l lucra i â ţ ă â ă ă ţcu o tehnologie avansat , pentru a c tiga bani din agricultur va ă âş ătrebui s asculta i din ce n ce mai mult i ''glasul comer ului ă ţ î ş ţinterna ional de cereale'' la care participa i cu produc iile ţ ţ ţdumneavoastr .ă

Î ă ă ă ăn acest context, Revista “AgroLider” continu s v fie al turi cu informa ii despre contextul na ional i interna ional al tehnologiilor ţ ţ ş ţaplicate dar i al pre urilor produselor agricole i al inputurilor.ş ţ ş

Lectur pl cut i profitabil !ă ă ă ş ă

Glasul comerţuluiinternaţional de cereale

Sumar:Sumar:

Agro

Editor: e-mail: [email protected] Drăgan,

Redactor şef: Nicoleta Banu, e-mail: [email protected]: Raluca Mateescu, e-mail: [email protected] Voicu, e-mail: [email protected]

e-mail: [email protected]Ştefan Dragoş,

Str. Dr. Felix nr. 17-19, etaj 1, Sector 1, BucureştiTel.: 00 40 21 313 26 85, Fax: 00 40 21 313 26 81www.ro.timacagro.com

Grafică şi tipar:Rainbow - Colorful Ideas - www.rainbowidea.ro

pag.

1 /

Edito

rial


Cercetare şi învăţământ:Rezultatele unorcercetări de lungă durată ... pag. 2Contextul agro-economical campaniei de toamnă ... pag. 4

Dosar tehnic:Recomandări Bayer CropSciencepentru cultura de rapiţă ... pag. 6 Carenţe şi accidentenutriţionale la rapiţă ... pag. 7 Pachetele tehnologicemultivalente de la Bayer ... pag. 7Recomandări BASF pentruculturile de rapiţă și cereale ... pag. 8Recomandări Bayer CropScience pentru cultura cerealelor ... pag. 9

Interviu:Dl. Mihai Afiliu ... pag. 11

Tehnologii aplicate,floarea soarelui în cultură succesivă ... pag. 13Hibrizi de floarea soareluiultra-performanţi ... pag. 14Investiţia în calitatea seminţelor ... pag. 15Floarea soarelui, tehnologii optimebazate pe utilizarea erbicidului “Express” ... pag. 16Atingem o populaţie de 7 miliarde în 2011, agricultura trebuie să se reinventeze ... pag. 18

AGRICHALLENGE 2010:Competiţia Agronomilor de Mâine ... pag. 20

Dl. Adrian Dr gan,ăpre edinteşFundaţia Timac AGRO

Dl. Adrian Dr gan,ăpre edinteşFunda ia Timac AGROţ

Vital-954

Viti-PBK

Gold Oris


• Start-Up excelent Rezistenţă la agresiune• Sistem radicular sănătos•

Biostimulatori radiculariBiostimulatori foliari

Starter

MagicalGZ

Starter

Starter


Gama de Biostimulatori

În România, experimentele de lungă durată au fost conduse încă din anul 1966, la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă - Fundulea, şi au fost extinse în anii următori într-o reţea geografică formată din 16 staţiuni de cercetare agricolă cu diferite condiţii pedoclimatice.

Experimentele de lungă durată au fost orientate către interacţiunile dintre îngrăşăminte, şi anume interacţiunile NPK şi materia organică, şi în separat, asociere cu îngrăşăminte chimice.

Efectul fertilizării asupra producţiilor grâului de iarnă, cultivat după porumb într-o rotaţie de 5 ani, au constat în producţii scăzute de boabe de grâu pe loturile nefertilizate, cu valori între 1,97 şi 1,25 t/ha, cu o tendinţă de scădere în timp (1967-2010). Fertilizarea cu doze optime de 120 kg N/ha şi 80 kg P2O5/ha a crescut âu, între de 2-3 ori randamentele bobului de gr3,38 t/ha şi 4,55 t/ha, având o tendinţă de nivelul creştere în aceeaşi perioadă de timp (fig. 1). Acelaşi efect frapant a izării optime cu NP a fost remarcat l fertilasupra producţiei de porumb, soia şi floarea-soarelui.Aplicarea de îngrăşăminte pe termen lung, cele chimice şi organice, a exercitat, direct şi indirect, efecte asupra indicatorilor agrochimici ai solului.

PH-ul solului constatat pe perioadele analizate a arătat un declin dependent de cantitatea de îngrăşământ aplicat cu N, de la 6,2 pe loturile nefertilizate la 5,8 sub fertilizarea cu 160 kg N/ha. În cazul aplicării îngrăşământului natural, valorile pH-ului au variat puţin între 6,57 pe loturile de control la 6,88 sub 60 t/ha de îngrăşământ natural aplicat la intervale de 4 ani (fig. 2). Fertilizarea cu fosfor şi potasiu are o influenţă semnificativă asupra pH-ului solului.

Conţinutul de humus di eştere n sol a înregistrat o crsemnificativă liniară de la 3,4 procente în lipsa fertilizării, până la 3,63 procente unde anual, au fost aplicate 160 kg N/ha pentru 26 de ani şi la 3,79 procente unde 60 t/ha de îngrăşământ au fost aplicate natural la intervale de 4 ani, în timpul aceleiaşi perioade de timp (fig. 3).

Conţinutul total de azot din sol a crescut semnificativ la aplicarea cu îngrăşăminte N şi materie organică. cu Pe loturile nefertilizate, conţinutul total de N din sol a scăzut la 0,0005 procente anual, dar la fertilizarea cu 160 kg N/ha, procentajul a crescut de la 0,158 la 0,167 şi la 60 t/ha de materie organică aplicată la interval de 4 ani, creşterea s-a numărat de la 0,152 la 0,174 procente (fig. 4). Aplicarea medie anuală de îngrăşămâ ă menţinerii conţinutului nt cu N, necesariniţial de N total în sol, a fost de 118 kg N/ha.

Conţinutul de fosfor uşor solubil a fost puternic influenţat de către utilizarea îngrăşământului cu P şi materie organică (fig. 5).

După 26 de ani, au fost acumulate 126 ppm de fosfor uşor solubil în loturile fertilizate cu 160 kg P în 2O5/ha, comparaţie cu 3,6 ppm P din loturile nefertilizate. Sub fertilizarea organică, conţinutul de P a crescut uşor în perioada de timp studiată de la 10,4 ppm sub lipsa fertilizării, la 25,1 ppm sub 60 t/ha de materie organică aplicată la interval de 4 ani. Rezultatele denotă că, anual, sunt necesare 81 kg P2O5/ha pentru solul de la Fundulea, din care 44 kg P2O5/ha sunt pentru menţinerea conţinutului normal din sol şi 37 kg P2O5/ha sunt pentru creşterea conţinutului de P uşor solubil de 1 mg/kg.

Cercetare şiînvăţământ

pag.

2 /

Cerc

etar

e şi

învă

ţăm

ânt

pag.

3 /

Ştiri

şi e

veni

men

te


Rezultatele unorcercetări de lungă durată

Conţinutul iniţial de potasiu ţie cu accesibil (extracacetat de amoniu) a crescut sub aplicarea de lungă durată atât a îngrăşămintelor ă, cât cu materie organicşi chimică (fig. 6). În comparaţie cu 209 ppm de K înregistrat în condiţii de nefertilizare, aplicarea diferitelor proporţii de îngrăşăminte a crescut conţinutul de potasiu a ână la 327 ppm, la 120 ccesibil p

kg K O/ha aplicat anual şi de la 210 ppm până la 273 2ppm, sub aplicarea a 60 t/ha la intervale de 4 ani. Datele au arătat că, în scopul de a creşte conţinutul de K accesibil din solul studiat la 1 mg/kg, este nevoie de un adaos anual de 31 kg K2O/ha la 28 kg K2O/ha pentru menţinerea nivelului iniţial al solului.

5

4.5

4

3.5

3

2.5

2

1.5

1

0.5

0

Prod

ucţia

t/ha

Perioad de timpă

y=-0.1177x +0.1642x+20.2522

R =0.90322

2y=-0.1418x +2.4277x+33.9622R =0.7259

3.38

4.13 4.19

3.96

4.21 4.224.40 4.55

4.41

1.97

2.13

1.91 1.83

1.971.69

1.43

1.43

1.25

N0P0 (martor)P80N120(doz optim )ă ă

Fig. 1 - Evoluţia producţiilor la grâul cultivat după porumbîn perioada 1967-2010 (medii pe rotaţia de 5 ani)

Fig. 2. - Evoluţia pH-ului în relaţie cucantitatea de îngrăşământ aplicat

pH

6.256.206.156.106.056.005.955.905.855.805.75

pH=6.22-0.0025Nc=-0.988***

0 40 80 120 160 200Doze de azot (N kg.ha-1) aplicate anual

Trendline

6.20

6.126.06

5.895.81

Doze de îngrăşământ organic (t.ha-1) aplicate la intervale de 4 ani

pH=6.57+0.0052Mc=0.993***

7.1

6.9

6.7

6.5

6.3

6.1

5.9

5.7

5.50 20 40 60 80

6.576.65 6.79

6.88

Academician Cristian Hera

Fig. 4. Evoluţia azotului total în relaţie cucantitatea de îngrăşământ aplicat

Fig. 3 - Evoluţia humusului în relaţie cucantitatea de îngrăşământ aplicat

3.73.63.53.43.3

pH=3.39-0.0013Nc=-0.923***


3.45

6.06


3.8

3.7

3.6

3.5

3.40 20 40 60 80

3.47

3.57

3.79

3.39 3.44 3.563.63

Trendline

3.61Trendline

pH=3.47+0.0047Mc=0.956***

0.170.165

0.160.155

0.150.145

0.14

pH=0.145+0.00011N

c=-0.88**


6.20

Trendline



pH=0.15+0.00035M

c=0.995***

0.18

0.175

0.17

0.165

0.16

0.155

0.150 20 40 60 80

0.15

Trendline

0.156

0.164

0.174

Fig. 5. Evoluţia fosforului disponibil în relaţie cucantitatea de îngrăşământ aplicat

140120100

80604020

0 25

P(ppm)=3.6+0.7075P

Oc=0.979**

0 40 80 120 160 200Doze de fosfor (P2O5 kg.ha-1) aplicate anual

Trendline

Fosf

orul

dis

poni

bil P

(ppm

)


P(ppm)=12.06+01755Mc=0.86**

30

25

20

15

100 20 40 60 80

10

10.414.4

15.9

25.1

Trendline

25

64 76

126

Fig. 6. Evoluţia potasiului accesibil în relaţie cucantitatea de îngrăşământ aplicat

350325300275250225200

0 2K(ppm

)=209+0.8775KO

c=0.956**

0 40 80 120 160Doze de potasiu (K2O kg.ha-1) aplicate anual

Trendline

Pota

siu

acce

sibi

l (Kp

pm)


K(ppm)=210+1.065M

c=0.951***

300

275

250

225

2000 20 40 60 80

210

273

Trendline

209

262

327

238

244 247


Tota

l N%

Hum

us %

În România, experimentele de lungă durată au fost conduse încă din anul 1966, la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă - Fundulea, şi au fost extinse în anii următori într-o reţea geografică formată din 16 staţiuni de cercetare agricolă cu diferite condiţii pedoclimatice.

Experimentele de lungă durată au fost orientate către interacţiunile dintre îngrăşăminte, şi anume interacţiunile NPK şi materia organică, şi în separat, asociere cu îngrăşăminte chimice.

Efectul fertilizării asupra producţiilor grâului de iarnă, cultivat după porumb într-o rotaţie de 5 ani, au constat în producţii scăzute de boabe de grâu pe loturile nefertilizate, cu valori între 1,97 şi 1,25 t/ha, cu o tendinţă de scădere în timp (1967-2010). Fertilizarea cu doze optime de 120 kg N/ha şi 80 kg P2O5/ha a crescut âu, între de 2-3 ori randamentele bobului de gr3,38 t/ha şi 4,55 t/ha, având o tendinţă de nivelul creştere în aceeaşi perioadă de timp (fig. 1). Acelaşi efect frapant a izării optime cu NP a fost remarcat l fertilasupra producţiei de porumb, soia şi floarea-soarelui.Aplicarea de îngrăşăminte pe termen lung, cele chimice şi organice, a exercitat, direct şi indirect, efecte asupra indicatorilor agrochimici ai solului.

PH-ul solului constatat pe perioadele analizate a arătat un declin dependent de cantitatea de îngrăşământ aplicat cu N, de la 6,2 pe loturile nefertilizate la 5,8 sub fertilizarea cu 160 kg N/ha. În cazul aplicării îngrăşământului natural, valorile pH-ului au variat puţin între 6,57 pe loturile de control la 6,88 sub 60 t/ha de îngrăşământ natural aplicat la intervale de 4 ani (fig. 2). Fertilizarea cu fosfor şi potasiu are o influenţă semnificativă asupra pH-ului solului.

Conţinutul de humus di eştere n sol a înregistrat o crsemnificativă liniară de la 3,4 procente în lipsa fertilizării, până la 3,63 procente unde anual, au fost aplicate 160 kg N/ha pentru 26 de ani şi la 3,79 procente unde 60 t/ha de îngrăşământ au fost aplicate natural la intervale de 4 ani, în timpul aceleiaşi perioade de timp (fig. 3).

Conţinutul total de azot din sol a crescut semnificativ la aplicarea cu îngrăşăminte N şi materie organică. cu Pe loturile nefertilizate, conţinutul total de N din sol a scăzut la 0,0005 procente anual, dar la fertilizarea cu 160 kg N/ha, procentajul a crescut de la 0,158 la 0,167 şi la 60 t/ha de materie organică aplicată la interval de 4 ani, creşterea s-a numărat de la 0,152 la 0,174 procente (fig. 4). Aplicarea medie anuală de îngrăşămâ ă menţinerii conţinutului nt cu N, necesariniţial de N total în sol, a fost de 118 kg N/ha.

Conţinutul de fosfor uşor solubil a fost puternic influenţat de către utilizarea îngrăşământului cu P şi materie organică (fig. 5).

După 26 de ani, au fost acumulate 126 ppm de fosfor uşor solubil în loturile fertilizate cu 160 kg P în 2O5/ha, comparaţie cu 3,6 ppm P din loturile nefertilizate. Sub fertilizarea organică, conţinutul de P a crescut uşor în perioada de timp studiată de la 10,4 ppm sub lipsa fertilizării, la 25,1 ppm sub 60 t/ha de materie organică aplicată la interval de 4 ani. Rezultatele denotă că, anual, sunt necesare 81 kg P2O5/ha pentru solul de la Fundulea, din care 44 kg P2O5/ha sunt pentru menţinerea conţinutului normal din sol şi 37 kg P2O5/ha sunt pentru creşterea conţinutului de P uşor solubil de 1 mg/kg.


pag.

2 /

Cerc

etar

e şi

învă

ţăm

ânt

pag.

3 /

Ştiri

şi e

veni

men

te


Rezultatele unorcercetări de lungă durată

Conţinutul iniţial de potasiu ţie cu accesibil (extracacetat de amoniu) a crescut sub aplicarea de lungă durată atât a îngrăşămintelor ă, cât cu materie organicşi chimică (fig. 6). În comparaţie cu 209 ppm de K înregistrat în condiţii de nefertilizare, aplicarea diferitelor proporţii de îngrăşăminte a crescut conţinutul de potasiu a ână la 327 ppm, la 120 ccesibil p

kg K O/ha aplicat anual şi de la 210 ppm până la 273 2ppm, sub aplicarea a 60 t/ha la intervale de 4 ani. Datele au arătat că, în scopul de a creşte conţinutul de K accesibil din solul studiat la 1 mg/kg, este nevoie de un adaos anual de 31 kg K2O/ha la 28 kg K2O/ha pentru menţinerea nivelului iniţial al solului.

5

4.5

4

3.5

3

2.5

2

1.5

1

0.5

0

Prod

ucţia

t/ha

Perioad de timpă

y=-0.1177x +0.1642x+20.2522

R =0.90322

2y=-0.1418x +2.4277x+33.9622R =0.7259

3.38

4.13 4.19

3.96

4.21 4.224.40 4.55

4.41

1.97

2.13

1.91 1.83

1.971.69

1.43

1.43

1.25

N0P0 (martor)P80N120(doz optim )ă ă

Fig. 1 - Evoluţia producţiilor la grâul cultivat după porumbîn perioada 1967-2010 (medii pe rotaţia de 5 ani)

Fig. 2. - Evoluţia pH-ului în relaţie cucantitatea de îngrăşământ aplicat

pH

6.256.206.156.106.056.005.955.905.855.805.75

pH=6.22-0.0025Nc=-0.988***


Trendline

6.20

6.126.06

5.895.81


pH=6.57+0.0052Mc=0.993***

7.1

6.9

6.7

6.5

6.3

6.1

5.9

5.7

5.50 20 40 60 80

6.576.65 6.79

6.88



Fig. 3 - Evoluţia humusului în relaţie cucantitatea de îngrăşământ aplicat

3.73.63.53.43.3

pH=3.39-0.0013Nc=-0.923***


3.45

6.06


3.8

3.7

3.6

3.5

3.40 20 40 60 80

3.47

3.57

3.79

3.39 3.44 3.563.63

Trendline

3.61Trendline

pH=3.47+0.0047Mc=0.956***

0.170.165

0.160.155

0.150.145

0.14

pH=0.145+0.00011N

c=-0.88**


6.20

Trendline



pH=0.15+0.00035M

c=0.995***

0.18

0.175

0.17

0.165

0.16

0.155

0.150 20 40 60 80

0.15

Trendline

0.156

0.164

0.174

Fig. 5. Evoluţia fosforului disponibil în relaţie cucantitatea de îngrăşământ aplicat

140120100

80604020

0 25

P(ppm)=3.6+0.7075P

Oc=0.979**

0 40 80 120 160 200Doze de fosfor (P2O5 kg.ha-1) aplicate anual

Trendline

Fosf

orul

dis

poni

bil P

(ppm

)


P(ppm)=12.06+01755Mc=0.86**

30

25

20

15

100 20 40 60 80

10

10.414.4

15.9

25.1

Trendline

25

64 76

126

Fig. 6. Evoluţia potasiului accesibil în relaţie cucantitatea de îngrăşământ aplicat

350325300275250225200

0 2K(ppm

)=209+0.8775KO

c=0.956**

0 40 80 120 160Doze de potasiu (K2O kg.ha-1) aplicate anual

Trendline

Pota

siu

acce

sibi

l (Kp

pm)


K(ppm)=210+1.065M

c=0.951***

300

275

250

225

2000 20 40 60 80

210

273

Trendline

209

262

327

238

244 247


Tota

l N%

Hum

us %

pag.

4 /

Ştiri

şi e

veni

men

te

Dosar tehnic

Anul 2011 se anunţă bun pentru fermierii români: condiţii meteo favorabile, preţul bun al produselor agricole. Chiar dacă preţul inputurilor a crescut faţă de primăvara anului trecut, acestea nu s-au dublat cums-a întâmplat în cazul preţului cerealelor. Acest context a generat o creştere a suprafeţelor de porumb şi floare care a indus şi o creştere a consumului de îngrăşă-minte, mai ales a celor cu fosfor.

Acelaşi context favorabil se prevede şi pentru toamnă. Singura incertitudine fiind legată de disponibilitatea de materii prime pentru îngrăşămintele cu fosfor pe fondul mişcărilor sociale din ţările exportatoare de materii prime: Maroc, Tunisia, Siria.

Recomandarea noastră pentru această campanie este ca fermierii să-şi înceapă aprovizionările cât mai devreme pentru a-şi putea organiza eficient lucrările la rapiţă şi a evita o creştere a preţului sau o penurie de îngrăşă-minte pentru cultura de grâu.

Contextul agro-economical campaniei de toamnă

Piaţa agricolă

Adrian Drăganpreşedinte

Fundaţia Timac AGRO

280

260

240

220

200

180

160

140

120

245 euro / tonă (29 aprilie 2011)

3 iun 2010 1 oct 2010 1 dec 2010 1 feb 2011 1 apr 2011

270


1 iun 2010 2 aug 2010 1 oct 2010 1 dec 2010 1 feb 2011 1 apr 2011

300

330

360

390

420

450

480

510

540

Grâu (Bursa Paris):

Rapiţă (Bursa Paris)

140



Porumb (Bursa Paris):

150

160

170

180

190

200

210

220

230

240

250

pag.

4 /

Ştiri

şi e

veni

men

te

Dosar tehnic

Anul 2011 se anunţă bun pentru fermierii români: condiţii meteo favorabile, preţul bun al produselor agricole. Chiar dacă preţul inputurilor a crescut faţă de primăvara anului trecut, acestea nu s-au dublat cums-a întâmplat în cazul preţului cerealelor. Acest context a generat o creştere a suprafeţelor de porumb şi floare care a indus şi o creştere a consumului de îngrăşă-minte, mai ales a celor cu fosfor.

Acelaşi context favorabil se prevede şi pentru toamnă. Singura incertitudine fiind legată de disponibilitatea de materii prime pentru îngrăşămintele cu fosfor pe fondul mişcărilor sociale din ţările exportatoare de materii prime: Maroc, Tunisia, Siria.

Recomandarea noastră pentru această campanie este ca fermierii să-şi înceapă aprovizionările cât mai devreme pentru a-şi putea organiza eficient lucrările la rapiţă şi a evita o creştere a preţului sau o penurie de îngrăşă-minte pentru cultura de grâu.

Contextul agro-economical campaniei de toamnă

Piaţa agricolă

Adrian Drăganpreşedinte


280

260

240

220

200

180

160

140

120


3 iun 2010 1 oct 2010 1 dec 2010 1 feb 2011 1 apr 2011

270



300

330

360

390

420

450

480

510

540

Grâu (Bursa Paris):

Rapiţă (Bursa Paris)

140



Porumb (Bursa Paris):

150

160

170

180

190

200

210

220

230

240

250

pag.

6 /

Dos

ar te

hnic

pag.

7 /

Dos

ar te

hnic

Dosar tehnic Dosar tehnic

Recomandări Bayer CropSciencepentru cultura de rapiţăCompania Bayer CropScience vine anul acesta n îsprijinul fermierilor cultivatori de rapi cu solu ii noi ţă ţpentru dou dintre cele mai importante verigi ătehnologice ale culturii: combaterea d un torilor i ă ă şprevenirea i combaterea bolilor. Anul 2011 este unul şdeosebit de dificil pentru cultura de rapi . O toamn ţă ăpreponderent secetoas i o iarn lung cu tempe-ă ş ă ăraturi sc zute i diferen e mari de temperatur de la zi ă ş ţ ăla noapte au condus la pierderi de densitate, neunifor-mitate i o cultur slab dezvoltat pe ansamblu n ş ă ă îmajoritatea zonelor rii. De aceea, anul acesta mai ţămult dec t n al i ani trebuie acordat o aten ie deose-â î ţ ă ţbit protec iei culturii de rapi . ă ţ ţă

Cele dou pachete tehnologice pe care Bayer le ofer ă ăcultivatorilor, i , pachetul Proteus ş pachetul Biscayaasigur fermierii de un tratament cu produse de cea ămai bun calitate pentru controlul eficient al bolilor i ă şd un torilor ce pot ap rea n cultur .ă ă ă î ă

Pachetul tehnologic Proteus ţ ş con ine un fungicid i un insecticid i este destinat unei suprafe e de 10 ha de ş ţrapi . Fungicidul este un produs de ultim ţă Tilmor ăgenera ie ce con ine dou substan e active, protioco-ţ ţ ă ţnazol i tebuconazol, i asigur o protec ie eficient a ş ş ă ţ ăculturii mpotriva principalelor boli ce pot ap rea n î ă îprim var : putregaiul uscat, putregaiul alb, p tarea ă ă ăbrun , f inarea, putregaiul cenu iu i altele. Cu toate ă ă ş şc Tilmor are efect curativ i uneori eradicativ, ă şrecomand m aplicarea preventiv a fungicidelor ă ădeoarece este mai u or i mai economic s previi ş ş ăapari ia bolilor dec t s le comba i. Insecticidul ţ â ă ţProteus ă ş, cea de-a doua component a pachetului i care d i numele acestuia, este un produs premium al ă şcompaniei Bayer CropScience, insecticid cu dou ăsubstan e active, una de contact - deltametrin, i ţ şcealalt sistemic - tiacloprid. Produsul asigur efectul ă ă ăde oc n momentul aplic rii datorit componentei de ş î ă ăcontact i perioad lung de protec ie datorit ş ă ă ţ ăcomponentei sistemice. Cele dou produse se pot ăaplica at t concomitent, printr-o singur trecere dar i â ă şindependent, atunci c nd nu sunt ndeplinite â îcondi iile aplic rii unuia din cele dou produse. ţ ă ăRecomand m aplicarea pachetului Proteus prim vara, ă ăp n la faza de buton floral a culturii. â ă

Pachetul tehnologic Biscaya ţ con ine insecticidul cu acela i nume i fungicidul Tilmor i este destinat unei ş ş şsuprafe e de 15 ha. Recomand m aplicarea pachetului ţ ăde la nceputul nfloritului i p n la scuturarea florilor, î î ş â ăasigur nd prin aplicarea concomitent a celor dou â ă ăproduse at t combaterea eficient a g ndacului lucios â ă âc t i controlul eficient al principalelor boli ce pot â şap rea n cultur n aceast perioad . De asemenea, ă î ă î ă ăcompania Bayer recomand pe perioada nfloritului ă îaplicarea numai de insecticide prietenoase cu mediul, care nu afecteaz activitatea insectelor polenizatoare ădin cultura de rapi .ţă

La aplicarea concomitent a produselor din pachet ăfermierii au avantajul formul rii superioare a insectici-ădului din fiecare pachet. Formularea dispersie n ulei î(OD) func ioneaz ca un adjuvant pentru ambele ţ ăproduse, duc nd la o aderen mai bun a solu iei de â ţă ă ţstropit pe frunza plantei de cultur , o reten ie mbun -ă ţ î ăt it i o penetrare mai rapid a substan elor active ăţ ă ş ă ţpentru a asigura eficacitatea maxim a tratamentului. ă

Ulterior acestor tratamente, n faza de formare a îsilicvelor, recomand m pentru combaterea afidelor ăaplic ri de insecticide cu component de contact cum ă ăsunt Decis Mega sau Proteus, tratamente ce se pot aplica i localizat pe vetrele unde apar d un torii. ş ă ă

Adrian CosorCrop Manager

Bayer CropScience Rom niaâ

Carenţe şi accidente nutriţionale la rapiţăUna dintre culturile a c ror suprafa s-a extins n ă ţă îultimi ani este rapi a. Mirajul c tigurilor mari a f cut ţ âş ădin aceast cultur un star printre culturile de toamn . ă ă ăDar acest star este cam preten ios i pune multe ţ şprobleme fermierilor rom ni. Pentru a jalona pu in â ţaceast curs cu obstacole v oferim c teva exemple ă ă ă âde caren e si accidente nutri ionale n func ie de ţ ţ î ţstadiul de vegeta ie i modul n care se manifest . ţ ş î ăImediat dup r s rire p n la stadiul de trei frunze se ă ă ă â ăpot manifesta urm toarele caren e:ă ţ

• Carenţa de molibden (Mo) se manifestă prin curbarea frunzelor sau prin apariţia de frunze unilobate sau bifide (dublarea nervurilor). Această carenţă se poate mani-festa în vetre sau omogen, apare în general pe solurile acide (cu pH sub 6) şi poate fi confirmată de analizele de sol.

• Carenţa de fosfor (P) se manifestă printr-o creştere încetinită şi înroşirea frunzelor. Carenţa apare prepon-derent în vetre.

Î ă ţ ăn stadiul de rozet caren ele se manifest astfel:

• Caren a de bor ţ se poate manifesta şi în acest stadiu (mai rar) prin apariţia “inimii seci“ a rădăcinii.

Un sol calcaros i condi ii de toamn uscat pot favoriza ş ţ ă ăacest fenomen.

Î ăn acest stadiu pot ap rea arderi ale culturii din cauza aplic rii sulfatului de amoniu pudr pe cultura umed ă ă ăsau a aplic rii azotului lichid. Aceste arderi se pot ămanifesta omogen n tot c mpul sau localizat pe undeî âs-a f cut tratamentul. ă

• Carenţa de fosfor ă sau azot se manifest printr-o î ş î ţnro ire a frunzelor n acest stadiu de vegeta ie. Deosebirea dintre cele dou este c n cazul caren ei de ă ă î ţazot nro irea frunzelor se poate manifesta omogen pe î ştot c mpul, iar caren a de fosfor se manifest n vetre.â ţ ă î • Carenţa de azot se poate manifesta din cauza ploilor excesive sau a unui sistem radicular slab dezvoltat. Deasemenea în cazul în care planta premergătoare a avut un randament foarte bun şi nu s-a făcut o fertilizare în toamnă, acest fenomen poate fi accentuat.

Bayer CropScience oferă începând din acest sezon pachetele tehnologice pentru culturile de cereale păioase şi rapiţă, punând la dispozitia fermierilor tehnologii complete de combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor din aceste culturi de maximă importanţă.

Cele 3 pachete tehnologicedin oferta Bayer CropScience sunt:Falcon® Pachet Cereale cuprinde 15l Falcon 460 EC şi 3l Sekator Progress OD, pentru suprafaţa de 20 ha grâu şi orz.Biscaya® Pachet Rapiţă cuprinde 5l Biscaya 240 OD şi 15l Tilmor 240 EC, pentru suprafaţa de 15 ha rapiţă. Proteus® Pachet Rapiţă cuprinde 6l Proteus 110 OD şi 10l Tilmor 240 EC, pentru suprafaţa de 10 ha rapiţă.

Avantajele pachetelor tehnologice: produsele se pot aplica concomitent - perioada de aplicare coincide pentru partenerii din pachetul tehnologic; produsele sunt perfect compatibile; dimensiunile pachetelor sunt adecvate majorităţii fermelor; în foarte multe situaţii, fermierii folosesc aceste produse în amestec; acum, Bayer CropScience oferă aceleaşi produse într-un ambalaj comun, uşor de utilizat; produsele pot fi folosite şi individual, atunci când nu se impune utilizarea lor în amestec; performanţele produselor sunt deosebite; astfel, la aplicarea concomitentă a pachetului Falcon, fermierul aplică într-o singură trecere un număr de 5 substanţe active, oferind simultan o protecţie deosebită împotriva bolilor şi un control foarte bun al buruienilor în culturile de grâu şi orz.

Ştef

an D

rago

şTi

mac

AG

RO

Pachetele tehnologice multivalente de la Bayer

Adria

n Co

sor

Crop

man

ager

Bay

er

pag.

6 /

Dos

ar te

hnic

pag.

7 /

Dos

ar te

hnic


Recomandări Bayer CropSciencepentru cultura de rapiţăCompania Bayer CropScience vine anul acesta n îsprijinul fermierilor cultivatori de rapi cu solu ii noi ţă ţpentru dou dintre cele mai importante verigi ătehnologice ale culturii: combaterea d un torilor i ă ă şprevenirea i combaterea bolilor. Anul 2011 este unul şdeosebit de dificil pentru cultura de rapi . O toamn ţă ăpreponderent secetoas i o iarn lung cu tempe-ă ş ă ăraturi sc zute i diferen e mari de temperatur de la zi ă ş ţ ăla noapte au condus la pierderi de densitate, neunifor-mitate i o cultur slab dezvoltat pe ansamblu n ş ă ă îmajoritatea zonelor rii. De aceea, anul acesta mai ţămult dec t n al i ani trebuie acordat o aten ie deose-â î ţ ă ţbit protec iei culturii de rapi . ă ţ ţă

Cele dou pachete tehnologice pe care Bayer le ofer ă ăcultivatorilor, i , pachetul Proteus ş pachetul Biscayaasigur fermierii de un tratament cu produse de cea ămai bun calitate pentru controlul eficient al bolilor i ă şd un torilor ce pot ap rea n cultur .ă ă ă î ă

Pachetul tehnologic Proteus ţ ş con ine un fungicid i un insecticid i este destinat unei suprafe e de 10 ha de ş ţrapi . Fungicidul este un produs de ultim ţă Tilmor ăgenera ie ce con ine dou substan e active, protioco-ţ ţ ă ţnazol i tebuconazol, i asigur o protec ie eficient a ş ş ă ţ ăculturii mpotriva principalelor boli ce pot ap rea n î ă îprim var : putregaiul uscat, putregaiul alb, p tarea ă ă ăbrun , f inarea, putregaiul cenu iu i altele. Cu toate ă ă ş şc Tilmor are efect curativ i uneori eradicativ, ă şrecomand m aplicarea preventiv a fungicidelor ă ădeoarece este mai u or i mai economic s previi ş ş ăapari ia bolilor dec t s le comba i. Insecticidul ţ â ă ţProteus ă ş, cea de-a doua component a pachetului i care d i numele acestuia, este un produs premium al ă şcompaniei Bayer CropScience, insecticid cu dou ăsubstan e active, una de contact - deltametrin, i ţ şcealalt sistemic - tiacloprid. Produsul asigur efectul ă ă ăde oc n momentul aplic rii datorit componentei de ş î ă ăcontact i perioad lung de protec ie datorit ş ă ă ţ ăcomponentei sistemice. Cele dou produse se pot ăaplica at t concomitent, printr-o singur trecere dar i â ă şindependent, atunci c nd nu sunt ndeplinite â îcondi iile aplic rii unuia din cele dou produse. ţ ă ăRecomand m aplicarea pachetului Proteus prim vara, ă ăp n la faza de buton floral a culturii. â ă

Pachetul tehnologic Biscaya ţ con ine insecticidul cu acela i nume i fungicidul Tilmor i este destinat unei ş ş şsuprafe e de 15 ha. Recomand m aplicarea pachetului ţ ăde la nceputul nfloritului i p n la scuturarea florilor, î î ş â ăasigur nd prin aplicarea concomitent a celor dou â ă ăproduse at t combaterea eficient a g ndacului lucios â ă âc t i controlul eficient al principalelor boli ce pot â şap rea n cultur n aceast perioad . De asemenea, ă î ă î ă ăcompania Bayer recomand pe perioada nfloritului ă îaplicarea numai de insecticide prietenoase cu mediul, care nu afecteaz activitatea insectelor polenizatoare ădin cultura de rapi .ţă

La aplicarea concomitent a produselor din pachet ăfermierii au avantajul formul rii superioare a insectici-ădului din fiecare pachet. Formularea dispersie n ulei î(OD) func ioneaz ca un adjuvant pentru ambele ţ ăproduse, duc nd la o aderen mai bun a solu iei de â ţă ă ţstropit pe frunza plantei de cultur , o reten ie mbun -ă ţ î ăt it i o penetrare mai rapid a substan elor active ăţ ă ş ă ţpentru a asigura eficacitatea maxim a tratamentului. ă

Ulterior acestor tratamente, n faza de formare a îsilicvelor, recomand m pentru combaterea afidelor ăaplic ri de insecticide cu component de contact cum ă ăsunt Decis Mega sau Proteus, tratamente ce se pot aplica i localizat pe vetrele unde apar d un torii. ş ă ă

Adrian CosorCrop Manager

Bayer CropScience Rom niaâ

Carenţe şi accidente nutriţionale la rapiţăUna dintre culturile a c ror suprafa s-a extins n ă ţă îultimi ani este rapi a. Mirajul c tigurilor mari a f cut ţ âş ădin aceast cultur un star printre culturile de toamn . ă ă ăDar acest star este cam preten ios i pune multe ţ şprobleme fermierilor rom ni. Pentru a jalona pu in â ţaceast curs cu obstacole v oferim c teva exemple ă ă ă âde caren e si accidente nutri ionale n func ie de ţ ţ î ţstadiul de vegeta ie i modul n care se manifest . ţ ş î ăImediat dup r s rire p n la stadiul de trei frunze se ă ă ă â ăpot manifesta urm toarele caren e:ă ţ

• Carenţa de molibden (Mo) se manifestă prin curbarea frunzelor sau prin apariţia de frunze unilobate sau bifide (dublarea nervurilor). Această carenţă se poate mani-festa în vetre sau omogen, apare în general pe solurile acide (cu pH sub 6) şi poate fi confirmată de analizele de sol.

• Carenţa de fosfor (P) se manifestă printr-o creştere încetinită şi înroşirea frunzelor. Carenţa apare prepon-derent în vetre.

Î ă ţ ăn stadiul de rozet caren ele se manifest astfel:

• Caren a de bor ţ se poate manifesta şi în acest stadiu (mai rar) prin apariţia “inimii seci“ a rădăcinii.

Un sol calcaros i condi ii de toamn uscat pot favoriza ş ţ ă ăacest fenomen.

Î ăn acest stadiu pot ap rea arderi ale culturii din cauza aplic rii sulfatului de amoniu pudr pe cultura umed ă ă ăsau a aplic rii azotului lichid. Aceste arderi se pot ămanifesta omogen n tot c mpul sau localizat pe undeî âs-a f cut tratamentul. ă

• Carenţa de fosfor ă sau azot se manifest printr-o î ş î ţnro ire a frunzelor n acest stadiu de vegeta ie. Deosebirea dintre cele dou este c n cazul caren ei de ă ă î ţazot nro irea frunzelor se poate manifesta omogen pe î ştot c mpul, iar caren a de fosfor se manifest n vetre.â ţ ă î • Carenţa de azot se poate manifesta din cauza ploilor excesive sau a unui sistem radicular slab dezvoltat. Deasemenea în cazul în care planta premergătoare a avut un randament foarte bun şi nu s-a făcut o fertilizare în toamnă, acest fenomen poate fi accentuat.

Bayer CropScience oferă începând din acest sezon pachetele tehnologice pentru culturile de cereale păioase şi rapiţă, punând la dispozitia fermierilor tehnologii complete de combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor din aceste culturi de maximă importanţă.

Cele 3 pachete tehnologicedin oferta Bayer CropScience sunt:Falcon® Pachet Cereale cuprinde 15l Falcon 460 EC şi 3l Sekator Progress OD, pentru suprafaţa de 20 ha grâu şi orz.Biscaya® Pachet Rapiţă cuprinde 5l Biscaya 240 OD şi 15l Tilmor 240 EC, pentru suprafaţa de 15 ha rapiţă. Proteus® Pachet Rapiţă cuprinde 6l Proteus 110 OD şi 10l Tilmor 240 EC, pentru suprafaţa de 10 ha rapiţă.

Avantajele pachetelor tehnologice: produsele se pot aplica concomitent - perioada de aplicare coincide pentru partenerii din pachetul tehnologic; produsele sunt perfect compatibile; dimensiunile pachetelor sunt adecvate majorităţii fermelor; în foarte multe situaţii, fermierii folosesc aceste produse în amestec; acum, Bayer CropScience oferă aceleaşi produse într-un ambalaj comun, uşor de utilizat; produsele pot fi folosite şi individual, atunci când nu se impune utilizarea lor în amestec; performanţele produselor sunt deosebite; astfel, la aplicarea concomitentă a pachetului Falcon, fermierul aplică într-o singură trecere un număr de 5 substanţe active, oferind simultan o protecţie deosebită împotriva bolilor şi un control foarte bun al buruienilor în culturile de grâu şi orz.

Ştef

an D

rago

şTi

mac

AG

RO

Pachetele tehnologice multivalente de la Bayer

Adria

n Co

sor

Crop

man

ager

Bay

er

Dosar tehnic

pag.

9 /

Dos

ar te

hnic

Recomandări Bayer CropScience pentru cultura cerealelorBayer CropScience oferă începând din acest sezon Pachetul Tehnologic Falcon pentru culturile de cereale păioase. Acesta cuprinde 15 litri Falcon 460 EC şi 3 litri de Sekator Progress OD pentru suprafaţa de 20 ha la -culturile de grâu şi orz. Performanţele tehnice ale produselor componente din pachetul tehnologic sunt deosebite. Astfel, la aplicarea concomitentă a Pachetului Tehnologic Falcon, fermierul va aplica într-o singură trecere un număr de 5 substanţe active, oferind simultan o protecţie deosebită împotriva bolilor, dar şi un control foarte bun al buruienilor în cultura de grâu şi orz.

Fungicide Bayer: Falcon®, Nativo®, Prosaro®Bayer CropScience recomandă aplicarea a două tratamente:1) La primul tratament (T1), Bayer CropScience recomandă utilizarea fungicidului Falcon 460 EC (tebuconazol + triadimenol + spiroxamină), la doza de 0,6 l/ha, primăvara la reluarea vegetaţiei, preventiv sau curativ, asigurându-se protecţia împotriva bolilor foliare (făinare, septorioză, rugini etc.).2) Al doilea tratament (T2) se recomandă a fi efectuat în intervalul sfârşit inspicat - începutul înfloritului, utilizând fungicidul Nativo 300 SC (tebuconazol + trifloxistrobin), la doza de 1 l/ha sau Prosaro 250 EC (protioconazol + tebuconazol) la doza de 0,9 l/ha, asigurându-se astfel o foarte bună protecţie împotriva fuzariozei spicelor. Aceast schem de tratament permite alternarea ă ăsu -bstanţelor active din clase chimice diferite. Se respectă astfel recomandările FRAC privind managementul rezistenţei, în special la pătarea brună a frunzelor ( în Europa a dezvoltat deja Septoria tritici), care rezistenţă la o serie de substanţe active.

Erbicide Bayer: Sekator Progress ODErbicidul Sekator Progress OD reprezint o combina ie ă ţeficient de dou substan e active, amidosulfuron i ă ă ţ şiodosulfuron, mpreun cu safenerul mefenpyr-dietil î ăcare confer selectivitatea erbicidului.ăSpectrul de combatere este foarte larg i, n func ie de ş î ţdoza de utilizare (100 ml sau 150 ml/ha), fermierii pot combate foarte bine principalele buruieni dicotile anuale i perene din culturile de cereale ( n special ş î

turita, mu etelul, mac s lbatic, p l mid , sc nteiu a, ş ă ă ă ă â ţdiferite poligonacee, mu tar s lbatic, samulastra ş ăapar in nd diferitelor plante de cultur etc), dar i iarba-ţ â ă şv ntului (Apera spica-venti). âCaracteristic acestui produs este viteza foarte mare de ăp trundere n plant (aproximativ 2 ore) i faptul c ă î ă ş ăpoate fi aplicat chiar atunci c nd temperatura atmosfe-âric este mai sc zut (5°C). Acestea se datoreaz n ă ă ă ă îspecial formul rii OD – dispersie n ulei, care distribuie ă îuniform produsul pe suprafa a frunzelor i gr be te ţ ş ă şpreluarea acestuia de c tre plant .ă ă

Perioada de aplicare este flexibil , de la nceputul ă îî ăţ â ă ţnfr irii p n la apari ia frunzei stindard. Combaterea trebuie f cut n orice caz atunci c nd buruienile sunt n ă ă î â îfaze incipiente de dezvoltare, pentru a nu le da posibilitatea acestora s concureze planta de cultur . ă ăSekator Progress OD se poate folosi la culturile de gr u, âorz, orzoaic de prim var , ns nu poate fi folosit la ă ă ă î ăov z, nefiind selectiv fa de aceast cultur .ă ţă ă ă

Insecticide Bayer: Proteus®, Biscaya®, Decis Mega®Pentru controlul plo ni ei cerealelor (Eurygaster ş ţintegriceps) i al g ndacului b los (Lema melanopa), ş â ăBayer CropScience ofer o gam larg de produse de ă ă ăcontact i sistemice, care pot fi utilizate n alternan sau ş î ţăîn amestec.Proteus 110 OD (tiacloprid 100g/l+deltametrin 10g/l) este un produs cu ac iune dubl , sistemic i de contact, ţ ă ă şcu o perioad de protec ie ndelungat . Se recomand ă ţ î ă ăun tratament cu Proteus 110 OD la doz de 0,4 l/ha, la ăavertizare (la apari ia d un torilor). Proteus combin ţ ă ă ăac iunea de oc asupra d un torilor cu ac iunea ţ ş ă ă ţsistemic de lung durat . ă ă ăDecis Mega 50 EW ă ţ (deltametrin 50 g/l), o nou inova ie din „familia” Decis, prezint o formulare specific , ce ă ăasigur distribu ia i reten ia sporit a substan ei active ă ţ ş ţ ă ţat t pe plant c t i la nivelul d un torului. Rezult o â ă â ş ă ă ăeficacitate i o vitez de ac iune m rite. Doza: 150 ş ă ţ ăml/ha.Biscaya 240 OD (tiacloprid 240 g/l) – insecticid neonicotinoid cu ac iune sistemic . Se utilizeaz la doza ţ ă ăde 0,16 - 0,2 l/ha. Ofer o perioad de protec ie ndelun-ă ă ţ îgat i o eficacitate foarte bun f r a fi dependent de ă ş ă ă ăcondi iile de mediu. ţ Au

relia

n Co

joca

ruCr

op M

anag

erCe

real

s, Ri

ce &

See

d Tr

eatm

ents

pag.

8 /

Dos

ar te

hnic

Dosar tehnic

Recomandări BASF pentruculturile de rapiţă și cereale

Dosar tehnic

pag.

9 /

Dos

ar te

hnic

Recomandări Bayer CropScience pentru cultura cerealelorBayer CropScience oferă începând din acest sezon Pachetul Tehnologic Falcon pentru culturile de cereale păioase. Acesta cuprinde 15 litri Falcon 460 EC şi 3 litri de Sekator Progress OD pentru suprafaţa de 20 ha la -culturile de grâu şi orz. Performanţele tehnice ale produselor componente din pachetul tehnologic sunt deosebite. Astfel, la aplicarea concomitentă a Pachetului Tehnologic Falcon, fermierul va aplica într-o singură trecere un număr de 5 substanţe active, oferind simultan o protecţie deosebită împotriva bolilor, dar şi un control foarte bun al buruienilor în cultura de grâu şi orz.

Fungicide Bayer: Falcon®, Nativo®, Prosaro®Bayer CropScience recomandă aplicarea a două tratamente:1) La primul tratament (T1), Bayer CropScience recomandă utilizarea fungicidului Falcon 460 EC (tebuconazol + triadimenol + spiroxamină), la doza de 0,6 l/ha, primăvara la reluarea vegetaţiei, preventiv sau curativ, asigurându-se protecţia împotriva bolilor foliare (făinare, septorioză, rugini etc.).2) Al doilea tratament (T2) se recomandă a fi efectuat în intervalul sfârşit inspicat - începutul înfloritului, utilizând fungicidul Nativo 300 SC (tebuconazol + trifloxistrobin), la doza de 1 l/ha sau Prosaro 250 EC (protioconazol + tebuconazol) la doza de 0,9 l/ha, asigurându-se astfel o foarte bună protecţie împotriva fuzariozei spicelor. Aceast schem de tratament permite alternarea ă ăsu -bstanţelor active din clase chimice diferite. Se respectă astfel recomandările FRAC privind managementul rezistenţei, în special la pătarea brună a frunzelor ( în Europa a dezvoltat deja Septoria tritici), care rezistenţă la o serie de substanţe active.

Erbicide Bayer: Sekator Progress ODErbicidul Sekator Progress OD reprezint o combina ie ă ţeficient de dou substan e active, amidosulfuron i ă ă ţ şiodosulfuron, mpreun cu safenerul mefenpyr-dietil î ăcare confer selectivitatea erbicidului.ăSpectrul de combatere este foarte larg i, n func ie de ş î ţdoza de utilizare (100 ml sau 150 ml/ha), fermierii pot combate foarte bine principalele buruieni dicotile anuale i perene din culturile de cereale ( n special ş î

turita, mu etelul, mac s lbatic, p l mid , sc nteiu a, ş ă ă ă ă â ţdiferite poligonacee, mu tar s lbatic, samulastra ş ăapar in nd diferitelor plante de cultur etc), dar i iarba-ţ â ă şv ntului (Apera spica-venti). âCaracteristic acestui produs este viteza foarte mare de ăp trundere n plant (aproximativ 2 ore) i faptul c ă î ă ş ăpoate fi aplicat chiar atunci c nd temperatura atmosfe-âric este mai sc zut (5°C). Acestea se datoreaz n ă ă ă ă îspecial formul rii OD – dispersie n ulei, care distribuie ă îuniform produsul pe suprafa a frunzelor i gr be te ţ ş ă şpreluarea acestuia de c tre plant .ă ă

Perioada de aplicare este flexibil , de la nceputul ă îî ăţ â ă ţnfr irii p n la apari ia frunzei stindard. Combaterea trebuie f cut n orice caz atunci c nd buruienile sunt n ă ă î â îfaze incipiente de dezvoltare, pentru a nu le da posibilitatea acestora s concureze planta de cultur . ă ăSekator Progress OD se poate folosi la culturile de gr u, âorz, orzoaic de prim var , ns nu poate fi folosit la ă ă ă î ăov z, nefiind selectiv fa de aceast cultur .ă ţă ă ă

Insecticide Bayer: Proteus®, Biscaya®, Decis Mega®Pentru controlul plo ni ei cerealelor (Eurygaster ş ţintegriceps) i al g ndacului b los (Lema melanopa), ş â ăBayer CropScience ofer o gam larg de produse de ă ă ăcontact i sistemice, care pot fi utilizate n alternan sau ş î ţăîn amestec.Proteus 110 OD (tiacloprid 100g/l+deltametrin 10g/l) este un produs cu ac iune dubl , sistemic i de contact, ţ ă ă şcu o perioad de protec ie ndelungat . Se recomand ă ţ î ă ăun tratament cu Proteus 110 OD la doz de 0,4 l/ha, la ăavertizare (la apari ia d un torilor). Proteus combin ţ ă ă ăac iunea de oc asupra d un torilor cu ac iunea ţ ş ă ă ţsistemic de lung durat . ă ă ăDecis Mega 50 EW ă ţ (deltametrin 50 g/l), o nou inova ie din „familia” Decis, prezint o formulare specific , ce ă ăasigur distribu ia i reten ia sporit a substan ei active ă ţ ş ţ ă ţat t pe plant c t i la nivelul d un torului. Rezult o â ă â ş ă ă ăeficacitate i o vitez de ac iune m rite. Doza: 150 ş ă ţ ăml/ha.Biscaya 240 OD (tiacloprid 240 g/l) – insecticid neonicotinoid cu ac iune sistemic . Se utilizeaz la doza ţ ă ăde 0,16 - 0,2 l/ha. Ofer o perioad de protec ie ndelun-ă ă ţ îgat i o eficacitate foarte bun f r a fi dependent de ă ş ă ă ăcondi iile de mediu. ţ Au

relia

n Co

joca

ruCr

op M

anag

erCe

real

s, Ri

ce &

See

d Tr

eatm

ents

pag.

8 /

Dos

ar te

hnic

Dosar tehnic

Recomandări BASF pentruculturile de rapiţă și cereale

AgroLIDER: ţ ţ Care au fost produc iile medii ob inute anul trecut?Mihai Afiliu: â Media la gr u pe cele 1500 ha a fost de 4800 kg/ha, la rapi 3000 kg/ha, la porumb 8000 ţăkg/ha iar la floare am ob inut doar 2200 kg/ha pentru ţc nu au fost condi ii prielnice, ar i a din perioada ă ţ ş ţî ţnfloririi a diminuat mult produc ia.

AgroLIDER: ţ Cum v-a i descurcat anul trecut cu recoltarea printre pic turi a cerealelor p ioase i a ă ă şrapi ei?ţMihai Afiliu: ţ Simplu, am recoltat de la 9-10 diminea a p n la 12-1 noaptea, efectiv ne deplasam cu â ăcombinele pe solele care pemiteau recoltarea. Am preferat s recoltez la o umiditate mai mare dec t s ă â ăpierd recoltele pe c mp. Am avut i un record, cu 6-7 â şcombine n lucru am recoltat, transportat i depozitat î ş1000 tone de gr u ntr-o zi.â î

Anul acesta vreau s dep esc acest record. Inten-ă ăşţ ă ă ăionez s -mi mai cump r o combin John Deere, cea mai mare combin C670 i dac este nevoie voi ă ş ăînchiria 1-2 combine.

AgroLider: ţ ţ ţ An de an ob ine i produc ii foarte bune la toate culturile, anul acesta ce scheme de fertilizare aplica i?ţMihai Afiliu: ţ Gunoiul de grajd ob inut de la vaci, plus cel de la fermele vecine de taurine i p s ri ncerc s -l ş ă ă î ăaplic pe suprafe e c t mai mari. Dup starea de ţ â ăvegeta ie se vede clar efectul acestuia. Asta nu ţî ă ş î ăşănseamn ca nu folosesc i ngr minte chimice.

La rapi , hibrizi Pineer, Monsanto i Saaten Union, am ţă şfertilizat cu Eurotim 170 kg/ha la preg tirea patului ăgerminativ, la nceputul lunii martie am aplicat 120 îkg/ha uree i la nceputul ramific rii 160 kg/ha ş î ăSulfammo 25.

La gr u, numai soiuri rom ne ti, am fertilizat cu 170 â â şkg/ha 18-46-0 la preg tirea patului germinativ i pe ă şjumatate din suprafa aplicare localizat , n martie am ţă ă îintervenit cu 120 kg/ha uree i nainte de intrarea n ş î îfaza de burduf mai aplic m azotat de amoniu, doza ăeste n func ie de evolu ia culturii i precipita ii, 150-î ţ ţ ş ţ200 kg/ha. Pentru un gr u de calitate aplic m dou â ă ătratamente mpotriva bolilor foliare i a plo nitei.î ş ş

La porumb, numai hibrizi Pioneer pe toată suprafaţa, am fertilizat localizat pe 1200 ha cu 170 kg/ha Timasprint iar pe diferenţa cu 20-20-0 iar în vegetaţie

aplicăm azotat de amoniu, doza variind în funcţie de precipitaţii.

La floarea soarelui, hibrizi Pioneer, am fertilizat localizat cu 170 kg/ha Eurotim iar n vegeta ie mai î ţaplic m 100-150 kg/ha azotat de amoniu.ă

Trebuie s men ionez c toate aceste ngr minte, ă ţ ă î ăşăorganice i chimice, nu au nici o valoare dac nu avem ş ăploaie c nd trebuie.â

AgroLIDER: Ce spaţii de depozitare aveţi?Mihai Afiliu: În prezent deţin spaţii de depozitare >>

Interviupa

g. 1

0 / I

nter

viu

pag.

11

/ Dos

ar te

hnic

Dosar tehnic

Un optimist convinsşi o mentalitate de învingător

AgroLIDER: â ţ î ă ă ţ C nd a i nceput s v ocupa i de agricultur ?ăMihai Afiliu: î î î Am nceput n 1999 n luna noiembrie, f r nici un tractor n proprietate. Am nchiriat dou ă ă î î ătractoare i am arat 260 ha. n prim var mi-am ş Î ă ăcump rat un tractor U650 cu plug i apoi am nceput ă ş îs iau teren n arend . M-am mprumutat la CEC s mai ă î ă î ăcump r dou tractoare U 650 i am pornit n aceast ă ă ş î ăafacere cu cele 260 ha luate n arend .î ă

AgroLIDER: ţ ă Unde a i ajuns dup aproape 12 ani de activitate n acest domeniu?îMihai Afiliu: î Acum muncesc n jur de 4800 ha, o parte î ş î ăn proprietate i o parte n arend .

AgroLIDER: ţ î ă î ţ â A i ncercat s nchide i circuitul gr ului, c t de important este procesarea gr ului ntr-o ferm â ă â î ăvegetal ?ăMihai Afiliu: ă Moara face parte din trecut, m-a ajutat s fac rost de bani pentru a investi n culturi, s pot rezista î ăî î în anii dificili, n special n 2003, un an foarte secetos când abia am reu it s reiau ciclul de produc ie. ş ă ţ

AgroLIDER: ţ ş î ă V-a i extins i n zootehnie. Merit investi ia n vacile de lapte?ţ îMihai Afiliu: Zootehnia a fost o nebunie a mea, n-am ş î ă ştiut ce nseamn vaca de lapte i industria grea a zootehniei, am nceput cu c iva t ura i la ngr at i î âţ ă ş î ăş şapoi am trecut la vaci de lapte. Este o ru ine s nu mai ş ăş ă î ţ ătim s producem lapte la noi n ar , motiv pentru care am nceput s investesc n ferma de vaci.î ă îAbia dup 5-6 ani ncepe sa fie rentabil , pentru c am ă î ă ăachizi ionat vaci performante din Olanda. n prezent ţ Îam 200 vaci n lacta ie i vom ajunge la 300, majori-î ţ ştatea fiind performante. Cu sprijinul doctorului Dr ghici, un om i un profesionist deosebit, am n plan ă ş îpe termen scurt i mediu s ajung la 1000 vaci de lapte. ş ă

Este o investi ie foarte mare av nd n vedere c pre ul ţ â î ă ţunei juninci gestante aduse din Olanda este de 2200 euro.

AgroLider: ă î ţ ă Dac ne ntoarcem la produc ia vegetal , cu ce gam de tractoare i utilaje reu i i s lucra i ă ş ş ţ ă ţî ţăntreaga suprafa ?Mihai Afiliu: ă Gama este vast , am un tractor de 580 CP Challenger i un agregat Horsch Tiger de 8m cu un şrandament de 80-100 ha n 24 ore. Acest utilaj discuie, îscarific i niveleaz la o singur trecere l s nd terenul ă ş ă ă ă âfoarte bine mobilizat i nivelat, preg tindu-l astfel pe o ş ăad ncime de 25-35 cm. n afar de faptul c se face â Î ă ăeconomie de utilaje i for de munc marele avantaj ş ţă ăal acestui utilaj este c nu se pierde apa din sol.ă

Sunt at t de nc ntat de acest utilaj nc t am impresia â î â î âca l-am primit cadou. P cat c nu l-am achizi ionat mai ă ă ţdemult. Anul acesta, n urma combinei, voi folosi acest îutilaj pentru preg tirea terenului n vederea ă îsem natului culturilor de toamn . Experien a anului ă ă ţtrecut ne-a demonstrat c trebuie s ne l ud m cu ă ă ă ăhectarele preg tite pentru sem nat dup recoltarea ă ă ărapi ei i a p ioaselor, nu numai arate.ţ ş ă

Am trecut de la cele 15 tractoarele U650 cu gama aferent de utilaje la tractoare John Deere i Fend, ă şpluguri reversibile Kuhn, sem n toare Kuhn i o ă ă şsem n toare direct f r ar tur de la Ceahl ul Piatra ă ă ă ă ă ă ă ăNeam , pe care eu o mai folosesc.ţ

AgroLIDER: Care este structura culturilor pentru 2010/2011?Mihai Afiliu: ă â ş 1780 ha p ioase (gr u, triticale i orz de toamn ), 650 ha rapi , 680 ha floarea soarelui, 1500 ha ă ţăporumb i diferen a lucern i plante furajere. Starea ş ţ ă şde vegeta ie la gr u i rapi este bun i foarte bun .ţ â ş ţă ă ş ă

Îl cunosc pe dl. Afiliu de trei ani, de când mă ocup de vânzarea fertilizanţilor Timac. Fără să exagerez, pot spune că ar putea fi profesor în convertirea pesimiştilor în optimişti. Dacă pesimiştii ar sta de vorbă cu dl. Afiliu, în birou la un ceai sau o cafea dar mai ales pe câmp, ar pleca sigur optimişti convinşi, cu dorinţa de a întreprinde ceva. Tot timpul are planuri de investiţii, mai mari sau

mai mici, pe termen scurt sau pe termen lung. A găsi soluţiile cele mai bune este punctul lui forte. Facând un tur al celor 4800 ha, la jumătatea lunii aprilie, culturile de toamnă arată impecabil iar cele de primăvară sunt în curs de răsărire, lucru ce se poate vedea din fotografiile realizate în 13 aprilie 2011.

Mihai Afiliu - AdministratorS.C. Afiliu Trans S.R.L

Loc. Amaru, Jud. Buz u ă

AgroLIDER: ţ ţ Care au fost produc iile medii ob inute anul trecut?Mihai Afiliu: â Media la gr u pe cele 1500 ha a fost de 4800 kg/ha, la rapi 3000 kg/ha, la porumb 8000 ţăkg/ha iar la floare am ob inut doar 2200 kg/ha pentru ţc nu au fost condi ii prielnice, ar i a din perioada ă ţ ş ţî ţnfloririi a diminuat mult produc ia.

AgroLIDER: ţ Cum v-a i descurcat anul trecut cu recoltarea printre pic turi a cerealelor p ioase i a ă ă şrapi ei?ţMihai Afiliu: ţ Simplu, am recoltat de la 9-10 diminea a p n la 12-1 noaptea, efectiv ne deplasam cu â ăcombinele pe solele care pemiteau recoltarea. Am preferat s recoltez la o umiditate mai mare dec t s ă â ăpierd recoltele pe c mp. Am avut i un record, cu 6-7 â şcombine n lucru am recoltat, transportat i depozitat î ş1000 tone de gr u ntr-o zi.â î

Anul acesta vreau s dep esc acest record. Inten-ă ăşţ ă ă ăionez s -mi mai cump r o combin John Deere, cea mai mare combin C670 i dac este nevoie voi ă ş ăînchiria 1-2 combine.

AgroLider: ţ ţ ţ An de an ob ine i produc ii foarte bune la toate culturile, anul acesta ce scheme de fertilizare aplica i?ţMihai Afiliu: ţ Gunoiul de grajd ob inut de la vaci, plus cel de la fermele vecine de taurine i p s ri ncerc s -l ş ă ă î ăaplic pe suprafe e c t mai mari. Dup starea de ţ â ăvegeta ie se vede clar efectul acestuia. Asta nu ţî ă ş î ăşănseamn ca nu folosesc i ngr minte chimice.

La rapi , hibrizi Pineer, Monsanto i Saaten Union, am ţă şfertilizat cu Eurotim 170 kg/ha la preg tirea patului ăgerminativ, la nceputul lunii martie am aplicat 120 îkg/ha uree i la nceputul ramific rii 160 kg/ha ş î ăSulfammo 25.

La gr u, numai soiuri rom ne ti, am fertilizat cu 170 â â şkg/ha 18-46-0 la preg tirea patului germinativ i pe ă şjumatate din suprafa aplicare localizat , n martie am ţă ă îintervenit cu 120 kg/ha uree i nainte de intrarea n ş î îfaza de burduf mai aplic m azotat de amoniu, doza ăeste n func ie de evolu ia culturii i precipita ii, 150-î ţ ţ ş ţ200 kg/ha. Pentru un gr u de calitate aplic m dou â ă ătratamente mpotriva bolilor foliare i a plo nitei.î ş ş

La porumb, numai hibrizi Pioneer pe toată suprafaţa, am fertilizat localizat pe 1200 ha cu 170 kg/ha Timasprint iar pe diferenţa cu 20-20-0 iar în vegetaţie

aplicăm azotat de amoniu, doza variind în funcţie de precipitaţii.

La floarea soarelui, hibrizi Pioneer, am fertilizat localizat cu 170 kg/ha Eurotim iar n vegeta ie mai î ţaplic m 100-150 kg/ha azotat de amoniu.ă

Trebuie s men ionez c toate aceste ngr minte, ă ţ ă î ăşăorganice i chimice, nu au nici o valoare dac nu avem ş ăploaie c nd trebuie.â

AgroLIDER: Ce spaţii de depozitare aveţi?Mihai Afiliu: În prezent deţin spaţii de depozitare >>

Interviu

pag.

10

/ Int

ervi

u

pag.

11

/ Dos

ar te

hnic

Dosar tehnic

Un optimist convinsşi o mentalitate de învingător

AgroLIDER: â ţ î ă ă ţ C nd a i nceput s v ocupa i de agricultur ?ăMihai Afiliu: î î î Am nceput n 1999 n luna noiembrie, f r nici un tractor n proprietate. Am nchiriat dou ă ă î î ătractoare i am arat 260 ha. n prim var mi-am ş Î ă ăcump rat un tractor U650 cu plug i apoi am nceput ă ş îs iau teren n arend . M-am mprumutat la CEC s mai ă î ă î ăcump r dou tractoare U 650 i am pornit n aceast ă ă ş î ăafacere cu cele 260 ha luate n arend .î ă

AgroLIDER: ţ ă Unde a i ajuns dup aproape 12 ani de activitate n acest domeniu?îMihai Afiliu: î Acum muncesc n jur de 4800 ha, o parte î ş î ăn proprietate i o parte n arend .

AgroLIDER: ţ î ă î ţ â A i ncercat s nchide i circuitul gr ului, c t de important este procesarea gr ului ntr-o ferm â ă â î ăvegetal ?ăMihai Afiliu: ă Moara face parte din trecut, m-a ajutat s fac rost de bani pentru a investi n culturi, s pot rezista î ăî î în anii dificili, n special n 2003, un an foarte secetos când abia am reu it s reiau ciclul de produc ie. ş ă ţ

AgroLIDER: ţ ş î ă V-a i extins i n zootehnie. Merit investi ia n vacile de lapte?ţ îMihai Afiliu: Zootehnia a fost o nebunie a mea, n-am ş î ă ştiut ce nseamn vaca de lapte i industria grea a zootehniei, am nceput cu c iva t ura i la ngr at i î âţ ă ş î ăş şapoi am trecut la vaci de lapte. Este o ru ine s nu mai ş ăş ă î ţ ătim s producem lapte la noi n ar , motiv pentru care am nceput s investesc n ferma de vaci.î ă îAbia dup 5-6 ani ncepe sa fie rentabil , pentru c am ă î ă ăachizi ionat vaci performante din Olanda. n prezent ţ Îam 200 vaci n lacta ie i vom ajunge la 300, majori-î ţ ştatea fiind performante. Cu sprijinul doctorului Dr ghici, un om i un profesionist deosebit, am n plan ă ş îpe termen scurt i mediu s ajung la 1000 vaci de lapte. ş ă

Este o investi ie foarte mare av nd n vedere c pre ul ţ â î ă ţunei juninci gestante aduse din Olanda este de 2200 euro.

AgroLider: ă î ţ ă Dac ne ntoarcem la produc ia vegetal , cu ce gam de tractoare i utilaje reu i i s lucra i ă ş ş ţ ă ţî ţăntreaga suprafa ?Mihai Afiliu: ă Gama este vast , am un tractor de 580 CP Challenger i un agregat Horsch Tiger de 8m cu un şrandament de 80-100 ha n 24 ore. Acest utilaj discuie, îscarific i niveleaz la o singur trecere l s nd terenul ă ş ă ă ă âfoarte bine mobilizat i nivelat, preg tindu-l astfel pe o ş ăad ncime de 25-35 cm. n afar de faptul c se face â Î ă ăeconomie de utilaje i for de munc marele avantaj ş ţă ăal acestui utilaj este c nu se pierde apa din sol.ă

Sunt at t de nc ntat de acest utilaj nc t am impresia â î â î âca l-am primit cadou. P cat c nu l-am achizi ionat mai ă ă ţdemult. Anul acesta, n urma combinei, voi folosi acest îutilaj pentru preg tirea terenului n vederea ă îsem natului culturilor de toamn . Experien a anului ă ă ţtrecut ne-a demonstrat c trebuie s ne l ud m cu ă ă ă ăhectarele preg tite pentru sem nat dup recoltarea ă ă ărapi ei i a p ioaselor, nu numai arate.ţ ş ă

Am trecut de la cele 15 tractoarele U650 cu gama aferent de utilaje la tractoare John Deere i Fend, ă şpluguri reversibile Kuhn, sem n toare Kuhn i o ă ă şsem n toare direct f r ar tur de la Ceahl ul Piatra ă ă ă ă ă ă ă ăNeam , pe care eu o mai folosesc.ţ

AgroLIDER: Care este structura culturilor pentru 2010/2011?Mihai Afiliu: ă â ş 1780 ha p ioase (gr u, triticale i orz de toamn ), 650 ha rapi , 680 ha floarea soarelui, 1500 ha ă ţăporumb i diferen a lucern i plante furajere. Starea ş ţ ă şde vegeta ie la gr u i rapi este bun i foarte bun .ţ â ş ţă ă ş ă

Îl cunosc pe dl. Afiliu de trei ani, de când mă ocup de vânzarea fertilizanţilor Timac. Fără să exagerez, pot spune că ar putea fi profesor în convertirea pesimiştilor în optimişti. Dacă pesimiştii ar sta de vorbă cu dl. Afiliu, în birou la un ceai sau o cafea dar mai ales pe câmp, ar pleca sigur optimişti convinşi, cu dorinţa de a întreprinde ceva. Tot timpul are planuri de investiţii, mai mari sau

mai mici, pe termen scurt sau pe termen lung. A găsi soluţiile cele mai bune este punctul lui forte. Facând un tur al celor 4800 ha, la jumătatea lunii aprilie, culturile de toamnă arată impecabil iar cele de primăvară sunt în curs de răsărire, lucru ce se poate vedea din fotografiile realizate în 13 aprilie 2011.

Mihai Afiliu - AdministratorS.C. Afiliu Trans S.R.L

Loc. Amaru, Jud. Buz u ă

pag.

13

/ Dos

ar te

hnic

Interviupa

g. 1

2 / I

nter

viu

Dosar tehnic

pentru 6000 tone. Până la 1 iulie se lucrează la un spaţiu pentru alte 6000 tone în trei celule a câte 2000 tone fiecare iar anul viitor mai sunt în plan trei celule pentru a ajunge la 12.000 tone spaţii de depozitare.

AgroLider: De unde dorinţa de a investi în spaţii de depozitare?Mihai Afiliu: De la creşterea preţului produselor după recoltare, nu este bine să vindem imediat după recoltare.

AgroLider: Câţi ingineri agronomi aveţi pentru a obţine aceste performante?Mihai Afiliu: Nici un inginer agronom, de producţia vegetală se ocupă dl. ing. Dan Băicoianu, de profesie inginer mecanic dar vechimea şi experienţa pe care o are în această firmă îşi spune cuvântul. De câteva luni are în echipă şi un inginer agronom, pensionar, tineri ingineri dornici să facă producţie nu prea sunt.

AgroLider: Care este secretul reuşitei şi rezultatelor dumneavoastră?Mihai Afiliu: Munca, dârzenia, seriozitatea şi orga-nizarea.

AgroLider: ă ţ ţ Dac a i fi ministrul agriculturii ce a i face pentru fermierii rom ni?âMihai Afiliu: ş ş I-a convinge pe efii mei, Primul ministru i cei din guvern, s punem n practic un ş ă î ăprogram pe termen scurt, mediu i lung pentru şirigarea terenurilor. Noi a tept m s se duc apa n ş ă ă ă îDun re i apoi ne chinuim s o aducem n ferme cu ă ş ă îconsum de energie prin c teva trepte de pompare. A â şg si solu ii pentru stocarea apei n amontele c mpiilor ă ţ î âdin Rom nia, construirea unor lacuri de acumulare âpentru a aduce apa gravita ional i a face i centrale ţ ş ş şhidroelectrice.

Dup aceea a merge n satele cu tradi ie n ă ş î ţ îlegumicultur i pomicultur , a sprijini micii ă ş ă şlegumicultori i pomicultori n depozitarea - ş îvalorificarea legumelor i fructelor pe pia a din ş ţRom nia. Mi-a dori ca rom nii sa consume produse â ş âde calitate ob inute pe terenurile noastre, s le ţ ăg seasc n toate hiper i supermarketurile.ă ă î ş

AgroLider: ă î ş Exist o comunicare ntre marii fermieri i ministerul agriculturii?Mihai Afiliu: î ă ă A nceput s existe dar am observat c la aceste nt lniri „se discut discu ii”.î â ă ţ

AgroLider: ă î Este ceva ce v pune n dificultate?Mihai Afiliu: ă ă Probleme sunt dar g sim solutii, m

deranjeaz lipsa speciali tilor i n special a tinerilor ă ş ş îcare vor s lucreze n produc ie. ă î ţ

AgroLider: ă ţ ţ î ă Vi s-a solicitat s primi i studen i n ferm pentru a face practic ?ăMihai Afiliu: ş ă â ă I-a primi cu mare pl cere dar p n acum nu am primit nici o cerere n acest sens.î

AgroLider: ă De unde pasiunea pentru agricultur ?Mihai Afiliu: ş ă ţ De la bunicii i p rin ii mei din Sicrita jude ul Prahova.ţ

AgroLider: Ş ă ă tiu c prima pasiune a dumneavostr a fost fotbalul, cum i-a pus amprenta sportul n via a ş î ţdumneavoastr ?ăMihai Afiliu: î ă Mentalitatea de nving tor o am de la fotbal, nu-mi place s pierd dar tim c mai sunt i ă ş ă şmeciuri pe care le pierzi i atunci trebuie s te ridici i s ş ă ş ămergi mai departe f r s te la i dobor t. F c nd o ă ă ă ş â ă âparalel ntre fotbal i agricultur mi dau seama c ă î ş ă î ăexsit multe puncte comune n ceea ce prive te modul ă î şde ac iune. Fiecare meci trebuie preg tit diferit n ţ ă îfunc ie de adversar a a este i n agricultur , nici un an ţ ş ş î ănu seam n cu altul, trebuie s ai flexibilitate i ă ă ă şrapiditate n tot ceea ce faci, s tii s iei decizii pe î ă ş ămoment i chiar n condi ii de stres. ş î ţ

Noi, agricultorii ne putem numi aventurieri pentru c te milioane ngrop m n p m nt f r s tim dac i â î ă î ă ă ă ă ă ş ă îrecuper m, depindem foarte mult de condi iile ă ţclimatice. S ne rug m s avem ploaie pentru a scoate ă ă ăî â ţn primul r nd banii investi i.

Trebuie s vezi tot timpul partea plin a paharului i s ă ă ş ăg nde ti pozitiv, s ai un echilibru n c tig.â ş ă î âş


Trif Costel, administrator al S.C. Grano Agro S.R.L., localitatea Balta Doamnei, jude ul PrahovaţSuprafa a lucrat 1350 ha, din care: 300 ha rapi , 550 ţ ă ţăha gr u, 100 ha floarea-soarelui i 400 ha porumb.â ş

“ n anul 2010 am cultivat floarea soarelui n cultur Î î ăsuccesiv , dup orzoaica de toamn . Am nceput ă ă ă îaceast practic n anul 2008 pe aproximativ 35 ha. ă ă îExperien a a fost atipic . Am sem nat cu sem n -ţ ă ă ă ătoarea de p ioase, la 60 cm ntre r nduri, motiv pentru ă î âcare densitatea a fost cam mare. 10 ha nu le-am recoltat din motive tehnologice i climatice. Pe restul şsuprafe ei am ob inut n jur de 1000 kg/ha.ţ ţ î

Î ă ţn 2009 am sem nat 47 ha, aveam deja experien a anului trecut, am rezolvat problema samulastrei cu un erbicid antigramineic. Imediat dup recoltarea ăorzoaicei, pentru preg tirea patului germinativ am ăfolosit un disc greu i combinatorul. Am fertilizat şlocalizat cu 200 kg/ha azotat de amoniu. Foliare nu am folosit. Produc ia a fost de 2400 kg/ha la umiditatea de ţ11-13%.

Î ă ă ă în 2010, orzoiaca de toamn a fost sem nat ntr-un teren puternic mburuienat astfel nc t a trebuit s î î â ăaplic o erbicidare total la miri te. Totu i am mai ă ş şsem nat 3 ha i am ob inut 1700 kg/ha n condi iile n ă ş ţ î ţ îcare p s rile mi-au dijmuit 50% din produc ie.ă ă ţ

Sunt adeptul hibrizilor Clearfield dar pentru cultura succesiv cred c putem folosi hibrizi clasici iar cel mai ă ăpotrivit este LG 56-35. Produc ia ob inut la acest ţ ţ ăhibrid sem nat n prim var a fost de 3000 kg/ha.ă î ă ă

Recoltarea o realizez n luna octombrie astfel nc t pot î î âsem na gr u dac este nevoie. Prin aceast tehnologie ă â ă ăob in trei produc ii n doi ani i folosesc intensiv ţ ţ î şterenul.” (N.B.)

Trifu Costel, administrator al I.F. Trifu, localitatea Dracea, jude ul TeleormanţSuprafa a lucrat este de 100 ha, din care 40 ha gr u,ţ ă â9 ha orz, 10 ha porumb i 51 ha floarea soarelui.ş

“Anul trecut am sem nat pentru prima dat , pe o ă ăsuprafa de 5 ha, floarea soarelui dup recoltarea ţă ăorzului. Ploile din timpul recoltatului m-au mpiedicat îs preg tesc terenul i s sem n mai repede, dup ă ă ş ă ă ăp rerea mea trebuie urgentate lucr rile de recoltare i ă ă şpreg tire a terenului pentru sem natul florii soarelui n ă ă îcultura succesiv . Din experien a de anul trecut, ă ţjum tate din suprafa am arat-o iar cealalt jum tate ă ţă ă ăam discuit-o, pot spune c ar fi de preferat preg tirea ă ăterenului f r ar tur . Orzul de toamn a fost fertilizat ă ă ă ă ăcu 150 kg/ha 12-52-0 la preg tirea terenului, n ă îprim var , 100 kg/ha uree i 150 kg/ha azotat, motiv ă ă şpentru care la floarea soarelui am aplicat localizat 100 kg/ha uree. Ca hibrid am folosit PR 64-83, hibrid pe care l-am folosit i n prim var . Am recoltat la sf r itul î ă ă â şlunii octombrie, n jur de 1500 kg/ha i am avut un pre î ş ţde 1,9 lei/kg fa de 1,37 lei/kg cu c t am v ndut-o n ţă â â îseptembrie. n acest an mi-am propus s cultiv floarea Î ăsoarelui dup cele 9 ha de orz i c teva hectare de ă ş âgr u.” (Nicoleta Dinu)â

pag.

13

/ Dos

ar te

hnic

Interviu

pag.

12

/ Int

ervi

u

Dosar tehnic

pentru 6000 tone. Până la 1 iulie se lucrează la un spaţiu pentru alte 6000 tone în trei celule a câte 2000 tone fiecare iar anul viitor mai sunt în plan trei celule pentru a ajunge la 12.000 tone spaţii de depozitare.

AgroLider: De unde dorinţa de a investi în spaţii de depozitare?Mihai Afiliu: De la creşterea preţului produselor după recoltare, nu este bine să vindem imediat după recoltare.

AgroLider: Câţi ingineri agronomi aveţi pentru a obţine aceste performante?Mihai Afiliu: Nici un inginer agronom, de producţia vegetală se ocupă dl. ing. Dan Băicoianu, de profesie inginer mecanic dar vechimea şi experienţa pe care o are în această firmă îşi spune cuvântul. De câteva luni are în echipă şi un inginer agronom, pensionar, tineri ingineri dornici să facă producţie nu prea sunt.

AgroLider: Care este secretul reuşitei şi rezultatelor dumneavoastră?Mihai Afiliu: Munca, dârzenia, seriozitatea şi orga-nizarea.

AgroLider: ă ţ ţ Dac a i fi ministrul agriculturii ce a i face pentru fermierii rom ni?âMihai Afiliu: ş ş I-a convinge pe efii mei, Primul ministru i cei din guvern, s punem n practic un ş ă î ăprogram pe termen scurt, mediu i lung pentru şirigarea terenurilor. Noi a tept m s se duc apa n ş ă ă ă îDun re i apoi ne chinuim s o aducem n ferme cu ă ş ă îconsum de energie prin c teva trepte de pompare. A â şg si solu ii pentru stocarea apei n amontele c mpiilor ă ţ î âdin Rom nia, construirea unor lacuri de acumulare âpentru a aduce apa gravita ional i a face i centrale ţ ş ş şhidroelectrice.

Dup aceea a merge n satele cu tradi ie n ă ş î ţ îlegumicultur i pomicultur , a sprijini micii ă ş ă şlegumicultori i pomicultori n depozitarea - ş îvalorificarea legumelor i fructelor pe pia a din ş ţRom nia. Mi-a dori ca rom nii sa consume produse â ş âde calitate ob inute pe terenurile noastre, s le ţ ăg seasc n toate hiper i supermarketurile.ă ă î ş

AgroLider: ă î ş Exist o comunicare ntre marii fermieri i ministerul agriculturii?Mihai Afiliu: î ă ă A nceput s existe dar am observat c la aceste nt lniri „se discut discu ii”.î â ă ţ

AgroLider: ă î Este ceva ce v pune n dificultate?Mihai Afiliu: ă ă Probleme sunt dar g sim solutii, m

deranjeaz lipsa speciali tilor i n special a tinerilor ă ş ş îcare vor s lucreze n produc ie. ă î ţ

AgroLider: ă ţ ţ î ă Vi s-a solicitat s primi i studen i n ferm pentru a face practic ?ăMihai Afiliu: ş ă â ă I-a primi cu mare pl cere dar p n acum nu am primit nici o cerere n acest sens.î

AgroLider: ă De unde pasiunea pentru agricultur ?Mihai Afiliu: ş ă ţ De la bunicii i p rin ii mei din Sicrita jude ul Prahova.ţ

AgroLider: Ş ă ă tiu c prima pasiune a dumneavostr a fost fotbalul, cum i-a pus amprenta sportul n via a ş î ţdumneavoastr ?ăMihai Afiliu: î ă Mentalitatea de nving tor o am de la fotbal, nu-mi place s pierd dar tim c mai sunt i ă ş ă şmeciuri pe care le pierzi i atunci trebuie s te ridici i s ş ă ş ămergi mai departe f r s te la i dobor t. F c nd o ă ă ă ş â ă âparalel ntre fotbal i agricultur mi dau seama c ă î ş ă î ăexsit multe puncte comune n ceea ce prive te modul ă î şde ac iune. Fiecare meci trebuie preg tit diferit n ţ ă îfunc ie de adversar a a este i n agricultur , nici un an ţ ş ş î ănu seam n cu altul, trebuie s ai flexibilitate i ă ă ă şrapiditate n tot ceea ce faci, s tii s iei decizii pe î ă ş ămoment i chiar n condi ii de stres. ş î ţ

Noi, agricultorii ne putem numi aventurieri pentru c te milioane ngrop m n p m nt f r s tim dac i â î ă î ă ă ă ă ă ş ă îrecuper m, depindem foarte mult de condi iile ă ţclimatice. S ne rug m s avem ploaie pentru a scoate ă ă ăî â ţn primul r nd banii investi i.

Trebuie s vezi tot timpul partea plin a paharului i s ă ă ş ăg nde ti pozitiv, s ai un echilibru n c tig.â ş ă î âş


Trif Costel, administrator al S.C. Grano Agro S.R.L., localitatea Balta Doamnei, jude ul PrahovaţSuprafa a lucrat 1350 ha, din care: 300 ha rapi , 550 ţ ă ţăha gr u, 100 ha floarea-soarelui i 400 ha porumb.â ş

“ n anul 2010 am cultivat floarea soarelui n cultur Î î ăsuccesiv , dup orzoaica de toamn . Am nceput ă ă ă îaceast practic n anul 2008 pe aproximativ 35 ha. ă ă îExperien a a fost atipic . Am sem nat cu sem n -ţ ă ă ă ătoarea de p ioase, la 60 cm ntre r nduri, motiv pentru ă î âcare densitatea a fost cam mare. 10 ha nu le-am recoltat din motive tehnologice i climatice. Pe restul şsuprafe ei am ob inut n jur de 1000 kg/ha.ţ ţ î

Î ă ţn 2009 am sem nat 47 ha, aveam deja experien a anului trecut, am rezolvat problema samulastrei cu un erbicid antigramineic. Imediat dup recoltarea ăorzoaicei, pentru preg tirea patului germinativ am ăfolosit un disc greu i combinatorul. Am fertilizat şlocalizat cu 200 kg/ha azotat de amoniu. Foliare nu am folosit. Produc ia a fost de 2400 kg/ha la umiditatea de ţ11-13%.

Î ă ă ă în 2010, orzoiaca de toamn a fost sem nat ntr-un teren puternic mburuienat astfel nc t a trebuit s î î â ăaplic o erbicidare total la miri te. Totu i am mai ă ş şsem nat 3 ha i am ob inut 1700 kg/ha n condi iile n ă ş ţ î ţ îcare p s rile mi-au dijmuit 50% din produc ie.ă ă ţ

Sunt adeptul hibrizilor Clearfield dar pentru cultura succesiv cred c putem folosi hibrizi clasici iar cel mai ă ăpotrivit este LG 56-35. Produc ia ob inut la acest ţ ţ ăhibrid sem nat n prim var a fost de 3000 kg/ha.ă î ă ă

Recoltarea o realizez n luna octombrie astfel nc t pot î î âsem na gr u dac este nevoie. Prin aceast tehnologie ă â ă ăob in trei produc ii n doi ani i folosesc intensiv ţ ţ î şterenul.” (N.B.)

Trifu Costel, administrator al I.F. Trifu, localitatea Dracea, jude ul TeleormanţSuprafa a lucrat este de 100 ha, din care 40 ha gr u,ţ ă â9 ha orz, 10 ha porumb i 51 ha floarea soarelui.ş

“Anul trecut am sem nat pentru prima dat , pe o ă ăsuprafa de 5 ha, floarea soarelui dup recoltarea ţă ăorzului. Ploile din timpul recoltatului m-au mpiedicat îs preg tesc terenul i s sem n mai repede, dup ă ă ş ă ă ăp rerea mea trebuie urgentate lucr rile de recoltare i ă ă şpreg tire a terenului pentru sem natul florii soarelui n ă ă îcultura succesiv . Din experien a de anul trecut, ă ţjum tate din suprafa am arat-o iar cealalt jum tate ă ţă ă ăam discuit-o, pot spune c ar fi de preferat preg tirea ă ăterenului f r ar tur . Orzul de toamn a fost fertilizat ă ă ă ă ăcu 150 kg/ha 12-52-0 la preg tirea terenului, n ă îprim var , 100 kg/ha uree i 150 kg/ha azotat, motiv ă ă şpentru care la floarea soarelui am aplicat localizat 100 kg/ha uree. Ca hibrid am folosit PR 64-83, hibrid pe care l-am folosit i n prim var . Am recoltat la sf r itul î ă ă â şlunii octombrie, n jur de 1500 kg/ha i am avut un pre î ş ţde 1,9 lei/kg fa de 1,37 lei/kg cu c t am v ndut-o n ţă â â îseptembrie. n acest an mi-am propus s cultiv floarea Î ăsoarelui dup cele 9 ha de orz i c teva hectare de ă ş âgr u.” (Nicoleta Dinu)â

pag.

14

/ Dos

ar te

hnic


pag.

15

/ Dos

ar te

hnic

Investiţia încalitatea seminţelorDin dorin a de a veni n sprijinul fermierilor i a le oferi ţ î şsemin ele cele mai competitive, Euralis Semin e ţ ţcomercializeaz numai hibrizi care au fost testa i multi-ă ţanual nainte de a fi pu i n v nzare, n condi iile î ş î â î ţspecifice din Rom nia, n diverse re ele de testare.â î ţ

Euralis pune un accent deosebit pe calitatea semin-ţelor, factor care are un aspect multi-dimensional. Este ş ă ţtiut faptul c semin ele tehnice din ziua de azi sunt definite n primul r nd de calitatea lor, deoarece î âmaterialul semincer este cel care ini iaza i garanteaz ţ ş ăcrearea de valoare adaugat i profit n c mpul ă ş î âfermierului. Semin ele de calitate aduc profit n ţ îcondi ii de cultur favorabile dar protejeaz investi ia ţ ă ă ţf cut la nfiin area culturii i n condi ii defavorabile, ă ă î ţ ş î ţî ăţ ţ ăn timp ce lipsa calit ii semin elor provoac un risc major de pierderi n orice context. Euralis este una îdintre pu inele companii produc toare de semin e din ţ ă ţlume care pot controla toate aspectele calit ii la toate ăţnivelurile n acela i timp.î ş

Cele cinci dimensiuni care dau calitatea semin elorţPrima dimensiune este dat de calitatea genetic , care ă ădetermin poten ialul de randament i profilul fito-ă ţ şsanitar. Euralis Semences investe te 15% din cifra de şafaceri anual n cercetare, ceea ce o plaseaz printre î ăcompaniile foarte inovante. O treime din salaria ii s i ţ ăsunt cercet tori. Euralis i testeaz i amelioreaz ă îş ă ş ăgenetica n toate rile din Europa n care este î ţă îprezent , inclusiv Rom nia. Produsele de top sunt ă âî î î ţnscrise n majoritate n catalogul na ional al variet ilor gestionat de ISTIS, nu doar n catalogul ăţ îeuropean.

Calitatea agronomic (puritatea hibridului). n timpul ă Îproducerii lor, semin ele hibride trebuie izolate de ţpolenul str in, care provoac impurificare genetic , ă ă ădeci sc derea poten ialului plantei. Euralis respect cu ă ţ ăstricte e distan ele de izolare recomandate de ţ ţtehnologie, impun nd norme interne chiar mai stricte âgarant nd astfel p n la un nivel minim de 99% â â ăpuritate genetic . Euralis produce semin e doar n ă ţ îjurul propriilor uzine, cu ajutorul propriilor fermieri i şmijloace de produc ie. Produc ia semin elor Euralis nu ţ ţ ţeste externalizat , ci integrat i controlat total, de la ă ă ş ă

î ţ ş â ă ţnfiin area loturilor de hibridare i p n la semin ele tratate i ns cuite: este avantajul Euralis de a fi o ş î ăcooperativ care este de inut de fermieri i produce ă ţ ă şsemin e pentru proprii fermieri cu ajutorul fermierilor ţproprii.

Calitatea germinativ (siguran a nfiin rii culturii la ă ţ î ţădensitatea dorit , asigurarea r s ririi uniforme, ă ă ăvigoare la start). Toate loturile de semin e produse de ţEuralis beneficiaz de trasabilitate total de la doza ă ăfinal i p n la fermierul Euralis care a cultivat lotul ă ş â ăsemincer de hibridare. Controale interne de germina ie i puritate specific i varietal sunt ţ ş ă ş ăefectuate f r excep ie la fiecare stadiu de procesare ă ă ţindustrial a semin elor.ă ţ

Calitatea tehnologic . Semin e calibrate corect, ă ţtratamente aplicate uniform, ambalaje de cea mai bun calitate respectuoase cu natura, respectarea ănoilor norme de pulberi n vigoare n UE, utilizarea î îtrierii optice, utilizarea calibr rii orizontale pentru a ăevita spargerea semin elor i perturbarea germina iei, ţ ş ţcur area total a liniilor fabricilor de fiecare dat ntre ăţ ă ă îprocesarea semin elor a doi hibrizi diferi i sunt doar ţ ţc teva dintre m surile implementate de Euralis pentru â ăa procesa semin ele corect.ţ

Zero stoc ntre campanii. Semin ele sunt un produs î ţviu, sensibil i care reac ioneaz la condi iile de mediu. ş ţ ă ţO stocare atent , n locuri f r umiditate, murd rie, ă î ă ă ălumina puternic i agresiune chimic se impune ă ş ăpentru conservarea calit ii. Semin ele sunt livrate n ăţ ţ îRom nia din str in tate (Fran a, Spania) chiar la â ă ă ţî ă ă şnceputul campaniei, dup certificarea prealabil i validarea testului de germina ie. Stocurile nev ndute ţ âsunt imediat returnate c tre uzinele produc toare la ă ăsf r it de campanie. ntre campanii, semin ele se â ş Î ţstocheaz n uzinele Euralis n condi ii de umiditate, ă î î ţtemperatur i luminozitate controlate, cu m suri fito-ă ş ăsanitare periodice i o monitorizare a calit ii germina-ş ăţtive permanent .ă

Folosind semin e de calitate, profitul fermierilor ţeste asigurat.

Hibrizi de floarea soareluiultra-performanţiPentru prim vara anului 2011, Euralis Semin e a pus la ă ţdispozi ia fermierilor o gam complet de hibrizi de ţ ă ăfloarea soarelui, gam ce cuprinde hibrizi conven-ăţ ţăionali cu rezisten la rasele superioare de Orobanche (ES VENICIA - semitimpuriu, ES ISABELLA - semitimpuriu, ES BAYANO - semitardiv, ES SHERPA - semitardiv), hibrizi cu sistem erbicid Clearfield (ES PRIMIS - semitimpuriu, ES FLORIMIS - semitardiv, ES ARAMIS - semitardiv) i hibrizi high-oleici, at t conven-ş âţ â şionali (ES ETHIC - semitimpuriu) c t i cu sistem erbicid Clearfield (ES BALISTIC CL - semitimpuriu), cu con inut foarte ridicat de ulei i acid oleic. n gama de ţ ş Îhibrizi de floarea soarelui avem hibrizi adapta i la toate ţcategoriile de clim , zon , grad de mburuienare i ă ă î şnevoi ale fermierilor. Toleran foarte ridicat la boli ţă ă(Phoma, Phomopsis, Sclerotinia, Plasmopara, Alternaria, Septoria), rezisten bun la stres (element ţă ădeterminant n ceea ce prive te rezisten a la secet ), î ş ţ ărezisten la fr ngere, pozi ia i dimensiunea capitu-ţă â ţ şlelor (o pozi ie optim fiind cea de semipendul, ţ ăprezenta la to i hibrizii no tri), calatidii cu boabe fecun-ţ şdate 100% (inclusiv centrul acestora), capacitatea de randament foarte ridicat , sunt caracteristici care fac ădin hibrizii de floarea soarelui Euralis unii dintre cei mai competitivi din pia .ţă

Un hibrid de referin este ES FLORIMIS, hibrid cu ţăsistem erbicid Clearfield, cu un poten ial de product ie ţ ţde 5900 kg/hectar. Acest hibrid este perfect adaptat pentru orice tip de condi ii climatice sau agronomice, ţput nd fi cultivat n toate zonele rii. Toleran â î ţă ţădeosebit de ridicat la boli - problema ale florii ăsoarelui, cum ar fi Phoma, Phomopsis, Sclerotinia, capacitatea productiva excelent , toleran foarte ă ţăbun la stres, sunt doar o parte din elementele care ăindic ES Florimis ca fiind un hibrid greu de egalat n ă îpia . n anul 2010, acest hibrid a confirmat prin ţă Îproduc ii ridicate n toate zonele rii. Randamente ţ î ţăSTAS de 4000 kg/ha la Drajna (CL), 3360 kg/ha la Radomire ti (OT), 3110 kg/ha la Viziru (BR), 3218 kg/ha şla Pogoanele (BZ), 2911 kg/ha la Z brani (AR), 3000 ăkg/ha la Troianu (TR) sunt doar c teva exemple care âsus in capacitatea productiv deosebit a acestui ţ ă ăhibrid.

Î ţăn grupa hibrizilor conventionali cu rezisten la Orobanche, hibridul ES BAYANO a nc ntat to i î â ţfermierii care l-au cultivat. Acest hibrid asigur ăproduc ii de top chiar i n condi ii secetoase, fiind unul ţ ş î ţdintre cei mai toleran i hibrizi din pia la stresul ţ ţăclimatic. Produc iile din anul 2010 l recomand ca ţ î ăfiind unul din hibrizii conven ionali de top din ţRom nia: 3851 kg/ha la Sendreni (GL), 3269 kg/ha la âCaracal (OT), 3273 kg/ha la Silistaru (BR), 3442 kg/ha la Falciu (VS), 3477 kg/ha la Secuieni (NT), 2854 kg/ha la Peciu Nou (TM), 3360 kg/ha la Pogoanele (BZ).

Euralis este prima companie produc toare de semin e ă ţcare a comercializat un hibrid Clearfield, high-oleic. Este vorba de ES BALISTIC CL, hibrid care s-a comportat excelent n cultur . Con inutul ridicat de î ă ţulei - 48%, con inutul excelent de acid oleic - 89%, lipsa ţgrijilor fa de buruieni i Orobanche, produc iile ţă ş ţfoarte bune (6340 kg/ha la Viziru (BR), 3495 kg/ha la Caracal (OT), 3100 kg/ha la Garoafa (VN) n anul 2010) îsunt elemente care fac ca acest hibrid s fie deosebit ăde profitabil pentru fermieri.

Pentru a eviden ia la maxim calit ile productive ale ţ ăţacestor hibrizi ultra-performan i, este necesar ţ ăoptimizarea economic a nfiin rii culturii. Al turi de ă î ţă ăinvesti ia n aceste semin e de calitate superioar , este ţ î ţ ănecesar i o investi ie rezonabil n celelate inputuri ă ş ţ ă îde calitate, n special n fertilizan i, precum i realizarea î î ţ şunui asolament corespunz tor. n urma unui studiu ă Îrealizat n anul 2009 s-a constatat o fertilizare îinsuficient i/sau necorespunz toare pe 80% din ă ş ăsuprafe ele analizate. Ultimele evolu ii din pia arat ţ ţ ţă ăo revenire la o valoare interesant a pre ului la tona de ă ţfloarea soarelui. Pentru a pune cap t acestei spirale ănegative “inputuri pu ine, recolte i mai pu ine”, este ţ ş ţnecesar investi ia n calitate (semin e, fertilizan i).ă ţ î ţ ţ D

an M

afte

iD

irect

or Te

hnic

şi M

arke

ting

Eura

lis S

emin

ţe

Dan

Maf

tei

Dire

ctor

Tehn

ic şi

Mar

ketin

gEu

ralis

Sem

inţe

pag.

14

/ Dos

ar te

hnic


pag.

15

/ Dos

ar te

hnic

Investiţia încalitatea seminţelorDin dorin a de a veni n sprijinul fermierilor i a le oferi ţ î şsemin ele cele mai competitive, Euralis Semin e ţ ţcomercializeaz numai hibrizi care au fost testa i multi-ă ţanual nainte de a fi pu i n v nzare, n condi iile î ş î â î ţspecifice din Rom nia, n diverse re ele de testare.â î ţ

Euralis pune un accent deosebit pe calitatea semin-ţelor, factor care are un aspect multi-dimensional. Este ş ă ţtiut faptul c semin ele tehnice din ziua de azi sunt definite n primul r nd de calitatea lor, deoarece î âmaterialul semincer este cel care ini iaza i garanteaz ţ ş ăcrearea de valoare adaugat i profit n c mpul ă ş î âfermierului. Semin ele de calitate aduc profit n ţ îcondi ii de cultur favorabile dar protejeaz investi ia ţ ă ă ţf cut la nfiin area culturii i n condi ii defavorabile, ă ă î ţ ş î ţî ăţ ţ ăn timp ce lipsa calit ii semin elor provoac un risc major de pierderi n orice context. Euralis este una îdintre pu inele companii produc toare de semin e din ţ ă ţlume care pot controla toate aspectele calit ii la toate ăţnivelurile n acela i timp.î ş

Cele cinci dimensiuni care dau calitatea semin elorţPrima dimensiune este dat de calitatea genetic , care ă ădetermin poten ialul de randament i profilul fito-ă ţ şsanitar. Euralis Semences investe te 15% din cifra de şafaceri anual n cercetare, ceea ce o plaseaz printre î ăcompaniile foarte inovante. O treime din salaria ii s i ţ ăsunt cercet tori. Euralis i testeaz i amelioreaz ă îş ă ş ăgenetica n toate rile din Europa n care este î ţă îprezent , inclusiv Rom nia. Produsele de top sunt ă âî î î ţnscrise n majoritate n catalogul na ional al variet ilor gestionat de ISTIS, nu doar n catalogul ăţ îeuropean.

Calitatea agronomic (puritatea hibridului). n timpul ă Îproducerii lor, semin ele hibride trebuie izolate de ţpolenul str in, care provoac impurificare genetic , ă ă ădeci sc derea poten ialului plantei. Euralis respect cu ă ţ ăstricte e distan ele de izolare recomandate de ţ ţtehnologie, impun nd norme interne chiar mai stricte âgarant nd astfel p n la un nivel minim de 99% â â ăpuritate genetic . Euralis produce semin e doar n ă ţ îjurul propriilor uzine, cu ajutorul propriilor fermieri i şmijloace de produc ie. Produc ia semin elor Euralis nu ţ ţ ţeste externalizat , ci integrat i controlat total, de la ă ă ş ă

î ţ ş â ă ţnfiin area loturilor de hibridare i p n la semin ele tratate i ns cuite: este avantajul Euralis de a fi o ş î ăcooperativ care este de inut de fermieri i produce ă ţ ă şsemin e pentru proprii fermieri cu ajutorul fermierilor ţproprii.

Calitatea germinativ (siguran a nfiin rii culturii la ă ţ î ţădensitatea dorit , asigurarea r s ririi uniforme, ă ă ăvigoare la start). Toate loturile de semin e produse de ţEuralis beneficiaz de trasabilitate total de la doza ă ăfinal i p n la fermierul Euralis care a cultivat lotul ă ş â ăsemincer de hibridare. Controale interne de germina ie i puritate specific i varietal sunt ţ ş ă ş ăefectuate f r excep ie la fiecare stadiu de procesare ă ă ţindustrial a semin elor.ă ţ

Calitatea tehnologic . Semin e calibrate corect, ă ţtratamente aplicate uniform, ambalaje de cea mai bun calitate respectuoase cu natura, respectarea ănoilor norme de pulberi n vigoare n UE, utilizarea î îtrierii optice, utilizarea calibr rii orizontale pentru a ăevita spargerea semin elor i perturbarea germina iei, ţ ş ţcur area total a liniilor fabricilor de fiecare dat ntre ăţ ă ă îprocesarea semin elor a doi hibrizi diferi i sunt doar ţ ţc teva dintre m surile implementate de Euralis pentru â ăa procesa semin ele corect.ţ

Zero stoc ntre campanii. Semin ele sunt un produs î ţviu, sensibil i care reac ioneaz la condi iile de mediu. ş ţ ă ţO stocare atent , n locuri f r umiditate, murd rie, ă î ă ă ălumina puternic i agresiune chimic se impune ă ş ăpentru conservarea calit ii. Semin ele sunt livrate n ăţ ţ îRom nia din str in tate (Fran a, Spania) chiar la â ă ă ţî ă ă şnceputul campaniei, dup certificarea prealabil i validarea testului de germina ie. Stocurile nev ndute ţ âsunt imediat returnate c tre uzinele produc toare la ă ăsf r it de campanie. ntre campanii, semin ele se â ş Î ţstocheaz n uzinele Euralis n condi ii de umiditate, ă î î ţtemperatur i luminozitate controlate, cu m suri fito-ă ş ăsanitare periodice i o monitorizare a calit ii germina-ş ăţtive permanent .ă

Folosind semin e de calitate, profitul fermierilor ţeste asigurat.

Hibrizi de floarea soareluiultra-performanţiPentru prim vara anului 2011, Euralis Semin e a pus la ă ţdispozi ia fermierilor o gam complet de hibrizi de ţ ă ăfloarea soarelui, gam ce cuprinde hibrizi conven-ăţ ţăionali cu rezisten la rasele superioare de Orobanche (ES VENICIA - semitimpuriu, ES ISABELLA - semitimpuriu, ES BAYANO - semitardiv, ES SHERPA - semitardiv), hibrizi cu sistem erbicid Clearfield (ES PRIMIS - semitimpuriu, ES FLORIMIS - semitardiv, ES ARAMIS - semitardiv) i hibrizi high-oleici, at t conven-ş âţ â şionali (ES ETHIC - semitimpuriu) c t i cu sistem erbicid Clearfield (ES BALISTIC CL - semitimpuriu), cu con inut foarte ridicat de ulei i acid oleic. n gama de ţ ş Îhibrizi de floarea soarelui avem hibrizi adapta i la toate ţcategoriile de clim , zon , grad de mburuienare i ă ă î şnevoi ale fermierilor. Toleran foarte ridicat la boli ţă ă(Phoma, Phomopsis, Sclerotinia, Plasmopara, Alternaria, Septoria), rezisten bun la stres (element ţă ădeterminant n ceea ce prive te rezisten a la secet ), î ş ţ ărezisten la fr ngere, pozi ia i dimensiunea capitu-ţă â ţ şlelor (o pozi ie optim fiind cea de semipendul, ţ ăprezenta la to i hibrizii no tri), calatidii cu boabe fecun-ţ şdate 100% (inclusiv centrul acestora), capacitatea de randament foarte ridicat , sunt caracteristici care fac ădin hibrizii de floarea soarelui Euralis unii dintre cei mai competitivi din pia .ţă

Un hibrid de referin este ES FLORIMIS, hibrid cu ţăsistem erbicid Clearfield, cu un poten ial de product ie ţ ţde 5900 kg/hectar. Acest hibrid este perfect adaptat pentru orice tip de condi ii climatice sau agronomice, ţput nd fi cultivat n toate zonele rii. Toleran â î ţă ţădeosebit de ridicat la boli - problema ale florii ăsoarelui, cum ar fi Phoma, Phomopsis, Sclerotinia, capacitatea productiva excelent , toleran foarte ă ţăbun la stres, sunt doar o parte din elementele care ăindic ES Florimis ca fiind un hibrid greu de egalat n ă îpia . n anul 2010, acest hibrid a confirmat prin ţă Îproduc ii ridicate n toate zonele rii. Randamente ţ î ţăSTAS de 4000 kg/ha la Drajna (CL), 3360 kg/ha la Radomire ti (OT), 3110 kg/ha la Viziru (BR), 3218 kg/ha şla Pogoanele (BZ), 2911 kg/ha la Z brani (AR), 3000 ăkg/ha la Troianu (TR) sunt doar c teva exemple care âsus in capacitatea productiv deosebit a acestui ţ ă ăhibrid.

Î ţăn grupa hibrizilor conventionali cu rezisten la Orobanche, hibridul ES BAYANO a nc ntat to i î â ţfermierii care l-au cultivat. Acest hibrid asigur ăproduc ii de top chiar i n condi ii secetoase, fiind unul ţ ş î ţdintre cei mai toleran i hibrizi din pia la stresul ţ ţăclimatic. Produc iile din anul 2010 l recomand ca ţ î ăfiind unul din hibrizii conven ionali de top din ţRom nia: 3851 kg/ha la Sendreni (GL), 3269 kg/ha la âCaracal (OT), 3273 kg/ha la Silistaru (BR), 3442 kg/ha la Falciu (VS), 3477 kg/ha la Secuieni (NT), 2854 kg/ha la Peciu Nou (TM), 3360 kg/ha la Pogoanele (BZ).

Euralis este prima companie produc toare de semin e ă ţcare a comercializat un hibrid Clearfield, high-oleic. Este vorba de ES BALISTIC CL, hibrid care s-a comportat excelent n cultur . Con inutul ridicat de î ă ţulei - 48%, con inutul excelent de acid oleic - 89%, lipsa ţgrijilor fa de buruieni i Orobanche, produc iile ţă ş ţfoarte bune (6340 kg/ha la Viziru (BR), 3495 kg/ha la Caracal (OT), 3100 kg/ha la Garoafa (VN) n anul 2010) îsunt elemente care fac ca acest hibrid s fie deosebit ăde profitabil pentru fermieri.

Pentru a eviden ia la maxim calit ile productive ale ţ ăţacestor hibrizi ultra-performan i, este necesar ţ ăoptimizarea economic a nfiin rii culturii. Al turi de ă î ţă ăinvesti ia n aceste semin e de calitate superioar , este ţ î ţ ănecesar i o investi ie rezonabil n celelate inputuri ă ş ţ ă îde calitate, n special n fertilizan i, precum i realizarea î î ţ şunui asolament corespunz tor. n urma unui studiu ă Îrealizat n anul 2009 s-a constatat o fertilizare îinsuficient i/sau necorespunz toare pe 80% din ă ş ăsuprafe ele analizate. Ultimele evolu ii din pia arat ţ ţ ţă ăo revenire la o valoare interesant a pre ului la tona de ă ţfloarea soarelui. Pentru a pune cap t acestei spirale ănegative “inputuri pu ine, recolte i mai pu ine”, este ţ ş ţnecesar investi ia n calitate (semin e, fertilizan i).ă ţ î ţ ţ D

an M

afte

iD

irect

or Te

hnic

şi M

arke

ting

Eura

lis S

emin

ţe

Dan

Maf

tei

Dire

ctor

Tehn

ic şi

Mar

ketin

gEu

ralis

Sem

inţe

Dosar tehnicpa

g. 1

6 / D

osar

tehn

ic

Floarea soarelui, tehnologii optimebazate pe utilizarea erbicidului “Express”Floarea soarelui este una dintre principalele culturi puternic concurate de buruieni, înc din primele stadii ăde cre tere, în special în cazul prim verilor cu ş ătemperaturi sc zute când se înregistreaz o cre tere ă ă şlent a plantelor de floarea soarelui.ăUtilizarea o perioad îndelungat a tehnologiei bazat ă ă ăpe aplicarea erbicidelor sintetizate în asociere cu tehnologia efectu rii lucr rilor mecanice, au rezolvat ă ăpar ial problema combaterii buruienilor, întrucât nu ţerau comb tute i speciile dico perene (Cirsium) sau ă şanuale “rezistente” (Xanthium, Abutilon, Datura) specii considerate predominante pentru cultura florii soarelui din România.Aceast problem , a fost rezolvat prin ob inerea ă ă ă ţprimilor hibrizi “ i la nemodificaţi genetic” rezistenţerbicide de tip sulfonilureic, de c tre firma Pioneer în ăcolaborare cu cercet torul Dr. Miller de la Universitatea ăFargo (Dakota de Nord-SUA) ie de importan situaţ ţămajor pentru condi rii noastre.ă ţiile ţăRezultatele cercet rilor efectuate ă în mai multe staţiuni colaboratoare ale INCDA Fundulea evidenţ au iat faptul c , erbicidul Express 50 SG + Adjuvant (Trend) în doz ă ăde 30 g/ha + 0,1%, aplicat postemergent (floarea soarelui 4-6 frunze) realizeaz o eficacitate superioar ă ă(90-95%) în combaterea buruienilor dico anuale i şperene (inclusiv cele “problem ”) comparativ cu ăaplicarea tratamentelor standard, cu erbicide avizate pân -n prezent în România, permi ând stabilirea unor ă ţnoi strategii de combatere a buruienilor din cultura florii soarelui.Deasemenea erbicidul Express 50 SG + Trend (30 g/ha + 0,1%) aplicat la faz optim (floarea soarelui 4-6-8 ă ăfrunze) a prezentat o foarte bun selectivitate nefiind ăînregistrate simptome fitotoxice (chiar la doze duble) pentru hibrizii PIONEER i” de floarea soarelui “rezistenţPR64E83, PR64E71.Speciile monocotiledonate anuale (Setaria, Echino-chloa, Sorghum din s mână ţă) şi perene (Sorghum din rizomi, Elymus) necombătute pot fi distruse prin aplicarea la sem nat (preemergent) a erbicidelor ăspecifice pentru combaterea buruienilor mono anuale sau ie (postemergent) pentru combaterea în vegetaţburuienilor mono perene.În concluzie, pentru combaterea buruienilor anuale şi perene din cultura de floarea soarelui cu hibrizi Pioneer (PR64E83, PR64E71, P64LE19, P64LE20) i la rezistenţ

erbicidul Express 50 SG, iile de infestare cu în condiţburuienile men ionate, se recomand utilizarea de ţ ăstrategii de combatere iate în func ie de nivelul diferenţ ţde infestare cu buruieni, predominan iile ţa lor şi condiţclimatice din perioada de vegeta ie. Astfel deosebim:ţI. e cu infest ri puternice de buruieni (peste Suprafeţ ă80%) şi dominanţa buruienilor dico anuale şi perene (Cirsium inclusiv Xanthium, Abutilon) ş ăi redus de mono anuale.În acest caz, se aplic în vegeta ie (floarea soarelui 4-6 ă ţfrunze) tratamentul cu erbicidul: Express 50 SG + Trend la doza de 30 g/ha + 0,1% pentru combaterea buruie-nilor dicotiledonate, inclusiv cele “problem ” (Cirsium, ăXanthium, Abutilon, Datura). Speciile monocotiledonate anuale (Setaria, Echino-chloa, Sorghum din s mân ) sunt comb tute fie prin ă ţă ătratamente cu erbicide specifice dup sem nat ă ă(preemergent) la doze avizate conform tipului de sol sau tratamente ie (floarea soarelui 4-aplicate în vegetaţ6 frunze) cu erbicide selective. II. e cu infest ri puternice de buruieni (peste Suprafeţ ă80%) cu specii mono şi dicotiledonate anuale şi perene (Sorghum h. din rizomi). P inerea unui grad de combatere satisf c tor entru obţ ă ăş ă ăi eficient se recomand aplicarea postemergent a erbicidului: Express 50 SG + Trend (30 g/ha + 0,1%) iar la o săptamână se recomandă combaterea buruienilor graminee cu unul erbicidele înregistrate în doză de din 1+1,5 l/ha. iile respect rii cu stricte e a fazelor în condiţ ă ţoptime pentru tratament a florii soarelui i buruienilor ş(dico i mono).şIII. e cu infest ri moderate (~50%) dar cu Suprafeţ ădominanţ şa buruienilor dico anuale i perene (Xanthium, Abutilon, Cirsium) i redus de mono ş ăanuale. Se recomand aplicarea tratamentului cu Express 50 ăSG + Adjuvant (Trend) la doz normal de 30 g/ha + ă ă0,1% umat de erbicide pentru combatrea buruienilor monocoltiledonate la doz redus 0,8 l/ha. ă ăC ie optim este de 250-400 l/ha, antitatea de soluţ ăcantitatea maxim fiind utilizat în condi ii de secet .ă ă ţ ăEficacitatea aplic rii tratamentelor cu erbicide este ăasigurat de: preg tirea corect a solu iei i aplicarea ei ă ă ă ţ şuniform , de respectarea optim a fazei buruienilor la ă ătratament i nu în ultimul rând de iile climatice ş condiţînainte i dup tratament.ş ă D

r. Al

exan

drin

a Po

pesc

u


Gama pentru agricultura ecologica

FertileaderSilver


• Stimuleaza potentialul culturii Rezistenţă la stres• Inflorire si legare mai buna•

BiostimulatorBiostimulatori foliari

ECOVIGOR AA

FertileaderSilver

FertileaderTonic

Ecovigor AAEcovigor AA

Dosar tehnic

pag.

16

/ Dos

ar te

hnic

Floarea soarelui, tehnologii optimebazate pe utilizarea erbicidului “Express”Floarea soarelui este una dintre principalele culturi puternic concurate de buruieni, înc din primele stadii ăde cre tere, în special în cazul prim verilor cu ş ătemperaturi sc zute când se înregistreaz o cre tere ă ă şlent a plantelor de floarea soarelui.ăUtilizarea o perioad îndelungat a tehnologiei bazat ă ă ăpe aplicarea erbicidelor sintetizate în asociere cu tehnologia efectu rii lucr rilor mecanice, au rezolvat ă ăpar ial problema combaterii buruienilor, întrucât nu ţerau comb tute i speciile dico perene (Cirsium) sau ă şanuale “rezistente” (Xanthium, Abutilon, Datura) specii considerate predominante pentru cultura florii soarelui din România.Aceast problem , a fost rezolvat prin ob inerea ă ă ă ţprimilor hibrizi “ i la nemodificaţi genetic” rezistenţerbicide de tip sulfonilureic, de c tre firma Pioneer în ăcolaborare cu cercet torul Dr. Miller de la Universitatea ăFargo (Dakota de Nord-SUA) ie de importan situaţ ţămajor pentru condi rii noastre.ă ţiile ţăRezultatele cercet rilor efectuate ă în mai multe staţiuni colaboratoare ale INCDA Fundulea evidenţ au iat faptul c , erbicidul Express 50 SG + Adjuvant (Trend) în doz ă ăde 30 g/ha + 0,1%, aplicat postemergent (floarea soarelui 4-6 frunze) realizeaz o eficacitate superioar ă ă(90-95%) în combaterea buruienilor dico anuale i şperene (inclusiv cele “problem ”) comparativ cu ăaplicarea tratamentelor standard, cu erbicide avizate pân -n prezent în România, permi ând stabilirea unor ă ţnoi strategii de combatere a buruienilor din cultura florii soarelui.Deasemenea erbicidul Express 50 SG + Trend (30 g/ha + 0,1%) aplicat la faz optim (floarea soarelui 4-6-8 ă ăfrunze) a prezentat o foarte bun selectivitate nefiind ăînregistrate simptome fitotoxice (chiar la doze duble) pentru hibrizii PIONEER i” de floarea soarelui “rezistenţPR64E83, PR64E71.Speciile monocotiledonate anuale (Setaria, Echino-chloa, Sorghum din s mână ţă) şi perene (Sorghum din rizomi, Elymus) necombătute pot fi distruse prin aplicarea la sem nat (preemergent) a erbicidelor ăspecifice pentru combaterea buruienilor mono anuale sau ie (postemergent) pentru combaterea în vegetaţburuienilor mono perene.În concluzie, pentru combaterea buruienilor anuale şi perene din cultura de floarea soarelui cu hibrizi Pioneer (PR64E83, PR64E71, P64LE19, P64LE20) i la rezistenţ

erbicidul Express 50 SG, iile de infestare cu în condiţburuienile men ionate, se recomand utilizarea de ţ ăstrategii de combatere iate în func ie de nivelul diferenţ ţde infestare cu buruieni, predominan iile ţa lor şi condiţclimatice din perioada de vegeta ie. Astfel deosebim:ţI. e cu infest ri puternice de buruieni (peste Suprafeţ ă80%) şi dominanţa buruienilor dico anuale şi perene (Cirsium inclusiv Xanthium, Abutilon) ş ăi redus de mono anuale.În acest caz, se aplic în vegeta ie (floarea soarelui 4-6 ă ţfrunze) tratamentul cu erbicidul: Express 50 SG + Trend la doza de 30 g/ha + 0,1% pentru combaterea buruie-nilor dicotiledonate, inclusiv cele “problem ” (Cirsium, ăXanthium, Abutilon, Datura). Speciile monocotiledonate anuale (Setaria, Echino-chloa, Sorghum din s mân ) sunt comb tute fie prin ă ţă ătratamente cu erbicide specifice dup sem nat ă ă(preemergent) la doze avizate conform tipului de sol sau tratamente ie (floarea soarelui 4-aplicate în vegetaţ6 frunze) cu erbicide selective. II. e cu infest ri puternice de buruieni (peste Suprafeţ ă80%) cu specii mono şi dicotiledonate anuale şi perene (Sorghum h. din rizomi). P inerea unui grad de combatere satisf c tor entru obţ ă ăş ă ăi eficient se recomand aplicarea postemergent a erbicidului: Express 50 SG + Trend (30 g/ha + 0,1%) iar la o săptamână se recomandă combaterea buruienilor graminee cu unul erbicidele înregistrate în doză de din 1+1,5 l/ha. iile respect rii cu stricte e a fazelor în condiţ ă ţoptime pentru tratament a florii soarelui i buruienilor ş(dico i mono).şIII. e cu infest ri moderate (~50%) dar cu Suprafeţ ădominanţ şa buruienilor dico anuale i perene (Xanthium, Abutilon, Cirsium) i redus de mono ş ăanuale. Se recomand aplicarea tratamentului cu Express 50 ăSG + Adjuvant (Trend) la doz normal de 30 g/ha + ă ă0,1% umat de erbicide pentru combatrea buruienilor monocoltiledonate la doz redus 0,8 l/ha. ă ăC ie optim este de 250-400 l/ha, antitatea de soluţ ăcantitatea maxim fiind utilizat în condi ii de secet .ă ă ţ ăEficacitatea aplic rii tratamentelor cu erbicide este ăasigurat de: preg tirea corect a solu iei i aplicarea ei ă ă ă ţ şuniform , de respectarea optim a fazei buruienilor la ă ătratament i nu în ultimul rând de iile climatice ş condiţînainte i dup tratament.ş ă D

r. Al

exan

drin

a Po

pesc

u


Gama pentru agricultura ecologica

FertileaderSilver


• Stimuleaza potentialul culturii Rezistenţă la stres• Inflorire si legare mai buna•

BiostimulatorBiostimulatori foliari

ECOVIGOR AA

FertileaderSilver

FertileaderTonic

Ecovigor AAEcovigor AA

pag.

19

/ Pia

ţa a

gric

olă

pag.

18

/ Pia

ţa a

gric

olă

Piaţa agricolă Piaţa agricolă

Atingem o populaţie de 7 miliarde în 2011, agricultura trebuie să se reinventezeAnul acesta vom ajunge la 7 miliarde de locuitori pe planet iar estim rile spun c vom ajunge la 9 miliarde ă ă ăîn 2050.

Oamenii se preocup de mult timp de problema ăpopula iei i cu at t mai mult ast zi c nd aceasta cre te ţ ş â ă â şcu 80 milioane pe an, c nd apele freatice sunt n â îsc dere, c nd solul se erodeaz i ghe arii se topesc. ă â ă ş ţAst zi, aproape un miliard de oameni sufer zilnic de ă ăfoame. Din ce n ce mai mul i vor dori, i pe bun î ţ ş ădreptate, s scape de s r cie. Dac urmeaz calea ă ă ă ă ădeschis de rile bogate – t ierea p durilor, folosirea ă ţă ă ăcarburan ilor fosili i a petrolului, mpr tierea ţ ş î ăşira ional a ngr mintelor i neîngr dit a pestici-ţ ă î ăşă ş ă ădelor, ei vor pune la grea ncercare resursele naturale îale planetei.

Ceea ce a f cut posibil cre terea popula iei este din ce ă ă ş ţî î ăn ce mai mult pus sub semnul ntreb rii. Procesul de cre tere a popula iei a nceput n rile pe care le numim ş ţ î î ţăast zi avansate aflate atunci n curs de dezvoltare.ă îR sp ndirea unor culturi precum porumbul, cartoful ă âprecum i descoperirea ngr mintelor au alungat ş î ăşăfoamea din Europa.

Cre terea economic global la care asist m ast zi i ş ă ă ă ă şî ă ăţ î ămbun t irea nivelului de trai nseamn un nivel record de consum al resurselor. Banca Mondial a ăestimat c p n n 2030 peste un miliard de oameni vor ă â ă îapar ine clasei de mijloc. Acesta este un lucru bun dar ţva fi greu pentru planet dac vor consuma precum fac ă ăast zi americanii. Nu putem impiedica na terea noii ă şclase de mijloc, dar nu este prea t rziu s schimb m â ă ămodul n care ea i ceilal i oameni vor produce i î ş ţ şconsuma hrana i energia.ş

Securitatea alimentară- un nou model de produc ie agricolţ ă

Odat cu criza din 2008, agricultura i alimenta ia apar ă ş ţdin ce n ce mai mult printre preocup rile politicienilor. î ăÎ ţ ă şntre investi ia public i liberalizarea schimburilor, dezbaterea politic prezint un ntreg evantai de pozi ii ă ă î ţviz nd ameliorarea productivit ii i securit ii â ăţ ş ăţalimentare.

Marea mi care de modernizare a produc iei agricole ş ţî ă ă ănceput dup cel de Al Doilea R zboi Mondial, pe care o numim industrializarea Nordului sau revolu ia verde ţî ţă în rile emergente, a constat ntr-un aport masiv de inputuri exterioare (semin e ameliorate, ngr minte, ţ î ăşăpesticide, mecanizare, iriga ii...). Aceast revolu ie ţ ă ţfocalizat doar pe maximizarea randamentelor a ăsimplificat ecosistemele agricole tradi ionale caracte-ţrizate de diversitate i ne-a expus la numeroase riscuri. şÎ ţ ă ă ăn final, produc ia agricol modial a fost multiplicat de 2,5 ori ntre 1960-2005 n timp ce popula ia ''doar s-a î î ţdublat''. Acest model se love te de limitarea resurselor şpe care se bazeaz : penurie de ap pentru iriga ii, ă ă ţdegradarea solului, raritatea ngr mintelor fosile î ăşăpentru produc ia de ngr minte pe baz de azot sau a ţ î ăşă ăpesticidelor, sc derea z c mintelor de fosfor.ă ă ă

Î ţ ăn fa a acestei perspective marii actori ai moderniz rii conven ionale a agriculturii (institutele de cercetare ţcare au permis revolu ia verde, industriile care ţfurnizeaz inputuri i echipamente) propun s se ă ş ăcontinue intensiv n direc ia productivismului c ut nd î ţ ă âs maximizeze produc ia animal i vegetal pe hectar, ă ţ ă ş ăpe picatura de ap , pe kg de azot sau fosfor mineral ăutilizat.

Î ă ăn aceast viziune, miza cea mai important este disponibilitatea global de biomas alimentar ă ă ă(materie organic de origine animal sau vegetal ) i ă ă ă şr sp ndirea progresului tehnlogic ca solu ie pentru a ă â ţdep i situa iile de raritate. Excesele acetui model au ăş ţdeterminat apari ia multor voci, din ce n ce mai multe, ţ îcare au scris ''cartea neagr a agriculturii productiviste'' ăsau care au propus solu ii alternative agriculturii ţconven ionale. Esen a acestei schimb ri de paradigm ţ ţ ă ăeste recunoa terea faptului c sistemele agricole sunt ş ăecosisteme i nu procese industriale i c trebuie ş ş ăreintrodus ecologia n agricultur .ă î ă

Vorbim n acest caz de o intensificare ecologic care s î ă ăduc la o cre tere a randamentelor prin optimizarea ă şfunction rii naturale a ecosistemelor i nu prin aportul ă şde inputuri exterioare.

Dincolo de cre terea de biomas , acest model promite ş ăş şi alte servicii ecologice cu impact asupra mediului i dependen ei de resurse rare.ţAgricultorii care nu au beneficiat de revolu ia verde ar ţtrebui s poat accede mai u or la aceste inova ii care ar ă ă ş ţnecesit , apriori i investi ii mai mici. Acest nou model, ă ş ţmai intensiv n for a de munc ar putea fi o solu ie i î ţ ă ţ şpentru limitarea exodului rural n condi iile n care ar î ţ îpermite o cre tere a veniturilor i nivelui de via al ş ş ţăproduc torilor.ă

Aceste dou modele, conven ional i alternativ, sunt ă ţ şprinse n cursa cre terii produc iilor, prezentat de FAO î ş ţca fiind singura solu ie posibil pentru a hr ni cei 9 ţ ă ămiliarde de oameni n 2050 ceea ce ar presupune o îcre terea a produc iei alimentare cu 70% fa de nivelul ş ţ ţăatins n 2005. n acest context este posibil ca alegerea î Îunuia din cele dou modele s fie o fals dilem .ă ă ă ă

O intensificare conven ional masiv , cu speran a c ţ ă ă ţ ăaceasta ar putea evita extinderea p m nturilor ă âcultivate i a prezerva astfel biodiversitatea.ş

O intensificare ecologic prin care s-ar vedea randa-ămentele cresc nd mai lent, de unde nevoia de a cre te â şsemnificativ suprafe ele cultivate, expansiune care ţchiar dac este vorba de sisteme agrosilvopastorale se ăva face n detrimentul ecosistemelor i biodiversit ii.î ş ăţ

Pentru a ie i din aceasta dilem poate ar fi bine ca ş ăsolu ia s fie g sit ntr-un dialog ntre produc tori i ţ ă ă ă î î ă ş

consumatori pentru identificarea unui nou mod de consum durabil.

Grupul Roullier – un grup responsabilFiind unul dintre marii produc tori mondiali de ăî ăşă ă ă şngr minte, Grupul Roullier continu s - i intensifice eforturile de cercetare at t prin extinderea departa-âmentului de Cercetare & Dezvoltare intern c t i prin â şintensificarea colabor rilor interna ionale, inclusiv n ă ţ îRom nia.â

Preocup rile Grupului Roullier pentru a oferi fermierilor ăsolu ii de fertilizare mai pu in intensive n resurse ţ ţ înaturale rare dar care s fie mai bine exploatate de ăplante sunt mult mai vechi, nainte ca acest subiect s î ădevin ''mod '' printre cercet tori sau politicieni.ă ă ă

Grupul Roullier este prezent n Rom nia din 2006. nc î â Î ădin primul an, un num r nsemnat de fermieri ă îavangardi ti, antreprenori au aderat la solu iile Timac ş ţde fertilizare durabil . Din acel moment nu au ncetat s ă î ăse nmul easc . Numai n aceast campanie de î ţ ă î ăprim var s-au lucrat cu solu ii Timac peste 250.000 ha. ă ă ţdintr-un total de 5,2 milioane. (2 mil. ha. porumb, 2 mil. ha. gr u, 0.4 mil. ha. de rapi i 0.8 mil. ha. floarea â ţă şsoarelui).

Intensificarea rela iilor de cercetare dintre laboratoa-ţrele nostre i speciali ti din Rom nia dar i o mai bun ş ş â ş ăcunoa tere a problemelor fermierilor sunt factori care şexplic acest succes.ă

Rezultatul acestui efort de cerce-tare se concretizeaz i ă şîn acest an prin lansarea unei noi game de produse cu o specificitate nou . Aceast lansare va avea loc n cadrul ă ă îConven iei Comerciale care va avea loc la Hotel ţIntercontinental din Bucure ti n luna mai, cu ocazia ş îanivers rii a 5 ani de activitate n Rom nia.ă î â

Pentru a avea succes nu este suficient s oferim ăfermierilor doar solu ii agronomice. Ace tia au devenit ţ şadev ra i oameni de afaceri n c utare de rentabilitate ă ţ î ăpentru fermele i investi iile lor. n acest context o ş ţ Îpreocupare continu a noastr este s le oferim solu ii ă ă ă ţagronomice rentabile n care s merite s investeasc î ă ă ădurabil.

Adrian Dr ganăpreşedinte


pag.

19

/ Pia

ţa a

gric

olă

pag.

18

/ Pia

ţa a

gric

olă

Piaţa agricolă Piaţa agricolă

Atingem o populaţie de 7 miliarde în 2011, agricultura trebuie să se reinventezeAnul acesta vom ajunge la 7 miliarde de locuitori pe planet iar estim rile spun c vom ajunge la 9 miliarde ă ă ăîn 2050.

Oamenii se preocup de mult timp de problema ăpopula iei i cu at t mai mult ast zi c nd aceasta cre te ţ ş â ă â şcu 80 milioane pe an, c nd apele freatice sunt n â îsc dere, c nd solul se erodeaz i ghe arii se topesc. ă â ă ş ţAst zi, aproape un miliard de oameni sufer zilnic de ă ăfoame. Din ce n ce mai mul i vor dori, i pe bun î ţ ş ădreptate, s scape de s r cie. Dac urmeaz calea ă ă ă ă ădeschis de rile bogate – t ierea p durilor, folosirea ă ţă ă ăcarburan ilor fosili i a petrolului, mpr tierea ţ ş î ăşira ional a ngr mintelor i neîngr dit a pestici-ţ ă î ăşă ş ă ădelor, ei vor pune la grea ncercare resursele naturale îale planetei.

Ceea ce a f cut posibil cre terea popula iei este din ce ă ă ş ţî î ăn ce mai mult pus sub semnul ntreb rii. Procesul de cre tere a popula iei a nceput n rile pe care le numim ş ţ î î ţăast zi avansate aflate atunci n curs de dezvoltare.ă îR sp ndirea unor culturi precum porumbul, cartoful ă âprecum i descoperirea ngr mintelor au alungat ş î ăşăfoamea din Europa.

Cre terea economic global la care asist m ast zi i ş ă ă ă ă şî ă ăţ î ămbun t irea nivelului de trai nseamn un nivel record de consum al resurselor. Banca Mondial a ăestimat c p n n 2030 peste un miliard de oameni vor ă â ă îapar ine clasei de mijloc. Acesta este un lucru bun dar ţva fi greu pentru planet dac vor consuma precum fac ă ăast zi americanii. Nu putem impiedica na terea noii ă şclase de mijloc, dar nu este prea t rziu s schimb m â ă ămodul n care ea i ceilal i oameni vor produce i î ş ţ şconsuma hrana i energia.ş

Securitatea alimentară- un nou model de produc ie agricolţ ă

Odat cu criza din 2008, agricultura i alimenta ia apar ă ş ţdin ce n ce mai mult printre preocup rile politicienilor. î ăÎ ţ ă şntre investi ia public i liberalizarea schimburilor, dezbaterea politic prezint un ntreg evantai de pozi ii ă ă î ţviz nd ameliorarea productivit ii i securit ii â ăţ ş ăţalimentare.

Marea mi care de modernizare a produc iei agricole ş ţî ă ă ănceput dup cel de Al Doilea R zboi Mondial, pe care o numim industrializarea Nordului sau revolu ia verde ţî ţă în rile emergente, a constat ntr-un aport masiv de inputuri exterioare (semin e ameliorate, ngr minte, ţ î ăşăpesticide, mecanizare, iriga ii...). Aceast revolu ie ţ ă ţfocalizat doar pe maximizarea randamentelor a ăsimplificat ecosistemele agricole tradi ionale caracte-ţrizate de diversitate i ne-a expus la numeroase riscuri. şÎ ţ ă ă ăn final, produc ia agricol modial a fost multiplicat de 2,5 ori ntre 1960-2005 n timp ce popula ia ''doar s-a î î ţdublat''. Acest model se love te de limitarea resurselor şpe care se bazeaz : penurie de ap pentru iriga ii, ă ă ţdegradarea solului, raritatea ngr mintelor fosile î ăşăpentru produc ia de ngr minte pe baz de azot sau a ţ î ăşă ăpesticidelor, sc derea z c mintelor de fosfor.ă ă ă

Î ţ ăn fa a acestei perspective marii actori ai moderniz rii conven ionale a agriculturii (institutele de cercetare ţcare au permis revolu ia verde, industriile care ţfurnizeaz inputuri i echipamente) propun s se ă ş ăcontinue intensiv n direc ia productivismului c ut nd î ţ ă âs maximizeze produc ia animal i vegetal pe hectar, ă ţ ă ş ăpe picatura de ap , pe kg de azot sau fosfor mineral ăutilizat.

Î ă ăn aceast viziune, miza cea mai important este disponibilitatea global de biomas alimentar ă ă ă(materie organic de origine animal sau vegetal ) i ă ă ă şr sp ndirea progresului tehnlogic ca solu ie pentru a ă â ţdep i situa iile de raritate. Excesele acetui model au ăş ţdeterminat apari ia multor voci, din ce n ce mai multe, ţ îcare au scris ''cartea neagr a agriculturii productiviste'' ăsau care au propus solu ii alternative agriculturii ţconven ionale. Esen a acestei schimb ri de paradigm ţ ţ ă ăeste recunoa terea faptului c sistemele agricole sunt ş ăecosisteme i nu procese industriale i c trebuie ş ş ăreintrodus ecologia n agricultur .ă î ă

Vorbim n acest caz de o intensificare ecologic care s î ă ăduc la o cre tere a randamentelor prin optimizarea ă şfunction rii naturale a ecosistemelor i nu prin aportul ă şde inputuri exterioare.

Dincolo de cre terea de biomas , acest model promite ş ăş şi alte servicii ecologice cu impact asupra mediului i dependen ei de resurse rare.ţAgricultorii care nu au beneficiat de revolu ia verde ar ţtrebui s poat accede mai u or la aceste inova ii care ar ă ă ş ţnecesit , apriori i investi ii mai mici. Acest nou model, ă ş ţmai intensiv n for a de munc ar putea fi o solu ie i î ţ ă ţ şpentru limitarea exodului rural n condi iile n care ar î ţ îpermite o cre tere a veniturilor i nivelui de via al ş ş ţăproduc torilor.ă

Aceste dou modele, conven ional i alternativ, sunt ă ţ şprinse n cursa cre terii produc iilor, prezentat de FAO î ş ţca fiind singura solu ie posibil pentru a hr ni cei 9 ţ ă ămiliarde de oameni n 2050 ceea ce ar presupune o îcre terea a produc iei alimentare cu 70% fa de nivelul ş ţ ţăatins n 2005. n acest context este posibil ca alegerea î Îunuia din cele dou modele s fie o fals dilem .ă ă ă ă

O intensificare conven ional masiv , cu speran a c ţ ă ă ţ ăaceasta ar putea evita extinderea p m nturilor ă âcultivate i a prezerva astfel biodiversitatea.ş

O intensificare ecologic prin care s-ar vedea randa-ămentele cresc nd mai lent, de unde nevoia de a cre te â şsemnificativ suprafe ele cultivate, expansiune care ţchiar dac este vorba de sisteme agrosilvopastorale se ăva face n detrimentul ecosistemelor i biodiversit ii.î ş ăţ

Pentru a ie i din aceasta dilem poate ar fi bine ca ş ăsolu ia s fie g sit ntr-un dialog ntre produc tori i ţ ă ă ă î î ă ş

consumatori pentru identificarea unui nou mod de consum durabil.

Grupul Roullier – un grup responsabilFiind unul dintre marii produc tori mondiali de ăî ăşă ă ă şngr minte, Grupul Roullier continu s - i intensifice eforturile de cercetare at t prin extinderea departa-âmentului de Cercetare & Dezvoltare intern c t i prin â şintensificarea colabor rilor interna ionale, inclusiv n ă ţ îRom nia.â

Preocup rile Grupului Roullier pentru a oferi fermierilor ăsolu ii de fertilizare mai pu in intensive n resurse ţ ţ înaturale rare dar care s fie mai bine exploatate de ăplante sunt mult mai vechi, nainte ca acest subiect s î ădevin ''mod '' printre cercet tori sau politicieni.ă ă ă

Grupul Roullier este prezent n Rom nia din 2006. nc î â Î ădin primul an, un num r nsemnat de fermieri ă îavangardi ti, antreprenori au aderat la solu iile Timac ş ţde fertilizare durabil . Din acel moment nu au ncetat s ă î ăse nmul easc . Numai n aceast campanie de î ţ ă î ăprim var s-au lucrat cu solu ii Timac peste 250.000 ha. ă ă ţdintr-un total de 5,2 milioane. (2 mil. ha. porumb, 2 mil. ha. gr u, 0.4 mil. ha. de rapi i 0.8 mil. ha. floarea â ţă şsoarelui).

Intensificarea rela iilor de cercetare dintre laboratoa-ţrele nostre i speciali ti din Rom nia dar i o mai bun ş ş â ş ăcunoa tere a problemelor fermierilor sunt factori care şexplic acest succes.ă

Rezultatul acestui efort de cerce-tare se concretizeaz i ă şîn acest an prin lansarea unei noi game de produse cu o specificitate nou . Aceast lansare va avea loc n cadrul ă ă îConven iei Comerciale care va avea loc la Hotel ţIntercontinental din Bucure ti n luna mai, cu ocazia ş îanivers rii a 5 ani de activitate n Rom nia.ă î â

Pentru a avea succes nu este suficient s oferim ăfermierilor doar solu ii agronomice. Ace tia au devenit ţ şadev ra i oameni de afaceri n c utare de rentabilitate ă ţ î ăpentru fermele i investi iile lor. n acest context o ş ţ Îpreocupare continu a noastr este s le oferim solu ii ă ă ă ţagronomice rentabile n care s merite s investeasc î ă ă ădurabil.

Adrian Dr ganăpreşedinte


pag.

20

/ Pia

ţa a

gric

olă

Desprefundaţie

Funda ia Timac Agro pentru Dezvoltarea Agriculturii a ţcontinuat n 2010 proiectele sale inspirate de îmisiunea noastr de a dezvolta capitalul uman i ă şspiritul intreprinz tor n vederea practic rii unei ă î ăagriculturi performante corelat cu respectul pentru ămediul nconjur tor.î ă

Una dintre cele mai importante axe pe care activeaz ăFunda ia este dezvoltarea capitalului uman, pentru a ţfacilita accesul la informa ie a unui num r c t mai ţ ă âmare de speciali ti. n acest sens, a fost dezvoltat ş Îproiectul “AGRICHALLENGE”, o competi ie adresat ţ ăviitorilor speciali ti n domeniul agriculturii, actuali ş îstuden i la facult ile de profil.ţ ăţ

AGRICHALLENGE 2010, a doua edi ie a proiectului, a ţinclus participan i din 5 centre universitare de tradi ie: ţ ţBucure ti, Cluj, Craiova, Ia i, Timi oara. n urma primei ş ş ş Îetape, de preselec ie, finali tii s-au nt lnit pentru o ţ ş î âs pt m n la Bran, unde au participat la seminarii i ă ă â ă şworkshopuri de dezvoltare a carierei i au avut şoportunitatea de a cunoa te reprezentan i ai marilor ş ţcompanii multina ionale care activeaz n domeniu: ţ ă îEuralis Semin e, Syngenta Rom nia, Timac Agro ţ âRom nia. Inspir ndu-ne din experien a anului â â ţanterior, echipelor participante li s-a propus o nou ăprovocare: o tem de concurs unic pentru to i ă ă ţfinali tii: fiecare echip a avut o ferm virtual de 1000 ş ă ă ăha i 2.000.000 lei. Provocarea a fost s propun un ş ă ăplan de rota ie a culturilor pe termen de un an, pentru ţa ob ine profit maxim n condi ii c t mai apropiate de ţ î ţ âcele din via a real . S-a punctat nu numai nivelul ţ ăprofitului ob inut, ci i nivelul de participare i ţ ş şimplicare n coala de Var , sau abilit ile de î Ş ă ăţprezentare n public.î

C tig torii Finalei Agrichallenge 2010 au reprezentat âş ăFacultatea de Agricultur din Cluj-Napoca: studen ii ă ţBalazsi Agnes i Ioan H d rean, ndruma i de prof. ş ă ă î ţ

Adrian Pop, au c tigat o excursie n Fran a i 6.000 de âş î ţ şlei (3.000 de lei echipa i 3.000 lei profesorul şî ă ă ăţ şndrum tor). Datorit seriozit ii i a gradului deosebit de implicare n desf urarea Scolii de Var , a î ăş ăcreativit ii i inova iei proiectelor prezentate, ăţ ş ţpremiile au fost suplimentate dup cum urmeaz : ă ăpremiul II, participare la excursia n Fran a (echipa î ţBucure ti II, format din Maria Bobeic , Cristian Moise, ş ă ăprof. ndrum tor Toma Dinu) i premiul III, premii n î ă ş îbani (echipa Bucure ti I, format din Florentin Bercu, ş ăAlexandru Coclisan, Liviu Dinc , prof. ndrum tor ă î ăValentina Tudor).

Excursia n Fran a, desf urat n luna noiembrie 2010, î ţ ăş ă îa fost o experien de intens acumulare de ţă ăcuno tin e i experien , cursuri la Institutul Superior ş ţ ş ţăde Agricultur din Lille, vizite si schimb de experien ă ţăî ş şn ferme frantuze ti i vizita la fabrica Timac Agro Fran a.ţ

Pentru a face agricultur performant , avem nevoie ă ăde informa ii i de speciali ti. Suntem convin i c ţ ş ş ş ătinerii participan i la proiectul Agrichallenge, ţî şmpletind cuno tintele tehnice cu pasiunea pentru acest domeniu, curiozitatea i dorin a de a evolua, vor ş ţfi speciali tii care vor contribui la dezvoltarea şagriculturii rom ne ti.â ş

AGRICHALLENGE 2010:Competiţia Agronomilor de Mâine


Soluţii integratepentru nutriţia porumbului

Fertileader Oris pentru producţie şi calitate

Timac AGRO - Specialişti în nutriţia plantelor

Sulfammo pentrunutriţie eficientă şi durabilă

Fertiactyl Starter pentruun sistem radicular dezvoltat

Timastart Plus / Duo / NPS 53Timasprint / Eurotim / Eurocereal

pentru un start ideal alculturii dumneavoastră

Vrei să ştii mai multe?Contactează un

reprezentant Timac AGRO

pag.

20

/ Pia

ţa a

gric

olă

Desprefundaţie

Funda ia Timac Agro pentru Dezvoltarea Agriculturii a ţcontinuat n 2010 proiectele sale inspirate de îmisiunea noastr de a dezvolta capitalul uman i ă şspiritul intreprinz tor n vederea practic rii unei ă î ăagriculturi performante corelat cu respectul pentru ămediul nconjur tor.î ă

Una dintre cele mai importante axe pe care activeaz ăFunda ia este dezvoltarea capitalului uman, pentru a ţfacilita accesul la informa ie a unui num r c t mai ţ ă âmare de speciali ti. n acest sens, a fost dezvoltat ş Îproiectul “AGRICHALLENGE”, o competi ie adresat ţ ăviitorilor speciali ti n domeniul agriculturii, actuali ş îstuden i la facult ile de profil.ţ ăţ

AGRICHALLENGE 2010, a doua edi ie a proiectului, a ţinclus participan i din 5 centre universitare de tradi ie: ţ ţBucure ti, Cluj, Craiova, Ia i, Timi oara. n urma primei ş ş ş Îetape, de preselec ie, finali tii s-au nt lnit pentru o ţ ş î âs pt m n la Bran, unde au participat la seminarii i ă ă â ă şworkshopuri de dezvoltare a carierei i au avut şoportunitatea de a cunoa te reprezentan i ai marilor ş ţcompanii multina ionale care activeaz n domeniu: ţ ă îEuralis Semin e, Syngenta Rom nia, Timac Agro ţ âRom nia. Inspir ndu-ne din experien a anului â â ţanterior, echipelor participante li s-a propus o nou ăprovocare: o tem de concurs unic pentru to i ă ă ţfinali tii: fiecare echip a avut o ferm virtual de 1000 ş ă ă ăha i 2.000.000 lei. Provocarea a fost s propun un ş ă ăplan de rota ie a culturilor pe termen de un an, pentru ţa ob ine profit maxim n condi ii c t mai apropiate de ţ î ţ âcele din via a real . S-a punctat nu numai nivelul ţ ăprofitului ob inut, ci i nivelul de participare i ţ ş şimplicare n coala de Var , sau abilit ile de î Ş ă ăţprezentare n public.î

C tig torii Finalei Agrichallenge 2010 au reprezentat âş ăFacultatea de Agricultur din Cluj-Napoca: studen ii ă ţBalazsi Agnes i Ioan H d rean, ndruma i de prof. ş ă ă î ţ

Adrian Pop, au c tigat o excursie n Fran a i 6.000 de âş î ţ şlei (3.000 de lei echipa i 3.000 lei profesorul şî ă ă ăţ şndrum tor). Datorit seriozit ii i a gradului deosebit de implicare n desf urarea Scolii de Var , a î ăş ăcreativit ii i inova iei proiectelor prezentate, ăţ ş ţpremiile au fost suplimentate dup cum urmeaz : ă ăpremiul II, participare la excursia n Fran a (echipa î ţBucure ti II, format din Maria Bobeic , Cristian Moise, ş ă ăprof. ndrum tor Toma Dinu) i premiul III, premii n î ă ş îbani (echipa Bucure ti I, format din Florentin Bercu, ş ăAlexandru Coclisan, Liviu Dinc , prof. ndrum tor ă î ăValentina Tudor).

Excursia n Fran a, desf urat n luna noiembrie 2010, î ţ ăş ă îa fost o experien de intens acumulare de ţă ăcuno tin e i experien , cursuri la Institutul Superior ş ţ ş ţăde Agricultur din Lille, vizite si schimb de experien ă ţăî ş şn ferme frantuze ti i vizita la fabrica Timac Agro Fran a.ţ

Pentru a face agricultur performant , avem nevoie ă ăde informa ii i de speciali ti. Suntem convin i c ţ ş ş ş ătinerii participan i la proiectul Agrichallenge, ţî şmpletind cuno tintele tehnice cu pasiunea pentru acest domeniu, curiozitatea i dorin a de a evolua, vor ş ţfi speciali tii care vor contribui la dezvoltarea şagriculturii rom ne ti.â ş

AGRICHALLENGE 2010:Competiţia Agronomilor de Mâine


Soluţii integratepentru nutriţia porumbului

Fertileader Oris pentru producţie şi calitate

Timac AGRO - Specialişti în nutriţia plantelor

Sulfammo pentrunutriţie eficientă şi durabilă

Fertiactyl Starter pentruun sistem radicular dezvoltat

Timastart Plus / Duo / NPS 53Timasprint / Eurotim / Eurocereal

pentru un start ideal alculturii dumneavoastră

Vrei să ştii mai multe?Contactează un

reprezentant Timac AGRO

Documents

continuarea în pag. 10 - 12 continuarea în pag. 7 Revista