CONTABILITĂȚII - fbculim.files.wordpress.com · urmărirea existentului şi mişcării fiecărui element patrimonial în parte, pe părţile componente, contribuind la asigurarea

FUNDAMENTELE

CONTABILITĂȚII

TEMA 4. SISTEMUL DE CONTURI ŞI DUBLA ÎNREGISTRARE

Lector universitar, doctor, BURLEA Ecaterina

TEMA 4. SISTEMUL DE CONTURI ŞI DUBLA

ÎNREGISTRARE

1. Noţiunea, structura şi funcţiile conturilor contabile

2. Planul general de conturi contabile

3. Clasificarea conturilor contabile

4. Dubla înregistrare şi însemnătatea acesteia

5. Înregistrări contabile şi tipurile acestora

6. Conturi sintetice şi analitice

7. Balanţe de verificare şi însemnătatea de control a

acestora Bibliografie:

1. Planul de conturi contabile al activităţii economico–financiare a

întreprinderilor. Nr.174 din 25.12.1997. În: Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 30.12.1997, nr. 93–96.

2. Grigoroi L., Lazari L. Bazele teoretice ale contabilităţii. Chişinău:

Cartier, 2005. p. 77-103.


Contul este un procedeu specific metodei

contabilităţii, care reflectă existenţa şi mişcarea

fiecărui element patrimonial ca efect al

modificărilor (creşteri şi diminuări) produse de

operaţiile economice ce au loc într-o perioadă de

gestiune.


Pentru fiecare fel sau grupă de mijloace/surse se

deschide câte un cont distinct în contabilitatea

curentă, cu ajutorul căruia se înregistrează, pe baza

documentelor primare şi în etalon valoric,

existentul la începutul perioadei de gestiune al

elementului patrimonial, pentru care s-a deschis

contul, modificările acestuia, determinate de

operaţiunile economice şi financiare din timpul

perioadei de gestiune, în final determinându-se

existentul la sfârşitul perioadei de gestiune, pe baza

relaţiei matematice:


Determinarea existentului la finele perioadei de gestiune:

Existenţa iniţială + creşteri – micşorări = existenţa finală


Structural, contul îmbracă forma literei T şi are

următoarele elementele:

Debit cod și denumirea contului Credit

Sold inițial

Majorări +

Sold final

Rulaj debitor Rulaj creditor

Diminuări -


Funcțiile

contului

contabil

economică

informațională

de control

de grupare

contabilă

Fig. Funcţiile contului contabil


Planul general de conturi contabile este un tablou

al conturilor sistematizate în mod anumit, destinat

pentru organizarea evidenţei contabile la

întreprindere. Este un document normativ privind

clasificarea şi codificarea conturilor.


Clasele 1-7 cuprind conturile contabilităţii

financiare, care se utilizează pentru generalizarea

informaţiei ce urmează să fie reflectată în rapoartele

financiare şi destinată utilizatorilor interni şi externi.


Clasa 8 cuprinde conturile contabilităţii de

gestiune.


Toate conturile pot fi grupate după 4 criterii:

1. În funcţie de destinaţia acestora;

2. În raport cu bilanţul contabil;

3. În funcţie de conţinut şi structură;

4. În funcţie de apartenenţa lor la un

anumit tip de contabilitate.


În debitul conturilor de activ se reflectă:

- soldul iniţial;

- majorările;

- soldul final.

În creditul conturilor de activ se reflectă:

- diminuările.

Soldul final pentru conturile de activ se determină

potrivit relaţiei: SfA=Si+Rd-Rc.


În creditul conturilor de pasiv se reflectă:

- soldul iniţial;

- majorările;

- soldul final.

În debitul conturilor de pasiv se reflectă:

- diminuările.

Soldul final pentru conturile de pasiv se

determină potrivit relaţiei: SfP=Si+Rc-Rd.


Fig. Schema conturilor de activ şi pasiv

Debit Cont de ACTIV Credit Debit Cont de PASIV Credit

Sold inițial Sold inițial

Majorări +

Sold final Sold final

Rulaj debitor Rulaj debitor Rulaj creditor Rulaj creditor

Diminuări - Majorări +Diminuări -


Dubla înregistrare reprezintă reflectarea

fiecărei operaţiuni economice în 2 conturi

interdependente, în debitul unui cont şi

creditul altui cont la una şi aceeaşi sumă.


Dubla înregistrare face

posibilă verificarea corectitudinii

reflectării operaţiunilor

economice pe conturi, ceea ce se

confirmă prin egalitatea dintre

debitul şi creditul tuturor

operaţiunilor economice, precum

şi dintre activul şi pasivul

bilanţului contabil.

Lipsa acestei egalităţi

mărturiseşte despre existenţa

unor erori în înregistrările

contabile.

Debit Credit

Debit

Credit


Utilizarea în contabilitate a dublei înregistrări

conduce la interdependenţa conturilor în care se

înregistrează operaţiunile economice.

Această interdependenţă a conturilor se

numeşte corespondenţă a conturilor (sau

înregistrare contabilă, sau formulă contabilă), iar

conturile care se află în corespondenţă se numesc

conturi corespondente.



Denumirea contului Denumirea contului


Debit Denumirea contului Credit Debit Denumirea contului Credit



Suma Suma



Suma Suma


Orice fapt economic (exemplu: vânzare, cumpărare,

plată, etc.) se înregistrează în contabilitate codificat,

cu ajutorul unei formule contabile.

Prin urmare, modalitatea de exprimare a relaţiilor

dintre două conturi şi a estimării valorice a

indicatorului care caracterizează operaţiunea

economică concretă se numeşte formulă contabilă

(înregistrare contabilă).


Formula contabilă conţine următoarele elemente:

- codul (şi denumirea) contului debitor;

- codul (şi denumirea) contului creditor;

- mărimea modificărilor - suma.

Exemplu:

Debit contul 531 - 1000 lei

Credit contul 241 - 1000 lei


Paşi de urmat pentru întocmirea oricărei formule

contabile:

1. identificarea conturilor ce intervin în tranzacţia

economică (cel puţin 2);

2. stabilirea naturii conturilor (Activ sau Pasiv)

3. stabilirea modificării conturilor (creşterii sau

micşorării acestora)

4. aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor

(Debit sau Credit)


Clasificarea formulelor contabile

Formule contabile

în funcţie de numărul de conturi

corespondente din care este

formată formula contabilă, pot fi:

în funcţie de scopul

pentru care se

întocmesc, pot fi:

simple

compuse

curente

de stornare


Formulă contabilă simplă:

Debit contul 211 – 1000 lei

Credit contul 521 – 1000 lei

Formulă contabilă compusă:





Formulă contabilă curentă:



Formulă contabilă de stornare:




Tabelul 1. Jurnal de înregistrare a faptelor economice

Nr.

crt.

Conţinutul faptelor

economice Suma

Corespondenţa

conturilor

Debit Credit

1.

2. …


Exemplu: Se încasează subvenţia, în sumă de 3500

lei.


În funcție de detalierea informației, conturile

contabile se împart în conturi sintetice şi analitice


Conturile sintetice sunt conturile de bază ale

contabilităţii, care reflectă bunurile economice,

procesele, sursele şi rezultatele economice grupate

după caracteristicile lor generale.

De exemplu: contul sintetic „Materiale”,

„Mijloace fixe”, „Capital social”.


Conturile analitice sunt conturile deschise pentru

conturile şi subconturile sintetice în vederea grupării

detaliate a obiectelor de evidenţă.

De exemplu: la o întreprindere de construcţie,

conturile analitice la contul „Materiale” pot fi:

- contul analitic - ciment,

- contul analitic - nisip,

- contul analitic - pietriş ş.a.


Utilizarea conturilor analitice prezintă o importanţă

pentru activitatea întreprinderii, deoarece creează

posibilitatea efectuării controlului gestionar prin

urmărirea existentului şi mişcării fiecărui element

patrimonial în parte, pe părţile componente, contribuind

la asigurarea integrităţii patrimoniului.

La fel, pe baza datelor conturilor analitice se stabilesc

cu exactitate drepturile şi obligaţiile întreprinderii faţă de

alte persoane fizice şi juridice, separat pentru fiecare

dintre acestea, se determină costul producţiei, separat

pentru fiecare secţie sau fază de fabricaţie şi în cadrul

acestora, pe produse, comenzi.


Legătura dintre conturile sintetice şi

analiticele lor se realizează prin următoarele:

1. Sis=ƩSiA

2. Rds= ƩRdA

3. Rcs= ƩRcA

4. Sfs=ƩSfA


Exemplu:

Întreprinderea „Sirius” S.A. dispunea la data de

01.01.2013 de materiale în sumă 19500 lei, şi anume:

1. Cărămidă – 2000 bucăţi a câte 4 lei/bucata;

2. Beton – 2 tone a câte 750 lei/tona;

3. Ciment – 200 saci a câte 50 lei/sacul.


Pe parcursul lunii ianuarie au avut loc

următoarele operaţiuni:

1. La 02.01 s-au procurat materiale de la furnizori

în valoare de 2375 lei, şi anume:

- Cărămidă – 500 bucăţi a câte 4 lei/bucata;

- Beton – 0,5 tone a câte 750 lei/tona.


2. La 10.01 au fost eliberate materiale din depozit

necesare producţiei (9250 lei), anume:

- Beton – 1 tone a câte 750 lei/tona;

- Ciment – 170 saci a câte 50 lei/sacul.


3. La 18.01 s-au procurat materiale de la furnizori

în valoare de 1250 lei, şi anume:

- Ciment – 10 saci a câte 50 lei/sacul;

- Beton – 1 tone a câte 750 lei/tona.


Reflectarea operaţiunilor în evidenţa sintetică (în

Jurnalul de înregistrare a operațiunilor economice):

Nr.

crt.


economice Suma

Corespondenţa

conturilor

Debit Credit

1. S-au procurat materiale de

la furnizori

2. Au fost eliberate materiale

din depozit necesare

producţiei


la furnizori


Reflectarea operaţiunilor în evidenţa sintetică (în

Jurnalul de înregistrare a operațiunilor economice):

Nr.

crt.


economice Suma

Corespondenţa

conturilor

Debit Credit


la furnizori

2375 211 521

2. Au fost eliberate materiale

din depozit necesare

producţiei

9250 811 211


la furnizori 1250 211 521


Reflectarea operaţiunilor în evidenţa sintetică

(în T-ul contului 211 „Materiale”):

Debit 211 „Materiale” Credit

Sold inițial

Soldul final

Rd Rc


Reflectarea operaţiunilor în evidenţa sintetică

(în T-ul contului 211 „Materiale”):

Debit 211 „Materiale” Credit

Sold inițial – 19500 lei

1. 2375 lei

2. 1250 lei

2. 9250 lei

Soldul final - 13875 lei

Rd - 3625 lei Rc - 9250 lei


Reflectarea operaţiunilor în evidenţa analitică:

Contul analitic „Cărămidă”

Nr.

crt.

Data Intrări Ieşiri Stoc

Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma Cantitate Preţ Suma

Sold iniţial - - - - - - 2000 4 8000




Nr.

crt.



Sold iniţial - - - - - - 2000 4 8000

1. 02.01.13 500 4 2000 - - - 2500 4 10000

Total rulaj 500 4 2000 - - -

Sold final 2500 4 10000



Contul analitic „Beton”

Nr.

crt.



Sold iniţial - - - - - - 2 750 1500




Nr.

crt.



Sold iniţial - - - - - - 2 750 1500

1. 02.01.13 0,5 750 375 - - - 2,5 750 1875

2. 10.01.13 - - - 1 750 750 1,5 750 1125

3. 18.01.13 1 750 750 - - - 2,5 750 1875

Total rulaj 1,5 750 1125 1 750 750

Sold final 2,5 750 1875



Contul analitic „Ciment”

Nr.

crt.



Sold iniţial - - - - - - 200 50 10000




Nr.

crt.



Sold iniţial - - - - - - 200 50 10000

2. 10.01.13 - - - 170 50 8500 30 50 1500

3. 18.01.13 10 50 500 - - - 40 50 2000

Total rulaj 10 50 500 170 50 8500

Sold final 40 50 2000


T-urile în evidența analitică:


Debit „Cărămidă” Credit


1. 2000 lei


Rd – 2000 lei Rc – 0 lei




Debit „Beton” Credit


1. 375 lei

3. 750 lei

2. 750 lei


Rd – 1125 lei Rc – 750 lei




Debit „Ciment” Credit


3. 500 lei

2. 8500 lei


Rd – 500 lei Rc – 8500 lei


Legătura dintre conturile sintetice şi analitice

(verificare):

Soldul iniţial: 19500 = 8000 + 1500 + 10000

Operaţia 1: 2375 = 2000 + 375

Operaţia 2. 9250 lei = 750 + 8500

Operaţia 3. 1250 = 750 + 500

Rulaj debitor: 3625 = 2000 + 1125 + 500

Rulaj creditor: 9250 = 750 + 8500

Sold final: 13875 = 10000 + 1875 + 2000


acestora

Balanţa de verificare este un procedeu specific

metodei contabilităţii, care asigură respectarea în

contabilitate a echilibrului permanent impus de dubla

înregistrare a operaţiilor economice, oferind prin

aceasta garanţia exactităţii înregistrărilor efectuate în

conturi, precum şi a întocmirii unor bilanţuri reale şi

complete.


acestora

Balanţa de verificare se prezintă sub forma unei

situaţii tabelare, în care se înscriu datele valorice ale

tuturor conturilor, folosite de o întreprindere într-o

perioadă de gestiune, preluate din Cartea mare.

Ea furnizează informaţii în legătură cu solduri

iniţiale, mişcările intervenite într-o perioadă de

gestiune (lună, trimestru, semestru, an) şi soldurile

finale la data întocmirii ei.


acestora

Fig. Funcțiile balanței de verificare

Funcțiile

balanței de

verificare

de verificare a exactităţii

înregistrărilor efectuate în conturi

de realizare a concordanţei dintre

conturile analitice şi cele sintetice

de legătură între cont şi bilanţ

de grupare şi centralizare a datelor

înregistrate în conturi


acestora

Balanţa de verificare, cel mai des întâlnită în

practica contabilă, are trei tipuri de egalităţi.

Ea se prezintă, din punct de vedere al conţinutului,

ca balanţă de rulaje, solduri iniţiale şi finale, iar din

punct de vedere grafic, ea se prezintă în sub formă

tabelară, cu şase coloane, din care două, pentru

solduri iniţiale (debitoare şi creditoare), două pentru

rulaje, (debitoare şi creditoare), şi două pentru solduri

finale (debitoare şi creditoare), ceea ce permite

stabilirea a trei serii de egalităţi între totalul

coloanelor perechi.


acestora

Tabelul 2. Balanţa de verificare a conturilor sintetice

Nr.

crt.

Denumirea conturilor Sold iniţial Rulaje Sold final

Debit Credit Debit Credit Debit Credit

1 2 3 4 5 6 7 8

1 Imobilizări necorporale

2 Mijloace fixe

…

TOTAL X X Y Y Z Z

Documents

CONTABILITĂȚII - fbculim.files.wordpress.com · urmărirea existentului şi mişcării fiecărui element patrimonial în parte, pe părţile componente, contribuind la asigurarea