44
Contabilitatea stocurilor de mărfuri la preţ cu amănuntul Mărfurile sunt bunurile materiale achiziţionate în vederea revânzării în aceiaşi stare, fără nici o prelucrare ulterioară. Sunt asimilate mărfurilor: stocurile achiziţionate pentru necesităţi proprii (materii prime, materiale consumabile materiale de natura obiectelor de inventar etc.) care ulterior sunt vândute în aceiaşi stare; produsele obţinute din producţie proprie (produse finite, semifabricate, etc.) care se vând prin magazinele proprii. Evaluarea mărfurilor de depindente de unităţile comerciale care le desfac şi anume: - în comerţul cu ridicata (en gross) care achiziţionează de la producători şi desfac mărfuri în cantităţi mari, de regulă unităţilor cu amănuntul, mărfurile se evaluează la costul de achiziţie. La aceste unităţi, contul 371 „Mărfuri” funcţionează la costul de achiziţie, nu se utilizează contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” şi nici 4428 „TVA neexigibilă. - în comerţul cu amănuntul (en detail) unde vânzarea mărfurilor se face cu bucata, consumatorilor individuali şi unor unităţi pentru consumul propriu, mărfurile se evaluează şi se reflectă în contabilitate la preţul cu amănuntul. Preţul cu amănuntul (Pa) se determină prin relaţia: 1

Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

Contabilitatea stocurilor de mărfuri la preţ cu amănuntul

Mărfurile sunt bunurile materiale achiziţionate în vederea revânzării în aceiaşi stare,

fără nici o prelucrare ulterioară. Sunt asimilate mărfurilor:

stocurile achiziţionate pentru necesităţi proprii (materii prime, materiale consumabile

materiale de natura obiectelor de inventar etc.) care ulterior sunt vândute în aceiaşi

stare;

produsele obţinute din producţie proprie (produse finite, semifabricate, etc.) care se vând

prin magazinele proprii.

Evaluarea mărfurilor de depindente de unităţile comerciale care le desfac şi anume:

- în comerţul cu ridicata (en gross) care achiziţionează de la producători şi desfac mărfuri

în cantităţi mari, de regulă unităţilor cu amănuntul, mărfurile se evaluează la costul de achiziţie.

La aceste unităţi, contul 371 „Mărfuri” funcţionează la costul de achiziţie, nu se utilizează contul

378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” şi nici 4428 „TVA neexigibilă.

- în comerţul cu amănuntul (en detail) unde vânzarea mărfurilor se face cu bucata,

consumatorilor individuali şi unor unităţi pentru consumul propriu, mărfurile se evaluează şi se

reflectă în contabilitate la preţul cu amănuntul.

Preţul cu amănuntul (Pa) se determină prin relaţia:

a) la unităţile plătitoare de TVA

Pa = Cost de achiziţie + Adaos + TVA

fără TVA comercial neexigibilă

Preţ de vânzare

Adaosul comercial reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de achiziţie,

destinat să acopere cheltuielile de circulaţie şi obţinerea unui profit de către comerciant.

Adaosul comercial = Cost de achiziţie fără TVA X Procentul de adaos

TVA Costul de achiziţie Adaosul

neexigibilă = fără TVA + comercial X 19% cota de TVA

1

Page 2: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

a) la unităţile neplătitoare de TVA

Costul de Adaosul

Pa = achiziţie + comercial

plus TVA

În general se consideră cost de achiziţie preţul de cumpărare din factura furnizorului .În

situaţia în care cheltuielile de transport aprovizionare, sunt înscrise în factură, acestea se includ

în costul de achiziţie a mărfii respectiv în preţul cu amănuntul şi se înregistrează în contul 371

„Mărfuri” alături de preţul de cumpărare.

Cheltuielile de achiziţie aferente intrărilor de mărfuri care figurează în documentele

distincte se reflectă într-un cont analitic distinct al contului 371 „Mărfuri” şi se includ pe

cheltuielile cu mărfurile pe măsura vânzării acestora.

Rezultă, că la contul 371 „Mărfuri” se crează analiticul 371.1 „Mărfuri” şi 371.2

„Cheltuieli de transport – aprovizionare”.

Contabilitatea sintetică a mărfurilor se ţine cu grupa 37 „Mărfuri” care cuprinde

conturile: 371 „Mărfuri” şi 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”.

Contul 371 „Mărfuri”. Este un cont de active circulante materiale (stocuri) cont de

activ care ţine evidenţa existenţei şi a mişcării stocurilor de mărfuri.

Se debitează cu preţul de înregistrare a mărfurilor intrate în gestiune la cost de achiziţie

în comerţul cu ridicata şi la preţ cu amănuntul la unităţile cu amănuntul*

Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor ieşite din gestiune. Soldul

debitor oglindeşte valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente în stoc.

În cazul inventarului intermitent funcţionează ca şi celelalte conturi de stocuri.

Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” ţine evidenţa adaosului comercial aferent

mărfurilor din unităţile cu amănuntul este un cont rectificativ al valorii de intrare a mărfurilor,

cont de pasiv.

Se creditează cu adaosul aferent mărfurilor intrate şi se debitează cu adaosul aferent

mărfurilor vândute. Soldul creditor reflectă adaosul aferent mărfurilor existente în stoc.

În contabilizarea mărfurilor la preţ cu amănuntul intervin trei momente:

* Intrările şi ieşirile de mărfuri pe alte căi decât cele achiziţionate de la funrizori, sunt identice cu a stocurilor prezentate la paragraful 5163.

2

Page 3: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

1. Intrarea în gestiune a mărfurilor care necesită calcularea preţului cu amănuntul care

se înregistrează în contul 371 „Mărfuri” în funcţie de componentele lui:

a) costul de achiziţie din factura furnizorului, reflectat ca obligaţie de plată faţă de

furnizor

% = 401 „Furnizori”

371 „Mărfuri”

4426 TVA deductibilă

b) adaosul comercial aferent intrărilor aplicat la costul de achiziţie.

371 „Mărfuri” = 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”

c) TVA care se include în preţul cu amănuntul este neexigibilă şi se evidenţiază în

creditul contului 4428 „TVA neexigibilă” stabilită prin aplicarea % din TVA asupra preţului de

vânzare (cost de achiziţie + Adaus)

371 „Mărfuri” = 4428 „TVA neexigibilă”

Diminuarea TVA neexigibilă are loc la scăderea din gestiune a mărfurilor vândute.

2. Vânzarea mărfurilor la preţul cu amănuntul se face de regulă în numerar. Din

bonurile şi facturile fiscale rezultă preţul de vânzare şi TVA inclus în preţ.

5311 „Casa în lei” = % preţ cu amănuntul

707 „Venituri din preţ de vânzare

vânzarea mărfurilor TVA 19%

4427 „TVA colectată”

Cota de TVA se poate calcula şi prin aplicarea cotei recalculate de TVA (15,966%)

stabilită prin suta mărită la preţul cu amănuntul.

3) Scăderea mărfurilor vândute din gestiune se face lunar, la preţul cu amănuntul.

% = 371 „Mărfuri” - preţ cu amănuntul

607 „Cheltuieli cu mărfurile” - costul de achiziţie

378 „Diferenţe de preţ - adausul aferent

la mărfuri” mărfurilor vândute”

4428 „TVA neexigibilă” - TVA aferent

vânzărilor

3

Page 4: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

stabilirea coeficientului mediu de adaus

Kac = SI + RC cumulat al ct. 378 „ Adaos comercial”

(SI + RD cumulat al ct. 371 Mf) - (SI + RC ct. 4428 TVA)

Adaus aferent stocurilor (ACS)

Acs = (Val. Stoc final ) - TVA exigibilă X Kac

( SFd ct. 371 ) ( SFc ct. 4428)

Adaosul aferent vânzărilor (RD ct. 378)

RD ct. 378 = Adaus total - Adaos aferent

(SI + RC ct.378) stocurilor (ACS)

Contabilitatea deprecierii stocurilor

Stocurile pot suferi deprecieri în raport cu valoarea de intrare ca urmare a demodării,

degradării sau datorită faptului că la inventar, valoarea lor de utilizare sau la care se vor

valorifica în viitor este apreciată ca fiind mai mică decât valoarea contabilă (de înregistrare).

Întrucât activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare decât

valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor, valoarea stocurilor se

diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin înregistrarea în contabilitate a ajustărilor

pentru deprecierea stocurilor.

Relaţia de principiu utilizată pentru calculul ajustărilor la închiderea exerciţiului financiar

cu ocazia inventarierei activelor este:

Ajustări pentru = Valoarea contabilă - Valoarea de inventar

deprecierea stocurilor (costul lor) a stocurilor

Potrivit IAS 2 „Stocuri” valoarea oricărei diminuări a stocurilor până la valoarea

realizabilă netă, precum şi toate pierderile de stocuri, trebuie recunoscute drept cheltuielă în

perioada în care are loc micşorarea sau pierderea. Aceasta înseamnă că deprecierea stocurilor să

se facă

Cheltuieli privind stocurile = Stocuri.

4

Page 5: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

Deprecierea valorii stocurilor nu se face în mod direct prin creditarea conturilor de

stocuri ci prin folosirea conturilor rectificative din grupa 39 „Ajustari pentru deprecierea

stocurilor şi producţiei în curs de execuţie” în cadrul căreia sunt create conturi pentru fiecare

categorie de stocuri astfel:

391 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime”

392 „Ajustări pentru deprecierea materialelor”

3921 „Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile”

3922 „Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar”

393 „Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie”

394 „Ajustări pentru deprecierea produselor”

3941 „Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor”

3945 „Ajustări pentru deprecierea produselor finite”

3946 „Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale”

395 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi”

3951 „Ajustări pentru deprecierea materiilor prime şi materialelor aflate la terţi”

3952 „Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi”

3953 „Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi”

3954 „Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi”

3956 „Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi”

3957 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi”

3958 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi”

396 „Ajustări pentru deprecierea animalelor”

397 „Ajustări pentru deprecierea mărfurilor”

398 „Ajustări pentru deprecierea ambalajelor

Conturile din grupa 39 după conţinutul economic sunt conturi rectificative ale stocurilor,

prin deducere a valorii de înregistrare a categoriei respective de stocuri, în vederea stabilirii

valorii nete a lor.

După funcţia contabilă sunt conturi de pasiv.

5

Page 6: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

Se creditează cu valoarea ajustărilor constituite sau suplimentate de regulă la sfârşitul

exerciţiului, pe feluri de ajustări, pe seama cheltuielilor de exploatare privind ajustările pentru

deprecierea activelor circulante.

Se debitează în exerciţiul următor cu ajustările anulate sau diminuate aferente

stocurilor ieşite din gestiune ca urmare a utilizării sau valorificării lor, trecându-se la venituri din

ajustări pentru deprecierea activelor circulante.

Soldul creditor reprezintă valoarea ajustărilor constituite la finele perioadei.

Exemplu:

La sfârşitul exerciţiului „N” ca urmare a inventarierii rezultă următoarea situaţie a

stocurilor.

Lei

Denumirea Valoarea Valoarea Diferenţe Ajustare

stocurilor contabilă de inventar + - de creat

(Vc) (Vi) .

301 „Materii prime” 250.000 260.000 + 10.000 -

302 „Materiale 90.000 90.000 - -

consumabile”

345 „Produse finite” 350.000 300.000 - 50.000 50.000

depreciere

371 „Mărfuri” 1.000.000 980.000 - 20.000 20.000

depreciere .

Remarcă Ajustarea pentru deprecierea stocurilor se constituie numai dacă Vi < Vc deci rezultă

minus de valoare.

Înregistrarea constituirii ajustării la finele exerciţiului „N”.

a) pentru deprecierea produselor finite şi a mărfurilor

6814 „Cheltuieli de exploatare = % 70.000 lei

privind ajustările pentru 394 „Ajustări pentru 50.000 lei

deprecierea activelor deprecierea

circulante” produselor”

397 „Ajustări pentru 20.000 lei

6

Page 7: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

deprecierea

mărfurilor”

La sfârşitul exercitiului N+ 1 situaţia stocurilor se prezintă astfel:

Stocuri Valoarea

contabilă

(Vc)

Valoarea de

inventar

(Vi)

Diferenţe

+ -

Ajustări

necesare

Ajustări

existente

301

302

345

371

250.000

90.000

350.000

1.000.000

230.000

90.000

340.000

1.000.000

- 20.000

depreciere

-

- 10.000

depreciere

-

20.000

-

10.000

-

-

-

50.000

20.000

La sfârşitul exerciţiului N + 1

a) Ajustări de constituit la materii prime

6814 = 391 „Ajustări pentru deprecierea 20.000 lei

materilor prime”

b) Reducerea ajustării la produse finite cu 40.000 lei şi anularea la mărfuri şi trecerea deprecierii

la venituri.

% = 7814 „Venituri din 60.000

394 „Ajustări pentru deprecierea ajustări pentru 40.000

produselor” deprecierea activelor

397 „Ajustări pentru deprecierea circulante” 20.000

mărfurilor”

Remarcă Conturile de cheltuieli (6814) şi de venituri (7814) din ajustări pentru deprecierea

activelor circulante se inchid prin contul 121 „Profit şi pierderi” şi rămân cu sold creditor în

continuare conturile de ajustări cu ajustările constituite şi neanulate.

7

Page 8: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

5.2. Contabilitatea creanţelor curente

5.2.1. Definiţia şi structura creanţelor.

În realizarea obiectului de activitate, unităţile patrimoniale sunt angajate în cadrul

ciclului de exploatare la o multitudine de relaţii juridice de natură patrimonială cu persoane

juridice şi persoane fizice care intervin în derularea operaţiilor economice şi financiare, persoane

denumite „generic” terţi. Ţinând seama de natura juridică a relaţiilor cu terţi în cadrul ciclului de

exploatare se disting:

- relaţii de natura obligaţiilor (datorii);

- relaţii de natura drepturilor (creanţe).

Creanţe pe termen scurt ca şi componente ale activelor circulante, reprezenta drepturi

cuvenite creditorilor ca persoane ce au avansat valori economice terţilor (debitorilor) de a

pretinde sume de bani sau echivalente de numerar, bunuri sau servicii, creanţele .

Deci, debitorul este persoana fizică sau juridică care a primit o valoare economică şi

urmează să dea un echivalent valoric sau o contra prestaţie creditorului.

Creditorul reprezintă persoana fizică sau juridică care a avansat valorii economice

debitorilor, ultimii având obligaţii faţă de creditori de a plăti echivalentul valoric sau o

contraprestaţie.

Creanţele curente provin în principal din:

dreptul societăţilor comerciale de a pretinde de la acţionari sau asociaţi depunerea

aportului la capitalul social subscris prin contractul de constituire a societăţii;

drepturile furnizorilor de a pretinde clienţilor preţul produselor şi mărfurilor livrate

sau tariful lucrărilor şi serviciilor executate la termenele stabilite prin contracte;

drepturile unităţii patrimoniale de a cere persoanelor cărora le-a acordat sume de

bani (avansuri) pentru a efectua diferite operaţiuni (cumpărări, deplasări, lucrări

etc.) justificarea şi decontarea acestora;

dreptul faţă de salariaţi pentru avansuri acordate şi salarii plătite în plus;

dreptul faţă de bugetul statului pentru impozite vărsate în plus şi T.V.A. de

recuperat.

Principalele documente care servesc la stabilirea creanţelor curente sunt:

8

Page 9: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

- factura pentru livrarea mărfurilor şi executarea de lucrări şi servicii;

- avizul de însoţire a mărfurilor pentru bunurile nefacturate;

- ordin de plată, cec, chitanţă, efecte comerciale pentru avansuri acordate furnizorilor;

- referate pentru acordarea avansurilor în bani în vederea efectuării unor operaţii

economice de către administrator sau salariaţi;

- listă de avans chenzional, state de salarii pentru drepturi faţă de personalul unităţii;

- jurnal de cumpărări, jurnal de vânzări, decont privind TVA pentru TVA de recuperat de

la bugetul de stat.

Evaluarea creanţelor curente.

a) Evaluarea curentă

Potrivit Legii contabilităţii în 82/1991 creanţele şi datoriile se evaluează şi se înregistrează

în contabilitate la valoarea nominală1.

În cazul reducerilor comerciale de natura rabaturilor şi remizelor care intervin

între partenerii de afaceri ,creanţele se evaluează la valoarea netă (rămasă de

încasat).

Creanţele în valută 2 se evaluează şi se înregistrează în contabilitate atât în lei la

cursul de schimb de la data efectuării operaţiunilor, comunicat de B.N.R cât şi în

valută.

Diferenţele de curs valutar favorabile sau nefavorabile între cursul de la data înregistrării

creanţelor sau data la care au fost raportate în situaţiile financiare anterioare şi cursul de

schimb de la data decontării, încasări lor, respectiv data încheierii exerciţiului financiar se

înregistrează după caz la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs valutar.

b) Evaluare la bilanţ

Ca şi orice activ, creanţele curente sunt recunoscute în bilanţ, dacă este probabilă

realizarea unui beneficiu viitor şi aceasta are o valoarea care poate fi determinată în mod

credibil.

Creanţele în devize rămase neîncasate la închiderea exerciţiului se evaluiează în lei la

cursul în vigoare la data de 31 dec. N

Creanţele interne neîncasate la costul istoric (valoarea de intrare)

1 Legea Contabilităţii nr.82/1991 art. 14 MO NR. 48/2005.2 OMFP nr. 1752/2005

9

Page 10: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

Creanţele la care s-au constatat deprecieri în bilanţ se evaluiează la valoarea realizabilă

netă adică valoarea contabilă minus ajustările pentru deprecierea creanţelor.

Creanţele curente se pot structura după o serie de criterii şi anume:

după provenienţă:

- creanţe comerciale;

- creanţe faţă de salariaţi;

- creanţe faţă de bugetul statului;

- creanţe faţă de bugetul asigurărilor sociale;

- creanţe faţă de asociaţi/acţionari;

- creanţe faţă de diverşi debitori.

în funcţie de termenul de încasare:

- creanţe sub 1 an

- creanţe peste 1 an

după moneda utilizată

- creanţe în devize

- creanţe în lei

în funcţie de raporturile cu diferite entităţi economice:

- creanţe faţă de entităţi din cadrul grupului

- creanţe faţă de alte entităţi.

Aceste structuri influenţează şi contabilizarea creanţelor curente.

5.2.2. Sistemul de conturi privind creanţele curente.

Contabilitatea creanţelor curente se ţine cu ajutorul conturilor din clasa 4 „Conturi de

terţi” din planul de conturi general. Acesta delimitează următoarele categorii de creanţe

curente:

- creanţe comerciale;

- creanţe faţă de personal;

- creanţe faţă de asigurările sociale şi protecţia socială;

- creanţe faţă de bugetul statului;

- creanţe în cadrul grupului şi cu asociaţii;

- debitori diverşi;

10

Page 11: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

- creanţe privind decontările în cadrul unităţii.

Toate conturile de creanţe curente sunt conturi de activ. Se debitează la crearea

drepturilor de creanţă faţă de terţi şi se creditează la încasarea creanţelor, iar soldul debitor

oglindeşte creanţe curente neîncasate. Face excepţii contul 456 „Decontări cu asociaţii privind

capitolul” care este cont bifuncţional.

Contabilitatea analitică a creanţelor se ţine pe categorii, pe fiecare persoană fizică sau

juridică, pe termene de încasare etc.

În cadrul conturilor de clienţi sunt grupate separat creanţele rezultate din tranzacţiile cu

clauză de rezervă de proprietate şi la care persoana juridică deţine participaţii.

5.2.3. Contabilitatea creanţelor comerciale

Funcţia comercială a unei firme presupune efectuarea operaţiilor curente de

cumpărării şi vânzări de bunuri şi servicii, precum şi legătura între două entităţi economice:

- furnizorul în calitatea de vânzător

- clientul în calitate de cumpărător.

Aceste relaţii generează pe de o parte datorii comerciale şi pe de altă parte creanţe

comerciale.

Datoriile comerciale apar în procesul de aprovizionare, incluzând obligaţiile

cumpărătorului faţă de furnizor reprezentând contravaloarea bunurilor şi a lucrărilor prestate.

Creanţele comerciale au loc în procesul de vânzare (desfacerea), pe credit comercial a

bunurilor, executării lucrărilor şi serviciilor de către furnizor şi includ în structura lor clienţi şi

conturile asimilate. În acest caz decontarea între vânzător şi client se efectuează ulterior.

Creanţele curente devin certe (exigibile) în momentul transferului dreptului de

proprietate, atestat prin factura furnizorului care cuprinde preţurile de vânzare negociate între

părţi la care se adaugă TVA pentru operaţiile impozabile.

Contabilitatea creanţelor comerciale se ţine cu ajutorul grupei 41 „Clienţi şi conturi

asimilate” din clasa 4 „Conturi de terţi” care cuprinde următoarele conturi:

411 „Clienţi”

4111 „Clienţi”

4118 „Clienţi încerţi sau în litigiu”

11

Page 12: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

413 „Efecte de primit de la clienţi”

418 „Clienţi facturi de întocmit”

419 „Clienţi – creditori”

Contul 4111 „Clienţi”. Se utilizează de către furnizori pentru reflectarea creanţelor comerciale

provenite din vânzării de bunuri, lucrări executate şi servicii prestate, conform facturilor întocmite

clienţilor interni sau externi. Este cont de creanţe comerciale, cont de activ.

Se debitează cu valoarea facturii pentru vânzări de bunuri, executări de lucrări şi prestări

de servicii, cuprinzând preţul de vânzare şi TVA aferent, prin creditul conturilor de venituri

delimitate după natura (701 – 708) şi creditul contului 4427 „TVA colectată” sau 4428 „TVA

neexigibilă” dacă vânzările se fac cu plata în rate. Se creditează în urma încasării valorii

facturii în bani prin debitul conturilor de disponibilităţi băneşti şi a contului 413 „Efecte de

primit de la clienţi” în cazul decontării pe baza efectelor comerciale acceptate. Soldul debitor

reprezintă creanţele neîncasate de la clienţi.

Contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” Clienţii devin incerţi dacă creanţele nu s-au

încasat la termenul convenit, datorită incertitudinii privind capacitatea financiară de a-şi onora

obligaţiile şi devin litigioşi în situaţia în care s-a deschis o acţiune judecătorească pentru

recuperarea creanţelor.

Este cont de creanţe comerciale, de activ. Se debitează cu valoarea creanţelor devenite

incerte sau în litigiu.

Se creditează cu creanţele încasate sau trecute la pierderi.

Soldul debitor reprezintă creanţe de încasat.

Contul 413 „Efecte de primit de la clienţi” utilizat de către furnizori pentru reflectarea

creanţelor de încasat de la clienţi, pe baza efectelor comerciale, a fost tratat la contabilitatea

efectelor comerciale.

Contul 418 „Clienţi – facturi de întocmit” reflectă creanţele aferente livrărilor de

bunuri, lucrări executate şi servicii prestate, inclusiv TVA aferent, pentru care nu s-au întocmit

facturi, vânzarea bunurilor s-a făcut pe baza „Avizului de însoţire a mărfii” urmând a se întocmi

factura în termen de 3 zile.

Este cont de creanţe comerciale, de activ. Se debitează cu preţul de vânzare al bunurilor

şi serviciilor livrate clienţilor nefacturate prin creditul conturilor de venituri şi cu TVA aferentă.

12

Page 13: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

Se creditează la întocmirea facturii . Soldul debitor reprezintă creanţe aferente bunurilor

şi lucrărilor pentru care nu s-au întocmit facturi.

Remarcă. În acest caz TVA este neexigibilă, aceasta devine TVA colectată la

facturare.

Contul 419 „Clienţi – creditori” evidenţiază datoriile furnizorului faţă de clienţi pentru

avansurile încasate în vederea livrării ulterioare a unor bunuri, lucrări sau servicii. Este cont de

datorii comerciale cont de pasiv.

Se creditează cu sumele încasate în bancă sau în numerar reprezentând avansurile primite

de la clienţi.

Se debitează cu ocazia regularizării creanţelor comerciale oglindite în contul 4111

„Clienţi”, cu valoarea avansurilor primite.

Soldul creditor reprezintă obligaţii faţă de clienţi pentru avansuri primite şi nedecontate.

A. Operaţii privind creanţele

a) vânzări de produse, lucrări executate şi servicii prestate, la intern

Factura

4111 „Clienţi” = % valoare facturi

gr.70 „Cifra de afaceri”

(701 – 708) – preţ vânzarea

4427 TVA colectată - TVA

Încasare

% = 4111 „Clienţi” valoarea facturii

5121 „Conturi la bănci în lei”

5311 „Casa în lei”

413 „Efecte de primit de la clienţi”

b) livrări de bunuri cu facturare ulterioară

Societatea comercială „BETA” livrează produse finite societăţii „X” SA pe baza

avizului de însoţire în valoare de 15.000.000 lei TVA 19%.

Valoarea livrărilor

418 „Clienţi facturii = % 17.250.000

din întocmit 701 „Venituri din vânzarea 15.000.000

produselor finite”

13

Page 14: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

4428 „TVA neexigibilă” 2.250.000

Facturare

4111 „Clienţi” = 418 „Clienţi facturi de 17.250.000

întocmit”

Trecerea TVA neexigibil la TVA colectată

4428 „TVA neexigibilă” = 4427 „TVA colectată” 2.250.000

Încasare

5121 „Conturi la bănci = 4111 „Clienţi” 17.250.000

în lei”

c) avansuri încasate de furnizori de la clienţi

Societatea comercială „BETA” pe baza contractelor şi ordinului de plată nr.20

încasează un avans de la clientul „X” în sumă de 4.000.000 lei TVA 19%. În baza facturii nr.15

livrează semifabricate de 6.000.000 lei TVA 19%.

Încasarea avansului

5121 „Conturi la bănci = % 4.760.000

în lei” 419 „Clienţi creditori” 4.000.000

4427 „TVA colectată”

Livrarea semifabricatelor

4111 „Clienţi” = % 7.140.000

702 „Venituri din 6.000.000

vânzarea semifabricatelor”

4427 „TVA colectată” 1.140.000

Deconectarea avansului (micşorarea drepturilor faţă de clienţi) şi a TVA aferent.

% = 4111 „Clienţi” 4.760.000

419 „Clienţi creditori” 4.000.000

4427 „TVA colectată” 760.000

Încasarea diferenţei (regularizarea drepturilor)

- creanţa faţă de clienţi 7.140.000 lei

- avans încasat exclusiv TVA aferent 4.000.000 lei

- TVA aferent avansului 760.000 lei

- diferenţă de încasat 2.380.000 lei

14

Page 15: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

(7.140.000 - 4.000.000 – 760.000 lei)

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienţi” 2.380.000

d) creanţe incerte sau în litigiu

Separarea creanţei incerte de restul creanţelor se face în momentul expirării termenului

contractual de încasare a creanţei, a unei acţiuni judecătoreşti sau a incertitudinii încasării

creanţei datorită incapacităţii de plată sau stării de insolvabilitate a clientului.

Concomitent cu constatarea caracterului incert al creanţelor şi trecerea lor de la contul

4111 „clienţi” la contul 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”, conform principiului prudenţei se

ajustează deprecierea creanţelor clienţi, folosind contul 491 „Ajustări pentru deprecierea

creanţelor - clienţi”. Acesta ţine evidenţa ajustărilor constituite pe seama cheltuielilor de

exploatare, la nivelul pierderii probabile a creanţei fără a lua în calcul TVA inclus iniţial în

creanţă. Este cont rectificativ al valorii creanţelor - clienţii, cont de pasiv. Se creditează cu

ajustările constituite pentru clienţii incerţi sau în litigiu pe seama cheltuielilor de exploatare

privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante (6814).

Se debitează cu ajustările anulate sau diminuate prin trecerea lor la venituri din ajustări

pentru deprecierea activelor circulante (7814).

Soldul creditor reflectă ajustări constituite şi neanulate.

5.2.4 Contabilitatea creanţelor diverse.

În general aceste creanţe nu au legătură cu obiectul de activitate al entităţii economice şi

provin din:

- imputaţii, despăgubiri, penalizări de primit de la terţi;

- vânzarea imobilizărilor, a titlurilor imobiliare de plasament;

- sume cuvenite pentru concesiuni, chirii;

- creanţe din împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni;

- reactivarea unor creanţe faţă de clienţi şi debitori etc.

Contabilitatea creanţelor diverse se ţine cu contul 461 „Debitori diverşi”. Este cont de

creanţe curente, cont de activ. Se debitează cu valoarea creanţelor rezultate din operaţii

diverse;

Se creditează cu micşorarea creanţelor prin încasare sau alte modalităţi.

15

Page 16: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

Soldul debitor reflectă creanţe faţă de diverşi debitori:

imputaţii faţă de terţi

461 „Debitori diverşi” = %

7588 „Alte venituri din Valoarea imputată

exploatare”

4427 „TVA colectată” TVA

creanţe reactivate rezultate în urma unor titluri executorii (clienţi, debitori)

461 „Debitori diverşi” = 754 „Venituri din creanţe

reactivate şi debitori

diverşi”

creanţe din redevenţe, chirii

461 „Debitori diverşi” = %

706 „Venituri din redevenţe,

locaţii de gestiune şi chirii”

4427 „TVA colectată”

încasarea debitorilor

% = 461 „Debitori diverşi”

5121 „Conturi la bănci

în lei”

5311 „Casa în lei”

trecerea pe pierderi a debitorilor insolvabili

654 „Pierderi din creanţe = 461 „Debitori diverşi”

şi debitori diverşi”

Creanţele faţă de salariaţi, bugetul de stat etc. se vor trata la debitorii.

5.3. Contabilitatea datoriilor curente

5.3.1. Definiţii şi delimitări privind datoriile curente

În vederea realizării obiectului de activitate, entităţile economice intră în relaţie juridice

de natura obligaţiilor faţă de terţi.

16

Page 17: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

O obligaţie reprezintă o datorie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi

prin decontarea căreia să aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii

economice3.Obligaţiile sunt consecinţa unor contracte sau a unei cerinţe legale şi reprezintă

pentru entitate un angajament sau o responsabilitate de a acţiona într-un anumit fel. În mod

normal, acestea reprezintă sume ce trebuie plătite pentru bunuri sau servicii primite.

Datoriile se grupează în două mari categorii: datorii curente (pe termen scurt) şi datorii pe

termen lung.

Datoriile curente sau pe termen scurt reprezintă obligaţiile care sunt decontate în cursul

normal al ciclului de exploatare al unităţii sau care sunt exigibile în termen de 12 luni de la data

bilanţului4.Toate celelalte obligaţii care nu se încadrează în datoriile curente reprezintă datoriile

pe termen lung.

Datoriile curente reprezintă surse externe de finanţare, puse la dispoziţia entităţii de către

creditori, pentru care aceasta trebuie să acorde o prestaţie, numerar sau echivalente de numerar.

Acestea sunt prezentate şi funcţionează în entitate din momentul naşterii obligaţiei până în

momentul stingerii ei (plată).

În bilanţ o datorie curentă este recunoscută dacă a) din lichidarea unei obligaţii curente

este probabilă o ieşire de resurse purtătoare de beneficii economice şi b) valoarea la care se va

realiza lichidarea poate fi determinată în mod credibil.

Evaluarea datoriilor este asemănătoare cu a creanţelor curente.

Datoriile ca şi creanţele se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală înscrisă pe

documente (factură fiscală, aviz de însoţire a mărfii etc.).

În cazul reducerilor comerciale datoriile se evaluează la valoarea rămasă de plată.

Datoriile în valută se evaluează şi se înregistrează în contabilitate atât în lei, la cursul de

schimb existent la data efectuării operaţiunilor cât şi în valută. Diferenţele de curs valutar

favorabile sau nefavorabile între cursul de la data înregistrării datoriei, sau data la care au fost

raportate în situaţiile financiare anterioare şi cursul de schimb la data decontării (plăţii) lor

respectiv data închiderii exerciţiului financiar, se înregistrează după caz în venituri sau cheltuieli

din diferenţe de curs valutar..

Datoriile ca şi creanţele se pot delimita utilizând următoarele criterii:

a) În funcţie de terţii faţă de care se creează:

3 OMFP 1752/20054 IAS 1 „Prezentarea situaţilor financiare OMFP 1752/2005.

17

Page 18: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

datorii comerciale (furnizorii şi conturi asimilate) reprezentând datorii din operaţiuni de

aprovizionare cu bunuri, lucrări executate şi servicii prestate;

datorii faţă de clienţii pentru avansuri primite;

datorii faţă de personalul unităţii reprezentând salariile brute , concediile de odihnă,

indemnizaţiile sociale, premii etc.;

datorii faţă de bugetul statului rezultate din impozit pe profit, impozit pe salarii, TVA de

plată, alte impozite şi taxe;

datorii pentru asigurări şi protecţia socială reprezentând contribuţia la asigurări sociale,

asigurări de sănătate, şomaj;

datorii faţă de acţionarii/asociaţi pentru capitalul vărsat retras;

b) În funcţie de termenul de plată:

- datorii pe termen scurt (sub 1 an)

- datorii pe termen mijlociu (1 – 5 ani)

- datorii pe termen lung (peste 5 ani)

c) În funcţie de moneda în care se efectuează:

datorii în valută

datorii în lei.

d)în funcţie de raporturile cu alte entităţi avem:

datorii între entităţi din cadrul grupului;

datorii între entităţi din afara grupului;

datorii în cadrul aceleiaşi unităţi.

5.3.2. Sistemul de conturi privind datoriile curente

Contabilitatea sintetică a datoriilor şi a operaţiilor asimilate se realizează cu ajutorul

conturilor din clasa 4 „Conturi de terţi” care cuprinde următoarele grupe:

40 „Furnizori şi conturi asimilate”

42 „Personal şi conturi asimilate”

43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”

44 „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”

45 „Grup şi acţionari/asociaţi”

18

Page 19: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

46 „Debitori şi creditori diverşi”

47 „Conturi de regularizare şi asimilate”

48 „Deconturi în cadrul unităţii”.

De regulă, contabilitatea datoriilor ca şi a creanţelor se derulează în două etape:

înregistrarea datoriei pe baza facturii fiscale, care atestă transferul de proprietate;

plata obligaţiei în baza ordinului de plată efectelor comerciale sau chitanţei în funcţie de

modul de plată.

De regulă, conturile de datorii sunt conturi de pasiv.

Se creditează cu crearea datoriei faţă de terţi şi se debitează la achitarea datoriei, soldul

creditor reflectând datorii neachitate.

5.3.3. Contabilitatea datoriilor comerciale

5.3.3.1. Noţiuni generale

Derularea operaţiilor comerciale, respectiv cumpărările şi vânzările de bunuri presupun

legătura între două entităţi:

- furnizorul care în calitate de vânzător vinde clienţilor bunuri sau servicii contra cost în

baza contractelor economice sau a confirmărilor de comandă ferme;

- clientul în calitate de cumpărător achiziţionează contra cost bunurile, lucrările sau

serviciile prestate.

Operaţiunea de vânzare – cumpărare se înregistrează la ambele unităţi.

Furnizorul înregistrează creanţa comercială faţă de client pentru bunurile, şi serviciile

prestate, precum şi datoriile pentru avansurile primite anticipat pentru livrări de bunuri.

Clientul înregistrează datoriile faţă de furnizori pentru bunurile sau serviciile

achiziţionate, precum şi creanţele pentru avansurile plătite furnizorilor.

În mod distinct în contabilitate se înregistrează:

- datoriile pentru bunurile la care nu sau întocmit facturi până la finele lunii;

- avansurile acordate furnizorilor de către clienţi pentru bunuri ce urmează a fi livrate;

- datoriile rezultate din tranzacţiile cu clauză de rezervă de proprietate şi cele la care

entitatea deţine participanţi.

Contabilitatea analitică a furnizorilor se ţine pe furnizori interni şi externi iar în cadrul

acestora pe termene de plată şi pe fiecare persoană fizică sau juridică..

19

Page 20: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

Obligaţiile entităţii faţă de furnizori sunt formate din valoarea bunurilor, lucrărilor şi a

serviciilor primite de către cumpărător de la vânzător, la care se adaugă TVA aferentă acestora,

în cazul operaţiunilor supuse impozitării.

În cazul reducerilor comerciale acordate de către furnizor cumpărătorului, valoarea

obligaţiei o reprezintă valoarea netă din factură + TVA aferent.

Dacă bunurile sosesc fără factura furnizorului în contabilitate se înregistrează o datorie

potenţială (probabilă) care ulterior la primirea facturii devine exigibilă.

5.3.3.2. Conturi utilizate

Reflectarea în contabilitate a datoriilor comerciale se realizează cu conturile din grupa 40

„Furnizori şi conturi asimilate” care cuprinde conturile :

401 „Furnizori”

403 „Efecte de plătit”

404 „Furnizori de imobilizări”

405 „Efecte de plătit pentru imobilizări

408 „ Furnizori facturi nesosite”

409 „Furnizori debitori”

4091 „Furnizori debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”

4092 „Furnizori – debitori pentru prestări de servicii şi executări de bunuri”

Contul 401 „Furnizori” evidenţiază datoriile faţă de furnizorii de stocuri şi servicii. Este cont de

datorii pe termen scurt, cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea la preţ de facturare a bunurilor şi a serviciilor achiziţionate cu

titlu oneros, conform facturilor primite prin debitul conturilor de stocuri sau de cheltuieli cu

lucrările şi serviciile executate de terţi, şi cu TVA aferent acestora.

Se debitează cu ocazia decontării datoriilor în numerar, prin bancă sau efecte comerciale:

Soldul creditor reflectă obligaţii faţă de furnizorii neachitate.

Contul 403 „Efecte de plătit”oglindeşte datoriile faţă de furnizorii de stocuri şi servicii,

care se vor achita cu efecte comerciale. Este cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv.

Se creditează cu efectele comerciale acceptate de furnizor, în contul obligaţiilor

cumpărătorului care urmează a se achita ulterior de către acesta. Se debitează cu plăţile efectuate

la scadenţă de către cumpărător, pe baza efectelor comerciale.

20

Page 21: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit.

Contul 404 „Furnizori de imobilizări”, reflectă datoriile faţă de furnizori de imobilizări

corporate şi necorporale şi pentru lucrări şi servicii executate de terţi pentru activitatea de

investiţii. Este cont de datorii pe termen scurt, cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea imobilizările achiziţionate facturate de terţi şi cu valoarea

lucrărilor şi a serviciilor facturate necesare imobilizărilor prin debitul conturilor de imobilizări,

cu TVA înscris în factură aferent acestora.

Se debitează la achitarea datoriilor faţă de furnizori. Soldul creditor reprezintă sume

datorate furnizorilor de imobilizări.

Contul 405 „Efecte de plătit pentru imobilizări” (P) are aceiaşi funcţie ca şi contul 403

„Efecte de plătit”.

5.3.3.3. Cumpărări de bunuri şi servicii pe credit comercial

În funcţie de obiectul cumpărărilor, de modul de decontare a obligaţiilor faţă de furnizori

au loc următoarele tipuri de înregistrări:

1) aprovizionare cu stocuri pe bază de factură şi notă de recepţie şi constatare de diferenţe

Metoda inventarului permanent

% = 401 „Furnizori” - valoarea facturii

Gr 30X „Stocuri de materii - cost de achiziţie

prime şi materiale”

4426 „TVA deductibilă - TVA 19%

metoda inventarului intermitent

% = 401 „Furnizori” - valoarea facturii

Gr. 60 „Cheltuieli privind - cost de achiziţie

stocurile”

4426 „TVA deductibilă” - TVA 19%

2. Lucrări şi servicii primite de la furnizori pe bază de factură

% = 401 „Furnizori” - valoare factură

Gr. 61,62 „Cheltuieli cu - costul lucrărilor

21

Page 22: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

lucrări şi serevicii

executate de terţi”

4426 „TVA deductibilă” - TVA 19%

3. Achitarea furnizorului prin caserie, bancă, efecte comerciale.

401 „Furnizori” = %

5311 „Casa în lei”

5121 „Conturi la bănci în lei”

5411 „Acreditive în lei”

403 „Efecte de plătit”

5.3.3.4. Cazuri particulare privind datoriile comerciale.

Relaţiile cumpărătorilor cu furnizori prezintă în unele situaţii cum sunt vânzările cu

reduceri comerciale şi financiare, livrări nefacturate, avansuri acordate furnizorilor de către

clienţi, o serie de particularităţi.

A. Reducerile de preţuri acordate de către furnizori clienţilor.

Reducerile de preţuri acordate de către furnizori clienţilor pot fi:

reduceri comerciale : rabatul, remiza şi risturnul;

reduceri financiare: scontul.

Rabatul se acordă pentru defecte de calitate reducându-se preţul de vânzare.

Remiza reprezintă reducerea pe care furnizorul o acordă clientului în funcţie de: volumul mare al unor comenzi fidelitatea clientului.

Risturnul este reducerea de preţ acordată periodic unui client ţinând seama de ansamblul operaţiilor efectuate cu aceasta.

Primele două reduceri se acordă de regulă în momentul livrării şi facturării bunurilor, iar resturnul ulterior, făcând obiectul unei facturi distincte.

Reducerile financiare sub forma sconturilor de decontare, se acordă de către furnizor pentru achitarea datoriilor înainte de termenul normal de exigibilitate.

Reducerile menţionate trebuie convenite între părţi şi stipulate ca şi clauze contractuale sau alte înţelegeri.

Metodologia de calcul al reducerilor : reducerile comerciale premerg reducerile financiare; reducerile se calculează în cascadă, respectiv procentul de reducere se aplică de

fiecare dată la netul anterior. se operează iniţial rabaturile, apoi remizele. TVA se aplică asupra netului financiar (ultimului net)

Netul de plată din factură rezultă:

22

Page 23: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

Preţul de vânzare -Reduceri comerciale

NET COMERCIAL - Reduceri financiare

NET FINANCIAR + TVA .

NET DE PLATĂ din factură. Contabilizarea stocurilor cu reduceri consemnate în factura iniţială.

Reducerile comerciale prevăzute în factura iniţială a furnizorului nu se contabilizează; la conturile de stocuri se înregistrează mărimea netă comercială. Sconturile primite micşorează obligaţii faţă de furnizori, şi se contabilizează la client ca venit financiar în contul 767 „Venituri din sconturi obţinute”. La furnizor scontul acordat se contabilizează ca şi o cheltuială financiară în contul 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”. Scontul se poate înregistra la primirea facturii sau la plata acesteia.

Considerăm o cumpărare de mărfuri în valoare de 200.000 lei, rabat 3%, remiză 10%, scont de decontare 2%, TVA 19%. Factura emisă de furnizor este:

Mărfuri 200.000 lei Rabat 3% 6.000 lei . 194.000 lei Remiză 10% 19.400 lei

NET COMERCIAL 174.600 lei. Scont de decontare 2% 3.492 lei

NET FINANCIAR 171.108 lei TVA 19% 32.511 lei

NET DE PLATĂ 203.619 lei

Operaţiile aferente facturii sunt:

Contabilitatea clientuluia) primirea mărfurilor, la valoarea netă comercială:

% = 401 „Furnizori” 207.111 lei371 „Mărfuri” 174.600 lei4426 „TVA deductibilă” 32.511 leib) înregistrarea scontului

la primirea facturii401 „Furnizori” = 767 „Venituri din 3.492 lei

sconturi obţinute”sau

la plata facturii

401 „Furnizori” = % 207.111 lei 5121 „Conturi la 203.619 lei

bănci în lei” 767 „Venituri din 3.492 lei

23

Page 24: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

sconturi obţinute”c) plata facturii în cazul înregistrării scontului la primirea facturii.

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la 203.619 lei

bănci în lei”

Contabilitatea furnizorului

a) vânzarea mărfurilor

4111 „Clienţi” = % 207.111 lei

707 „Venituri din 174.600 lei

vânzarea mărfurilor”

4427 „TVA colectată” 32.511 lei

b) înregistrarea scontului

667 „Cheltuieli privind = 4111 „Clienţi” 3.492 lei

sconturile acordate”

c) încasarea facturii

5121 „Conturi la bănci = 4111 „Clienţi” 203.619 lei

în lei”.

B. Cumpărări de bunuri, lucrări executate şi servicii pentru care nu s-au întocmit

facturi.

În situaţia în care cumpărătorul recepţionează servicii şi bunuri pe baza avizului de

însoţire a mărfii, factura furnizorului urmând a se primir ulterior, datoriile potenţiale faţă de

furnizori se evidenţiază cu ajutorul contului 408 „Furnizori facturi nesosite”.

După conţinutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia

contabilă cont de pasiv.

Se creditează cu valoarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate cu titlu oneros şi a TVA

Aferent, pentru care nu s-au primit facturi. Se debitează la primirea facturii, când datoriile devin

certe.

Soldul creditelor reflectă datorii aferente facturilor nesosite.

Considerăm că societatea comercială „X” achiziţionează şi recepţionează materii prime de

la societatea „BETA” în baza avizului de însoţire a mărfii în valoare de 15.000.000 lei TVA 19%,

factura urmând a se primii ulterior5.5 Livrarea produselor în contabilitatea furnizorului (BETA) fiind prezentată la pag. ...... ) la livrări nefacturate.

24

Page 25: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

Înregistrarea în contabilitatea clientului

Achiziţionarea materiilor prime pe baza avizului de însoţire a mărfii.

% = 408 „Furnizori - 17.850.000

301 „Materii prime” facturi nesosite” 15.000.000

4428 „TVA neexigibilă” 2.850.000

Primirea facturii fiscale

408 „Furnizori – facturi = 401 „Furnizori” 17.850.000

nesosite”

Concomitent

Transformarea TVA neexigibilă în TVA deductibilă

4426 „TVA deductibilă” = 4428 „TVA neexigibilă” 2.850.000

Achitarea datoriei

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci 17.850.000

în lei”

Remarcă. În cazul cumpărărilor, respectiv livrărilor de bunuri şi servicii pentru care nu s-

au întocmit facturi, la cumpărător în locul contului 4426 „TVA deductibilă” se foloseşte contul

4428 „TVA neexigibilă” care la primirea facturii devine „TVA deductibilă”. La furnizor la

livrare în locul contului 4427 „TVA colectată se foloseşte contul 4428 „TVA neexigibilă”, care la

facturare devine TVA colectată.

C. Avansuri acordate furnizorilor de către clienţi.

În categoria operaţiilor privind decontările cu furnizorii se includ şi avansurile acordate

furnizorilor de către cumpărători (clienţi) pentru achiziţionări de stocuri, executări de lucrări şi

prestări de servicii, ce urmează a se primi ulterior.

Contabilitatea avansurilor acordate furnizorilor de către clienţi se ţine cu contul 409

„Furnizori debitori”. Este cont de creanţe, cont de activ.

Se debitează cu avansurile plătite furnizorilor şi se creditează cu micşorarea datoriei faţă

de furnizori cu valoarea avansului plătit. Soldul debitor reprezintă avansuri acordate şi

neregularizate cu furnizorii.

Reglementările fiscale impun ca funrizorul să întocmească factura în termen de 3 zile de

la încasarea avansului de la client, când se înregistrează şi TVA aferent avansului.

25

Page 26: Contabilitatea Stocurilor de Marfuri La Pret Cu Amanuntul

Considerăm că, clientul „X” acordă societăţii „BETA” în baza facturii furnizorului şi a

ordinului de plată, un avans de 4.000.000 lei, TVA 19%.Ulterior furnizorul livrează clientului

piese de schimb în valoare de 6.000.000 lei ,TVA 19%6.

Înregistrări în contabilitatea clientului „X”

Acordarea avansului

% = 5121 „Conturi la 4.760.000

409 „Furnizori debitori” bănci în lei” 4.000.000

4426 „TVA deductibilă” 760.000

achiziţionarea pieselor de schimb

% = 401 „Furnizori” 7.140.000

3024 „Piese de schimb” 6.000.000

4426 „TVA deductibilă” 1.140.000

decontarea avansului

401 „Furnizori” = % 4.760.000

409 „Furnizori - 4.000.000

debitori”

4426 „TVA deductibilă” 76.000

Sau

% = 409 „Furnizori 4.000.000

401 „Furnizori” debitori” 4.760.000

4426 „TVA deductibilă” 760.000

plata datoriei mai puţin avansul plătit

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la 2.380.000

6 Înregistrările în contabilitatea funrizorului sunt prezentate la creanţe reprezentând avansuri încasate de la clienţi (P).

26