Tema 1: Caracteristica generala a ONC

1. Noţiuni generale privind ONC în RM şi evoluţia acestora.2. Cadrul legal al organizaţiilor neguvernamentale3. Clasificarea organizaţiilor neguvernamentale4. Organizarea sistemului contabil în ONC5. Politica de contabilitate a ONC

1. Noţiuni generale privind ONC în RM şi evoluţia acestora

Persoanele juridice sunt subiectele remarcabile în activitatea economica contemporana. Acestea pot fi formate şi înregistrate fie ca societăţi comerciale sau ca organizaţii necomerciale. Desi economia contemporana dispune de un caracter comercial evidenţiat, organizaţiile necomerciale ocupa un rol important în societate.

Organizaţie necomercială – persoană juridică al cărui scop principal este altul decît obţinerea de profit şi care este înregistrată sub formă de asociaţie (asociaţie obştească, asociaţie religioasă, partid sau de altă organizaţie social-politică, de sindicat, uniune de persoane juridice, de patronat, alte forme în conformitate cu legislaţia), fundaţie, instituţie. In esenţă organizaţiile necomerciale- sunt persoane juridice al caror scop este altul decit obţinerea de venit. Venitul obţinut de organizaţiile necomerciale se utilizează doar în scopuri statutare concrete pentru organizarea şi realizarea obiectivelor organizaţiei şi nu poate fi distribuit fondatorilor, membrelor sau angajaţilor organizaţiei. Totodată, acestea formează un domeniu separat în dezvoltarea economica numit „sectorul 3”, celelalte 2 sectoare fiind - statul şi societăţile comerciale.

Organizaţiile necomerciale (în continuare - ONC) au următoarele caracteristici de bază. Ele reprezintă persoane juridice:

• de drept privat fără scop lucrativ (necomercial);• în a căror privinţă fondatorii (membrii) nu au drepturi de creanţă;• care activează doar în baza normelor generale cu privire la organizaţiile de tipul respectiv

şi care pot desfăşura numai activitatea prevăzută de lege şi de actul de constituire;• în actele de constituire ale cărora se stabileşte strict obiectul şi scopurile activităţii;• ale căror scop este altul decît obţinerea de venit (definirea organizaţiei necomerciale);• care sînt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de

realizarea scopurilor prevăzute de statut (cu condiţia obţinerii licenţei în cazul în care activitatea conform legii este supusă licenţierii);

• cu dreptul de a desfăşura activitate economică ce rezultă nemijlocit din scopul prevăzut în statut;

• care pentru practicarea activităţii economice, се nu rezultă nemijlocit din scopul prevăzut în statut, pot fonda societăţi comerciale conform drepturilor prevăzute în legislaţie.

ONC sunt organizaţii non-profit. Termenul non-profit în înţeles absolut desemnează o activitate care se încheie cu un rezultat nul, în care veniturile şi cheltuielile sunt egale pentru o anumită perioadă de gestiune. Altfel spus, existenţa profitului este exclusă. În înţeles larg, dar şi sub aspect practic, activitatea organizaţiei necomerciale, poate avea unele rezultate: profit sau pierdere, fapt care nu înseamnă lipsa elementului non-profit.

De aceea termenul non-profit nu trebuie înţeles în varianta absolută. Cu atât mai mult, nu ar fi corect şi obiectiv de prezentat în rapoarte lipsa de informaţie la conturile de venituri şi cheltuieli. Important şi corect este înţelegerea termenului non-profit prin faptul că indiferent de rezultatul obţinut acesta nu este distribuit proprietarilor sau însuşit personal în cadrul ONC, dar este utilizat în scopuri statutare pentru desfăşurarea activităţii de bază în interes public.

De aceea, veniturile înregistrate de ONC sub formă de încasări din diferite tipuri de servicii pot depăşi cheltuielile, înregistrându-se profit. Important este a utiliza acest profit pentru dezvoltarea ONC şi în alte scopuri prevăzute în statut.

Acest fapt face deosebire între ONC şi întreprinderi – ea nu are scop obţinerea de profit şi avantaje, dar contribuie doar la realizarea binelui public.

1

ONC desfăşoară activităţi care pot fi atribuite activităţilor de utilitate publică, şi astfel se includ în definiţia de organizaţii de utilitate publică. Prin organizaţii de utilitate publică se înţelege organizaţia formată care activează, mai întâi de toate, pentru beneficiul (interesul) societăţii sau o parte a acesteia.

Organizaţiile necomerciale sînt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut. Activitatea care, conform legii, este supusă licenţierii va fi practicată de organizaţiile necomerciale doar după obţinerea licenţei.

Sectorul neguvernamental din RM se afla la etapa de stabilizare ca elemente ale societatii civile, ONC-urile se afirma tot mai vizibile în afacerile publice atit la nivel local, cit şi pe plan national. În prezent în RM sunt inregistrate peste 7000 de ONC-uri cu diferite domenii de activitate. La 1000 locuitori ai RM revin în mediu pina la 2 organizatii neguvernamentale. în Ungaria 4 ONC la 1000 locuitori, Ucraina 1 ONC la 2000 locuitori.

Formarea şi consolidarea sectorului neguvernamental din RM a fost influientat de diversi factori sociali, economici, precum: somajul, veniturile mici ale cetatenilor, protectia sociala insuficienta. Incepind cu 1992 s-a observat o crestere de proportii a ONC-urilor, insa au fost şi perioade de stagnare, intre anii 2003-2005 în RM erau inregistrate peste 700 noi ONC-uri, în 2005-a depasit 900. În ultimii ani au fost create 67% din ONC-uri ce functioneaza pe scara nationala şi 80% ce activeaza la nivel local. Asociatilor obstesti le revin 92,6% din totalul ONC-urilor, Institutiile 4,7%, fundatiile-restul. în mediul rural ponderea organizatiilor create la initiativa persoanelor este mai mica decit în mediul urban. 82% fata de 76%. în mediul urban sunt concentrate cel mai mult şi preponderent în zona de centru a tarii, doar fiecare a 4 organizatie provine din mediul rural. în timp ce 2/3 din ONC-uri se afla în zona de centru a tarii din cauza capitalei, unde isi au sediu 90% din ONC-uri cu aria de acoperire nationala. Fiecare a 10 organizatie neguvernamentala lucreaza în domeniul drepturilor omului, iar alta 7,4 %- în sectorul de tineret. Preocuparile fata de mediul ambeant reprezinta domeniul de activitate pentru 6,5% din ONC-uri iar 4,3% din ONC-uri sunt preocupate de dezvoltarea economica. Mass-media constituie preocuparea pentru 3,4% din ONC-uri.

2. Cadrul legal al organizaţiilor neguvernamentale.

Contabilitatea organizaţiilor necomerciale este reglementată de un şir de acte legislative şi normative care permit desfăşurarea activităţii şi reflectarea operaţiunilor economice în conturile contabile.

În practica economică este utilizat termenul de „organizatie neguvernamentala” (ONG), deşi legislaţia prevede o altă noţiune de „organizaţie necomercială” (ONC).

Legislatia RM în domeniul reglementării sectorului asociativ se află în faza de constituire. Începind cu 1995, Parlamentul RM a adoptat un şir de legi care reglementeaza activitatea ONC-urilor.

Codul civil, Nr. 1107-XV din 06.06.2002, secţiunea a 5-a „Organizaţiile necomerciale”, articolul 180 – 188, prevede că organizaţia necomercială este persoana juridica al cărei scop este altul decât obţinerea de venit. Acestea sunt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut, inclusiv şi activităţi de antreprenoriat. Activitatea care, conform legii, este supusă licenţierii va fi practicată de organizaţiile necomerciale doar după obţinerea licenţei.

Legea cu privire la asociaţiile obşteşti nr. 837 din 17.05.96 republicata în MO nr. 153-156 din 02.10.07 - reglementează relaţiile sociale legate de realizarea dreptului de asociere al persoanelor şi stabileşte principiile de constituire, înregistrare, desfăşurare şi încetare a activităţii asociaţiilor obşteşti.

Legea cu privire la fundaţii nr. 581 din 30.07.99 MO nr. 118 din 28.10.99 care reglementează modul de constituire a fundaţiilor, de desfăşurare şi încetare a activităţii acestora.

Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare nr. 1420-XV din 31.10.02 MO nr. 185 din 31.12.02 care stabileşte bazele reglementării juridice a activităţilor filantropice şi de sponsorizare, inclusiv a creării şi funcţionării organizaţiilor filantropice, garanţiile statului privind activităţile filantropice şi de sponsorizare şi determină formele de susţinere a acestora de către autorităţile publice centrale şi locale.

Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Rpublicii Moldova, Nr. 1491-XV din 28.11.2002 care prevede că ajutoare nominative gratuite sub formă de bunuri, de asistenţă financiară nerambursabilă, donaţii benevole, sub formă de executare de lucrări, prestare de servicii din partea donatorilor străini, acordate, din motive umanitare, beneficiarilor de ajutoare umanitare din Republica

2

Moldova în caz de neprotejare socială, lipsă de mijloace materiale, stare financiară dificilă, apariţie a unor situaţii excepţionale, în special ca urmare a conflictelor armate, calamităţilor naturale, avariilor, epidemiilor şi epizootiilor, catastrofelor ecologice, tehnogene şi a altor catastrofe, care pun în pericol viaţa şi sănătatea populaţiei, sau în caz de boală gravă a unor persoane fizice concrete.

Codul Fiscal şi legile de punere în aplicare a titlurilor acestuia - Codul fiscal regementează relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ce priveşte impozitele şi taxele generale de stat, stabilind, de asemenea, principiile generale de determinare şi percepere a impozitelor şi taxelor locale. ONC beneficiază de scutirea impozitului pe venit în conformitate cu prevederile art.52.

Codul Muncii al Republicii Moldova - reglementează modalitatea de calcul a sumelor spre plată angajaţilor entităţilor, ce îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, modul de acordare şi calculare a concediilor anuale, etc..

Legea contabilităţii a Republicii Moldova - stabileşte cadrul juridic, a mecanismul de reglementare a contabilităţii şi raportării financiare în Republica Moldova, aplicându-se inclusiv asupra organizaţiilor necomerciale.

De asemenea, la elaborarea prezentei teze autorul s-a condus de prevederile unor legi şi acte normative cu caracter specific, care sunt caracterizate în continuare, în limita tangenţei acestora cu tema tezei.

SNC 1 „Politica de contabilitate” - reflecta totalitatea conceptelor de bază, caracteristicilor calitative, regulilor, metodelor şi procedeelor.

SNC 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” - stabileşte modul de întocmire şi prezentare a rapoartelor financiare. Aşa cum nu există un standard de contabilitate care ar conţine prevederi aferente întocmirii rapoartelor financiare pentru organizaţiile necomerciale, acestea întocmesc şi prezintă rapoartele financiare conform SNC 5.

Indicaţiile metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.158 din 06.12.2010, Monitorul Oficial nr.254-256/981 din 24.12.2010 - sînt elaborate pornind de la necesitatea reglementarii specificului contabilităţii în organizaţiile necomerciale, obiectivul îl constituie descrierea particularităţilor contabilităţii şi raportării financiare în organizaţiile necomerciale. Indicaţii metodice se extind asupra tuturor organizaţiilor necomerciale, înregistrate în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, precum şi asupra filialelor, reprezentanţelor şi altor subdiviziuni structurale ale acestora, cu sediul atît pe teritoriul ţării cît şi peste hotarele ei.

Regulamentul cu privire la detaşarea salariaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova - prevede modul de determinare şi de recuperare a cheltuielilor de deplasare. În cazul detaşării personalului cheltuielile de deplasare se recuperează în conformitate cu cerinţele acestui act normativ.

Regulamentul privind inventarierea este elaborat în baza Legii contabilităţii, pentru ca persoanele fizice şi juridice să efectueze periodic inventarierea patrimoniului pentru confirmarea veridicităţii şi autenticităţii datelor contabilităţii şi rapoartelor financiare. în regulament sunt prezentate detaliat modul de efectuare a inventarierii patrimoniului, de determinare şi reflectare a rezultatelor inventarierii, precum şi formularele utilizate cu ocazia inventarierii. Prevederile acestui regulament se răsfrîng şi asupra organizaţiilor necomerciale.

Planuri de conturi contabile a activităţii contabile stabileşte nomenclatorul sistematizat al conturilor contabile şi normele metodologice de utilizare a acestora şi este utilizat inclusiv de organizaţiile necomerciale, ţinînd cont de specificul conturilor incluse în Anexa 1 a Indicaţiilor metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale.

Cadrul legal permite o inregistrare rapida a ONC dar ramine în continuare destul de confuz la conpartimentul reglementarea activitatii şi taxare a ONC-urilor. Raportarea financiara existenta nu corespunde specificului sectorului.

Standartele nationale de contabilitate privind ONC-uri elaborate prin efort comun pentru reforme economice, sunt în faza de discutie la Ministerul Finanţelor.

3. Clasificarea ONC

Organizaţiile necomerciale pot fi create prin diferite forme organizatorico-juridice. Alegerea concretă depinde de scopurile pentru realizarea cărora se formează organizaţia necomercială, relaţiile cu

3

fondatorii (asociaţii), sursele posibile de finanţare a activităţii etc. În schema ce urmează sunt prezentate şi structurizate organizaţiilor necomerciale, conform prevederilor legale din Republica Moldova.

Conform prevederilor Codului civil al Republicii Moldova (Legea nr.1107-XV din 6 iunie 2002 din 6 iunie 2002), organizaţia necomercială este persoana juridică al cărei scop este altul decît obţinerea de venit. Formele organizatorico-juridice a organizatiilor necomerciale în RM conform conformitate cu Codul civil:

a) asociaţia; b) fundaţia; c) instituţia.

Schema nr. 1. Formele organizatorico-juridice ale organizaţiilor necomerciale

Asociatia-este o organizatie necomerciala, constituita benevol de persoane fizice şi juridice asociate, în modul prevazut de lege, prin comunitate de interese care nu contravin ordinii publice şi bunelor moravuri, pentru satisfacerea unor necesitati nemateriale. În asociatie membrii nu-si pastreaza drepturile asupra patrimoniului transmis asociatiei în proprietate, de asemenea şi cotizatia de membru. Particularitatile constituirii ale activitatii, statutul juridic al diferitor tipuri de asociati se stabilesc de lege.

Asociaţiile obşteşti se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în scopul: realizării şi apărării drepturilor civile, economice, sociale, culturale, a altor drepturi şi libertăţi

legitime; dezvoltării activismului social şi spiritului de iniţiativă al persoanelor, satisfacerii intereselor lor

profesionale şi de amatori în domeniul creaţiei ştiinţifice, tehnice, artistice; ocrotirii sănătăţii populaţiei antrenării acesteia în activitatea filantropică, în practicarea sportului

de masă şi a culturii fizice; desfăşurării activităţii de culturalizare a populaţiei; ocrotirii naturii, monumentelor de istorie şi

cultură; educaţiei patriotice şi umanistice; extinderii contactelor internaţionale; consolidării păcii şi prieteniei între popoare; desfăşurării altor activităţi neinterzise de legislaţie.

Asociaţiile obşteşti au dreptul să creeze pe baza liberului consimţămînt, în temeiul contractului de constituire, uniuni de asociaţii obşteşti, înfiinţînd astfel o nouă persoană juridică.

Asociatile obstesti se impart in:

Asociatiile ce urmaresc beneficiul public - sunt asociatiile, al caror obiect de activitate este, în exclusivitate, apararea drepturilor omului, invatamintul, dobindirea şi propagarea cunostintelor,

4

Organizaţii necomerciale

Asociaţia Fundaţia Instituţia

Aso

ciaţ

ia o

bşt

easc

ă

Aso

ciaţ

ia r

elig

ioas

ă

Par

tid

e so

cial

-pol

itic

e

Sin

dic

atel

e

P

atro

nat

ele

Aso

ciaţ

ii d

e ec

onom

ii

Un

iun

i per

soan

e ju

rid

ice

I

nst

itu

ţia

pu

bli

că

I

nst

itu

ţia

pri

vată

ocrotirea sanatatii, asistenta socilala, cultura, arta, sport, lichidarea efectelor, calamitatilor naturale, protectia mediului inconjurator.

Asociatiile ce urmaresc beneficiul mutual- se constituie în vederea satisfacerii intereselor particulare şi corporative ale membrilor acestor asociatii.Asociatiile obstesti se constituie şi isi desfasoara activitatea pe principiile liberului consimtamint,

autonomiei, autogestiunii, egalitatii în drepturi a tuturor membrilor. Activitatea asociatiei obstesti trebuie sa aiba un caracter transparent, informatia cu privire la documentele de constituire şi cele programatice fiind accesibile tuturor. Asociatiile obstesti sunt libere sa-si stabileasca strucutra interna, scopurile, formele şi metodele de activitate se interzice supunerea neconditionata a membrelor în raport cu conducatorul. La constituirea şi activitatea asociatiei obstesti pot fi mentionate urmatoarele restrictii:- nu se admite constituirea şi desfasurarea activitatii obstesti care isi propun drept scop sau isi aleg

drept mod de actiune schimbarea prin violenta a regimului constitutional (bazat pe constitutie), subminarea integritatii teritoriale a RM, propaganda razboiului, violentei şi a cruzimii, dezvoltarea urii sociale, rasiale, nationale, religioase şi alte fapte care contravin cu legislatia.

- se interzice constituirea asociatiilor obstesti paramilitare (caracter militar), şi a formatiunilor armate.

- functionarii care se ocupa nemijlocit de organele obstesti.- se constituie de cel puţin 3 persoane

Pe teritoriul RM se constituie şi isi desfasoara activitatea urmatoarele categorii de asociatii obstesti:1. republicane2. locale3. internationale

Asociatile obstesti se impart in:Asociaţia religioasă este organizaţia necomercială constituită benevol de cel puţin trei persoane

fizice pentru satisfacere necesităţilor spirituale (confesionale).Partidele şi alte organizaţii politice sunt asociaţiile benevole ale cetăţenilor cu drept de vot,

constituite pe baza comunităţii de opinii, idealuri şi scopuri, care contribuie la definirea, exprimarea voinţei politice a unei părţi a populaţiei prin cuprinderea, menţinerea şi influenţa puterii de stat.

Sindicatele sunt organizaţiile necomerciale constituite de persoane fizice în vederea realizării unui scop ce corespunde intereselor profesionale, de muncă, social-economice, atât colective, cât şi individuale ale membrilor lor.

Patronatele sunt organizaţiilor necomerciale constituite de patroni, în scopul protecţiei şi reprezentării drepturilor şi interesului acestora.

Asociaţia de economii şi împrumut este organizaţia necomercială constituită de persoane fizice, care acumulează depuneri ale membrilor săi şi le acordă împrumuturi cu destinaţii speciale.

Uniune de persoane juridice este organizaţia necomercială de cel puţin 2 persoane juridice în scopul coordonării activităţii, reprezentării şi protecţiei intereselor comune ale asociaţilor.

Fundaţia este organizaţia necomercială, fără membri, înfiinţată în baza actului de constituire de către una sau mai multe persoane fizice şi/sau juridice, dotată cu un patrimoniu distinct separat de patrimoniul fondatorilor, care este destinat atingerii scopurilor necomerciale, prevăzute de statut.

Fundaţia poate fi constituită şi prin testament; din iniţiativa unei singure persoane sau a mai multor persoane fizice şi/sau juridice. Fondatori ai fundaţiei nu pot fi autorităţile publice centrale şi locale şi instituţiile bugetare.

Patrimoniul iniţial al fundaţiei îl constituie mijloacele materiale şi/sau financiare transmise acesteia de către fondator. Patrimoniul transmis fundaţiei de către fondator constituie proprietatea fundaţiei. Patrimoniul fundaţiei trebuie să asigure atingerea scopurilor fixate în statut. Patrimoniul iniţial al fundaţiei va fi de cel puţin 200 de salarii minime şi în procesul activităţii fundaţiei nu poate fi micşorat.

Instituţia este organizaţia necomercială constituită de fondatori pentru desfăşurarea funcţiilor de administrare, sociale, culturale, de învăţământ şi altor funcţii cu caracter necomercial şi care este finanţat parţial sau integral de către acesta. Patrimoniul se consideră transmis de fondator instituţiei cu drept de proprietate dacă actul de constituire nu prevede altfel. Pot avea calitate de fondator persoanele

5

fizice şi cele juridice, inclusiv persoanele juridice de drept public. Fondatorul răspunde pentru obligaţiile instituţiei în măsura în care patrimoniul acesteia nu este suficient pentru stingerea lor.

Instituţia publică se constituie în baza actului organului administraţiei publice centrale sau locale şi este finanţată integral sau parţial din bugetul respectiv.

Instituţia privată se constituie în baza hotărârii persoanei fizice şi/sau juridice, care transmit patrimoniul necesar atingerii scopului preconizat.

O altă clasificare din punct de vedere a impozitării este prevăzută de art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, aferente organizaţiilor necomerciale scutite de impozitul pe venit, la care pot fi atribuite:

 Articolul din Codul fiscal

Tipul organizaţiei şi sfera activităţii

52 alin. (1) lit. a) Instituţiile din sfera: ■ ocrotirii sănătăţii ■ învăţămîntului ■ ştiinţei ■ culturii52 alin. (1) lit. b) Societăţile

■ orbilor ■ surzilor ■ invalizilor ■ veteranilor ■ alte asociaţii obşteşti52 alin. (1) lit. b) Fundaţiile

 52 alin. (1)lit. b) Organizaţiile filantropice care se ocupa în mod exclusiv de:

■ acordarea de ajutor material şi de servicii gratuite invalizilor, oamenilor bolnavi, persoanelor singure, orfanilor sau copiilor rămaşi fără îngrijire părintească, familiilor cu mulţi copii, şomerilor, persoanelor care au avut de suferit în urma războaielor, calamităţilor naturale, catastrofelor ecologice, epidemiilor■ activitatea ce tine de apărarea drepturilor omului, învăţămînt, dobîndirea şi propagarea cunoştinţelor, ocrotirea sănătăţii, acordarea ajutorului social populaţiei, cultură, artă, sport de amatori, lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, protecţia mediului, alte domenii cu caracter social-util, în conformitate cu legislaţia cu privire la asociaţiile obşteşti şi cu privire la fundaţii

52 alin. (1) lit. c) Organizaţiile:■ sindicale ■ religioase ■ asociaţiile de economii şi împrumut ale cetăţenilor■ asociaţiile patronilor, întreprinzătorilor şi fermierilor ■ alte societăţi organizate în scopul creării unor condiţii favorabile pentru realizarea şi apărarea intereselor de producţie, tehnico-ştiinţifice, sociale şi altor interese comune ale agenţilor economici

52 alin. (1) lit. d) Barourile şi uniunile avocaţilor, uniunile şi asociaţiile notarilor şi camerele notariale52 alin. (1) lit. e) Partidele şi alte organizaţii social-politice

 

4. Sistemul contabil în ONC

Organizaţiile necomerciale participă la circuitul economico-financiar, antrenează în activităţile proprii importante mijloace materiale şi băneşti. Reflectarea acestor mijloace în contabilitate, evidenţierea relaţiilor economice pe care organizaţiile necomerciale le au cu persoane terţe impun organizarea unui sistem specific de contabilitate care să răspundă cerinţelor existente. Acest lucru nu împiedică modelarea sistemului adoptat în funcţie de particularităţile pe care le are fiecare organizaţie necomercială. De altfel, sistemul contabil al organizaţiilor necomerciale are rolul de a calcula periodic patrimoniul existent şi să măsoare variaţiile acestuia, reflectând în acelaşi timp relaţiile economice existente atât în organizaţiile necomerciale, cât şi în/din exterior.

Organizaţia necomercială ţine contabilitatea şi întocmeşte rapoarte financiare în conformitate cu principiile fundamentale şi regulile stabilite în Legea contabilităţii, standardele de contabilitate, planul de conturi contabile şi alte acte normative, precum şi în conformitate cu Indicaţiile metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.158 din 06.12.2010, Monitorul Oficial nr.254-256/981 din 24.12.2010.

Răspunderea pentru ţinerea contabilităţii şi raportarea financiară o poartă conducerea (organul executiv) al organizaţiei necomerciale.

6

Recunoaşterea iniţială a mijloacelor cu destinaţie specială se efectuează în baza contabilităţii de angajamente sau contabilităţii de casă în conformitate cu politica de contabilitate.

Contabilitate de angajamente – bază de contabilizare conform căreia elementele contabile sînt recunoscute pe măsura apariţiei acestora, indiferent de momentul încasării/plăţii mijloacelor băneşti sau compensării în altă formă.

Contabilitate de casă – bază de contabilizare conform căreia elementele contabile sînt recunoscute pe măsura încasării/plăţii mijloacelor băneşti sau compensării în altă formă.

Organizaţia necomercială este obligată să perfecteze documente primare, inclusiv şi cele cu regim special, să aplice conturi contabile, să întocmească registre contabile şi rapoarte financiare în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii şi a altor acte normative.

Organizaţia necomercială are obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ şi pasiv, cel puţin o dată pe an pe parcursul desfăşurării activităţii sale, în cazul reorganizării sau încetării activităţii, precum şi în situaţiile prevăzute de Regulamentul privind inventarierea, aprobat de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei.

Organizaţia necomercială, în baza planului de conturi contabile, aprobat de Ministerul Finanţelor, poate să elaboreze planul de conturi propriu de lucru, ţinînd cont de prevederile Indicaţii metodice.

Planul de conturi propriu trebuie sa cuprindă conturile sintetice, subconturile şi conturile analitice necesare pentru evidenţa elementelor contabile ale organizaţiei necomerciale. Nomenclatorul subconturilor şi conturilor analitice necesare pentru evidenţa elementelor contabile specifice organizaţiilor necomerciale este prezentat în anexa 1 a Indicaţiilor metodice.

Specificul tinerii contabilitatii în ONC rezulta din urmatoarele particularitati1. Lipsa cotei fondatorului, actiunilor proprietarilor 2. Orice depasire a veniturilor asupra cheltuielilor se utilizeaza pentru majorarea potentialului

serviciilor organizatiei, orientindu-se spre scopurile statutare şi nu spre repartizarea intre membrii sau/si conducatorii ONC-ului

3. Finantarea activitatilor are loc, de obicei din contul contributiilor şi incasarilor cu destinatie speciala

4. Serviciile se presteaza şi se repartizeaza conform necesitatii şi nu în baza cererii de piata5. Rapoartele financiare ale ONC-urilor trebuie sa accentuieze cantitatea serviciilor prestate şi nu

rezultatul financiar6. Utilizatorii informatiei financiare a ONC-urilor difera de utilizatorii informatiei financiare în

organizatii comerciale.Astfel avem asa utilizatori:- organele care au inregistrat ONC-ul şi care controleaza activitatea ei socila-utila- fondatorii ONC-ului- beneficiarii serviciilor organizatiei (ONC-ului)- creditorii ONC-ului

În acest context, în evidenţa contabilă a organizaţiile necomerciale apar un şir de particularităţi care în principal se referă la:

- mijloacele cu destinaţie specială; - mijloacele nepredestinate; - contribuţiile fondatorilor şi membrilor organizaţiei necomerciale; - veniturile şi cheltuielile aferente activităţii economice; - imobilizările necorporale şi corporale, stocurile şi alte active curente; - fondurile organizaţiei necomerciale; - conţinutul informaţiei rapoartelor financiare.Organizaţia necomercială aplică unul din sistemele contabile de ţinere a contabilităţii şi de

prezentare a rapoartelor financiare în conformitate cu criteriile stabilite în Legea contabilităţii. În legătură cu aceasta, evaluarea şi evidenţa patrimoniului ale ONC urmează sa fie organizate în

conformitate cu legea contabilităţii, SNC şi alte acte normative. Actualul sistem contabil foloseşte la nivel de evidenţă contabilă două modalităţi de reflectare:

- Contabilitatea în partidă simplă care semnifică reflectarea unilaterală a operaţiunii economice conform metodei „intrare – ieşire”

7

- Contabilitatea în partidă dublă este un sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice în baza dublei înregistrări, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile şi rapoartelor financiare, care poate fi în partidă dublă:

simplificat complet

Alegerea unuia din aceste 2 sisteme poate fi în dependenţă de urmatoarele criterii: numărul personalului, valuta de vînzări, total valuta bilanţului.

Contabilitatea în partidă simplă, ca primă formă de reflectare a informaţiilor existente, se bazează aproape în exclusivitate pe redarea veniturilor realizate şi a cheltuielilor efectuate. În conformitate cu prevederile SNC 62 „Contabilitatea în partidă simplă”. Organizaţiile necomerciale pot ţine contabilitatea în partidă simplă în cazurile în care:

- totalul veniturilor din vînzări - cel mult 3 milioane de lei; - valoarea de bilanţ a activelor pe termen lung - cel mult 1 milion de lei; - numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune - cel mult 9 persoane; sau Sistemul simplificat în partidă dublă, cu prezentarea rapoartelor financiare condensate

(simplificate) poate fi utilizat de ONC, care nu depăşesc limitele a două din următoarele trei criterii pentru perioada de gestiune precedentă:

- totalul veniturilor din vînzări - cel mult 15 milioane de lei; - totalul bilanţului contabil - cel mult 6 milioane de lei; - numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune - cel mult 49 de persoane; sau

În acest caz este recomandabil de utilizat prevederile SNC 4 „Particularităţile contabilităţii în întreprinderile micului business”.

Sistemul complet în partidă dublă, cu prezentarea rapoartelor financiare complete poate fi utilizat la discreţia ONC deşi nu cad sub criteriile de mai sus. Indiferent de criteriile specificate mai sus, sistemul complet în partidă dublă, cu prezentarea rapoartelor financiare complete, este obligatoriu pentru asociaţiile de economii şi împrumut. Pentru acest sistem, precum şi pentru celelate se recomandă utilizarea SNC 20 „Contabilitatea subvenţiilor de stat şi publicitatea informaţiei aferente asistenţei de stat şi celorlalte SNC.

Sisteme de contabilitate utilizate de ONC

Nr. ord.

Criteriile şi indicatorii* Sistemul de contabilitatepartidă simplă simplificat în

partidă dublăcomplet în partidă dublă

1 totalul veniturilor din vînzări

cel mult 3 milioane de lei

cel mult 15 milioane de lei

peste 15 milioane de lei

2 totalul bilanţului contabil cel mult 1 milion de lei

cel mult 6 milioane de lei

peste 6 milioane de lei

3 numărul mediu scriptic al personalului în perioada de gestiune

cel mult 9 persoane cel mult 49 de persoane

peste 49 de persoane

Acte normative şi componenţa rapoartelor elaborateNr. ord.

Tipul sistemului contabil

Obligativitatea prezentării rapoartelor financiare

Actul normativ recomandat

1 partidă simplă fără prezentarea rapoartelor financiare

SNC 62 “Contabilitatea în partidă simplă”

2 simplificat în partidă dublă

prezentarea rapoartelor financiare condensate (simplificate)

SNC 4 “Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business”

3 complet în partidă dublă

prezentarea rapoartelor financiare complete

Standardele Naţionale de Contabilitate

8

5. Politica de contabilitate a ONC

Politica de contabilitate reprezintă totalitatea de convenţii, principii, reguli, metode şi procedee, adoptate de conducerea ONC pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.

Modul de elaborare şi de dezvăluire a politicii de contabilitate este reglementat de prevederile S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”, Comentariilor privind aplicarea S.N.C. 1 „Politica de contabilitate” şi S.N.C. 4 „Particularităţile contabilităţii la întreprinderile micului business”.

Pentru ţinerea contabilităţii organizaţia necomercială este obligată să elaboreze şi să aplice politica de contabilitate proprie, care trebuie să conţină:

- genurile de activităţii statutare; - structura surselor de finanţare; - modul de organizare a contabilităţii; - sistemul contabil utilizat; - modul de întocmire şi utilizare a documentelor primare şi registrelor contabile; - metodele de recunoaştere, evaluare şi contabilizare a elementelor contabile, inclusiv, a celor

specifice organizaţiilor necomerciale: • mijloacelor cu destinaţie specială şi a celor nepredestinate; • contribuţiilor fondatorilor şi membrilor; • imobilizărilor necorporale şi corporale, altor active pe termen lung, activelor curente, procurate

(create) din contul surselor obţinute din activităţi economice statutare; • imobilizărilor necorporale şi corporale, stocurilor şi a altor active curente primite cu titlu gratuit

de la terţi; • activelor primite în gestiune temporară; • activelor transferabile; • diferenţelor de curs valutar şi de sumă aferente tranzacţiilor efectuate din contul mijloacelor cu

destinaţie specială; • mijloacelor nepredestinate; • dobînzilor din investirea mijloacelor cu destinaţie specială; • veniturilor şi cheltuielilor; • fondurilor organizaţiei necomerciale etc.; - procedeele elaborate de sine stătător, inclusiv modul de contabilizare a: • surselor de finanţare destinate acoperirii cheltuielilor administrative, de întreţinere a organizaţiei

necomerciale, de program şi a altor cheltuieli; • surselor de autofinanţare utilizate pentru realizarea misiunilor speciale; • salariilor, impozitelor şi taxelor calculate din diferite surse de finanţare etc.; - alte aspecte metodice şi de organizare ale contabilităţii. La politica de contabilitate pot fi anexate: • formularele de documente primare şi registre contabile elaborate de către organizaţia

necomercială de sine stătător; • lista funcţiilor persoanelor responsabile de întocmirea şi semnarea documentelor primare şi

registrelor contabile; • planul de conturi contabile de lucru; • obiectele şi termenele de efectuare a inventarierii; • alte informaţii necesare care au impact asupra modului de contabilizare a faptelor economice (de

exemplu, condiţiile specifice ale donatorilor sau a prevederilor din actele normative care reglementează domeniul de activitate al organizaţiei necomerciale privind utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială, normele de consum al carburanţilor, normele de parcurs al anvelopelor etc.).

Politica de contabilitate se aprobă pentru fiecare an de gestiune prin ordinul (dispoziţia) conducătorului organizaţiei necomerciale emis în baza hotărîrii organului de conducere al acesteia. Organizaţia necomercială nou-creată aprobă politica sa de contabilitate pînă la prezentarea raportului financiar pentru prima perioadă de gestiune, dar nu mai tîrziu de 90 zile de la data înregistrării.

Procedura formării şi aprobării politicii de contabilitate este stabilită autonom de fiecare ONC. De exemplu, proiectul Politicii de contabilitate poate fi elaborat de contabilitate, de o comisie specială sau de o firmă de consulting (de audit). Politica de contabilitate aleasă poate fi examinată în prealabil de organul împuternicit (Adunarea Generală a membrilor sau a Consiliului) ONC, iar apoi semnată şi aprobată de conducătorul ONC.

9

Procedura elaborării politicii de contabilitate vizând o problemă (sector) concretă a contabilităţii constă în alegerea unei variante din câteva, admise de actele legislative şi normative, în justificarea metodei alese, pornind de la particularităţile activităţii ONC şi acceptarea acesteia în calitate de bază pentru ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare.

Politica de contabilitate aleasă de Organizaţie necomercială trebuie să fie aplicată consecutiv: de la o perioadă de gestiune la alta. în cazurile prevăzute de paragraful 12 din S.N.C. 1 „Politica de contabilitate”, ONC poate să introducă modificări în Politica de contabilitate, adică să nu respecte în decursul anului de gestiune principiul permanenţei. De exemplu, modificările în Politica de contabilitate pot fi operate în cazurile:

1. reorganizării (contopirii, asocierii, separării) Asociaţii, care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, poate fi efectuată în baza deciziei organului împuternicit al Asociaţii, organelor de stat împuternicite sau instanţei judiciare. în aceste cazuri modificările în Politica de contabilitate se introduc la data înregistrării de stat a persoanelor juridice nou-create;

2. introducerii modificărilor în legislaţia în vigoare (interzicerea sau limitarea unei sau altei activităţi, introducerea sau anularea reglementării de stat a preţurilor la produse; modificarea condiţiilor activităţii economice externe - înăsprirea substanţială sau liberalizarea regimului fiscal, creşterea nivelului inflaţiei; modificarea unor prevederi şi altor acte normative) - la data intrării în vigoare a modificărilor şi completărilor operate în actele legislative şi normative;

3. elaborării noilor metode de ţinere a contabilităţii (introducerea în S.N.C. a metodelor suplimentare de evaluare a activelor, de calculare a uzurii mijloacelor fixe, metodelor de constatare a veniturilor şi cheltuielilor etc.) - începând cu 1 ianuarie a anului următor, cu excepţia unor situaţii excepţionale. Precizarea politicii de contabilitate de la începutul noului an de gestiune asigură consecutivitatea exerciţiului contabil în decursul anului de gestiune şi comparabilitatea indicatorilor formaţi în contabilitate.

Toate modificările operate în Politica de contabilitate, indiferent de cauzele apariţiei lor, trebuie să fie argumentate şi perfectate prin documente de dispoziţie (ordine, dispoziţii), indicându-se data intrării în vigoare a acestora

Componenţa şi conţinutul informaţiei referitoare la Politica de contabilitate privind unele probleme concrete ale contabilităţii, care urmează să fie dezvăluită în rapoartele financiare, sunt determinate de fiecare întreprindere, pornind de la cerinţele S.N.C. respective.

Dezvăluirea Politicii de contabilitate nu justifică reflectarea greşită sau inexactă a informaţiilor şi nu exonerează răspunderea preşedintelui şi şefului serviciului contabil (contabilului) al ONC pentru încălcarea regulilor stabilite de ţinere a contabilităţii şi de întocmire a rapoartelor financiare

Politica de contabilitate constituie o parte integrantă a rapoartelor financiare şi trebuie să fie adusă la cunoştinţa tuturor categoriilor de utilizatori de informaţii contabile: membrii ONC, investitori, creditori, personalul, organele financiare etc. Forma de prezentare a politicii de contabilitate este determinată de însăşi ONC. Utilizatorilor de informaţii le poate fi prezentat fie ordinul privind politica de contabilitate, fie extrasele din acesta care reflectă procedeele şi metodele principale utilizate la ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. însă în orice caz politica de contabilitate trebuie să fie inclusă într-un capitol distinct al Notei explicative la rapoartele financiare anuale.

Tema 2. Generalizări privind evidenţa contabilă în ONC

2.1. Generalizări privind evidenţa contabilă în ONC

2.2. Contabilitatea intrării şi utilizării mijloacelor cu destinaţie specială

2.3. Contabilizarea mijloacelor cu destinaţie specială neutilizate

2.4. Contabilitatea mijloacelor nepredestinate

2.1. Generalizări privind evidenţa contabilă în ONC

Sistemul contabil al organizaţiilor necomerciale are rolul de a calcula periodic patrimoniul existent şi să măsoare variaţiile acestuia, reflectând în acelaşi timp relaţiile economice existente atât în organizaţiile necomerciale, cât şi în/din exteriorul lor.

10

Organizaţiile necomerciale, virtuale unităţi economice ce participă la circuitul economico-financiar, angrenează în activităţile proprii importante mijloace materiale şi băneşti. Reflectarea acestor mijloace în contabilitate, evidenţierea relaţiilor economice pe care organizaţiile necomerciale le au cu terţe persoane impun organizarea unui sistem specific de contabilitate care să răspundă cerinţelor existente. Acest lucru nu împiedică modelarea sistemului adoptat în funcţie de particularităţile pe care le are fiecare organizaţie necomercială. De altfel, sistemul contabil al organizaţiilor necomerciale are rolul de a calcula periodic patrimoniul existent şi să măsoare variaţiile acestuia, reflectând în acelaşi timp relaţiile economice existente atât în organizaţiile necomerciale, cât şi în/din exteriorul lor.

Obiectivul de bază al evidenţei contabile în ONC constă în evaluarea şi evidenţa mijloacelor şi a fondurilor cu destinaţie specială primite şi utilizate, inclusiv patrimoniul aflat în gestiunea organizaţiei. ONC-urile trebuie sa rezolve 3 probleme de bază în cadrul contabilităţii:

- Să determine momentul de recunoaştere a operaţiunii

- Să evalueze operaţiunea

- Să clasifice operaţiunile şi să întocmească rapoarte financiare.

Particularităţile contabilităţii în ONC sunt determinate de specificul activităţii acestora care constă în acumularea mijloacelor băneşti, activelor materiale şi nemateriale cu scopul de a le utiliza în vederea realizării unor activităţi de utilitate publică. Toate mijloacele monetare şi nemonetare obţinute de ONC constituie fonduri şi finanţări cu destinaţie specială. Potrivit practicii internaţionale, aceste finanţări pot fi limitate şi nelimitate, în funcţie de termene şi direcţia de utilizare a lor, de restricţiile stabilite de persoanele fizice şi juridice.

Organizaţiile necomerciale pentru evidenţa contabilă şi întocmirea rapoartelor financiare folosesc aceleaşi formulare ale documentelor primare, generalizatoare şi rapoarte financiare ca şi întreprinderile comerciale, bazîndu-se pe aceleaşi principii şi reguli de evidenţă.

Modul de contabilizare a activelor este reglementat de asemenea, de planul de conturi contabile şi indicaţiile metodice pentru ONC.

Contribuţii ale fondatorilor şi membrilor organizaţiei necomerciale – aporturi iniţiale ale fondatorilor, cotizaţii de intrare şi de membru, donaţii şi alte contribuţii ale fondatorilor şi membrilor organizaţiei.

Fonduri ale organizaţiei necomerciale – totalitatea surselor proprii de finanţare ale organizaţiei necomerciale aferente imobilizărilor necorporale şi corporale primite cu titlul gratuit sau primite/procurate din contul mijloacelor cu destinaţie specială, mijloacelor nepredestinate, resurselor obţinute din activităţi statutare, inclusiv economice.

Mijloace cu destinaţie specială – active şi servicii primite, sau care urmează să fie primite de către organizaţia necomercială sub formă de subvenţii, granturi, donaţii, alocaţii, asistenţă financiară sau tehnică, contribuţii ale fondatorilor şi membrilor, alte finanţări şi încasări, sau mijloace şi fonduri proprii a căror utilizare este condiţionată de realizarea unor misiuni speciale (procurarea/crearea anumitor active sau finanţarea unor programe/proiecte concrete etc.).

Mijloace nepredestinate – active şi servicii primite, sau care urmează să fie primite de către organizaţia necomercială, a căror utilizare nu este condiţionată iniţial de realizarea unor misiuni speciale.

Pentru reflectarea încasării şi utilizării contribuţiilor şi mijloacelor cu destinaţie specială, cum ar fi granturile, donaţiile, sponsorizările, taxele de aderare şi contribuţiile membrilor, organizaţiile necomerciale utilizează contul de pasiv 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” – pentru finanţările pe termen lung (cu perioada de finanţare mai mare de un an) sau în contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” – pentru finanţările pe termen scurt (cu perioada de finanţare de pînă la un an).

În cazul primirii unor finanţări cu perioada de utilizare:7. mai mică de un an de zile evidenţa acestora se ţine cu ajutorul contului 539 „Alte datorii

pe termen scurt”, 8. mai mare de un an – contul 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”. Conturile

539 şi 423 sînt conturi de pasiv, soldul iniţial şi final caracterizează mărimea finanţărilor neutilizate atât la începutul, cât şi la sfârşitul lunii. Rulajul creditor detaliază suma încasărilor primite sau majorarea

11

valorii celor existente în timpul lunii, iar rulajul debitor arată decontarea finanţărilor în componenţa veniturilor organizaţiei pe măsura cheltuirii lor.

Contabilitatea finanţărilor cu destinaţie specială poate fi arătată prin schema de mai jos:

Debit 539 sau 423 Credit

În contrapartidă cu conturile de venituri (612, 621 şi 622) pe măsură ce se constată cheltuirea mijloacelor din

finanţări (în creditul conturilor din clasa 6 se înregistrează suma din rulajul

debitor al conturilor din clasa 7) ori cu contul 515.

SI – existenţa finanţărilor cu destinaţie specială la începutul lunii

În contrapartidă cu conturile de provenienţă a finanţării (241, 242, 243,

211,212,213, 111, 123 etc.)

RD – suma totală a finanţărilor utilizate şi consumate pe durata unei luni de

activitate

RC – suma totală a finanţărilor încasate pe durata unei luni de activitate

SF – existenţa finanţărilor cu destinaţie specială la sfârşitul lunii

(SF = SI + RD – RC)

La aceste conturi pot fi deschise următoarele subconturi:1) 423.1 / 539.1 - Finanţări cu destinaţie specială din buget2) 423.2 / 539.2 - Granturi3) 423.3 / 539.3 - Asistenţă financiară şi tehnică4) 423.4 / 539.4 - Donaţii5) 423.5 / 539.5 - Contribuţii ale fondatorilor şi membrilor organizaţiei6) 423.6 / 539.6 - Alte finanţări şi încasări cu destinaţie specială

2.2. Contabilitatea intrării şi utilizării mijloacelor cu destinaţie specială

Recunoaşterea iniţială a mijloacelor cu destinaţie specială se efectuează în baza contabilităţii de angajamente sau contabilităţii de casă în conformitate cu politica de contabilitate a ONC.

Contabilitatea trebuie să asigure delimitarea şi înregistrarea separată a mijloacelor cu destinaţie specială intrate şi utilizate.

 Intrarea mijloacelor cu destinaţie specială

Mijloacele cu destinaţie specială pot fi primite sub formă de imobilizări necorporale şi corporale, stocuri, titluri de valoare, servicii, sau sub formă de mijloace băneşti destinate procurării (creării) acestor active, precum şi acoperirii consumurilor şi/sau cheltuielilor curente.

La aplicarea contabilităţii de angajamente mijloacele cu destinaţie specială se recunosc în cazul existenţei unei certitudini întemeiate că:

a) mijloacele vor fi primite de către organizaţia necomercială,

b) condiţiile aferente utilizării acestor mijloace vor fi îndeplinite,

c) valoarea mijloacelor poate fi determinată în mod credibil.

Conform contabilităţii de angajamente mijloacele cu destinaţie specială ce urmează să fie primite se înregistrează iniţial ca majorare concomitentă a creanţelor şi a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială pe termen lung sau scurt. Intrarea efectivă a mijloacelor cu destinaţie specială se înregistrează ca majorare a activelor respective şi diminuare a creanţelor.

Exemplul 1

Conform politicii de contabilitate, organizaţia necomercială “X” aplică pentru evidenţa mijloacelor cu destinaţie specială contabilitatea de angajamente. Recunoaşterea iniţială a mijloacelor cu destinaţie specială se efectuează la survenirea termenului de transfer a tranşelor conform graficului aprobat de către donator. Organizaţia necomercială a încheiat cu donatorul un contract de grant în

12

noiembrie 2009 pentru realizarea unui proiect cu termenul de 12 luni, începînd cu 1 decembrie 2009. Conform graficului, prima tranşă a mijloacelor de grant în mărime de 50000 lei urma să fie transferată organizaţiei la 10 decembrie 2009. Mijloacele de grant au fost încasate la contul curent al organizaţiei în ianuarie 2010.

În baza datelor din exemplul tranzacţiile aferente mijloacelor cu destinaţie specială se vor contabiliza în modul următor:

decembrie 2009

• recunoaşterea mijloacelor de grant – Dt 229 Ct 539 – în sumă de 50000 lei.

ianuarie 2010

• primirea primei tranşe a grantului – Dt 242 Ct 229 –în sumă de 50000 lei.

În cazul aplicării contabilităţii de casă mijloacele cu destinaţie specială în formă monetară se recunosc în momentul încasării lor, iar cele în formă nemonetară în momentul primirii lor şi se înregistrează ca majorare concomitentă a activelor respective (de exemplu, mijloace băneşti, stocuri, imobilizări necorporale şi corporale etc.) şi a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială pe termen lung sau scurt.

Exemplul 2

În iulie 2010, organizaţia necomercială “X” a încheiat cu donatorul un contract de grant pe un termen de 8 luni. Bugetul proiectului constituie 120000 lei, din care, în august 2010 a fost primită prima tranşă în sumă de 40000 lei. Conform politicii de contabilitate, organizaţia aplică contabilitatea de casă pentru evidenţa mijloacelor cu destinaţie specială.

În baza datelor din exemplu în august 2010 se va înregistra încasarea mijloacelor băneşti în sumă de 40000 lei aferente grantului şi finanţarea concomitent prin înregistrarea contabilă - Dt 242 Ct 539.

Utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială

Mijloacele cu destinaţie specială pot fi utilizate pentru:

a) acoperirea (compensarea) cheltuielilor curente;

b) achiziţionarea (fabricarea) stocurilor şi a altor active curente;

c) procurarea/crearea imobilizărilor necorporale şi corporale.

În cazul aplicării contabilităţii de angajamente, utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială pentru acoperirea cheltuielilor curente se înregistrează:

a) ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi a datoriilor; şi

b) ca diminuare a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială şi majorare a veniturilor curente.

La aplicarea contabilităţii de angajamente, utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială pentru achiziţionarea (fabricarea) stocurilor şi a altor active curente, precum şi în cazul acordării avansurilor se înregistrează ca diminuare a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială şi majorare a:

• veniturilor curente – în valoarea stocurilor utilizate;

• veniturilor anticipate – în valoarea stocurilor neutilizate şi avansurilor acordate.

În conformitate cu politica de contabilitate organizaţia necomercială poate înregistra finanţările şi încasările cu destinaţie specială aferente stocurilor şi avansurilor acordate la venituri anticipate în sumă totală. În acest caz pe măsura utilizării stocurilor şi decontării avansurilor acordate, veniturile anticipate se vor deconta la veniturile curente.

Conform contabilităţii de angajamente, mijloacele cu destinaţie specială primite sub formă de imobilizări necorporale şi corporale sau utilizate pentru procurarea/crearea a astfel de imobilizări se înregistrează ca diminuare a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială şi majorare a fondului de imobilizări.

Exemplu. În iunie 2010, organizaţia necomercială “X” a încasat în conturile bancare conform graficului stabilit mijloace de grant în sumă de 60000 lei, pentru realizarea unui proiect tematic pe un

13

termen de 8 luni. În aceeaşi lună, din contul mijloacelor grantului au fost procurate şi achitate rechizite de birou în valoare de 8000 lei, din care, efectiv au fost consumate rechizite în sumă de 5000 lei. Rechizitele de birou ramase în stoc, în valoare de 3000 lei au fost consumate în luna august.

De asemenea, în luna iulie a fost procurată tehnică de calcul (computer şi copiator) în valoare de 12000 lei, achitarea avînd loc la momentul procurării prin transfer.

Conform politicii de contabilitate, organizaţia aplică pentru evidenţa mijloacelor cu destinaţie specială contabilitatea de angajamente.

În baza datelor din exemplu, tranzacţiile aferente primirii şi utilizării mijloacelor din contul grantului se vor înregistra în modul următor:

iunie 2010 • încasarea mijloacelor din contul grantului în sumă de 60000 lei - Dt 242 Ct 539; • procurarea rechizitelor de birou în valoare de 8000 lei – Dt 211, 213 Ct 521; • achitarea datoriilor în sumă de 8000 lei – Dt 521 Ct 242; • utilizarea rechizitelor de birou în valoare de 5000 lei – Ct 713 Ct 211, 213; • decontarea finanţărilor cu destinaţie specială aferente: - rechizitelor de birou consumate în sumă de 5000 lei – Dt 539 Ct 612; - rechizitelor de birou rămase în stoc în sumă de 3000 lei (8000-5000) – Dt 539 Ct 515 „Venituri

anticipate curente”, subcont „Venituri anticipate aferente stocurilor neutilizate şi avansurilor acordate”.

iulie 2010

• procurarea tehnicii de calcul în valoare de 12000 lei – Dt 121 Ct 521;

• achitarea datoriilor comerciale pentru tehnica de calcul în sumă de 12000 lei – Dt 521 Ct 242;

• decontarea mijloacelor cu destinaţie specială pe termen scurt utilizate pentru procurarea tehnicii de calcul în sumă de 12000 lei – Dt 539 Ct 3421

august 2010

• utilizarea rechizitelor de birou rămase în sumă de 3000 lei – Dt 713 Ct 211, 213;

• decontarea veniturilor anticipate curente aferente rechizitelor de birou consumate în sumă de 3000 lei – Dt 515 Ct 612.

La aplicarea contabilităţii de casă, utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială se recunoaşte pe măsura achitării datoriilor aferente cheltuielilor suportate, activelor şi serviciilor procurate.

Cheltuielile şi veniturile curente rezultate din utilizarea finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială se recunosc şi se înregistrează în contabilitate concomitent (în aceeaşi perioadă) şi în aceeaşi mărime.

Fundaţiile şi alte organizaţii necomerciale care acumulează şi distribuie mijloace cu destinaţie specială altor beneficiari, înregistrează utilizarea acestor mijloace în următorul mod:

a) transferarea/transmiterea mijloacelor băneşti şi/sau a altor active beneficiarilor – ca majorare a creanţelor şi diminuare a mijloacelor băneşti şi/sau a altor active Dt 221 sau 229 Ct 241,242,211;

b) decontarea mijloacelor cu destinaţie specială transferate/transmise beneficiarilor - Dt 423 sau 539 Ct 521;

c) decontarea reciprocă a creanţelor şi datoriilor aferente mijloacelor cu destinaţie specială utilizate şi confirmate prin rapoartele beneficiarilor – Dt 521 Ct 221 sau 229.

 

2.3. Contabilizarea mijloacelor cu destinaţie specială neutilizate

Mijloacele cu destinaţie specială neutilizate apar în cazul utilizării incomplete a mijloacelor încasate, din motivul sistării proiectelor (programelor) sau după finalizarea acestora, cînd suma mijloacelor primite depăşeşte suma mijloacelor utilizate.

Cu acordul finanţatorului mijloacele neutilizate pot fi:14

rambursate redirecţionate la cofinanţarea altor proiecte (programe) sau decontate la venituri curente.

Rambursarea mijloacelor neutilizate se înregistrează în evidenţa contabilă:

Dt 423 sau 539 (în dependenţă de tipul finanţării)

Ct 241, 242, 243

Redirecţionarea mijloacelor se înregistrează ca corespondenţă internă între subconturile conturilor sintetice de evidenţă a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială.

Dt 423 Ct 423 sau Dt 539 Ct 539

Decontarea mijloacelor neutilizate la veniturile curente se înregistrează:

Dt 423 sau 539 (în dependenţă de tipul finanţării)

Ct 612

Exemplu Organizaţia necomercială “X” a obţinut un grant în mărime de 150000 lei. Grantul a fost destinat unui proiect privind susţinerea persoanelor social vulnerabile pe un termen de 6 luni. Pentru realizarea proiectului s-au cheltuit efectiv 142000 lei. Organizaţia necomercială a primit în scris acceptul finanţatorului pentru a folosi mijloacele băneşti rămase în sumă de 8000 lei în scopuri statutare, din care conform deciziei consiliului organizaţiei 6000 lei s-au utilizat pentru cofinanţarea altui proiect.

Conform datelor din exemplu, mijloacele cu destinaţie specială se vor contabiliza în modul următor:

primirea grantului – Dt 242 Ct 539.2 – la suma de 150000 lei;

cheltuileli pentru realizarea proiectului – Dt 713, 714 Ct 521,531,533... – la suma de 142000 lei;

mijloacele redicţionate pentru alt proiect – Dt 539.2 Ct 539.2 sau 423.2 – la suma de 6000 lei;

mijlaocele neutilizate şi neredicţionate – Dt 539.2 Ct 612 – la suma de 2000 lei;

 

2.4. Contabilitatea mijloacelor nepredestinate

Mijloace nepredestinate reprezintă activele şi serviciile primite, sau care urmează să fie primite de către organizaţia necomercială, a căror utilizare nu este condiţionată iniţial de realizarea unor misiuni speciale.

Mijloacele nepredestinate se contabilizează în funcţie de forma în care acestea au fost primite:

a) mijloacele nepredestinate primite sub formă de imobilizări se înregistrează în felul următor:

Dt 111, 112, 121, 122, 123 – în dependenţă de activele pe termen lung primite

Ct 342 “Subvenţii”, subcontul 3421 “Fondul de imobilizări”

b) mijloacelor nepredestinate primite sub formă de mijloace băneşti, stocuri sau alte active curente se înregistrează în felul următor:

ca majorare concomitentă a activelor respective şi a veniturilor curente.

Dt 211,212,213, 241, 242, 243 – în dependenţă de activele curente primite

Ct 612 “Alte venituri operaţionale”

În practică apar situaţii, cînd iniţial mijloacele primite fără destinaţie ulterior au fost utilizate pentru procurarea imobilizărilor necorporale şi corporale (active nemateriale, terenuri, mijloace fixe).

Respectiv, la momentul primirii mijloacelor, acestea sunt reflectate la veniturile perioadei de raportare. Dacă aceste mijloace au fost utilizate la procurarea, construcţia sau modernizarea activelor pe

15

termen lung, atunci apare necesitatea de a reflecta fondul de imobilizări. În acest scop se va întocmi înregistrarea contabilă Dt 713, 714 Ct 3421 “Fondul de imobilizări”

Exemplu. În martie 2010, organizaţia necomercială “X” a primit o donaţie necondiţionată de la o persoană fizică sub formă de mijloace băneşti – numerar în casierie - în sumă de 15000 lei din care ulterior în luna mai a fost procurat un calculator în valoare de 10000 lei pentru a fi utilizat în contabilitate.

În baza datelor din exemplu se vor efectua următoarele înregistrări contabile:

• primirea mijloacelor băneşti – Dt 241 Ct 612 în sumă de 15000 lei;

• procurarea calculatorului – Dt 121 sau 123 Ct 521 în sumă de 10000 lei;

• achitarea datoriilor pentru calculatorul procurat – Dt 521 Ct 242 în sumă de 10000 lei;

• majorarea fondului de imobilizări – Dt 713 Ct 3421 în sumă de 10000 lei.

Tema 3: Particularităţile contabilităţii activelor în ONC.

3.1. Documentarea intrărilor de active în ONC

3.2. Reflectarea tranzacţiilor aferente activelor în conturi contabile în ONC

3.3. Contabilitatea activelor nemateriale în ONC

3.4. Contabilitatea activelor materiale pe termen lung în ONC

3.5. Contabilitatea stocurilor în ONC

3.6. Contabilitatea creanţelor în ONC

3.7. Contabilitatea mijloacelor băneşti în ONC

3.1. Documentarea intrărilor activelor în ONC

Modalitatea de documentare a activelor în ONC prezintă anumite particularităţi şi depinde de sursele de intrare a acestora.

Evaluarea iniţială a mijloacelor cu destinaţie specială se efectuează în funcţie de forma (monetară sau nemonetară) în care acestea au fost primite. Mijloacele primite sub formă monetară se evaluează la valoarea lor nominală, iar cele sub formă nemonetară – la valoarea de intrare, care se determină în conformitate cu standardele de contabilitate, cu excepţia regulilor stabilite în Indicaţiile metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale.

Ca surse de intrare a activelor pot fi:

- procurarea

- plusuri de inventar

- încasări cu destinaţie specială (cotizaţii de aderare, cotizaţii de membru, contribuţii materiale/nemateriale ale membrelor, fondatorilor şi alte persoane, donaţii filantropice, sponsorizări)

- ajutoare şi împrumuturi nerambursabile din surse externe,

- subvenţii de stat,

- încasări din organizarea lecţiilor, expoziţiilor,

- sporuri sub forma de diferenţa de curs valutar favorabile

- dobânzile calculate.

Finanţările pot fi clasificate şi după alte criterii, fapt care influenţează documentarea şi contabilitatea lor.

1. In cazul intrării activelor în urma procurării acestora, intrările de active se vor documenta prin:

- contract de vînzare - cumparare 16

- ordine de plată şi extrase bancare din conturile curente şi valutare – ce confirmă achitarea

- factura fiscala / factura – procurare de la persoane juridice

- act de achiziţie a mărfurilor - procurare de la persoane fizice.

2. în cazul creării activelor cu forte proprii, punerea în funcţiune a acestora se va documenta prin:

- contracte de antrepriză

- devize de cheltuieli

- procese verbale de casare a valorilor materiale utilizate

- documente primare pentru calcularea salariului – fişe de pontaj, comanda de lucru, bonul de lucru, ordine de calculare a primelor, calcule contabile pentru concedii etc.

- proces verbal de primire-predare a lucrărilor executate

- facturi fiscale sau factura pentru anumite luncrări de antrepriză etc.

3. In cazul donaţiilor şi sponsorizărilor de la persoane juridice sunt obligatorii următoarele documente.

- Scrisoare (cerere) de sponsorizare

- Acord de donaţie / sponsorizare

- ordin de plata – mijloace băneşti prin transfer

- dispoziţie de încasare – mijloace băneşti în numerar

- facturi sau facturi fiscale – primirea bunurilor nemateriale şi materiale

- confirmarea privind primirea / încasarea donaţiilor şi sponsorizărilor

- devizul (bugetul) privind utilizarea mijloacelor cu destinaţie speciala

4. Documentarea încasărilor sub forma de donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice nu se specifica prin prevederile legale de aceea se recomanda a utiliza în acest scop 3 forme de documente care trebuie să conţină informaţia prevăzuta de legea contabilităţii şi anume:

- act de încasare a donaţiilor de la persoana fizică anonimă în care se stipulează suma donaţiei, destinaţia acesteia şi numele persoanelor care au încasat donaţia;

- act de încasare de la persoana fizica concreta, în care, suplimentar se înscriu datele personale ale donatorului;

- act de încasare prin cutia de colete care este sigilata şi se deschide de către o comisie special creata prin decizia comuna a membrelor organizaţiei.

Documentele întocmite în cazul donaţiilor şi sponsorizărilor trebuie să conţină informaţie prin care sa fie evidenţiat caracterul, scopul şi destinaţia finanţării. Lipsa acestei informaţii poate cauza la tratarea sponsorizărilor şi donaţiilor ca venit şi va impune aplicarea impozitului pe venit asupra lor astfel în ordinul de plata şi în facturi trebuie indicata destinaţia care ar fi bine sa coincidă cu prevederile statutare ale organizaţiei necomerciale.

3.2. Reflectarea tranzacţiilor aferente activelor în conturi contabile în ONC

Reguli generale Activele organizaţiilor necomerciale cuprind imobilizările, stocurile, titlurile de valoare, mijloacele

băneşti şi alte active aflate în proprietate şi se contabilizează în modul prevăzut de standardele de contabilitate, ţinînd cont de regulile prezentelor Indicaţii.

În organizaţiile necomerciale apar particularităţi aferente contabilităţii activelor primite cu titlul gratuit sau procurate din contul diferitelor surse de finanţare pentru transmitere altor beneficiari (persoane social vulnerabile, aziluri de bătrîni, case de copii etc.). Aceste active pot fi înregistrate ca active – în conturi bilanţiere doar în cazul respectării criteriilor de recunoaştere stabilite de standardele de contabilitate. În alte cazuri bunurile respective se înregistrează în contabilitatea extrabilanţieră.

17

Activele primite cu titlu gratuit, indiferent de destinaţia lor, se evaluează la valoarea de intrare, care se determină în baza actelor de donaţie, proceselor-verbale de primire – predare şi a altor documente, care confirmă transmiterea dreptului de proprietate sau de folosinţă şi destinaţia acestora.

Valoarea de intrare a activelor primite în folosinţă temporară sau cu scopul transmiterii lor ulterioare unor categorii de beneficiari stabiliţi, se evaluează de către o comisie independentă conform documentelor de însoţire sau în baza:

• preţului donatorului – în cazul în care bunurile sînt produse de către acesta; • valorii juste a activului determinate în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare –

în cazul în care donatorul a procurat bunurile în scopul donaţiei sau cînd valoarea acestora nu este indicată în documentele de primire;

• valorii în vamă stabilite conform prevederilor legale – în cazul primirii activului din străinătate, cînd valoarea nu este indicată în documentele donatorilor străini;

• valorii determinate în altă bază raţională – în cazul primirii activelor foste în folosinţă cînd valoarea acestora nu este indicată în documentele de primire.

Costurile (cheltuielile) de achiziţionare şi de pregătire a activelor pentru realizarea misiunilor speciale se includ în valoarea de intrare a acestora numai în cazul cînd acestea au fost acoperite din aceeaşi sursă de finanţare. În caz contrar aceste costuri se înregistrează ca cheltuieli curente.Tranzacţiile economice ce afectează patrimoniul organizaţiei necomerciale pot fi reflectate în contabilitate prin următoarele înregistrări specifice:

1. Încasarea cotizaţiilor de membru, donaţiilor filantropice, granturilor, sponsorizărilor şi a altor finanţări cu destinaţie specială în formă bănească destinate utilizării pentru un anumit proiect, de exemplu – 50 000 lei, inclusiv 30000 lei – pe un termen mai mare de 1 an, 20000 lei – pe un termen mai mic de 1 an:

Dt 241 „Casa”, 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi curente în valută străină” – 50 000 lei;

Ct 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” – pentru finanţările cu termen prestabilit mai mare de 1 an – 30 000 lei;

Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt” – pentru finanţările cu termen prestabilit mai mic de 1 an – 20 000 lei.

2. Înregistrarea bunurilor economice primite sub formă de granturi, sponsorizări şi alte finanţări cu destinaţie specială – în formă de imobilizări:

Dt 111 „Active nemateriale” Ct 342 – un program soft în valoare de 3 000 lei;

Dt 123 „Mijloace fixe” Ct 342 – un copiator în valoare de 5 400 lei;

3. Înregistrarea bunurilor economice primite sub formă de granturi, sponsorizări şi alte finanţări cu destinaţie specială – imobilizări:

Dt 211 „Materiale”

Dt 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”;

Ct 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” – pentru finanţările cu termen prestabilit mai mare de 1 an;

Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt” – pentru finanţările cu termen prestabilit mai mic de 1 an

4. Constatarea cheltuielilor suportate în luna curentă pentru desfăşurarea activităţilor conform prevederilor cu destinaţie specială a finanţărilor obţinute:

D 713 „Cheltuieli generale şi administrative” sau 714 „Alte cheltuieli operaţionale”

C 211, 213, 214 – pentru valorile materiale utilizate

C 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – deplasarea preşedintelui organizaţiei din contul avansului anterior eliberat din casă

C 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” – cheltuieli gospodăreşti din contul managerului de oficiu;

18

C 242 „Conturi curente în valută naţională” – comisioanele bancare pentru transferurile bancare, schimbul valutar şi ridicarea numerarului

C 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – salarii calculate

C 533 „Datorii privind asigurările” – contribuţii privind asigurarea socială şi medicală

C 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – facturile pentru servicii telecomunicaţie, Internet, energie electrică, servicii comunale etc.

5. Trecerea finanţărilor cu destinaţie specială cu termen prestabilit mai mare de 1 an în componenţa veniturilor la valoarea totală a cheltuielilor suportate în timpul lunii din mărimea acestor finanţări:

D 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”

C 612 „Alte venituri operaţionale”

6. Trecerea finanţărilor cu destinaţie specială cu termen prestabilit mai mic de 1 an în componenţa veniturilor la valoarea totală a cheltuielilor suportate în timpul lunii din mărimea acestor finanţări:

D 539 „Alte datorii pe termen scurt”

C 612 „Alte venituri operaţionale”

7. Reflectarea diferenţelor de curs favorabile pentru existentul de mijloace băneşti la contul valutar

D 243 „Conturi curente în valută străină”

C 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” sau 539 „Alte datorii pe termen scurt”

8. Reflectarea diferenţelor de curs nefavorabile pentru existentul de mijloace băneşti la contul valutar:

D 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” sau 539 „Alte datorii pe termen scurt”

C 243 „Conturi curente în valută străină”.

9. Reflectarea diferenţelor de curs aferente operaţiunilor curente (s-a primit un copiator în preţ de 2 000 EURO la cursul de 14,6443, achitându-se un avans de 500 EURO la cursul de 14,6800 suma finală fiind achitată la cursul de 14,4395):

D 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – la suma de 325,05 lei ((14,6800 – 14,6443) × 500 EURO + (14,6443 – 14,4395) × 1 500 EURO);

C 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” – 325,05 lei.

10. Reflectarea utilizării finanţărilor utilizate pentru procurarea imobilizărilor (active pe termen lung):

D 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”

C 342 „Subvenţii”, subcontul 3421 „Fondul de imobilizări” – 8 400 lei (3 000 + 5 400).

11. Reflectarea diferenţelor de curs favorabile pentru existentul de mijloace băneşti la contul valutar

D 243 „Conturi curente în valută străină”

C 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”

12. Reflectarea diferenţelor de curs nefavorabile pentru existentul de mijloace băneşti la contul valutar

D 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”

C 243 „Conturi curente în valută străină”

Constatări - modificările patrimoniale în ONC se constată următoarele reguli:

1. Veniturile organizaţiei necomerciale se constată la sfârşitul lunii, care rezultă din mărimea totală a cheltuielilor suportate şi se înregistrează prin decontarea finanţărilor cu destinaţie specială neutilizate la veniturile perioadei.

2. Diferenţele de curs valutar ce afectează mijloacele băneşti disponibile la contul valutar, precum şi diferenţe valutare constatate odată cu desfăşurarea operaţiilor curente se reflectă nu la venituri

19

sau la cheltuieli, ci la modificarea sumei în lei a finanţărilor cu destinaţie specială neutilizate la sfârşitul lunii.

3.3. Contabilitatea imobilizărilor necorporale şi corporale

Activele nemateriale reprezintă active, care nu îmbracă formă materială, sunt controlate de ONC şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie, comercială şi alte activităţi, precum şi în scopuri administrative.

Componenţa, modul de constatare, evaluare şi contabilizare a activelor nemateriale sunt reglementate de S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”, Comentariile privind aplicarea S.N.C. 13 şi condiţiile stabilite în Politica de contabilitate a ONC

În componenţa activelor nemateriale se includ:cheltuielile de constituire; brevetele; emblemele comerciale; licenţele; programele informatice;alte active nemateriale (drepturile de autor, drepturile de utilizare a mijloacelor fixe etc.).

Activele nemateriale se constată ca active (se contabilizează) în cazul în care:

există o certitudine întemeiată că ONC va obţine avantaj economic (profit) ca urmare a utilizării activelor;

valoarea activelor poate fi estimată cu un grad înalt de certitudine.

Dacă aceste condiţii nu pot fi îndeplinite, consumurile aferente procurării (creării) activelor nemateriale probabile se constată ca cheltuieli ale perioadei de gestiune sau, după caz, ca cheltuieli anticipate, care urmează a fi raportate în perioadele viitoare la consumurile şi/sau cheltuielile curente ale ONCi.Pentru reflectarea în contabilitate a activelor nemateriale sunt destinate următoarele conturi sintetice:

111 „Active nemateriale”;112 „Active nemateriale în curs de execuţie”;113 „Amortizarea activelor nemateriale”.În funcţie de sursa de provenienţă a activelor nemateriale, se întocmeşte formula contabilă:

Dt 111 „Active nemateriale”, subconturile respective - la valoarea de intrare a activelor nemateriale, inclusiv TVA;Ct 342 - la suma imobilizărilor necorporale primite din contul mijloacelor nepredestinatecheltuielilor efectuate de către titularul de avans din suma avansului primit pentru procurarea activelor nemateriale;Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - la suma datoriilor faţă de terţi pentru activele nemateriale procurate;Ct 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, subcontul 5321 „Datorii faţă de titularii de avans” - la suma cheltuielilor efectuate de titularul de avans pe cont propriu pentru procurarea activelor nemateriale;Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt” - la suma datoriilor faţă de la persoanele fizice pentru activele nemateriale primite.Astfel, intrarea AN ca mijloace cu destinaţie specială se reflecta:

Dt 111, 112,

Ct 423 (in cazul finanţării pe termen lung)

Ct 539 (in cazul finanţării pe termen scurt)

Ct 521,539 (intrari de active procurate cu mijloace băneşti primite anterior sub forma finanţărilor cu destinaţie speciala)

Conform S.N.C. 13 „Contabilitatea activelor nemateriale”, amortizarea activelor nemateriale se determină, pornind de la valoarea şi durata de funcţionare utilă a acestora. Durata concretă de funcţionare utilă a activelor nemateriale se stabileşte de către ONC de sine stătător în politica de contabilitate a acesteia.

20

Calculul amortizării şi uzurii activelor amortizabile şi uzurabile se efectuează în baza aceloraşi metode prevăzute de SNC 13. Calcularea lunară a amortizării AN intrate din contul mijloacelor cu destinaţie specială şi a celor nepredestinate se reflectă prin următoarea înregistrare:

Dt 342 „Subvenţii”, subcontul „Fondul de imobilizări”

Ct 113 „Amortizarea activelor nemateriale” Calcularea amortizării/uzurii imobilizărilor procurate din contul mijloacelor rezultate din activităţi economice statutare se înregistrează ca majorare concomitentă a consumurilor şi/sau cheltuielilor curente şi a amortizării/uzurii acumulate.

În procesul desfăşurării activităţii ONC activele nemateriale pot fi scoase din folosinţă din cauza amortizării totale, comercializării, predării cu titlu gratuit şi sub formă de aporturi la capitalul social altor agenţi economici etc.

Contabilitatea ieşirii imobilizărilor este condiţionată de sursa de intrare şi cauza ieşirii acestora (casării/lichidării – în cazul amortizării/uzurii fizice şi/sau morale, transmiterii cu titlul gratuit, vînzării, altor operaţiuni).

Casarea activelor nemateriale după amortizarea lor completă se efectuează în baza Procesului verbal de casare a activelor nemateriale sau a Notei contabile. Casarea activelor nemateriale se efectuează prin următoarea formulă contabilă:

Dt 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, subconturile respective şiCt 111 „Active nemateriale”, subconturile respective.Exemplu. În baza procesului verbal de casare se decontează cheltuielile de constituire din cauza amortizării lor complete, valoarea cărora constituie 600 lei şi durata de utilizare - 2 ani.

Această operaţiune va fi înregistrată prin următoarea formulă contabilă:

Dt 113 „Amortizarea activelor nemateriale”, subcontul 1131 „Amortizarea cheltuielilor de constituire” - 600 lei;Ct 111 „Active nemateriale”, subcontul 1111 „Cheltuieli de constituire” - 600 lei.Decontarea valorii de bilanţ a activelor nemateriale ieşite se reflectă prin formula contabilă:Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”, subcontul 7211 „Cheltuieli privind ieşirea activelor nemateriale”; Ct 111 „Active nemateriale”, subconturile respective.

Imobilizările corporale cuprind următoarele grupe:

Active materiale în curs de execuţie.

Terenuri.

Mijloace fixe.

Resurse naturale.

Componenţa, modul de constatare, evaluare şi contabilizare a activelor materiale pe termen lung sunt reglementate de S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”, Comentariile privind aplicarea S.N.C. 16 şi Politica de contabilitate a ONC.

Documentul de bază, ce confirmă punerea în funcţiune a obiectului, este Procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe (formularul tipizat nr.MF-1), întocmit în baza facturii de expediţie, facturii fiscale, contractului încheiat între fondatori şi ONC privind transmiterea bunurilor cu titlu de proprietate, cât şi a altor documente primare ce confirmă primirea mijloacelor fixeEvidenţa analitică a mijloacelor fixe se ţine pe categorii de mijloace fixe, iar în cadrul acestora - pe obiecte de inventar prin intermediul Fişei de evidenţă a mijloacelor fixe (formularul tipizat nr. MF-6).

Fişa de evidenţă a mijloacelor fixe se utilizează pentru evidenţa tuturor tipurilor de mijloace fixe. Fişa de evidenţă se îndeplineşte pentru fiecare mijloc fix şi se păstrează în contabilitate. Ea se întocmeşte într-un singur exemplar în baza Procesului-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe şi a documentaţiei tehnice anexate, aferente mijlocului fix.

21

În cazul predării cu titlu gratuit a mijlocului fix documentul de bază pentru a face înregistrările necesare în fişa de evidenţă a mijloacelor fixe constituie Procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe (formular tipizat nr. MF-1), iar în cazul casării mijlocului fix documentul de bază pentru a face înregistrările necesare constituie Procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe (formular tipizat nr. MF-3).

În vederea controlului integrităţii Fişelor de evidenţă a mijloacelor fixe acestea se înregistrează în Lista fişelor mijlocului fix (formular tipizat nr. MF-7).

Mijloacele fixe sunt activele utilizate de întreprindere pe o perioadă ce depăşeşte un an de gestiune în activitatea întreprinderii. La procurarea mijloacelor fixe organizaţia necomercială în baza documentelor justificative trece la intrări obiectul şi achită mijloacele băneşti necesare furnizorului.

Schema înregistrărilor contabile propusă reflectă adecvat situaţia mijloacelor fixe existente în evidenţa contabilă a organizaţiilor necomerciale şi conduce la perfecţionarea evidenţei în cadrul acestor unităţi.

La casarea mijloacelor fixe, cu excepţia mijloacelor de transport, în urma uzurii totale şi a calamităţilor naturale, se întocmeşte Procesul-verbal de casare a mijloacelor fixe (formular tipizat nr.MF-3), iar pentru mijloacele de transport - Procesul-verbal de casare a mijloacelor de transport auto (formular tipizat nr. MF-4). Aceste documente se întocmesc în două exemplare de către o comisie aprobată prin ordinul conducătorului ONC.

La vânzarea mijloacelor fixe se întocmeşte factura, precum şi documentele de plată. La documentul de livrare a obiectului către cumpărător trebuie de anexat paşaportul tehnic, instrucţiunea privind regulile de exploatare etc.

Intrarea imobilizărilor corporale

1. imobilizări primite fără destinaţie specială – ca mijloace nepredestinate (de la fondatori, finanşatori etc.)

Dt 123 Ct 342

2. procurarea de la persoane terţe conform facturilor:

Dt 121, 123 Ct 521

3. procurarea de la persoane terţe prin titularii de avans:

Dt 121, 123 Ct 521, apoi Dt 521 ct 227 sau 5321

4. Conform contabilităţii de angajamente, mijloacele cu destinaţie specială primite sub formă de imobilizări necorporale şi corporale sau utilizate pentru procurarea/crearea a astfel de imobilizări se înregistrează ca diminuare a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială şi majorare a fondului de imobilizări

Dt 423 Ct 342Reevaluarea imobilizărilor organizaţiei necomerciale se efectuează în baza regulilor generale

stabilite în standardele de contabilitate, ţinînd cont de prevederile specifice prevăzute în prezentele Indicaţii.

Diferenţele dintre reevaluarea imobilizărilor necorporale şi cele corporale se înregistrează: a) Dt 111 ,121, 123 Ct 342 – pentru imobilizările primite/procurate din contul mijloacelor cu

destinaţie specială şi a celor nepredestinate; b) Dt 111, 121, 123 Ct 341 – pentru imobilizările intrate din alte surse. În cazul modernizării, reconstrucţiei imobilizărilor necorporale şi corporale apar costuri

(investiţii capitale) ulterioare care se contabilizează în baza regulilor generale stabilite în standardele de contabilitate şi a prezentelor indicaţii metodice. În organizaţiile necomerciale costurile ulterioare pot fi acoperite din contul:

a) mijloacelor cu destinaţie specială; b) mijloacele nepredestinate; c) fondul de autofinanţare. Contabilitatea ieşirii imobilizărilor este condiţionată de sursa de intrare şi cauza ieşirii acestora

(casării/lichidării – în cazul amortizării/uzurii fizice şi/sau morale, transmiterii cu titlul gratuit, vînzării, altor operaţiuni).

Casarea imobilizărilor ca urmare a amortizării /uzurii totale se înregistrează: Dt 124 Ct 123

22

Casarea imobilizărilor înainte de expirarea duratei de funcţionare utilă a acestora, precum şi la transmiterea cu titlul gratuit a lor se înregistrează:

a) Dt 124 Ct 123 – în mărimea amortizării/uzurii acumulate; b) Dt 342 Ct 123 – în mărimea valorii de bilanţ a imobilizărilor.

Bunurile obţinute din casarea imobilizărilor se evaluează la valoarea realizabilă netă şi se reflectă ca majorare concomitentă a stocurilor şi a veniturilor curente.

Vînzarea imobilizărilorValoarea de vînzare a imobilizărilor aferente fondului de imobilizări se înregistrează ca majorare

concomitentă a creanţelor/mijloacelor băneşti şi a veniturilor curente. Exemplul . Asociaţia obştească “X” a procurat din contul mijloacelor cu destinaţie specială o cameră video în

valoare de 6000 lei. Mijloacele cu destinaţie specială utilizate au fost decontate la fondul de imobilizări al organizaţiei. După un an camera video a fost comercializată la preţul de 3000 lei. Uzura acumulată la data vînzării constituie 2600 lei.

În baza datelor din exemplu tranzacţiile aferente comercializării camerei video se va înregistra în contabilitate în modul următor:

• • decontarea uzurii la suma de 2600 lei – Dt 124 Ct 123; casarea valorii neamortizate la suma de 3400 lei – Dt 342 Ct 123; • reflectarea valorii de vînzare în sumă de 3000 lei – Dt 229 Ct 621

Ieşirea imobilizărilor procurate/create din contul surselor de autofinanţare, se contabilizează conform prevederilor standardelor de contabilitate.

3.4. Contabilitatea stocurilor în ONC

Stocurile reprezintă totalitatea bunurilor materiale, lucrărilor şi serviciilor destinate să fie consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în situaţia când au starea de marfă sau produsele obţinute din prelucrare, precum şi producţia în curs de execuţie (semifabricatele).

Pentru realizarea misiunilor speciale organizaţia necomercială poate primi nemijlocit stocuri, alte active curente sau mijloace băneşti pentru achiziţionarea acestora.

În cadrul ONC, stocurile materiale ocazionează numeroase operaţii, care pot fi grupate după conţinutul lor în:

Operaţii de aprovizionare şi depozitare;

Operaţii de eliberare din depozit.

Aceste operaţiuni sunt consemnate în diferite documente:

Operaţiile de aprovizionare şi depozitare sunt înregistrate în următoarele documente:

Factura fiscală şi factura cu anexele la acestea, sunt documente justificative pentru înregistrarea valorii materialelor procurate şi a cheltuielilor aferente de transport;

Bonul de primire, se întocmeşte la primirea stocurilor de la furnizori şi la intrarea acestora în depozit, şi care poate fi utilizat pentru înregistrarea şi calcularea costului de achiziţie conform procedurii indicate mai sus;

Fişa de magazie, este un document de evidenţă operativă şi se întocmeşte separat pentru fiecare fel, calitate sau sortiment de stocuri materiale.

Operaţiile de eliberare din depozit sunt evidenţiate în următoarele documente:

Bonul de consum, este utilizat pentru eliberarea din magazie a stocurilor sau în procesul de utilizare conform destinaţiei;

Factura, în cazul când materialele se comercializează către alte persoane fizice sau juridice, sau în cazul când se transmit altor organe fără plată.

23

Stocurile şi alte active curente primite sau achiziţionate din contul mijloacelor cu destinaţie specială şi utilizate pentru realizarea unor misiuni speciale se înregistrează în modul următor:

a) primirea stocurilor – ca majorare concomitentă a stocurilor şi finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială – Dt 211, 212, 213 Ct 423 sau 539;

b) achiziţionarea stocurilor din contul mijloacelor cu destinaţie specială – ca majorare concomitentă a stocurilor şi datoriilor - Dt 211, 212, 213 Ct 521;

c) utilizarea stocurilor – ca majorare a consumurilor şi/sau cheltuielilor curente şi diminuare a costului stocurilor utilizate – Dt conturi de clasa a 7 şi a 8 Ct 211, 212, 213;

d) stocurile intrate din contul mijloacelor nepredestinate se înregistrează ca majorare concomitentă a stocurilor şi a veniturilor curente – Dt 211, 212, 213 Ct 612

Pentru contabilizarea finanţărilor de tip - ajutor umanitar în planul de conturi exista un cont extrabilanţier special, recomandat prin Indicaţiile metodice a ONC. Se recomanda în acest scop utilizarea contului 926 “Active care nu aparţin organizaţiei necomerciale”, la care pot fi deschise următoarele subconturi:

926.1 Active primite în custodie 926.2 Active primite în folosinţă temporară 926.3 Active destinate transmiterii cu titlul gratuit altor beneficiari

În acest cont se vor contabiliza materialele, mărfurile, primite cu destinaţia repartizării lor ulterioare persoanelor beneficiari.

Astfel, primirea bunurilor pentru transmiterea gratuită altor beneficiari se va contabiliza în Dt 926.3 „Active destinate transmiterii cu titlul gratuit altor beneficiari” , iar la transmiterea ulterioară în baza documentelor justificative – Ct 926.3.

3.5. Contabilitatea creanţelor în ONC

Relaţiile economice cu alte persoane juridice şi fizice, conduc la apariţia creanţelor şi datoriilor. Cea mai mare parte a creanţelor sunt legate direct de activitatea de bază a ONC, adică din acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor – distribuirea apei potabile. Creanţele clienţilor rezultă ca urmare a prestării lucrărilor şi a serviciilor aferente distribuirii apei.

După conţinutul economic se deosebesc următoarele tipuri de creanţe:Creanţe comerciale;Creanţe privind avansurile acordate;Creanţe ale bugetului;Creanţe ale personalului;Creanţe privind veniturile calculate;Alte creanţe.

Serviciile prestate de ONC către clienţi se documentează prin următoarele acte:

Avizul de plată (contul de plată) – pentru plata cotizaţiilor periodice sau în cazul prestării unor servicii;

Factura, care se eliberează către persoanele juridice sau instituţiile publice;

Procesul-verbal de primire predare a serviciilor, în situaţia prestării unor servicii ce vor fi achitate;

Registru de evidenţă a achitărilor, în care se ţine evidenţa fiecărui agent economic privind serviciile prestate şi achitarea valorii acestora, precum şi creanţa la sfârşitul lunii.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa, formarea şi achitarea creanţelor cu o durată nu mai mare de un an, aferente decontărilor cu clienţii pentru serviciile prestate, este destinat contul de activ 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”. În debitul lui se înregistrează creanţele curente comerciale de primit, iar în credit - achitarea lor. Soldul este debitor şi reprezintă sumele datorate de clienţi la finele perioadei de gestiune. Indiferent de tipul serviciilor prestate, suma acestora se prezintă clienţilor spre achitare prin Avizul de plată, care serveşte ca bază pentru înregistrarea în:

Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” - la suma prestaţiilor către clienţii ONC;

Ct 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” - la suma încasărilor de la membrii ONC;

Ct 612 „Alte venituri operaţionale” - pentru încasările din partea clienţilor ce nu sunt membri ai ONC.

24

Achitarea creanţelor de către clienţi se înregistrează în:

Dt 241 „Casa” – în situaţia încasării creanţelor existente în numerar în casieria ONC;

Dt 242 „Conturi curente în valută naţională” – în cazul când se achită creanţa prin virament;

Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – la suma totală.

În cadrul ONC, relaţiile cu angajaţii proprii includ, de asemenea, creanţe ale personalului, ce apar sub formă de:

achitarea salariilor în avans;

acordarea avansurilor spre decontare în scopul achiziţiei anumitor bunuri sau cheltuieli în beneficiul ONC;

eliberarea de avansuri pentru deplasarea personalului în scopuri de serviciu;

recuperării de către persoanele de răspundere a anumitor daune materiale cauzate de către aceştia ONC.

În situaţia salariilor achitate în avans conform Dispoziţiei de plată de casă se execută următoarele înregistrări contabile:

Eliberarea salariului în avans:

Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”;

Ct 241 „Casa” – suma avansului din salariu acordat.

Reflectarea avansului achitat anterior la momentul achitării salariului lunar:

Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”;

Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”.

Pentru avansurile acordate angajaţilor în scopul achitării anumitor cheltuieli gospodăreşti sau achiziţia de materiale se înregistrează:

Eliberarea avansului spre decontare:

Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”;

Ct 241 „Casa” – suma avansului din acordat.

reflectarea cheltuielilor suportate de titularul de avans în baza informaţiei conţinute în Decontul de avans şi a documentelor confirmative anexate la acesta:

Dt 211 „Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – în cazul procurării stocurilor prin intermediul titularilor de avans;

Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” - în cazul achitării unor cheltuieli neînsemnate;

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – pentru achitarea facturilor către furnizorii de materiale sau servicii (telecomunicaţii, energie electrică, chirie etc.);

Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt” – în cazul achitării datoriei faţă de persoanele fizice pentru anumite bunuri procurate sau servicii beneficiate de către ONC;

Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” - la suma totală indicată în decontul de avans.

În situaţia când titularul de avans a executat cheltuieli ce depăşesc suma avansului primit sau din contul propriu, atunci suma respectivă se înscrie în creditul contului 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” şi achitarea acestora se înregistrează prin:

Dt 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii”;

Ct 241 „Casa” - la suma cheltuielilor executate de titularul de avans din cont propriu.

În cazul când ONC i s-au adus careva prejudicii în urma acţiunilor săvârşite de către angajaţii acesteia, pierderile materiale şi financiare suportate din vina acestora se vor înregistra în:

Impunerea prejudiciului produs de angajat:

25

Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” - la suma totală a prejudiciului indicată în ordinul Preşedintelui conform datelor din actele de inventariere sau alte documente justificative;

Ct 612 „Alte venituri operaţionale”.

Recuperarea daunelor provocate prin prejudiciu:

Dt 241 „Casa” – pentru achitarea prejudiciilor în numerar;

Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – pentru reţinerea din salariu a pagubelor cauzate;

Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”.

Împreună cu creanţele comerciale şi creanţele personalului, în cadrul activităţii ONC apar şi alte creanţe:

privind reclamaţiile înaintate şi recunoscute;

privind decontările cu bugetul;

ale organelor de asigurări sociale.

Creanţele privind reclamaţiile apar în cazul prezentării unor pretenţii:

furnizorilor şi antreprenorilor pentru încălcarea condiţiilor din contracte;

clienţilor şi cumpărătorilor pentru neachitarea în termen.

Reclamaţiile prezentate includ suma daunei materiale provocate, precum şi suma veniturilor ratate şi amenzilor sau penalităţilor, care pot fi stabilite sub forma unei sume fixe sau sub formă de cote procentuale din valoarea datoriei. Reclamaţiile se prezintă împreună cu documentele care justifică încălcarea condiţiilor contractuale şi mărimea daunei produse (procese-verbale de recepţie a materialelor, mărfurilor, acte de constatare a lipsurilor, rebuturilor, calităţii bunurilor, procese-verbale de inventariere, facturi, contracte etc.). Conform Codului civil, pentru reclamaţii sub formă de amenzi, penalităţi contractuale se aplică termenul de prescripţie de 6 luni. Veniturile sub formă de reclamaţie constatate la primirea documentelor menţionate se calculează, începând cu data aplicării clauzei de penalizare stabilită în contract şi până la data executării complete a obligaţiilor contractuale. Ca bază pentru contabilizarea altor creanţe servesc diferite documente: contractele comerciale, notele de contabilitate, procesele-verbale, titlurile executorii, calculele contabilităţii, facturi etc. Pentru generalizarea existenţei şi mişcării acestor creanţe este destinat contul de activ 229 „Alte creanţe pe termen scurt”.

Creanţele bugetului faţă de ONC apar în cazul diferenţelor pozitive dintre achitările efective la buget şi sumele calculate privind diferite impozite şi taxe datorate bugetului, adică cînd se înregistrează o supraplată aferente impozitelor şi taxelor la buget. Evidenţa lor se ţine în contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” care se utilizează, deseori, în contrapartidă cu contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” în scopul determinării datoriei sau creanţei în relaţiile cu bugetul.

Creanţele organelor de asigurări sociale apar în urma depăşirii sumelor virate Casei Naţionale de Asigurări Sociale (C.N.A.S.) asupra sumelor calculate, precum şi în cazul plăţilor excedentare a sumelor cuvenite din bugetul asigurărilor sociale, efectuate de întreprindere salariaţilor proprii.

3.6. Contabilitatea mijloacelor băneşti în ONC

Operaţiunile de casă sunt efectuate de casier sau contabil cu care ONC trebuie să încheie un acord privind răspunderea materială. Casierul poartă răspundere materială deplină în conformitate cu legislaţia în vigoare. Înainte de a deschide încăperea casieriei şi a safeurilor, casierul este obligat să verifice integritatea lacătelor, uşilor etc.

Organizarea contabilităţii mijloacelor băneşti în casierie, păstrarea şi înregistrarea lor este efectuată în conformitate cu Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.764 din 25 noiembrie 1992, cu modificările şi completările ulterioare.

La încasarea mijloacelor băneşti se întocmesc următoarele documente primare:

26

dispoziţia de casă de încasare cu chitanţa, care se completează identic, o semnează contabilul-şef şi casierul şi se certifică cu ştampila ONC. Chitanţa detaşată de la dispoziţia de încasare este eliberată persoanei ce a plătit banii, fiind o confirmare a depunerii numerarului.

La ieşirea mijloacelor băneşti se întocmesc următoarele documente primare:

dispoziţia de plată, care poate fi însoţită de decontul de avans în cazul eliberării mijloacelor băneşti - la achitarea datoriilor faţă de titulari,

borderoul de plată – la achitarea datoriilor faţă de salariaţi etc.

La vărsarea mijloacelor băneşti în contul curent se perfectează un aviz de plată în numerar în care se indică numărul avizului, data, de la cine se efectuează plata, denumirea băncii, destinaţia, suma.

Primirea banilor din contul curent se efectuează în baza Delegaţiei pentru retragerea numerarului.

La sfârşitul zilei de lucru toate înregistrările din documentele de încasare şi plată sunt înscrise de către casier în registrul de casă, în care se fac totalurile operaţiunilor de intrare şi ieşire a mijloacelor băneşti şi se calculează soldul mijloacelor băneşti în casierie.

Registrul de casă se completează de casier cu pix sau cu cerneală în două exemplare prin indigou. Primul exemplar rămâne în registru, iar al doilea se detaşează şi serveşte casierului ca raport pentru contabilitate. Împreună cu foia detaşată se predau la contabilitate contra chitanţă şi documentele primare, indicând acest lucru contra semnătură în registrul de casă. În registru nu se admit corectări şi ştersături.

Registrul de casă trebuie să fie cusut, sigilat, numerotat şi semnat. Registrul de casă se completează aparte pentru valută naţională şi valută străină.Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor băneşti în valută naţională şi valută străină în casieria ONC este destinat contul 241 „Casa”.

Contul 241 „Casa” este un cont de activ, în debitul lui se reflectă toate încasările de mijloace băneşti în casă, în credit - plăţile în numerar. Soldul este debitor şi reprezintă numerarul existent în casieria ONC la o anumită dată.

Încasările de mijloace băneşti vor fi reflectate în contabilitate prin formula contabilă:

Dt 241 „Casa” - la suma totală a mijloacelor băneşti;

Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” sau 229 „Alte creanţe pe termen scurt” - la suma mijloacelor băneşti aferente avizelor de plată eliberate nemembrilor ONC şi achitate de către aceştia;

Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” - la suma mijloacelor băneşti depusă de personalul ONC;

Ct 242 „Conturi curente în valută naţională” - la suma mijloacelor băneşti primită de pe contul curent al ONC;

Ct 612 „Alte venituri operaţionale” - la suma mijloacelor băneşti încasată din vânzarea altor active curente şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri;

Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” - la suma mijloacelor băneşti încasată din vânzarea activelor pe termen lung;

Ct 623 „Venituri excepţionale” - la suma pierderilor restituite rezultate din evenimentele excepţionale;

Plăţile de mijloace băneşti vor fi reflectate în contabilitate prin formula contabilă:

Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” - la suma avansului eliberat spre decontare personalului ONC;

Dt 242 „Conturi curente în valută naţională” - la suma mijloacelor băneşti depusă în contul curent al ONC;

Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – plata salariilor

Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale” - la suma mijloacelor băneşti acordată sub formă de grant sau ajutoare altor persoane (nevoiaşi, sinistraţi, copii vulnerabili...)

27

Ct 241 „Casa” - la suma totală a mijloacelor băneşti eliberată din casieria ONC.

Pentru contabilitatea mijloacelor băneşti la contul curent este destinat contul de activ 242 „Conturi curente în valută naţională”. În debitul acestui cont se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, în credit - utilizarea mijloacelor băneşti. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti în contul curent la finele perioadei de gestiune.

Deseori în practica ONC, fiecare donator sau finanţator solicită cont separat pentru finanţări şi achitări din aceste surse.

În cadrul contului 242 „Conturi curente în valută naţională” pot fi deschise următoarele subconturi:

2421 „Mijloace băneşti nelegate”;

2422 „Mijloace băneşti legate” - care este destinat evidenţei distincte a mijloacelor băneşti sechestrate, blocate, gajate.

Încasările în contul curent al ONC se reflectă prin formula contabilă:

Dt 242 „Conturi curente în valută naţională” - la suma totală a mijloacelor băneşti înregistrate în cont;

Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” - la suma mijloacelor băneşti încasate de la clienţii ONC;

Ct 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” - la suma finanţărilor primite de la membri, sponsori, finanţatori etc.;

Ct 241 „Casa” - la suma mijloacelor băneşti încasată din casieria ONC;

Plăţile din contul current în valută naţională se înregistrează prin formula contabilă:

Dt 241 „Casa” - la suma mijloacelor băneşti eliberată din contul current în valută naţională în casierie;

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - la suma datoriilor achitată diferitor furnizori;

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” - la suma datoriilor achitată bugetului de stat;

Dt 533 „Datorii privind asigurările” - la suma datoriilor achitată organelor Asigurărilor Sociale şi Medicale;

Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” - la suma mijloacelor băneşti achitată pentru serviciile de telecomunicaţii, bancare, juridice, comisioanele bancare etc.;

Ct 242 „Conturi curente în valută naţională” - la suma totală a mijloacelor băneşti virate.

Particularităţi contabile apar în modalitatea de reflectare a diferenţelor de curs valutar. Diferenţele de curs valutar ce afectează mijloacele băneşti disponibile la contul valutar, precum şi diferenţe valutare constatate odată cu desfăşurarea operaţiilor curente se reflectă nu la venituri sau la cheltuieli, ci la modificarea sumei în lei a finanţărilor cu destinaţie specială neutilizate la sfârşitul lunii.

Astfel, în evidenţa contabilă se vor reflecta:

1. diferenţele de curs favorabile pentru existentul de mijloace băneşti:

Dt 243 „Conturi curente în valută străină” - la contul valutar

Dt 241 „Casa” – în casierie

Dt 244 „Conturi speciale la bănci” – la conturile de depozite sau carduri bancare

Ct 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” sau 539 “Alte datorii pe termen scurt”

2. diferenţele de curs nefavorabile pentru existentul de mijloace băneşti:

Dt 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” sau 539 “Alte datorii pe termen scurt”

Ct 243 „Conturi curente în valută străină” - la contul valutar

Ct 241 „Casa” – în casierie

Ct 244 „Conturi speciale la bănci” – la conturile de depozite sau carduri bancare28

Tema. 4. Contabilitatea finanţărilor în organizaţiilor necomerciale

1. Caracteristica şi documentarea finanţărilor în organizaţiilor necomerciale2. Contabilitatea donaţiilor în scopuri filantropice şi sponsorizărilor3. Contabilitatea subvenţiilor4. Contabilitatea altor finanţări şi încasări cu destinaţie specială în organizaţiile necomerciale5. Contabilitatea fondurilor

1. Caracteristica şi documentarea finanţărilor în ONC

Organizaţiile necomerciale sunt persoanele juridice al căror scop este altul decât obţinerea de venit. Venitul obţinut de organizaţia necomercială se utilizează doar în scopuri statutare concrete, pentru realizarea obiectivelor organizaţiei şi nu poate fi distribuit fondatorilor, membrilor sau angajaţilor organizaţiei.

Veniturile organizaţiilor necomerciale depind, în mare măsură, de forma organizatorico-juridică a acestora, tipurile activităţii şi alte particularităţi specifice. Principalele elemente care formează veniturile organizaţiilor non-profit reprezintă sumele şi valorile încasate sau de încasat, aferente activităţilor necomerciale, constatate pe măsura epuizării lor. În mod general, veniturile organizaţiilor necomerciale se formează din finanţările cu destinaţie speciale de care beneficiază acestea pe durata activităţii.

Finanţările cu destinaţie specială sunt sursele economice din care se formează patrimoniul organizaţiei necomerciale. În componenţa finanţărilor cu destinaţie specială se includ următoarele elemente:

Cotizaţiile de aderare; Cotizaţiile de membru; Contribuţiile materiale şi nemateriale ale membrilor, fondatorilor şi altor persoane; Donaţiile filantropice sau donaţiile simple (sponsorizări); Ajutoarele şi împrumuturile nerambursabile din surse externe (granturile); Subvenţiile din buget; Încasările din organizarea lecţiilor, expoziţiilor, licitaţiilor, acţiunilor de colectare a fondurilor,

acţiunilor sportive şi de altă natură; Sporuri, cum ar fi diferenţele favorabile de curs valutar şi dobânzile calculate etc.Pentru atingerea obiectivelor sale, organizaţiile necomerciale sunt în drept să desfăşoare activităţi

economice, care rezultă din scopurile statutare a acestora. Veniturile obţinute în urma acestor activităţi nu se atribuie la finanţările cu destinaţie specială şi se includ, potrivit prevederilor S.N.C. 18 „Venitul”, în componenţa veniturilor perioadei organizaţiei necomerciale.

Finanţările pot fi clasificate după diferite criterii, fapt care influenţează documentarea şi organizarea contabilităţii în organizaţiile necomerciale.

În funcţie de valuta în care sunt primite:

1. finanţări în valută naţională;2. finanţări în valută străină.

În funcţie de perioada planificată de utilizare:

3. pe termen scurt (până la un an);4. pe termen lung (mai mult de un an).

În funcţie de forma de acordare:5. formă bănească (mijloace băneşti);6. formă nebănească (active pe termen lung şi scurt).

În funcţie de sursa de finanţare:7. finanţări interne, efectuate de instituţii de pe teritoriul Republicii Moldova;8. finanţări externe, obţinute de la instituţii din afara Republicii Moldova.

Spre deosebire de societăţile comerciale, la formarea patrimoniului, organizaţiile necomerciale utilizează aşa surse particulare cum ar fi: cotizaţiile, sponsorizările, donaţiile filantropice, inclusiv granturile etc. Dreptul de a coopta această formă de finanţare a activităţilor se oferă organizaţiilor

29

necomerciale în schimbul obligaţiei de a sprijini scopurile obşteşti, de a participa prin susţinere socială în problemele cotidiene şi evitarea posibilităţilor de repartizare a eventualelor profituri din activităţi între fondatorii organizaţiei.

Ordinea acumulării finanţărilor cu destinaţie specială în patrimoniul organizaţiei necomerciale sub forma cotizaţiilor de aderare sau de membru se concretizează în statutul acesteia.

După conţinutul economic finanţările pot fi grupate schematic în figura nr. 1:

Figura nr. 1. Veniturile organizaţiilor necomerciale

Donaţiile filantropice (granturile) şi sponsorizările se obţin de la persoane fizice sau juridice în scopuri necomerciale şi pot fi utilizate pentru organizarea şi realizarea unor proiecte concrete cu destinaţie specificată, precum şi pentru cheltuieli administrative.

Finanţările din sursele externe sunt o sursă determinantă în formarea veniturilor organizaţiei. Acestea sunt destinate pentru realizarea programelor, proiectelor şi măsurilor concrete şi sunt ocazionate de granturi primite de la fundaţii filantropice sau de binefacere. Punerea la dispoziţie a astfel de finanţări precum granturile, sunt scopurile iminente ale activităţii majorităţii fundaţiilor filantropice internaţionale, în scopul susţinerii reformelor curente din Republica Moldova.

Grantul ca esenţă reprezintă un act de donaţie, stipulat prin prevederile capitolului III al Codului Civil al Republicii Moldova. Grantul poate fi sub formă financiară, cât şi asistenţa tehnică acordată de donatori în scopul desfăşurării activităţilor preconizate. Legislaţia în vigoare permite un şir de privilegii

30

Surse externe

VENITULorganizaţiei

necomerciale

Surse interne

Cotizaţii

Sponsorizări

Donaţii

Subvenţii

Granturi

Sporuri

Donaţii

Sporuri

Ajutoare

Sponsorizări

fiscale şi vamale la asistenţa tehnică, chiar şi restituire de TVA la asistenţa tehnică din partea organizaţiilor internaţionale, momente stipulate în articolele 4, 104 şi 124 ale Codului Fiscal.

Finanţările din buget sub formă de subvenţii se oferă, de obicei, din bugetul local. În mod firesc între organizaţiile necomerciale şi stat trebuie să se încheie contracte de colaborare reciprocă durabile, ceea ce se practică foarte rar în prezent. Semnarea acestor contracte trebuie să se realizeze pe bază de concurs, însă, aspectul nefavorabil al acestora ţine de concretizarea destinaţiei pentru aşa gen de finanţare în direcţii pe care trebuie să le perfecţioneze statul şi care deseori nu se intersectează cu scopurile organizaţiilor necomerciale.

Încasările din organizarea lecţiilor, expoziţiilor, licitaţiilor, acţiunilor de colectare a fondurilor, acţiunilor sportive etc. se condiţionează de aspectul existenţei în statut a astfel de activităţi preconizate în acumularea surselor de finanţare. Odată cu aceasta, în acest caz fiecare măsură preconizată trebuie să fie organizată individual prin bugetarea concretă a cheltuielilor ce vor fi eventual suportate în scopul realizării acestea.

Diferenţele favorabile de curs valutar şi dobânzile calculate sunt generate de existenţa disponibilităţii băneşti în conturile bancare atât în valută, cât şi în lei. În aşa caz, diferenţele pozitive ale cursului valutar nu se atribuie în componenţa veniturilor din activitatea financiară cum este în cazul societăţilor comerciale, ci se fixează la majorarea finanţării respective. Totodată, variaţiile valutare favorabile din diferite operaţiuni de importul bunurilor economice se includ, de asemenea, la majorarea finanţărilor fără a afecta veniturile.

2. Contabilitatea donaţiilor în scopuri filantropice şi sponsorizărilor

Filantropia are drept scop susţinerea şi protecţia socială, îmbunătăţirea situaţiei materiale a unor persoane inapte din motive fizice sau intelectuale, pregătirea populaţiei pentru depăşirea consecinţelor calamităţilor naturale, catastrofelor ecologice, ridicarea prestigiului şi a rolului familiei în societate, protecţia mamei şi a copilului, pe cînd sponsorizarea are drept scop finanţarea unor programe în domeniul ştiinţei, culturii, cultelor, învăţămîntului, ocrotirea sănătăţii, finanţarea unor programe şi acţiuni în domeniul protecţiei şi amenajării mediului înconjurător.

În cazul în care filantropia are un scop de susţinere şi ajutorare a unor pături ale populaţie (cetăţeni) sau susţinerea unor asociaţii obşteşti (ale orbilor, surdomuţilor), instituţiilor sociale şi alte organizaţii, atunci ea se consideră donaţie. În aceste situaţii filantropia ia forma donaţiei şi antrenează perfectarea contractului de donaţie. In cazul sponsorizarii cu bunuri materiale, acestea vor fi evaluate in contractul de sponsorizare la valoarea lor reala din momentul transmiterii catre beneficiar.

Finanţatorii externi pot acorda mijloace sub diferite forme de contracte care pot fi numite diferit: contracte de servicii (contractele de asistenţă tehnică, studii, know-how, instruire etc.), contracte de achiziţii de bunuri (contractele implică proiectarea, producerea, livrarea, asamblarea de bunuri, pe lîngă alte activităţi specificate în contract), contracte de lucrări (finanţează lucrări de inginerie (infrastructura, construcţii etc.), grant (ajutor financiar de natură necomercială acordat unui anume beneficiar în vederea realizării unor obiective), twinning (infrăţire instituţională) (instrument pentru dezvoltare instituţională) etc.

Grant reprezintă mijloace băneşti acordate drept finanţare nerambursabilă pentru îndeplinirea unui scop anume. Granturile se acordă de către finanţatorii care urmăresc atingerea unor obiective generale (economice, sociale, culturale) unor organizaţii (ONG-uri, firme, institutii publice etc).

Analiza şi stabilirea caracterului juridic al acestor tranzacţii influenţează modul de perfectare a documentelor şi modul de impozitare a operaţiunilor date.

Participanţii la activităţile de filantropie, sponsorizare şi de donaţie sint: filantropul, sponsorul, donatorul pe de o parte şi beneficiarul pe de altă parte, care pot fi trataţi diferit de legislaţia în vigoare.

Conform Codul Civil în calitate de donator poate fi orice persoana fizică sau juridică din Republica Moldova sau de peste hotare. Rolul de beneficiar îl are persoana care primeşte donaţia de binefacere de la donator, practic beneficiar poate fi orice cetăţian al Republicii Moldova.

Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare precizează că filantropul şi sponsorul pot fi organizaţiile obşteşti din ţară, al căror scop principal conform statutului este acumularea de resurse financiare pentru acordarea de suport organizaţiilor obşteşti ce desfăşoară activităţi de binefacere, sociale, culturale de instruire, cercetare ştiinţifică sau din alte domenii de utilitate publică, precum şi persoanele

31

fizice sau juridice care indiferent de forma de proprietate şi gospodărire, fac donaţii de binefacere, de susţinere sponsorială desfăşurate sub formă de:

- transmitere dezinteresată a drepturilor de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra oricăror bunuri sau mijloace băneşti;

- executare şi prestare dezinteresată a lucrărilor şi serviciilor de către filantropi şi sponsori persoane juridice.

Însă, e de menţionat faptul că această lege mai prevede în calitate de filantrop sau sponsor şi voluntarul social, care desfăşoară activitate filantropică sub formă de muncă gratuită în interesul beneficiarului, precum şi al organizaţiei filantropice. Noţiunea de voluntariat include orice modalitate prin care o companie îşi încurajează angajaţii care doresc să-şi pună timpul şi abilităţile la dispoziţia comunităţii.

Donaţiile pot fi clasificate după mai multe criterii: după forma de acordare, după sursa de acordare, perioada de acordare, valuta în care se exprimă donaţiile, care influenţează modul de contabilizare şi impozitare.

După forma de acordare donaţiile pot fi efectuate atît în formă bănească cît şi nebănească. Drept bază pentru acordarea donaţiilor filantropice sau a sponsorizărilor o constituie cererea în scris din partea organizaţiei, care doreşte să primească un astfel de ajutor şi care conform Codului fiscal au acest drept, precum şi contractul de donaţie.

Atunci cînd donaţiile au fost făcute sub formă bănească, drept document confirmativ serveşte ordinul de plată (valutară sau de casă), precum şi un document confirmativ de la organizaţia destinatară a ajutorului filantropic sau sponsorizării sub forma arbitrară despre faptul de primire a mijloacelor băneşti cu titlu gratuit, legalizată de către conducătorul şi contabilul şef al organizaţiei destinatare.

În cazul în care donaţiile au formă nebănească, adică prin donarea anumitor materiale, mijloace fixe, obiecte de inventar, mărfuri, produse, alte bunuri(active), drept documente confirmative vor fi factura fiscală şi factura. Documentele nominalizate constituie baza pentru recunoaşterea donaţiilor filantropice/sponsorizărilor în formă nebănească ca deducere. În cazul primirii unor finanţări (donaţii) pot fi întocmite aşa documente ca acte de încasare a donaţiilor anonime, de la persoane fizice, prin cutia de colectare etc.

În ceea ce priveşte contabilizarea operaţiunilor de filantropie si sponsorizare se efectuează în funcţie de forma de acordare şi calitatea participanţilor.

La întreprinderile necomerciale se vor debita conturile de mijloace băneşti şi se va credita contul 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” sau 539 „Alte datorii pe termen scurt”.

Beneficiarul, în cazul întreprinderii comerciale, va debita conturile de active primite de la filantrop şi va credita conturile 622 „Venituri din activitatea financiară” - la utilizarea metodei venitului sau 342 „Subvenţii pentru întreprinderile de stat” - la utilizarea metodei capitalului conform S.N.C. „Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea informaţiei aferente asistenţei de stat”.

Pentru determinarea venitului impozabil, pe lîngă corectările venitului contabil cu suma veniturilor şi cheltuielilor din anexele 1D şi 2D e necesar de rectificat cu suma cheltuielilor privind contribuţiile filantropice şi cheltuielile neconfirmate documentar.

Suma cheltuielilor de filantropie şi sponsorizare se reflectă în anexele 1 D şi 2D a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit. Cheltuielile de filantropie efectuate sub formă de mijloace băneşti se reflectă în anexa 2 D a Declaraţiei, rândul 00325, adunându-se la venitul impozabil. În cazul când donaţiile şi sponsorizările se efectuează sub formă nebănească, care pot fi active pe termen lung şi curente, operaţia dată este calificată ca donare cu titlu gratuit. Cheltuielile de filantropie efectuate sub formă de mijloace nebăneşti se reflectă în anexa 1 D a Declaraţiei, rândul.

Suma cheltuielilor de filantropie în anul 2010 se limitează la 10% şi se acceptată spre deducere ca suma cea mai mică dintre cheltuielile efectuate efectiv şi produsul venitului impozabil la raportul 10%/100%. În cazul efectuării donaţiilor din profitul până la impozitare trebuie luat în consideraţie prevederile articolului 36 a Codului Fiscal. Societăţile comerciale pentru confirmarea cheltuielilor privind contribuţiile filantropice şi sponsorizările sânt necesare respectarea următoarelor cerinţe:

se permit spre deducere cheltuieli privind contribuţiile filantropice în mărimea lor efectivă, dar nu mai mult de 10% din venitul impozabil, fără a se lua în considerare scutirile acordate de Codul fiscal;

suma cheltuielilor date se deduce numai în cazul existenţei de venit impozabil;

32

beneficiari ai donaţiilor pot fi persoanele fizice sau juridice cu condiţia că sunt incluse în lista enumerată în articolele 51 şi 52 ale Codului fiscal, sânt certificate şi înregistrate într-un registru aparte la Camera Înregistrării de Stat de pe lângă Ministerul Justiţiei şi constituie:

1. organizaţii necomerciale, scutite de impozitul pe venit;2. organizaţii religioase;3. organele administrării publice finanţate din bugetul de stat, bugetul administrării locale sau

bugetul asigurărilor sociale. filantropi pot fi orice persoană fizică sau juridică – rezidentă care efectuează acţiuni de

binefacere în condiţiile legii; confirmarea documentară este obligatorie în funcţie de forma filantropiei

Reflectările cu privire la activele transmise ca filantropie în contabilitate şi fiscalitate în această situaţie sânt următoarele:

5. în scopuri de impozitare se reflectă baza valorică ca ieşire în Registrul evidenţei mişcării mijloacelor fixe conform categoriilor de proprietate şi uzurii în scopul impozitării;

6. se reflectă venitul din donare în anexa 1D, iar în anexa 2D suma uzurii din contabilitate şi pierderile din donarea proprietăţii ;

7. nu se reflectă valoarea donaţiei sub formă de mijloace nebăneşti în anexa 2D.În baza celor relatate se poate concluziona că în urma operaţiilor de donare se majorează venitul

impozabil şi cheltuielile privind impozitul pe venit, ceea ce nu stimulează agentul economic pentru efectuarea acestui gen de operaţiuni, deşi există limită la deducerea acestor cheltuieli.

Dacă întreprinderea suportă cheltuieli de filantropie în favoarea unei persoane conform deciziei Guvernului sau autorităţilor componente, venitul calculat ca urmare a donaţiei nu se impozitează în mărime totală, fără a se limita.

În cazul în care în urma controalelor efectuate de organele abilitate cu funcţii de control respective se depistează utilizarea contrar destinaţiei (alte scopuri neprevăzute de statut) a mijloacelor primite în calitate de ajutor filantropic sau sponsorizare, suma mijloacelor utilizate contrar destinaţiei urmează sa fie impozitate cu impozitul pe venit pe principii generale, conform prevederilor Titlului II al Codului fiscal.

Cheltuielile de filantropie efectuate sub formă de mijloace băneşti sunt confirmate documentar prin ordinul de plată şi confirmarea în scris a beneficiarului despre faptul primirii mijloacelor băneşti cu titlu gratuit.

Dacă întreprinderea suportă cheltuieli de filantropie în favoarea unei persoane conform deciziei Guvernului sau autorităţilor competente venitul calculat ca urmare a donaţiei nu se impozitează în mărime totală, fără a se limita.

Suma cheltuielilor date se adună la venitul impozabil prin anexele la Declaraţie, de aceea venitul impozabil se consideră constituind 100%. Se acceptată spre deducere suma cea mai mică dintre cheltuielile efectuate efectiv şi produsul dintre rândul 040 al Declaraţiei menţionate la raportul 10/100.

3. Contabilitatea subvenţiilor

Un aspect important şi puţin elucidat în literatura de specialitate îl reprezintă contabilitatea subvenţiilor de stat. În general, prin subvenţii se înţelege ajutorul bănesc nerambursabil acordat (de stat, de o organizaţie, etc.) unei persoane, unei instituţii, unei ramuri economice sau întreprinderi în scopul atenuării efectelor sociale ale modificărilor economice de structură. Subvenţiile sunt destinate susţinerii desfăşurării unor activităţi importante pentru anumite segmente ale societăţii sau pentru dezvoltarea de ansamblu a organismului economic şi social din domenii pentru care, din cauza situaţiei conjuncturale, nu există resurse financiare suficiente accesibile în mod curent (de exemplu, reabilitarea instituţiilor medico-sanitare publice, reabilitarea infrastructurii în regiuni sărace, recalificare profesională, sprijinirea dezvoltării sectorului ONC).

Modul de contabilizare a subvenţiilor de stat precum şi a asistenţei financiare din alte surse se reglementează de prevederile Standardului Naţional de Contabilitate 20 „Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea informaţiei aferentă asistenţei de stat”. În conformitate cu prevederile acestui standard subvenţiile de stat reprezintă ajutor de stat acordat întreprinderii sub forma unor transferuri de resurse în schimbul respectării anumitor condiţii referitoare la activitatea operaţională a acesteia. Ele pot îmbrăca diferite forme de primire (mijloace băneşti, active materiale, nemateriale, investiţii, etc.) şi pot fi denumite sub diferite noţiuni - granturi, donaţii, alocaţii, asistenţă financiară sau tehnică, prime sau

33

recompense, etc. Conform acestui standard subvenţiile pot fi recunoscute şi contabilizate prin două metode:

* metoda venitului * metoda capitalului.Prin metoda venitului se constată şi se contabilizează subvenţiile primite sub formă de active pe

termen scurt sau care urmează a fi materializate în active pe termen scurt. Metoda venitului constată şi contabilizează subvenţiile iniţial ca mijloace speciale primite (datorii), iar după îndeplinirea condiţiilor aferente acordării acestora, ca venit al perioadei în care au fost efectuate cheltuielile respective.

Subvenţiile primite sub formă de active pe termen lung, sau sub formă de mijloace băneşti care urmează a fi materializate în active pe termen lung se constată şi se contabilizează prin metoda capitalului, care prevede constatarea şi contabilizarea acestora iniţial ca mijloace speciale primite (datorii), iar după îndeplinirea condiţiilor aferente subvenţiilor, trecerea acestora la majorarea capitalului secundar. Pe măsura exploatării activelor în cauză subvenţia se va constata ca venit al perioadei în care au fost efectuate cheltuielile respective (uzura, amortizarea) sau venitul primit.

Primirea subvenţiilor predestinate în funcţie de forma pe care o îmbracă se contabilizează prin formula contabilă:Debit 242 „Conturi curente în valută naţională”, 243 „Conturi curente în valută străină”,111 „Active nemateriale”, 121 „Active materiale în curs de execuţie”, 122 „Terenuri”, 123 „Mijloace fixe”, 211 „Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”Credit 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” sau 539 „Alte datorii pe termen scurt.

Primirea subvenţiilor nepredestinate vor fi contabilizate direct în contul 342 „Subvenţii”, la fel şi mijloacele primite ca subvenţii predestinate în formă de mijloace băneşti, ulterior utilizate la procurarea sau constucţia imobilizărilor prin înregistrarea contabilă:Debit contul 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială”Credit contul 342 „Subvenţii”. Exemplu. Instituţia medico-sanitară publică AMT Centru obţine o subvenţie de la Ministerul Sănătăţii în sumă de 10000 lei pentru a procura un sterilizator. După primirea mijloacelor băneşti la cont, instituţia a procurat sterilizatorul de la furnizor prin virament Valoarea de intrarea a sterilizatorului este de 10000 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani, metoda de calcul a uzurii – liniară.

Conform condiţiilor din exemplul prezentat, vor fi întocmite următoarele formule contabile:4. Încasarea mijloacelor băneşti sub formă de subvenţie:Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” 10000 leiCredit contul 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” - 10000 lei5. Înregistrarea la intrări a sterilizatorului procurat:Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie” sau 123 „Mijloace fixe” - 15 000 leiCredit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 15000 lei6. Achitarea prin virament cu furnizoriiDebit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - 15000 leiCredit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” – 15000 lei7. Reflectarea subvenţiei în componenţa capitalului secundar:Debit contul 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială” 10 000 leiCredit contul 342 „Subvenţii”, subcontul 3421 „Fondul de imobilizări” – 10000 lei8. Calculul uzurii lunare a sterilizatorului:Debit contul 342 „Subvenţii”, subcontul 3421 „Fondul de imobilizări” 166, 67 leiCredit contul 124 „Uzura mijloacelor fixe” – 166,67 lei ((10000/5 ani)/12 luni)

4. Contabilitatea altor finanţări şi încasări cu destinaţie specială în ONC

Contabilizarea diferenţelor de curs valutar şi dobînzilor

În cazul primirii şi utilizării mijloacelor cu destinaţie specială în valută străină, precum şi la întocmirea raportului financiar apar diferenţe de curs valutar favorabile şi nefavorabile.

Spre deosebire de contabilizarea diferenţelor de curs valutar la societăţile comerciale, în ONC acestea se înregistrează ca majorare sau diminuare a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială, şi nu se reflectă la veniturile sau cheltuielile perioadei.

Diferenţele de curs valutar se referă la:

34

- soldurile mijloacelor valutare în casierie: diferenţe favorabile – Dt 241 Ct 423 sau 539; diferenţe nefavorabile – Dt 423 sau 539 Ct 241;

- soldurile mijloacelor valutare la conturile bancare, inclusiv depozite: diferenţe favorabile – Dt 243, 244 Ct 423 sau 539; diferenţe nefavorabile – Dt 423 sau 539 Ct 243, 244;

- la creanţele şi datoriile în valută străină aferente mijloacelor cu destinaţie specială: diferenţe favorabile – Dt 221, 229, 227 Ct 423 sau 539; diferenţe nefavorabile – Dt 423 sau 539 Ct 221, 229, 227.

Diferenţele de curs valutar se contabilizează la data efectuării tranzacţiei şi întocmirii raportului financiar.

Exemplu 1 – dif. de curs aferente soldurilor mijloacelor băneşti

În decembrie 2010, la contul valutar al organizaţiei necomerciale “X” s-au încasat mijloace aferente grantului în sumă de 4000 dolari S.U.A. pe un termen de 10 luni, care nu s-au utilizat pînă la data întocmirii raportului financiar anual. Cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) pentru un dolar S.U.A. a constituit la data:

- primirii grantului – 11,9837 lei,

- întocmirii raportului financiar (31.12) – 12,1539 lei.

Conform condiţiilor exemplului, la data întocmirii raportului financiar pe anul 2009 s-a înregistrat diferenţa de curs valutar favorabilă în sumă de 680,80 lei (4000 dolari S.U.A. × (12,1539 lei - 11,9837 lei), care trebuie reflectată în felul următor:

Dt 539 Ct 243 – la suma de 680,80 lei

Exemplul 2 – dif. de curs aferente achitărilor cu debitorii - creditorii

Organizaţia necomercială “X” a încasat la 17 ianuarie 2010 mijloace de grant la contul valutar în mărime de 50000 euro, pentru realizarea unui proiect pe un termen de 7 luni. La 23 ianuarie 2010 organizaţia a achiziţionat materiale didactice din străinătate în valoare de 5000 euro pentru utilizare în cadrul proiectului.

Achitarea integrală a facturii furnizorului străin s-a efectuat la 28 ianuarie al aceluiaşi an.

Cursul oficial al BNM pentru un euro a constituit la data:

- primirii grantului 17 ianuarie 2010 – 17,6377 lei,

- achiziţionării materialelor didactice 23 ianuarie 2010 – 17,6057 lei,

- achitării facturii 28 ianuarie 2010 – 17,6094 lei.

Conform condiţiilor exemplului, tranzacţiile efectuate se vor înregistra în următorul mod:

• intrarea grantului – Dt 243 Ct 539 - în sumă de 50000 euro/881885 lei (50000euro×17,6377 lei);

• achiziţionarea materialelor didactice – Dt 211 Ct 5212 în sumă de 5000 euro/88028,50 lei (5000 euro × 17,6057 lei);

• achitarea facturii furnizorului – Dt 5212 Ct 243 - în sumă de 5000 euro/88047 lei (5000euro × 17,6094 lei);

• înregistrarea diferenţei de curs nefavorabile aferente datoriilor pe termen scurt privind facturile de achitat în străinătate – Dt 539 Ct 5212 ca diminuare a datoriilor şi majorare a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială pe termen scurt în sumă de 18,50 lei (88047 lei – 88028,50 lei).

Contabilizarea dobînzilor la ONC

ONC au posibilitatea de deschide conturi de depozite la instituţiile financiare pentru a majora mijloacele băneşti disponibile prin primirea dobînzilor. Spre deosebire de modalitatea de contabilizare a dobînzilor calculate la conturile de depozit la insituţiile comerciale care reprezintă venituri suplimentare, în ONC acestea sunt considerate ca surse suplimentare de finanţare a activităţii organizaţiei.

35

Astfel, dobînzile calculate de bancă pentru soldurile mijloacelor cu destinaţie specială la conturile curente şi de depozit în valută naţională şi străină se recunosc ca majorare concomitentă a mijloacelor băneşti în conturile curente în valută naţională şi străină şi a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială pe termen lung sau scurt.

Exemplu. Organizaţia necomercială “X” a încasat în februarie 2009 mijloace de grant pentru realizarea unui proiect cu termenul de 2 ani 6 luni. Suma totală a grantului a constituit 1 000 000 lei, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor primului an – 450 000 lei. Conform condiţiilor finanţatorului, suma grantului neutilizată în primul an de realizare a proiectului (550 000 lei) trebuie să fie alocată la un cont de depozit, iar dobînda cîştigată urmează să fie utilizată în cadrul aceluiaşi proiect.

La data întocmirii raportului financiar (31.12.2009) organizaţia a primit de la bancă informaţia aferentă la dobîndă calculată de la suma mijloacelor de grant în mărime de 16400 lei.

Conform condiţiilor exemplului, suma dobînzii obţinute se va înregistra în contabilitate:

Dt 242 Ct 423 în sumă de 16400 lei.5. Contabilitatea fondurilor

Fondurile organizaţiei necomerciale cuprind:

• fondul de imobilizări;

• fondul de autofinanţare;

• alte fonduri.

Fondul de imobilizări cuprinde finanţările şi încasările cu destinaţie specială şi mijloacele nepredestinate aferente imobilizărilor necorporale şi corporale procurate/create, costurilor ulterioare capitalizate.

Constituirea (majorarea) fondului de imobilizări se înregistrează în cazul decontării finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială, primirii mijloacelor nepredestinate sub formă de imobilizări, sau utilizării ulterioare a acestor mijloace pentru procurarea/crearea imobilizărilor. Diminuarea fondului de imobilizări se reflectă pe măsura calculării amortizării/uzurii şi ieşirii imobilizărilor.

Fondul de autofinanţare se constituie din rezultatul (excedentul sau deficitul) activităţilor statutare, inclusiv celor economice.

Fondul poate fi utilizat pentru finanţarea misiunilor speciale şi în alte scopuri stabilite de organul de conducere al organizaţiei.

Utilizarea fondului de autofinanţare se înregistrează pentru:

- cofinanţarea misiunilor speciale se înregistrează – ca diminuare a fondului de autofinanţare şi majorare a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială;

- acoperirea altor cheltuieli curente – ca diminuare a fondului de autofinanţare şi majorarea datoriilor sau diminuarea mijloacelor băneşti.

Alte fonduri cuprind aporturile iniţiale ale fondatorilor fundaţiilor şi alte surse aferente mijloacelor restricţionate pentru utilizare. Majorarea şi micşorarea altor fonduri se înregistrează în funcţie de destinaţia acestora conform deciziei organului de conducere a organizaţiei necomerciale.

Evidenţa contabilă a fondurilor se ţine în contul 342 “Subvenţii”, la care conform Indicaţiilor metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale pot fi deschise următoarele subconturi:

3421 Fondul de imobilizări

3422 Fondul de autofinanţare

3423 Alte fonduri

În creditul contului se reflectă crearea, majorările fondurilor, în debit – utilizarea fondurilor sau diminuarea acestora. Soldul indică valoarea fondurilor neutilizate la data raportării.

36

Astfel, în evidenţa contabilă a fondului de imobilizări ONC pot apărea următoarele înregistrări contabile: Primirea cotizaţiilor şi altor contribuţii sub formă de imobilizări corporale şi necorporale de la

fondatori (active nemateriale, mijloace fixe, terenuri etc.)Dt 111, 112, 121, 122, 123 Ct 3421

Primirea mijloacelor nepredestinate în formă de imobilizări de la finanţatori:Dt 111, 112, 121, 122, 123 Ct 3421

Utilizarea finanţărilor cu destinaţie specială pentru procurarea activelor pe termne lung:finanţările pe termen lung: Dt 423 Ct 3421finanţările pe termen scurt: Dt 539 Ct 3421

Capitalizarea cheltuielilor ulterioare legate de imobilizări: Dt 423, 539 Ct 3421 Mijloacele nepredestinate care iniţial au fost decontate la venituri curente şi utilizate ulterior pentru

procurarea/crearea imobilizărilor necorporale şi corporale: Dt 713, 714 Ct 3421 Calcularea amortizării activelor nemateriale: Dt 3421 Ct 113 Calcularea uzurii mijloacelor fixe: Dt 3421 Ct 124 Decontarea valorii de bilanţ la ieşirea mijloacelor fixe înainte de a fi calculată integral uzura:

Dt 3421 Ct 123 Decontarea valorii de bilanţ la ieşirea activelor nemateriale înainte de a fi calculată integral

amortizarea: Dt 3421 Ct 111Crearea fondului de autofinanţare se înregistrează în evidenţa contabilă în felul următor:

Dt 351 Ct 3422Utilizarea fondului de autofinanţare se reflectă în conturi contabile astfel:

cofinanţarea misiunilor speciale: Dt 3422 Ct 423 acoperirea altor cheltuieli curente: Dt 3422 Ct 521, 531, 533 sau 241, 242, 243

Tema 5: Contabilitatea activităţilor auxiliare. Impozitarea ONC şi statutul de utilitate publică

1. Noţiuni şi tipurile activităţilor la organizaţiile neguvernamentale

2. Evidenţa activităţilor auxiliare la organizaţiile neguvernamentale

3. Impozitarea organizaţiilor neguvernamentale

1.

Conform Indicaţiior metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.158 din 06.12.2010, Monitorul Oficial nr.254-256/981 din 24.12.2010:

Activitate a organizaţiei necomerciale – orice gen de activitate neinterzis de legislaţie, inclusiv, activitate economică, care ţine de realizarea obiectivelor statutare.

Activitatea comercială

Asociaţia obştească este în drept să desfăşoare activitate economică productivă şi altă activitate de întreprinzător în exclusivitate pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor statutare.

Asociaţia obştească are dreptul să creeze întreprinderi şi alte organizaţii economice cu personalitate juridică, precum şi să procure complexe patrimoniale necesare desfăşurării activităţii tehnico-ştiinţifice, pedagogice, cultural educative, sportive, de întremare, activităţii de întreprinzător şi altei activităţi permise de legislaţie.

Asociaţiile obşteşti de invalizi sînt în drept să creeze întreprinderi specializate în scopul utilizării forţei de muncă a invalizilor, în conformitate cu Legea privind protecţia socială a invalizilor.

Veniturile realizate de asociaţia obştească din activitatea economică productivă şi din altă activitate de întreprinzător nu pot fi distribuite între membrii (participanţii) acestei asociaţii şi se folosesc în exclusivitate pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor statutare. Se permite folosirea veniturilor în scopuri filantropice, chiar dacă acest lucru nu este stipulat în statut.

37

Orice altă activitate economică a fundaţiei se realizează prin întreprinderile înfiinţate de ea, care sînt persoane juridice. Întreprinderile înfiinţate de fundaţie îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, prezenta lege şi statutul fundaţiei.

Activitatea economică şi afacerile auxiliare în organizaţiile necomerciale: aspecte contabile şi fiscale

Pronind de la prevederile Codului civil al Republicii Moldova (Legea nr. 1107-XV din 6 iunie 2002), organizaţiile necomerciale neguvernamentale (în continuare – ONG) reprezintă persoane juridice:

de drept privat fără scop lucrativ (necomercial);

în a căror privinţă fondatorii (membrii) nu au drepturi de creanţă;

care activează doar în baza normelor generale cu privire la organizaţiile de tipul respectiv şi care pot desfaşura numai activitatea prevăzută de lege şi de actul de constituire;

în actele de constituire ale cărora se stabileşte strict obiectul şi scopurile activităţii;

ale căror scop este altul decît obţinerea de venit (definirea organizaţiei necomerciale);

care sunt în drept să desfăşoare orice gen de activitate neinterzis de lege, care ţine de realizarea scopurilor prevăzute de statut (cu condiţia obţinerii licenţei în cazul în care activitatea conform legii este supusă licenţierii);

cu dreptul de a desfăşura activitatea economică ce rezultă nemijlocit din scopul prevăzut de statut;

care pentru practicarea activităţii economice, ce nu rezultă nemijlocit din scopul prevăzut în statut, pot fonda societăţi comerciale conform drepturilor prevăzute în legislaţie.

Din cele menţionate mai sus se observă că legislaţia permite organizaţiilor necomerciale de tipul respectiv să desfăşoare activitatea economică, care rezultă nemijlocit din scopul prevăzut în statut. Exemple de astfel de activităţi sînt prezentate în revista „Contabilitate şi audit”, 2006, nr6, p.12.

Activitatea economică a organizaţiei necomerciale

Este deosebit de intaresant rezultatul studierii unor surse de informaţie naţionale referitor la noţiunea de activitate economică.

Analizînd activităţile prevăzute în legile respective pentru organizaţiile necomerciale, observăm o divizare clară a acestor activităţi. Acestea sînt activităţi indicate la concret (de exemplu, desfăşurarea activităţii editoriale, organizarea, în condţiţiile legii, a întrunirilor şi a altor acţiuni publice etc.), precum şi activităţi generalizate în noţiuni de tipul:

activitate economică productivă şi altă activitate de întreprinzător (Legea cu privire la asociaţiile obşteşti);

activitate economică şi comercială (Legea cu privire la partide şi alte organizaţii social-politice);

activitate economică (Legea cu privire la fundaţii);

activitate neoperaţională, activitate de întreprinzător (Legea cu privire la filantropie şi sponsorizare).

Este de menţionat că în Codul civil în privinţa activităţii organizaţiilor necomerciale se utilizează noţiunea de activitate economică (dar fără scop lucrativ-necomercial).

Referitor la noţiunile menţionate, legile respective stabilesc clar cerinţa ca aceste activităţi să reiasă direct din scopurile statutare şi să contribuie nemijlocit la realizarea scopurilor şi sarcinilor statutare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

În continuare vom încerca să definim noţiunile, bazîndu-ne pe actele normative şi departamentale care actualmente sînt în vigoare în Republica Moldova.

Activitatea economică, genul de activitate economică reprezintă un proces care conduce la obţinerea unui asortiment similar de producţie (mărfuri, servicii), care caracterizează cele mai generale categorii ale clasificării genurilor de activitate. Un gen sau altul de activitate economică are loc atunci cînd se

38

reunesc resursele, cum sînt echipamentul, forţa de muncă, metodele şi produsele tehnologice, pentru obţinerea mărfurilor sau a serviciilor concrete (Departamentul Statisticii / Clasificatorul ativităţilor din economia Moldovei din 28.06.1994).

Activitatea comercială include fabricarea produselor sau a mărfurilor în scopul vînzării pe piaţa la un anumit preţ, care acoperă cel puţin mai mult de jumătate din cheltuielile de producţie (Departamentul Statisticii / Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei din 28.06.1994).

Activitatea necomercială cuprinde fabricarea de produse sau servicii, prestate gratuit sau pe bază de tarif, care acoperă jumătate sau mai puţin de jumătate din cheltuielile de producţie (Departamentul Statisticii / Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei din 28.06.1994).

Activitatea neoperaţională – pentru această noţiune nu este o definiţie directă. Aceasta rezultă din definiţia activităţii operaţionale: activitate de bază în vederea obţinerii venitului din vînzarea producţiei, mărfurilor, executarea lucrărilor, prestarea serviciilor, precum şi din alte tipuri de activităţi, care nu constituie nici o activitate de investiţii, nici activitate financiară. Deci, activitatea neoperaţională nu este activitate de bază, ci reprezintă activitate de investiţii (procurarea şi vînzarea activelor pe termen lung) şi activitatea financiară (S.N.C.5”Prezentarea rapoartelor financiare”).

Activitatea de antreprenoriat este activitatea desfăşurată independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri. Munca efectuată conform contractului (acordului) de munca încheiat nu este considerată antreprenoriat (Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845-XII din 03.01.1992).

Activitate de întreprinzător, afacere (business) reprezintă orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană, avînd drept scop obţinerea venitului, sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit (Codul fiscal).

Din definiţiile prezentate este evident că noţiunile menţionate nu sînt sinonime şi caracterizează sub aspect diferit activitatea unei unităţi. De exemplu, noţiunea „activitate economică”, conform definiţiei, are un sens mai larg decît noţiunea „activitate comercială”, iar noţiunea „activitate de antreprenoriat” poate fi definită ca o activitate comercială, efectuată pe baza sistematică cu scopul de a obţine profit.

Indiscutabil, organizaţiile necomerciale nu se vor descurca în terminologia utilizată în actele normative respective şi vor comite greşeli esenţiale la planificarea activităţii sale, care avea consecinţe fiscale nedorite.

În cazul în care o asociaţie obştească, un partid, o organizaţie social-politică, o fundaţie va desfăşura, în funcţie de prevederile legilor respective, activitate economică (produce un asortiment concret de mărfuri sau servicii); activitate comercială (produce mărfuri sau servicii în scopul vînzării pe piaţa la un anumit preţ, care acoperă cel puţin mai mult de jumătate din cheltuielile de producţie); activitate de antreprenoriat (produce mărfuri sau servicii cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri), aceste activităţi vor fi permise de lege numai atunci cînd reiese direct din scopurile statutare şi contribuie la realizarea lor. În situaţia în care această cerinţă se respectă, ONG va fi recunoscută drept organizaţie necomercială şi scutită de plata impozitului pe venit (profit), dar numai în cazul respectării concomitente şi a altor cerinte prevăzute în art.52 din Codul fiscal.

Condiţiile de recunoaştere a organizaţiei drept organizaţie necomercială şi de scutire a acesteia de plata impozitului pe venit

Unele organizaţii au scopul să obţină beneficiu public, iar altele – beneficiu mutual.Organizaţiile care au scopul să obţină beneficiu public pot fi scutite integral de impozitul pe venit în

conformitate cu normele şi cerinţele stabilite de legislaţia fiscală.Conform prevederilor art. 52 alin (1) din Codul fiscal, la organizaţiile necomerciale scutite de

impozitul pe venit pot fi atribuite:Articolul din Codul fiscal Tipul organizaţiei şi sfera activităţii52 alin. (1) lit. a) Instituţiile care activează în sferele:

ocrotirii sănătăţii învăţămîntului ştiinţei culturii52 alin. (1) lit. b) Societăţile:

orbilor surzilor invalizilor veterinarilor alte asociaţii obşteşti39

52 alin. (1) lit. b) Fundaţiile

52 alin. (1) lit. b) Organizaţiile filantropice care se ocupă în mod exclusiv de:

acordarea de ajutor material şi de servicii gratuite invalizilor, oamenilor bolnavi, persoanelor singure, orfanilor sau copiilor rămaşi fără îngrijirea părintească, familiilor cu muţi copii, şomerilor, persoanelor care au avut de suferit în urma războaielor, calamităţilor naturale, catastrofelor ecologice, epidemiilor

activitatea ce ţine de apărarea drepturilor omului, învăţămînt, dobîndirea şi propagarea cunoştinţelor, ocrotirea sănătăţii, acordarea ajutorului social populaţiei, cultură artă, sport de amatori, lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale, protecţia mediului, alte domenii cu caracter social-util, în conformitate cu legislaţia cu privire la asociaţiile obşteşti şi cu privire la fundaţii

2. Evidenţa activităţilor auxiliare la organizaţiile neguvernamentale

Conform legislaţiei fiscale, pentru ONG-uri se utilizează noţiune de “ Afacere auxiliară”, care reprezintă: orice activitate de întreprinzător a ONG-urilor care nu implică scutirea de impozite, conform Codului Fiscal al Republicii Moldova.

Afaceri auxiliare ale ONG-urilor se consideră obiect separat al impunerii cu impozit pe venit,aplicînd cota prevăzută de art. 15 alin. B al Codului Fiscal.

Venitul impozabil din afacerile auxiliare reprezintă – venitul obţinut din aceste afaceri desfăşurate în ONG, în mod regulat, micşorat cu mărimea deducerilor permise de Codul Fiscal şi care sînt legate de această afacere.

Ca urmare este necesar de a ţine o evidenţă separată a veniturilor şi cheltuielilor. De aceea contabilitatea în ONG se va desfăşura astfel:

4. la conturile de cheltuieli (clasa 7) se vor deschide subconturi separate (de gradul III):

1. pentru activitatea statutară se va deschide un subcont la subcontul analitic 714.9 „Cheltuieli operaţionale ale activităţii statutare”

2. pentru activitatea auxiliară se va deschide un cont analitic la subcontul analitic 714.9 „Cheltuieli operaţionale ale activităţii auxiliare”

5. la conturile de venituri (clasa 6) se va proceda similar:

1. pentru veniturile din activitatea statutară se vor reflecta la subcontul 612.6 „Venituri din activitatea statutară”

2. pentru veniturile din activitatea auxiliară vor fi reflectate în subcontul analitic 612.6 „venituri din activitatea auxiliară”

Practicarea activităţilor auxiliare, condiţionează următoarele proceduri:

a) evidenţa cheltuielilor şi veniturilor aferente afacerii auxiliare se ţine separat de cheltuielile şi veniturile prevăzute de statut.

b) Rezultatul activităţii auxiliare este supus impozitării.

c) Veniturile obţinute în urma activităţii statutare nu sunt supuse impozitării cu condiţia prezenţei documentelor ce confirmă scutirea de impozit pe venit.

d) În cazul efectuării unor livrări care depăşesc plafonul stabilit de legislaţie (300000 pentru 2008) ONG este obligat să se înregistreze ca plătitor de TVA cu prezentarea ulterioară a declaraţiilor privind TVA

e) ONG-ul este obligat să prezinte dări de seamă privind impozitele, taxele locale.

Ex: Darea de seamă privind taxa, amenajarea teritoriului, amplasarea unităţii comerciale.40

f) În cazul deţinerii de mijloace fixe, pentru cele utilizate în activitatea auxiliară se va calcula uzura în scopuri fiscale, completîndu-se registru de evidenţă a mijloacelor fixe pe categorii de proprietate şi a uzurii acestora, în scopul impozitării.

3. Impozitarea organizaţiilor neguvernamentale

Impozite indirecte

Nici asociaţiile obşteşti şi nici fundaţiile nu beneficiază de facilităţi referitoare la TVA. Excepţie fac acordurile interguvernamentale de asistenţă tehnică, în acest caz decizia este luată de Ministerul de Finanţe. Alte posibilităţi sunt excluse.

În ce priveşte taxele vamale, asociaţiile obşteşti şi fundaţiile sunt scutite de taxele vamale la import-export cu condiţia ca aceste bunurile vin în baza acordurilor interguvernamentale de asistenţă tehnică (aceastea se referă în particular la Banca Mondială, Tacis, USAID).

Organele administraţiei publice locale iau decizia cu privire taxele locale (eventualele scutiri, sau plată pentru arenda spaţiilor în proprietate municipală). Nu se permit însă privelegii individuale.

Impozite directe

Doar asociaţiile obşteşti şi fundaţiile de utilitate publică sunt scutite de la impozitul pe venit. Decizia cu privire la scutirea organizaţiei de impozitul pe venit se ia de către Ministerul de Finanţe în baza listei organizaţiilor de utilitate publică prezentată de către Comisia de Certificare de pe lîngă Ministerul Justiţiei.

Impozitul pe bunurile imobiliare este reglementat prin titlul VI al Codului Fiscal şi prevede scutiri de plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru unele organizaţii necomerciale, de exemplu, societăţile orbilor, surzilor, invalizilor, precum şi întreprinderile create pentru realizarea scopurilor statutare ale acestor societăţi.

Organizaţiile nu beneficiază de alte facilităţi fiscale.

Recunoaşterea dreptului asociaţiilor şi fundaţiilor la facilităţi fiscale

Ministerul de Finanţe recunoaşte dreptul la facilităţi fiscale doar pentru asociaţiile obşteşti şi fundaţiile de utilitate publică. Comisia de Certificare de pe lîngă Ministerul de Justiţie se ocupă de certificarea organizaţiilor de utilitate publică şi le eliberează certificatul de stat.

Criteriile pentru recunoaşterea dreptului la scutire

Organizaţiile de utilitate publică sunt scutite de impozitul pe venit, dacă întrunesc următoarele cerinţe:

a. sînt înregistrate sau create în conformitate cu legislaţia, iar în statut, în regulament sau într-un alt document sînt indicate genurile de activitate concrete desfăşurate de către organizaţia necomercială şi statutul ei de organizaţie necomercială, precum şi interdicţia privind distribuirea venitului sau proprietăţii între membrii organizaţiei, între fondatori sau între persoane particulare, inclusiv în procesul reorganizării şi lichidării organizaţiei necomerciale;

b. întregul venit de la activitatea prevăzută de statut, de regulament sau de alt document să fie folosit în scopurile prevăzute de statut, de regulament sau de alt document;

c. nu folosesc vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizaţiei, vreunui fondator sau vreunei persoane particulare;

d. nu susţin vreun partid politic, bloc electoral sau candidat la vreo funcţie în cadrul autorităţilor publice şi nu folosesc vreo parte din venit sau proprietate pentru finanţarea acestora.

Celelalte asociaţii obşteşti şi fundaţii nu se bucură de aceste scutiri.

Criteriile pentru obţinerea facilităţilor fiscale

Singurele criterii pentru a obţine statutul de utilitate publică (şi respectiv pentru obţinerea facilităţilor fiscale) sunt ca organizaţia să activeze de cel puţin şase luni şi să prezinte dovada (scrisoare de la Inspectoratul Fiscal) că nu are datorii la bugetul de stat. Trebuie de menţionat că a fost elaborat

41

proiectul de lege cu privire la organizaţiile necomerciale care extinde procedura de certificare asupra tuturor organizaţiilor necomerciale şi prevede un număr mai mare de criterii şi cerinţe faţă de acestea.

Donaţii asociaţiilor - fundaţiilor

Donaţiile în scopuri filantropice reprezintă daruri şi donaţii în favoarea organizaţiilor incluse în lista organizaţiilor scutite de impozit.

Articolul 36 din Codul Fiscal prevede că contribuabilul rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el în scopuri filantropice pe parcursul anului fiscal, cu condiţia ca acestea să nu fie mai mari de 7% din venitul impozabil. Totodată, venitul impozabil al contribuabilului se determină fără a se lua în considerare scutirile care i se acordă conform prezentului capitol.

Donaţiile în scopuri filantropice vor fi deduse numai în cazul în care ele pot fi confirmate în modul stabilit de Guvern.

Statutul de utilitate publică Statutul de utilitate publică este menit să diferenţieze, în scopul impozitării, organizaţiile de utilitate publică de cele care urmăresc beneficiul mutual. În Republica Moldova recunoaşterea statutului de utilitate publică pentru asociaţii şi fundaţii este atribuită competenţei Comisiei de Certificare de pe lîngă Ministerul Justiţiei. Comisia de Certificare a fost instituită în 1997 şi este alcătuită din 9 membri. Membrii Comisiei de certificare îşi exercită împuternicirile pe baze obşteşti, durata mandatului lor fiind de 5 ani.

Cererea de recunoaştere a statutului de utilitate publică se examinează în termen de o lună din momentul prezentării. În urma examinării, Comisia adoptă decizia despre recunoaşterea utilităţii publice şi eliberează certificatul de utilitate publică sau respinge cererea, motivele fiind expuse în decizia de refuz. Decizia de refuz poate fi contestată în instanţa de judecată în termen de 3 luni de la data adoptării.

Certificatul de stat eliberat de Comisia de Certificare este documentul oficial prin care se atestă utilitatea publică şi neprofitabilitatea activităţii asociaţiei obşteşti şi neparticiparea acesteia la campaniile politice electorale. Certificatul de stat este eliberat pe un termen de 3 ani. Certificatul de stat serveşte drept temei pentru scutirea parţială sau integrală a asociaţiei obşteşti de anumite impozite, taxe şi alte plăţi de stat, precum şi pentru acordarea de înlesniri şi privilegii acesteia în conformitate cu legislaţia în vigoare. Asociaţia obştească care nu dispune de certificat de stat nu poate beneficia de înlesniri fiscale şi de alte înlesniri.

Lista actelor necesare pentru recunoaşterea statutului de utilitate publică

1. Cererea cu privire la recunoaşterea statutului de utilitate publică

2. Raportul de activitate şi declaraţia financiară.Raportul se semnează de către preşedintele şi contabilul organizaţiei şi se autentifică prin ştampila acesteia.

3. Avizul Inspectoratului Fiscal de Stat privind achitarea tuturor impozitelor şi plăţilor obligatorii către stat.

4. Copia certificatului de înregistrare.

5. Copia statutului organizaţiei.

6. Decizia organului de conducere abilitat cu privire la desemnarea persoanei care va reprezenta organizaţia în Comisia de Certificare.

7. Alte acte relevante (rapoarte publicate, buletine, broşuri, publicaţii în presă).

Condiţii pentru dobîndirea statutului de utilitate publică

Organizaţiile necomerciale pot solicita recunoaşterea utilităţii publice în cazul în care:

1. sînt înregistrate în modul stabilit în formă de asociaţii obşteşti şi fundaţii;

2. activează cel puţin jumătate de an;

3. organizaţia nu încălcă prevederile legii şi statutului;

4. organizaţia activează în unul din următoarele domenii:

42

o apărarea drepturilor omului; o învăţămînt, dobîndirea şi propagarea cunoştinţelor; o ocrotirea sănătăţii; o asistenţă socială; o cultură şi artă; o dezvoltarea sportului de amatori; o lichidarea efectelor calamităţilor naturale; o protecţia mediului înconjurător; o alte domenii cu caracter social-util recunoscute de Comisia de Certificare.

5. organizaţia nu distribuie proprietatea sau venitul între membri şi fondatori, membrii organelor de conducere şi control, angajaţii şi nu o foloseşte în scopurile statutare.

6. organizaţia nu a susţinut şi nu va susţine vreun partid politic, bloc electoral sau candidat independent la vreo funcţie în cadrul autorităţilor publice, inclusiv prin folosirea activelor sale pentru finanţarea acestora.

Notă. În activitatea sa Comisia de Certificare este asistată de Secţia partide şi organizaţii neguvernamentale din cadrul Ministerul Justiţiei, care recepţionează cererile cu privire la recunoaşterea statutului de utilitate publică, acordă consultaţii şi alte informaţii vis-a-vis de această problemă.

ONG-urile mai achită:

Impozit pe venit din salariu (7%, 18%);

Contribuţii de Asigurări Sociale (23%, 6%);

Asigurarea Medicală (3,5%, 3,5%);

Tema 6: Rapoartele financiare şi narative întocmite de ONC

1. Rapoartele financiare ale organizaţiei necomerciale

2. Rapoartele statistice ale organizaţiei necomerciale

3. Rapoartele naratitive ale organizaţiei necomerciale

1. Rapoartele financiare ale organizaţiei necomerciale

Rapoartele financiare reprezintă o totalitate sistematizată de indicatori ce caracterizează situaţia patrimonială şi financiară, existenţa şi fluxul capitalului propriu şi mijloacelor băneşti ale entităţii pe o perioadă gestionară. Scopul rapoartelor financiare cu destinaţie generală îl constituie prezentarea unei informaţii accesibile utilizatorilor privind situaţia financiară a entităţii, indicatorii activităţii acesteia şi fluxul mijloacelor băneşti, privind resursele economice şi datoriile entităţii, componenţa activelor şi a surselor de provenienţă a acestora, precum şi modificările acestora, fiind necesare în luarea deciziilor economice.

Organizaţiile necomerciale care ţin contabilitatea conform sistemului simplificat sau complet în partidă dublă întocmesc şi prezintă rapoarte financiare în modul prevăzut de Legea contabilităţii şi standardele de contabilitate, ţinînd cont de prevederile Indicaţiilor metodice.

Conform Indicaţiilor metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor nr.158 din 06.12.2010, Monitorul Oficial nr.254-256/981 din 24.12.2010:

Rapoarte ale organizaţiei necomerciale – rapoarte financiare, statistice, fiscale şi de alt gen care caracterizează activitatea organizaţiei necomerciale, inclusiv fluxul mijloacelor cu destinaţie specială, volumul şi calitatea serviciilor prestate din contul acestora.

Utilizatori ai rapoartelor organizaţiei necomerciale – fondatorii, membrii şi conducerea organizaţiei necomerciale, finanţatorii, donatorii, sponsorii, autorităţile publice, instituţiile financiare, furnizorii şi alţi creditori, beneficiarii serviciilor oferite, publicul şi alte persoane interesate.

43

Rapoartele se întocmesc prin calcularea, gruparea şi prelucrarea specială a datelor contabilităţii curente şi constituie stadiul final al acesteia. O alta informaţie este necesară tuturor utilizatorilor de rapoarte financiare, adică tuturor persoanelor juridice şi fizice cointeresate în obţinerea informaţiei veridice privind întreprinderea în vederea luării unor decizii economice referitoare la această întreprindere.

Altfel spus, obiectivul întocmirii rapoartelor financiare îl constituie satisfacerea necesităţilor tuturor utilizatorilor în informaţii necesare privind întreprinderea prezentate intr-o formă accesibilă şi înţeleasă.

Utilizatorii rapoartelor financiare care au dreptul să ia cunoştinţă de toată informaţia internă sau de o parte din aceasta, sunt obligaţi să respecte confidenţialitatea privind datele furnizate, întrucât conţinutul informaţiei interne constituie secretul comercial al întreprinderii, pentru divulgarea căruia legea prevede sancţiunea respectivă.

Răspunderea pentru veridicitatea, plenitudinea şi oportunitatea prezentării rapoartelor financiare o poartă conducătorul entităţii.În afară de informaţiile prevăzute în actele normative, rapoartele financiare ale organizaţiei necomerciale trebuie să cuprindă suplimentar date privind:

a) imobilizările şi activele curente intrate din contul mijloacelor cu destinaţie specială; b) creanţele beneficiarilor mijloacelor cu destinaţie specială; c) fondurile organizaţiei necomerciale; d) fluxul finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială pe termen lung şi scurt; e) datoriile faţă de beneficiarii mijloacelor cu destinaţie specială; f) soldul şi cauza neutilizării finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială; g) veniturile şi cheltuielile curente aferente mijloacelor cu destinaţie specială utilizate; h) veniturile şi cheltuielile activităţilor economice statutare; i) alte venituri şi cheltuieli; j) rezultatul (excedentul sau deficitul) activităţilor statutare, inclusiv celor economice; k) altă informaţie necesară utilizatorilor rapoartelor financiare.

Dezvăluirea acestor informaţii, inclusiv privind fluxul mijloacelor cu destinaţie specială, urmează să fie efectuată în Nota explicativă la rapoartele financiare.

Procesul de prelucrare a datelor contabile în vederea întocmirii rapoartelor financiare cuprinde următoarele etape:

1. Analiza faptelor economice şi verificarea (în baza documentelor primare) corectitudinii şi obiectivităţii înregistrării acestora în conturile contabilităţii analitice.

2. Verificarea corespunderii datelor contabilităţii analitice cu rulajele şi soldurile conturilor contabilităţii sintetice.

3. Inventarierea generală a patrimoniului şi reflectarea rezultatelor acesteia în contabilitate. Autorul a constatat că în ultimii doi ani nu a fost organizată inventarierea generală a patrimoniului şi a făcut recomandările de rigoare către managementului entităţii.

4. Închiderea la finele anului de gestiune a conturilor de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor şi determinarea rezultatelor financiare. Aşa cum s-a menţionat în capitolul precedent, ANAT nu înregistrează activităţi generatoare de venituri, astfel nu înregistrează rezultate financiare. Această etapă din cadrul întocmirii rapoartelor financiare, ţinând cont de specificul activităţii organizaţiilor necomerciale se rezumă la recunoaşterea finanţărilor cu destinaţie specială în componenţa veniturilor, în limita cheltuielilor înregistrate, după care conturile de venituri şi cheltuieli se închid.

5. Închiderea registrelor contabile pentru ultima lună a perioadei de gestiune, completarea Cărţii mari şi Balanţei de verificare.

Conţinutul informaţiei cu privire la fluxul mijloacelor cu destinaţie specială este prezentat în anexa 2 a Indicaţiilor metodice.

Informaţie privind fluxul mijloacelor cu destinaţie specială pe perioada_____________________ 200_

Indicatori Cod. rd Suma

1 2 31. Soldul mijloacelor cu destinaţie specială la începutul perioadei, total, 010

44

inclusiv:a) pe termen lung 011b) pe termen scurt 0122. Intrări de mijloace cu destinaţie specială, total

inclusiv:020

a) pe termen lung 021b) pe termen scurt 022

din care:Finanţări cu destinaţie specială din buget 023Granturi 024Asistenţă financiară şi tehnică 025Donaţii 026Alte finanţări şi încasări cu destinaţie specială 0273. Mijloace cu destinaţie specială utilizate, total

inclusiv:030

a) pe termen lung 031b) pe termen scurt 032

din care:Decontate la fondul de imobilizări 033Decontate la venituri anticipate 034Cheltuieli din utilizarea finanţărilor cu destinaţie specială din buget 035Cheltuieli din utilizarea granturilor 036Cheltuieli din utilizarea asistenţei financiare şi tehnice 037Cheltuieli din utilizarea altor finanţări şi încasări cu destinaţie specială 0384. Mijloace cu destinaţie specială neutilizate, total,

inclusiv:040

Rambursate 041Decontate la venituri curente 042Informativ: Redirecţionate pentru alte misiuni speciale 043

5. Soldul mijloacelor cu destinaţie specială la finele perioadei total, inclusiv: 050a) pe termen lung 051b) pe termen scurt 051

2. Rapoartele statistice

În afară de rapoartele financiare, agenţii economici întocmesc şi prezintă rapoarte statistice. Organizaţiile necomerciale, în conformitate cu Ordinul Biroului Naţional de Statistică nr. 74 din 16 octombrie 2006 întocmesc şi prezintă trimestrial raportul statistic nr. 5-CON Consumurile şi cheltuielile organizaţiilor necomerciale.

Recomandări metodologice privind modul de întocmire a Raportului statistic

nr. 5-CON „Consumurile şi cheltuielile organizaţiilor necomerciale”

Raportului statistic nr. 5-CON „Consumurile şi cheltuielile organizaţiilor necomerciale” se prezintă de către organizaţiile

necomerciale (asociaţii obşteşti, culte religioase, partide şi alte organizaţii social-politice) cu genul principal de activitate

conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei O 91000 „Activităţi asociative”.

În col. 3 se reflectă indicatorii cumulativ de la începutul anului, iar în col.4 – inclusiv pe trimestrul de gestiune.

În rd. 010 „Venituri” se înregistrează suma totală a veniturilor reflectate în registrele contabile corespunzătoare.

45

În rd. 011 „Cotizaţii binevole” se reflectă suma taxelor de înscriere, a cotizaţiilor de membru primite de organizaţii.

În rd. 012 „Donaţii, asistenţă tehnică şi financiară” se înregistrează suma de care beneficiază organizaţia sub formă de

asistenţă tehnică, asistentă financiară, donaţii, subvenţii, prime, granturi, alocaţii, recompense etc.

În rd. 014 „Venituri din activitatea economică” se reflectă suma veniturilor obţinute în urma activităţii economice.

În rd 020 „Consumuri şi cheltuieli – total” se înregistrează consumurile şi cheltuielile operaţionale totale ale organizaţiei.

Consumurile şi cheltuielile sunt clasificate pe elemente economice şi se determină în baza prevederilor S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderilor”.

În rd. 030 „Consumuri şi cheltuieli materiale – total” se reflectă costul materialelor (inclusiv a combustibilului şi energiei) consumate în activitatea organizaţiei.

În rd. 050 „Consumuri şi cheltuieli aferente serviciilor prestate de terţi – total” se indică costul (fără TVA) total al serviciilor prestate de terţi care includ: serviciile de transport; de comunicaţii; de reparaţie a mijloacelor fixe; de prelucrare a materiei prime; bancare; de audit; notariale şi juridice; de pompieri şi pază; de reclamă; pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor; canalizare, evacuarea gunoiului, lift etc.

În rd. 070 „Uzura (amortizarea) activelor pe termen lung” se reflectă suma totală a uzurii mijloacelor fixe, amortizării activelor nemateriale, epuizării resurselor naturale.

În rd. 080 „Consumuri şi cheltuieli privind retribuirea muncii” se reflectă suma totală a retribuţiilor calculate personalului.

În rd. 090 “Contribuţii privind asigurările sociale de stat şi medicale obligatorii” se reflectă suma totală a contribuţiilor privind asigurările sociale de stat şi medicale obligatorii calculate conform legislaţiei în vigoare.

În rd. 100 „Alte consumuri şi cheltuieli operaţionale – total” se reflectă alte consumuri şi cheltuieli operaţionale care cuprind: plata de arendă operaţională (curentă), cheltuielile de deplasare; cheltuielile de reprezentare; cheltuielile privind asigurarea obligatorie a personalului şi patrimoniului; cheltuielile privind dobînzile la credite şi împrumuturi, amenzile, penalităţile, despăgubirile; impozitele şi taxele incluse în cheltuieli, etc.

Raportul statistic se prezintă de către întreprinderile cu dreptul de persoană juridică, de subdiviziunile lor separatefiliale şi reprezentanţe, la fel şi de către întreprinderile cu dreptul de persoană fizică (în cazul în care acestea utilizează în mod permanent munca salariată) cu numărul de salariaţi de 20 şi mai multe persoane, indiferent de forma de proprietate şi organizatorico-juridică. Instituţiile finanţate din buget prezintă raportul pe tot personalul, indiferent de numărul de lucrători.

Conform Codului Muncii, categoria salariaţi include toate persoanele care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită funcţie, în schimbul unui salariu, în baza unui contract de muncă (în scris sau oral) cu întreprinderea sau unitatea locală (filială, reprezentanţă), indiferent de tipul lucrului îndeplinit, numărul de ore lucrate (timp complet sau parţial) şi de durata contractului (perioada determinată sau nedeterminată).

Raportul 1-îm se prezintă de către unităţile economice cu dreptul de persoană juridică, la fel şi de către intreprinderile individuale (cu drept de persoană fizică), in cazul cand acestea utilizează in mod permanent munca salariată, cu numărul de salariaţi de 4 - 19 persoane.

Capitolul I cuprinde informaţii generale privind persoanele ocupate, efectivul şi mobilitatea salariaţilor, locurile de muncă, remunerarea salariaţilor.

Capitolul II cuprinde informaţii generale privind accidentele de muncă.

Capitolul III cuprinde informaţii generale privind utilizarea la locul de muncă a calculatorului şi persoanele care se ocupă cu gestiunea tehnologiilor informaţionale.

46

3. Rapoartele narative elaborate de ONC

În afară de rapoartele financiare şi statistice, descrise în compartimentul precedent, asociaţiile necomerciale, în virtutea specificului activităţii sale, prezintă şi întocmesc rapoarte narative. Aceste rapoarte, de regulă se întocmesc şi se prezintă donatorilor, conform rigorilor înaintate de aceştia din urmă. Rapoartele narative nu au un termen comun de prezentare, astfel, dacă organizaţia necomercială implementează concomitent mai multe proiecte, finanţate de diferiţi donatori, respectiv şi rapoartele narative în acest caz ar putea să difere ca formă, conţinut şi termen de prezentare.

De asemenea, autorul ţine să menţioneze că la rapoartele narative întocmite pentru donatori, se anexează şi raportul privind executarea bugetului, prevăzut în acordul de grant. Practic, este greu de urmărit o legătură directă dintre rapoartele financiare, întocmite şi prezentate de aceeaşi organizaţie necomercială în conformitate cu prevederile SNC şi rapoartele privind executarea bugetului, anexate la rapoartele narative, pentru aceeaşi perioadă de gestiune. Acest fapt se explică prin faptul că rapoartele financiare se întocmesc în baza principiului contabilităţii de angajamente, care presupune înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor în perioada în care aceste au fost dobândite, recunoscute, indiferent de momentul încasării sau plăţii mijloacelor băneşti, pe când rapoartele privind executarea bugetelor, prezentate donatorilor sunt întocmite conform principiului contabilităţii de casă.

Dacă admitem faptul că în conformitate cu prevederile acordului de grant organizaţia necomercială urmează să procure 10 calculatoare şi se amenajeze, de exemplu, o sală de calculatoare pentru a oferi gratis accesul copiilor din familii defavorizate la aceste calculatoare, atunci din punctul de vedere al donatorului, în momentul procurării şi instalării calculatoarele, obiectivul a fost atins şi organizaţia necomercială poate să raporteze executarea acestui buget.

Concomitent, în contabilitate se vor înregistra mijloacele fixe la valoarea de intrare în componenţa activelor pe termen lung şi lunar în limita uzurii calculate cota-parte a finanţărilor şi încasărilor cu destinaţie specială va fi trecută la cheltuieli. Astfel, finanţarea primită de la donatorul respectiv se va închide şi nu va mai fi reflectată în rapoartele financiare o dată cu expirarea duratei utile de funcţionare a acestor calculatoare, pe când conform rapoartelor narative şi rapoartelor privind executarea bugetelor, finanţarea s-a închis în momentul procurării şi instalării calculatoarelor.

elementele de bază, pe care ar trebui să le conţină un raport narativ, indiferent de organizaţia necomercială care îl întocmeşte sau donatorul pentru care este întocmit raportul.

Scopul activităţii – se descrie succint care a fost scopul activităţii implementate, în conformitate cu condiţiile acordului de grant. De exemplu, organizarea unui ciclu de seminare pentru promovarea turismului rural în Republica Moldova.

Perioada de implementare – se indică perioada pe parcursul căreia au fost implementate activităţile. Dacă există careva abateri dintre perioada planificată iniţial şi perioada efectivă, neapărat se va indica acest lucru cu explicarea cauzelor.

Participanţii sau grupul ţintă – organizaţia necomercială va prezenta informaţiile despre participanţii la instruiri, sau după caz, despre beneficiarii finali ai activităţilor implementate.

Locul desfăşurării evenimentelor – dacă proiectul prevedea organizarea seminarelor în diferite localităţi, neaparat se va include această informaţie în raportul narativ cu indicarea locului şi durate activităţii respective.

Activităţile desfăşurate. Acesta pare să fie cel mai voluminos compartiment din cadrul unui raport narativ, deoarece urmează a fi dezvăluit detaliat toate activităţile implementate, descrierea instrumentelor utilizate pentru atingerea scopului. De regula, organizaţia necomercială va prezenta şi o analiză a datelor obţinute, cu gruparea acestora în funcţie de anumite criterii.

La raportul narativ se anexează, după caz, listele participanţilor, prezentările elaborate, materialele care au fost distribuite participanţilor, fotografii, etc. De regulă, orice activitate presupune şi o intervievare a beneficiarilor finali. Acest fapt poate fi realizată prin completarea de către beneficiari a chestionarelor, ce conţin o listă de întrebări, agreată în prealabil cu donatorul.

În raportul narativ un capitol separat va fi dedicat concluziilor şi indicatorilor de performanţă, obţinuţi în rezultatul implementării activităţilor.

47

Aşa cum s-a mai menţionat, raportul narativ conţine şi un compartiment dedicat executării bugetului. Dacă organizaţia necomercială a beneficiat de un grant de la donatori externi în valută străină, atunci executarea bugetului va fi prezentată neapărat în valuta în care a fost primit grantul.

Tema 5: Contabilitatea cheltuielilor şi veniturilor din activitatea organizaţiilor necomerciale5.1. Evidenţa cheltuielilor din activitatea organizaţiilor necomerciale

5.2. Evidenţa veniturilor din activitatea organizaţiilor necomerciale

5.1. Contabilitatea cheltuielilor Veniturile şi cheltuielile organizaţiei necomerciale se înregistrează conform contabilităţii de angajamente : Cheltuieli reprezintă cheltuielile suportate în procesul realizării activităţilor statutare, inclusiv a misiunilor

speciale şi activităţilor economice.Conturi:

- 711 “Costul vînzărilor”, subcontul 7111 “Cheltuieli aferente activităţilor economice statutare”,- 714 “Alte cheltuieli operaţionale”subconturile 7141 “Cheltuieli aferente mijloacelor cu destinaţie specială utilizate”

7142 “Cheltuieli aferente altor activităţi statutare”.

Clasificarea cheltuielilor organizatiei necomercialeMijloacele organizației necomerciale se utilizează pentru realizarea programelor (proiectelor) şi

pentru intreținerea organizatiei.Cheltuielile organizației necomerciale se recomandă a fi clasificate după urmatoarele criterii:

1) în funcție de veniturile la care se referă;2) în funcţie de direcţiile utilizării cheltuielilor;3) pe elemente de cheltuieli și consumuri;4) pe principiul distribuirii lor. 1. În dependenţă de veniturile la care se referă, cheltuielile organizației necomerciale se impart în:1.1. cheltuieli cu destinație specială;1.2. cheltuieli din activitatea operațională.1.1. Cheltuielile cu destinatie speciala reprezinta cantitatea resurselor in expresie baneasca, utilizate

potrivit destinatiei speciale din contul mijloacelor incasate de organizaţie de la donatori. De regula, suma cheltuielilor cu destinatie speciala este egala cu suma veniturilor cu destinatie speciala.

1.2. Cheltuielile din activitatea operationala reprezinta resursele utilizate in scopul obtinerii veniturilor de la activitatea operationala.

2. Î n funcţie de direcţiile utilizării , cheltuielile organizatiei necomerciale se impart in: 2.1. cheltuieli de program;2.2. cheltuieli curente; 2.3. cheltuieli investitionale.2.1. Cheltuielile de program constituie cheltuielile pentru realizarea programelor (proiectelor),

inclusiv cheltuielile privind asigurarea tehnico-materială si organizationala, cheltuielile pentru plata muncii participantilor la realizarea programei, precum si alte cheltuieli programatice, planificate şi aprobate in planurile bugetare ale organizatiei necomerciale.

Cheltuieli de program se considera cheltuielile ce tin de realizarea programelor şi proiectelor finantate de donatori. Spre exemplu: cheltuielile pentru diverse actiuni planificate de organizatie, cum ar fi:

• cheltuieli de sustinere a invatamintului (arenda claselor de curs, procurarea şi elaborarea materialelor metodice, plata muncii lectorilor etc.);

• cheltuieli de sustinere a şcolilor sportive (desfaşurarea actiunilor sportive, asigurarea financiara a antrenamentelor, plata muncii antrenorilor şi lectorilor, intretinerea terenurilor sportive, etc.);

• alte cheltuieli in functie de profilul activitatii organizatiei necomerciale sau in functie deprogramele acțiunilor.

Bugetele programelor prevad utilizarea sursei corespunzatoare de finantare ale veniturilor si cheltuielilor.

2.2. Cheltuielile curente constituie о parte din cheltuielile organizatiei necomerciale, care asigura functionarea curenta, intretinerea aparatului administrativ - economic şi asigurarea conditiilor de munca.

48

Cheltuielile curente se grupeaza in:a) cheltuieli administrativ-economice;b) cheltuieli pentru intretinerea organizației necomerciale;c) cheltuieli pentru asigurarea viabilitatii organizatiei necomerciale.

Cheltuielile administrativ-economice includ:- salariul administraţiei şi personalului de deservire;- CAS, PAM;- intretinerea şi repararea mijloacelor fixe de uz administrativ şi general - economic;- deplasari de serviciu;- alte cheltuieli (S.N.C. 3 „Componenta consumurilor si cheltuielilor intreprinderii").

Cheltuielile pentru intreținerea organizației necomerciale pot include:- cheltuieli de intretinere a sediului administrativ;- cheltuieli pentru rechizite si posta;- cheltuieli de procurare a utilajului şi a obiectelor de inventar;- cheltuieli de reparație capitale și curente; - plata pentru arenda;- alte cheltuieli.Cheltuielile pentru asigurarea viabilității organizației necomerciale includ cheltuielile suportate în

scopul acumularii mijloacelor de fmantare a activitatii organizatiei. Acestea sunt:• cheltuielile pentru deplasarile de serviciu legate de această funcţie;• salariul şi cotizaţiile pentru asigurarea sociala şi medicală a managerului financiar al organizatiei,

care se ocupa de cautarea donatorilor;• alte cheltuieli legate de cautarea mijloacelor pentru viabilitatea organizației necomerciale.Nivelul detalierii articolelor cheltuielilor de program si curente in organizatia necomerciala nu se

reglementeaza prin acte normative, fapt care impune formularea cit mai exacta a articolelor, excluzindu-se interpretarea lor in alte sensuri decit in direcfia folosirii mijloacelor potrivit destinatiei speciale.

Articolele privind cheltuielile trebuie sa corespundă, obiectivelor statutare ale organizatiei necomerciale; formularea articolelor trebuie sa fie accesibila unui cere larg de persoane (contabilului, reprezentantilor organizatiilor de control, fondatorilor si membrilor organizatiei).

Sursa de plata a impozitelor şi taxelor locale о reprezinta mijloacele prevazute în planul bugetar din contul veniturilor operationale. În cazul practicarii activitatii de antreprenoriat, organizatiile necomerciale platesc impozitele din contul veniturilor incasate in urrna acestei activitati.

Cheltuielile organizatiei necomerciale pentru publicarea raportului privind activitatea sa și pentru efectuarea controlului de audit, se considera cheltuieli necomerciale. Indiferent de faptul daca auditul este initiat din propria vointa sau este impus, cheltuielile pentru desfașurarea auditului se includ in planul bugetar al organizației, intr-un articol de cheltuieli separat, şi sint aprobate de catre organul de conducere a organizatiei necomerciale. În afară de audit organizafia necomerciala poate beneficia si de alte servicii prestate de companiile de audit, de exemplu serviciile in sfera consaltingului. Aceste cheltuieli la fel se includ în planul bugetar.

Sunt considerate cheltuieli cu destinație specială și nu fac parte din cheltuielile antreprenoriale:•transmiterea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe, bunurilor, efectuarea neconditionata a lucrarilor si

prestarea serviciilor de catre organizatiiile necomerciale in cadral activitatii sale statutare, in cazul in care această transmitere nu ţine de activitatea antreprenoriala, atit a partii care transmite, cit si a celeia care piimeste;

•transmiterea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe, bunurilor, efectuarea neconditionata a lucrarilor si prestarea serviciilor de catre organizatiile necomerciale in scopuri de binefacere.

Organizația necomerciala nu are dreptul de a directiona donatiile destinate unor scopuri concrete,catre alte scopuri, fără acordul donatorului.

2.3. Cheltuieli investiţionale se consideră:• mijloacele banesti, hirtiile de valoare, alt tip de patrimoniu, inclusiv drepturile de proprietate,

altedrepturi ce pot fi evaluate in expresie baneasca şi care sint investite de organizatia necomerciala in activitati antreprenoriale si (sau) in alte activitati cu scopul de a obtine о sursa suplimentara de finantare (profit) si (sau) de a atinge alt efect benefic, daca aceaste activitate sint prevazuta in actele de fondare;

49

• depuneri de capital (investitii) in capitalul de baza (patrimonial organizatiei necomerciale exprimat in mijloace fixe sau active nemateriale), inclusiv cheltuieli pentru:a) construcţia edificiilor;b) achizitionarea unor mijloace fixe (utilaj);c) extinderea, reconstruirea si reutilarea întreprinderilor existente;d) procurarea masinilor, utilajului, instrumentelor, inventarului;e) lucrari de proiectare s.a;f) procurarea activelor pe termen lung.

La reflectarea in evidenta contabila a investitiilor efectuate de organizatia necomerciala se tine cont de planul general de conturi contabile si de cerintele actelor normative.

3. În funcţie de elementele de cheltuieli ale organizatiei necomerciale, acestea se impart în:• cheltuieli materiale;• cheltuieli pentru plata muncii lucratorilor de baza si a celor cooptati, consultanfilor, expertilor;• CAS, PAM calculate de la retribuirea muncii, conform legislatiei in vigoare;• cheltuieli privind impozitele și taxele, cu excepția impozitelor indirecte;• cheltuielile pentru reparația și întreținerea imobilizărilor corporale;• cheltuielile pentru procurarea obiectelor de mica valoare si scurta durată și uzura OMVSD;

• cheltuielile privind deplasarile de serviciu;• alte cheltuieli.

Sistemul evidenţei analitice a cheltuielilor se constituie in functie de:- programele sau directiile de activitate;- cheltuielile pentru intretinerea organizatiei necomerciale, conform articolelor planului bugetar.

Lista concretă a articolelor de cheltuieli, incluzind limita de mijloace preconizata, este indicata inpoiltica de contabilitate a organizatiei, iar sumele-limită a lor se siabilesc in planul bugetar.4. În dependență d e principiul distribuirii c heltuielile organizafiei necomerciale pot fi directe si repartizabile.

Cheltuieli directe sint considerate acelea care pot fi direct atribuite unei programe (proiect), unui grant, unei actiuni. De regula, acestea reprezinta cheltuielile cu destinaţie specială.

Cheltuieli repartizabile pot fi considerate acele cheltuieli care sint repartizate pentru programe (proiecte) separate. Mai frecvent acestora le sint atribuite cheltuielile generale si administrative si cheltuielile pentru intretinerea organizatiei.

Organizatia necomerciala isi alege (sau elaboreaza) in mod independent metoda de repartizare a cheltuielilor generale şi administrative si a cheltuielilor pentru intretinerea organiza|iei (a altor cheltuieli repartizate), fixind metoda data in politica de contabilitate.

Se recomanda urmatoarele metode de repartitie a cheltuielilor generate si administrative si a altor cheltuieli curente destinate programelor si activitatii operationale a organizatiei.

- Prima metoda consta in acumularea intr-un cont analitic a tuturor cheltuielilor destinate repartitiei, si in repartizaxea lor, la sfirsitul fiecarei perioade de gestiime, la cheltuielile cu destinatie speciala si cheltuielile operationale, proportional ponderii mijloacelor parvenite pentru fiecare program și pentru sumele veniturilor operationale calculate. Pentru repartizarea proportionala a cheltuielilor poate fi utilizat si alt criteriu convenabil, spre exemplu cel al ponderii cheltuielilor pentru plata muncii s.a.m.d.

- A doua metoda consta, de asemenea, in acumularea si inregistrarea intr-un cont aparte a tuturor cheltuielilor destinate repartitiei si in atribuirea lor, la sfirsitul perioadei de gestiune, la cheltuielile pentru un program cu destinatie speciala, in limita stabilita a devizului de cheltuieli. Dupa epuizarea cheltuielilor administrative si a cheltuielilor pentru intretinerea unui program, aceste cheltuieli sint atribuite cheltuielilor urmatorului program, s.a.m.d.

Organizatia necomerciala poate combina ambele metode de repartitie a cheltuielilor curente, sau poate elabora metoda proprie, insa in fiecare caz metoda utilizata trebuie sa fie reflectata, ca element aparte, in politica de contabilitate a organizaţiei.

În cazul în care proporțiile dintre cheltuielile pentru activitatea statutară și cheltuielile generale și administrative sint stabilite de actele normaive ale Republicii Moldova, organizatia necomerciala este obligată să respecte aceste acte. Spre exemplu, în art. 10 al Legii Republicii Moldova „Cu privire la activitatea de binefacere si sponsorizare" se mentioneaza faptul ca organizatiite de binefacere sint in drept

50

sa utilizeze la realizarea activitatii lor si la acoperirea cheltuielilor administrative, incluzind defalcarile in Fondul Social, pina la 20% din mijloacele acumulate in scopuri de binefacere.

Pentru acumularea şi evidenta cheltuielilor repartizabile în planul de conturi pentru organizatile necomerciale este prevăzut contul 251 “Cheltuieli anticipate curente”, subcontul 2511 “Cheltuieli curente supuse repartizării între sursele de finanţare”.

La finele lunii de gestiune cheltuielile curente acumulate pentru repartitie sint atribuite la conturile cu destinatie speciala si / sau la cheltuielile operationale respective, in corespundere cu metodica adoptata in politica de contabilitate a organizatiei necomerciale.

La planificarea cheltuielilor în planul bugetar este important a se lua in vedere ce cheltuieli ramin constante si care se modifică în cazul schimbării cantitative a activității.

Spre exemplu, cheltuielile pentru masa participanților la conferință sau cheltuielile poștale, in cazul majorarii sau micșorării listei adresaților, carora li se trimit materiale informaționale, sunt în dependență proportională de volumul lucrarilor. Aceste cheltuieli se numesc cheltuieli variabile.

Cheltuielile, cum ar fi plata pentra arenda oficiului, nu depind de volumul de lucrari si se numesc cheltuieli constante. La planificarea acestor cheltuieli in planul bugetar este necesara preconizarea unor mici fluctuații legate de posibilele creşteri ale preturilor.

Cheltuielile pot fi mixte - de exemplu, cheltuielile pentru telecomunicații, care constau din plata abonențială constantă și cea variabila (pentra convorbiri internationale si supra limită).

Scopul evidentei contabile a cheltuielilor cu destinatie speciala il constituie masurarea cantitatii resurselor consumate pentra realizarea programelor cu destinatie speciala, precum şi momentul constatarii acestora.

Scopul evidenței contabile a cheltuielilor pentra activitatea operationala il constituie masurarea cantitatii resurselor consumate pentra incasarea veniturilor operationale, precum si stabilirea momentului constatarii acestora.

Cheltuielile cu destinatie speciala se constata si se inregistreaza in evidenta contabila in momentul utilizarii efective, potrivit destinației resurselor corespunzatoare. Concomitent, şi in aceeaşi suma se constata şi veniturile cu destinatie speciala provenite din sursele de finantare corespunzatoare.

Constatarea si inregistrarea in evidenta contabila a cheltuielilor cu destinatie speciala și a veniturilor cu destinatie speciala corespunzatoare acestora inseamna concomitent şi micsorarea sursei corespunzatoare de finantare cu destinatie speciala.

In cazul in care la expirarea termenului realizarii programei (proiectului) suma cheltuielilor efective cu destinatie speciala a depasit suma mijloacelor efectiv incasate, organul de conducere al organizatiei necomerciale este obligat sa preconizeze in planul bugetar acoperirea deficitului de mijloace din contul soldului neutilizat al mijloacelor cu destinatie speciala din alte surse de finantare.

Mijloacele cu destinație specială cheltuite în alte scopuri se constată ca venituri de la activitatea de antreprenoriat şi sint supuse impozitării, fara a fi luate in vedere certificatele si hotaririle ce elibereaza organizatia necomerciala de plata impozitelor.

Suma cheltuielilor legate de realizarea activitatii operationale independente a organizatiei necomerciale poate fi mai mica, egala, sau mai mare decit suma veniturilor cistigate in urma acestei activitati. In cazul in care suma cheltuielilor pentru activitatea operaţională este mai mare decit suma corespunzatoare a veniturilor se formeaza pierderi de la activitatea operatională, pierderi care pot fi acoperite numai din contul micşorării fondului de autofinanţare. Se interzice categoric acoperirea acestor pierderi cu mijloace cu destinaţie specială.

Cheltuielile se constată şi se reflectă în contabilitate în baza respectării următoarelor principii în conformitate cu Politica de contabilitate a organizației: - contabilitatea de angajamente; - prudenţa; - concordanţa; - necompensarea.

Justificarea cheltuielilor suportate de organizația necomercială se face în baza documentelor:- Decizii şi ordine ale administraţiei privind direcţia de cheltuieli, argumentarea necesităţii şi

persoanele responsabile privind efectuarea cheltuielilor;- Contacte de prestare a serviciilor;- Acte de prestare a serviciilor;- Facturi fiscale și facturi;- Foi de parcurs pentiu evidenţa numărului de kilometri parcurşi;

51

- Fişa de pontaj pentru evidenţa timpului lucrat de angajaţi;- Fişa de calcul a salariilor pentru angajaţi;- Deconturi de avans pentru justificarea cheltuielilor de deplasare, reprezentanţă etc.;- Bonul de consum al materialelor, acte de consum a materialelor și obiectelor de mică valoare şi

scurtă durată;- Note contabile privind calculele contabile.

Contabilizarea cheltuielilor se înregistrează prin formulele contabile:Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” - la suma cheltuielilor acumulate în timpul anului

Ct 211 „Materiale" - la valoarea materialelor consumate Ct 213 "Obiecte de mică valoare şi scurtă durată" - punerea în exploatare a obiectelor de mică

valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară pînă la 1500 lei Ct 214 "Uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată" - calcularea uzurii obiectelor de mică

valoare şi scurtă durată cu valoarea unitară peste 1500 lei Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – la suma cheltuielilor pentru delegaţii şi alte

scopuri efectuate de titularii de avans cu acordarea avansurilor spre decontareCt 241 „Casa" - pentru indemnizațiile pentru copii plătite în numerarCt 242 „Conturi curente în valută naţională" - pentru comisioanele privind deservirea conturilor

curente în valută naţională Ct 243 „Conturi curente în valută străină" - pentru comisioanele privind deservirea conturilor

curente în valută străină Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" - la suma serviciilor prestate de

furnizori Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" - la suma salariilor calculate Ct 533 „Datorii privind asigurările" - pentru contribuţiile la asigurarea socială şi medicală aferente

salarizării Ct 532 „Datorii față de personal privind alte operații" – la suma cheltuielilor pentru delegaţii şi

alte scopuri efectuate de titularii de avans fără acordarea avansurilor spre decontare Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" – la suma impozitelor şi taxelor calculate.Trecerea rulajului debitor al contului de cheltuieli la rezultatul financiar se înregistrează: Dt 351 "Rezultat financiar total" Ct 714 “Alte cheltuieli operaţionale”.

5.2. Contabilitatea veniturilor

Venituri reprezintă veniturile obţinute din utilizarea mijloacelor cu destinaţie specială, intrarea mijloacelor nepredestinate şi contribuţiilor fondatorilor şi membrilor, precum şi din activităţi statutare, inclusiv economice.

Conturi:- 611 “Venituri din vînzări”

subcontul 6111 “Venituri din activităţi economice statutare”,- 612 “Alte venituri operaţionale”

subconturile 6121 “Venituri aferente mijloacelor cu destinaţie specială utilizate” 6122 “Venituri aferente altor activităţi statutare” 6123 “Venituri din contribuţiile fondatorilor şi membrilor organizaţiei”.Trecerea mijloacelor cu destinaţie specială în componenţa veniturilor la valoarea totală a

cheltuielilor suportate în timpul lunii din mărimea acestor finanţări:Dt 423 „Finanţări şi încasări cu destinaţie specială" Ct 612 „Alte venituri operaţionale".Trecerea mijloacelor cu destinaţie specială în componenţa veniturilor anticipate pe termen scurt la

valoarea stocurilor neutilizate şi avansurilor acordate Dt 423, 539 Ct 515

Ulterior la suma activelor curente utilizate Dt 515 Ct 612La finele anului decontarea altor venituri operaţionale se reflectă prin formula contabilă: Dt 612 „Alte venituri operaţionale”

Ct 351 „Rezultat financiar total”.Rezultatul din activităţile economice (excedentul sau deficitul) se determină la finele perioadei de gestiune şi

se decontează la majorarea sau diminuarea fondului de autofinanţare a organizaţiei necomerciale.

52

Rezultatul din activităţile economice la finele perioadei de gestiune se reflectă: - excedent: Dt 351 Ct 342, 3422 “Fondul de autofinanţare”- deficit:

Dt 342, 3422 “Fondul de autofinanţare” Ct 351.

În afară de misiunile cu destinaţie specială, organizaţia necomercială poate desfăşura şi activităţi economice statutare, cum ar fi:

a) organizarea lecţiilor, expoziţiilor, licitaţiilor, acţiunilor de acumulare a fondurilor, sportive şi a altor acţiuni ce corespund obiectivelor statutare ale organizaţiei;

b) activitatea de producţie, care se consideră producerea şi desfacerea mărfurilor, prestarea serviciilor – activitate care corespunde obiectivului de creare a organizaţiei necomerciale şi este prevăzută în documentele de constituire a organizaţiei;

c) prestarea unor servicii de importanţă socială în domeniile învăţămîntului, ştiinţei, culturii, sănătăţii, precum şi de apărare a drepturilor omului, de la răspîndire a cunoştinţelor, acordare a ajutorului social, lichidare a urmărilor calamităţilor naturale, protejarea mediului şi de la alte activităţi de importanţă socială, care nu contravin legislaţiei şi obiectivelor statutare a organizaţiei necomerciale;

d) activităţi de investiţii, financiare şi de alt gen, prevăzute în actele de constituire. Activităţile economice statutare generează venituri şi cheltuieli care se înregistrează conform contabilităţii

de angajamente, în baza regulilor generale stabilite de Standardele de contabilitate și de prevederile Indicaţiilor metodice privind particularităţile contabilităţii în organizaţiile necomerciale.

 Evidenţa cheltuielilor administrative ale fundaţiei trebuie să fie ţinută separat de alte cheltuieli ale fundaţiei. La fundaţiile de utilitate publică, aceste cheltuieli nu vor depăşi 20% din plăţile fundaţiei. Cheltuielile administrative ale fundaţiei includ cheltuielile pentru primirea şi evaluarea activelor, cheltuielile curente, inclusiv cheltuielile pentru remunerarea muncii personalului, membrilor consiliului fundaţiei, consiliului de tutelă şi auditorului. Retribuirea muncii salariaţilor fundaţiilor de utilitate publică nu trebuie să fie considerabil mai mare decît cea care există în sfera bugetară pentru lucrătorii de aceeaşi calificare.

53