CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1 CONTABILITATEA DISPONIBILITATILOR BANESTI AFLATE IN INSTITUTIILE DE CREDIT SI LA CASIERIE1.1.Caracterizarea generala a trezoreriei1.2. Documente de evidenta a mijloacelor banesti

1.3. Organizarea contabilitii disponibilitatilor banesti

1.4. Contabilitatea valorilor de incasat1.5. Contabilitatea operatiilor efectuate pentru casierie1.6. Contabilitatea operaiilor n numerar

1.7. Contabilitatea altor valori de trezorerie

1.8. Contabilitatea acreditivelor1.9. Contabilitatea avansurilor de trezorerie1.10. Contabilitatea viramentelor interneCAPITOLUL II PREZENTAREA FIRMEI S.C. AMI COM S.R.L.2.1. Istoric

2.2.Structura tehnic i funcional

2.3.Organizarea compartimentului financiar-contabil i relaiile acestuia cu alte

compartimente

2.4. Structura informaional

2.5.Analiza Swot

CAPITOLUL III STUDIUL DE CAZ PRIVIND NTOCMIREA I ANALIZA SITUAIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE N CADRUL S.C. AMI COM S.R.L.

3.1. Reflectarea n contabilitatea firmei a principalelor operaiuni privind numerarul i conturile la bnci

3.2. STUDIUL DE CAZ PRIVIND NTOCMIREA I ANALIZA SITUAIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE N CADRUL S.C. AMI COM S.R.L.

1. Planificarea financiar

2.Analiza pe componente

3. Analiza eficienei sub forma ratelor

3.1. Rata rentabilitii comerciale

3.2. Rata rentabilitii economice

3.3. Rata de rentabilitate financiar

3.4.Ratele de structur a capitalurilor

3.5.Rate ale ndatorrii

4. Program informatic Contabilitatea operaiunilor economice privind decontrile n numerar

CONCLUZII I PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

nc de la apariia banilor n economia de schimb, a existat tendina oamenilor de a-i ine socotelile, astfel nct s cunoasc in orice moment de ci bani dispun. Acest scop era uor de atins prin numrarea banilor, deoarece operaiunile economice erau simple, erau puine la numr i presupuneau efectuarea pe loc a plilor i ncasrilor (n momentul ncheierii tranzaciei). Cu timpul, viata economic a devenit din ce n ce mai complex, ceea ce a determinat nerespectarea unei reguli de plat pe loc n momentul efecturii tranzaciei (schimbului). Astfel, a aprut necesitatea inerii unei evidene, asa zisa contabilitate rudimentar sau protocontabilitatea n care se foloseau semne, linii, raboaje etc. Acest fel de eviden permitea obinerea de informaii pentru o anumit perioad i chiar realizarea de analize cu privire la ct dein, la ct urmeaz s primeasc i la ct s dea cei implicai ntr-o tranzacie comercial. O dat cu trecerea timpului, aceast eviden simpl se mbuntete, astfel nct se consemnau, n ordine cronologic, fiecare angajament de plat i fiecare crean, considerate ca afacere distinct. La nceputuri nu existau convenii-cadru de nregistrare a faptelor, ci se foloseau tehnici descriptive (narative) ce se dovedeau greu de neles i de generalizat i chiar lipsite de ordine. Apoi, s-a trecut la stabilirea de reguli i convenii care, din punct de vedere tehnic, presupuneau lsarea de spaii dup ce se nregistra cronologic fiecare crean i datorie, spaii ce se completau la data ncasrii sau plii, ceea ce favoriza procesul identificrii creanelor nencasate sau datoriilor nepltite. Organizat n acest fel, din punctul meu de vedere, putem vorbi despre o contabilitate de cas memorialistic, deoarece aceast eviden simpl permitea i identificarea persoanelor de la care trebuia s se ncaseze i cele la care trebuia s se plteasc. Aa s-a ajuns ca, nc de acum 5000 de ani, cu ajutorul a dou instrumente contabile, la nceput rudimentare, inventarul i contul, s se poat oferi informaii importante despre avere la un moment dat, precum i informaii comparative despre evoluia unui bun.

CAPITOLUL 1 CONTABILITATEA DISPONIBILITATILOR BANESTI AFLATE IN INSTITUTIILE DE CREDIT SI LA CASIERIE

1.1.Caracterizarea generala a trezoreriei

Notiuneade trezorerie cunoaste mai multe interpretari,astfel:

In sens restranstrezoreriareprezinta disponibilitatile (disponibilitati labancain numerar si devize, carnete de cecuri cu limita de suma, disponibilitati in numerar in lei si devize, disponibilitati sub forma de acreditive in lei si devize)

In sens largla prima interpretare se adauga la disponibilitati si titlurile de plasament care se pot transforma rapid in disponibilitati

Intr-o alta viziunenotiunea detrezoreriese poate explica prin trezoreria neta - indicator cereflectaechilibrulfinanciarsi capacitatea de plata a unei entitati economice, insa calculul acesteia se realizeaza prin diferenta dintre disponibilitati si suma dintre creditele bancare pe termen scurt si soldurile creditoare ale conturilor curente

Ca o ultima interpretareo putem aminti pe ceaprin care este extins continutultrezorerieinete; astfel ca trezoreria se calculeaza ca diferenta intre disponibilitati cumulate cu titluri de plasament, pe de o parte si suma creditelor pe termen scurt, soldurilor creditoare ale conturilor curente, efectelor comerciale scontate dar neajuns la scadentaprecum si creantele cedate - incluse in categoria angajamentelor in afara bilantuluipede altaparte.

Intreobiectivele gestiunii de trezoreriecuprindem urmatoarele:

1. Evitarea pierderilor, in zilele de decontare, la incasarile si platile prin banca ale entitatii economice;

2. Cresterea operativitatii incasarii creantelor entitatii economice, fara a afecta politica fata de clienti;

3. Esalonarea echilibrata si degajata a scadentelor obligatiilor deplata ale entitatii economice;

4. Obtinerea celuimaibuncreditsi la cel mai mic cost real al acestuia;

5. Asigurarea unui sold Zero al trezoreriei, care nu antreneaza nici costuri de finantare si nici de oportunitate;

6. Optimizarea utilizarii excedentului de trezorerie, prin cea mai buna plasare a lichiditatilor, care sa asigure rentabilitatea, siguranta si lichiditatea optime.

Toate aceste coordonate ale gestiunii trezoreriei sunt derivate din obiectivul general al finantelor entitati economice respectiv cresterea valorii capitalurilorsaleproprii.

Gestiunea trezoreriei regrupeaza deci ansamblul deciziilor, regulilor si procedurilor care asigura, la costul cel mai redus, mentinerea echilibrului financiar instantaneu ale entitatii economice

Obiectivul principalal gestiunii trezoreriei este evitarea a ceea ce astazi intelegem prin blocaj financiar,caurmare a ajustarii zilnice a fluxurilor financiare. O dimensiune deloc neglijabila a gestiunii trezoreriei este reprezentata de gestiunea riscurilor financiare, ceea ce presupune utilizarea unor instrumente de asigurare si de speculatie atunci cand pietele financiare sunt foarte volatile, cu alte cuvinte atunci cand ratele de schimb si ratele dobanzii oscileaza foarte mult la intervale scurte de timp.

Una din cele mai licitate politici de gestiune a trezoreriei pe plan mondial, este gestiunea zero. Ea consta in mentinereacatmai aproape de zero a soldurilor de disponibilitati in vederea reducerii costurilor de gestiune a trezoreriei. Gestiunea de tip zero intampina o serie de dificultati, mai ales in cazul entitatii economice cu numeroase fluxuri financiare reglate prin cecuri, data de prezentare in banca a cecurilor neputand fi prevazuta cu exactitate.

Trezoreria este un element esential si totodata principala restrictie a gestiunii financiare a entitatii economice. In ea se concretizeaza rezultatele modului de realizare a activitatii si de respectare a cerintelor echilibrului financiar. Nu intotdeauna o intreprindere care incheie exercitiul cu beneficii, are si o trezorerie pozitiva, si aceasta, datorita decalajului dintre inregistrarea in contabilitate a veniturilor si cheltuielilor si scadenta lor ca incasari si plati, decalaj care poate fi hotarator pentru soarta financiara a entitatii economice. Din evidentele statistice rezulta ca cea mai mare parte a falimentelor se datoreaza slabiciunilor in gestiunea trezoreriei. Preocuparile tot maiintensepentru gestiunea trezoreriei sunt motivate de unele fenomene de instabilitate economica atat macro, cat si microeconomica: cresterea inflatiei, a ratei dobanzii, precum si scaderea ratelor de rentabilitate si a gradului de autofinantare.

Trezoreria poate fi definita casurplusul de surse de finantare ce se degaja din intreaga activitate economica, respectiv diferenta dintre fondul de rulment si nevoiade fondde rulment, dar, desi corecta in acesti termeni, aceasta definitie are un caracter mai mult teoretic, bazat pe teoria echilibrului financiar al entitatii economice, dar este mai putin operationala pentru o gestiune eficienta a trezoreriei.

O definire mai completa a trezoreriei poate fi data de suma elementelor constitutive ale acesteia, ca active si pasive de trezorerie. Elementul de baza in aceasta noua definire il reprezinta lichiditatile (disponibilitatile banesti), dar alaturi de ele apar activele financiare de trezorerie, iar in pasiv concursurile bancare sub forma creditelor de trezorerie si a celor de scont.

TABEL NR. 1. Componenta activelor si pasivelor de trezorerieIMOBILIZARI PERMANENTECAPITALURI

ACTIVE CIRCULANTEDATORII DE EXPLOATARE

Lichiditatea (in cont curent si incasa)Soldul creditor al contului curentCredite de trezorerie (deficite)

Credite de scont

Active financiare de trezorerie

Valori mobiliare de plasament(titluri)

Efecte comerciale de incasat

Bilete de trezorerie sicertificatede depozit in portofoliu

Conceptul de trezorerie poate fi limitat numai la disponibilitatile in monede straine (detinute in conturile din tara de origine sau in strainatate) si la fluxurile financiare intre entitatea romaneasca si entitatii economice partenere din alte tari. Se va vorbi atunci de o trezorerie internationala sau de o trezorerie in devize.

1.2. Documente de evidenta a mijloacelor banestiNOMENCLATORULdocumentelor financiar-contabile

Nr. crt.Denumire formularCod

bazavarianta

0123

I. REGISTRELE DECONTABILITATE

1.Registrul-jurnal14-1-1

2.Registrul-jurnal de incasari si plati14-1-1/b

3.Registrul-inventar14-1-2

4.Registrul Cartea mare14-1-3

5.- Registrul Cartea mare (sah)14-1-3/a

II. MIJLOACEFIXE

6.Registrul numerelorde inventar14-2-1

7.Fisa mijlocului fix14-2-2

8.Bon de miscare a mijloacelor fixe14-2-3A

9. Proces-verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor bunuri materiale14-2-3/aA

10.Proces-verbal de receptie14-2-5

11. Proces-verbal de receptie provizorie14-2-5/a

12. Proces-verbal de punere in functiune14-2-5/b

III. BUNURI DE NATURA STOCURILOR

13.Nota de receptie si constatare de diferente14-3-1A

14.Bon de primire in consignatie14-3-2

15.Bon de predare, transfer, restituire14-3-3A

16.Bon de consum14-3-4A

17. Bon de consum (colectiv)14-3-4/aA

18. Fisa limita de consum14-3-4/bA

19. Lista zilnica de alimente14-3-4/dA

20.Dispozitie de livrare14-3-5A

21.Aviz de insotire a marfii14-3-6A

22.Fisa de magazie14-3-8

23. Fisa de magazie (cu doua unitati de masura)14-3-8/a

24.Fisa de evidenta a materialelor de natura obiectelor de inventar in folosinta14-3-9

25.Registrul stocurilor14-3-11

26. Registrul stocurilor14-3-11/a

27.Lista de inventariere14-3-12

28. Lista de inventariere14-3-12/b

29. Lista de inventariere (pentru gestiuni global-valorice)14-3-12/a

IV. MIJLOACE BNETI I DECONTRI

30.Chitanta14-4-1

31. Chitanta pentru operatiuni in valuta14-4-1/a

32.Proces-verbal de plati14-4-3A

33.Dispozitie de plata/incasare catre casierie14-4-4

34.Registru de casa14-4-7A

35. Registru de casa14-4-7/bA

36. Registru de casa (in valuta)14-4-7/aA

37. Registru de casa (in valuta)14-4-7/cA

38.Borderou de achizitie14-4-13

39. Borderou de achizitie (de la producatori individuali)14-4-13/b

40.Decont pentru operatiuni in participatie14-4-14

V. SALARII I ALTE DREPTURI DE PERSONAL

41. Stat de salarii14-5-1/a

42. Stat de salarii (fara elementele componente ale salariului total)14-5-1/b

43. Stat de salarii (fara elementele componente ale salariului total)14-5-1/c

44. Stat de salarii14-5-1/k

45. Lista de avans chenzinal14-5-1/d

46.Ordin de deplasare (delegatie)14-5-4

47. Ordin de deplasare (delegatie) in strainatate (transporturi internationale)14-5-4/a

48.Decont de cheltuieli (pentru deplasari externe)14-5-5

49.Decont de cheltuieli valutare (transporturi internationale)14-5-5/a

VI. CONTABILITATE GENERAL

50.Nota de debitare-creditare14-6-1A

51.Nota de contabilitate14-6-2A

52.Extras de cont14-6-3

53.Jurnal privind operatiunile de casa sibanca14-6-5

54.Jurnal privind decontarile cu furnizorii14-6-6

55.Situatia incasarii-achitarii facturilor14-6-7

56.Jurnal privind consumurile si alte iesiri de stocuri14-6-8

57.Jurnal privind salariile, contributia pentru asigurari sociale, protectia sociala a somerilor si asigurari sociale de sanatate14-6-10

58.Borderou de primire a obiectelor in consignatie14-6-14

59.Borderou de iesire a obiectelor din consignatie14-6-15

60.Jurnal privind operatiuni diverse (pentru conturi sintetice)14-6-17

61.Fisa de cont analitic pentru cheltuieli efective de productie14-6-21

62. Fisa de cont analitic pentru cheltuieli14-6-21/a

63.Fisa de cont pentru operatiuni diverse14-6-22

64. Fisa de cont pentru operatiuni diverse (in valuta si in lei)14-6-22/a

65.Document cumulativ14-6-24

66. Document cumulativ14-6-24/b

67.Balanta de verificare (cu patru egalitati)14-6-30

68. Balanta de verificare (cu patru egalitati)14-6-30/A

69. Balanta de verificare (cu cinci egalitati)14-6-30/a

70. Balanta de verificare (cu cinci egalitati)14-6-30/b1

71. Balanta de verificare (cu cinci egalitati)14-6-30/b2

72. Balanta de verificare (cu sase egalitati)14-6-30/b

73. Balanta analitica a stocurilor14-6-30/c

VII. ALTE SUBACTIVITI

74.Situatia activelor gajate sau ipotecate14-8-1

75. Situatia bunurilor sechestrate14-8-1/a

76.Decizie de imputare14-8-2

77. Angajament de plata14-8-2/a

GRUPA a IV-aMIJLOACE BNETI I DECONTRICHITAN (cod 14-4-1)1.Serveste ca:

document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casieria unitatii;

document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate.

n conditiile in care sumele inscrise pe chitanta sunt aferente livrarilor de bunuri sau prestarilor deserviciiscutite fara drept de deducere conform prevederilor legale (ex: art. 141 alin. (1) si (2) din Codul fiscal), formularul de chitanta este documentul justificativ care sta la baza inregistrarii veniturilor in contabilitate.

2.Se intocmeste in doua exemplare, pentru fiecare suma incasata, de catre casierul unitatii si se semneaza de acesta pentru primirea sumei.

3.Circula la depunator (exemplarul 1, cu stampila unitatii). Exemplarul 2 ramane in carnet, fiind folosit ca document de verificare a operatiunilor efectuate in registrul de casa.

4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).

5.Continutul minimal al formularului:

denumirea unitatii; codul de identificare fiscala; numarul de inregistrare la oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numar); judetul;

denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

numele si prenumele persoanei fizice care depune sume si ce reprezinta acestea sau, dupa caz, denumirea unitatii; codul de identificare fiscala; numarul de inregistrare la oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numar); judetul persoanei juridice;

suma in cifre si litere;

semnatura casierului.

CHITAN PENTRU OPERAIUNI N VALUT (Cod 14-4-1/a)

1.Serveste ca:

document justificativ pentru incasarile si platile in valuta efectuate in numerar;

document justificativ de inregistrare in registrul de casa in valuta si in contabilitate.

2.Se intocmeste la unitatile care efectueaza operatiuni in valuta, in doua exemplare, pentru fiecare suma in valuta, de catre casierul unitatii si se semneaza de catre acesta.

3.Circula la depunator/platitor, exemplarul 1, cu stampila unitatii. Exemplarul 2 este folosit ca document de verificare a operatiunilor inregistrate in registrul de casa in valuta.

4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, dupa utilizarea completa a carnetului (exemplarul 2).

5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

denumirea unitatii; codul de identificare fiscala; numarul de inregistrare la oficiul registrului comertului; sediul (localitatea, str., numar); judetul;

denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

numele si prenumele persoanei care depune/incaseaza sume in valuta si ce reprezinta acestea;

felul valutei; suma in valuta (in cifre si in litere); cursul de schimb valutar; c/val in lei;

semnatura casierului pentru plata/incasarea sumei in valuta.

PROCES-VERBAL DE PLI (Cod 14-4-3A)

1.Serveste ca:

document justificativ pentru sumele predate de casierul unitatii mandatarului platitor, in vederea efectuarii platilor;

document justificativ al sumelor primite de mandatarul platitor;

document justificativ de inregistrare in contabilitate a salariilor si altor drepturi neachitate.

2.Se intocmeste intr-un exemplar si se retine in casieria unitatii ori de cate ori se fac plati prin casierii platitori, astfel:

fata formularului se completeaza de catre casierul unitatii, care semneaza de predarea sumelor si a actelor de plata, si de catre casierul platitor pentru primirea acestora. Documentul se retine in casieria unitatii pentru justificarea salariilor, ajutoarelor din fondurile de asigurari sociale, premiilor si altor drepturi asimilate acestora, ridicate de la banca si predate casierilor platitori pana la termenul legal de efectuare a platii sumelor respective. Sumele predate casierilor platitori nu se inregistreaza la plati in registrul de casa, acestea figurand in soldul casei de la data inmanarii sumelor pana la data cand casierii platitori justifica sumele primite la casieria unitatii;

verso-ul formularului se completeaza la restituirea sumelor neachitate, impreuna cu actele de plati.

n situatia in care spatiul este insuficient se intocmeste o lista (anexa) suplimentara care trebuie sa contina toate informatiile cerute de document.

3.Circula la compartimentul financiar-contabil ca anexa la exemplarul 2 al registrului de casa.

4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

denumirea unitatii;

denumirea si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

numele si prenumele casierului si ale mandatarului platitor;

suma predata/primita (in cifre si in litere), cu mentionarea actelor de plati;

semnatura casierului si a mandatarului platitor pentru suma predata/primita, precum si pentru suma primita/restituita;

verso, dupa caz: data (ziua, luna, anul) decontarii sumelor neachitate;

numele si prenumele; marca sau nr. matricol; sumele ramase neachitate.

DISPOZIIE DE PLAT/NCASARE CTRE CASIERIE (Cod 14-4-4)1.Serveste ca:

dispozitie pentru casierie, in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare, precum si a diferentei de incasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor sume mai mari decat avansul primit, pentru procurare de materiale etc.;

dispozitie pentru casierie, in vederea incasarii in numerar a unor sume care nu reprezinta venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozitiilor legale;

document justificativ de inregistrare in registrul de casa si in contabilitate, in cazul platilor in numerar efectuate fara alt document justificativ.

2.Se intocmeste in doua exemplare de catre compartimentul financiar-contabil:

in cazul utilizarii ca dispozitie de plata, cand nu exista alte documente prin care se dispune plata (exemplu: stat de salarii sau lista de avans chenzinal etc.);

in cazul utilizarii ca dispozitie de plata a avansurilor pentru cheltuielile de deplasare, procurare de materiale etc.;

in cazul utilizarii ca dispozitie de incasare, cand nu exista alte documente prin care se dispune incasarea (avize de plata, somatii de plata etc.).

Se semneaza de intocmire la compartimentul financiar-contabil.

3.Circula:

la persoana autorizata sa exercite controlul financiar preventiv, pentru viza in cazurile prevazute de lege;

la persoanele autorizate sa aprobe incasarea sau plata sumelor respective;

la casierie, pentru efectuarea operatiunii de incasare sau plata, dupa caz, si se semneaza de casier; in cazul platilor se semneaza si de catre persoana care a primit suma;

la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitate (exemplarul 2);

la platitor (exemplarul 1).

4.Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, anexa la registrul de casa.

5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

denumirea unitatii;

denumire formular: plata/incasare;

numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

numele si prenumele, precum si functia (calitatea) persoanei care incaseaza/restituie suma;

suma incasata/restituita (in cifre si in litere); scopul incasarii/platii;

semnaturi: conducatorul unitatii, viza de control financiar preventiv, compartimentul financiar-contabil;

date suplimentare privind beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primita, data si semnatura;

casier; suma platita/incasata; data si semnatura.

REGISTRU DE CAS (Cod 14-4-7A si Cod 14-4-7bA)

1.Serveste ca:

document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin casieria unitatii, pe baza actelor justificative;

document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa;

document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa.

2.Se intocmeste in doua exemplare, manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, zilnic, de catre persoanele care au calitatea de casier, pe baza actelor justificative de incasari si plati.

La sfarsitul zilei, randurile neutilizate din formularul cod 14-4-7A se bareaza.

Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza, dupa caz, pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in curs.

Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiunilor efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.

3.Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactitatii sumelor inscrise si respectarea dispozitiilor legale privind efectuarea operatiunilor de casa (exemplarul 2).

Exemplarul 1 ramane la casier.

4.Se arhiveaza:

la casierie (exemplarul 1);

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).

5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

denumirea unitatii;

denumirea si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

numarul curent; numarul actului de casa; explicatii; incasari; plati;

report/sold ziua precedenta;

semnaturi: casier si compartiment financiar-contabil.

REGISTRU DE CAS (in valuta Cod 14-4-7/aA si Cod 14-4-7/cA)

1.Serveste ca:

document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in valuta, efectuate prin casieria unitatii, pe baza actelor justificative;

document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa;

document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa in valuta.

2.Se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de catre casierul unitatii sau de catre alta persoana imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati in valuta.

n antetul coloanelor se inscrie fiecare fel de valuta care se incaseaza sau se plateste. n coloanele formularului se inregistreaza sumele in valuta, iar in ultima coloana echivalentul acestora in lei, la cursul de schimb valutar din data efectuarii operatiunilor.

Valutele care apar in doua sau mai multe cursuri se trec in coloane diferite.

La sfarsitul zilei, randurile neutilizate se bareaza.

Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza pe primul rand al registrului de casa pentru ziua in curs.

n cazul in care numarul valutelor si al cecurilor de calatorie incasate in cursul unei zile depaseste numarul coloanelor existente pe o fila, pentru ziua respectiva se completeaza atatea file cate sunt necesare.

Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiunilor efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.

3.Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactitatii sumelor inscrise si respectarea dispozitiilor legale privind efectuarea operatiunilor valutare (exemplarul 2).

Exemplarul 1 ramane la casier.

4.Se arhiveaza:

la casierie (exemplarul 1);

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).

5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

denumirea unitatii;

denumirea si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

numarul curent; numarul actului de casa; numarul anexelor; explicatii; felul valutei si cursul de schimb valutar pentru incasari si plati; incasari; plati; contravaloarea in lei;

report/sold ziua precedenta;

semnaturi: casier si compartiment financiar-contabil.

BORDEROU DE ACHIZIIE (Cod 14-4-13)

BORDEROU DE ACHIZIIE (de la producatori individuali) (Cod 14-4-13/b)1.Serveste ca:

document de inregistrare in gestiune a bunurilor cumparate;

document justificativ de inregistrare in contabilitate a valorii bunurilor cumparate;

document pentru justificarea sumelor primite ca avans spre decontare pentru achizitii sau pentru decontarea sumelor platite pentru achizitii.

2.Se intocmeste in doua exemplare de catre persoana care efectueaza aprovizionarea cu bunuri de pe piata taraneasca, de la producatorii individuali sau de la alte persoane fizice, in momentul achizitiei.

Se semneaza de catre persoana care face achizitiile respective si de catre gestionarul care primeste bunul.

3.Circula:

la gestiune, pentru semnarea de primire a bunurilor si intocmirea Notei de receptie si constatare de diferente (ambele exemplare), dupa caz;

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);

ramane in carnet (exemplarul 2).

4.Se arhiveaza:

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);

la delegatul achizitor (exemplarul 2).

5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

a)pentru formularul cod 14-4-13:

denumirea unitatii; codul de identificare fiscala; sediul (localitatea, str., numar); judetul;

denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

produsul; codul; U/M; cantitatea; pretul unitar de achizitie; valoarea achizitiei;

semnaturi: achizitor, gestionar;

b)pentru formularul cod 14-4-13/b:

denumirea unitatii; codul de identificare fiscala; sediul (localitatea, str., numar); judetul;

denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

numarul si data contractului; producatorul: numele si prenumele, domiciliul, seria si numarul actului de identitate, dupa caz;

denumirea produselor; codul; U/M; cantitatea; pretul unitar; valoarea; avansul acordat; suma platita; semnatura de primire a sumei;

semnaturi: achizitor, gestionar.

DECONT PENTRU OPERAIUNI N PARTICIPAIE (Cod 14-4-14)

Se utilizeaza in toate domeniile de activitate in care se efectueaza operatiuni in participatie.

1.Serveste ca document pe baza caruia se deconteaza cheltuielile si veniturile realizate din operatiuni in participatie, precum si sumele virate intre coparticipanti.

2.Se intocmeste de catre unitatea care tine contabilitatea asocierilor in participatie, lunar, in doua exemplare, pe fiecare coparticipant, cu veniturile si cheltuielile ce revin acestuia, pentru inregistrarea in contabilitatea proprie, potrivit cotelor prevazute in contractele de asociere incheiate. Cheltuielile si veniturile vor fi grupate pe conturi din clasele de conturi de cheltuieli si venituri, potrivit planului de conturi general aplicabil.

n decont se inscriu si alte transferuri, reprezentand valoarea mijloacelor banesti, a profitului realizat, amortizarea mijloacelor fixe si alte sume rezultate din operatiunile in participatie.

3.Circula:

exemplarul 1 la beneficiar, la compartimentul financiar-contabil;

exemplarul 2 la compartimentul care tine contabilitatea operatiunilor in participatie si care intocmeste decontul.

4.Se arhiveaza:

la beneficiar, la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);

la emitent, la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 2).

5.Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul:

denumirea unitatilor emitente si destinatare; codul de identificare fiscala; sediul (localitatea, str., numar); judetul;

denumirea, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului;

numarul curent; simbolul contului debitor/creditor; denumirea contului creditor pentru cheltuielile si sumele transmise; denumirea contului debitor pentru veniturile si sumele primite; valoarea transmisa conform contractului de asociere in participatie;

semnaturi: conducatorul unitatii, inclusiv stampila; conducatorul compartimentului financiar-contabil.

1.3. Organizarea contabilitii disponibilitatilor banestiOrganizarea contabilitii mijloacelor bneti trebuie s asigure realizarea obiectivelor manageriale de ordin financiar ale unitilor patrimoniale, ntre care cele care vizeaz asigurarea capacitii de plat curent au un loc central.

La organizarea contabilitii mijloacelor bneti se au n vedere urmtoarele obiective principale:

evidena i controlul operativ a operaiilor bneti n numerar;

efectuarea plilor la termenele scadente;

respectarea legislaiei fiscale;

valorificarea disponibilitilor bneti prin plasamente de trezorerie;

alegerea i utilizarea celor mai eficiente instrumente de trezorerie i forme de decontare;

fundamentarea bugetului de trezorerie, urmrirea i explicarea fluxului net de trezorerie din operaii de exploatare, de investiii i financiare, prin tablourile de flux i de finanare;

utilizarea pe baza unei tactici financiare judicioase a creditelor bancare pe termen scurt pentru reglarea lichiditilor i meninerea capacitilor de plat continu.

n cadrul organizrii contabilitii, n funcie de obiectivele urmrite, se stabilesc conturile sintetice i analitice, documentele ce trebuie ntocmite pentru consemnarea operaiilor, modul de prelucrare i nregistrare al acestora etc.

Organizarea contabilitii mijloacelor bneti circumscrise: contabilitatea mijloacelor bneti n numerar; contabilitatea mijloacelor bneti gestionate prin banc i contabilitatea altor mijloace bneti.

Pentru gestionarea i evidena existenei i micrii mijloacelor bneti n numerar, se organizeaz casieria ntreprinderii, care folosete n principal Registrul de cas.

Evidena casieriei i documentele justificative de ncasri i pli sunt folosite ca supori ai organizrii contabilitii operaiilor de cas, respectiv pentru nregistrarea n fiele de cont, jurnale sau situaii ale contului Casa. Pentru operaiile n valut (devizele) se folosesc registre de cas separate.

Concepia de organizare are n vedere transcrierea n urma gruprii pe conturi a operaiilor din registrul de cas, n formulare de eviden ale contului Casa.

1.4. Contabilitatea valorilor de incasat Valorile de incasatsunt instrumente de plata la termen aflate in posesia beneficiarului pentru a fi incasate in termen scurt. In aceasta categorie se includ: cecul, biletul la ordin, cambia si warantul. Cecul este titlul de credit prin care tragatorul (creditorul) da ordin trasului - bancii sale la care are deschis contul bancar, banca ce are calitatea de debitor, sa plateasca suma inscrise pe cec beneficiarului sau la ordinul acestuia. Deci cecul se aseamana cu cambia (trata).

Valorile de incasat se grupeaza in contabilitate astfel:

Cecuri de incasat - sunt instrumente de plata la termen primite de la clienti si depuse la banca pentru incasare;

Efecte de incasat - sunt bilete la ordin sau cambii depuse la banca pentru incasarea acestora la scadenta;

Efecte remise spre scontare - sunt instrumente de plata la termen depuse la banci in vederea incasarii acestora inainte de scadenta, operatie numita scontare; banca percepe o dobanda (taxa scontului), calculata in functie de riscul de neincasare la scadenta a efectului respectiv si de numarul de zile pana la scadenta.

Contabilitatea valorilor de incasat se realizeaza cu ajutorul contului de activ 511"Valori de incasat", care se desfasoara pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:5112"Cecuri de incasat"

5113 "Efecte de incasat"

5114 "Efecte remise spre scontare"

1.5. Contabilitatea operatiilor efectuate pentru casieriePrincasieria entitatii economicesedesfasoarao multitudine de operatiunicarepotfi grupate astfel :

-operatiunice vizeaza numerarul in lei si in devize si operatiuni legate de alte valori.

Corespunzator acestor doua tipuri de operatiuni in planul contabil general exista doua conturi si anume : 531 Casa si532 Alte valori .

Contul 531 -'Casa'

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in casieria entitatii, precum si a miscarii acestuia, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.Contul 531 'Casa' este un cont de activ.In debitul contului 531 'Casa' se inregistreaza:-sumele ridicate de la banci (581);-sumele incasate de la clienti (411);-sumele incasate reprezentand decontari intre entitati afiliate si decontari privind interese de participare (451, 453);-sumele incasate de la actionari/asociati si din operatii in participatie (455, 458);-sumele incasate reprezentand aport la capitalul social (456);-debite incasate de la salariati si debitori diversi (428, 461);-sumele incasate de la creditori diversi (462);-sumele incasate reprezentand venituri anticipate (472);-sumele incasate si necuvenite unitatii (473);-sumele virate unitatii de catre subunitati (in contabilitatea unitatii) sau subunitatilor, de catre unitate (in contabilitatea subunitatilor) (481, 482);-sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate (542);-sumele incasate din servicii prestate, vanzarea marfurilor si alte activitati (704, 707, 708);-sumele incasate din studii, redevente, locatii de gestiune si chirii (705, 706);-sumele incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare (758);-diferentele favorabile decursvalutar aferente operatiunilor efectuate in valuta sau disponibilitatilor in valuta la incheierea exercitiuluifinanciar(765).In creditul contului 531 'Casa' se inregistreaza:-depunerile de numerar la banci (581);-costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar (261, 263, 265, 267, 269, 501, 505, 506, 508, 509);-platileefectuatecatre furnizori (401, 404);-sumele achitate personalului (421, 423, 424, 425, 426, 428);-plati ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea entitatii (201);1.6. Contabilitatea operaiilor n numerarSumele n numerar, n lei i valut, de care dispune o unitate patrimonial sunt pstrate n casieria unitii, cu gestionarea lor distinct.

Operaiile de ncasri i pli n numerar, n lei i valut se efectueaz cu respectarea regulamentului operaiilor de cas i a regulamentelor emise de Banca Naional a Romniei, fiind urmrite n contabilitate cu ajutorul contului 531 Casa care se dezvolt n dou conturi sintetice de gradul 2:

5311 Casa n lei

5314 Casa n devize

Contul 531 Casa din punct de vedere al coninutului economic este cont de trezorerie, de disponibiliti bneti, cont de activ.

Se debiteaz cu sumele ncasate n numerar n lei i valut i anume:

cu ridicrile n numerar de la banc

5311 Casa n lei = 581 Viramente interne

ncasrile de la clieni, n limita unui anumit plafon, pentru livrri de produse, mrfuri, materiale i prestri servicii

5311 Casa n lei = 411 Clieni

sumele depuse de ctre asociai ca aport la capitalul social

5311 Casa n lei = 456 Decontri cu asociaii privind capitalul

ncasrile n numerar de la diveri debitori

5311 Casa n lei = 461 Debitori diveri

avansurile primite de la clieni pentru diverse livrri ulterioare

5311 Casa n lei = 419 Clieni creditori

avansurile de trezorerie neconsumate i restituite

5311 Casa n lei = 542 Avansuri de trezorerie

ncasrile de dividende din participarea la capital a altor societi

5311 Casa n lei = 761 Venituri din titluri imobilizate

Se crediteaz cu sumele pltite n numerar pe destinaii prin debitul conturilor care arat natura plilor, i anume:

costul titlurilor de participare, titlurilor de portofoliu i altor titluri de plasament achiziionate sau rscumprate

% = 5311 Casa n lei

261 (261, 262, 263) Titluri de participare

262 Titluri imobilizate ale activitii de portofoliu

263 (265) Alte titluri imobilizate

269 Vrsminte de efectuat pentru imobilizri financiare

plile efectuate ctre furnizori

% = 5311 Casa n lei

401 Furnizori

404 Furnizori de imobilizri

plata retribuiilor nete achitate personalului

421 Personal remuneraii datorate = 5311 Casa n lei

plata indemnizaiei de asigurri sociale

423 Personal ajutoare materiale datorate = 5311 Casa n lei

Soldul debitor reprezint mijloacele bneti existente n casierie.

Operaiile privind disponibilitile bneti se contabilizeaz att n devize ct i n lei, prin transformarea acestora la cursul zilei sau la un curs fix.

n contul 5314 Casa n devize evidena se ine pentru fiecare valut n parte, n baza actelor justificative i a registrului de cas prin care se gestioneaz valuta respectiv.

n cazul n care transformarea valutei n lei se face la cursul zilei, respectiv la cursul din ziua n care se fac operaiile de ncasri i pli, diferenele de curs valutar constituie cheltuieli sau venituri financiare din diferene de curs valutar, dup cum acestea sunt favorabile sau nefavorabile.

1) se ncaseaz la 10.12.N prin casierie 300 $ conform facturii nregistrate la cursul de 32.000 lei/$; la data ncasrii cursul este de 32.200 lei/$; diferena de curs 200 lei/$ ( 200 = 60.000 lei

9.660.000 5314 Casa n devize = %

411 Clieni 9.600.000

765 Venituri din

diferene de curs valutar 60.000

2) se pltete la 17. 12. N prin casierie suma de 150 $ contravaloarea facturii externe fiind nregistrat la cursul de 32.100 lei/$; cursul zilei la data efecturii plii este 32.250 lei/$

% = 5314 Casa n devize 4.837.500

4.815.000 401 Furnizori

22.500 665 Cheltuieli din diferene

de curs valutar

3) se ncaseaz la 23. 12. N prin casierie 100 $, achiziionai la cursul de 32.500 lei/$

3.250.000 5314 Casa n devize = 5311 Casa n lei 3.250.000

Tabelul 1.1.

Situaia contului 5314 Casa n devize $ la 31. 12. N

DataOperaiuneaCursul zileiDebitCreditSold

$Lei$lei$lei

10.12

17.12

23.12ncasare factur

Plat factur

Achiziionare32.200

32.250

32.500300

-

1009.660.000

-

3.250.000-

150

--

4.837.500

-300

150

2509.660.000

4.822.500

8.072.500

Cursul de nregistrare la 31. 12. N = = 32.290 lei/$.

4) la inventarierea de la nchiderea exerciiului (31. 12. N cursul dolarului este 32.700 lei, mai mare dect cursul de nregistrare al valutei, existent n casierie la 31. 12. N.

Deoarece valuta existent la sfritul exerciiului, ct i creanele i datoriile n devize sunt evaluate n lei la cursul valutar al zilei de 31. 12. N, este necesar s se stabileasc i s se nregistreze diferenele de curs aferente dolarului existent n casierie:

250 ( 32.700 32.290 ) = 102.500 lei

102.500 5314 Casa n devize = 765 Venituri din diferene de curs valutar 102.500

Dup aceast nregistrare, soldul contului 5314 la sfritul exerciiului este de 8.175.000 ( 8.072.500 + 102.500 ).

Dac transformarea valutei n lei se face la un curs fix, procedeu practicat cnd cursurile valutare au o stabilitate relativ, operaiile n devize din perioada unui exerciiu sunt transformate n lei, folosind cursul de la nceputul exerciiului nregistrat pe baza lucrrilor de nchidere a bilanului lui N 1. La sfritul exerciiului N se evalueaz valuta la cursul de la 31. 12. N i se nregistreaz diferenele de curs valutar.

Considernd cursul valutar fix de 32.200 lei/$, cursul primei operaii, nregistrm operaiile 1 4 din exemplul anterior:

1.

9.660.000 5314 Casa n devize = %

411 Clieni 9.600.000

765 Venituri din diferene de curs valutar 60.000

2.

% = 5314 Casa n devize 4.830.000

4.815.000 401 Furnizori

15.000665 Cheltuieli cu diferene de curs valutar

3.

% = 5311 Casa n lei 3.500.000

3.250.000 5314 Casa n devize

250.000 665 Cheltuieli cu diferene

de curs valutar

Tabelul 1.2.

Situaia contului 5314 Casa n devize $ la 31. 12. N.

(Transformarea valutei la un curs fix)

DataOperaiuneaCursul zileiDebitCreditSold

$lei$lei$lei

10.12

17.12

23.12ncasare factur

Plat factur

Achiziionare32.200

32.200

32.200300

-

1009.660.000

-

3.220.000-

150

--

4.830.000

-300

150

2509.660.000

4.830.000

8.050.000

Cursul de nregistrare la 31. 12. N = = 32.200 lei/$

Cursul zilei la 31. 12. N = 32.700 lei/$.

Diferene de curs = 250 ( 32.700 32.200) = 125.000 lei.

4.

125.000 5314 Casa n devize = 765 Venituri din diferene de curs valutar 125.000

Dup aceast nregistrare, soldul contului 5314 la 31. 12. N este 8.175.000 lei (8.050.00 + 125.000), asemntor cu cel determinat n varianta cursurilor variabile. n ce privete veniturile i cheltuielile, respectiv rezultatele financiare ale exerciiului din aceste operaii n valut, n cazul cursurilor variabile i cel al cursului fix se poate constata c cele dou metode conduc la aceleai rezultate.

Transferul disponibilitilor bneti ntre conturile bancare i casieria unitilor patrimoniale poart denumirea de viramente interne. ntruct aceast operaiune are n vedere dou conturi de trezorerie determinnd greuti n operarea n mai multe registre deoarece documentele primare sunt aceleai s-a introdus un cont ajuttor care d posibilitatea ca dintr-o formul contabil s se elaboreze dou formule prin folosirea acestui cont. El este destinat s asigure contabilizarea fr risc de dubl folosire a viramentelor de disponibiliti dintr-un cont de trezorerie n alt cont de trezorerie ( Casa n lei Casa n devize). Acest cont este 581 Viramente interne.

Dup coninutul economic este un cont de tranzit asimilat conturilor de trezorerie; cont de activ. Se debiteaz cu sumele ieite dintr-un cont de trezorerie pentru a intra n alt cont de trezorerie. Se crediteaz cu sumele intrate ntr-un cont de trezorerie provenind dintr-un alt cont de trezorerie.

ntruct el se folosete doar pentru a evidenia tranzacionarea sumelor ntre case i banc la sfritul perioadei nu prezint sold.

ieirea banilor din cas

581 Viramente interne = 531 Casa

intrarea banilor n contul de la banc

512 Conturi curente la bnci = 581 Viramente interne

Contul nu prezint sold, dac la sfritul exerciiului sunt debitate toate conturile de trezorerie destinate s primeasc mijloacele pentru care au fost fcute viramentele interne.

1.7. Contabilitatea altor valori de trezorerieDatorit posibilitii de transformare rapid n mijloace bneti sub form de lichiditi, sunt asimilate acestora i alte valori pe care le gestioneaz casierul. Noiunea alte valori exprim hrtii de valoare cunoscute sub denumirea de efecte de comer aflate n posesia cumprtorului i destinate a fi vndute n scopul transformrii n bani. Se pstreaz n casieria unitilor patrimoniale i cuprind: timbre fiscale sau potale, bilete de tratament i odihn, tichete i bilete de cltorie i altele.

Acestea sunt nregistrate n contabilitate cu ajutorul contului 532 Alte valori deschis pe conturi sintetice de gradul 2, pe feluri de valori gestionate:

5321 Timbre fiscale i potale

5322 Bilete de tratament i odihn

5323 Tichete i bilete de cltorie

5328 Alte valori

Dup coninutul economic este un cont de trezorerie exprimnd plasamente financiare pe termen scurt, cont de activ.

Se debiteaz cu achiziionarea altor valori de natura celor enunate (timbre, bilete)

% = 512 Conturi curente la bnci

532 alte valori

4426 T.V.A. deductibil

Se crediteaz odat cu utilizarea altor valori i includerea acestora pe cheltuieli:

626 Cheltuieli potale i = 532 Alte valori

taxe de telecomunicaii

Soldul debitor arat nivelul altor valori de trezorerie existente n casierie la un moment dat.

1.8. Contabilitatea acreditivelorAcreditivulreprezinta o forma de decontare care consta n rezervarea disponibilitatilor banesti, n lei sau n ih valuta, ntr-un cont bancar distinct, la dispozitia unui furnizor, n vederea efectuarii platilor pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor.

Contabilitatea sintetica a acreditivelor deschise la banci pentru efectuarea de plati n favoarea furnizorilor se realizeaza cu ajutorulcontului 541 "Acreditive"care are functia contabila deactiv.

Soldul debitorreprezinta valoarea acreditivelor deschise la banci, existente.Contul 541 "Acreditive" se detaliaza ndoua conturi sintetice, operationale de gradul al doilea, respectiv:

contul5411"Acreditive n lei";

contul5412"Acreditive n valuta".

Conturile se dezvolta n analiticepe feluri de acreditive, pe furnizori, iar n cazul acreditivelor n valuta si pe feluri de devize.

Operatii economice privind acreditivele-deschiderea unui acreditiv n lei:

---------------- * ----------------581"Viramente interne"=5121"Conturi la banci n lei"

---------------- * ----------------~concomitent:

---------------- * ----------------5411"Acreditive n lei"=581"Viramente interne"

---------------- * -----------------achitarea tertilor din acreditivele deschise n lei:

---------------- * ----------------%=5411"Acreditive n lei"

401"Furnizori"

404"Furnizori de imobilizari"

---------------- * ----------------retragerea acreditivului neutilizat:

---------------- * ----------------581"Viramente interne"=5411"Acreditive n lei"

---------------- * ----------------~concomitent:

---------------- * ----------------5121"Conturi la banci n lei"=581"Viramente interne"

Mati, D. . Popa A. (2010), Contabilitate financiar, Ediia A III-a, Ed. Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca.

CAPITOLUL II PREZENTAREA FIRMEI S.C. AMI COM S.R.L.2.1. Istoric SC AMI COM SRL

Societatea comercial SC AMI COM SRL a fost fondat n 1994 de asociatul unic Groza Costel.

Compania este axat pe construcii i instalaii, avnd un colectiv de profesioniti cu experien i reputaie n domeniile n care i desfoar activitatea.

Compania se angajeaz ntr-un proces de dezvoltare dinamic, focalizat pe construirea unui sistem care s produc, pe termen lung, soluii prompte, adaptate nevoilor clienilor. Specificul companiei consta n capacitatea de a nelege prin relaia cu clientul nu un contract rigid finalizat printr-un act de vnzare - cumprare a unui pachet de servicii, ci o permanent interfaare constructiv, care transforma partenerii n prieteni i colegi de drum pe o perioad ndelungat.

Oferta n domeniul construciilor este ampl i acoper practic toate nevoile unui potenial client. ncepnd cu lucrrile de construcii civile i industriale, construciile de ci de comunicaii terestre, executarea de construcii destinate sportului, i terminnd cu lucrrile de finisaje interioare i exterioare, nu exist n fapt nici un gen de lucrare la care compania s nu rspund cu promptitudine.2.2.Structura tehnic i funcional

Structura organizatoric a societii este stabilit funcie de complexitatea activitii tehnico-economice i de producie, volumul de munc necesar ndeplinirii cu nalta rentabilitate a programelor de producie, a contactelor economice ncheiate.

Ca elemente ce compun un sistem organizatoric al conducerii pot fi considerate:

organe colective de conducere (Adunarea General a Acionarilor, Consiliul de Administraie);

funciile de conducere (director, economist, etc);

legturile sau relaiile de conducere (de subordonare, de coordonare, etc).

ntr-o ntreprindere, organele de conducere reprezint un grup de persoane cu sarcini i atribuii bine precizate cu caracter permanent.

Unitatea prezentat are n structura sa un Consiliu de Administraie care coordoneaz activiatea ntregii uniti. Consiliul de Administraie condus de un director general, urmat de director tehnic, director economic i director comercial. Consiliul de Administraie este numit i aprobat de ctre Adunarea General a Acionarilor.

Adunarea General este cel mai important organ fiind plasat in vrful ierarhiei.

Rolul Adunrii generale a Actionarilor const n:

alege organele care administreaz i controleaz activitatea societii;

fixeaz limitele de competen ale administratorului;

execut controlul asupra administratorilor i cenzorilor;

decide, modific i completeaz actul constitutiv al societii.

Consiliul de Administraie are ca sarcin permanent conducerea afacerilor societii. Acest organism, n funcie de mrimea societii, este format din mai muli membri alei de Adunarea General dintre asociai pe un anumit termen.

Cenzorii vegheaz asupra gestiunii ntreprinderii. Controlul societii comerciale are ca scop s previn situaii ce pot duce la faliment, la reducerea capitalului social, diminuarea patrimoniului i s protejeze interesele asociailor.

2

.3.Organizarea compartimentului financiar-contabil i relaiile acestuia cu alte

compartimente

n unitatea studiat n acest proiect SC AMI COM SRL, organizat pe principiul liniei funcionale, scopul general al maximizrii profitului poate fi divizat n subscopuri, prin utilizarea urmtoarelor subuniti organizatorice:

marketing cu scopul maximizrii venitului din vnzri;

producie cu scopul minimizrii costului de producie pe unitate de produs;

finane cu scopul msurrii n etalon bnesc al succesului organizaiei n atingerea scopurilor sale i asigurrii resurselor necesare operaiilor economice cu cheltuieli minime.

Subsistemul financiar-contabil are urmtoarele scopuri:

1. ncaseaz contravaloarea mrfurilor i serviciilor vndute;

2. ncaseaz dobnzi i penaliti;

3. ncheie bilanuri lunare, trimestriale, anuale:

4. ntocmete bugetul de venituri i cheltuieli;

5. Contabilizeaz costurile;

6. Pltete:

salarii, prime i toate sporurile;

materii prime, materiale, combustibil, energie;

taxe i impozite (inclusiv impozit pe profit i TVA*);

utilaje i maini, inclusiv reparaii capitale, piese de schimb;

contribuii (ntre 10-15%) la nvmnt, grdinie, bilete de odihn i tratament;

cota de beneficii pentru fondul de tehnic nou.

Compartimentul infomaional - contabil al subsistemului financiar-contabil se refer ndeosebi la contabilitatea intern care are urmtoarele responsabiliti:

1. Stabilete gradul de eficien al realizrii obiectivelor subunitilor n raport cu politica de ansamblu;

2. Urmrete n permanen i mbuntete controlul intern pentru asigurarea securitii patrimoniului;

3. Urmrete i verific periodic sigurana nregistrrilor financiare i eficiena metodelor de prelucrare.

Gradul de detaliere a compartimentului de contabilitate depinde de mrimea unitii i de msura n care este folosit tehnica modern de prelucrare a informaiilor.

Modul n care funciile contabil i de prelucrare a informaiilor sunt organizate pot avea o influen deosebit asupra eficienei unui sistem informaional - contabil.

O responsabilitate major a sistemului informaional - contabil este s asigure informaia contabil fiecrei subuniti organizatorice pentru planificarea i controlul activitii sale.

Astfel necesarul de informaii al unei subuniti este o funcie necesar atingerii scopului propus.

BILAN

- mii lei -

Elemente bilaniere20132014Variaia

Elemente de activ

Imobilizri necorporale

Amortizri imobilizri necorporale

Imobilizri corporale

Amortizri imobilizri corporale

Imobilizri financiare

Amortizri imobilizri financiare

Stocuri

Creane 1)

Disponibiliti

Elemente de activ total

Elemente de pasiv

Capital social

Profit nerepartizat

Datorii financiare pe termen lung

Datorii furnizori

Datorii fiscale i sociale

Datorii diverese

Elemente de pasiv total

1) Se consider c toate creanele sunt creane clieni aferente activitii de exploatare 800

-130

7000

-2500

1500

-250

2300

7000

900

16620

7000

700

4600

3200

720

400

16620800

-130

7220

-2550

1500

-250

3650

6950

350

17540

8220

800

3850

3700

700

270

17540-

-

+ 220

- 50

-

-

+ 1350

- 50

- 550

+ 920

+ 1220

+ 100

- 750

+ 500

- 20

- 130

+ 920

CONTUL DE PROFIT I PIERDERE LA 31.12.2014- mii lei -

INDICATORI2014

Venituri din exploatare

Venituri din vnzarea mrfurilor

Producie vndut

Cifra de afaceri

Producie stocat

Producie imobilizat

Cheltuieli de exploatare

Cheltuieli privind mrfurile

Cheltuieli cu materiile prime

Cheltuieli cu energia i apa

Cheltuieli cu lucrri i servicii executate

Cheltuieli cu impozite i taxe

Cheltuieli cu personalul

Cheltuieli privind asigurrile i protecia social

Cheltuieli cu amortizarea imobilizrilor

Venituri financiare

Venituri din dobnzi

Alte venituri financiare

Cheltuieli financiare

Cheltuieli privind dobnzile

Alte cheltuieli financiare

Venituri excepionale

Venituri din cedarea activelor

Cheltuieli excepionale

Cheltuieli cu cedarea activelor

Profit brut

Impozit pe profit

Profit net14400

4000

10400

14400

-

-

13900

1700

4100

350

600

420

2500

1300

2930

100

100

-

200

200

-

-

-

-

-

400

100

300

Informaii:

creterea capitalului a avut loc n cursul anului 2014, prin aport de numerar al acionarilor;

se distribuie dividende acionarilor n valoare de 200 mii. lei;

s-au achiziionat utilaje n valoare de 3100 mii. lei, pltindu-se n numerar ntreaga contravaloare a acestora;

s-a rambursat un credit de 750 mii. lei.

TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE PENTRU ANUL 2014- mii lei -

Fluxurile de trezorerie referitoare la activitile de exploatare:

Profitul net naintea impozitrii 400

Eliminarea veniturilor i cheltuielilor fr inciden asupra trezoreriei:

+ Creterea cheltuielilor privind amortizrile + 2930

Eliminarea veniturilor i a cheltuielilor nelegate de exploatare:

= Profitul din exploatare naintea variaiei necesarului de fond de rulment+ 3330

- Creterea stocurilor - 1350

+ Diminuarea soldurilor conturilor clieni i altor creane din exploatare + 50

+ Creterea datoriilor fa de furnizori + 500

- Diminuarea datoriilor fiscale i sociale - 20

- Diminuarea datoriilor diverse - 130

- Pli privind impozitele asupra profitului - 100

= Fluxul net de trezorerie relativ la activitile de exploatare (A) + 2280

Fluxurile de trezorerie referitoare la activitile de investiii:

- Achiziionarea utilajelor 3100

=Fluxul net de trezorerie relativ la activitile de investiii (B) 3100

Fluxurile de trezorerie referitoare la activitile de finanare:

+Creterea de capital n numerar 1220

- Rambursarea de imprumuturi 750

- Dividende pltite 200

= Fluxul net de trezorerie relativ la activitile de finanare (C) + 270

Diminuarea net a lichiditilor (A+B+C) 550

+ Lichiditi la deschiderea exerciiului anului 2013 + 900

+ Lichiditi la nchiderea exerciiului anului 2013 + 350

Concluzii:

Rezult c n anul 2014, ntreprinderea nregistreaz la nivelul fluxului de exploatare (A), lichiditi n valoare de 2280 mii. lei ca urmare a activitii rentabile desfurate.

Fluxurile de trezorerie din operaiile de investiii (B) evideniaz necesarul de trezorerie (3100 mii. lei) generat de investiia efectuat de firm pentru achiziionarea utilajelor. Se constat c acest necesar de trezorerie nu poate fi acoperit integral de fluxul de trezorerie degajat de activitatea curent. Astfel se apeleaz la o majorare de capital prin aportul acionarilor, concomitent cu distribuirea de devidende ctre acetia. Pentru a spori ncrederea acionarilor n capacitatea de dezvoltare viitoare a firmei, se fac eforturi pentru rambursarea creditelor bancare.

Dei ntreprinderea are performane deosebite, trezoreria din activitatea curent este insuficient pentru acoperirea operaiilor de investiii, astfel aceasta este nevoit s apeleze la surse externe de finanare obinute prin majorare de capital, fr a modifica structura acionariatului i evitnd intervenia extern n procesul de luare a deciziilor.

Datorit structurii i metodologiei de ntocmire a tabloului fluxurilor de trezorerie, acesta permite utilizatorilor situaiilor financiare urmtoarele:

s evalueze capacitatea ntreprinderii de a degaja lichiditi, n special din activitatea de exploatare;

s determine necesitile de lichiditi;

s prevad scadenele i riscul ncasrilor viitoare;

s compare rezultatele ntreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizrii diferitelor metode contabile (de amortizare).

Tabloul fluxurilor de trezorerie ofer informaii utile despre solvabilitatea i flexibilitatea financiar a firmei, fiind mult mai relevant dect indicatorii de echilibru financiar, fondul de rulment, nevoia de fond de rulment i trezoreria net, aceasta prezint anumite limite legate de definirea i rolul trezoreriei, coninutul funciei de exploatare i modul de calcul al fluxurilor asociate acesteia, evaluarea performanelor prin intermediul fluxurilor de trezorerie, precum i n insuficiena acesteia de a aprecia i previziona evoluia situaiei financiare pe termen lung a unei firme. 2.4. Structura informaional

Sistemul informatic rezolv toate cerinele unitii. Este structurat pe nivele astfel nct poate oferi prelucrri pentru toate serviciile i birourile implicate.

De asemenea este subordonat cerinelor economice ale unitii pe domenii:

-gestiune;

-investiii;

-producie;

-desfacere;

-aprovizionare;

-personal.

Componentele sistemului informatic al unitii sunt:

A.Componenta hardware constituit din reeaua de calculatoare compus din:

I .Server (file server) de tip Pentium 550 3 Ghz;

II.Staii de lucru de tipul Pentium 540 2,8 Ghz n numr de 16, care deservesc personalul din birourile care sunt implicate prin lucrri software de prelucrare a datelor i sunt integrate n sistemul informaional (Contabilitate, Financiar, PIS, Producie, Mecano-Energetic, Aprovizionare, Desfacere-Livrri).

B.Componenta software constituit din:

B.1. Sisteme de operare:

a) MS-DOS;

b)Windows 2000 beta 3 -cu licene

c) Windows XP

B.2. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD):

a)FoxPro for DOS;

b) FoxPro for Windows.

B.3. Aplicaii soft realizate n unitate (n cadrul Oficiului de calcul), aplicaii care utilizeaz resursele hard i soft prezentate mai sus:

programe de contabilitate:

(MENTOR6.0;

(GESTOC;

(UP;

(CONSALT5.

Aplicaia de baz pentru contabilitatea S.C. AMI COM este MENTOR-versiunea 6.0 pentru MS-DOS.

Configuraia minim necesar pentru a rula aceast aplicaie este urmtoarea: (procesor 800Mb;

(128 Mb RAM;

(10 Mb liberi pe HDD;

(imprimant format A3 sau A4.

Configuraia recomandat pentru rularea n condiii optime a aplicaiei include:

procesor Pentium III - 1,2 Gb.

20 Mb spaiu liber pe hard disc;

imprimant A3 sau A4.

La lansarea n execuie a managerului program MENTOR, pe ecran vor fi afiate ase butoane corespunztoare celor ase ramuri ale aplicaiei:

1.Tranzacii

2.Contabil

3. Configurri

4.Liste

5.Satelit

6.Service

TRANZACII-servete la introducerea tuturor documentelor primare: recepii, vnzri, producie, ncasri, pli, alte operaiuni.

CONTABIL-servete la introducerea datelor contabile: configurri contabile, plan de conturi, solduri iniiale i rulaje precedente ale conturilor, note contabile ocazionale, nchideri i anulri de lun sau an.

CONFIGURARI-permite stabilirea parametrilor de lucru ai aplicaiei, forma i dimensiunile datelor, precum i a altor parametri de funcionare a aplicaiei.

LISTE-servete la afiarea pe ecran i tiprirea la imprimant a tuturor listelor ce pot fi obinute cu programul precum i la configurarea listelor.

SATELIT-permite introducerea datelor pe mai multe calculatoare, chiar neconectate n reea i orict de ndeprtate, i cuplarea logic ulterioar a datelor la BAZA (BAZA este calculatorul la care se adun datele de pe celelalte calculatoare).

SERVXCE-util n cazul n care se dorete refacerea bazei de date afectate accidental de factori externi (cderi de tensiune, funcionarea defectuoas a calcuiatorolui, etc).

Cu ajutorul aplicaiei MENTOR, pot fi gestionate maxim 255 firme distincte.

2.5.Analiza Swot

Analiza SWOT este probabil unul dintre cele mai cunoscute instrumente utilizate n domeniul managementului strategic i al marketingului. Denumirea acestei metode corespunde cu iniialele celor 4 elemente analizate: strengths (puncte forte), weaknesses (puncte slabe), opportunities (oportuniti) i threats (ameninri).

n cadrul analizei SWOT, punctele forte reprezint caracteristici interne ale firmei care ofer posibilitatea mbuntirii competivitii acesteia. Dimpotriv, punctele slabe reprezint trsturi ale firmei ce o pot face vulnerabil la o micare strategic a concurenilor. O oportunitate este o condiie de mediu care ofer posibiliti semnificative de mbuntire a competivitii, a situaiei organizaiei, vis-a-vis de concurenii si. Invers, o ameninare, sau un pericol potenial, reprezint o condiie de mediu cu perspective semnificative de subminare a competitivitii organizaiei.

Avantaje

Resurse umane: 150 de salariai cu o medie de vrst de 37 de ani dintre care 100 calificai;Resurse materiale: reclam i publicitate suficient pentru produsele existente i pentru lansarea produselor noi; parc auto; magazine propii de desfacere a produselor firmei.Resurse financiare: resurse proprii din repartizare profit.

Resurse informaionale: calculatoare pentru urmrirea, stocarea i centralizarea datelor.

Dezavantaje

Resurse umane: o parte din personalul firmei este insuficient pregtit profesional i insuficient pregtit pentru o economie de pia; mentalitatea muncii nvechit, bazat pe cantitate n detrimentul calitii; o supradimensionare a personalului n anumite sectoare.Resurse materiale: parc auto insuficient neexistnd maini de tonaj mare pentru transportul produselor pe distane lungi; Oportuniti:

- mobilizarea ntregului personal pentru realizarea unor produse de calitate superioar i sancionarea celor care nu respect acest deziderat;

- mbuntirea legturii cu clientul prin formarea unei echipe de ageni comerciali care s mping produsele pe pia, s in legtura cu clientul i s in sub control piaa;

- extinderea parcului auto prin cumprarea unor maini de tonaj mare;

- reclam i publicitate agresiv;

Pericole:

- pierderea unui segment de pia datorit creterii concurenei i nerealizarea unor produse de calitate superioar;

- pericolul de cretere a numrului de clieni insolvabili, nencasarea la timp a facturilor emise i imposibilitatea cumprrii unor utilaje performante;

- reducerea volumului de vnzri datorit scderii puterii de cumprare a populaiei i tendina de prelungire a acestui fenomen.

n finalul analizei SWOT se pot desprinde cteva concluzii: firma dispune n mare parte de resursele umane, materiale i financiare pentru realizarea unor produse competitive att pentru piaa intern ct i pe piaa extern dar i pentru desfurarea unei activiti profitabile; o atenie sporit se va acorda retehnologizrii, realizrii unor produse la care raportul calitate-pre s fie optim, studiului pieei de desfacere, satisfacerii depline a nevoilor clienilor i fidelizrii acestora, precum i pregtirea personalului n vederea desfurrii unor activiti optime.

CAPITOLUL 3 - STUDIUL DE CAZ PRIVIND INTOCMIREA SI ANALIZA SITUATIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE IN CADRUL S.C. AMI COM S.R.L.

3.1. Reflectarea n contabilitatea SC AMI COM SRL a principalelor operaiuni privind casieria i conturile la bnci

1) S.C. AMI COM S.R.L. nregistreaz, n data de 02. 06. 2014 ncasarea mrfurilor vndute (ncasare imediat):

5311 = %

14.753

707

12.397

4427

2.355

(nregistrarea operativ a ncasrilor i plilor n numerar, efectuate prin casieria unitii sunt prezentate n anexa 1)

2) n data de 03. 06. 2014 se accept decontarea mrfurilor livrate unui client n valoare de 58.179 lei printr-o fil de cec, pe care o depune la banc i o ncaseaz n aceeai zi:

depunerea filei de cec la banc:

5112 = 411

58.179

ncasarea filei de cec:

5121 = 5112

58.179

3) Pe baza conveniei ncheiate cu un client, la data de 03. 06. 2014 S.C. AMI COM S.R.L. ncaseaz anticipat de la acesta suma de 20.000 lei, n vederea livrrii de mrfuri. La data de 07. 06. 2014 se livreaz clientului mrfuri n valoare de 34.500 lei, TVA 24 %. Decontarea avansului i regularizarea diferenei se face n data de 15. 06. 2014.

ncasarea avansului de la client:

5121 = 419

20.000

livrarea mrfurilor:

411 = %

41.055

707

34.500

4427

6.555.

decontarea avansului i ncasarea diferenei creanei:

% = 411

41.055

419

20.000

5121

21.055

4) S.C. AMI COM S.R.L. primete n data de 07. 06. 2014 un credit pe termen scurt ( 20 zile) de la B.C.R. n valoare de 35.000 lei, dobnda aferent 3.200 lei. La scaden se ramburseaz creditul i dobnda aferent.

primirea creditului de la banc:

5121 = 5191

35.00

nregistrarea dobnzii datorate:

666 = 5198

3.200

rambursarea creditului:

% = 5121

38.200

5191

35.000

5198

3.200

5) n vederea acordrii unui avans spre decontare, se ridic din banc n data de 08. 06. 2014 suma de 725 lei. Se acord avansul spre decontare salariatului Georgescu Adrian, conform ordinului de deplasare i a dispoziiei de plat ctre casierie. La data de 15. 06. 2014 angajatul justific cheltuielile fcute n sum de 600 lei pe baza biletelor de cltorie i a chitanei primite de la hotel, iar diferena o depune n casierie.

ridicarea banilor din banc:

581 = 5121

725

intrarea banilor n casierie:

5311 = 581

725

acordarea avansului spre decontare:

542 = 5311

725

justificarea cheltuielilor de deplasare i depunerea avansului neutilizat n casierie:

% = 542

725

625

600

5311

125

6) La data de 08. 06. 2014 se pltete contravaloarea facturii externe de 1500 euro. La data nregistrrii facturii cursul a fost 4,22 lei/EUR, iar la data plii 4.23 lei/EUR.

% = 5124 EUR

48.300

401

46.500

665

1.800

7) La data de 10. 06. 2014 S.C. AMI COM S.R.L. livreaz mrfuri unui client n valoare de 52.100 lei, TVA 24 %. Ca urmare a nelegerii dintre furnizor i client, s-a convenit ca furnizorul s acorde clientului un credit comercial pentru mrfurile livrate de 20 zile, pentru care clientul emite o cambie, dobnda aferent cambiei fiind de 4,84 %, cu scaden la 30. 06. 2014. La 20. 06. 2014 S.C. AMI COM S.R.L. sconteaz cambia, rata scontului este de 12 %, iar comisionul cuvenit bncii pentru serviciile prestate 400 lei.

AGIO = SCONT + Comisionul bancar

SCONT = ,

unde:

V.N. = Valoarea nominal a efectului comercial

N.z. = Nr. de zile ntre termenul de scaden i data scontrii nainte de scaden.

R.s. = Rata scontului n procente

N.z.a. = Nr. de zile dintr-un an

SCONT =

vnzarea mrfurilor:

411 = %

62.000

707

52.101

4427

9.899

acceptarea cambiei:

413 = %

65.000

411

62.000

766

3.000

primirea cambiei:

5113 = 413

65.000

remiterea efectului spre scontare:

5114 = 5113

65.000

scontarea efectului comercial:

% = 5114

65.000

5121

64.307

627

400

4426

76

667

216

8) n data de 11.06.2014 se efectueaz operaia de consemnare n cont la banc a sumei de 50.000 lei, necesar cumprrii de valut. La data de 23. 06. 2014 se primete valuta, se achit comisionul bncii i se deblocheaz suma neutilizat.

consemnarea n cont la banc a sumei n lei necesar cumprrii de valut:

5125 = 5121

50.000

primirea valutei (transformat n lei la cursul zilei), achitarea comisionului bancar i deblocarea sumei neutilizate:

% = 5125

50.000

5124 EUR

45.000

627

500

4426

95

5121

4.405

10) S.C. AMI COM S.R.L. nregistreaz n data de 29. 06. 2014 dobnzi de ncasat aferente disponibilitilor bneti aflate n conturi i depozitelor bancare n sum de 3.197lei.

nregistrare dobnd:

5187 = 766

3.197.

ncasarea dobnzii:

5121 = 5187

3.197.

13) Se nregistreaz decontul TVA.

TVA colectat > TVA deductibil => TVA de plat

4427 = %

18.809

4426

218.

4423

18.590.

14) Se nchid conturile de venituri.

% = 121

106.445

707

98.998

765

1.250

766

6.197.

15) Se nchid conturile de cheltuieli.

121 = %

7.228

605

252

625

600

627

900

665

2.060

666

3.200

667

216.

3.2. STUDIUL DE CAZ PRIVIND INTOCMIREA SI ANALIZA SITUATIEI FLUXURILOR DE TREZORERIE IN CADRUL S.C. AMI COM S.R.L.

1. Planificarea financiar

n conformitate cu semnificaia dictonului a guverna nseamn a prevedea, conducerea modern a ntreprinderii are ca prim atribuie previziunea, iar previziunea financiar este cea mai important activitate de planificare.

n cadrul activitii de planificare se analizeaz i aspectul trezoreriei sub forma previziunii trezoreriei. Literatura de specialitate relev c n practica rilor occidentale sunt ntlnite mai multe tipuri de previziune de trezorerie, i anume:

Bugetul de trezorerie:

orizontul: anul urmtor celui de ntocmire a bugetului;

pasul: lunar sau trimestrial;

nivelul de agregare: de la fiecare banc partener la ansamblul bncilor.

Previziunea de trezorerie pe termen scurt cu orizont de 2-4 luni, cu un pas lunar sau diferi de o lun (de exemplu, decadal) i cu un nivel de agregare situat, de obicei, la nivelul ansamblului bncilor.

Previziunea de trezorerie pe termen foarte scurt, numit si situaie zilnic a trezoreriei pentru urmtoarele 8 zile, o lun sau, cel mult, pentru trei luni, nivelul de agregare fiind un partener bancar.

Previziune particular de trezorerie se refer la spaiu financiar distinct (de exemplu, o pia financiar important) sau la realizarea unor operaii distincte (de investiii sau financiare).

Cteva date au un rol crucial n realizarea previziunilor de trezorerie:

nchiderea exerciiului financiar pentru prezentarea prin bilan a unei situaii patrimoniale mai avantajoase din punct de vedere al imaginii ntreprinderii n faa terilor. n acest sens, trezorierul acesteia poate s mobilizeze mai multe efecte comerciale n operaia de scontare sau s fac apel la un supliment de credite pe termen scurt, pentru a prezenta o imagine ct mai atractiv n ceea ce privete conturile de disponibiliti;

sfritul de lun, cu care ocazie necesarul de trezorerie este, n cele mai dese cazuri, mai ridicat datorit scadenei plii salariilor sau a efectelor comerciale;

scadenele de plat a impozitelor, cotizaiilor privind asigurrile sociale,dividentelor cuvenite acionarilor i datoriilor fat de diveri creditori.

momentul de plata a investiiilor, datorit disponibilitilor uneori uriae care se disloc;

momentele de declanare a operaiilor financiare legate de capitaluri;

emisiunea de noi titluri, angajarea de noi credite pe termen lung, rambursarea ratelor scadente la mprumuturi SC AMI COM SRL.

Dintre tipurile de previziuni de trezorerie cele mai utilizate sunt bugetul de trezorerie i situaia zilnica a trezoreriei.

Bugetul de trezorerie are ca funciune previziunea ncasrilor i a plilor pornind de la planificarea cheltuielilor, din care sunt excluse cele nepltibile (cum ar fi amortizrile i provizioanele calculate) si de la planificarea veniturilor, din care sunt excluse cele nencasabile (respectiv producia stocat, vnzrile pe credit). Astfel ncasrile vor cuprinde:

(vnzrile cu plata imediat;

(ncasarea vnzrilor pe credit din perioada anterioar;

(vnzrile cu valori mobiliare; vnzrile de imobilizri;

(obinerea unui mprumut sau vnzarea unei noi emisiuni de titluri;

(ncasarea chiriilor, dobnzilor, dividentelor i altor venituri.

Plile vor cuprinde, de asemenea, achitarea previzibil a urmtoarelor datorii:

plata cumprrilor la vedere i pe credit (din perioada anterioar);

plata salariilor i a premiilor;

plata cheltuielilor de exploatare, de administraie i de desfacere;

vrsarea impozitelor i taxelor la bugetul statului:

achiziiile de imobilizri;

plata dobnzilor i a ratelor scadente;

rscumprarea titlurilor emise de ntreprindere:

vrsarea dividenteor ctre acionari sau retragerilor de fonduri de ctre proprietari.

n funcie de datele disponibile i de interesele gestiunii financiare se pot face previziuni ale trezoreriei n bugete lunare, trimestriale, semestriale sau anuale. Se nelege c exactitatea estimrilor este mai mic pentru orizonturi de timp mai mari (an, semestru). De asemenea, n funcie de modalitatea de luare n calcul a ncasrilor i plilor se poate distinge un buget brut de trezorerie cuprinznd toate ncasrile i plile perioadei i un buget net obinut prin ajustarea profitului net cu veniturile i cheltuielile care nu antreneaz ncasri, respectiv pli, rezultnd evoluia previzibil a situaiei financiare a ntreprinderii.

2.Analiza pe componente

Exploatare, Investiii, Finanare

Standardul de contabilitate Internaional IAS 7 propune o form a tabloului de finanare, bazat pe analiza fluxurilor de trezorerie ale entitatii economice, denumit Tabloul de trezorerie. n cadrul tabloului, operaiile de trezorerie sunt grupate pe trei funcii, exploatare, investiie i finanare.

Pentru fiecare funcie pornind de la analiza comparativ ncasrilor i plilor se determin soldul net de trezorerie. Elementele de detaliu specifice fiecrei funcii, implicit pri ale tabloului se prezint astfel:

Operaii de exploatare

Prin aceast parte a tabloului se degaj informaia privind eliberrile sau utilizrile de resurse pentru trebuinele exploatrii ntreprinderii. Indicatorul analiz calculat fiind fluxul net de trezorerie privind exploatarea.

Aa cum s-a anticipat la Tabloul de finanare formula de principiu de calcul a acestui indicator este:

venituri ncasate cheltuieli pltite.

Dou metode se pot folosi pentru determinarea fluxului de trezorerie din exploatare, metoda capacitii de autofinanare i metoda fluxurilor de exploatare.

Metoda capacitii de autofinanare se bazeaz pe corectarea capacitii de autofinanare cu variaia necesarului (nevoi) n fond de rulment.

Corespunztor celor dou variante de stabilire a capacitii de autofinanare, excedentul brut de exploatare i rezultatul net contabil, se difereniaz i modul de structurare a datelor n cadrul primei pri a tabloului de trezorerie. Astfel, n cazul n care se pornete de la excedentul brut de exploatare, fluxul de trezorerie privind exploatarea se construiete astfel:

Excedentul brut de exploatare

(Variaia necesarului n fond de rulment

(Excedentul de trezorerie din exploatare

(Alte venituri din exploatare i alte cheltuieli de exploatare susceptibile de a antrena o variaie de trezorerie

(Alte venituri financiare i alte cheltuieli financiare susceptibile de a antrena o variaie de trezorerie

(Alte venituri excepionale i alte cheltuieli excepionale susceptibile de a antrena o variaie de trezorerie

(Variaia necesarului n fond de rulment n afara exploatrii

(Impozitul pe profit

(Flux de trezorerie provenit din exploatarea sau afectat exploatrii

Dac capacitatea de autofinanare este calculat pornind de la rezultatul net contabil, compoziia primei pri a tabloului de finanare se prezint astfel:

Rezultatul net

(Cheltuieli calculate (amortismente i provizioane din exploatare, finanare i excepionale)

(Venituri calculate (venituri din reluri de amortizri i provizioane din exploatare, financiare i excepionale)

(Variaia de stocuri

(Transferuri de cheltuieli n contul de cheltuieli de repartizat asupra mai multor exerciii (nregistrarea 471 = 758 )

(Plusurile i minusurile de valoare din cesiunea activelor

(Capacitatea de autofinanare

(Variaia necesarului n fond de rulment din exploatare

(Variaia necesarului n fond de rulment n afara exploatrii

Metoda fluxurilor de exploatare se porneste de la delimitarea fluxurilor de ncasri i pli intervenite n masa veniturilor i cheltuielilor. Exemplu, n modelul american privind prima parte a tabloului de trezorerie se prezint astfel:

ncasarea creantelor clieni

(Plata furnizorilor (cumprri achitate)

(Plata cheltuielilor de personal

(Dividente ncasate

(Venituri financiare ncasate

(Cheltuieli financiare pltite

(Impozite i taxe asimilate pltite

(Rambursarea asigurrilor

(Alte ncasri pli pivind cheltuielile i veniturile

(Fluxul net de trezorerie generat de activitatea curent

Se precizeaz c suma n sens algebric a celor trei fluxuri de trezorerie trebuie s fie egal cu variaia de trezorerie calculat ca diferen ntre trezoreria la nchiderea exerciiului i trezoreria la deschiderea exerciiului.Pentru NSC din Romnia, apreciem c prezint interes spre a fi instrumentat modelul tablourilor de trezorerie recomandat n cadrul reformei de Ordinul Experilor Contabili din Frana.

Modelul unui asemenea Tablou de trezorerie completat pe exemplul NSC se prezint astfel:

DenumireEx-N

01

I. Operaii de exploatare

Excedentul brut de exploatare

(Variaia necesarului n fond de rulment /exploatare

(Excedent de trezorerie din exploatare

(Alte venituri curente i alte cheltuieli curente susceptibile de a antrena o variaie de trezorerie

(Alte venituri financiare i alte cheltuieli financiare susceptibile de a antrena o variaie de trezorerie

(Alte venituri excepionale susceptibile de a antrena o variaie de trezorerie

(Variaia necesarului n fond de rulment n afara exploatrii

(Flux de trezorerie provenit din operaii de exploatare (A )

II. Operaii de investiii

Pre de cesiune a imobilizrilor necorporale

(Pre de cesiune a imobilizrilor corporale

(Pre de cesiune a imobilizrilor financiare

(Rambursarea obinut din creanele imobilizate

(Cost de achiziie sau de producie a imobilizrilor necorporale

(Cost de achiziie sau de producie a imobilizrilor corporale

(Cost de achiziie sau de producie a imobilizrilor financiare

(Cheltuieli repartizate pe mai multe exerciii

(Flux de trezorerie provenit din operaii de investiii (B )

III. Operaii de finanare

ncasri rezultate din creterea de capital

(Subvenii de investiii primite

(Alte creteri ale fondurilor proprii

(Cretere de datorii financiare

(Reduceri de capitaluri proprii (antrenate de decontri)

(Rambursri de datorii financiare

(Distribuii de plat n cursul exerciiului

(Flux de trezorerie provenit din operaii de finanare (C)

IV. Variaia de trezorerie (A+B+C)

Trezorerie la deschiderea exerciiului (D)

Trezorerie la nchiderea exerciiului (E)

Variaia de trezorerie (D E)

3. Analiza eficienei sub forma ratelor

Rentabilitatea i eficiena sunt trsturile fundamentale ale economiei i autonomiei financiare care angajeaz agenii economici, pe calea realizrii unor profituri ct mai mari.

Eficiena economic este forma corect, cu cea mai larg sfer de aciune, pe care o mmbrac raionalitatea n domeniul activitii economice. Ea reprezint o cerin fundamental care se impune oricrei activiti economice i aciunii oricrui agent economic.

O form a eficienei este i rentabilitatea activitii economice. Aceasta se realizeaz atunci cnd respective activitate are capacitatea de a produce profit. Ratele de rentabilitate sunt constituite prin raportarea unui rezultat, fie la sursele angajate, fie la fluxul de activitate care l-a generat. Varietatea indicatorilor implicai n calcul face posibil determinarea unui numr, practice nelimitat, de rate ale rentabilitii. Esenial pentru analiza financiar este constituirea unui system de rate care, prin structur i coninut, s reprezinte un instrument de lucru util, operaional i performant.

Ratele ce urmeaz sunt cele mai folosite n practica economic:

Rata rentabilitii comerciale.

Rata rentabilitii economice.

Rata rentabilitii financiare.

3.1. Rata rentabilitii comerciale

Rata rentabilitii comerciale arat eficiena politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare i desfacere), i mai ales a politicii de preuri a agentului economic.

Formula de calcul este:

Rc =RE/CA*100

sau

Rc = Rex/CA*100

n care: Rc rata rentabilitii comerciale;

RE rezultatul exploatrii;

CA cifra de afaceri;

Rex rezultatul exerciiului.

Nr.crt.Indicator20132014Indici

1Cifra de afaceri26.666.87142.568.0471,596

2Rezultatul din exploatare2.024.9502.519.1881,244

3Rata rentabilitii comerciale7,595,92

3.2. Rata rentabilitii economice

Aceast rat msoar eficiena mijloacelor materiale i financiare allocate ntregii activiti a ntreprinderii. Capitalurile asupra crora se analizeaz profitabilitatea sunt cele angajate de ntreprindere n cadrul exerciiului.

Rentabilitatea economic a acestor capitaluri investite ne apare ca o rentabilitate intrinsec ce nu ine seama de modalitatea de procurare a lor (proprii sau mprumutate). Este, deci, independent de politica de finanare promovat de ntreprindere.

Formula de calcul este:

Re = Pb/Cp*100

n care:

Re rata rentabilitii economice;

Pb profit brut;

Cp capital permanent;

Analiza ratei de rentabilitate economic nu se poate face dect prin studierea evoluiei n timp a indicatorilor i a componentelor acestora (rezultate, capitaluri) referitoare la aceeai ntreprindere. De asemenea, rata rentabilitii economice trebuie s fie superioar ratei de inflaie, pentru ca ntreprinderea s-i poat menine substana economic.

Rata rentabilitii economice trebuie s renumereze capitalurile investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobnzii) i al riscului economic i financiar pe care l-au asumat furnizorii de capitaluri (acionarii i creditorii ntreprinderii).

Nr.crt.Indicator20132014Indici

1Profit brut (Pb)744.028181.2960,24

2Capital permanent (Cp)13.906.13913.963.1211,004

3Rata rentabilitii comerciale5,351,30

n anul 2014 se remarc o scdere semnificativ a ratei rentabilitii economice. Aceast scdere se datorez diminurii profitului brut; dei capitalul permanent a nregistrat o cretere cu 1%, ea este nesemnificativ fa de diminuarea profitului brut cu 76%. Aceast scdere a ratei rentabilitii economice denot o ineficien a mijloacelor materiale i financiare allocate ntrgii activiti a ntreprinderii.

3.3. Rata de rentabilitate financiar

Aceast rat msoar randamentul capitalurilor proprii, deci, al plasamentului financiar pe care acionarii l-au fcut prin cumprarea aciunilor ntrprinderii. Rentabilitatea financiar remunereaz proprietarii ntreprinderii, prin acordarea de dividente ctre acetia i prin creterea rezervelor care, n fapt, reprezint o cretere a averii proprietarilor.

Formula de calcul este:

Rf = Pn/Cpr *100

n care:Rf rata rentabilitii financiare;

Pn profitul net;

Cpr capital propriu;

Este de dorit ca rata rentabilitii financiare s fie mai mare dect rata medie a dobnzii de pia pentru a face atractive aciunile ntreprinderii i a crete cursul lor bursier.

Nr.crt.Indicator20132014Indici

1Profit net (Pn)732.95287.1990,12

2Capital propriu (Cp)13.906.13913.949.7211,003

3Rata rentabilitii comerciale5,270,62

n anul 2014 rata rentabilitii financiare a nregistrat o scdere semnificativ fa de 2013. Aceast scdere arat ineficiena plasrii capitalului. Scderea se datoreaz diminurii semnificative a profitului net (cu 88%) ceea ce denot o scdere a rentabilitii firmei.Pentru ntreprinderile care coteaz la burs se poate calcula un randament bursier al acestora cu ajutorul coeficientului de capitalizare bursier PER.

PER=Cursul bursier al aciunii

Profitul pe aciune

PER msoar de cte ori investitorii sunt dispui s cumpere profitul pe aciune, permind o comparaie a ntreprinderilor din aceeai ramur economic. Alte rate, ce mai pot fi calculate pentru a analiza eficiena unei ntreprinderi, sunt prezentate n tabelul urmtor:

IndicatorFormul de calcul20132014

1.Profit brut744.028181.296

2.Active totale22.237.69120.789.757

3.Cheltuieli totale 28.768.43841.430.987

4.Venituri totale744.028181.296

5.Rata rentabilitii activului totalProfitul brut x 100 3,350,87

Active totale

6.Rata rentabilitii resurselor consumateProfitul brut x 1002,590,44

Cheltuieli totale

7.Rata rentabilitii veniturilorProfitul brut x 1002,520,444

Cheltuieli totale

Se observ o scdere, n anul analizat, a celor trei rate calculate anterior. Aceast scdere s-a datorat, n special, diminurii profitului brut cu 76%. Totodat, se remarc o majorare a cheltuielilor totale cu 44,02% (ce afecteaz rata rentabilitii resurselor consummate, n sensul scderii acesteia) i o diminuare a veniturilor totale cu 75,63% (afecteaz rata rentabilitii veniturilor n sensul scderii). Plecnd de la valorile ratelor de rentabilitate calculate, putem aprecia c societatea prezint o rentab