Contabilitate Si Informatica

7/29/2019 Contabilitate Si Informatica

1/27

CUNIVERSITATEA SPIRU HARETCENTRUL TERITORIAL ID GIURGIU

FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR CONTABILSPECIALITATEA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE GESTIUNE

PROIECTCONTABILITATE SI INFORMATICA

STUDENT:

DINU DANIELAUGUSTIN

ANUL III

- GIURGIU 2009

1


2/27

CUPRINS

Capitolul I

PEZENTAREA MODALITATII DE CONSTITUIRE A SC STAVROS

Capitolul II

ORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL CONTABIL

Capitolul III

PREZENTAREA PROBLEMATICII ANALIZATE LA NIVELULCOMPARTIMENTELOR FINANCIAR-CONTABIL

Bibliografie

Capitolul I

2


3/27

1.1.PEZENTAREA MODALITATII DE CONSTITUIRE A SC STAVROS SRL

La 15 octombrie 2003, dupa parcurgerea etapelor si obtinerea tururor

documentelor necesare prevazute de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale,

actualizata prin Legea nr.195/1997 din 17.11.1997, Monitorul Oficial nr.335/19947, s-

a organizat si isi incepe activitatea societatea comerciala "STAVROS "SRL, avand

ca obiect principal de activitate COMERT CU AMANUNTUL..

Documentele necesare infiintarii societatii si institutiile la care se prezinta acestea

pentru autentificare si inregistrare (vezi OG nr.32/1997 publicata in Monitorul Oficiar

nr. 133/1997 si Legea nr.195/1997 se prezinta astfel:

1) La sediul societatii Adunarea generala a asociatilor adopta :

a)Actul constitutiv, care cuprinde contractul de societate si statutul .

2) La notariatul public pentru autentificare se prezinta :

contractul de asociere (original si copie)

statulul SRL (original si copie) ;

3) La banca, pentru deschiderea contului bancar in numele societatii si depunerea

capitalului in numerar conform actelor de constituire, se prezinta:

contractul de asociere autentificat (copie);

statutul societatii autentificat (copie);4) Inmatricularea societatii:

a) La Registrul Comertului. se prezinta:

cerere de inregistrare;

actul constitutiv al societatii, original si copie autentificata ;

dovada efectuarii varsamintelor in conditiile actului constitutiv ;

controlul legalitatii actelor de inregistrare in Registrul comertului se exercita de

justitie printr-un judecator delegat;

b) La circumscriptia financiara, pentru inscrierea si obtinerea codului fiscal, se

prezinta:

actul constitutiv autentificat (copie);

certificatul de inregistrare la Registrul comertului (original si copie);

dovada existentei capitalului social (copie);

dovada depunerii la banca a capitalului aportat in numerar;

5) Monitorul Oficial -publicarea Hotararii judecatorului autorizat privind infiintarea

societatii(extras al incheierii)

3


4/27

6) Depunerea la Registrul comertului a semnaturilor reprezentantiilor legali ai

societatii (art.34 din OUG ntr.32/1997)

Societatea comerciala STAVROS SRL are punct de lucru deschis in judetul

Giurgiu, unde isi desfasoara activitatea un santier .

1.2. ACTUL CONSTITUTIV AL SOCIETATII COMERCIALE SC

"STAVROS" SRL

I.- DENUMIREA, FORMA JURIDICA, SEDIUL, DURATA SOCIETATII

.DENUMIREA societatii este "STAVROS" SRL.

In toate documentele emanate de la societate, denumirea "STAVROS" SRL va

fi urmata de cuvintelesocietate cu raspundere limitata, initialele SRL, de numarul de

inmatriculare de la Registrul Comertului J52/192/2003, de codul fiscal R15444800,

sediul social si capitalul social in Giurgiu, str. Tineretului bl 18/613 scA.

FORMA JURIDICA a societatii STAVROS este societate comerciala cu raspundere

limitata. STAVROS este societate cu sediul in Romania, fiind persoana juridica

romana.

SEDIUL social al societatii este Giurgiu, str Tineretului, bl 18/613, sc A..

Societatea isi va putea infiinta filiale, sucursale, puncte comerciale sau de lucru,

reprezentate in tara si strainatate.

DURATA de functionare a societatii incepe odata cu data inmatricularii in Registrul

Comertului si este nelimitata.

II -OBIECTUL DE ACTIVITATE

Societatea "STAVROS" SRL va avea ca domeniu principal de activitate LUCRARI

DE INSTALATII TEHNICO SANITARE

CAPITALUL SOCIAL initial al societatii STAVROS SRL este in suma de 2500 lei.

Capitalul social se divide in 25 parti sociale, egale si indivizibile, cu o valoare de 100

lei fiecare.

PARTILE SOCIALE sunt indivizibile cu privire la societate, care nu recunoaste

decat un singur propietar pentru o parte sociala.

Fiecare parte sociala da dreptul la un vot in Adunarea asociatilor.

Transmiterea partilor sociale se face in conditiile legii si cu respectarea urmatoarelor

conditii:

- Partile sociale pot fi transmise intre asociati cu modificarea actului constitutiv, prin

mentionarea in procesul verbal al Adunarii Generale a asociatiilor, precum si la Oficiul

Registrul comertului si publicarea in Monitorul Oficial.

4


5/27

- Transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii este permisa numai

daca a fost aprobata de asociatii reprezentand cel putin 3/4 din capitalul social,

indiferent de numarul asociatilor, pana la limita numarului prevazut de lege.

Majorarea capitalului social se poate face prin:

- subscrierea de noi parti sociale de catre asociati prin aporturi in numerar sau in

natura;

- investitii sau achizitionarea in numele societatii a unor bunuri patrimoniale, titluri si

alte documente de valoare a caror valoare va reveni asociatilor poportional cu partile

sociale detinute;

- extinderea numarului de asociati care vor subscrie noi parti sociale.

Hotararea Adunarii generale Extraordinare pentru majorarea capitalului social se va

publica potrivit dispozitiilor legale.

Reducerea capitalului social va fi hotarata numai dupa epuizarea tuturor

posibilitatilor de reintregire a acestuia din fondul de rezerva, contributii ale asociatilor,

noi subscrieri sau alte compensatii.

Daca reducerea capitalului se datoreaza greselilor de administratie, administratorii

sunt obligati sa o compenseze din alte surse. Adunarea asociatior va hotara, in functie

de gravitatea greselilor, sanctiunile ce se vor lua impotriva administratorilor

nerepartizarea beneficiilor din functie, excluderea din societate si alte sanctiuni, inclusivobligatia despagubirii societatii.

Reducerea capitalului social va putea fi facuta numai dupa trecerea a 2 luni din ziua in

care hotararea a fost publicata in Monitorul Oficial.

Hotararea de reducere a capitalului social trebuie sa respecte minimum de capital

prevazut si sa arate motivele pentru care se face reducerea precum si procedeul utilizat

pentru efectuarea ei.

III. -ASOCIATI, DREPTURI SI OBLIGATII

Asociatii au drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea lor de detinatori de parti

sociale, conform prevederilor legale si ale prezentului act constiutiv.

Asociatii au dreptul la beneficii proportional la partile sociale pe care le detin .

Adunarea asociatilor poate hotara si o alta repartitie a beneficiilor.

Asociatii, in intelesul acestui act constitutiv, pot lua parte ca asociati cu raspundere

limitata in alte societati, indiferent de obiectul de activitatea al acestora, dar nu pot fi

asociati cu raspundere nelimitata in nici o alta societate, fara acordul Adunarii

asociatilor mentionat in registrul sedintelor acestuia.

5


6/27

IV. CONDUCEREA SI CONTROLUL SOCIETATII

ADUNAREA ASOCIATILOR

Organul suprem de conducere si control al societatii este adunarea asociatilor.

Adunarea ordinara are loc odata pe an, la trei luni de la inchiderea exercitiului

financiar.

V-ACTIVITATEA SOCIETATII

Exercitiul economico-financiar

Exercitiul economico-financiar incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie al

fiecarui an. Primul exercitiu va incepe la data constituirii societatii

Personalul societatii

- Directorii sunt numiti de Consiliul de administratie in conditiile de prezenta si cvorum

stabilit pentru acesta.

- Asociatii pot fi salariati ai unitatii.

- Restul personalului este angajat de catre Consiliul de administratie.

- Angajarea personalului sociatatii se face in cadrul schemei de organizare, pe baza de

contracte individuale de munca, de catre administratorul sau directorul in a carui

competenta se afla activitatea pentru care este angajat.

- Nivelul salariilor personalului societaii, pe categorii de calificare si functii, se

stabileste si poate fi modificat de catre consiliul de administratie si se ratifica de

Adunarea asociatilor.

- salariile personalului vor fi stabilite conform legii, la cuantumul prevazut in

contractele individuale de munca cu o majorare periodica in functie de indicele de

crestere al preturilor,

- Plata salariior, impozitele pe acestea si a cotei de asigurari sociale se va face in lei

pentru personalul roman si in lei sau valuta pentru personalul strain.

- Celelalte drepturi si obligatii ale personalului societatii se stabileste in Consiliul de

administratie.- Premiile, gratificatiile si alte asemenea drepturi, acordate anual personalul roman pot

fi platite integral sau partial in valuta, conform reglementarilor in vigoare in Romania.

- In functie de rezultatele activitatii conducerea va aproba gratificatii si premii in limita

disponibilitatiilor financiare si pe masura rezultatelor individuale.

- Personalul strain al societatii va putea transfera in strainatate drepturile sale de

salarizare in cota de cel mult 50% stabilita de Consiliul de administratie, conform

reglementarilor in vigoare in Romania.

Evidenta contabila si bilantul contabil

6


7/27

Societatea va tine evidenta contabila conform Legii contabilitatii si va intocmi anual

bilantul si contul de beneficii si pierderi, avand in vedere normele metodologice

elaborate de Ministerul Finantelor.

Calculul si repartizarea profitului

Veniturile societatii se constituie din incasarile si comisioanle obtinute prin toate

operatiunile prevazute in obiectul de activitate.

In afara cheltuielilor evidentiate in costuri, cheltuielile de circulatie , taxe, comisioane,

protocol, Consiliul de administratie stabileste pentru fiecare an urmator, prim buget,

alte cheltuieli cu scopuri umanitare, sociale, culturale, sportive.

Consiliul de administratie stabileste proportia de realizare a fondurilor constituite

conform prevederilor legale.

Fondul de rezerva se constituie in limita a 5% din profitul contabil al anului pana va

atinge 20% din capitalul social.

In afara fondului de rezerva se mai pot constitui:

fond de dezvoltare (extinderea, modernizarea activitatii si tehnologiile de

productie);

fondul pentru protejarea mediului inconjurator;

fondul social;

alte fonduri permise de lege;Profitul societatii se stabileste prin bilantul aprobat de adunarea generala a asociatilor.

Profitul impozabil se stabileste ca diferenta intre suma totala a veniturilor incasate si

suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri, precum si a celorlalte

cheltuieli si prevederi prevazute prin bugete si admise de lege.

Administratorii si directorii vor urmari efectuarea cheltuielor si constituirea fondurilor

prevazute in bugete si aprobate.

Din profitul ramas dupa plata impozitelor la stat, asociatii sai pot hotara, cu votul a 3/4

din capitalul social, alocarea unor cote pentru marirea capitalului social, cu marirea

proportionala a aportului asociatilor.

Profitul revine sub forma de beneficii asociatilor si se repartizeaza intre acestia in mod

egal daca adunarea nu hotareste o alta repartitie.

Profitul cuvenit din beneficii partii straine se impoziteaza conform legii in cazul in care

se trasfera in strainatate.

Plata beneficiilor cuvenite asociatilor se face de catre societate, in cel mult doua luni de

la aprobarea bilantului de catre adunarea generala a asociatilor.

7


8/27

In cazul inregistrarii de pierderi, partile se obliga sa analizeze cauzele si sa ia masuri de

recuperare.

Suportarea pierderilor de catre asociati se va face propotional cu aportul la capital si in

limita capitalului subscris.

Capitolul IIORGANIZAREA SISTEMULUI INFORMATIONAL CONTABIL

Sistemul informational economic reprezinta un ansamblu organizat de

informatii economice complexe care se obtin prin prelucrarea datelor furnizate de

anumite surse si care sint necesare pentru organizarea, reducerea si desfasurarea

activitatii economice. Sistemul informational economic se compune dint-un ansamblu

de fluxuri informationale.

8


9/27

Sistemul informational economic are urmatoarea structura : ansamblul

informatiilor economice complexe, prelucrarea datelor sau informatiilor economice ,

sursele de date si informatii economice.

Principala functie a sistemului informational economic este aceea de a

furniza informatiile necesare cunoasterii activitatii economice in vederea luarii

deciziilor pe toate treptele organizatorice.

Impotanta sistemului informational consta in faptul ca organizarea si

conducerea activitatii economice la nivel micro si macroeconomic presupune

cunoasterea permanenta a starii si functionarii unitatilor functionale, cunoastere ce se

realizeaza cu ajutoul sistemului informational economic. Conducerea in general si

conducerea activitatii economice in special nu mai este considerata numai o arta in care

intuitia joaca un rol insemnat in luarea deciziilor , ci ca o stiinta de sine statatoare.

Sistemul informational ne ajuta sa observam modul de utilizare a

resurselor, sa sesizam si sa examinam critic deficientele existente si sa punem in valoare

( sa generalizam efectele pozitive ) .

Oricit de bine ar fi proiectat, un produs informatic nu poate satisface

toate cerintele utilizatorului in speta economist, la locul sau de munca . Foarte putini s-

au familiarizat cu noile instrumente oferite de limbajele foarte inalte, recunoscind

usurinta cu care se poate interoga sau preluca datele din fisiere, in folosirea facilitatilorde prezentare grafica in rezolvarea unor probleme, in utilizarea functiilor economice

disponibile.

Realitatile de la noi demonstreaza ignorarea unui aspect esential :

informatica in general, produsele informatice financiar-contabile in special trebuie sa-si

gaseasca locul in cadrul sistemului informatic al intreprinderii.

Aplicatiile informatice din domeniul financiar-contabil trebuie sa se

incadreze in atingerea obiectivelor sistemului informatic din care face parte . Pornind

de la acest criteriu , sistemele informatice economice actuale se clasifica astfel :

- sisteme de prelucrare a tranzactiilor economice, au ca obiectiv principal

colectarea datelor din diferite domenii : contabilitate, marketing, personal, fabricatie.

- sisteme de informare a conducerii operative si tactice prin valorificarea

datelor culese sint furnizate informatii pentru conducerea tactica , sub forma

rapoartelor de gestiune si a altor situatii.

9


10/27

- sisteme de sprijinire a procesului decizional indeosebi la nivelul operativ

si tactic; obiectivul prioritat il constituie acum nu numai simpla culegere a datelor si

sintetizarea lor si usurarea procesului de luare a deciziei

- sisteme expert prin care se trece la prelucrarea cunostintelor umane .

Sistemele expert se pot regasi pe orice treapta a conducerii - de la nivelul operativ pina

la cel strategic si nu reprezinta numai o prelungire a sistemului de sprijinire a

procesului decizional.

- sisteme de informare a conducerii strategice,

- sisteme de autorizare a muncii de birou mai sint cunoscute si sub numele

de birotica.

Ele se ocupa cu tratarea comunicatiei umane, regasindu-se in toate

tipurile de sisteme informatice.

MODUL CUM ESTE ORGANIZAT SISTEMUL DE CONTABILITATE

Interfata dintre documentele contabile se realizeaza prin forma de

contabilitate. Aceasta reprezinta un sistem de formulare corelat intre ele, care servesc

la inregistrarea si prelucrarea, dupa anumite reguli, a starii si miscarii elementelor

patrimoniale .

In categoria fomularelor ca elemente componente ale formei de

contabilitate se cuprind : documentele justificative , registrele contabile, purtatorii

tehnici de date (cartele si benzi perforate , benzi si discuri magnetice, microfilme ) ,

balanta conturilor , registrul inventar , situatiile financiar contabile de sinteza si

raportare . Forma de contabilitate acopera prin sfera sa de cuprindere si da expresie

subsistemului documente - fisiere - rapoarte . O asemenea interpretare este redata in

figura de mai jos:

10

Documentejustificative

Jurnal(grilaarticolelorcontabile)

Carte mareconturi balanta Situatii financiar

contabile

Operatiipatrimoniale

Analiza contabila Inregistraresistematica

Centralizare si controlulexactitatii conturilor

Sintetizare si rapoarte


11/27

Formele de contabilitate adoptate in cadrul noului sistem contabil al intreprinderii sint :

forma clasica, forma pe jurnale, forma maestru sah si forma informatica.

Forma de contabilitate folosita in cadrul STAVROS SRL. Giurgiu este

forma de contabilitate " maestru sah " .Inregistrarile contabile in forma " maestru-sah "

se practica de regula de unitatile patrimoniale de dimensiuni mijlocii si cu o mai strinsa

dispersie teritoriala .Trasatura de baza a formei de contabilitate " maestru-sah " este

cea a dezvoltarii pe conturi corespondente atat a rulajului debitor cit si a celui creditor

al conturilor sintetice. In ceea ce priveste contabilitatea analitica , aceasta capata

diverse structuri in raport cu metodele folosite pentru evidenta activelor si pasivelor,

evidenta si calculul costurilor si rezultatelor . Inainte de a fi inregistrate , documentele

justificative sint supuse prelucrarii contabile ( sortarea pe feluri de operatii, verificare,evaluare si control ). Daca pentru acelasi fel de operatii exista mai multe documente

justificative , acestea se inregistreaza zilnic sau la perioade scurte cu ajutorul

formularelor de tipul " Document cumulativ " intocmit fie pentru debitul , fie pentru

creditul contului care reflecta asemenea operatii. Pentru inregistrarile care nu au la

baza documente cumulative se intocmesc note contabile.

Principalele formulare care se utilizeaza sint: Jurmalul de inregistrare ,

Fisa sintetica sah, Balanta conturilor si Registrele auxiliare folosite pentru evidenta

analitica.

Jurnalul de inregistrare este folosit pentru inregistrarea cronologica a

operatiilor economice si financiare si stabilirea rulajului lunar al acestora . Pe masura

inregistrarii in acest registru , documentelor justificative , documentelor cumulative si

notelor de contabilitate li se atribuie un numar de ordine (de inregistrare)

corespunzator datei la care au fost inregistrate . Lunar , se vizeaza Jurnalul de

inregistrare , obtinindu-se rulajul lunii respective fara a se raporta in luna urmatoare .

Acest trebuie sa corespunda cu soldul rulajelor debitoare si creditoare ale lunii

respective din balanta de verificare sintetica.

Fisa sintetica sah ( cu conturi corespondente ) serveste la evidenta

sintetica a operatiilor economice si financiare . Atit pentru debitul , cit si pentru

creditul fiecarui cont sintetic se foloseste acelasi model de fisa

Inregistrarile in fise se fac in mod cronologic si sistematic , pe baza

documentelor justificative, documentelor cumulative sau notelor contabile dupa caz.

Inregistrarea in fisele sah este precedata de inregistrarea cronologicaproprie Jurnalului de inregistrare .

11


12/27

Registrele auxiliare pentru evidenta analitica capata forma fiselor de cont

analitic pentru valori materiale , fiselor de cont pentru operatiuni diverse, situatiilor si

altor formulare specifice folosite in acest scop . Inregistrarile in formularele folosite

pentru evidenta analitica se fac in mod sistematic si cronologic, pe baza documentelor

justificative in tot cursul lunii.Balanta conturilor se intocmeste lunar, pe baza fiselor

sintetice sah. In cadrul sau se stabilesc soldurile si rulajele cumulate de la inceputul

anului, pentru fiecare cont sintetic in parte . De asemenea pe baza inregistrarilor din

contabilitatea analitica se intocmesc balante lunare pentru conturile analitice.

Capitolul IIIPrezentarea problematicii analizate la nivelul compartimentelor

financiar-contabil

CONTABILITATEA OPERATILOR PRIVIND DECONTARILE CUPERSONALUL

Decontarile cu personalul au ca obiect calculul, inregistrarea la cheltuieli

si decontarea salariilor cuvenite angajatilor. Structural, salariile sunt formate din

salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile si adaosurile pentru conditii deosebite de

munca si pentru rezultatele obtinute ( sporurile pentru conditii deosebite de munca,

sporurile pentru orele prestate pe timpul noptii, sporurile pentru orele suplimentare de

munca, sporurile pentru vechime neintrerupta in munca), indemnizatiile si alte sporuri

acordate pentru conducere, indexarile de salariu si compensarea cresterilor de preturi;

indemnizatiile acordate pentru concediul de odihna.

12


13/27

Sunt incluse in fondul de salarii si indemnizatiile platite personalului ce

lucreaza pe baza de contracte de prestari de servicii sau conventii civile (colaborari) in

masura in care sunt prevazute a fi suportate din acesta.

Sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul si ajutoarele materiale si de

protectie sociala sub forma de : ajutoare de boala pentru incapacitate temporara de

munca, cele pentru ingrijirea copilului, ajutoarele de deces si alte ajutoare acordate de

intreprindere care se suporta din contributia pentru asigurari sociale, precum si sumele

achitate, potrivit legii, pentru somaj tehnic. De asemenea, sunt contabilizate in sfera

decontarilor cu personalul , premiile acordate din beneficii si participarile la profit.

Elementele de calcul si decontare a venitului brut asa cum sunt ierarhizate

in statul de salarii se prezinta astfel:

salariul brut de baza

(+) sporuri si adaosuri

( + ) indemnizatiile de conducere si alte sporuri acordate pentru conducere

( + ) indexarile de salarii si compensarea cresterilor de preturi

( + ) salariul n natura

( + ) alte drepturi de personal

(=) VENITURI BRUTE

(a) unde sporurile si adaosurile cuprind: sporuruile permanente: vechime; fidelitate; conducere; noapte; conditii deosebite

(exemplu: toxicitate); limba straina; stres; ore suplimentare lucrate sistematic.

sporurile temporare: ore suplimentare; ore prestate in zilele prevazute libere prin lege;

ore efectuate peste program; ore de traducere.

adaosurile se refera la: prime de vacanta; pentru sarbatori si aniversari ale persoanei

sau ale unitatii; diverse stimulente.

(b) alte drepturi de personal cuprind: indemnizatia de concediu; prima de

Paste/Craciun; plata zilelor libere pentru evenimente deosebite; indemnizatia pentru

concediul de boala; ajutoare materiale in bani.

CONTABILITATEA OPERATIILOR PRIVIND DECONTARILECU ASIGURARILE SOCIALE SI PROTECTIA SOCIALA

In sfera acestor operatii se includ contributiile intreprinderii la asigurari

sociale, contributia personalului la pensia suplimentara, contributia intreprinderii si a

personalului la fondul de somaj.

13


14/27

Contributia pentru asigurarile sociale (CAS) genereaza datorii si creante pentru

unitatile care utilizeaza forta de munca pe baza contractului individual de munca si a

celui colectiv precum si persoanele fizice si juridice care au angajat forta de munca cu

conventie de prestari de servicii si care nu au carte de munca. Contributia pentru

asigurari sociale se determina astfel:

CAS = salariul brut efectiv realizat cota de impunere

Cota de impunere este de 19.5% pentru angajator si 9.5%pentru angajati.

Plata contributiei unitatii la asigurarile sociale se realizeaza pana la data de 25 a lunii

urmatoare.

Asiguratii sistemului public au dreptul, in afara de pensii la: indemnizatia pentru

incapacitatea temporara de munca; prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si

recuperarea capacitatii de munca;indemnizatie pentru maternitate; indemnizatie pentru

cresterea copilului sau ingrijirea copilului bolnav;ajutor de deces,

Contributia la asigurarile sociale de sanatate

Fondul de asigurari sociale de sanatate este constituit din contributia pentru asigurarile

sociale de sanatate datorate si varsate de angajatori si din contributia pentru asigurarile

sociale de sanatate datorate si suportate de asigurati.

Contributia angajatorului la Fondul initial al asigurarilor sociale de sanatate reprezinta

o cota de 6%, pe care angajatorul o calculeaza asupra venitului brut efectiv realizat decatre angajatii cu carte de munca si asupra veniturilor impozabile ale colaboratorilor cu

conventie civila;

Contributia angajatilor la Fondul initial al asigurarilor sociale de sanatate reprezinta o

cota de 6.5%, aplicata asupra venitului brut efectiv realizat de angajatii cu carte de

munca si de catre colaboratori, pe baza conventiei civile, venitului general impozabil,

veniturilor individuale ale pensionarilor, veniturilor impozabile ale liber profesionistilor,

ajutorului de somaj, ajutorului de integrare profesionala, alocatiei de sprijin.

Contributia la fondul de somaj se datoreaza de intreprinderile romane si straine cu

sediul n Romania care angajeaza pe baza de contract de munca, personal roman.

Suma datorata de unitatea economica se calculeaza prin aplicarea cotei de 2.5% asupra

venitului brut efectiv realizat de personal, respectiv asupra fondului de salarii realizat

lunar, n valoare bruta.

Contributia salariatilor la fondul de somaj se determina prin aplicarea procentului de

1% asupra venitului brut efectiv realizat de personal.

14


15/27

Pe langa declaratiile de CAS, sanatate, Somaj, unitatea mai trebuie sa depuna

declaratie la Camera de Munca in cota de 0.85% , sa vireze obligatia corespunzatoare

la Fondul de accidente si boli profesionale precum si 0.75% pentru concedii si

indemnizatii.

Imobilizarile,PatrimoniulExistenta, functionarea si dezvoltarea unei intreprinderi presupune

consumuri de mijloace banesti concretizate in bunuri sau servicii achizitionate.

Beneficiile asteptate de pe urma exploatarii acestora se obtin fie n perioada curenta, fie

in perioadele viitoare. Daca beneficiile se obtin in perioada curenta, contravaloarea

bunurilor si serviciilor consumate devine cheltuiala in aceeai perioada. Daca beneficiile

se asteapta in perioade viitoare, atunci valorile bunurilor si serviciilor vor

fi considerate active imobilizate in perioada curenta iar pltile efectuate pentru

procurarea lor vor fi capitalizate (valorificate, fructificate in perioadele urmatoare).

Activele imobilizate reprezinta bunuri si valori care se utilizeaza o

perioada indelungata in intreprindere si care nu se consuma de la prima intrebuintare.

Ele isi transmit treptat valoarea asupra produselor la a caror obtinere participa. Cu

exceptia terenurilor, activele imobilizate au o existenta limitata in timp. Ele se consuma

in procesul obtinerii veniturilor intreprinderii. Amortizarea este, de altfel, o modalitate

prin care costul activelor imobilizate este desfasurat pe parcursul duratei de viata utila

a acestora.

Activele imobilizate ajuta la obtinerea de venituri pe toata durata lor de

viata. Activele imobilizate asigura baza materiala a activitatii unei intreprinderi. Ele

sunt o categorie de bunuri, reunite prin anumite caracteristici comune, dar si diferite

din punct de vedere al scopului, utilitatii i formei. Caracteristicile ce le unesc intr-o

categorie de sine statatoare sunt legate de durata de utilizare (pe parcursul careia

valoarea lor trece asupra noilor produse prin amortizare) si de importanta

(semnificatia) lor valorica.

Punctele de vedere care le diferentiaza au determinat urmatoarea

tipologie a activelor imobilizate:

imobilizari necorporale (intangibile sau investitii nemateriale);

imobilizari corporale (tangibile sau investitii materiale);

Imobilizarile necorporale sunt active fara forma materiala, reprezentate in

principal de concesiuni, brevete, licente, programe informatice, chetuieli decercetare dezvoltare etc. Toate acestea reprezinta un potenial economic

15


16/27

important, prin care activitatea intreprinderii se dezvolta si se diversifica.

Imobilizarile necorporale sunt supuse amortizarii, duratele variind de la un

element de imobilizare necorporala la altul.

Imobilizarile corporale sunt active cu form materiala concreta, care se

regasesc in intreprinderi sub forma de terenuri si amenajari la terenuri si,

respectiv, mijloace fixe.

Imobilizarile financiare sunt valorile financiare pe termen lung investite de

intreprinderi cu scopul cresterii si consolidarii pozitiei economice si financiare.

Contabilitatea trezoreriei

Pentru indeplinirea in bune conditii a obiectivelor ce-i revin, contabilitatea trezoreriei

trebuie sa fie organizata si condusa in mod corespunzator. In acest scop trebuie sa se

tina seama de influenta urmatorilor factori:

a) Structura elementelor de trezorerie. In structura elementelor de

trezorerie se cuprind: titlurile de plasament , disponibilitatile in conturi la banci si in

casa, in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie.

In contabilitate, elementele de structura ale trezoreriei sint reflectate cu

ajutorul diferitelor conturi sintetice de gradul I si II si a conturilor analitice.b) Locul unde se afla valorile de trezorerie , care poate fi : casieria

unitatii, bancile, terte unitati sau persoane. Se folosesc evidentele operative si conturi

sintetice adecvate locurilor unde se afla valorile de trezorerie.

c) Apartenenta valorilor de trezorerie , impune folosirea de conturi

bilantiere pentru valorile de trezorerie proprii si de conturi in afara bilantului pentru

valorile de trezorerie ce nu apartin unitatii si care se afla temporar in pastrarea acesteia.

d) Formele decontarilor fara numerar prin intermediul conturilor deschise

la banci ( acceptarea, acreditivul ) cu instrumentele de decontare adecvate, necesita nu

numai folosirea de conturi sintetice ci si inregistrari contabile diferite.

Evidenta disponibilitatilor in lei si devize aflate in conturi la banci se tine

cu ajutorul contului 512 " Conturi curente la banci "

Este un cont bifunctional , al carui sold debitor reprezinta disponibilitatile

in lei si in devize iar soldul creditor , creditele primite .

Contul 512 " Conturi curente la banci " se detalieaza pe conturi sintetice

de gradul II astfel :

-5121 "Conturi la banci in lei "

16


17/27

-5124 " Conturi la banci in devize "

-5125 " Sume in curs de decontare "

-5126 "Carnete de cecuri cu limita de suma "

Contul 5121 "Conturi la banci in lei " este un cont bifunctional .

Cu ajutorul lui se reflecta existenta si miscarea disponibilitatilor in lei

pastrate in conturi la banci , dar si creditele acordate de banca pina la limita acoperirii

platilor angajate ( limita de creditari ) .

In situatia in care nu se acorda credite prin contul 5121 "Conturi la banci

in lei " el indeplineste functia unui cont de disponibilitati banesti si este un cont de activ

.

Contul 5121 " Conturi la banci in lei " indeplineste alternativ cele 2 functii

de activ sau pasiv , astfel :

-daca disponibilitatile existente in cont acopera integral volumul platilor , atunci

contul functioneaza ca un cont de activ si prezinta sold debitor , fiind un cont de

disponibilitati banesti .

-daca disponibilitatile existente in cont nu acopera nivelul platilor de efectuat in acel

moment , in baza contractelor de credit bancar , banca acorda un credit pina la o limita

stabilita , numita limita de creditare . In aceasta situatie contul 5121 "Conturi la banci

in lei " functioneaza ca un cont de pasiv si prezinta sold creditor .Deci , contul 5121 se debiteaza cu incasarile de disponibil bancar si cu

restituirile de credite si se crediteaza cu platile efectuate in lei si cu creditele acordate.

Poate prezenta sold debitor , care reprezinta disponibilitati banesti in lei sau sold

creditor care reprezinta credite primite ( inseamna ca are deschisa o linie de credit

pentru o anumita valoare si un anumit obiectiv )

In general , o unitate economica poate avea deschise conturi pentru

disponibil in lei , la mai multe unitati bancare . In acest caz se impune o detaliere

analitica a contului 5121"Conturi la banci in lei " , pe fiecare banca.

Toate operatiunile efectuate prin conturile curente la banci , sunt inscrise

de banca in "Extrasul de cont " . Este emis de fiecare banca si cuprinde : data emiterii ,

soldul initial , incasarile si platile efectuate si soldul final .

La un moment dat , soldul contului de disponibil confirmat de banca prin

extrasul de cont trebuie sa fie egal ( dar de sens opus ) cu cel din contabilitatea

unitatii . In caz de diferenta se face un " punctaj " intre datele din evidentele unitatii .

17


18/27

Diferentele constatate se inregistreaza si in urma lor cele 2 solduri trebuie sa fie

intotdeauna egale .

CONTABILITATEA DECONTARILOR IN NUMERAR

Unitatile economice pot efectua o serie de decontari in numerar , care pot

fi in lei si in valuta . Sumele in numerar , in lei si valuta , de care dispune o unitate

patrimoniala sunt pastrate in caseria unitatii , cu gestionarea lor distincta . Existentul si

miscarea acestor sume este reflectata de contul 531 Casa , cont de activ , care se

debiteaza cu incasarile in numerar si se crediteaza cu platile de aceeasi natura . Soldul

debitor al contului reflecta numerarul , in lei si in valuta , existent in caseria unitatii .

Contabilizarea distincta a operatiunilor in numerar , in lei , de cele in

devize , impune desfasurarea contului 531 Casa in doua subconturi :

* 5311 Casa in lei

* 5314 Casa in devize

CONTABILITATEA DECONTARILOR IN NUMERAR IN LEI

Operatiile de incasari si plati in lei au o pondere redusa in cazul

decontarilor . Incasarile in lei pot sa provina din vinzarea de produse din productie

proprie , din vinzarea de marfuri , lichidarea unor debitori , ridicari de numerar de labanca ,aport la capital . Platile in lei se pot face pentru achitarea drepturlor salariale ,

plata ajutoarelor materiale din fondul asigurarilor sociale , avansuri spre decontare ,

cumparari de bunuri , depuneri de numerar la banca .

Ca documente folosite in operatiile de casa in lei care stau la baza

inregistrarilor in contabilitate intilnim :

* Cecul de numerar folosit la ridicarea sumelor de la banca . Trebuie sa fie semnat de

persoanele imputernicite sa dispuna plati in conturile deschise la banca .

* Chitanta , se emite la fiecare incasare in lei , cu exceptia ridicarilor de numerar

pentru care se foloseste cecul de numerar .

* Chitanta fiscala , care se emite pentru vanzarile cu plata in numerar pentru care se

datoreaza TVA si nu se mai emite factura .

* Foaia de varsamint cu chitanta , serveste pentru depunerea sumelor in lei din caseria

societatii la banca .

* Dispozitia de plata / incasare , utilizata fie pentru plati in lei din caserie , fie pentru

incasari in lei cand nu exista alte documente justificative de plati si incasari .

18


19/27

Cand este utilizata ca dispozitie de incasare , pentru sumele incasate , casierul trebuie

sa emita chitanta .

Unele plati se fac direct pe baza documentelor justificative intocmite

anterior de diferite compartimente ale unitatii ( state de salarii , liste de avans chenzinal

, ordin de deplasare ) fara sa se mai intocmeasca alte documente de plata .

Toate operatiile de casa se inscriu de catre casier in Registrul de casa ,

care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii .

Contabilitatea sintetica a operatiilor de casa in lei se tine cu ajutorul

contului 5311Casa in lei .

Este un cont sintetic de gradul II , operational , cont de activ . Se

debiteaza cu incasarile in lei si se crediteaza cu platile in lei . Soldul poate fi numai

debitor si reprezinta existentul de numerar in lei din caseria unitatii .

Prezentarea principalelor registre de contabilitate folosite deSC STAVROS SRL

Societatea utilizeaza registre si formulare financiarcontabile conform

Ordinului nr. 1850/2004, publicat in MONITORUL OFICIAL al ROMANIEI

nr.23/07.01.2005 , dupa cum urmeaza :

- REGISTRUL-JURNAL - Serveste ca document contabil obligatoriu

de inregistrare cronologica si sistematica a modificarii elementelor de activ si de pasiv

ale unitii.. Se intocmeste de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea

contabilitatii nr. 82/1991, republicata, intr-un singur exemplar, dupa ce a fost

numerotat, snuruit, parafat si inregistrat in evidenta unitatii. Se arhiveaza la

compartimentul financiar-contabil, impreun cu documentele justificative care au stat la

baza intocmirii lui.

- REGISTRUL-INVENTAR - Serveste ca document contabil

obligatoriu de inregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ si de pasiv.

Se intocmeste de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr.

82/1991, republicata, intr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit,

parafat si inregistrat in evidenta unitatii.

Se intocmeste la inceputul activitatii, la sfarsitul exercitiului financiar sau cu ocazia

incetarii activitatii, fara stersaturi si fara spatii libere, pe baza datelor cuprinse in listele

de inventariere si procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ si de pasiv,

prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi.

19
http://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/00057263.htmhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/00057263.htmhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/00057263.htmhttp://var/www/apps/conversion/tmp/scratch_4/00057263.htm


20/27

Registrul-inventar se completeaz pe baza inventarierii faptice a elementelor de activ si

de pasiv grupate dupa natura lor conform posturilor din bilant .

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil, impreuna cu documentele

justificative care au stat la baza intocmirii lui.

- REGISTRUL CARTEA MARE - Serveste:

- la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice, la unitatile care aplica

forma de inregistrare "pe jurnale";

- la verificarea inregistrarilor contabile efectuate;

- la intocmirea balantei de verificare.

Registrul Cartea mare poate fi inlocuit cu Fisa de cont pentru operatiuni diverse.

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

- NOTA DE RECEPTIE SI CONSTATARE DE DIFERENTE -

Serveste ca:

- document pentru receptia bunurilor aprovizionate;

- document justificativ pentru incarcare in gestiune;

- act de proba in litigiile cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la

receptie;

- document justificativ de inregistrare n contabilitate.

Se intocmeste in doua exemplare, la locul de depozitare sau in unitatea cu amanuntul,dupa caz, pe masura efectuarii receptiei. In situatia in care la receptie se constata

diferente, Nota de receptie si constatare de diferente se intocmeste in trei exemplare de

catre comisia de receptie legal constituita.

Se arhiveaz la compartimentul financiar-contabil.

- BONUL DE CONSUM serveste ca:

- document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;

- document justificativ de scadere din gestiune;

- document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.

Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor

din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza

programului de productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale

unitatii, care solicita materiale pentru a fi consumate.

Bonul de consum se poate intocmi intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de

calcul.

Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

20


21/27

- FISA DE MAGAZIE serveste ca:

- document de evidenta la locul de depozitare a intrrilor, iesirilor si stocurilor

bunurilor, cu una sau cu doua unitati de masura, dupa caz;

- document de contabilitate analitica in cadrul metodei operativ-contabile (pe solduri);

- sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al stocurilor de valori

materiale.

Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale,

pe feluri de materiale ordonate pe conturi, grupe, eventual subgrupe sau in ordine

alfabetica.

- DISPOZITIE DE PLATA/INCASARE CATRE CASIERIE -

Serveste ca:

- dispozitie pentru casierie, in vederea achitarii in numerar a unor sume, potrivit

dispozitiilor legale, inclusiv a avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare,

precum si a diferentei de ncasat de catre titularul de avans in cazul justificarii unor

sume mai mari decat avansul primit, pentru procurare de materiale etc.;

- dispozitie pentru casierie, in vederea incasarii in numerar a unor sume care nu

reprezinta venituri din activitatea de exploatare, potrivit dispozitiilor legale;

Se intocmeste intr-un exemplar de compartimentul financiar-contabil:

- REGISTRU DE CASA - Serveste ca:- document de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar, efectuate prin

casieria unitatii pe baza actelor justificative;

- document de stabilire, la sfarsitul fiecarei zile, a soldului de casa;

- document de inregistrare in contabilitate a operatiunilor de casa.

Se intocmeste in doua exemplare, zilnic, de casierul unittii sau de alta

persoana imputernicita, pe baza actelor justificative de incasari si plati.

La sfarsitul zilei, randurile neutilizate din formular se bareaza.

Soldul de casa al zilei precedente se reporteaza, dupa caz, pe primul rand

al registrului de casa pentru ziua in curs.

Se semneaza de catre casier pentru confirmarea inregistrarii operatiunilor

efectuate si de catre persoana din compartimentul financiar-contabil desemnata pentru

primirea exemplarului 2 si a actelor justificative anexate.

Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea exactitatii

sumelor inscrise si respectarea dispozitiilor legale privind efectuarea operatiunilor de

casa.

21


22/27

- STAT DE SALARII - Serveste ca:

- document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor, precum si al

contributiilor si al altor sume datorate;

- document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Se intocmeste in doua exemplare, lunar, pe sectii, ateliere, servicii etc., pe

baza documentelor de evidena a muncii si a timpului lucrat efectiv, a documentelor de

centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizati in acord etc., a evidentei

si a documentelor privind retinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de

odihna, certificatelor medicale si se semneaza, pentru confirmarea exactittii calculelor,

de catre persoana care determina salariul cuvenit si intocmeste statul de salarii.

- LISTA DE AVANS CHENZINAL - Serveste ca:

- document pentru calculul drepturilor baneti cuvenite salariatilor ca avansuri

chenzinale;

- document pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale platite;


Se intocmeste lunar, pe baza documentelor de evidenta a muncii, a timpului lucrat

efectiv, a certificatelor medicale prezentate si se semneaza pentru confirmarea

exactittii calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale si a intocmit

lista.- ORDIN DE DEPLASARE (DELEGATIE - Serveste ca:

- dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea;

- document pentru decontarea de catre titularul de avans a cheltuielilor efectuate;

- document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de titularul de avans;


- LUCRARI DE SINTEZA SI RAPORTARE FINANCIAR-

CONTABILA.

Societatea tine evidenta contabila conform Legii contabilitatii si intocmeste

anual bilantul si contul de beneficii si pierderi, avand in vedere normele metodologice

elaborate de Ministerul Finantelor.

Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie .

In Romania BILANTUL CONTABIL este alcatuit din :

bilant

contul de profit si pierdere

anexa la bilant

22


23/27

raport de gesiune

Intocmirea bilantului cu intreaga sa formatie de documente de sinteza

reprezinta un proces complex de agregare a datelor in vederea construirii indicatorilor

economico financiari privind situatia patrimonului si rezultatele obtinute. Derularea

acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari, dintre care unele cu caracter

preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea propiu-zisa a bilantului.

Structura patrimoniala specifica bilantului

Bilantul este conceput ca un document de sinteza prin care se prezinta activul si

pasivul intreprinderii la incheierea exercitiului. El pune in evidenta situatia

patrimoniului descrisa prin ecuatia:

Situatia neta a patrimoniului = activul bilantier -datorii bilantiere

Schema bilantului adaptata in cadrul Noului sistem contabil ierarhizeaza masa

activelor si pasivelor dupa mai multe criterii pe urmatoarele structuri:

SPECIFICARE Exercitiul N-1 Exercitiul NA C T I VA. ACTIVE IMOBILIZATE

I. Imobilizari necorporaleII. Imobilizari corporale

III. Imobilizari finnaciareB. ACTIVE CIRCULANTE

I. StocuriII. Alte active circulante

C. CONTURI DE REGULARIZARE SAU ASIMILATE D. PRIME PRIVIND RAMBURSAREA

TOTAL GENERAL ACTIVP A S I V

23


24/27

A.CAPITALURI PROPRIII. Capital social sau contul inreprinzatorului individual

II. Prime legate de capitalIII. Diferente de reevaluareIV. Rezerve

V. Rezultatul reportatVI. Rezultatul contului (+, -)

VII.Repartizarea profituluiVIII. Fonduri

X.Subventii pentru investitiiXI.Provizioane reglementate

B. PROVIZIOANE PENTR RISCURI SI CHELTUIELIC. DATORIID. CONTURI DE REGULARIZARETOTAL GENERAL PASIV

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Contul de profit si pierdere evidentiaza si explica intr-o forma analitica rezultatele

prin prisma raporturilor de echilibru dintre cheltuieli si venituri. Criteriul folosit pentru

gruparea cheltuielilor este cel al naturii activitatii desfasurate (exploatare financiara,

exceptionala) si in cadrul acestora, naturaresurselor utilizate, in cazul cheltuielilor si

natura rezultatelor obtinute in cazul veniturilor.

Modelul adaptat pentru ierahizarea cheltuielilor si veniturilor se prezinta astfel:

I N D I C A T O R I EXERCITIUL N-1 EXERCITIUL N

VENITURI DIN EXPLOATARE (I)(-) CHELTUIELI DE EXPLOATARE (II)

= Rezultatul din exploatare (I-II)Profit sauPierdereVENITURI FINANCIARE(III)

(-) CHELTUIELI FINANCIARE (IV)= Rezultatul financiar(III-IV)

Profit sauPierdereRezultatul curent al exercitiului(I-II+III-IV)

Profit sauPierdere

VENITURI EXTRAORDINARE (V)(-) CHELTUIELI EXTRAORDINARE(VI)

24


25/27

= Rezultatul extraordinar al exercitiului (V-VI)Profit sauPierdere

A. TOTAL VENITURIB. TOTAL CHELTUIELI

PROFIT BRUTPIERDEREIMPOZIT PE PROFITPROFIT NETPIERDERE

Prezentarea anexelor la bilant

Reprezinta un set de situatii financiare care cuprind informatii complementare si

explicative in raport cu bilantul si contul de profit si pierdere, precum si o prezentare

sub forma de text privind regulile si metodele contabile si de date complementare.

Pentru bilantul contabil anexa este definita de :

Repartizarea rezultatului exercitiului

Situatia stocurilor si productiei in curs de executie

Situatia creantelor si datoriilor

Siuatia provizioaneloe

Date informative

Plati restante

Impozite, taxe si alte obligatii datorate si varsate

Situatia activelor imobilizate

Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare

RAPORTUL DE GESTIUNE

Este documentul bilantier folosit pentru interpretarea analitica a situatiei

patrimoniului, evolutiei situatiei financiare si a rezultatului. Raportul trebuie sa

cuprinda informatii cu privire la :

- situatia patrimoniului si evolutia sa previzibila

- elemente deosebite intervenite in activitatea unitatii patrimoniale dupa incheierea

exercitiului

- participatiile la capital ale unitatii- activitatea si rezultatele de ansamblu ale sucursalelor si altor subunitati proprii

25


26/27

- activitatea de cercetare- dezvoltare

- alte referiri cu privire la activitatea desfasurata care sunt considerte necesare a fi

inscrise in raportul de gestiune.

Bibliografie

Aurel-Virgil Baluta, - Contabilitate si gestiune fiscala, Editura Fundatiei Romania

de Maine, Bucuresti, 2007 ;

Cicilia Ionescu Sisteme Contabile Moderne, Ed.Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2005 ; Cicilia Ionescu Contabilitate Baze si Proceduri, Ed.Fundatiei Romania de

Maine, Bucuresti, 2007 ;

Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata, Monitorul Oficial al Romaniei,

Partea I, nr. 454 din 18/06/2008.

Luminita Ionescu Reforma bugetului public si a contabilitatii publice in

Romania, Editura Economica, Bucuresti, 2005 ;

Luminita Ionescu, Liana Gadau Contabilitatea institutiilor publice, teste grila si

aplicatii practice, Ed.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007 ;

26


27/27

Luminita Ionescu Contabilitatea aprofundata a societatilor comerciale, Ed, a

III-a revizuita si adaugita, Editura FRM, Bucuresti, 2007 ;

Luminita Ionescu , Lucian Ilincuta, Floarea Georgescu Contabilitatea

aprofundata a societatilor comerciale, teste grila si aplicatii practice, Editura FRM,

Bucuresti 2008 ;

OMEF nr. 116/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

intocmirea si depunerea situatiilor financiare ale institutiilor publice la 31 decembrie

2007, M.O nr. 46 din 21 ianuarie 2008 ;

OMFP nr. 1917/2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind

organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, Planul de conturi pentru

institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia, MO nr. 1.186 din 29 decembrie

2005 ;

Ordinul Ministrului Finantelor nr 1752/2005 privind aprobarea Reglementarilor

contabile conforme cu directivele europene, MO nr. 1080 bis/30.11.2005 ;

Ordinul Ministrului Economiei si Finantelor nr. 2374/2007 privind modificarea

Ordinului Ministrului Finantelor nr. 1752/2005, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,

nr. 25/14.01.2008 ;

Popescu Lucian, Baluta Aurelian-Virgil, ,,Metode si procedee de calculatie a

costurilor, Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2007 ; Standardele Internationale de Raportare Financiara, Editia 2007 emise de

Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (IASB) Editura Irecson

(traducere), Bucuresti, 2007 ;

Documents

Contabilitate Si Informatica