Contabilitatea imobilizărilor corporale (activelor materiale pe termen lung)

1. Noţiunea, clasificarea, constatarea şi evaluarea imobilizărilor corporale

2. Contabilitatea imobilizarilor corporale în curs de execuţie3. Contabilitatea mijloacelor fixe3.1 Contabilitatea intrării mijloacelor fixe3.2 Contabilitatea amortizării mijloacelor fixe3.3 Contabilitatea reparaţiilor mijloacelor fixe3.4 Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixe4. Contabilitatea altor imobilizări corporale: terenurilor şi

resurselor minerale

1. Noţiunea, clasificarea, constatarea şi evaluarea imobilizărilor corporale

Definiţia, componenţa, modul de constatare şi evaluare al imobilizărilor corporale sunt determinate de prevederile SNC 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” şi comentariile aferente acestuia.(SNC Imobilizărilor corporale şi necorporale)

Imobilizările corporale sunt activele care îmbracă o formă fizică naturală, au o durată de funcţionare utilă mai mare de un an, se utilizează în activitatea întreprinderii sau se află în proces de creare şi nu sunt destinate vînzării.

Clasificarea imobilizărilor corporale:IC în funcţie de conţinutul economic se împart în:Imobilizări corporale în curs de execuţie – IC procurate sau

aflate în procesul de creare şi de pregătire pentru utilizare după destinaţie, pînă la transmiterea lor în exploatare.

Mijloace fixe – IC transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul prevăzut de legislaţia fiscală sau pragul de semnificaţie stabilit de entitate, în politicile contabile.

Terenuri – IC sub formă de teritorii funciare (de pămînt) deţinute de entitate cu drept de proprietate sau primite în arendă financiară pentru a fi folosite în activitatea entităţii.

Resursele minerale – IC sub formă de costuri capitalizate ale lucrărilor de explorare (pregătire spre extracţie) pentru care este demonstrată fezabilitatea tehnică şi viabilitatea comercială.

Imobilizările corporale

includ:

Resurse minerale

TerenuriMijloace fixe

IC în curs de execuție

După criteriul limitării duratei de funcţionare utilă imobilizările corporale se subdivizează în:

Imobilizări amortizabile sunt imobilizări aflate în exploatare care au o durată de utilizare certă (limitată), și pentru care se calculează amortizarea.

De exemplu, toate mijloacele fixe, cu excepţia fondurilor de bibliotecă, animalelor de muncă şi productive, au o durată de funcţionare utilă limitată.Resursele minerale (gazele, petrolul, piatra de var sau de construcţie etc.)

de asemenea au o durată limitată de extracţie, exploatare, de aceea se includ în categoria imobilizărilor amortizabile.

Imobilizări neamortizabile sunt imobilizările care au o durată de utilizare incertă (nelimitată) sau se află în curs de execuție.

Acestea cuprind IC în curs de execuţie şi terenurile.

Constatarea imobilizărilor corporale• Modul de constatare şi evaluare al IC este determinat

şi stipulat în SNC 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” (Imobilizări corporale şi necorporale).

• Prin constatare a imobilizărilor se înţelege examinarea corespunderii însuşirilor, caracteristicilor, particularităţilor de care dispune elementul respectiv definiţiei activului material şi criteriilor stabilite în scopul contabilizării. A contabiliza înseamnă înregistrarea şi trecerea activului la intrări în conturile respective.

Dacă obiectul nu întruneşte condiţiile menţionate, consumurile aferente procurării sau creării imobilizării se consideră drept cheltuieli a perioadei de gestiune.

Entitatea recunoaște ca imobilizare obiectul numai în cazul respectării simultane a următoarelor condiții:

1. Obiectul este identificabil și controlabil de entitate

2. proprietățile și particularitățile lui corespund definiției IC

3. Este probabil că entitatea va obține beneficii economice viitoare din utilizarea obiectului

4. Costul de intrare a obiectului poate fi evaluat în mod credibil

Evaluarea imobilizărilor corporale

Evaluarea IC

Evaluarea inițială – se efectuiază în momentul intrării IC în entitate.Evaluarea inițială a fiecărui obiect se efectuiază la cost de intrare.

Evaluarea ulterioară – se efectuiază pe parcursul utilizării IC în cadrul entității. Evaluarea ulterioară se efectuiază la valoarea contabilă sau valoarea reevaluată.

Costul de intrare se determină în funcţie de sursele de intrare şi natura economică a activelor. Respectiv, se compune din:

La procurarea IC 1. prețul de cumpărare, taxele vamale, impozitele și taxele nerecuperabile, cu scăderea tuturor reducerilor, rabaturilor comerciale la procurare.

2. orice costuri direct atribuibule obiectului pentru a-l aduce în locul amplasării și în starea necesară pentru folosire după destinație.

La crearea IM în regie proprie Costul efectiv care include: costul proiectului, valoarea

materialelor consumate, costurile cu personalul, CAS, PAM și costurile indirecte de producție

La crearea IC înantrepriză La valoarea contractuală negociată dintre antreprenor și beneficiar

La primirea IC ca aportla capitalul social

La valoarea aprobată prin decizia organului împuternicit de conducerea entității cu suplimentarea costurilor direct atribuibile

La primirea cu titlugratuit

Valoarea din documentele primare de intrare, cu suplimentarea a costurilor direct atribuibile

Exemplu 1:• Întreprinderea procură un tractor la mâna a doua la valoarea de

cumpărarea de 66 000 lei, inclusiv TVA, cheltuielile de transport pentru expedierea tractorului constituie 1 000 lei, TVA 20 %. Pentru a putea fi folosit, tractorul avea nevoie de cauciucuri noi, în valoare de 7 200 lei şi de o reparaţie capitală în valoare de 13 600 lei. Prima umplere a rezervorului său de motorină a costat 1 800 lei.

Valoarea de intrare a tractorului conform condiţiilor din exemplu constă din:

• valoarea de cumpărare conform facturii, fără TVA - 55 000 lei;• cheltuielile de transport - 1 000 lei;• cheltuieli aferente schimbului de cauciucuri - 7 200 lei;• cheltuieli aferente reparaţiei - 13 600 lei;• Total 76 800 lei

.

Evaluarea ulterioară.Pe parcursul utilizăii IC poate

fi evaluată după 2 metode (conform SNC)

Metoda recomandată de SNC, prevede evaluarea IC la valoarea contabilă care se determină ca diferență dintre costul de intrare și amortizarea acumulată

Metoda alternativ admisibilă, prevede evaluarea IC la valoarea reevaluată.

Pentru contabilizarea reevaluărilor imobilizărilor corporale se foloseşte unul dintre următoarele două procedee:

• reevaluarea simultană a costului de intrare şi a amortizării acumulate;

• reevaluarea numai a valorii contabile, stabilită prin deducerea amortizării din costul de intrare.

Exemplul: Conducerea unei entităţi decide să reevalueze construcţiile sale. Activele în cauză au fost înregistrate la valoarea de intrare de 800 000 lei şi sunt uzate pentru suma de 200 000 lei. Valoarea venală a construcţiilor determinată de experţi este de 900 000 lei.

Conform primului procedeu de reevaluare: se calculează raportul dintre valoarea venală şi valoarea de bilanţ a construcţiilor; valoarea de intrare şi uzura acumulată a construcţiilor sunt reevaluate prin aplicarea coeficientului de creştere.

Conform celui de al doilea procedeu de reevaluare: se anulează uzura acumulată prin deducerea ei din valoarea de intrare a construcţiilor: , altfel spus uzura acumulată se egalează cu 0, iar valoarea de intrare devine egală cu valoarea de bilanţ.

3.1 Contabilitatea intrării mijloacelor fixeModul de reflectare în evidenţa a intrărilor de

mijloace fixe este prevăzut de S.N.C. 16 “Contabilitatea activelor materiale pe termen lung” şi depinde de condiţiile şi modul de achiziţionare şi creare.

Momentul includerii în componenţa mijloacelor fixe este considerat data punerii în funcţiune a obiectului. De la această dată începe calcularea uzurii mijloacelor fixe. Documentul de bază a punerii în funcţiune a obiectului este procesul-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.

• Unitatea de evidenţă a mijloacelor fixe este obiectul de inventar. Prin obiect de inventar se înţelege articolul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele lui, destinat să îndeplinească în mod independent, în totalitate, o funcţie distinctă.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea mijloacelor fixe aflate în patrimoniul entităţii, arendate pe termen lung sau procurate prin leasing este destinat contul de activ 123 "Mijloace fixe„/124.

În debitul contului „Mijloace fixe” se reflectă:• costul de intrare a obiectelor de mijloace fixe puse în funcţiune,

procurate sau construite,• valoarea corectată a mijloacelor fixe ca rezultat al investiţiilor

capitale ulterioare şi• valoarea reevaluată după reevaluare.În creditul contului „Mijloace fixe” se reflectă:• costul mijloacelor fixe ieşite,• casarea sumei amortizării obiectelor, calculată pe durata de

funcţionare efectivă şi• valoarea bunurilor materiale utilizabile obţinute.Soldul contului este debitor şi reprezintă valoarea mijloacelor fixe

existente la finele perioadei de gestiune.

Reflectarea în conturi a tranzacţiilor aferente intrării mijloacelor fixe în patrimoniu este în dependenţă de modalitatea de dobândire a mijloacelor fixe.

Mijloacele fixe la întreprindere pot intra prin mai multe modalităţi:

• procurate contra plată de la alte persoane juridice şi fizice;

• primite cu titlu gratuit;• primite de la fondatori sub forma de aport în

capitalul statutar;• plusuri de mijloace fixe stabilite în urma

inventarierii;• subvenţii;• achiziţionării prin schimb;• construcţii, etc.

Contabilitatea intrării mijloacelor fixe

Contabilitatea intrării mijloacelor fixe

Exemplu:

• SA „Galacom” a cumpărat un cuptor de brutărie la SA „Galacom” a cumpărat un cuptor de brutărie la preţul de procurare de 334 800 lei, inclusiv TVA-20%. preţul de procurare de 334 800 lei, inclusiv TVA-20%. Plata s-a efectuat în următoarele condiţii: 25 % se Plata s-a efectuat în următoarele condiţii: 25 % se achită în prealabil prin virament, iar restul se achită achită în prealabil prin virament, iar restul se achită în trei rate lunare. în trei rate lunare.

Exemplu, rezolvare

№ Conţinutul operaţiei Suma, lei

Corespondenţa conturilor

Debit Credit

1. Plata în avans furnizorului în contul procurării cuptorului 83 700 224 242

2. Înregistrarea la intrări a cuptorului procurat 279 000 123 521

3. Trecerea în cont a TVA aferent cuptorului procurat 55 800 534 521

4. Trecerea în cont a avansului acordat 83 700 521 224

5. Achitarea ulterioară a datoriei în rate (trei rate a câte 83700 lei) 251 100 521 242

Exemplul Să presupunem că întreprinderea a primit cu titlu gratuit un strung, a

cărui valoare venală este egală cu 38 000 lei, TVA 20%, cheltuielile de transport sunt achitate în numerar în sumă de 960 lei , inclusiv TVA 20 %, prin intermediul unui titular de avans, fără a-l fi primit în prealabil din casierie.

Se înregistrează strungul primit cu titlu gratuit în componenţa activelor ce necesită montaj, la valoarea de piaţă:

Dt 121 “IC în curs de execuţie” - 38 000 leiCt 622 “Venituri financiare” - 38 000 lei Reflectarea cheltuielilor aferente transportării strungului:Dt 121 “IC în curs de execuţie” - 800 lei Ct 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii” - 800 lei Reflectarea TVA:Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”- 160 leiCt 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, - 160 lei Punerea în funcţiune:Dt “Mijloace fixe”, - 38 800 leiCt 121 “Active materiale în curs de execuţie”, - 38 800 lei

Exemplu:Să admitem că în secţia producţiei de bază a fost

depistat un instrument pentru reglarea utilajului, a cărei valoare de piaţă, ţinându-se cont de gradul de uzură, este egală cu 6 200 lei. Această sumă se şi consideră valoare de bilanţ a acestui instrument.

Prin urmare, pentru această sumă trebuie să se întocmească formula contabilă:

• Dt 123 “Mijloace fixe” 6 200 lei• Ct 621 “Venituri din operaţiuni cu active

imobilizate” 6 200 lei

Mijloacele fixe primite sub formă de subvenţii ori mijloacele băneşti primite sub formă de subvenţie care urmează a fi materializate în mijloace fixe se reglementează de prevederile Standardului Naţional de Contabilitate 20 „Contabilitatea subvenţiilor şi publicitatea informaţiei aferentă asistenţei de stat”, potrivit căruia mijloacele fixe primite se constată şi se contabilizează prin metoda capitalului.

Aceasta prevede constatarea şi contabilizarea mijloacelor fixe în corespondenţă cu creditul contului de finanţări şi încasări cu destinaţie specială (datorii), iar după îndeplinirea condiţiilor aferente subvenţiilor, trecerea acestora la majorarea capitalului secundar. Pe măsura exploatării mijloacelor fixe în cauză subvenţia se va constata ca venit al perioadei în care au fost efectuate cheltuielile respective (uzura, amortizarea). În final subvenţia se va deconta definitiv la venituri odată cu uzarea integrală a mijlocului fix.

Contabilitatea intrării mijloacelor fixe primite ca subvenţie:

• Obiectele de mijloace fixe primite prin subvenţii, ce nu necesită cheltuieli de montare şi instalare se iau la evidenţă nemijlocit în contul mijloacelor fixe:

• Dt 123 “Mijloace fixe”, • Ct 423/425 “Finanţări şi încasări cu destinaţie generală”. • Când condiţiile de subvenţionare au fost îndeplinite subvenţia se

raportează la capitalul secundar prin formula contabilă:• Dt 423/425 “Finanţări şi încasări cu destinaţie generală” • Ct 342 “Subvenţii ale entităţilor de stat”• Pe măsura utilizării mijloacelor fixe se calculează uzura lor care se

înregistrează prin formula contabilă: • Dt 722 „Cheltuieli financiare”• Ct 124/125 „Amortizarea mijloacelor fixe”• Concomitent cu calculul uzurii are se înregistrează utilizarea subvenţiei

prin recunoaşterea acesteia la venituri în mărimea uzurii calculate:• Dt 342 “Subvenţii ale entităţilor de stat”• Ct 622 “Venituri financiare”

• Exemplu. Instituţia medico-sanitară publică AMT Centru obţine o subvenţie de la Ministerul Sănătăţii în sumă de 10 000 lei pentru a procura un sterilizator. După primirea mijloacelor băneşti în contul curent în valută naţională, instituţia a procurat sterilizatorul de la furnizor prin virament. Valoarea de intrarea a sterilizatorului este de 10000 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani, metoda de calcul a uzurii – liniară.

2. Contabilitatea IC în curs de execuţie• Caracteristica contului 121 “IC în curs de execuţie” Contul de activ 121 „IC în curs de execuţie” este destinat pentru generalizarea

informaţiei referitoare la crearea, procurarea, montarea şi instalarea utilajului care necesită montaj, a utilajului care nu necesită montaj până în momentul punerii în funcţiune, construcţia noilor obiecte, reconstrucţia şi extinderea întreprinderii, modernizarea mijloacelor fixe aflate în funcţiune.

În debitul acestui cont se reflectă costul lucrărilor de construcţie şi montaj aferente creării mijloacelor fixe, inclusiv valoarea utilajului care necesită montaj, a utilajului şi altor obiecte care nu necesită montaj, dar momentul procurării nu coincide cu momentul punerii în funcţiune.

În credit – costul de intrare a mijloacelor fixe puse în funcţiune, investiţiile ulterioare aferente majorării valorii obiectelor respective, precum şi cheltuielile privind edificarea construcţiilor speciale prevăzute în lista de titluri şi a dispozitivelor provizorii.

Soldul este debitor şi reflectă activele materiale în curs de execuţie la finele perioadei de gestiune.

Dt 121 “Active materiale în curs de execuţie” Ct

• Sold initial• Suma costul lucrărilor de

construcţie şi montaj aferente creării mijloacelor fixe, inclusiv valoarea utilajului care necesită montaj, a utilajului şi altor obiecte care nu necesită montaj, dar momentul procurării nu coincide cu momentul punerii în funcţiune.

Valoarea de intrare a Valoarea de intrare a mijloacelor fixe puse în mijloacelor fixe puse în funcţiune, investiţiile ulterioare funcţiune, investiţiile ulterioare aferente majorării valorii aferente majorării valorii obiectelor respective, precum şi obiectelor respective, precum şi cheltuielile privind edificarea cheltuielile privind edificarea construcţiilor speciale prevăzute construcţiilor speciale prevăzute în lista de titluri şi a în lista de titluri şi a dispozitivelor provizorii.dispozitivelor provizorii.

• În cele mai dese cazuri contul 121 „IC în curs de execuţie” se aplică de beneficiarul de lucrări de construcţii şi montaj.

• Executarea lucrărilor de construcţie poate fi efectuată în regie proprie sau în antrepriză.

• Consumurile privind construcţia unor obiecte noi sunt contabilizate pe fiecare obiect separat cu total cumulativ de la începutul construcţiei până la punerea în folosinţă a obiectului.

Contabilitatea cheltuielilor aferente construcţiei, efectuată în regie proprie

• Dt 121 „IC în curs de execuţie”• Ct 211 „Materiale” – la valoarea materialelor consumate, stabilite în baza

calculului de repartizare a materialelor consumate sau raportul privind consumul de materiale în comparaţie cu normele de producţie(f. nr. M-29) , fişa limită de livrare a materialelor si / sau bonul de consum.

• Dt 121 „IC în curs de execuţie”• Ct 213/212 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată” – la valoarea obiectelor

de mică valoare şi scurtă durată (cu valoarea unitară mai mică de 3000 lei) consumate, determinate în baza procesului verbal de casare a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (formularul nr. OV-4)

• Dt 121 „IC în curs de execuţie”• Ct 214/213 „Amortizarea obiectelor de mică valoare şi scurtă durată” – la suma

uzurii calculate pentru obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, predate în exploatare (cu valoarea unitară mai mare de 3000 lei), determinată în baza notei de contabilitate.

• Dt 121 „IC în curs de execuţie”• Ct 124/125 „Amortizarea mijloacelor fixe” – la suma uzurii calculate pentru

mijloacele fixe utilizatela crearea activelor pe termen lung, determinată în baza notei de contabilitate.

Contabilitatea cheltuielilor aferente construcţiei, efectuată în regie proprie

• Dt 121 „IC în curs de execuţie”• Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma

salariului calculat, determinat în baza calcului sau borderoului de repartizare a salariilor calculate muncitorilor care execută lucrările de construcţii, sau fişa de lucru în acord la calcularea salariilor muncitorilor şi executarea lucrărilor de construcţii montaj în cazul salarizării în acord, sau fişa de pontaj, în cazul salarizării muncitorilor în regie.

• Dt 121 „IC în curs de execuţie”• Ct 533 „Datorii privind asigurările sociale şi medicale” - la suma defalcărilor

la asigurarea socială şi medicală în mărime de 23 % şi respectiv 3,5 % din mărimea salariul calculat, etc.

• Dt 121 „IC în curs de execuţie”• Ct 812 „Activităţi auxiliare” – valoarea serviciilor prestate de seţia auxiliară

• Dt 123/124 “Mijloace fixe” – la punerea în funcţiune a activului finisat• Ct 121 „IC în curs de execuţie”

Contabilitatea cheltuielilor aferente construcţiei, efectuată în antrepriză

• Dt 121 „IC în curs de execuţie”• Dt 534 “Datorii pe termen scurt privind decontările

cu bugetul” pentru TVA• Ct 539/544 “Alte datorii pe termen scurt”

Această înregistrare contabilă se întocmeşte şi în cazul achiziţiei imobilizărilor corporale ce necesită montaj/instalare sau momentul achiziţiei nu corespunde cu momentul punerii în funcţiune cu specificul creditării contului 521 sau 522, după caz.

La intarea IC în curs de execuţie din alte surse:

• Dt 121 „IC în curs de execuţie”• Ct 622 “Venituri financiare” la primirea cu titlu

gratuit• Ct 311 “Capital social” la depunerea în capitalul

statutar pînă la înregistrare• Ct 313 “Capital nevărsat” la depunerea în capitalul

statutar după înregistrarea de stat• Ct 537/536 “Datorii faţă de proprietari” la

depunerea majorării capitalului social

Exemplul (import de mijloace fixe)

Întreprinderea „Adina” SRL a procurat un strung din Ucraina conform facturii la valoarea de 30 000$. Taxa vamală – 10 %, taxa pentru proceduri vamale – 0,4 %. Întreprinderea a virat în avans de la contul curent mijloace băneşti pentru achitarea taxei vamale – 37700 lei, TVA –85000 lei, proceduri vamale -1500 lei. Cheltuieli accesorii de aprovizionare au constituit: transportarea mijlocului fix pe parcurs intern de către o firmă de transport – 2100 lei, TVA 20 %; asigurarea în drum – 1 800 lei; cheltuieli de descărcare, executate de către secţia auxiliară – 2000 lei. De determinat valoarea de intrare al mijlocului fix importat şi de contabilizat operaţiunile respective.

• Cursul de schimb valutar:- la data trecerii frontierei – 12, 6200 lei / $; - la data achitării facturii furnizorului – 12,7400 lei / $.

Calculăm:• Taxa vamală: (30 000 x 12,62)*10%=37860 lei• Taxa pentru proceduri vamale: 378600*0,4%=1514,4 lei• TVA: (378600+37860+1514,4)*20%=83 594,88 lei

Exemplu (rezolvare)

№ Conţinutul operaţiei Suma, leiCorespondenţa

conturilorDebit Credit

1. Se reflectă plata în avans pentru achitarea taxelor aferente trecerii frontierei 124 200 229 242

2. Se înregistrează valoarea de procurare a mijloacelor fixe importate 378 600 121 521

3.Reflectarea includerii taxei pentru perfectarea procedurilor vamale în costul mijlocului fix importat

1 514,4150014.4

121229532

4.Reflectarea includerii taxei vamale în costul mijlocului fix importat 37 860

37700160

121229532

5.Trecerea în cont a TVA aferentă mijlocului fix importat

83594,88 5342 229

6. Se reflectă costul cheltuielilor accesorii de aprovizionare pe parcurs intern:

a) costul serviciilor de transport auto prestate de către întreprinderea specializată 2 100 121 539

b) TVA aferentă serviciilor auto primite de la terţi 420 5342 539c) asigurarea în drum 1 800 121 533d) descărcarea 2 000 121 812

7. Achitarea datoriei faţă de organizaţia de transport 2 520 539 242

8. Achitarea datoriei faţă de societatea de asigurări 1 800 533 242

9. Achitarea datoriei faţă de furnizorul din Ucraina (30000 $ × 12,74 lei) 382200 521 243

10.Reflectarea diferenţei de curs valutar aferentă achitării datoriei faţă de furnizorul din Ucraina (30000 × (12,74 – 12,62)) 3600 722 521

11. Punerea în funcţiune a mijlocului fix 123 121

3.2 Contabilitatea amortizării mijloacelor fixe

Amortizarea mijloacelor fixe

reprezintă repartizarea sistematică

a valorii amortizabile a MF pe perioada de

gestiune ale duratei de utilizare

Durata de utilizare a unui mijloc fix este:

1. Perioada de timp pe parcursul căreia entitatea aşteaptă să obţină beneficii economice

din utilizarea acestuia, sau

2. Cantitatea unităţilor de produse, lucrări, servicii sau de alte unităţi similare pe

care entitatea preconizează să leobţină din utilizare

Valoarea amortizabilă este costul de intrare sau corectat, diminuat cu valoarea reziduală estimată.

Valoarea reziduală este valoarea estimată a unei imobilizări amortizabile, care entitatea prevede să o obţină la expirarea duratei de utilizare a acesteia. Acest indicator îl constituie valoarea metalului uzat - la scoaterea din uz a maşinilor, utilajelor, mijloacelor de transport; a materialelor de construcţie - la demolarea clădirilor, construcţiilor etc.

La determinarea acestei valori se recomandă de a fi respectate acele reguli ce determină durata de utilizare.

Contabilitatea uzurii

Metoda liniară de calcul a uzurii mijloacelor fixe

• În conformitate cu metoda liniară de calcul a amortizării mijloacelor fixe, valoarea amortizabilă a obiectului va fi repartizată uniform pe parcursul duratei de utilizare.

• Valoarea amortizabilă reprezintă diferenţa dintre valoarea (costul) de intrare şi valoarea reziduală. Suma amortizării nu depinde de intensitatea utilizării activului şi se determină prin raportul valorii amortizabile către durata de utilizare.

• Amortizarea calculată=(Vi-Vr)/Du• Nam=100/Du

ExempluÎntreprinderea SA „Ionuţ” a pus în funcţiune, la 1

ianuarie 2012, un strung al cărui valoare de intrare constituie 68 000 lei, valoarea reziduală (VR) – 3000 lei, durata de utilizare (DU) – 5 ani.

De calculat suma amortizării acumulate şi valoarea contabilă (de bilanţ) la sfârşitul fiecărui an de exploatare, prin toate metodele de calcul a amortizării:

• Notă: 1. Volumul prognozat de produse fabricate – 200000 piese; efectiv

s-au fabricat: I an – 38000 piese; II an – 42000 piese; III an – 40000 piese; IV an – 45000 piese; V an – 35500 piese;

2. în cazul aplicării metodei soldului degresiv (norma amortizării se majorează de 1,5 ori).

Metoda liniară

Suma anuală a uzurii = Valoarea uzurabilă / durata de funcţionare utilă

Perioada Perioada de de gestiunegestiune

Valoarea Valoarea de intrarede intrare

Suma Suma amortizării amortizării anualeanuale

AmortizarAmortizarea ea acumulatăacumulată

Valoarea Valoarea contabilă (de contabilă (de bilanţ)bilanţ)

La data punerii La data punerii în funcţiuneîn funcţiune 68 00068 000 -- -- 68 00068 000La finele La finele anului Ianului I 68 00068 000 13 00013 000 13 00013 000 55 00055 000 IIII 68 00068 000 13 00013 000 26 00026 000 42 00042 000 IIIIII 68 00068 000 13 000 13 000 39 00039 000 29 00029 000 IVIV 68 00068 000 13 00013 000 52 00052 000 16 00016 000 VV 68 00068 000 13 00013 000 65 00065 000 3 0003 000

Metoda de calcul a amortizării conform unităţilor de producţie

• Amortizarea calculată, conform metodei unităţilor de producţie se determină ţinând cont doar de valoarea amortizabilă şi volumul de produse, articole, piese, kilometrajul parcurs etc.

• Conform acestei metode la punerea în funcţiune a obiectelor se calculează amortizarea prognozată pentru o unitate de produs după formula:

Amortizarea prog. unit.=Vam/Qprod. prog.• Respectiv amortizarea pentru perioada curentă se

va calcula ca produsul dintre volumul de produse efectiv fabricat şi amortizarea prognozată pe unitate de produs:

• Amortizarea calculată= Amort. prog.unit. X Q prod.fabric.

Metoda de calcul a uzurii în raport cu volumul de produse (articole) fabricate (metoda de producţie);

Perioada de gestiune Valoarea de intrare

Volumul producţiei fabricate

Amortizareanuală

Amortizare acumulată

Valoarea contabilă/de

bilanţ

La data punerii în funcţiune

68000 -- -- -- 68000

La sfârşitul anului: 1 68000 38000 12350 12350 55650

2 68000 42000 13650 26000 42000

3 68000 40000 13000 39000 29000

4 68000 45000 14625 53625 15375

5 68000 35000 11375 65000 3000

Metoda de calcul a amortizării mijloacelor fixe degresivă cu rată descrescătoare

• Metoda degresivă cu rate descrescătoare este o metodă regresivă de calcul a amortizării, în care pentru calculul amortizării anuale sunt însumaţi anii din durata de utilizare a mijlocului fix.

Suma lor devine numitorul unei serii de fracţii care se înmulţesc cu valoarea amortizabilă a mijlocului fix.

La numărătorul fracţiilor se situează cifrele fiecărui an al duratei de utilizare, dar în ordine inversă.

Altfel spus, în baza metodei degresivă cu rata descrescătoare amortizarea mijloacelor fixe se determină ca produsul dintre valoarea amortizabilă şi un coeficient calculat. Coeficientul se calculează ca raportul dintre numărul anilor rămaşi până la finele duratei de utilizare a obiectului (în ordine inversă) şi suma anilor duratei utilizare a acestuia.

În exemplul nostru suma anilor duratei de utilizare va fi 15: (1+2+3+4+5) = 15, iar coeficienţii vor fi: 5/15; 4/15;3/15;2/15;1/15.

Calculul amortizării prin metoda degresivă cu rata descrescătoare.

Perioada de gestiune Valoarea de intrare Suma amortizării anuale Amortizare

acumulată

Valoarea contabilă/de

bilanţ

La data punerii în funcţiune 68000 -- -- 68000

La sfârşitul anului: 1 68000 5 / 15 × 65000 = 21667 21667 46333

2 68000 4/15 × 65000 = 17333 39000 29000

3 68000 3 /15 × 65000 = 13000 52000 16000

4 68000 2/ 15 × 65000 = 8667 60667 7333

5 68000 1/15 × 65000 = 4333 65000 3000

Metoda soldului degresiv (de diminuare a soldului)

de calcul a amortizării mijloacelor fixe• Metoda soldului degresiv are ca bază de calcul norma

amortizării determinată în conformitate cu cerinţele metodei liniare, care poate fi majorată nu mai mult decât de două ori.

• Metoda soldului degresiv este o metodă regresivă de calcul a amortizării, prin care amortizarea anuală este calculată prin aplicarea unei cote (norma uzurii) fixe asupra valorii contabile/de bilanţ.

• În calculul amortizării anuale nu se ţine cont de valoarea reziduală, decât în ultimul an al duratei utilizare a mijlocului fix, când suma amortizării anuale se reduce la suma necesară pentru a egala valoarea contabilă/de bilanţ cu valoarea reziduală.

• Norma amortizării după metoda liniară se calculează prin relaţia:

N= 100 / DU ori N= 1 / DFU unde: N – norma amortizării calculată după

metoda liniară exprimată fie în % fie în coeficient;

100% (1) - este mărimea valorii amortizabilă exprimată în % (ori în coeficient);

DU – durata de funcţionare utilă exprimată în ani.

Calculul amortizării prin metoda soldului degresiv

Perioada de gestiune Valoarea de intrare Suma amortizării anuale Amortizarea

acumulată

Valoarea contabilă/de bilanţ

La data punerii în funcţiune 68000 68000

La sfârşitul anului: 1 68000 0,3 × 68000 = 20400 20400 47600

2 68000 0,3 x47600 = 14280 34680 33320

3 68000 0,3 x33320 = 9996 44676 23324

4 68000 0,3 x23324 = 6997 51673 16327

5 68000 16327 – 3000 = 13327 65000 3000

Pentru generalizarea informaţiei privind amortizarea mijloacelor fixe, aflate în patrimoniul întreprinderii, procurate în arendă finanţată este destinat contul de pasiv 124/125 „Amortizarea mijloacelor fixe".

În creditul contului „Amortizarea mijloacelor fixe” se reflectă sumele uzurii calculate a mijloacelor fixe aflate în patrimoniu.

În debitul contului „Amortizarea mijloacelor fixe” se reflectă casarea sumei uzurii calculate a mijloacelor fixe ieşite.

Soldul contului este creditor şi reprezintă suma uzurii calculate a mijloacelor fixe existente la întreprindere la finele perioadei de gestiune

Contabilitatea amortizarii mijloacelor fixeIndiferent de metoda de calculare a uzurii mijloacelor fixe, se întocmeşte calculul respectiv (în mod manual sau automatizat) lunar. Conform acestui calcul, suma uzurii calculate a mijloacelor fixe se repartizează şi se include în consumuri sau cheltuieli, în funcţie de destinaţia lor:

• Dt 112 “Active nemateriale în curs de execuţie”,• Dt 121 ”Active materiale în curs de execuţie” - la uzura mijloacelor

fixe utilizate la crearea activilor nemateriale şi materiale,• Dt 712 “Cheltuieli comerciale” - cu uzura mijloacelor fixe ce deservesc

procesul de desfacere a produselor finite, mărfurilor,• Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” - la suma uzurii

mijloacelor fixe cu destinaţie generală a întreprinderii • Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” - cu uzura mijloacelor fixe oferite

în arenda curentă,• Dt 721, 722• Dt 813 “Consumuri indirecte de producţie” – cu uzura obiectelor

subdiviziunilor - maşinilor, utilajelor, transportului intern al secţiilor, clădirilor secţiilor

• Ct 124 “Uzura mijloacelor fixe” - cu suma totală a uzurii mijloacelor fixe ale întreprinderii

3.3 Contabilitatea reparaţiei mijloacelor fixe• Pentru a menţine, restabili ori majora nivelul avantajelor

(profitului) economice viitoare pe care întreprinderea se aşteaptă să le realizeze pe baza performanţelor estimate iniţial din utilizarea mijloacelor fixe ea recurge în caz de necesitate la reparaţia acestora.

• Prin reparaţie se înţelege ansamblul de operaţii efectuate asupra unui lucru stricat, uzat, defectat pentru a-l menţine ori a-l readuce în stare bună de funcţionare.

• Cheltuielile (consumurile) aferente lucrărilor de reparaţie a mijloacelor fixe se reflectă în contabilitate în dependenţă de posibilitatea obţinerii avantajelor economice suplimentare, de modul de efectuare a lucrărilor de reparaţii şi locul efectuării reparaţiei

REPARAŢIA mijloacelor fixe

CURENTĂ a mijloacelor fixe – înlocuirea sau refacerea unor piese neesenţiale

CAPITALĂ a mijloacelor fixe – înlocuirea sau refacerea completă a unor elemente principale ale

maşinilor, utilajelor, agregatelor, clădirilor, etc.

Reparaţie în regie proprie – reparaţie se efectuează cu forţele proprii ale entităţii

Reparaţie prin antrepriză – reparaţia se efectuează prin intermediul unei entităţi specializate în domeniu

Reparaţia se efectuează în

secţia de reparaţie

Reparaţia se efectuează la locul de utilizare a

mijlocului fix

Reparaţia curentă• Costurile aferente reparaţiei curente sunt

necesare pentru păstrarea posibilităţii de a obţine din utilizarea mijloacelor fixe un avantaj economic (profit) viitor în mărimile determinate la procurarea acestora. Din această cauză astfel de costuri se reflectă ca costuri şi/sau cheltuieli ale perioadei în care au fost efectuate, ţinând cont de modul şi locul executării lucrărilor de reparaţie.

Contabilitatea costurilor la reparaţie curentă a mijloacelor fixe în regie proprie în secţia de reparaţie

• Dacă entitatea dispune de secţie de reparaţie şi mijlocul fix deteriorat necesită sau este transferat pentru a fi reparat în secţia de reparaţie, atunci toate costurile suportate la reparaţia mijlocului fix vor fi recunoscute ca costuri ale secţiei auxiliare.

• Toate costurile la reparaţia curentă a mijloacelor fixe respective se acumulează în contul 812 ”Activităţi auxiliare”, în conformitate cu documentele primare şi centralizatoare (ordinul de lucru în acord, fişa-limită, bonul de consum a materialelor, pieselor de schimb, tabelele (borderourile) de repartizare a materialelor, salariilor etc.). Costurile acumulate se decontează şi se includ în cheltuielile şi costurile perioadei curente, în funcţie de destinaţia utilizării obiectelor reparate.

În acest sens se vor întocmi următoarele formule contabile:• Dt 812 „Activităţii auxiliare” – la suma totală a costurilor

de reparaţie suportate• Ct 211 „Materiale” – la valoarea materialelor şi pieselor

de schimb consumate;• Ct 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea

muncii” – la suma salariului calculat lucrătorilor secţiei de reparaţie;

• Ct 533 „Datorii privind asigurările” – la suma defalcărilor la asigurarea socială şi medicală;

• Ct 124 „Uzura mijloacelor fixe” – la suma uzurii calculate a mijloacelor fixe ale secţiei de reparaţie;

• Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 539 – la valoarea serviciilor comunale; etc.

La finalizarea lucrărilor de reparaţie costurile acumulate în debitul contului 812 „Activităţi auxiliare” se repartizează şi se includ în cheltuielile şi costururile perioadei curente, în funcţie de destinaţia utilizării obiectelor reparate, întocmindu-se următoarele formule contabile posibile:

Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie” Dt 712 „Cheltuieli comerciale”Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative”Ct 812 „Activităţi auxiliare”Dacă la sfârşitul lunii de gestiune pentru unele obiecte n-au fost

finalizate lucrările de reparaţie, atunci consumurile acumulate pentru lucrările efectuate se vor reflecta ca servicii în curs de execuţie prin formula contabilă:

Dt 215 “Producţia în curs de execuţie” Ct 812 “Activităţi auxiliare”La începutul lunii următoare se va întocmi formula contabilă

inversă.

În luna curentă în secţia de reparaţie au avut loc lucrări de reparaţie curentă a trei obiecte de mijloace fixe: un cuptor din secţia producţiei de bază, un climatizator din oficiul directorului general al entităţii şi frigiderul din magazinul propriu. La reparaţia acestora s-au înregistrat următoarele consumuri:

• materiale de bază – 3 000 lei;• piese de schimb – 21 000 lei;• serviciile organizaţiei terţe – 6 200 lei, TVA – 20 %;• consumuri indirecte de producţie ale secţiei de reparaţii – 3

600 lei;• salariile calculate lucrătorilor – 9 500 lei.

La sfârşitul lunii pentru toate obiectele lucrările de reparaţie au fost finisate şi consumurile de reparaţie acumulate au fost distribuite astfel: pentru cuptor – 26800 lei; climatizator – 9360 lei; frigider – 9657,5 lei.

№ Conţinutul operaţiei Suma, lei

Corespondenţa conturilor

Debit Credit

1. Reflectarea valorii materialelor de bază consumate în secţia de reparaţie 3 000 812 211

2. Reflectarea valorii pieselor de schimb utilizate pentru necesităţile secţiei de reparaţie 21 000 812 211

3. Reflectarea costului serviciilor organizaţiei terţe 6 200 812 5394. Trecerea în cont a TVA aferentă serviciilor prestate de către terţi 1 240 534 5395. Calculul salariilor muncitorilor angajaţi în secţia de reparaţie 9 500 812 5316. Calculul contribuţiilor de asigurare socială (9 500*23 %) 2 185 812 5337. Calculul contribuţiilor de asigurare medicală (9 500*3,5 %) 332,50 812 5338. Înregistrarea cotei – părţi a consumurilor indirecte de producţie a

secţiei de reparaţie incluse în costul reparaţiei curente 3 600 812 8139. Repartizarea la finalizarea lucrărilor de reparaţie a consumurilor

acumulate în secţia de reparaţie după destinaţia de utilizare a obiectelor reparate:- cuptorul din secţia producţiei de bază 26 800 813 812- climatizatorul din oficiu 9 360 713 812- frigiderul din magazinul propriu 9 657,5 712 812

Contabilitatea costurilor la reparaţia mijloacelor fixe în regie proprie la locul de utilizare

Suma costurilor efective pentru reparaţia curentă a mijloacelor fixe se contabilizează în debitul acelor conturi, în care se reflectă cheltuielile pentru exploatarea şi întreţinerea lor în funcţie de destinaţia de folosire în activitatea de producere şi administrativă a întreprinderii. Prin urmare:

• La reparaţia obiectelor de mijloace fixe, ce deservesc procesul de desfacere a produselor, va fi întocmită formula contabilă

Dt 712 “Cheltuieli comerciale” - cu suma totală a cheltuielilorCt 211 “Materiale” - cu valoarea materialelor şi a pieselor de schimb consumate Ct 531 ”Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la salariile muncitorilor ce repară aceste obiecteCt 533 “Datorii privind asigurările” - cu suma contribuţiilor pentru asigurările sociale şi altele• Reparaţia obiectelor de mijloace fixe cu destinaţie generală ale întreprinderii (clădirea biroului

întreprinderii, depozitele centrale ale întreprinderii, precum şi a obiectelor de menire social-culturală - caselor de odihnă, cluburilor, caselor de cultură, grădiniţelor de copii etc. se reflectă prin formula contabilă:

Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative”Ct 211 “ Materiale”Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” Ct 533 “Datorii privind asigurările” ş. a.• La cheltuielile de reparaţie a obiectelor de mijloace fixe ale subdiviziunilor întreprinderii (maşini şi

utilaje, transport intern al secţiilor, clădiri şi instalaţii de bază şi auxiliare) se va întocmi formula contabilă:

Dt 813 “Cheltuieli indirecte de producere”Ct 211 “Materiale”Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”Ct 533 “Datorii privind asigurările” ş. a.

Contabilitatea costurilor de reparaţie curentă a mijloacelor fixe ale cărei lucrări sunt înfăptuite prin modul de antrepriză

Pentru îndeplinirea lucrărilor de reparaţie de către antreprenor în prealabil se încheie contract. Când lucrările de reparaţie sunt executate, se întocmeşte un proces-verbal de primire a lucrărilor în baza căruia se scrie o factură fiscală. Ea serveşte ca bază pentru întocmirea formulei contabile:

Dt712 “Cheltuieli comerciale”Dt713 ”Cheltuieli generale şi administrative” Dt813 ”Consumuri indirecte de producţie” în funcţie de destinaţia

obiectului reparat - la valoarea lucrărilor de reparaţie fără TVADt534 “Datorii privind decontările cu bugetul” - la TVA aferentă

valorii acestor lucrăriCt 539 “Alte datorii pe termen scurt” ş. a.• Virarea mijloacelor băneşti antreprenorului în achitarea

datoriilor se reflectă:Dt539 “Alte datorii pe termen scurt”

Exemplul: În luna curentă întreprinderea „Galacom”a executat lucrări de reparaţie curentă a două obiecte de mijloace fixe, în rezultatul cărora a suportat următoarele costuri:

• pentru reparaţia sistemului de încălzire a clădirii oficiului principal: materiale de bază – 89 900 lei, materiale auxiliare pentru reparaţie – 34 000 lei, retribuirea muncii – 68 000 lei;

• pentru reparaţia unui utilaj din secţia producţiei de bază: piese de schimb – 2100 lei, uzura obiectelor de inventar utilizate – 3100 lei, serviciile activităţilor auxiliare – 1800 lei.

№ Conţinutul operaţiei Suma, lei

Corespondenţa conturilor

Debit Credit

1. Înregistrarea consumurilor aferente lucrărilor de reparaţie a sistemului de încălzire a clădirii oficiului principal:a) costul materialelor de bază consumate 89 000 713 211

a) costul materialelor auxiliare utilizate 34 000 713 211

a) salariul calculat muncitorilor ocupaţi cu reparaţia mijloacelor cu destinaţie generală a întreprinderii 68 000 713 531

a) contribuţiile de asigurare socială obligatorie (23 %) 15 640 713 533

a) contribuţiile de asigurare medicală obligatorie (3,5 %) 2 380 713 533

2. Înregistrarea consumurilor aferente lucrărilor de reparaţie a utilajului:a) costul pieselor de schimb consumate 2 100 813 211

a) uzura obiectelor de inventar utilizate 3 100 813 214

a) costul serviciilor secţiilor auxiliare 1 800 813 812

În luna curentă întreprinderea „Galacom”a executat prin antrepriză lucrări de reparaţie curentă a trei obiecte de mijloace fixe. Conform facturilor fiscale şi a proceselor verbale de primire-predare a lucrărilor de reparaţie valoarea acestora se prezintă astfel: reparaţia computerului – 920 lei, TVA – 184 lei; sistemului de aerisire din secţia producţiei de bază – 5 100 lei, TVA – 1 020 lei; camionului utilizat la desfacerea produselor finite – 980 lei, TVA -196 lei.

№ Conţinutul operaţiei Suma, lei

Corespondenţa conturil

orDebi

tCredit

1.

Înregistrarea costului lucrărilor de reparaţie curentă a:a) Computerului 920 713 539

a) Sistemului de aerisire din secţia producţiei de bază

5 100 813 539

a) camionului 980 712 539

2.

Trecerea în cont a TVA aferentă serviciilor de reparaţie primite

1 400 534 539

3.

Achitarea datoriei faţă de antreprenor 8 400 539 242

Contabilitatea reparaţiei capitaleCosturile la reparaţia capitală a mijloacelor fixe se

contabilizează în dependenţă de contribuţia reparaţiei la obţinerea unui avantaj economic faţă de volumul calculat la punerea obiectului în funcţiune.

• Dacă reparaţia capitală este efectuată cu scopul susţinerii obiectului în starea normală de lucru, rezultă că ea a fost luată în considerare la determinarea duratei de funcţionare a obiectului. Prin urmare, acest tip de reparaţie capitală nu aduce la majorarea duratei de funcţionare a obiectului de mijloace fixe şi nu măreşte volumul avantajului economic. În aşa caz costurile privind această reparaţie capitală se contabilizează la fel ca şi costurile la reparaţia curentă.

Contabilitatea reparaţiei capitale• Dacă reparaţia capitală a obiectului de

mijloace fixe n-a fost luată în considerare la determinarea duratei de funcţionare utilă, atunci în rezultatul înfăptuirii reparaţiei întreprinderea va obţine un avantaj economic (profit) suplimentar faţă de acea mărime care a fost determinată la punerea în funcţiune a obiectului. Costurile la această reparaţie capitală vor fi capitalizate şi vor fi numite investiţii capitale ulterioare.

Contabilitatea reparaţiei capitaleLa efectuarea reparaţiei capitale a mijloacelor fixe, costurile supuse capitalizării în

prealabil îşi ţin evidenţa în: contul 812 “Activităţi auxiliare” + dacă reparaţia se efectuează în secţia de

reparaţie sau 121 “Active materiale în curs de execuţie” + dacă lucrările se efectuează cu

forţele întreprinderii la locul de exploatare a mijloacelor fixe, sau 123 “Mijloace fixe” + când lucrările sunt executate prin antrepriză, dacă după

reparaţie obiectul nu necesită cheltuieli suplimentare de montaj.La efectuarea reparaţiei capitale în secţia de reparaţii:Dt 812Ct 211 “Materiale” - la costul pieselor de schimb utilizate şi a materialelor de

reparaţieCt 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma calculată

a salariului muncitorilor implicat în reparaţieCt 533 “Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor pentru asigurările

sociale la salariile calculateCt 812 “Activităţi auxiliare” - la costul serviciilor propriiCt 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” sau• 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” - la costul serviciilor

organizaţiilor terţe sau a reparaţiei capitale efectuate prin antrepriză ş. a.

La efectuarea reparaţiei capitale pe locuri de aflare:La efectuarea reparaţiei capitale în secţia de reparaţii:Dt 121Ct 211 “Materiale” - la costul pieselor de schimb utilizate şi a

materialelor de reparaţieCt 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” -

la suma calculată a salariului muncitorilor implicat în reparaţieCt 533 “Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor

pentru asigurările sociale la salariile calculateCt 812 “Activităţi auxiliare” - la costul serviciilor propriiCt 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

sau• 522 “Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate” - la

costul serviciilor organizaţiilor terţe sau a reparaţiei capitale efectuate prin antrepriză ş. a.

Costurile acumulate în conturile indicate se capitalizează (se trec la majorarea valorii obiectului reparat) prin următoarea formulă contabilă:

• Dt 123 “Mijloace fixe”• Ct 812 “Activităţi auxiliare” sau• Ct 121 “Active materiale în curs de

execuţie”

La efectuarea reparaţiei capitale în antrepriză:Dt 123 “Mijloace fixe”Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt”

Documentarea lucrărilor de reparaţie • Până la începutul anului de gestiune, pentru obiectele care trebuie să fie

reparate se întocmeşte un borderou de constatare a defectelor. În el se indică lista pieselor care trebuie să fie schimbate. Acest document serveşte ca bază pentru întocmirea planului reparaţiei mijloacelor fixe, pentru perfectarea documentelor primare la livrarea pieselor de schimb şi a materialelor pentru reparaţie. Dacă reparaţia se înfăptuieşte prin metoda de regie, livrarea pieselor de schimb de la depozit se perfectează prin fişa-limită, bonul de consum ş. a., salariile calculate muncitorilor implicaţi la reparaţie - prin ordinul de lucrări în acord, contribuţiile pentru asigurările sociale se calculează în tabelul (borderoul) de repartizare (f. nr.1). Celelalte cheltuieli se reflectă în alte documente: darea de seama privind consumul de energie electrică, calculul uzurii mijloacelor fixe ş. a.

• La reparaţia înfăptuită prin metoda de antrepriză între client şi antreprenor se întocmeşte un contract, unde se indică volumul lucrărilor, valoarea stabilită prin înţelegere, modul de achitare. La finisarea lucrărilor antreprenorul scrie o factură fiscală şi o prezintă clientului spre achitare.

• Indiferent de metoda înfăptuirii lucrărilor la finisarea reparaţiei capitale, pentru fiecare obiect reparat în parte sau reconstruit se întocmeşte un proces-verbal de primire-predare.

Exemplu: Întreprinderea „Maraton” SRL efectuează reparaţia capitală a unui cuptor complet uzat. Valoarea de intrare – 42000 lei, valoarea probabilă rămasă – 1200 lei, durata de funcţionare utilă – 5 ani.

După reparaţie s-a calculat că cuptorul va mai funcţiona încă 3 ani.

Reparaţia a fost efectuată de către o organizaţie terţă, valoarea reparaţiei constituind 14500 lei, TVA–20 %.

De contabilizat operaţiile economice privind reparaţia capitală, achitarea datoriei faţă de antreprenor.

Exemplu, rezolvare

№ Conţinutul operaţiei Suma, lei

Corespondenţa

conturilorDebi

tCred

it

1 Capitalizarea cheltuielilor de reparaţie efectuate de către antreprenor 14 500 1233 5393

2 Reflectarea TVA aferentă serviciilor de reparaţie prestate de către antreprenor 2 900 5342 5393

3 Achitarea datoriei faţă de antreprenor pentru serviciile de reparaţie prestate 17 400 5393 2421

3.4 Contabilitatea ieşirii mijloacelor fixeÎn procesul desfăşurării activităţii întreprinderii,

mijloacele fixe sunt scoase din funcţiune din cauza uzurii totale, comercializării, transferului cu titlu gratuit, delapidărilor în rezultatul calamităţilor naturale etc.

• La casarea mijloacelor fixe, din cauza uzurii integre, cît şi a calamităţilor naturale, se întocmeşte un proces-verbal de lichidare a mijloacelor fixe, referitor la transmiterea cu titlu gratuit şi comercializării - proces-verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.

• Transferul intern al mijloacelor fixe se perfectează printr-un bon de transfer intern al mijloacelor fixe

Scoaterea din uz a mijloacelor fixe din cauza amortizarii complete • Decontarea uzurii calculate a mijlocului fix ieşit:Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe” Ct 123 “ Mijloace fixe” • Înregistrarea costurilor efective la scoaterea din uz a mijloacelor fixe:Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma

salariilor muncitorilor privind demontarea utilajuluiCt 533 “Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor pentruasigurările sociale la salariile calculateCt 812 “Activităţi auxiliare” - pentru serviciile transportului auto propriu

• La entitatea „Galacom” SRL este casată o autobasculantă din cauza uzurii complete. Valoarea de intrare a autobasculantei a constituit 980 000 lei, durata de funcţionare utilă – 8 ani, valoarea probabilă rămasă – 29 000 lei.

• Cheltuielile legate de dezmembrarea şi scoaterea din uz a autobasculantei au constituit: salariul calculat lucrătorilor – 400 lei; serviciile transportului auto propriu – 300 lei.

• Din casarea autobasculantei au rezultat piese de schimb şi metal uzat în valoare este de 31 000 lei.

№ Conţinutul operaţiei Suma, lei

Corespondenţa conturilor

Debit Credit

1. Decontarea uzurii acumulate951 000 124 123

2. Înregistrarea pieselor de schimb şi al metalului uzat obţinut (în limita valorii probabil rămase) 29 000 211 123

3. Înregistrarea diferenţei dintre valoarea pieselor de schimb şi al metalului uzat obţinut şi valorii probabil rămase (31000-29000 = 2000) 2 000 211 621

4. Înregistrarea cheltuielilor de dezmembrare şi casare:a) salarii calculateb) contribuţii la asigurările sociale (23%*400)c) contribuţii de asistenţă medicală (3,5%*400)d) serviciile transportului auto propriu

4009214

300

721721721721

531533533812

Casarea prematură a mijloacelor fixe • casarea sumei privind uzura calculatăDt 124 „Uzura mijloacelor fixe”Ct 123 „ Mijloace fixe”• casarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe scoase din funcţiuneDt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”Ct 123 „ Mijloace fixe”• cheltuielile efective privind ieşireaDt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” - la suma totală a cheltuielilorCt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” - la suma salariilor muncitorilor privind

demontarea utilajuluiCt 533 „Datorii privind asigurările” - la suma contribuţiilor pentru asigurările sociale la salariile

calculate Ct 812 „Activităţi auxiliare” - pentru serviciile transportului auto propriu• intrarea valorilor materialeDt 211 „Materiale” - la valoarea efectivă a materialelor primite Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” - la diferenţa depăşirii valorii rămase probabile peste

valoarea efectivă a materialelor primite Ct 123 “Mijloace fixe” - la valoarea rămasă probabilă calculată la punerea în funcţiune a utilajul

Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” - la suma ce depăşeşte valoarea materialelor efectiv primite asupra valorii rămase probabile

Predarea mijloacelor fixe cu titlul gratuit• Predarea cu titlu gratuit a mijloacelor fixe reprezintă livrare

impozabilă cu TVA. Întreprinderea care predă obiectul scrie factura fiscală, indicând suma TVA, care ulterior este virată la buget. Întreprinderea care predă mijloacele fixe cu titlu gratuit reflectă:

• casarea sumei privind uzura calculatăDt 124 „Uzura mijloacelor fixe”Ct 123 „ Mijloace fixe”• casarea valorii de bilanţ a mijloacelor fixe scoase din funcţiuneDt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”Ct 123 „ Mijloace fixe”• TVA din valoarea cea mai mare a obiectului predat cu titlu gratuit

(valoarea de bilanţ sau valoarea venală)Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Vânzarea mijloacelor fixe • Casarea uzurii calculate pe perioade de utilizare a obiectului:Dt 124 „Uzura mijloacelor fixe” Ct 123 „Mijloace fixe” • Casarea valorii de bilanţ a obiectului vândut:Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” Ct 123 „Mijloace fixe” • Următoarele înregistrări contabile se întocmesc în funcţie de condiţiile

negociate între părţi (vânzător şi cumpărător): plata imediată la eliberarea obiectului sau eliberarea obiectului cu plata ulterioară.

• Înregistrarea creanţei cumpărătorului:Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” Ct 621 „Venituri din activitatea de investiţii” Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” • Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărător:Dt 242 „Conturi curente în monedă naţională” Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt”

Exemplu• Să admitem că întreprinderea vinde un obiect de

mijloace fixe, a cărui valoare de intrare este de 50 000 lei, durata de funcţionare utilă a fost stabilită de 10 ani, valoarea rămasă probabilă - de 2 000 lei. Obiectul a fost folosit 6 ani şi 4 luni, uzura a fost calculată după metoda liniară, suma uzurii calculate pe un an constituie 4 800 lei [(50 000 2 000) : 10], ‑iar în 6 ani şi 4 luni - 30 400 lei [(4 800 x 6) x (4 800 : 12) x 4], valoarea de bilanţ la momentul vânzării - 19 600 lei (50 000 - 30 400).

• Preţul de vânzare -18 000 lei, TVA -20%.

Exemplu, rezolvare• Casarea uzurii calculate pe perioade de utilizare a obiectului:Dt124 „Uzura mijloacelor fixe” 30 400 leiCt 123 „Mijloace fixe” 30 400 lei• Casarea valorii de bilanţ a obiectului vândut:Dt721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” 19 600 leiCt 123 „Mijloace fixe” 19 600 lei• Înregistrarea creanţei cumpărătorului:Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 21 600 leiCt 621 „Venituri din activitatea de investiţii” 18 000 leiCt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” 3 600 lei • Încasarea mijloacelor băneşti de la cumpărător:Dt 242 „Cont de decontare” 21 600 leiCt 229 „Alte creanţe pe termen scurt” 21 600 lei

Contabilitatea mijloacelor fixe depuse în capitalul altor entităţi:Scoaterea din evidenţă a mijloacelor fixe transmise ca alocaţii de cotă parte în capitalul statutar al altor

entităţi, doar că în cazul dat creanţa se va încasa nu cu mijloace băneşti dar cu investiţii financiare, fie pe termen lung fie pe termen scurt, în părţi legate ori nelegate, reprezentate de acţiuni ori cote de participaţie.

Totodată trebuie de menţionat că în conformitate cu prevederile art. 103 (alin. 23) din CF activele materiale a căror valoare depăşeşte 6 000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar (social) sunt scutite de TVA.

Formulele contabile la scoaterea din evidenţă a mijlocului fix transmis ca alocaţii de cotă parte în capitalul statutar al altei entităţi:

Casarea uzurii acumulate a mijlocului fix ce se casează: • Dt 124 “Uzura mijloacelor fixe” • Ct 123 “ Mijloace fixe” Decontarea valorii de bilanţ • Dt 721 “Cheltuieli ale activităţii de investiţii”• Ct 123 “Mijloace fixe”Înregistrarea creanţei şi a venitului în legătură cu transmiterea mijlocului fix: • Dt 229 “Alte creanţe pe termen scurt” • Ct 621 “Venituri din activitatea de investiţii” Înregistrarea cotei părţi din capitalul statutar al entităţii în care s-a investit, sub formă de investiţii financiare:• Dt 131 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi nelegate”• Dt 132 „Investiţii financiare pe termen lung în părţi legate”• Dt 231 „Investiţii financiare pe termen scurt în părţi nelegate”• Dt 232 „Investiţii financiare pe termen scurt în părţi legate”• Ct 229 “Alte creanţe pe termen scurt”

4. Contabilitatea altor active pe termen lung: terenurilor şi resurselor naturale

• Contabilitatea terenurilor• Valoarea de intrare a terenurilor cuprinde valoarea de cumpărare,

comisioanele brokerilor, plata pentru evaluarea terenurilor, alte servicii, impozitele de procurare a proprietăţii, cheltuieli pentru demolarea clădirilor inutile, plăţile pentru consultaţii, taxele pentru înregistrare, cheltuielile de verificare a existenţei sechestrului, gajului, ipotecii sau a altor restricţii legate de proprietate.

• În cele mai dese cazuri terenurile şi clădirile sau construcţiile speciale amplasate pe acestea se procură ca un tot unitar, adică se plăteşte o sumă unică pentru ambele. Întrucât terenurile se includ în categoria activelor neuzurabile, iar clădirile, construcţiile speciale sau alte obiecte amplasate pe aceste terenuri sunt active uzurabile, pentru care se calculează uzura, este necesară determinarea separată a valorii de intrare a terenului şi a valorii clădirilor, construcţiilor speciale şi înregistrarea acestora la intrări în diferite conturi contabile. Suma unică se repartizează pe terenuri şi clădiri, construcţii speciale proporţional cu valoarea de piaţă a acestora în cazul când acestea ar fi fost cumpărate separat.

• Exemplul : Entitatea „Galacom” SRL a iniţiat o afacere prin achiziţionarea unei parcări subterane auto, la valoarea de 2 650 mii lei, TVA – 20 %. Parcarea era formată din următoarele active: teren, clădire şi echipamente. Dacă ar fi fost achiziţionate separat, terenul ar fi costat 660 000 lei, clădirea – 1 518 mii lei, iar echipamentele 962 000 lei.

• Valoarea fiecărui obiect în parte se calculează în felul următor:se determină raportul (coeficientul) dintre plata unică şi valoarea de piaţă totală a activelor: prin înmulţirea valorii de piaţă a fiecărui obiect cu coeficientul obţinut se determină valoarea de procurare a acestuia:2.1) a terenului 2.2) a clădirii 2.3) a echipamentelor

Contabilitatea terenurilorPentru evidenţa terenurilor este destinat contul de activ 122 “Terenuri”. În debitul contului 122 „Terenuri” se reflectă:• valoarea de intrare sau reevaluată a terenurilor procurate (prin

cumpărare sau arendă pe termen lung),În creditul contului 122 „Terenuri” se reflectă• valoarea de bilanţ a terenurilor ieşite. Soldul este debitor şi reprezintă valoarea terenurilor la finele perioadei de

gestiune.• Formulele contabile privind intrarea terenurilor în patrimoniul entităţii

se întocmesc în mod similar ca şi pentru mijloacele fixe intrate, ce nu necesită montaj în cazul când momentul punerii în funcţiune coincide cu momentul achiziţionării.

• Evidenţa analitică a terenurilor se ţine pe tipuri de terenuri, pe destinaţii şi locuri de situare.

• Deoarece terenul are o durată de utilizare nelimitată uzura pentru el nu se calculează.

Contabilitatea resurselor naturaleResursele naturale se contabilizează pe fiecare fel de resurse şi

loc (sector) de extracţie în contul de activ 125/126 „Resurse naturale”. În debitul contului „Resurse naturale” se reflectă:

• valoarea de intrare a resurselor naturale procurate sau arendate pe termen lung, precum şi

• valoarea lor reevaluată pe parcursul duratei de extracţie, exploatare sau arendă.

În creditul contului „Resurse naturale” se reflectă:• casarea valorii de bilanţ a resurselor naturale ieşite sau

returnate arendatorului, precum şi a • sumelor epuizării calculate la terminarea rezervelor.Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă valoarea

resurselor naturale la finele perioadei de gestiune.

Formulele contabile privind intrarea resurselor naturale în patrimoniul entităţii se întocmesc în mod similar ca şi pentru mijloacele fixe intrate care nu necesită montaj şi momentul punerii în funcţiune coincide cu momentul achiziţionării, ţinând cont de modalităţile de intrare a acestora - cumpărate contra mijloace băneşti, prin schimb, cu titlu gratuit sau alte căi de intrare.

Pe măsura valorificării, valoarea resurselor naturale se diminuează treptat. Această diminuare poartă denumirea de epuizare. Epuizarea înseamnă repartizarea valorii epuizabile în raport cu volumul efectiv al produselor extrase.

• Valoarea epuizabilă se determină în momentul intrării resurselor naturale în patrimoniu şi reprezintă valoarea de intrare sau altă valoare (de evaluare) micşorată cu valoarea rămasă probabilă.

Pentru evidenţa sintetică a epuizării resurselor naturale este destinat contul de pasiv 126 „Amortizarea resurselor naturale”.

În creditul contului „Amortizarea resurselor naturale” se reflectă:• sumele epuizării calculate a resurselor naturale în perioada de extragere,

exploatare (valorificare).• În debitul contului „Amortizarea resurselor naturale” se reflectă:• casarea sumelor epuizării calculate a resurselor naturale ieşite la epuizarea

rezervelor, vânzarea sau transmiterea în arendă a resurselor naturale.Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă suma epuizării calculate a resurselor

naturale în procesul de extragere a acestora la finele perioadei de gestiune.În scopul calculării epuizării resurselor naturale, se aplică metoda în raport cu

volumul produselor extrase.

• Epuizarea calculată se înregistrează prin formula contabilă:• Dt 811 „Activităţi de baz㔕 Dt 813 „Consumuri indirecte de producţie”• Ct 126 „Amortizarea resurselor naturale”• La epuizarea integrală a resursei naturale suma acumulată pe parcursul perioadei de

extragere va fi reflectată prin înregistrarea contabilă:• Dt 126 „Amortizarea resurselor naturale”• Ct 125 „Resurse naturale”• În cazul în care volumul resurselor naturale s-a dovedit a fi mai mic decât cel preconizat,

la momentul intrării în patrimoniu diferenţa valorii epuizabile necalculate va fi constatată drept cheltuieli ale perioadei prin înregistrarea contabilă:

• Dt 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” • Ct 125 „Resurse naturale”.• Deseori spaţiul format după extragerea pietrei poate fi folosit în calitate de beciuri, găuri

speciale pentru desfăşurarea altor activităţi, în aşa caz valoarea lui poate fi echivalentă cu valoarea rămasă probabilă şi acesta va fi trecut la intrări în componenţa activelor materiale în curs de execuţie astfel:

• Dt 121 „Active materiale în curs de execuţie”• Ct 125 „Resurse naturale”• Dacă costul efectiv al activului primit nu va coincide cu valoarea rămasă probabilă

determinată la începutul lucrărilor de extragere a pietrei, diferenţa se trece în contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii” sau 621 „Venituri din activitatea de investiţii”, în funcţie de caz.

Mulţumim de atenţie!!!