• 1.profilul de activitate a entitatilor de comert si implicatiile sale in organizarea contabilitatii.

Comertul-o ramura principal a ec nat si repr ansamblul de activitati prin care se asigura legaturi permanente intre producatori si consumatori.dupa modul de derulare a activit de circulatie a marf si participant distingem: comertul curidicata-conform art 3 din legea cu privire la comertul interior,acesta constiuie o activitate desfasurata de comercianti care cumpara produse in scopul revinzariiacestora catre alti comercianti sau utilizatori colectivi…. Comertul cu amanuntul-o activitate desfasurata de comerciantii care vind produse direct consumatorilor pt uzul personal al acestora. Se desfasoara prin intermediul: depozitelor cu mica ridicara-au rolul de a desface marfurile consumatorilor colectivi:spitale ,gradinite.scoli,sanatoria.. depozite de repartizare –au sarcina de a asigura sortimentele de marfuri solicitate si desfacerea ritmica a acestora. Unitati propriu-zise cu amanuntul-magazinele chioscurile care vind marfurile direct consumatorilor finali. In functie de activitatea desfasurata in unitatile dealimentatie publica pot fi: a)unitati de productie-a caror activitate consta in aprovizionarea cu materii prime,prelucrarea acestora si obt produselor finite. B)unit de desfacere-care se aprovizioneaza cu marfuri destinate vinzarii in starea lor initiala. C) unitati mixte-a caror activitate este complexa si consta atit in aprovizionarea cu marfuri si desfacere lor in starea in care au fost cumparate,precum si aprovizionarea cu materii prime,transformarea lor in preparate culinaresi organizarea conumului al acestora in unitatile proprii.

2.principiile contabilitatii generale 1.Principiul continuității activității. Acesta presupune că persoana juridică își continuă în mod normal funcționarea într-un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activității sau fără reducerea semnificativă a acesteia. 2. Principiul permanenței metodelor, conform căruia este obligatorie continuitatea aplicării acelorași reguli și norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile.3. Principiul prudenței. potrivit acestui principiu nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor, ținând cont de deprecierile, riscurile și pierderile posibile generate de desfășurarea activității exercițiului curent sau anterior. 4. Principiul independenței exercițiului. Se vor lua în considerare toate veniturile și cheltuielile corespunzătoare exercițiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se ține seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăților. „5. Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de pasiv. În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziții din bilanț se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv, indiferent de conținutul său economic, de evoluția previzibilă a pieței, de consecințele pe care le are această evaluare..6. Principiul intangibilității. Bilanțul de deschidere al unui exercițiu trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere a exercițiului precedent, cu excepția corecțiilor impuse de aplicarea l.A.S. 8.. 7. Principiul necompensării. Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce reprezintă pasive, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepția compensărilor între active și pasive admise de Standardele Internaționale de Contabilitate.8. Principiul prevalenței economicului asupra juridicului. Informațiile prezentate în situațiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a evenimentelor și tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică. 9. Principiul pragului de semnificație. Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situațiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeași natură sau cu funcții similare trebuie însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată

• 3.metoda de evaluare a stocurilor de marfuri si materialPentru evaluarea curentă a stocurilor de mărfuri și materiale pot fi utilizate următoarele metode:a) metoda costului normativ;b) metoda vînzărilor cu amănuntul. Metoda costului normativ se utilizează pentru evaluarea curentă și controlul operativ al existenței și circulației produselor finite și producției neterminate. Costul normativ se determină, luînd în considerare nivelul normativ al cheltuielilor materiale directe, cheltuielilor directe privind retribuirea muncii și al cheltuielilor de producție indirecte. Metoda vînzărilor cu amănuntul se aplică, de regulă, în comerț pentru evaluarea unei cantități mari de mărfuri care au un profit relativ egal în prețul vînzărilor în cazul unui sortiment care variază rapid. În contabilitatea curentă de circulație a mărfurilor evaluarea acestora se efectuează după metoda vînzărilor cu amănuntul la prețuri de vînzare, cu evidențierea adaosului, sau la valoarea de achiziție. Costul unităților stocurilor de mărfuri și materiale care, de obicei, nu sînt reciproc substituibile și al stocurilor produse și destinate unor proiecte speciale, se determină prin metoda de identificare. Conform metodei FIFO, stocurile de mărfuri și materiale intrate primele sînt și primele ieșite, de aceea evaluarea stocurilor de mărfuri și materiale se efectuează în aceeași consecutivitate. Costul soldului la sfîrșitul perioadei de gestiune se determină conform valorii de achiziție a ultimelor loturi de stocuri de mărfuri și materiale intrate. Conform metodei LIFO, stocurile de mărfuri și materiale intrate ultimele sînt primele ieșite, de aceea evaluarea stocurilor de mărfuri și materiale ieșite se efectuează în aceeași consecutivitate. Costul stocurilor de mărfuri și materiale ieșite în cursul perioadei de gestiune se determină la valoarea de achiziție a ultimelor loturi de stocuri de mărfuri și materiale intrate. Soldul stocurilor de mărfuri și materiale la sfîrșitul perioadei de gestiune se evaluează la valoarea de achiziție a primelor loturi de stocuri intrate. Conform metodei costului mediu ponderat, costul stocurilor de mărfuri și materiale ieșite și rămase la sfîrșitul perioadei de gestiune este determinat în baza costului mediu ponderat al unităților similare, aflate în stoc la începutul perioadei de gestiune și cumpărate sau produse de întreprindere în cursul acestei perioade. Costul mediu ponderat poate fi calculat pentru o perioadă anumită de timp sau pe măsura intrării loturilor suplimentare de stocuri de mărfuri și materiale

• 4.obiectul de activitate al entitatilor din ramura comertului Societatile care efectuiazaz activit. De comert au statut de intermediere.. de regula drumul parcur de bunurile si mat eriale se inscribe in relatia:aprovizionare – stocare-vinzare. La aprovizionarea mărfurilor contabilitatea urmărește principalele 2 momente:1. Momentul intrării mărfurilor - aici contabilitatea va verifica daca coincide momentul intrării mărfurilor în întreprindere cu momentul recepționării lor și facturării, astfel pot exista mai multe situații: - Situație ideala : când toate aceste 3-i momente coincid; - Când mărfurile intrate sunt nefacturate;- Mărfurile intrate sunt însoțite de factura, insa momentul recepției lor nu coincide cu momentul intrărilor în întreprindere.2 . Momentul achitării mărfurilor : - achitare în avans - imediata- ulterioara. Stocarea - formarea unor anumite stocuri de mărfuri la depozitele unităților comerciale pentru a asigura desfășurarea normala a activității acestei unități. Vânzarea - aici contabilitatea va urmări următoarele momente:1 Momentul vânzării - se va urmări daca coincide momentul vânzării mărfurilor cu momentul livrării lor efective. Pot apărea situația - Când mărfurile se considera vândute, dar expedierea lor nu s-a efectuat până la moment;2 Momentul achitării - în avans,- imediata- ulterioara..Organizarea vânzării în unități comerciale depinde în mare măsura de tipul unităților comerciale. Astfel exista câteva tipuri de unități comerciale:- Unități comerciale specializate (Cu ridicata, cu amănuntul, de alimentație publică, etc);- Unități comerciale cu activitate mixta (combina comerțul cu amănuntul și cel cu ridicata, s.a.);- Unități comerciale cu activitate combinata / complexa (Întreprinderi de producție care au magazinele sale proprii).

• 1.formarea preturilor la marfuriLa evaluarea stocurilor de marfuri putem identifica 2 tipuri de preturi:1.pret de cumaparare-echivalentul sumei platite sau care urmeaza afi achitata pt marfurile furnizate de catre alte entitati. 2. Pret de vinzare schivalentul banesc al sumelor incasate sau care urmeaza a fi primite ca rezultat al comercializarii marfurilor.Pretul de vinzare poate fi organizat in 3 structuri:pret de vinzare a producatorilor;pret de vinzare al bazelor angro;pret de vinzare cu amanuntul. Pretul de vinzare este alcatuit:pret de cumparare+CTA+adaosul comercial. CTA-chelt supotate de entitaet inclusiv chelt de transport propriu sau strain,chelt de incarcare descarcare;taxe vamale,taxe pt procedurile vamale pt marf importae... adaosul comercial-suma curinsa in pretul de vinazre destinat pt acoperirea chelt de desfacre si asigurarea profitului entitatii comercilale. Poate fi stabilit:procentual-procentul se aplica la pretul de cumpararea a marfurilor; in marime absoluta-diferenta dintre pretul de vinzare si cel e cumparare. TVA-taxa fiscala care se reflecta la bunurile economice si prestarile de servicii.marimile sunt:a)cota standard(20%);b)cote reduse (8%-pt piine,produse panificatie,lapte,medicamente; 6%-pt gaze lichifiate;0%-pt marfurile destinate exportului si marf de consum personal.)ACCIZUL-o taxa stabilita de stat care se aplica la unele categorii de marfuri.(bauturi alcoolice,cafea,tigari,jocuri de noroc,la masini.)

2. Formele și documentele aprovizionării cu mărfuri. Principalele documente întocmite la aprovizionarea cu mărfuri sunt de 2 tipuri:1 Documente de transport și marfă: factura fiscală, factura de expediție, certificat de calitate, certificat de proveniență, specificație de conținut;2 Documente de plată : ordin de plată, dispoziție de casă de plată, cec de decontare, etc. Principalele căi de aprovizionare cu mărfuri a unităților de comerț cu ridicata sunt: 1 de la furnizori / producători;2 din import;3 prin depozite de repartizare;4 prin intermediul titularilor de avans etc. Se cunosc 2 forme de aprovizionare:a)aprovizionarea cu marfuri fara delegat--Se face pe raspunderea furnizorului care poate utiliza atit mijl de transport proprii cint si transportul entit specializate.documentele necesare:fact fiscala;fact de expeditie;bonul de primire;certificat de conformitate,calitate;contfactura;ordinul de plata. La sosirea marf la destinatie insotitorul anunta destinatarul si incredinteaza bunurile beneficiarului. Pe doc se aplica stampila de receptie.daca la receptie sau consatat lipsuri de marfuri in colete ,marf defecte atunci receptia se sisteaza si se intocmeste proces-verbal de constatare a divergentelor in 3 exemplare. Da marf sunt primite la receptie fara doc insotitoare atunci receptia lor se confirma prin proces verbal de receptie. Daca la entitate au sosit marf necontractate atunci furnizorul este in drept sa le respinga sau sa le primeasca in custodie.b)prin intermediul delegatului-pt preluarea marf de la furnizor delegatului i se elibereaza o delegatie.evidenta delegatiilor este stricta si se tine in registrul de evidenta a delegatiilor eliberate.delegatiile nefolosite se anuleaza si se restituie in contabilitate.participind la receptia marf si ambalajelor,delegatul le preia si semneaza pe doc de livrare. Dac al areceptie se constata diferente se intocmeste proces verbal de constatare a divergentelor. Abaterile la receptie pot fi:A)plusuri cantitativ valorice:admise ;respinse; b)lipsuri:din vina furnizorului;in limita normelor de perisabilitate naturala in timpul transportarii;din vina pers expeditoare/delegatului.

3. contabilitatea sintetica si analitica a aprovizionarii cu marfuri contabilitatea sintetica a intrarii marfurilor 1)sau procurat marfuri de la furnizoria)in cazul prezentarii facturii spre achitare d217d 5342 c 521,522,539. b)in cazul achitarii directe d 217 d 5342 c 241.242.243.2442)sau procurat marf prin intermediul titularuui de avans:a)in cazul primirii anticipate a avansului d 217 d 5342 c 227.2 b)fara primirea anticipate a avansului d 217 d 534 c 532.13.)se inregistreaza adaosul commercial d217 c8214)reflectarea val marf intrate:a)de la fondatori ca aport in capitalui satutar d 217 c 313 b)cu titlu gratuity d 217 c 622.45.se inregistreaza suma chelt CTA : a)chelt de transport --propriu d 217 c 812 – strain d 217 c 521 d 534.2 c 539 b)chelt de incarcare descarcare d 217 c 531.533.539.812.521. c)taxe pt procedure vamale ,taxe vamale d 217 c 229.227.539d)reflectarea chelt de asigurare d 217 c 242.5336)la receptive sau constat :a) plusuri---and=mise d 217 c 521.522.539—response d 921”valori de mar si material primate in custodie”; b)lipsuri --- din vina furnizorului d 229.3 c 521---- lipsuri in limita normelor de perisabilit naturala d 712 c521 --- din vina delegatului(*constatarea lipsurilor de marfuri d 714 c 521;*imputarea lipsurilor pers vinovate :--daca vor vi recuperate in aceeasi perioada de gestiune d 227.4 c 612.5,534.2;da lips urmeaza a fi recuperate in mai multe perioade de gestiune d 227.4 c 515.535;*stingerea creantelor ---retinere din salariu d 531 c 227.4 – in numerar d 241 c 227.4) 7)se inregistreaza procurarea marfurilor in cazul acordariianticipate a avansurilor a)acordarea eliberarea avansurilor d 224 c 242 b)intrarea marf prin intermediul avansurilor acordate d 217 d 534.2 c224.Evidenta analitica a marfurilor se tine pe locurid e partrare,pe tipuri pe sortimente . marci,dimensiuni,articole in registrul de evidenta la contul 217 marfuri, sau jurnal order.

• 4.formele si documentele vinzarii de marfuri• Vânzarea mărfurilor se efectuează prin diferite forme în dependența de

tipul unității comerciale. pentru unităţi de comerţ cu ridicata sunt caracteristice următoarele forme de vânzare:1- prin tranzit : Aceasta forma se poate efectua în 2 variante :a) cu participarea bazei de comerț cu ridicata la decontări;b) fără participarea acesteia;;2 - prin depozite de repartizare

• Daca se vind marf prin depozite atunci unitatea de comert cu ridicata inchee contracte cu I-rile producatoare pt procurarea loturilor mari de marfuri si ulterior le vinde unitatilor de comert cu amnuntul. In acest caz se perfecteaza cite 2 seturi de documente marfare si de decontare:1 set in cazul procurariii intregului lot de la furnizori, 2 in cazul vinzarii marf catre unit de comert cu am sau altor I-rii pt sume partiale.vinzarile in tranzit se caracterizeaza prin faptul ca marfa este aprovizionata de catre entitatile cu amanuntul prin intermediul bazelor angro.doc sunt eliberate pt baza sau depozit. Referitor la tranzitul organizat nici marfa nici doc nu trec prin baza.

• 5.contabilitatea sintetica si analitica a vinzarii cu marfuri in unitatile de comert angro• Contabilit vinzarii marf depinde de met de evaluare a acestora in contab curenta:a)la

pret de vinzare cu evidentierea adaosului comercial b)pret de achizitie • Contab sintetica a vinzarii marfurilor• 1).se reflecta datorii cumparatorilor si clientillor pt marf vindute sau expediate la pret

de vinzare d 221. C 6112. 534.2 • 2).se reflecta val ambalajului expediat impreuna cu marfa d 221 c 217• 3).sau incasat mijl banesti in vederea achitarii creantelor comerciale d241.242 c 221• 4.)se caseaza val de bilant a marf expediate ,inclusiv adaosul comercial d 711 812 c 217• 5.)se reflecta val marf returnate la pret de livarare:a)aferent fact achitate d 822 534.2 c

539.2 b)aferent fact prezentate spre acitare d 822 534.2 c 221• 6).se inregistreaza val marf returnate de catre cumparator la preturi posibile verificate

d 217 c 822• 7.)diferenta dintre pretul de livare si cel de valorificare obtinuta din returnarea marf

sau reducerii de preturi.: a)daca entit creaza provizioane:- la crearea provizionului d 712 c 538;-- reflectarea diferentei din contul provizionul creat d 538 c 822 b)daca entit nu creaza provizioane atunci diferenta se trece la cheltueli d 712 c 822.

• 1.formele si documentele aproovizionarii cu marfuri aentitatilor de comert cu amanuntulPrincipalele documente întocmite la aprovizionarea cu mărfuri sunt de 2 tipuri:1 Documente de transport și marfă: factura fiscală, factura de expediție, certificat de calitate, certificat de proveniență, specificație de conținut;2 Documente de plată : ordin de plată, dispoziție de casă de plată, cec de decontare, etc. Principalele căi de aprovizionare cu mărfuri a unităților de comerț cu ridicata sunt: 1 de la furnizori / producători;2 din import;3 prin depozite de repartizare;4 prin intermediul titularilor de avans etc.

Se cunosc 2 forme de aprovizionare:a)aprovizionarea cu marfuri fara delegat--Se face pe raspunderea furnizorului care poate utiliza atit mijl de transport proprii cint si transportul entit specializate.documentele necesare:fact fiscala;fact de expeditie;bonul de primire;certificat de conformitate,calitate;contfactura;ordinul de plata. La sosirea marf la destinatie insotitorul anunta destinatarul si incredinteaza bunurile beneficiarului. Pe doc se aplica stampila de receptie.daca la receptie sau consatat lipsuri de marfuri in colete ,marf defecte atunci receptia se sisteaza si se intocmeste proces-verbal de constatare a divergentelor in 3 exemplare. Da marf sunt primite la receptie fara doc insotitoare atunci receptia lor se confirma prin proces verbal de receptie. Daca la entitate au sosit marf necontractate atunci furnizorul este in drept sa le respinga sau sa le primeasca in custodie.b)prin intermediul delegatului-pt preluarea marf de la furnizor delegatului i se elibereaza o delegatie.evidenta delegatiilor este stricta si se tine in registrul de evidenta a delegatiilor eliberate.delegatiile nefolosite se anuleaza si se restituie in contabilitate.participind la receptia marf si ambalajelor,delegatul le preia si semneaza pe doc de livrare. Dac al areceptie se constata diferente se intocmeste proces verbal de constatare a divergentelor. Abaterile la receptie pot fi:A)plusuri cantitativ valorice:admise ;respinse; b)lipsuri:din vina furnizorului;in limita normelor de perisabilitate naturala in timpul transportarii;din vina pers expeditoare/delegatului.

• 2.particularitatile contabilitatii primirii marfurilor de catre entitatile de comert cu amnuntul

• Principalele cai de intrare a marf in unit de comert cu am sunt:de la furnizori;din import;prin intrmediul titularilor de avans;de la producatori particulari,de la alte pers fizice.

• Sau procurat marf de lapers fizice: • 1)se inregistr procurarea marf de la pers fizice d 217 c 539.3;;;;2). se reflecta adaosul

comercial d 217 c 821;;;3)daca entit enregistreaza tva la cotul intermediar 825,824,tva la vinzare: d 217 c 825.824;;;4.)sa efectuat achitarea dat cu pers fizica retinunduse impozitul 5 % d 539.3 c 534.8 c 241

• Aprovizionarea cu marfuri se face prin intrmediul titularilor de avans• 1)sa eliberat avans titularilor pt procurare marf d 227 c 241;;;;2)sau procurat marf de

catre titularii de avans.a)in limita avansului anterior primit d 217 d 534.2 c 227.2 b)peste limita avansului d 217 d 534.2 c 532.1;;;3)Se inregistreaza adosul comercial afernt marf procurate d 217 c 821;;;4)reflectarea sumei tva la vinzare d 217 c 534.2;;;5.)stingerea dat fata de titularul de avans d 532.1 c 241

• De la furnizori;;;1)sau procurat marf de la furnizori d 217 d 534.2 c 521;;;2)reflectarea chelt de transport d 217 d 534.2 c 521.;;;3) la receptie sau constatat lipsuri in limita norm de perisab nat :d 712 c 521;din vina furnizorului d 229.3 c521; din vina delegatului d 714.7 c 521;se imputa suma lipsurilor pers vinovate d 227.4 c 612.5c 534.2;;;4)recuperarea lipsei din contul pers vinovate d 531 c 227.4;;;5)reflectrea adaosului comercial d 217 c 821;;;6.)sa efectuat achitarea datoriei fata de furnizori d 521 c 242

• 3.formele si documentele vinzarii cu amanuntul,din unitatile de comert cu amanuntul

• Se cunosc urmat forme de vinzare a marf din unit de comert cu amanuntul:vinz marf cu plata integrala in numerar;vinz marf cu mica ridicata;vinz marf in credit;prin consignatie;

• 1) vinz marf cu plata integrala in numerar se realizeaza prin diferite forme care nemijlocit influenteaza sistemul de evidenta. Principalele forme de vinzare a marf cu plata integrala in numerar sunt:a)vinz marf pe bara de bonuri emise – b)vinzarea marf pe baza de tichete,c)vinzarea marf prin autoservire,d)vinzarea marf la domiciliu e)prin automate.

• 4.documentarea si contabilitatea vinzarii marfurilor cu plata integrala in numerar

• Contabilit vinzarii marf in numerar• 1)sau incasat mijl banesti in casierie d 241 c611.2 c534.2 • 2)mijl banesti din casierie se transmit incasatorului bancii pt a fi depuse la

bancaa)daca sunt inregistrate la cont curent in valuta nat d 242 c241 b)daca nu au fost inregistr la cont curent in valuta nat d 245 c241

• 3)se caseaza val de bilant a marf vindute inclusiv adaosul comercial d 711.2 d821 c217

• 4)sau incasat mijl banesti din vinzarea mafr incl tva d 241 c 846• 5)la sf lunii se reflecta suma venit din vinzarea marf si suma tva d 846 c 611 c

534.2• 6)se inregistr val marf vindute,incl adaosul comercia si tva de la vinzare d 711.2

d821 d825 c217• 7)sau incasat mijl banesti din vinzarea marf cu achitare prin carduri:a)daca entit nu

utilizeaza contul 846 d244 c611 c534.2 b)daca entit utilizeaza contul 846 d 244 c 846 d 846 c611 c534.2

• 8)Se reflecta vinzarea sumelor incasate prin carduri bancare d 242 c 244 d 245 c 244

• 9)reflectarea comisionului pt operatiunile de transfer din carduri bancare d 712 c242

• 5.conatbiliatatea vinzarii marfurilor cu mica ridicata • 1)sau vindut marf cu mica ridicata clientilor d 221 c 611 c 534• 2.)se caseaza val de bilant d 711 c 217• 3)se caseaza suma adaosului comercial d 821 c217• cazul achitării în avans • 1)Primirea avansului de la cumpărători :Dt 242 Ct 523• 2) Reflectarea TVA de la avans:Dt 225 Ct 534.2;;;3). Înregistrarea livrării mărfurilor

cumpărătorilor:Dt 221 Ct 611 Ct 534.2;;;4)se deconteaza val de bilant a marf vindute d 711.2 c 217;;;5.)se caseaza adaosul comerciald 821 c 217;;;6.)compensarea avnsurilor primite cu suma creantelor comerciale Dt 523Ct 221;;;7)se trece in cont suma tvaDt 534.2 Ct 225;;;8)diferenta dintre suma avansurilor incasate si val marf livrate d242 c221;;;9)se achita datoria fata de buget privind tva d 534.2 c 242

• Livrari cu scont(reduceri)• 1)sau vindut marf clientilor d 221. C611 534.2;;;2)se caseaza vb a marf vindute d 711

c217;;;3)casarea adaosului comercial d 821c217;;;4)se reflecta suma reducerii acordata clientilor in cazul cind momentul livrarii corespunde cu perioada achitarii d 221 c611 c534.2;;;5)se achita creanta cumparatorilor d 242 c221;;6)se refelcta usma reducerii ofrita clientilor d 712 c534.2 c221;;;7)sau incasat mijl banesti de la client in vederea sringerii creantelor d 242 c 221.;;8)stingerea difinitiva a creantelor d 242 c 221

• 6.Conatbilitatea vinzarii marfurilor in credit• Vânzarea mărfurilor cu plata în rate este reglementata printr-o hotărâre a Guvernului

prin care sunt stabilite mărfurile care pot fi vândute în rate de asemenea mărimea salariului pe care trebuie s-o dețină cumpărătorul de mărfuri în rate.

• Contabilitatea sintetica• 1)se caseaza val marf vindute d711.2 d 721 d825 c 217• 2)- Primirea acontului:Dt 241 Ct 611 Ct 534.2 • 3) Înregistrarea creanței cumpărătorului pentru soldul mărfii neachitate: Dt 221, 227

Ct 611 Ct 534.2 • 4)sa calculat dobinda pt marfurile vindute in credit :a)pt marf vindute ce depaseste

anul gestionad d 134 c422 c 426 b)pt maf vindute in credit pina la sf anului gestionar d 221. 227.3 c 515 c 535

• 5)la inceputul anului gestionar se va reflecta a)trecerea creant din categoria celor pe t lung in categoria celor curente d 221 227.3 c134 b)trecerea veniturilor anticipatepe t lung in venituri cuente d 422 c 535 c)reflectarea cotei parti a sumei tva d 426 c 535

• 6)lunar se va inregistra : a)trecerea venit anticipate curente aferent venit perioadei de gestiune d 515 c 621 b)reflectarea sumei tva d 535 c 534.2 c)stingerea creantelor:-- de catre cumparatorii terti d 241 c 221 --- de agentii entitatii d 531 c 227.3

• 1.Vinzarea marfurilor in consignatie • Comertul de consignatie ca forma de comert cu amanuntul asigura desfacerea

marfurilor care apartin pers fizice firidice.Daca comitentul si comisionarul sunt sunt pers jurideice si ambele sunt inregistrati ca contribuabili deTVA: la comitent.Sau livrat marfuri in consign D221C611,534.2;Se caseaza val de bilant D711 C217;Sa calculate comisionul pt marf primate in consign D712 D534 C 521;Se compenseaza creantele comerciale D521 C221Sau incasat mijl banesti D242 C221;• La comisionar Sau primit marfuri in consignatie de catre comisionar D 534.2 C521;Sau

livrat marf de catre comisionar D221 C611 534.2;SA CALCULAT COMISIONUL PT MARFURI D 221 C611 534.2;

• Se caseaza val de bilant D711 C217;Stingerea dat fata de comitent D521 C221;Sau incasat mijl banesti D242 C221;Stingerea dat pt marfurile primate D521 C242

• Comisionarul a procurat marfuri de la furnizori pt comitent• Sau procurat marfuri D217 C534.1 521;Livrarea marfurilor comitentului D221 C611

C534.2• SE REFLECTA VAL DE BILANT D711 C 217;Calcularea comisionului D 221 C 611 C534.2• Incasarea mijl banesti D 242 C 221;Achitarea dat furniz.. D521 C242• DACA COMITENTUL E PERS FIZICA IAR COMISIONARUL MAGAZINUL DE CONSIGNATIE• Sau procurat marfuri D 217 C539; Sa calculate comisionul D 217 C 821• Se reflecta incasarea mijl banesti D 241 C 846;Venitul din vinzari D 846 C534.2 611• Se caseaza costul marfurilor D711 C 217;Stingerea datoriei D 539 c 534.2 241

• 2.contabilitatea ambalajelor• Există mai multe criterii de clasificare a ambalajelor şi anume:1. După

„conexiunea” preţurilor marfă-ambalaj, se disting:- Ambalaje al căror preţ este inclus în preţul mărfurilor.;- Ambalaje al căror preţ nu este inclus în preţul mărfurilor..2. După posibilităţile de folosire, distingem:- Ambalaje refolosibile. Ambalaje de unică folosinţă - \.3) După durata de utilizare, se disting:- Ambalaje de natura imobilizărilor;- Ambalaje de natura obiectelor de inventar;- Ambalaje de natura materialelor de ambalat;- Ambalaje de transport sau circulaţie.4) După modul de facturare şi decontare, se disting:- Ambalaje cu factură proformă (cantitativ) care circulă pe principiul restituirii integrale..- Ambalaje care circulă la schimb.

• 1,.se reflecta val ambalaj PRIMITE DE LA FURNIZORI D 217 C521• Val ambalajelor fabricate D 217 C 821 D 812 C 211. 531. 533. 521• Sau restituit ambalaje furnizorului D 521 C 217• Sau eliberat amb cumparat impreuna cu marfa D 221 C 217• La inventariere sau constatat plusuri D 217 C 612 lipsuri D 714 C 217• Sau primit cu titlu gratuity D 217 C 622.4• Se reflecta val ambalajelor constatate lipsa D 723 C 217

• 3.DETERMINAREA ADAOSULUI COMERCIAL afferent marfurilo vindute• Determinarea adaosului comercial aferent mărfurilor vândute este un calcul

economic contabil în conexiune directă cu modul de stabilire a rezultatului financiar, iar acestea sunt influențate la rândul lor de mărimea relativă și absolută a adaosului comercial aferent mărfurilor vândute.

• Practica contabilă comercială determină acest indicator pe cale indirectă după metoda procentului mediu de adaos, care se bazează pe datele cumulate de la începutul anului până la sfârșitul lunii de referință furnizate de conturile: 217, 611, 821.

• Potrivit acestei metode procentul mediu de adaos %AC=(rc 821-rd821/sf217marf+rc611,534.2)*100

• mărimea absolută a adaosului comercial aferent mărfurilor vândute :∑ACmarf vindute=%AC*Rc611,534/100 SAU ∑AC=sold calculat in prealabil-∑AC marf in stoc,..

• Mărimea absolută a adaosului comercial aferent mărfurilor rămase în stoc ∑=%ac*sf(217)/100

• Casarea adaosului com D821 C217• ∑ CTA aferent marf vindute • 1)determinam procentul mediu CTA =Si 217CTA+Rd217 CTA/Sf217

CTA+Rc611.534.2• DETERMINAM ∑ CTA aferent marf vindute=%mediu CTA *Rc611,534.2/100• Casarea ∑ CTA D711 C217 CTA

• 4.metodologia pregatirii si desfasurarii inventarierei marf si ambalaj Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor stiinte economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta cantitativa si valorica sau numai valorica, dupa caz, a elementelor de activ si de pasiv aflate în patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza. Orice persoană juridică sau fizică, care potrivit legii, iși organizează contabilitatea proprie are”obligația să efectueze inventarierea generală a patrimoniului:la începutul activității,cel putin o dată pe parcusul funcționării sale, în cazul funcționării sau încetării activității, precumși în alte situații prevăzute de lege. Inventarierea se efectuează în scopul stabilirii situației reale a patrimoniului agentuluieconomic, ceea ce impune verificarea faptică a tuturor elementelor patrimoniale și totodată a bunurilor aparținând altor persoane juridice sau fizice, indiferent sub ce formă sunt deținute.Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere, sunt:a.luarea de la gestionarul valorilor materiale, înainte de începerea operaţiunilor de inventariere a unei declaraţii scrise din care să rezulte dacă:-are în gestiune valori materiale şi în alte locuri de depozitare decât cele cunoscute decomisie; b.să identifice toate încăperile şi locurile în care sunt păstrate valorile materialece urmează a fi inventariatec.să asigure închiderea şi sigilarea în prezenţa gestionarului ,d.să bareze şi să semneze la ultima operaţiune documentele e.să verifice numerarul din casă , f.să verifice dacă aparatele şi instrumentele de măsură şi cântărire sunt în bunăstare şi dacă au fost verificate de persoane autorizate. Decizia privind numirea comisiei de inventariere trebuie să cuprindă printrealtele:numele precum şi calitatea persoanelor care formează comisia de inventariere, dataefectuării inventarierii, responsabilul comisiei de invantariere, gestiunile supuse inventarierii precum şi semnăturile persoanelor în cauză. Liste de inventariere separate sunt întocmite pentru:-bunurile aflate temporar în afara entităţii;-bunurile care aparţin altor entităţi;-bunurile aflate asupra angajaţilor;-lucrările de investiţii abandonate şi sistate;

• 5.stabilirea si inregistrarea in contabilitatea a diferentelor constatate la inventariereRezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si inscrise in listele de inventariere cu cele din evidenta operativa si contabilitate.Daca lipsurile constatate nu sunt urmarea savarsirii unei infractiuni, la stabilirea valorii debitului se are in vedere posibiliattea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:Ø sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii aspectului exterior; listele cu bunurile pentru care exista posibiliatea compensarii se stabilesc anual de catre administratori;Ø diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi gestiune;Ø lipsurile constatate la inventariere sa nu provina din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorita vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea lor

• Plusurile constatate la inventariere D 217 C612 821• REFLECTAREA LIPSURILOR constatate la inventar in limita normelor de perisabilit

naturalaD712 821 C217• REFLECTAREA LIPSURILOR constatate la inventar peste limita normelor de perisabilit

naturala D714.4,821 C 217• Seimputa suma lipsurilor pers vinovate:daca vor fi recuperate in aceeasi perioada de

gestiune D227.4 C612.5 534.2:Daca vor fi recuperate in mai multe perioade de gestiune D 227.4 C515. 535

• LUNAR SE VA INREGISTRA A)cota parte a veniturilor anticipate curente aferente periodei de gestiune D515 C 612.5 B)∑ TVA D535 C 534.2 c)stingerea creantei D 241 531 C 227.4

• 6.CONTABILITATEA PIERDERILOR DE MARFURIPerderile de marf s eimpart: perisabilitati la marfuri in limita normelor, perisabilitati la marfuri peste normele stabilite.perisabilitati la marfuri in limita normelor Peresabilități naturale – reprezintă reduceri naturale ale mărfurilor datorită proprietăților lor fizico – chimice și sub acțiunea diferitor facturi naturali. Pentru calcularea pierderilor din peresabilități naturale se stabilesc anumite norme care sunt aprobate prin hotărîreaDepartamentului comerțului cu privire la aprobarea normelor peresabilității naturale a mărfurilor alimentare și nealimentare la toate întreprinderile de comerț din RM. Pentru determinarea scăzămintelor, normele de perisabilități se aplică la volumulcantitativ sau valoric al intrărilor sau ieșirilor de mărfuri de la ultimul inventar până la acela pentru care se face calculația ∑PN=volumul vinzarii marfurilor*%normelor de perisabilitate/100.Daca entit creaza provizioane D 712 C 538Casarea lipsurilor de marfuri din contul provizioanelor:a)daca lipsurile asu survenit in rezultatu transportarii acestaro D 538 C 521 b)daca lips sau stabilit la inventariere D 538,821 C 217• IN caz ca entit nu creaza provizioane a)reflectarea lipsurilor constatate pe timpul transport D712, C531 B)lips de marf in limita norm de perisabilit nat satbilita la inventariere D 712 821 C217• perisabilitati la marfuri peste normele stabilite SUNT scazaminte care depasesc normele

stabilite. REFLECTAREA LIPSURILOR constatate la inventar peste limita normelor de perisabilit naturala D714.4,821 C 217;

• Seimputa suma lipsurilor pers vinovate:daca vor fi recuperate in aceeasi perioada de gestiune D227.4 C612.5 534.2:Daca vor fi recuperate in mai multe perioade de gestiune D 227.4 C515. 535;

• LUNAR SE VA INREGISTRA A)cota parte a veniturilor anticipate curente aferente periodei de gestiune D515 C 612.5 B)∑ TVA D535 C 534.2 c)stingerea creantei D 241 531 C 227.4

7. Reevaluarea mărfurilor și contabilitatea diferențelor provenite din reevaluare.Reevaluarea este operația de modificare a prețurilor bunurilor materiale cu implicații deordin economic, financiar și fiscal, din care cauză există reglementări și proceduri care trebuierespectate. Acestea se referă la mărimea modificărilor sau a noilor prețuri, modul de acoperire șide regularizare a diferențelor valorice rezultate.Îndocumentele care dispun modificarea prețurilor la mărfuri se specifică:obiectivele urmărite prin reevaluaremărfurile ce se reevaluează sensul modificării de preț cota procentuală de modificare a prețului cota de adaos comercial sursa de finanțare pe seama cărei se regularizează diferențele de preț data modificării prețurilor.Stocurile de mărfuri supuse reevaluării și calculului diferențelor valorice pe fiecaregestiune în parte se realizează prin întocmirea Listei-act de reevaluare(proces verbal). În acestdocument se înscriu toate sortimentele reevaluate cu prețul de vânzare unitar, costul. Cota deadaos și suma de adaos vechi și nou, precum și totalul valorii mărfurilor, al diferențelor de preț brute, al diferențelor de adaos și al diferențelor nete. Lista – act pentru schimbare de preț seîntocmește în două exemplare, dintre care unul rămâne la gestionar și este utilizat pentru a faceînregistrările în evidența operativă a gestiunii, iar celălalt este înaintat departamentului de contabilitate. Diferențe rezultate din reevaluarea mărfurilor pot fi de natura:majorărilor de preț, și reducerilor de preţ.1)diferentele din reevaluare in Scopul majorarii pretului D 217 C611 821 2) diferentele din reevaluare in Scopul MICSORARII PRETULUI D 714.4 821 C217

• 8.raportul gestionarului privind existenta si micsorarea marfurilor si ambalajelorRaportul gestionarului se intocmeste in baza doc primare,terminele carora sunt stabilite de catre conducerea entit in dependenta de volumul I-rii si conditiile concrete de lucru.se perfectioneaza o data la 7 zile. In rap de gestiune se indica: den entit,den si nr subdiviziunii,numele prenumele gestionarului,si a unui din membrii brigazii,nr rap gestionar,perioada de referinta.

Soldul initial al marfii si am balaj se ia din rap de gestiune precedent care corespunde cu cu sodul final sau din lista de inventariere. Atit in partea de intrari cit si in cea de esiri se indica:de unde au provenit,cine alivrat marfa; val marfii si ambalj pe ficare doc;val marfii total intrata si total iesita de marf si amb.Soldul final. Fiecare doc se anexeaza la rap in ordine cronologica iar nr total de doc se perfecteaza in rap gestionare si se sscriu cu litere.rap gestionar este semnat dede pres responsabila daca se utilizeaza raspundere materiala colectiva atunci este semnat de gestionar si de unul din membrii colectivului.contabilul mrimind darea de seama atrage atentie:daca toate doc raporta sunt si anexate;daca corespund datele perioadei de referinta;daca corect sunt perfectate doc si insasi raportul.conatabilul semneaza ambele exemplareindicind data:primul ramine la conatbil,iar al doilea se inmineaza gestionarului.erorile constatate in timpul verificarii sunt reflectate prin met corectarii.conatb face remarcarespectiva privitor la corectie ,informind gestionarul,si primind de la el confirmarea in scris.registrele de evidenta sintetica se tin la contul 217 se deschid separat pe fiecare gestionar.

• 9.particularitatile unitatilor de alimentatia publica si influena lor asupra organizarii contabilitatii , pot fi definite următoarele particularităţi distincte ale ramurii, cu implicații asupra contabilității:îmbinarea funcțiilor de producție, comercializare și desfacere a produselor proprii și a mărfurilor procurate;prepararea alimentelor și a preparatelor culinare în cantități mici, dictată de doi factori definitorii: cererea ce afectează modificarea zilnică a sortimentului şi termenul limitat de comercializare;planificarea cu o mare probabilitate a volumului produselor preparate efectuată în exclusivitate de către unitățile de alimentație publică ce deservesc un număr stabil de consumatori;ponderea însemnată în volumul total al produselor preparate și corespunzător comercializate, a semipreparatelor cu un grad înalt de finisare și a preparatelor gata pentru consum;sortimentul produselor preparate și al mărfurilor procurate, în mare măsură, depinde de evoluția cererii și de clienții deserviți, inclusiv de componenţa profesională, naţională, de vârstă, puterea de cumpărare, condiţii de muncă şi trai;cererea la produsele şi serviciile alimentaţiei publice e dependentă, în mare măsură, de o serie de factori ca: ora exactă, zilele săptămânii, anotimpuri etc;regimul de lucru al unităților de alimentație publică care deservesc un contingent stabil de consumatori depinde de regimul de lucru al întreprinderilor de producție, organizațiilor, instituțiilor de învățământ, pe lângă care funcționează.Potrivit Regulamentului de clasificare a unităților de alimentație publică pe categorii (anexa nr.3 la H G nr. 1209), în funcție de nivelul de servire a clienților, unitățile alimentației publice se clasifică în cinci categorii: lux, superioară, I, II și III, categoria unității se indică în certificatul de clasificare, precum și la intrarea în unitatea respectivă

• 10.structuri de preturi si calculatia lor in alimentatia publicaPrețurile cu amănuntul în alimentația publică au unele particularități în raport cu alte subdiviziuni ale comerțului cu influențe însemnate supra contabilității. Modul de formare a prețurilor în unitățile de alimentație publică este reglementat de Instrucțiunea privind formarea prețurilor la întreprinderile de alimentație publică ale tuturor agenților economici din Republica Moldova. Mărimea adaosului comercial și de alimentație publică este nelimitată și se stabilește, de regulă, pentru fiecare fel de preparate culinare și mărfuri destinate vânzării prin ordinul administrației unității de alimentație publică, cu excepția unităților de categoria II și III, de asemenea exceptând și mărfurile de importanță socială. Adaosul se aplică la costul materiilor prime utilizate la prepararea produselor culinare și are destinația acoperirii cheltuielilor aferente procesului de producție și comercializare, precum și obținerii profitului.Prețurile la producția proprie (preparate culinare) se determină prin calculație. Valoarea materiilor prime se include în costul produselor culinare fabricate de unitățile de alimentație publică la prețurile libere cu amănuntul plus adaosul comercial și de alimentație publică. Calculul prețului de vânzare pentru fiecare produs preparat (fel de mâncare) sau procurat și pregătit pentru vânzare se efectuează în Fişa de calculaţie, care se întocmește separat pentru fiecare produs preparat.

11.organizarea contabilitatii inlaboratorul de cofetarie si patiserie În producția proprie a sectorului de alimentație publică, un loc însemnat îl ocupă produsele de cofetărie și patiserie, producerea acestora având loc în laboratoare sau secții de producție organizate separat sau care funcționează pe lângă restaurante, cafenele și cofetării. Activitatea acestora se organizează ca un sector distinct, având ca obiect producerea produselor de cofetărie și patiserie care sunt destinate vânzării fie prin unități specializate de cofetărie și patiserie sa prin restaurante, baruri, bufete, fie direct clienților, dar nu pentru consum pe loc. Datorită specificului activității în laboratoarele de cofetărie și patiserie pot fi utilizate următoarele categorii de prețuri:prețuri de facturare ale materiilor prime (de procurare, achiziție)prețuri de vânzare cu amănuntul;prețuri de livrare ale laboratoarelor de cofetărie și patiserie;prețuri de alimentație publică diferențiate pe categorii de unități.Laboratoarele de cofetărie și patiserie se aprovizionează cu materii prime și materiale din aceleași surse ca și celelalte unități de alimentație publică și respectiv se întocmesc/primesc aceleași documente justificative aferente aprovizionărilor. Produsele de cofetărie și patiserie sunt eliberate din secția de producere în zonele de distribuție (magazii) în bazaFişelor zilnice de consum, în care de regulă, se indică și numărul notei de comandă. În cazul vânzării către clienți – persoane juridice eliberările pot fi efectuate direct din laboratoare în baza facturilor fiscale sau de expediţie.1.inregistram procurarea MP de la furnizori D217 534.2 C 521;2.chelt de transport a furnizorului D217 CTA 534.2 C 521;Sa eliberat MP in laboratorul de cofetarie D217 productie(811) C 217 depozit;Sa eliberat produse de cofetarie clientilor D 221 C 611 534.2;Se caseaza costul d711 c 217,811; reflectam suma chelt de productie achitate da laborator d712(813) c 211,533, 812;se refecta chelt generale si administrative d713 c 124,533,531, 113,227;se inchid conturile de venit si chelt la finele anului de gestiune la rezultatul financiar:venituri d611 c531,chelt d351 c711.712;calcularea imp pe venit d 731 c 534.1;inchiderea conturilor d 351 c 731;reflectarea rezultatului financiar d 351 c 333.1

12.documentarea si contabilizarea marfurilor si produselor in bucatarie

Eliberarea materiilor prime și produselor din magazii (depozite) se efectuează în baza bonurilor de consum care sunt completate în baza cererilor de comandă eliberate de bucătarul șef, având la bază meniul.Bonul de consum este documentul justificativ pentru eliberarea de materii prime , produse și mărfuri din depozit, pentru scăderea bunurilor din gestiune și pentru operarea corespunzătoare a fișei de magazie. Conține, din partea persoanelor autorizate, aprobarea pentru efectuarea consumului și consemnează: data operaţiunii, denumirea, codul, unitatea de măsură pentru bunurile eliberate din depozit, preţul unitar şi valoarea acestora. Documentul este semnat atât de gestionarul bunurilor, cât și de persoana care le primește.De asemenea eliberarea materiilor prime din magazii poate fi documentată în baza fișelor limită de consum, care se completează de regulă, pentru o anumită perioadă (decadă, lună) și oferă posibilitatea excluderii dublării zilnice a înregistrărilor. Aceasta fiind emisă în două exemplare: un exemplar va rămâne în depozit, iar al doilea se va transmite bucătarului-șef.În caz că materia primă necesară în subdiviziunea de producție lipsește, se va emite suplimentar o cerere de comandă, pentru substituirea acesteia cu una similară, în care se va reflecta inclusiv supraconsumul sau economisirea materiilor prime utilizate.Dacă unitatea de alimentație publică decide să organizeze contabilitatea circulației stocurilor în sistem comercial, atunci pentru evidența stocurilor și activităților deschide conturi de gradul II în dezvoltarea contului 217 .Documentarea și contabilitatea circulației mărfurilor și produselor în bufete și magazinede culinărie.O unitate specifică de alimentație publică a reprezintăBUFETELE . Pentru aceste unități dealimentație publică este caracteristic aprovizionarea din producție proprie și din alte surse (la felca UCA).Eliberarea MP d217 bucatarie c217 depozit;reflectrea adaosului comercial aplicat in bucatarie d217 c821;se inregistreaza incasarile in numerar d241 c611.2 534.2;se reflecta vinzarea bucatelor:a)cu achitare ulterioara d 221 c 611.2 534.2 b)lucratorilor entitatii de alimentatie publica+reflecatrea venit din vinzari d227 531 c 611.2 +rfelctarea TVA d713 c534.2; se caseaza costul bucatelor d711 821 c217 bucatarie

• 13. perfectarea documentara si contabilitaea marfurilor si produselor in magazinele de culinarie majoritatea entitatilor de alimentatie publica isi organizeaza desfacerea produselor proprii si a marfurilor procurate atit in sala de mese cit si prin intermediul bufetelor ,barurilor,… comercealizarea produselor si marf se exercita contra plata in numerar.suma incasarilor se confirma prin cecurile de casa ..

• Procurarea marfurilor produselor de la furnizor d 217 d534.2 c521• Sau primit marfuri in bufete din bucatarie d 217 c217• Reflectarea adaosului comercial d217 c821• Se incaseaza suma din vinzari cu plata in numerar d241 c611.2 c 534.2• Se caseaza costul produselor si marfurilor vindute din bucatarie si

bufete inclusiv adaosul comercial d 711.2 d821 c217•

14.conceptul rolul si componentele comertului exterior Activitatea de comerț exterior cuprinde: în raporturile cu străinătatea privind vânzarea-cumpărarea sau schimburile de mărfuri, prestările de servicii, transporturile și expedițiile internaționale, proiectarea și executarea de lucrări, asistență sau colaborare tehnică, vânzarea sau cumpărarea de licențe pentru folosirea brevetelor de invenții sau a procedeelor tehnologice, consignația sau depozitul, reprezentarea și comisionul, operațiunule financiare, asigurările și turismul și, în general, orice acte sau fapte de comerț. Formele tradiționale de comerț exterior sunt: a) importul de mărfuri, care reprezintă totalitatea operațiunilor cu caracter comercial prin care se cumpără mărfuri din alte țări și se aduc în țară pentruconsumul productiv și neproductiv; într-un sens mai larg, în cadrul importului se include și așa-numitul import invizibil, adică serviciile procurate de o anumită țară din alte țări în domeniile transporturilor, asigurărilor, creditului, turismului, licențelor etc. ; b) exportul de mărfuri, care reprezintă totalitatea operațiunilor cu caracter comercial prin care o parte din mărfurile produse sau prelucrate într-o țară se vând în alte țări; într-un sens mai larg, și exportul cuprinde așa-numitul export invizibil. Din cele prezentate anterior, rezultă că activitățile de comerț exterior cuprind două mari componente:1. -schimburile comerciale cu străinătatea;2. -activitatea de cooperare economică și tehnico-științifică.. În contabilitatea financiară, formele de realizare a activității de comerțexterior implică, utilizarea unor metodologii adecvate conținutului fiecăreia dintreele, iar în contabilitatea de gestiune a fiecărei forme sau tip de activitate ca ostructură care se evidențiază distinct potrivit nevoilor de gestiune internă. Sistemul de finanţare, creditate şi decontarereprezintă principalelemodalități de asigurare de către unitățile economice a fondurilor necesaredesfășurării activității.Pe calea finanţări ise asigură fondurile proprii sub forma capitalului social și acelorlalte fonduri proprii: rezerve, rezultatului exercițiului, fondurile proprii cuscop determinat.Pe caleacreditării-se asigură completarea necesarului total de fonduri subforma datoriilor financiare, comerciale sau de altă natură. Decontarea activităţii de comerţ exterior – are o influență deosebită asupracontabilității. Acestea se regăsesc în contabilitate sub forma: mijloacelor de plată,instrumentelor de plată și de credit și modalităților de plată.

• 15.contabilitatea operatiunilor de export• Exportul-vinzarea de bunuri si serviciice apartin ec unei tari.in sens mai

larg cuprinde toate operat comerciale si serviciile pprestate de o anumita tara in alte tari in domeniul de transport ,asigurari,creditului,licentelor.pt pastrarea marf in regimul vamal de export se cere urmat doc: declaratia vamala,certificatul de inregistrare a intreprinderii eliberat de camera inregistrarii de stat,certificat de atribuire a codului fiscal,declaratia de repatriere,contractul ec, licenta daca marfa este supusa licentierei la export,factura invoice,foaia de trasura, declarati a valorii in vama,.

• Sa primit avansul de la imporatator in contul exportului de marfuri d 243 c 523.2; se inregistreaza venitul constatat din export d221.2 c611.2; se caseaza costul de marfuri d711 c217; sa achitat datoria fata de prestatorul de servicii de transport:a)diferenta de curs valutar favorabila d539 c 622.3,243,b)nefavorabila d 539 d722.3 c243; dupa expedierea bunurilor se trece in cont avansul primit pt export d523 c 221.2; suma restanta se achita de importator.a)diferenta pozitiva d 243 c622.3 c221.2 b)negativa d243 d 722..3 c221.2

• 16.documentarea si contabilitatea importului de marfuri • Importul ca categorie ec identifica cumpararea pt ec

nationala de bunuri si servicii din alte tari,de regula ele parcurg: furnizor strain-vama-beneficiar intern-consumator final. Importul marf se efectuiaza in conformitate cu prevederile codului vamal,CF,legii cu privire la traficul vamal..

• Achitarea in avans a drepturilor de import d 229 c242; eliberarea avansului titularului pt achitarea diferentelor d227 c 241; sau importat marfuri de la furnizorii straini d 217 c521.2; reflectrea cta d 217 cta c539; inregistr TVA deductibila aferenta marf import d 534.2 c229; reflectarea taxelor vamale d 217 c229.227,;stingerea dat fat ade furnizorii straini :a)diferenta favorabila d 521.2;539 c243.,622.3 b)nefavorabila d 527.2,539,722.3 c 243.