40
Sinteze si grile UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET” FACULTATEA DE MANAGEMENT SPECIALIZAREA CIG ANUL II, ZI, FR, ID DISCIPLINA: CONTABILITATEA FINANCIARA DE RAPORTARE I.SINTEZE Capitolul 1. Contabilitatea stocurilor 1. 1. Caracterizare generala Stocurile fac parte din categoria activelor circulante. Un activ se clasifica ca un activ circulant cand: este achizitionat pentru consum propiu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la incheierea exercitiului financiar; este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare; este reprezentat de trezorerie sau din echivalente de trezorerie a caror utilizare nu este restrictionata in scopul comercializarii. In categoria stocurilor se cuprind bunurile si servicile care, de regula, se asteapta sa fie realizate in urmatoarele 12 luni de la data bilantului. In categoria ctivelor circulante se cuprind: stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura: creante; investitii pe termen scurt; casa si conturi la banci; Stocurile sunt active circulante: a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii; b) in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza 1.2. Evaluarea stocurilor Evaluarea stocurilor , potrivit reglementarilor contabile romanesti se evalueaza la urmatoarele momente: la intrare, la inventariere, la incheierea exercitiului financiar, la iesire. Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu La intrarea in patrimoniu, stocurile sunt evaluate si inregistrate in contabilitate in functie de modul lor de dobandire: A. Stocurile cumparate (materii prime, materiale ,marfuri, ambalaje etc) se evalueaza la costul de achizitie, in formarea caruia intra urmatoarele elemente: a. pretul de cumparare fara TVA; b. taxele nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane, sigurari etc); c. cheltuieli de transport, manipulare si alte cheltuie care pot fi atribuite direct achizitiei stocurilor; d. TVA inscrisa in factura furnizorului, in cazul in care cumparatorul nu este platitor de TVA. B. Stocurile fabricate (produse finite, semifabricate etc) se evalueaza la costul de productie, care se compune din: a. cheltuielile directe: cu materiile prime, cu materialele, cu salariile muncitorilor direct productivi; b. cota de cheltuieli indirecte: cu amortizarea utilajelor, cu reparatiile, cu salariile personalului de conducere din sectii.

Conta Fin. de Raportare

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Conta Fin. de Raportare

Sinteze si grile UNIVERSITATEA ”SPIRU HARET” FACULTATEA DE MANAGEMENT SPECIALIZAREA CIG ANUL II, ZI, FR, ID DISCIPLINA: CONTABILITATEA FINANCIARA DE RAPORTARE

I.SINTEZE Capitolul 1. Contabilitatea stocurilor 1. 1. Caracterizare generala Stocurile fac parte din categoria activelor circulante. Un activ se clasifica ca un activ circulant cand:

� este achizitionat pentru consum propiu sau in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la incheierea exercitiului financiar;

� este reprezentat de creante aferente ciclului de exploatare; � este reprezentat de trezorerie sau din echivalente de trezorerie a caror utilizare nu

este restrictionata in scopul comercializarii. In categoria stocurilor se cuprind bunurile si servicile care, de regula, se asteapta sa fie

realizate in urmatoarele 12 luni de la data bilantului. In categoria ctivelor circulante se cuprind:

� stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura:

� creante; � investitii pe termen scurt; � casa si conturi la banci;

Stocurile sunt active circulante: a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a

activitatii; b) in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii

normale a activitatii sau sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile care urmeaza

1.2. Evaluarea stocurilor Evaluarea stocurilor , potrivit reglementarilor contabile romanesti se evalueaza la

urmatoarele momente: la intrare, la inventariere, la incheierea exercitiului financiar, la iesire.

Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu La intrarea in patrimoniu, stocurile sunt evaluate si inregistrate in contabilitate in functie de modul lor de dobandire:

A. Stocurile cumparate (materii prime, materiale ,marfuri, ambalaje etc) se evalueaza la costul

de achizitie, in formarea caruia intra urmatoarele elemente: a. pretul de cumparare fara TVA; b. taxele nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane, sigurari etc); c. cheltuieli de transport, manipulare si alte cheltuie care pot fi atribuite direct achizitiei

stocurilor; d. TVA inscrisa in factura furnizorului, in cazul in care cumparatorul nu este platitor de

TVA. B. Stocurile fabricate (produse finite, semifabricate etc) se evalueaza la costul de productie,

care se compune din:

a. cheltuielile directe: cu materiile prime, cu materialele, cu salariile muncitorilor direct productivi;

b. cota de cheltuieli indirecte: cu amortizarea utilajelor, cu reparatiile, cu salariile personalului de conducere din sectii.

Page 2: Conta Fin. de Raportare

C. Stocurile obtinute cu titlu gratuit se evalueaza la valoarea justa (de utilitate), care reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in cadrul unei tranzactii comerciale cu pretul determinat obiectiv.

D. Stocurile aduse ca aport in natura se evalueaza la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii.

1.2.1. Evaluarea stocurilor la inventariere si la inchiderea exercitiului financiar La sfarsitului exercitiului financiar, fiecare entitate trebuie sa realizeze inventarierea

patrimoniului. La acest moment stocurile se evalueaza la valoarea actuala, denumita si valoare de

inventar. 1.2.2.Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu

La iesirea din patrimoniu, prin consum, vanzare, donatii, distrugere. etc. Stocurile se

evalueaza si se scad din gestiune la valoarea de intrare , utilizandu-se una dintre urmatoarele metode:

1. Metoda identificarii specifice (IS)- consta in evaluarea bunurilor la costul istoric ( de intrare). Se poate folosi in cazul produselor de folosinta indelungata, care se pot identifica prin serie, data de intrare, cost de achizitie.

2. Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea mediei ponderate a costurilor unui anumit element, fie periodic (de exemplu la sfarsitul lunii), fie dupa fiecare receptie.

Daca se calculeaza la sfarsitul lunii, costul mediu ponderat (CPM) se stabileste dupa formula: CPM = ( VSi + Vi) / ( QSi + Qi) in care: VSi – valoarea stocului initial; Vi – valoarea intrarilor; QSi - cantitatea existenta in stocul initial; Qi – cantitatile intrate.

Daca se calculeaza dupa fiecare receptie, costul mediu ponderat (CPM) se calculeaza dupa formula: CPM = ( VSp + Vi ) / ( QSp + Qi), in care: VSp - valoarea stocului precedent; QSp – cantitatea existenta in stocul precedent;

Prin ponderarea cantitatilor iesite (QE ) cu costul mediu ponderat (CPM) se obtine valoarea bunurilor iesite din gestiune (VE) :

VE) = (QE ) * CPM 3. Metoda „primul intrat – primul iesit (FIFO)” 4.Metoda „ultimul intrat – primul iesit (LIFO) ” , 5. Metoda pretului standard (prestabilit) • Diferentele de pret se repartizeaza asupra valorii bunurilor iesite cu ajutorul unui coeficient (K) care se calculeaza astfel: K = ( Sold initial al diferentei de pret + Diferentele pret cumulate aferente intrarilor cursului anului) / ( Sold initial al stocurilor la pret standard + Valoarea cumulata la pret standard a stocurilor intrate)

Acest coeficient se pondereaza cu valoarea bunurilor iesite la cost standard, obtinandu-se diferentele de pret aferente bunurilor iesite, care se repartizeaza asupra costurilor. 6. Metoda pretului cu amanuntul

Page 3: Conta Fin. de Raportare

1.3. Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor Exista doua metode de evidenta sintetica a stocurilor: a) Metoda inventarului permanent; b) Metoda inventarului intermitent.

In conditiile metodei inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiile de intrare si de iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in fiecare moment a marimii stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric. Metoda inventarului intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarului stocurilor la sfarsitul perioadei. Astfel:

• Conturile de stocuri se debiteaza la sfarsitul perioadei cu soldurile determinate la inventariere si se crediteaza la inceputul perioadei urmatoare, cu ocazia includerii in cheltuieli a soldurilor constatate la sfarsitul perioadei precedente;

• Intrarile de stocuri din cursul periodei se inregistreaza direct in conturile de cheltuieli, conform ipotezei ca aceste stocuri sunt destinate consumului sau vanzarii si nu pastrarii acestora in depozit.

• Iesirile de stocuri se determina prin calcul extracontabil, pe baza formulei: Stocuri initiale + intrari – stocuri finale = iesiri 1. 3.1.Contabilitatea operatiilor privind stocurile cumparate

A. Operatii privind intrarile de stocuri - metoda inventarului permanent In cursul exercitiului, toate operatiile privind cumpararile de materiale si marfuri de la

furnizori se inregistreaza la costul de achizitie in debitul conturilor de stocuri in corespondenta cu creditul conturilor de furnizori, daca aprovizionarea se face pe credit comercial si prin conturile de trezorerie daca se utilizeaza instrumente de plata imediata. % = 5311 301 Materi prime Casa 4426 TVA deductibil B).Operatii privind iesirea stocurilor - metoda inventarului permanent

Consumul de materii prime si materiale se inregistreaza pe baza „bonurilor de consum” sau „ fisei limita de consum”, formula contabila este urmatoarea: 601 = 301 Cheltuieli cu materii prime Materii prime C). Contabilitatea operatiilor privind stocurile cumparate – metoda inventarului intermitent a. la deschiderea exercitiului se preiau la cheltuielile perioadei stocurile intrate, reflectate in conturile din clsa a 3 –a ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie”. 60 = 3 Cheltuieli cu materii prime, Conturi de stocuri si productie in curs materiale si marfuri de executie b. cumpararile de stocuri efectuate in cursul perioadei se inregistreaza prin relatia: % = 401 60 Furnizori Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri 4426 TVA deductibila

Page 4: Conta Fin. de Raportare

c. la sfarsitul perioadei pe baza listelor de inventariere intocmite, stocurile finale sunt reflectate prin formula contabila: 3 = 60 Conturi de stocuri si productie Cheltuieli cu materi prime, materiale si marfuri in curs de executie 3.2.Contabilitatea operatiilor privind stocurile fabricate Daca se foloseste metoda inventarului permanent, in cursul exercitiului a) pe baza bonurilor de predare, transfer, restituire”, produsele receptionate se inregistreaza in contul de productie prin relatia: 34 = 711 Produse Venituri din productia stocata

Inregistrarea de mai sus este valabila si in cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, cu deosebirea ca ea se efectueaza numai la finele periodei si numai pentru stocurile finale de produse sau productie in curs de executie. b) Iesire de produse prin vanzare, metoda inventarului permanent se inregistreaza prin inregistrarea: 711 = 34 Venituri din productia stocata Produse c) Reluarea productiei in curs de executie la inceputul periodei urmatoare genereaza inregistrarea: 711 = 33 Venituri din productia stocata Productie in curs de executie

In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, ciclul complet de inregistrari se prezinta astfel: a. Decontarea asupra veniturilo,r a stocurilor initiale de produse si productie in curs de executie:

711 = 33 Venituri din productia stocata Productie in curs de executie 34 Produse b. reluarea la conturile de stocuri a produselor si productiei in curs de executie consemnate la

sfarsitul perioadei in „listele de inventariere”: 33 = 71 Productie in curs de executie Venituri din productia stocata 1.3.3. Cazuri particulare

1.3.3.1.Contabilitatea stocurilor la pret prestabilit

Page 5: Conta Fin. de Raportare

3 = 40

Conturi de stocuri si productia Conturi de furnizori si conturi asimilate in curs de executie (cazul intrarilor la pret de achizitie)

308 sau 71 Diferente de pret la materii prime si Venituri din productia stocata ( in cazul intrarilor de Materiale stocuri din productie proprie)

328 Diferente de pret la obiecte de inventar 348 Diferente de pret la produse 368 Diferente de pret la animale si pasari

In conturile de diferente de pret se inregistreaza diferentele intre pretul prestabilit si costul

de achizitie. De asemenea in aceleasi conturi se inregistreaza si cheltuielile de transport – aprovizionare si alte cheltuieli accesorii in cazul cand ele figureaza in documente distincte de factura La iesirea stocurilor se face inregistrarea:

60 = 3 Cheltuieli cu materii prime, Conturi de stocuri si productie in curs de executie materiale si marfuri (in cazul consumului si vanzarilor)

71 308 Venituri din productia stocata Diferente de pret la materii prime si materiale (in cazul vanzarilor de produse

si reluarea productiei in curs

de executie) 328 Diferente de pret la obiecte de inventar 348 Diferente de pret la produse 368 Diferente de pret la animale si pasari 378 Diferente de pret la marfuri

Inregistrarile se fac in negru sau rosu in functie de felul si sensul diferentei nefavorabile sau favorabile . 1.3.3.2.Contabilitatea marfurilor

Notiuni generale Marfurile sunt bunuri achizitionate din afara entitatii pentru a fi vandute in aceeasi stare, fara vreo prelucrare suplimentara. Sunt asimilate marfurilor:

• stocurile achizitionate pentru utilizare propie (materii prime, materiale, obiecte de inventar etc. ) si care, ulterior si-au schimbat destinatia si se ofera spre vanzare tertilor.

• stocurile provenite din productie propie, care se vand prin magazine propii (semifabricate, produse finite etc.)

Pe traseul producator – consumator, marfurile parcurg doua stadii si anume: 1. circulatia cu ridicata a marfurilor – care consta in achizitionarea de marfuri in cantitati

mari de la producatori sau de la alti furnizori in scopul revanzarii acestora catre alte entitati comerciale, indeosebi celor de vanzare cu amanuntul;

Page 6: Conta Fin. de Raportare

2. circulatia cu amanuntul a marfurilor – care consta in vanzarea marfurilor consumatorilor individuali, precum si unor entitati pentru consumul propiu.

Diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie al marfurilor, poarta denumirea de adaos comercial sau rabat comercial. Cu toate ca exprima aceeasi realitate, intre cele doua notiuni exista, totusi, deosebiri in ceea ce priveste modul de calcul si momentul in care se face calculul :

• adaosul comercial se determina in momentul achizitionarii marfurilor, prin aplicarea cotei de adaos asupra costului de achizitie.

• rabatul comercial se stabileste in momentul scoaterii din gestiune a marfurilor vandute, prin aplicarea cotei de rabat asupra pretului de vanzare al marfurilor.

Contabilitatea stocurilor la pret cu amanuntul In cazul metodei inventarului permanent poate fi delimitata ca un caz particular al

variantaei de evidenta la pret de vanzare a stocurilor de marfuri. In acest caz intrarile si iesirile de marfuri sunt evaluate la pret de vanzare format din pretul de achizitie plus adosul comercial. Contul utilizat pentru evidentierea adaosului comercial este 378 „Diferente de pret la marfuri”. a. Cumpararile de marfuri sunt inregistrate prin formule contabile: % = 401 371 Furnizori Marfuri (pretul de achizitie) 4426 TVA deductibil si, 371 = % Marfuri 378 Diferente de pret la marfuri 4428 Tva neexigibila b. Vanzarile de marfuri cu incasarea in numerar: 5311 = % Casa in lei 707 Venituri din vanzarea de marfuri 4427 TVA colectata

c. Descarcarea de gestiune de marfuri vandute % = 371 Marfuri 378 Diferente de pret la marfuri (rabatul aferent marfii vandute)

607 Cheltuieli privind marfurile vandute (costul marfii vandute)

4428 TVA neexigibila (aferenta marfii vandute)

Coeficientul mediu de rabat: K = (Si378 + Rc378) / (Si371 + Rd371 – Si4428 – Rc4428)

Page 7: Conta Fin. de Raportare

INTREBĂRI 1. Care sunt elementele de activ ce intră în categoria activelor circulante?

2. Ce reprezintă stocurile? 3. Ce reprezintă productia în curs de executie? 4. Care sunt criteriile de clasificare a stocurilor în contabilitatea financiara? 5. Cum sunt evaluate în bilant stocurile conforn IAS 2 .Stocuri”? 6. Care este formula de calcul a costului de achizitie? 7. Care sunt tehnicile de măsurare a costurilor , confrm IAS 2? 8. Care sunt metodele de evaluare a stocurilor la iesirea din patrimoniu? 9. Cum sunt evaluate stocurile la iesire în conformitate cu tratamemtul de bază? Dar conform

tratamentului alternativ? 10. Ce reprezintă valoarea realizabila neta? 11. Care dunt reducerile comerciale? Dar cele financiare? 12. Reducerile comerciale se înregistreaza sau nu în contabilitate? 13. Care sunt trasaturile metodei inventarului permanent? 14. Care sunt trasaturile inventarului intermitent? 15. Cum se determină adaosului comercial aferent mărfurilor iesite? 16. Cum se stabileste marimea stocurilor la sfarsitul lunii prin aplicarea metodei inventarului permanent? 17. Cum se stabileste marimea stocurilor la sfarsitul lunii prin aplicarea metodei inventarului intermitent?

18. Cum se integistreaza semifabricatele din productie propie 19. Cum se inregistreaza in contabilitate descarcarea de gestiune in cazul vanzarii marfurilor cu amanuntul? 20. Cum se determina pretul de vanzare al marfurilor cu amanuntul? 21. Cum se iregistreza darea in folosinta a obiectelor de inventar? 22.Cum trebuie calculat provizionul necesar:

a) pe fiecare sortiment; b) pe categorii de stocuri? Bibliografie

1. OMFP 3055/2009 pag. 12 la 14;

2.F. Coman, Contabilitatea financiară a societătilor comerciale, pag. 71- 88 3. M. Ristea , Contabilitatea financiară a întreprinderii,Ed. Universitară 2005 pag.211 -267. 4. IAS 2 ,,Stocuri”.

CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU TERTII 2.1. Delimitari si structuri privind decontarile cu tertii

Prin categoria de decontari cu tertii sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de terte

persoane, cu termen de decontare scurt. De asemenea, sunt incluse si decontarile intre exercitiile financiare ,determinate de valorile de regularizare de la un exercitiu la altul. Nu sunt incluse in categoria decontarilor cu tertii datoriile si creantele financiare determinate de creditele pe termen scurt primite , respectiv acordate de entitate. Datoriile pe termen scurt exprima fondurile furnizate de terti pentru care entitatea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric. Persoanele fizice si juridice fata de care entitatea are obligatii banesti sunt denumite creditori. Definit astfel creditorul reprezinta persoana care in cadrul unui raport patrimonial a avansat o valoare economica si urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie.

Page 8: Conta Fin. de Raportare

Creantele pe termen scurt sau activele in curs de decontare reprezinta valorile economice avansate temporar de entitate altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric. Acest echivalent poate reprezenta o suma de bani, o lucrare sau serviciu. Toate persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de valoare avansata, urmand sa dea echivalentul corespunzator, sunt denumite debitori. Deci, debitorul reprezinta persoana care in cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare si urmeaza sa dea un echivalent valoric sau contraprestatie.

Creantele si datoriile entitatilor economice se inregistreaza in contabilitate la valoarea lor

nominala inscrisa pe documente. Creantele si datoriile in valuta se inregistreaza in contabilitate atat in lei, la cursul de schimb existent la data efectuarii operatiilor, cat si in valuta. Diferentele de curs

valutar dintre data inregistrarii creantelor si datoriilor si data decontarii acestora se inregistreaza ca venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

2.2.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU FURNIZORII SI CLIENTII 2.2.1. Caracterizare generala Operatiile comerciale presupun legatura dintre doua entitati economice:

� furnizorii, care in calitate de vanzator, pune la dispozitia tertilor bunuri sau servicii contra cost, pe baza unei intelegeri prealabile;

� clientii, care in calitatea de cumparator, achizitioneaza contra cost bunuri sau servicii.

Furnizorul inregistreaza in contabilitate creantele fata de client pentru bunurile si serviciile livrate, dar si datorii pentru avansurile primite de la clienti.

Clientul inregistreaza in contabilitate datoriile fata de furnizori pentru bunurile sau serviciile achizitionate, dar si creante pentru avansurile acordate furnizorilor.

Contabilitatea analitica a furnizorilor si clientilor se tine pe categorii (interni si externi), pe termene de decontare, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. Principalul document de evidenta operativa si analitica a clientilor si furnizorilor este „Situatia incasarii– achitarii

facturilor”.

Din punctul de vedere al momentului decontarii, vanzarile – cumpararile de bunuri si servicii se pot clasifica astfel:

• vanzari si cumparari cu decontare imediata (in numerar), • vanzari si cumparari pe credit comercial (clasic sau cambial), cu decontarea ulterioara; Creditul comercial clasic este amanarea la plata acordata de catre furnizor clientului cand

decontarea se face ulterior, folosind instrumente clasice (ordin de plata, cec, chitanta). Creditul comercial cambial este un credit prevazut intr-un efect comercial (bilet la ordin si

cambie), in care se consemneaza, printre altele, suma de plata, scadenta si banca la care se va decontarea.

Din punctul de vedere al destinatiei bunurilor si serviciilor comercializate, respectiv prestate, se disting creante, respectiv datorii, care provin din vanzari – cumparari de :

• stocuri si servicii; • imobilizari. In contabilitate se inregistreaza distict ,,creantele incerte”, precum si ,, datoriile si creantele

aferente livrarilor de bunuri si servicii pentru care nu s-au intocmit facturi pana la sfarsitul lunii”. 2.2.2.Contabilitatea decontarilor cu furnizorii. Reducerile comerciale si reducerile financiare.

Furnizorii pot acorda clientilor reduceri de preturi, care sunt de doua feluri: reduceri comerciale (rabatul, remiza, risturnul); reduceri financiare (scontul).

Rabatul reprezinta reducerea pe care o poate acorda furnizorul clientului pentru calitatea inferioara a bunurilor livrate.

Page 9: Conta Fin. de Raportare

Remiza (discountul) este reducerea pe care o acorda furnizorul pentru consideratie fata de client, fidelitatea clientului, volumul mare al cumpararilor.

Risturnul este o reducere anuala si globala acordata pentru depasirea unui plafon valoric anual al cumpararilor.

Diferenta dintre pretul de vanzare si reducerile comerciale porta denumirea de net

comercial.

Scontul este reducerea de care poate beneficia clientul, daca acesta isi plateste inainte de scadenta datoria, suma rezultata purtand denumirea de netul financiar.

Conform legislatiei fiscale in vigoare, reducerile comerciale si financiare nu se cuprind in baza de impozitare. Conturi utilizate

Contabilitatea sintetica a decontarilor cu furnizorii se realizeaza cu ajutorul grupei 40 ,, Furnizori si conturi asimilate”, care se detaliaza pe urmatoarele conturi: • 401 „Furnizori” • 403 „Efecte de platit” • 404 „Furnizori de imobilizari” • 405 ,,Efecte de platit pentru imobilizari” • 408 „Furnizori – facturi nesosite” • 409 „Furnizori-debitori”

In cadrul grupei 40 se intalneste un cont ce prezinta functia contabila inversa (de activ), fata de celelalte. Acesta este contul 409 ,,Furnizori debitori”, cont de activ, ce este structurat in doua conturi sintetice de gradul II. Contabilitatea operatiunilor privind decontarile cu furnizorii, Avansuri acordate furnizorilor. Efecte comerciale

� Aprovizionarea cu stocuri:

% = 401 3 Furnizor Conturi de stocuri si productie in curs de executi 4426 TVA deductibila

� Aprovizionarea cu imobilizari necorporale si corporale

% = 404 Furnizori de imobilizari 20 Imobilizari necorporale 21 Imobilizari corporale 4426 TVA deductibila

� Primirea lucrarilor si serviciilor de la furnizori: % = 401 61 Furnizori Cheltuielile cu lucrarile si Serviciile executate de terti 62 Cheltuieli cu alte servicii Executate de terti 4426 TVA deductibila

Page 10: Conta Fin. de Raportare

� pentru aprovizionarea cu stocuri, cu imobilizari necorporale si corporale si pentru lucrarile

si serviciile executate de terti pentru care nu s-au primit facturile pana la data inchiderii

exercitiului financiar:

% = 408 3 Furnizori – facturi nesosite Conturi de stocuri si productie in curs de executie 20 Imobilizari necorporale 21 Imobilizari corporale 61 Cheltuielile cu lucrarile si Serviciile executate de terti 62 Cheltuieli cu alte servicii Executate de terti 4428 TVA neexigibila

La deschiderea exercitiului financiar urmator, inregistrarea de mai sus se storneaza in negru, urmand ca, la primirea facturii, aceasta sa fie repusa din nou cu urmatoarele modificari:

� modificari de sume daca este cazul; � TVA neexigibila se inlocuieste cu TVA deductibila; � Contul ,,Furnizori- facturi nesosite„ se inlocuieste cu ,,Furnizori”

� plata facturilor furnizorilor pe baza de efecte comerciale:

401 = 403 Furnizori Efecte de platit., sau 404 = 405 Furnizori de imobilizari Efecte de platit pentru imobilizari

� plata efectelor comerciale si a furnizorilor prin virament bancar

% = 512 403 Conturi curente la banci Efecte de platit 405 Efecte de platit pentru imobilizari 401 Furnizori 404 Furnizori de imobilizari

� acordarea de avansuri pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau prestari de

servicii/ lucrari executate: % = 512 4091 Furnizori – debitori pentru Cumparari de bunuri de natura stocurilor

Page 11: Conta Fin. de Raportare

4092 Furnizori – debitori pentru prestari servici/executari de lucrari

� decontarea furnizorilor pe baza disponibilitatilor banesti si a avansurilor acordate: 401 = % Furnizori 512 Conturi curente la banci 409 Furnizori debitori Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu furnizorii externi a) inregistrarea marfurilor importate: 371 = % 401 Furnizori 446 Taxe vamale 447 Comision vamal b) plata in vama a taxelor vamale, a comisionului si a TVA: % = 5121 446 Taxe vamale 447 Comision vamal 4426 TVA c) achitarea furnizorului extern in cazul existentei diferentei favorabile de curs valutar 401 = % Furnizori externi 5124 765 Venituri din diferente de curs valutar d) achitarea furnizorului extern in cazul existentei dif. de curs valutar nefavorabile % = 5124 401 Furnizori 665 Ch. cu diferente de curs valutar 2.2.3.Contabilitatea operatiilor privind decontarilor cu clientii

In contabilitate sunt delimitate si evidentiate, ca structuri distincte, creantele sub forma clientilor incerti, clienti in litigiu si clienti dubiosi. Clientii devin incerti in cazul in care creantele nu s-au incasat la termenul convenit si exista conditii care determina lipsa de incredere in capacitatea financiara a acestor parteneri comerciali de a-si onora obligatiile asumate. Clientii sunt litigiosi in situatia in care s-a deschis o actiune judecaroreasca pentru recuperarea sumelor care fac obiectul creantelor. Clientii sunt dubiosi in situatia in care creantele sunt irecuperabile. Conturi utilizate

411 „Clieti”

• 4111 „Clienti”

• 4118„Clienti incerti si in litigiu”

• 413 „Efecte de primit de la clienti”

• 418 ,,Clienti facturi de intocmit”

• 419„Clienti – creditori”

Page 12: Conta Fin. de Raportare

2.2.3.1. Operatiuni privind decontarea cu clientii. Contabilitatea efectelor comerciale. Contabilitatea livrarilor fara factura. Scontarea efectelor comerciale. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu clientii presupun urmatoarele tipuri de inregistrari: A. Clienti interni

� livrari de bunuri, executarile de lucrari si prestarile de servicii:

4111 = % Clienti 70 Cifra de afaceri 4427 TVA colectata

� primirea avansului de la clienti pentru livrari ulterioare de bunuri sau prestari

ulterioare de lucrari, respectiv servicii:

512 = 419 Conturi curente la banci Clienti – creditori

� acceptarea efectelor comerciale de incasat

413 = 4111 Efecte de primit de la clienti Clienti

� remiterea spre incasare a efectelor comerciale de incasat

- in cazul cecurilor 5112 = 413 Cecuri de incasat Efecte de primit de la clienti - in cazul celorlante efecte comerciale 5113 = 413 Efecte de incasat Efecte de primit de la clienti

� inregistrarea clientilor rau platnici sau in litigiu

4118 = 4111 Clienti incerti sau in litigiu Clienti

� pentru livrarile de bunuri, prestarile de servicii, pentru care nu s-au intocmit facturi

pana la data incheierii exercitiului financiar:

418 = % Clienti – facturi de intocmit 70 Cifra de afaceri 4428 TVA neexigibila

La inceputul exercitiului financiar urmator, inregistrarea de mai sus se storneaza in negru, urmand ca la intocmirea facturii, aceasta sa fie repusa din nou. cu urmatoarele modificari: � modificari de sume daca este cazul; � TVA neexigibila se inlocuieste cu TVA colectata,

Page 13: Conta Fin. de Raportare

� Contul ,,Clienti- facturi de intocmit” devine ,, Clienti”

� Incasarea efectelor comerciale

512 = % Conturi curente la banci 5112 Cecuri de incasat 5113 Efecte de incasat

� Incasarea creantelor fata de client

512 = 4111 Conturi curente la banci Clienti Sau 531 Casa

� Inregistrarea decontarii avansurilor primite de la clienti

419 = 4111 Clienti- creditori Clienti

� trecerea pe pierderi a clientilor deveniti insolvabili 654 = 4118 Pierderi din creante si Clienti incerti sau in litigiu

� reactivarea clientilor scosi din evidenta 4111 = 754 Clienti Venituri din creante reactivate debitori diversi B. Clienti externi. Operatiuni: a) livrarea marfurilor la extern pe baza facturii externe si a facturii externe de uz intern : 4111 Clieti = 707 Venituri din vanzarea marfurilor 708 Venituri din activitati diverse b) inregistrarea cheltuielilor de asigurare 613 Cheltuieli cu primele de asigurare = 401 Furnizori c) plata contravalorii cheltuielilor de asigurare 401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei d) incasarea contravalorii marfurilor vandute la extern (calcularea diferentelor de curs valutar): 5124 Conturi la banci in valuta = 4111 Clientii 765 Venituri din diferente de Valutar

e) inregistrarea cheltuielilor de transport pe parcurs extern conform facturii:

Page 14: Conta Fin. de Raportare

% = 401 Furnizori 624 Cheltuieli de transport de bunuri si

de personal 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar

f) plata datoriei fata de prestatorul de servicii :

401 Furnizori = % 5124 Conturi la banci in valuta

765 Venituri din diferente de curs valutar.

ÎNTREBĂRI 1. Ce operatii se includ categoriile decontarilor cu tertii? 2. Ce reprezinta datoriile pe termen scurt? 3. Ce reprezintă creantele pe termen scurt? 4. Care este definitia datoriilor comerciale?, dar a creantelor comerciale? 5. Care este situatia în care clientii devin incerti? 6. Ce sunt clientii litigiosi? 7. Ce sunt clientii dubiosi? 8. Ce sunt efectele comerciale? 9. Ce este trăgătorul? Dar trasul? 10. Cum se înregistrează în contabilitate avansurile primite de la clienti? 11.Cum se înregistrează în contabilitate aprovizionarea cu materii prime si materiale pe bază de aviz de expeditie? 12. Cum se înregistrează si se decontează avansurile acordate furnizorilor? 13. Cum se inregistreaza incasarea la scadenta a unui bilet la ordin? 14. Cum se reflecta in contabilitate plata unei datorii in devize? 15 Cum se inregistreaza incasarea unei creante in devize? 16. Cum se inregistreaza in contabilitate , creanta fata de un client aflat in faliment , probabilitatea de incasare fiind un anumit procent din creanta?. Bibliografie

1. F. Coman, Contabilitatea financiară a societătilor comerciale, Ed. FRM, Bucuresti 2006, pag. 89 -106 2. M. Ristea, Contabilitatea financiară a întreprinderii. Ed. Universitară Bucuresti 2005. 3. Sinteze 2.4. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU PERSONALUL 2.4.1. Notiuni generale privind decontarile cu personalul

Alaturi de resursele materiale, forta de munca reprezinta un factor principal in producerea de bunuri si prestarea de servicii din cadrul entitatilor economice. In schimbul muncii depuse, personalul angajat primeste un salariu, care se stabileste prin negociere intre angajator si salariati. Atat entitatile care au salariati cu contract de munca, cat si angajatii respectivi trebuie sa suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurarile si protectia sociala:

• RETINERI DI SALARII SUPORTATE DE CATRE ANGAJATI • CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE CATRE ANGAJATOR

2.4.2. Contabilitatea cheltuielilor suportate de angajati si decontarii drepturilor cuvenite angajatilor A. Cheltuielile cu personalul suportate de angajat Contributia personalului la asigurarile sociale

421 Decontari cu personalul = 4312 Contributia angajatilor la asigurarile sociale

Page 15: Conta Fin. de Raportare

� Contributia personalului la fondul de somaj

421 Decontari cu personalul = 4372 Contributia angajatilor la Fondul de somaj

� Contributia personalului la asigurările de sănatate

421 Decontari cu personalul = 4314 Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate

� Impozitul pe salarii

421 Decontari cu personalul = 444 Impozitul pe salarii

� Avansuri retinute chenzina II-a

421 Decontari cu personalul = 425 Avans din salariu

� Alte retineri (rate)

421 Decontari cu personalul = 427 Retineri din salariu

B. Cheltuielile salariale suportate de angajator � fondul de salarii realizat

641 heltuieli cu personalul = 421 Decontari cu personalul

� contributia entitatii la asigurarile sociale

6451 Ctributia unitatii la asigurarile = 4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale

� contributia entitatii la fond de somaj

6452 Contributia unitatii la fondul de somaj = 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj

� contributia entitatii la asigurari de sanatate

6453 Chelt. cu contributia angajatorului pentru = 4313 Contributia angajatorului la ajutorul de somaj asigurari sociale de sanata te

� contributia entitatii pentru accidente de munca

6454 Chelt. angajatorului la = 4315 Contributia angajatorului la fondul de risc fondul de risc

� contributia entitatii pentru concedii si indemnizatii

6455 Chelt. angajatorului la = 4317 Contributia angajatorului pentru concedii si indemnizatii concedii si indemnizatii

� comisionul datorat ITM

622 Cheltuieli privind comisioanele = 4281 Comision Camera de munca si onorariile

Page 16: Conta Fin. de Raportare

� contributia entitatii la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale

6456 Cheltuieli cu contribu�ia = 4373 contributia entitatii la fondul de de la fondul de garantare salarial garantare salariala • Achitarea datoriilor

� Achitarea contributiilor la asigurarile sociale de sanatate

4313 = 5121 4317 = 5121 4314 = 5121

� Achitarea fondului de somaj

4371 = 5121 4372 = 5121

� Achitarea impozitului pe veniturile din salarii

444 = 5121 � Achitarea contributiei pentru accidente de munca si boli profesionale

4315 = 5121 � Achitarea comisionului catre ITM

4281 = 5121 � Achitarea ratelor retinute

427 = 5121 ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE

1. Cum se calculează salariul brut impozabil? 2. Cum se calculează salariul net de plată? 3. Ce reprezintă contributia pentru asigurările sociale, contributia personalului pentru asigurări

sociale, respectiv pentru pensia suplimentară? 4. Ce reprezintă contributia la fondul de somaj? 5. Ce reprezintă contributia la asigurările sociale de sănătate? 1. Cum se inregistreaza in contabilitate retinerile din salarii ? Bliografie

1 M.Ristea, Contabilitatea financiară a întreprinderii, Ed. Universitară 2005, pag. 295 – 307 2.F. Coman, Contabilitate societătilor comerciale, Ed. FRM Bucure�ti 2006, pag.106 -114 3. Sinteze

2.5.CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU BUGETUL DE STAT SI FONDURI SPECIALE

2.5.1. Structura datoriilor si creantelor fiscale Datoriile fiscale concretizate in impozite, taxe si contributii se pot clasifica astfel: Impozite directe , care sunt suportate direct de cei care le platesc:

� Impozitul pe profit, � Impozitul pe venitul microintreprinderilor, � Impozitul pe veniturile din salarii, � Impozitul pe dividende, � Impozitele si taxele locale: impozitul pe cladiri, pe terenuri, pe venitul agricol, taxa pe

mijloacele de transport, publicitate , afisaj si reclama etc.

� Fondurile speciale: fondul de sanatate, fondul pentru mediu, fondul pentru turism, etc.

Impozite indirecte, cuprinse in preturile bunurilor si serviciilor: Taxa pe valoarea adaugata; Accize; Taxe vamale;

Page 17: Conta Fin. de Raportare

Taxe pentru jocuri de noroc; Taxe pentru eliberarea de licente, autorizatii de functionare etc. Din relatiile cu bugetul de stat pot aparea si anumite creante fata de acest buget ( varsaminte

virate in plus, subventii de primit). 2.5.2. Impozitul pe profit si pe venit Calcularea impozitului pe profit si pe venit Impozitul pe profit datorat se calculeaza si se inregistreaza trimestrial, parcurgandu-se urmatorii pasi: 1. determinarea rezultatului contabil cumulat de la inceputul anului = venituri cumulate -

cheltuieli cumulate;

2. determinarea rezultatului impozabil, cumulat de la inceputul anului:

Rezult. impoz. cumulat = Rez. cotab. cumul. + chelt. neded. – venituri neimpoz. – pierder. fisc. din anii precedenti

3. calcularea impozitului pe profit datorat, cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul anului/ pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul :

Impozit pe profit = Rez. impozabil cumulat × 16% 4. determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul :

Impozit = Impoz pe profit cumulat – impoz pe profit aferent trim. pentru care se face calculul

In functie de fluctuatia rezultatului impozabil de la un trimestru la altul, diferenta trimestriala privind impozitul pe profit poate fi: • pozitiva, daca in trimestrul respectiv s-a realizat profit; • negativa, daca in trimestrul respectiv s-a realizat pierderi. Conturi utilizate

Contabilitatea decontarilor privind impozitul pe profit /venit se realizeaza cu ajutorul contului 441 ,,Impozitul pe profit/venit”, care se detaliaza in doua conturi operationale de gradul II: Contul 4411 ,,Impozit pe profit”

Contul 4418 ,,Impozitul pe venit” Dupa continutul economic sunt conturi de datorii fiscale, iar dupa functia contabila sunt

conturi bifunctionale, care tin evidenta decontarilor cu bugetul statului/bugetelor locale privind impozitul pe profit/venit. Operatiuni privind impozitul pe profit a) inregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit b) plata impozitului datorat 441 Impozitul pe profit = 5121 Conturi la banci c) inregistrarea impozitului pe profit platit in plus 441 Impozitul pe profit = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit d) incasarea impozitului pe profit platit in plus 5121 Conturi la banci in lei = 441 Impozitul pe profit

Page 18: Conta Fin. de Raportare

INTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. Care sunt impozitele directe? 2. Care sunt impozitele indirecte? 3. Care sunt cheltuielile nedeductibile fiscal? 4. Care sunt cheltuielile cu deductibilitate limitată? 5. Care sunt veniturile neimpozabile? 6. Cum se determină impozitul pe profit? 7. Cand se datorează impozitul pe profit? 8. Care este cota de impozitare?

Bibliografie

1. M. Ristea si colab. Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara 2005, pag, 306 – 307.

2. F. Coman, Contabilitate societătilor comerciale, Ed. FRM Bucresti 114-117 3. Sinteze

4. Codul fiscal. Art. 21, odul fiscal. Noul cod fiscal .Editura Hamangiu, 2006.( pentru

cheltuieli deductibile si nedeductibile)

2.5.3. Impozitul pe salarii Angajatorul este obligat să calculeze, să retină prin stopaj la sursă si să vireze bugetului de stat impozitul pe veniturile salariale ale angajatilor , prin aplicarea unei cote procentuale asupra venitului salarial stabit în ,, Statul de salarii” pentru fiecare angajat în parte. Dacă suma deducerilor fiscale de care beneficiază un angajat este mai mare decăt venitul salarial impozabil, angajatul respectiv nu plateste impozitul pe salarii În contabilitate impozitul pe veniturile salariale ale angajatilor se contabilizează: a) pe de oparte , ca o retinere din veniturile angajatilor, prin debitarea conturilor: 421 ,,Personal

–salarii datorate”, 423 ,,Personal – ajutoare materiale”, si 424 ,,Participarea personalului la

profit”. b) pe de altă parte , datorie a angajatorului fată de bugetul de stat, în creditul contului 444 ,,Impozitul pe venituri de natura salariilor” .

INTREBĂRI RECAPITULATIVE 1.La ce se refera decotarile cu personalul? 2.Ce reprezinta fondul de salarii? 3.Care sunt componentele venitului brut din salarii? Bibliografie

1. F. Coman, Contabilitate societătilor comerciale, Ed. FRM Bucresti 114 -117

2. M. Ristea si colab. Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara 2005, pag, 307 – 309.

3. Sinteze 2.5.4.Contabilitatea TVA TVA: definire. Ce fel de impozit este? Cum se calaculeaza?

TVA -ul este un impozit indirect , calculat pe valoarea adaugata de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA si suportat de consumatorii finali. Persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA trebuie sa plateasca bugetului de stat diferenta dintre suma taxei

colectata de la clientii sai pentru vanzarile de bunuri si servicii si taxa deductibila achitata sau datorata de catre persoana respectiva pentru achizitia de bunuri si sevicii.

Conturi utilizate Contabilitatea sintetica a taxei pe valoarea adaugata se realizeaza cu ajutorul contului 442 ,,Taxa pe valoarea adaugata „

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetului statului privind taxa pe valoarea adaugata. In cadrul acestui cont de disting urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

Page 19: Conta Fin. de Raportare

4423 ,,TVA de plata”Aacest cont dupa continutul economic este un cont de datorii fiscale, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv,care tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de platit bugetului de stat, aferenta vanzarilor de bunuri, executarilor de lucrari si prestarilor de servicii.

Se crediteaza cu diferentele rezultate la finele periodei intre taxa pe valoarea adaugata colectata (mai mare) si taxa pe valoarea adaugata deductibila ( mai mica); se debiteaza cu platile efectuate catre buget si cu taxa pe valoarea adaugata de recuperat, compensata. Soldul creditor al contului reprezinta TVA de platit bugetului statului. 4424 ,,TVA de recuperat”; acest cont , dupa continutul economic este un cont de creante fiscale,

iar dupa functia contabila este un cont de activ, care tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului. Se debiteaza cu diferentele rezultate la finele periopdei intre taxa pe valoarea adaugata deductibila (mai mare) si taxa pe valoarea adaugata colectata (mai mica); se crediteaza cu sumele incasate de la buget, in baza cererii de rambursare si cu taxa pe valoarea adaugata de recuperat, compensata in perioadele urmatoare cu taxa pe valoarea adaugata de plata. Soldul debitor al contului reprezinta TVA de recuperat de la bugetul statului. 4426 ,,Taxa pe valoarea adaugata deductibila”; acest cont dupa continutul economic este un cont

de creante fiscale, iar dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza cu sumele ce reprezinta taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturi sau in alte documente legale emise de catre furnizori pentru bunurile, serviciile si lucrarile achizitionate de entitate sau aferenta mijloacelor fixe realizate in cadrul entitatii; Se crediteaza cu sumele deductibile din taxa pe valoarea adaugata colectata, cu sumele ce reprezinta TVA deductibila ce depaseste valoarea TVA colectata ce urmeaza a se incasa de la bugetul statului. Nu are sold la sfarsitul lunii. 4427 ,,Taxa pe valoarea adaugata colectata”; acest cont, dupa continutul economic este un cont de

datorii fiscale, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv.

Se crediteaza cu taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile emise catre clienti reprezentand livrari de produse, executari de lucrari sau prestari de servicii, cu taxa pe valoarea adaugata aferenta mijloacelor fixe realizate in regie proprie, aferenta lipsurilor imputate etc. Se debiteaza, cu sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat, taxa pe valoarea adaugata deductibila, precum si taxa pe valoarea adaugata corespunzatoare clientilor scosi din activul patrimonial. Nu are sold la sfarsitul lunii. 4428 ,,Taxa pe valoarea adaugata neexigibila”: acest cont, dupa continutul economic poate fi un cont de creante, pentru cumparari de bunuri si servicii: ce nu sunt insotite de facturile furnizorilor sau un cont de datorii pe termen scurt, pentru vanzari de bunuri si servicii ce nu sunt insotite de facturi si pentru stocurile de marfuri inregistrate la preturi de vanzare cu amanuntul in entitatile care tin evidenta la acest prêt Contabilitatea operatiunilor privind TVA Regularizare TVA – Decontul de TVA Situatia conturilor se prezinta astfel: Rulaj debitor = Sold debitor 4426 = 44.650 lei ; Rulaj creditor = Sold creditor 4427 = 51.870 lei La finele lunii se compara soldul conturilor 4426 ,,TVA deductibila” cu soldul contului 4427 ,,TVA colectata”. Pot aparea trei situatii: a) sold cont 4426 > sold cont 4427 rezulta TVA de recuperat b) sold cont 4426 < sold cont 4427 ,, TVA de plata c) sold cont 4426 = sold cont 4427 ,, entitatea nu are TVA de plata si nici TVA de recuperat

In cazul exemplului prezentat mai sus se observa ca soldul contului 4427 ,, TVA colectata” este mai mare decat soldul contului 4426 ,,TVA deductibila, cu suma de 16.640 lei (71.740 – 55.100).

Page 20: Conta Fin. de Raportare

Regularizarea TVA presupune inchiderea conturilor 4426 si 4427 si stabilirea sumelor de platit sau de incasat, dupa caz.

Ultima operatie referitoare la TVA ce se efectueaza in cazul unei luni este cea referitoare la regularizare. In cazul exemplului prezentat : 4427 = % 71.740 lei . TVA colectata 4426 .TVA deductibila 55.100 lei 4423 16.640 lei TVA de plata

Daca la finele lunii o entitate inregistreaza TVA de recuperat, suma aferenta poate fi recuperata de la buget in baza solicitarii de rambursat, daca suma de rambursat este mai mare de 5.000 lei sau poate fi compensata cu eventualele sume de platit, reprezentand TVA, in perioadele urmatoare ( situatie des intalnita). ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. Ce reprezinta TVA? Ce fel de impozit este? 2. Ce categorii de operatii reprezintă obiect sl impozitării TVA? 3. Care sunt documentele justificative si de evidentă a TVA? 4. Cereprezinta TVA de dedus? 5. Ce reprezintă prorata? 6. Ce reprezintă TVA colectată? 7. Ce reprezintă TVA de plată? Dar TVA de recuperat? Cum se stabilesc ? 8. Ce reprezintă TVA nedeductibilă? 9. Cate cazuri de utilizare a 4428 ,, TVA nexigibila” cunoasteti?

Bibliografie

1.M. Ristea si colab. Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara 2005, pag, 309 – 315. 2.F. Coman, Contabilitatea financiară a societătilor comerciale, Ed. FRM Bucure�ti 2006., 117 – 120. 3. Sinteze

2.6. Taxele vamale

Taxele vamale sunt obligatii fiscale ale entitătii datorate bugetului de stat. Se percep in momentul în care bunurile trec granitele vamale ale unei tari in scopul importului (taxe vamale de import).

Taxele vamale se determină prin aplicarea cotelor procentuale prevazute în ,, Tariful vamal” la valoarea in vama a bunurilor importate.

Pentru transformarea in lei a valorii în vama se utilizeaza cursul de schimb BNR din ziua importului.Momentul datorarii taxelor vamale este cel al înregistrarii declaratiei vamale.

Pentru inregistrarea taxelor vamale se utilizeaza contul 446 ,,Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.

INTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. Cum se definesc taxele vamale? 2. Cum se calculează taxele vamale? 3. Cand se achita? 4. Cum se iregistreaza în contabilitate?

Bibliografie

1 M. Ristea si colab. Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara 2005, pag, 316

Page 21: Conta Fin. de Raportare

2.7. Accizele Accizele sunt obligatii fiscale ale întreprinderii care rezulta din activitatile desfasurate si reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse provenite din productia interna sau din import ( bere, vinuri, bauturi fermentate, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri meinerale, cafea, autoturisme, bijuterii, parfumuri). Modul de calcul al accizei se diferentază in functie de felul produselor ce constituie obiectul impunerii, conform legii Momentul datorării accizelor este cel de la data efectuării livrării, data înregistrării declaratiei vamale de import, Înregistrările contabile sunt următoarele:

� Inregistrarea taxei vamale 635 Cheltuieli cu = 446 alte impozite, taxe si Alte impozite, taxe si vărsăminte similare Vărsăminte asimilate

• Achitarea taxei 446 Alte impozite = 5121 Conturi la bănci în lei Varsăminte asimilate

Bibliografie

1M. Ristea si colab. Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara 2005, pag, 317 – 318

2.8. Impozite si taxele locale

� Impozitul pe cladiri; � Impozitul si taxa pe teren � Taxa asupra mijloacelor de transport Bibliografie

1.F. Coman, Contabilitate societatilor comerciale, Ed. FRM Bucrs�ti 318-322

2.9. Alte decontări ale entitătii cu bugetul statului Bibliografie

1. M. Ristea si colab. Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara 2005 pag, 318-320 2.10. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR PRIVIND DECONTARILE IN CADRUL GRUPULUI SI CU ASOCIATII Conturi utilizate Evidenta decontarilor in cadrul grupului si cu asociatii se tine cu ajutorul conturilor din grupa 45 ,,Grup si asociati”, grupa ce contine conturile: 451 - ,,Decontari in cadrul grupului”, 453 - ,,Decontari privind interesele de participare”, 455 - ,,Sume datorate asociatilor”, 456 - ,,Decontari cu asociatii privind capitalul”, 457 - ,,Dividende”. 458 - ,,Decontari din operatii in participatie”

Page 22: Conta Fin. de Raportare

2.10.1.Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului A. acordarea unui imprumut unei societati din cadrul grupului

a) virarea sumei catre societatea din cadrul grupului 4511 Decontari in cadrul grupului = 512 Conturi la banci b) Inregistrarea dobanzii 4518 Dobanzi aferente decontarilor = 766 Venituri din dobanzi in cadrul grupului c) incasarea sumei imprumutului si a dobanzii aferente 5121 Conturi la banci = % 4511 Decontari in cadrul grupului 4518 Dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului B. primirea unui imprumut de la o societate cu care societatea analizata are relatii de

participare

a) primirea sumei 512 Conturi la banci = 4531 Decontari in cadrul grupului b) calcularea si inregistrarea dobanzii de plata 666 Cheltuieli privind dobanzile = 4538 Dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului c) rambursarea imprumutului si plata dobanzii

% = 512 Conturi la banci 4531 Decontari in cadrul grupului 4538 Dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului

Decontari cu asociatii privind sumele datorate acestora- operatiuni a) primirea unei sume de la asociati ( numerar si dividende ramase la dispozitia societatii) % = 4551 Asociati conturi curente 531 Casa 457 Dividende b) calcularea si inregistrarea dobanzii 666 Cheltuieli cu dobanzile = 4558 Asociati dobanzi la conturi curente c) restituirea imprumutului si plata dobanzii % = 512 Conturi la banci 4551 Asociati conturi curente 4558 Asociati dobanzi conturi curente 2.10.2. Decontari cu asociatii privind capitalul - operatiuni a) subscrierea capitalului social 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 1011 Capital subscris nevarsat b) varsarea capitalului % = 456 Decontari cu asociatii privind 512 Conturi la banci banci 531 Casa 2 Imobilizari 3 Materii prime etc c) reducerea capitalului social 1012 Capital varsat = 456 Decontari cu asociatii privind d) achitarea sumelor catre asociat capitalul 456 Decontari cu asociatii privind capitalul = 512 Conturi la banci 2.10.3. Decontari cu asociatii privind dividendele a) inregistrarea dividendelor datorate

Page 23: Conta Fin. de Raportare

1171 Rezultatul reportat = 457 Dividende b) calcularea impozitului pe dividende (16%) 457 Dividende = 446 Alte impozite si taxe c) virarea impozitului pe dividende 446 Alte impozite si taxe = 512 Conturi la banci d) evidentierea sumei achitate si a celei lasate la dispozitia societatii 457 Dividende = % 531 Casa 4551 Asociati conturi curente Bibliografie

1.F. Coman, Contabilitate societătilor comerciale, Ed. FRM Bucresti 122-125

2.11. CONTABILITATEA DEBITORILOR SI CREDITORILOR DIVERSI Operatiuni privind debitorii diversi a) inregistrarea valorii bunurilor constatate lipsa: 461 Debitori diversi = % 7588 Alte venituri din exploatare 4427 TVA colectata b) vanzarea de active 461 Debitori diversi = % 758 Venituri din vanzarea activelor si alte operatiuni de capital 4427 TVA colectata c) inregistrarea vanzarii investitiilor financiare pe termen scurt 461 Debitori diversi = 50 Investitii financiare pe termen scurt d) inregistrarea debitelor scazute din evidenta datorita insolvabilitatii: 654 Pierderi din creante = 461 si debitori diversi Debitori diversi e) reactivarea debitelor: 461 Debitori diversi = 754 Venituri din creante reactivate f) inregistrarea imprumuturilor obtinute la val.de rambursare a obligatiunilor 461 Debitori diversi = 161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni g) inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs aferente debitelor in devize 665 ,,Cheltuieli cu diferente = 461 de curs valutar Debitori diversi h) incasarea debitelor % = 461 Debitori diversi 512 Conturi la banci 531 Casa Operatiuni privind creditorii diversi a) datorii fata de terti pe baza de titluri executorii 6 = 462 Conturi de cheltuieli Creditori diversi b) inregistrarea datoriilor ce rezulta din achizitionarea de titluri de plasament 512 Conturi la banci = 462 Creditori diversi

Page 24: Conta Fin. de Raportare

531 Casa = 462 Creditori diversi c) returnarea sumelor primite necuvenite 462 Creditori diversi = 512 Conturi la banci Sau 462 Creditori diversi = 531 Casa d) plata creditorilor 462 Creditori diversi = % 512 Conturi la banci 513 Casa Bibliografie

1. F. Coman, Contabilitate societătilor comerciale, Ed. FRM Bucre�ti 126 -128

2.12. CONTABILITATEA CONTURILOR DE REGULARIZARE

In cadrul unei societati comerciale cheltuielile efectuate si veniturile realizate in perioda curenta, dar care privesc perioadele sau exercitiile financiare urmatoare, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii financiare se evidentiaza cu ajutorul conturilor de regularizare: 471 ,, Cheltuieli inregistrate in avans”, respectiv 472 ,, Venituri inregistrate in avans”

Folosirea conturilor de regularizare este impusa de principiul independentei exercitiilor care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii societatii, pe masura angajarii lor si a trecerii acestora la rezultarul exercitiilor la care se refera.

In cazul in care unele operatii economico-financiar nu pot fi inregistrate in conturile corespunzatoare sunt necesare clarificarii ulterioare. Pentru evidenta acestora se foloseste contul 473 ,, Decontarile din operatii in curs de clarificare”. Operatiunile de regularizare A. Cheltuieli inregistrate in avans a) exemplu inregistrarea facturii cu reparatia neprevazuta % = 401 Furnizori 471 Cheltuieli inregistrate in avans 4426 TVA de dedus b) inregistrarea pe cheltuieli curente a cotei parti din cheltuielile inregistrate in avans 611 Cheltuieli cu reparatii = 471 Cheltuieli inregistrate in avans B. Venituri inregistrate in avans a) inregistrarea sumei primite in avans 512 Casa = 472 Venituri inregistrate in avans b) includerea pe venituri curente ale periodei urmatoare a cotei aferente 472 Venituri inregistrate in avans = 70 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii C. Sume in curs de clarificare a) inregistrarea sumei primite fara document 512 Casa in lei = 473 Decontari din operatii in curs de clarificare b) restituirea sumelor, inregistrate in cadrul decontarilor din operatii in curs de clarificare, sume necuvenite societatii. 473 Decontari din operatii in curs de = % clarificare 512 Conturi la banci 531 Casa Bibliografie

1. F. Coman, Contabilitate societătilor comerciale, Ed. FRM Bucre�ti 129 -131

Page 25: Conta Fin. de Raportare

2.13. CONTABILITATEA AJUSTĂRILOR PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR

La intrarea in patrimoniu unei societati, creantele sunt evaluate la valoarea lor nominala. Cu ocazia inventarierii, pentru fiecare creanta se stabileste valoarea actuala, valoare ce se stabileste in functie de valoarea probabila de incasat. 2.13.1 Operatiuni privind constituirea, majorarea, diminuarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea creantelor : a. Constituirea ajustarilor pentru depreciere 6814 = 49 Chelt de exploatare Ajustari pentru deprecierea activelor circulante pivind ajustari pentru deprecierea creantelor b. majorarea ajustarilor constituie anterior 6814 = 49 Cheltuieli de exploatare Ajustari pentru deprecierea activelor circulante privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante c. diminuarea ajustarilor constituie anterior 49 Ajustari pentru deprecierea = 7814 Venituri din ajustari pentru deprecierea creantelor activelor circulante d. anularea ajustarii constituite anterior 49 = 7814 Venituri din ajustari pentru Ajustari pentru deprecierea creantelor deprecierea creantelor Bibliografie

1.F. Coman, Contabilitate societătilor comerciale, Ed. FRM Bucresti 132 – 133

Capitolul 3. CONTABILITATEA TREZORERIEI

Notiunea de trezorerie cuprinde ansamblul lichiditatilor monetare si a echivalentelor de numerar de care dispune o entitate pentru a face fata platilor scadente.

Lichiditatile monetare reprezinta mijloacele banesti efective pe care le detine o entitate ( numerarul aflat in casieria entitatii, disponibilitatile banesti aflate in conturi la banci, avansuri de trezorerie).

Echivalentele de numerar reprezinta investitii financiare pe termen scurt, care sunt usor convertibile in mijloace banesti efective (valori de incasat, titluri de plasament, alte valori). Operatiile financiare asimilate trezoreriei genereaza angajamente sub forma creditelor bancare pe

termen scurt.

3.1. Contabilitatea investitiilor financiare pe termen scurt Contabilitatea investitiilor financiare pe trmen scurt se tine cu ajutorul conturilor din grupa

50 ,, Investitii financiare pe termen scurt”, care sunt conturi de activ cu exceptia contului 509,, Varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt”. Operatiuni privind contabilitatea investitiilor financiare pe teremen scurt:

a)- inregistrarea achizitiei de actiuni: 5081 ,, Alte titluri de plasament” = % 512 ,,Conturi la banci” 401 ,,Furnizori” b) achitarea furnizorilor:

401 ,,Furnizori” = 512 ,, Conturi curente la banci”

Page 26: Conta Fin. de Raportare

c)- vanzarea actiunilor 512 ,,Conturi curente la banci” = % 5081 ,,Alte titluri de plasament” 7642 ,,castiguri din investitii financiare pe pe termen scurt” d)-inregistrarea constituirii suplimentarii ajustarilor:

Valoarea de inventar a investitiilor financiare pe termen scurt se stabileste in functie de cotarea sau nu a acestora la bursa de valori sau pe piata secundara. 6864 ,,Chelt. financiare privind ajustarile = 59 ,,Ajustari pentru pierdere de valoare pentru deprecierea activelor circulante a conturilor de trezorerie,, e) inregistrarea diminuarii anularii ajustarilor constituite: 59 ,,Ajustari pentru pierdere de valoare = 7864 ,, Venituri din ajustari pentru a conturilor de trezorerie” pierderea de valoare a activelor circulante

Valoarea de inventar a investitiilor financiare pe termen scurt se stabileste in functie de cotarea sau nu a acestora la bursa de valori sau pe piata secundara.

f) Vanzarea titlurilor de valoare, reprezinta modalitatea cea mai frecventa de iesire a acestora din patrimoniul unei entitati. Operatia de vanzare presupune efectuarea vanzarii propriu-zise a titlurilor (la pretul de cesiune) si scoaterea din gestiune (la valoarea de intrare). In situatia in care actiunile se revand sub valoarea de intrare % = 5081 ,,Alte titluri de plasament 461 ,, Debitori diversi 6642 ,,Pierderi din investitiile financiare pe termen scurt” g) inregistrarea comisionului datorat

627 ,,Chel. cu serviciile bancare,, = 401 ,, Furnizori”

h) incasarea contravalorii actiunilor vandute 512 ,, Conturi la banci” = 461 ,,Debitori diversi” i) plata facturii catre institutia specializata 401 ,,Furnizori” = 512 ,, Conturi la banci” 3.2. Contabilitatea conturilor la banci

Contabilitatea decontarilor prin conturile bancare includ operatiunile cu valori de incasat, operatiunile de incasari si plati prin cont curent, creditele bancare pe termen scurt si dobanzile aferente. Evidenta contabila se tine cu ajutorul conturilor din grupa 51,,Conturi la banci”, si anume: 511 – Valori de incasat, acest cont de activ este utilizat pentru evidentierea valorilor de incasat (cecuri, bilete la ordin, cambii, waranturi,etc.), remise bancii in vederea incasarii, precum si a efectelor remise spre scontare. Acesta este un cont de activ, care are in debit valoarile de incasat remise bancii, iar in credit sumele incasate. Operatiuni: a) acceptarea efectului comercial, 413 ,,Efecte de primit” = 4111,,Clienti” b) remiterea efectului la ordin spre incasare 511 ,,Valori de incasat” = 413 ,,Efecte de primit de la clienti”

Page 27: Conta Fin. de Raportare

c) incasarea efectului 512 ,,Conturi curente la banci” = 511 ,,Valori de incasat” 512 - ,,Conturi curente la banci”. Acest cont este bifunctional si este utilizat pentru evidentierea disponibilitatilor in lei si in devize aflate in conturi la banci, precum si a sumelor in curs de decontare,, Se debiteaza cu sumele depuse din casieria societatii, cu sumele incasate prin virament,etc, creditandu-se cu platile efectuate. 518 - ,,Dobanzi”.Cu ajutorul acestui cont bifunctional se tine evidenta dobanzilor datorate, precum si a dobanzilor de incasat, aferente creditelor primite de la banci in conturile curente si disponibilitatilor din conturile curente. Se debiteaza cu dobanzile de incasat si se crediteaza cu dobanzile datorate”. 519 - Credite bancare pe termen scurt”., avand functia de pasiv. El este structurat in opt conturi sintetice de gradul II, sapte din ele avand drept scop clasificarea creditelor contractate, ultimul evidentiind dobanzile de platit aferente acestor credite. Operatii privind creditele bancare pe termen scurt

a) primirea creditului

512,, Conturi la banci” = 5191 ,,Credite bancare pe termen scurt” b) achitarea dobanzii

666 ,,Cheltuieli privind dobanzile” = ,,512 ,, Conturi la banci” c) rambursarea ratei creditului

5191 ,,Credite bancare pe termen scurt” = 512 ,,Conturi la banci” d) dobanzi neachitate la scadenta: 666,, Cheltuieli privind dobanzile” = 5198 ,,Dobanzi aferente creditelor pe termen scurt” e) inregistrarea creditului restant

5191 ,,Creditelor bancare pe termen scurt” = ,,5192 ,,Credite pe termen scurt nerambursate la scadenta”

f ) achitarea creditului nerambursat la scadenta

5192 Credite pe termen scurt nerambursate = 512 ,, Conturi la banci la scadenta” g) achitarea dobanzii

666 ,,Cheltuielile cu dobanzii” = 512 ,, Conturi la banci 3.3. Contabilitatea operatiunilor prin casieria entitatii

Evidenta contabila a operatiunilor de incasari si plati in numerar se tine cu ajutorul contului 531 ,,Casa in valuta”, acestea avand functie si de activ. Evidenta contabila a altor valori detinute in casieria unei societati se tine cu ajutorul contului de activ 532 ,,Alte valori”. Acest cont tine evidenta timbrelor fiscale si postale, a biletelor de tratament si odihna, a tichetelor si biletelor de calatorie etc. Se debiteaza cu valoarea acestora in momentul achizitionarii, creditandu-se o data cu darea in consum.

Page 28: Conta Fin. de Raportare

Operatiuni prin casieria entitatii: A. Casa in lei a) plata in favoarea unui furnizor, unui creditor, unui avans de trezorerie, plata avansurilor

salariale, plata salariilor la chenzuna a II-a, depunerea unei sume la banca:

% = 5311 ,,Casa in lei” 401 ,,Furnizori” 462 ,,Creditori” 542 ,, Avansuri de trezorerie” 425 ,, Avansuri din salarii” 421 ,,Salarii” 581 ,,Viramente interne” b) incasari in lei: primirea unei sume ca aport, incasarea prin casa a vanzarii de marfuri,

ridicarea din banca de numerar:

a) 5121 Conturi la banci in lei” = 456 ,,Decontari cu asociatii privind capitalul” b) 5311,, Conturi la banci in lei = 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” c) 5311,, Conturi la banci in lei = 581 ,,Venituri interne” B. Casa in valuta Operatiuni : a) ridicarea valutei de la banca

581 ,,Viramente interne” = 5124 ,, Conturi la banci in valuta” si 5314 ,,Casa in valuta” = 581 ,, Viramente interne” b) acordarea avansului de trezorerie

581 ,,Viramente interne” = 5314 ,,Casa in valuta” si 542 ,,Avansuri de trezorerie” = 581 ,,Viramente interne” c)justificarea avansului de trezorerie acordat: 625 ,,Cheltuieli cu deplasari...” = 542 ,,Avansuri de trezorerie d) inregistrarea depunerii de valuta in casieria societatii(valuta): % = 542 ,Avansuri de trezorerie” 5314 ,,Casa in valuta” 665 ,,Cheltuieli privind diferente de curs valutar,, 3.4.Contabilitatea acreditivelor si viramentelor bancare

Acreditivul reprezinta disponibilitatile banesti ale unei societati, evidentiate separat intr-un cont bancar, aflate la dispozitia unui furnizor, disponibilitati destinate efectuarii de plati catre acesta, o data cu indeplinirea conditiilor aferente acreditivului.

Evidenta contabila a acreditivelor se tine cu ajutorul contului 541 ,,Acreditive”, cont structurat in doua conturi analitice de gradul II, si anume:

5411,, Acreditive in lei” 5412 ,, Acreditive in valuta” Aceste conturi sunt utilizate pentru evidentierea acreditivelor in lei si in valuta, deschise la

banci pentru efectuarea de plati in favoarea furnizorilor interni si externi, precum si pentru evidentierea miscarii acestora rezultat al platilor efectuate sau a incetarii valabilitatii acreditivelor.

Debitul acestor conturi reflecta sumele depuse de banca la dispozitia tertilor; in cazul acreditivelor in valuta si diferentele de curs valutar favorabile aferente existentului din conturile de acreditive. Creditul acestor conturi reflecta sumele platite furnizorilor interni sau externi, sumele virate in conturile de disponibilitati, ca urmare a incetarii valabilitatii acreditivelor; in cazul

Page 29: Conta Fin. de Raportare

acreditivelor in valuta si diferentele de curs nefavorabile aferente existentului din conturile de acreditive. A.Operatiuni privind acreditivele in lei: a) constituirea acreditivului. 581 ,,Viramente interne” = 5121 ,,Conturi la banci in lei” 5411 ,,Acreditive in lei” = 581 ,,Viramente in lei” b) sfectuarea platii aferente livrarii de marfuri efectuate:

401 ,,Furnizori” = 5411 ,, Acreditive in lei” c) incetarea valabilitatii acreditivului

581 ,,Viramente interne” = 5411 ,,Acreditive in lei” si 5121 ,,Conturi la banci in lei” = 581 ,,Viramente in lei B. Operatiuni privind acreditivele in valuta: a) deschiderea acreditivului

581 ,,Viramente interne” = 5124 ,,Conturi la banci in valuta” 5412 ,,Acreditive in valuta = 581 ,,Viramente in lei” b) efectuarea unei plati: 401 ,,Furnizori” = 5412 ,, Acreditive in valuta” c) inregistrarea diferentei de curs valutar favorabile

5412 ,,Acreditive in valuta = 765 ,,Venituri din diferente de curs valutar” Viramentele interne sunt evidentiate cu ajutorul contului 581 ,, Viramente interne” .

Acest cont este de activ, folosit pentru evidentierea sumelor virate dintr-un cont de trezorerie in altul. Contul nu prezinta sold. INTREBĂRI REPREZENTATIVE 1. Care este definitia trezoreriei? 2. Care sunt delimitarile si structurle privind trezoreria.? 3. Cum se definesc si ce includ investitiile financiare pe termen scurt? Operatiuni privind achizitia de actiuni? 4. Operatiuni privind constituirea, majorare, diminuarea sau anularea , ajustarilor pentru pierderea de valoare.a investitiilor financiare pe termen scurt? 5. Prin ce se caracterizeaza decontarile fara numerar si care sunt conturile folosite in operatiunile cu banca? 6. Operatiuni privind contabilitatea conturilor la banci, in lei si in valuta? 7. Care este definitia creditelor bancare pe termen scurt? 8. Contabilitatea imprumuturilor bancare pe termen scurt? 9. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in numerar: conturi, documente? 10. Cum de defineste acreditivul si cum se utilizează? Bibliografie

1.Coman.Contab. fin. a societatilor comerciale, FRM , Bucuresti 2006, pag.134 - 150 2. M. Ristea si colab. Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara 2005 pag, 341 - 396 3. Sinteze.

Page 30: Conta Fin. de Raportare

Capitolul 4. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Consumul si platile privind factorii de productie efectuate la nivelul unei societati reprezinta cheltuielile acesteia. Cheltuielile includ :

a) cheltuielile care apar in procesul desfasurarii activitatii curente a societatii; b) pierderile care reprezinta diminuari ale beneficiilor economice; c) pierderile nerealizate care includ pierderile rezultate din cresterea unor

imprumuturi contractate de societate in valuta. La organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele principii de

organizare a contabilitatii: - principiul prudentei; - principiul independentei exercitiului;

Evidenta cheltuielilor se organizeaza pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor si se grupeaza dupa destinatia pe care o au in societate in cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinate, cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarea la inflatie si cheltuielile cu impozitul pe profit ai alte impozite.

Evidenta contabila a cheltuielilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 6 ,,Conturi de cheltuieli”, clasa care contine urmatoarele grupe: 60 ,,Cheltuieli privind stocurile” 61 ,, Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti” 62 ,,Cheltuieli cu alte servicii executate de terti„ 63 ,, Cheltuieli cu impozite, taxe si varsaminte asimilate” 64 ,,Cheltuielili cu personalul” 65 ,,Alte cheltuieli de exploatare” 66 ,,Cheltuieli financiare” 67 ,,Cheltuieli extraordinare” 68 ,,Cheltuieli cu amortizarile, provizioanelor si ajustarile pentru depreciere” 69 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”

Toate conturile de cheltuieli sunt conturi de procese economice, au functie contabila de activ, se debiteaza in momentul efectuarii consumurilor sau al platilor si se crediteaza pe parcursul perioadei, cu sumele alocate rezultatului exercitiului.

Tipuri de inregistrari contabile aferente cheltuielilor: a) inregistrarea consumurilor de stocuri

60 Cheltuieli privind stocurilor” = 3 ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie”

b) inregistrarea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti

61 ,,Cheltuieli cu lucrarile = % si serviciile executate de terti„ 40 ,,Furnizori si conruri asimilate”

51 ,,Conturi la banci” 53 ,,Casa”

c) inregistrarea cheltuielilor cu alte servicii executate de terti

62 ,,Cheltuieli cu alte servicii = % executate de terti” 40 ,,Furnizori si conturi asimilate” 51 ,,Conturi la banci” 53 ,,Casa”

Page 31: Conta Fin. de Raportare

d) inregistrarea cheltuielilor cu alte impozite, taxe si varsamant asimilate

635 ,,Cheltuieli cu alte impozite = % ,taxe si varsamante asimilate” 446 ,,Alte impozite,taxe si varsaminte

asimilate fonduri speciale, taxe si 447 ,,Fonduri speciale” e) inregistrarea cheltuielilor cu personalul

641 ,,Cheltuieli cu salariile personalului = 421 ,,Personal salarii datorate” 645 ,,Cheltuieli privind asigurarile = 43 ,,Asigurarile sociale, protectia si protetia sociala” sociala”

f) inregistrarea altor cheltuieli de exploatare

65 ,,Alte cheltuieli de exploatare” = % 4118 ,,Cheltuieli incerti sau in litigiu” 461 ,,debitori diversi”

3 ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie” 2 ,,Conturi de imobilizari”

512 ,,Conturi curente la banci” 531 ,,Casa” 503 ,,Actiuni propii” 505 ,,Obligatiuni emise si rascumparate” g.inregistrarea cheltuielilor financiare

66 ,,Cheltuieli finaniare” = %

26 ,,Imobilizari financiare”

50 ,,Investitii financiare pe termen

scurt”

512 ,,Conturi curente la banci”

531 ,,Casa”

168 ,,Dobanzi aferente imprumuturilor

si datoriilor asimilate”

4528 ,,Dobanzi aferente imprumuturilor

si datoriilor asimilate”

4558 ,,Asociati- dobanzi la conturile

curente”

5198 ,,dobanzi aferente creditelor

bancare pe termen scurt”

4111 ,,Clienti”

461 ,,Debitori diversi”

Page 32: Conta Fin. de Raportare

h) inregistrarea cheltuielilor pirivind calamitatile si alte evenimente extraordinare

671 ,,Cheltuieli privind calamitatile” = %

2 ,,Conturi de imobilizari”

3 ,,Conturi de stocuri si productie si

productie in curs de executie”

512 ,,Conturi curente la banci”

531 ,,Casa”

i) inregistrarea cheltuielilor cu amortizarile, provizioanele si ajustarilor si ajustarea la inflatie

68 ,,Cheltuielilor cu amortizarile, = 28 ,,Amortizarile privind imobilizarile”

provizioanele si ajustarile pentru 29 ,,Ajustari pentru deprecierea sau

deprecierea sau pierderea de valoare” pierderea de valoare a imobilizarilor”

15 ,,Provizioane”

39 ,,Ajustari pentru deprecierea

stocurilor si productiei in curs de

executie”

49 ,,Ajustari pentru depreciere

creantelor”

59 ,,Ajustari prntru deprecierea sau

pierderea de valoare a conturilor de

trezorerie”

j) inregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit

691 ,,Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 ,,Impozit pe profit”

INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Ce se include in categoria de cheltuieli?

2.Care sunt principiile contabile de care se tine seama la organizarea cheltuielilor?

3. Care este gruparea cheltuielilor in functie de momentul angajarii?

4. Care este gruparea cheltuielilor dupa natura lor?

5. Care este gruparea cheltuielilor dupa alte criterii?

6. Cum se evalueaza cheltuielile?

7. Ce reprezinta imputarea? Dar incorporarea?

Page 33: Conta Fin. de Raportare

8. Ce reprezinta cheltuielile curente?

9. În ce caz se crediteaza conturile de cheltuieli?

Bibliografie

1. Coman.Contab. fin. a societatilor comerciale, FRM , Bucuresti 2006, pag.151 - 159 2. M. Ristea si colab. Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara 2005 pag, 401 – 420 3. Sinteze Capitolul 5. CONTABILITATEA VENITURILOR Veniturile unei entitati sunt reprezentate de:

• Venituri din activitatea curenta; • Castiguri din orice alte surse; • Venituri realizate; Evidenta contabila a veniturilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 7 ,,Conturi de venituri”,

clasa care cuprinde urmatoarele grupe: 70 ,,Cifra de afaceri neta” 71 ,,Variatia stocurilor” 72 ,,Venituri din productia de imobilizari” 74 ,,Venituri din subventii de exploatare” 75 ,,Alte venituri din exploatare” 76 ,,Venituri financiare” 77 ,,Venituri extraordinare” 78 ,,Venituri din provizioane si ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare”

Toate conturile de veniturile sunt conturi de procese economice, cu functie contabila de pasiv. Se crediteaza cu sumele reprezentand veniturile de incasat sau incasate. Se debiteaza pe parcursul perioadei, in conditiile prevazute de reglementari si cu repartizarea lor la finele perioadei, la rezultatul exercitiului. Tipuri de inregistrari contabile:

a. Inregisrarea veniturilor din productia stocata

% = 711 ,,Variatia stocurilor”

33 ,,Productia in curs de executie” 34 ,,Produse” 35 ,,Stocuri aflate la terti

b. inregistrarea veniturilor din productia de imobilizari

% = 72 ,,Venituri din productia de imob.” 20 Imobilizari necorporale 21 Imobilizari corporale 23 Imobilizari in curs

c. inregistrarea veniturilor din subventii de exploatare

% = 74 ,,Venituri din subventii de exploatare” 445 ,,Subventii” 512 ,,Conturi la banci” d. Inregistrarea de venituri aferente cifrei de afaceri

4111 ,,Clienti „ = 70 ,,Cifra de afaceri”

Page 34: Conta Fin. de Raportare

e.inregistrarea veniturilor financiare

% = 76 ,,Venituri financiare” 451 ,,Decontari in cadrul grupului” 461 ,,Debitori diversi” 512 ,,Conturi curente la banci” 401 ,,Furnizori” 2672 ,,Dobanda aferenta sumelor datorate de filiale” 2674 ,,Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung” 2679 ,,Dobanzi aferente altor creante Imobilizate” f) inregistrarea veniturilor din provizioane si ajustarea la inflatie

% = 78 ,,Venituri din provizioane si ajustarea la inflatie” 29 ,,Provizioane pentru deprecierea Imobilizarilor” 39 ,,Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productia in curs de executie” 49 „Provizioane pentru deprecierea Creantelor” 59 „Provizioanelor pentru deprecierea conturilor de trezorerie” INTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. Care sunt elementele din care sunt costituite veniturile unei intreprinderi si cum se definesc? 2. Cum se evalueaza veniturile în contabilitatea financiara? 3. De cine sunt reprezentate veniturile? 4. Cum se clasifica veniturile dupa natura lor? 5. Care sunt veniturile ce intra în componenta veniturile din exploatare? 6. Care este componenta veniturile financiare si veniturilor extraordinare? 7. Cand este recunoscut venitul? Bibliografie

1. Coman.Contab. fin. a societatilor comerciale,FRM , Bucuresti 2006, pag.160 - 165 2. M. Ristea si colab. Contabilitatea financiara a intreprinderii, Editura Universitara 2005 pag, 420– 452 4. Sinteze Capitolul 6. CONTABILITATEA LUCRARILOR DE ÎNCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR. INTOCMIREA SI PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE 6.1. Definitia situatiilor financiare.

Un set complet de situatii financiare cuprinde: • bilantul; • contul de profit si pierdere; • situatia modificarii capitalului propiu; • situatia fluxurilor de trezorerie;

Page 35: Conta Fin. de Raportare

• politici contabile si note explicative. 6.2.Lucrarile de inchidere a exercitiului financiar. Principalele lucrari de inchidere a exercitiului financiar sunt urmatoarele: 1. stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere; 2. inventarierea generala a activelor si pasivelor; 3. contabilitatea operatiunilor de regularizare privind:

• diferentele de inventar; • amortizarile; • provizioane pentru deprecieri; • provizioane pentru riscuri si cheltuieli; • deferente de conversie si diferentele de curs valutar;

4. stabilirea balantei de verificare dupa inventariere; 5. stabilirea rezultatului exercitiului; distribuirea profitului sau acoperirea pierderii; 6. redactarea situatiilor financiare. 6.3.Contabilizarea operatiunilor de regularizare dupa inventariere Diferentele de inventar pot imbraca forma plusurilor sau minisurilor . Plusurile de inventar sunt asimilate intrarilor .

� bunurile de natura stocurilor de materii prime si materiale achizitionate constatate plus de inventar sunt inregistrate prin debitarea conturilor de evidenta a acestora si creditarea conturilor de cheltuieli.

% = 60 30 Cheltuieli privind stocurile

Stocuri de materii prime si materiale 38 Ambalaje

� plusurile de inventar constatate la stocurile obtinute din productie propie se inregistreaza debitand conturile de evidenta a bunurilor respective si creditand conturile de evidenta a productiei obtinute.

% = 711 33 Variatia stocurilor

Productia in curs de executie 34 Produse 38 Ambalaje

� plusurile de inventar aferente imobilizarilor corporale au drept cont corespondent contul ,,Subventii pentru investitii”.

21 = 134 Plusuri de inventar de natura imobilizarilor

� Plusurile constatate la numerarul din casieria societatii conduc la debitarea contului casa si creditarea contului de venituri corespunzator :

5311 = 7588 Casa in lei Alte venituri din exploatare

Minusurile de inventar sunt asimilate iesirilor si conduc de regula, la operatiuni contrare celor

mentionate in cazul plusurilor. � bunurile de natura stocurilor de materii prime , materialelor si ambalajelor achizitionate,

constatate ca minus de inventar sunt inregistrate prin debitarea conturilor de cheltuieli corespunzatoare si creditarea conturilor de evidenta a bunurilor mentionate.

60 = %

Page 36: Conta Fin. de Raportare

Cheltuieli privind stocurile 30 Stocuri de materii prime si materiale 38 Ambalaje � minusurile de inventar constatate la stocurile obtinute din productie propie se inregistreaza

debitand contul de evidenta a productiei si creditand conturile de evidenta a stocurilor respective.

711 = % Variatia stocurilor 30 Productia in curs de executie 34 Produse 38 Ambalaje � minusurile de active imobilizate presupun efectuarea urmatoarelor inregistrari :

% = 20,21,23, 28 Conturi de evidenta a imobilizarilor Amortizari privind imobilizarile necorporale, corporale si in curs 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte Operatiuni de capital (pentru amortizarea inregistrata)

� potrivit regulilor de evaluare a patrimoniului, pentru elementele de activ, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare se inregistreaza astfel :

- daca deprecierea este ireversibila pe seama amortizarii ; 68 = 28 Ch. cu amortiz., proviz. Amortizarea privind imobilizarile si ajust. pentru deprecierea sau pierderea de valoare

- daca deprecierea este reversibila, pe seama provizioanelor . 68 = % Ch. cu amortiz, proviz. si 29 ajustarile pentru depr. sau pierderea Ajust. pentru deprecierea sau pierderea de valoare de valoare a imobilizarilor 39 Ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie 49 Ajustari pentru deprecierea creantelor 59 Ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor De trezorerie

Pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare se inregistreaza in contabilitate pe seama costituirii de provizioane, la sfarsitul fiecarui an facandu- se diminuarea, suplimentarea sau anularea provizioanelor.

Astfel, se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile : - majorarea sau constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli :

6812 = 15

Cheltuieli de exploatare Provizione privind provizioanelor

- diminuarea sau anularea provizioanelor

15 = 7812 Provizioane Venituri din provizioane

Page 37: Conta Fin. de Raportare

La sfarsitul fiecarui an se face evaluarea creantelor, datoriilor si disponibilitatilor banesti, in functie

de cursul valutar din 31 decembrie. - in cazul diferentelor favorabile de curs valutar :

% = 765 4111 Venituri din diferente bde curs valutar Clienti 461 Debitori diversi 5124 Conturi la banci in valuta 16 Imprumuturi si datorii asimilate 401 Furnizori 462 Creditoro diversi - in cazul diferentelor nefavorabile de curs valutar :

665 = % Ch. cu dif de curs valutar 4111 Clienti 461 Debitori diversi 5124 Conturi in banci in valuta 5134 Casa in valuta 401 Furnizori.

Determinarea rezultatului exercitiului presupune urmatoarele etape. • determinarea rezultatului contabil ; • determinarea rezultatului impozabil ; • determinarea impozitului pe profit.

Rezultatul contabil are trei componente, corespunzatoare celor trei domenii : Rezultatul din exploatare = venituri din exploatare - cheltuili de exploatare Rezultatul financiar = venituri financiare – Cheltuieli financiare Rezultatul extraordinar = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare

Rezultatul contabil se obtine din inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri prin contul 121 ,,Profit si pierdere” :

a) inchiderea conturilor de cheltuieli

121 = 6 Profit si pierdere Conturi de cheltuieli

b) inchiderea conturilor de venituri

7 = 121 ,,Profit si pierderi” Venituri

In situatia in care contul 121 ,,Profit si pierdere” prezinta sold final creditor, rezultatul contabil imbraca forma profitului. Atunci cand soldul este debitor, rezultatul contabil imbraca forma de pierdere.

Rezultatul fiscal se obtine prin adaugarea la rezultatul contabil a cheltuielilor nedeductibile fiscal si scaderea deducerilor fiscale. In situatia in care rezultatul fiscal este pozitiv, atunci de determina impozitul pe profit. Impozitul pe profit se determina potrivit formulei :

Impozitul pe profit = Rezultatul impozabil × cota de impozitare

Page 38: Conta Fin. de Raportare

Distribuire profitului net la entitatile cu capital privat se face potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor , de regula dupa urmatoarele destinatii : a) constituirea rezervelor legale din profitul brut inainte de impozitare : 129 ,,Repartizarea profitului” = 1061 ,, Rezercve legale”

b) constituirea altor rezerve din profitul net :

129 ,,Repartizarea profitului” = %

1062

,,Rezerve pentru actiuni propii”

1063

,, Rezerve statutare sau contractuale”

1068

Alte rezerve c) acoperirea pierderilor din anii precedenti :

129 ,,Repartizarea profitului” = 1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul

nerepartizat sau pierderea neacoperita

d) divi dendele de platit

129 Repartizarea profitului = 457 Dividende de profit

e) raportarea profitului a carui decizie de repartizare a fost amanata pentru perioadele viitoare :

129 Repartizarea profitului = 1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul

nerepartizat sau pierderea neacoperita

Daca rezultatul exercitiului este pierdere, se vor efectua urmatoarele inregistrari contabile :

a) acoperirea pierderii suferite pe seama rezervelor si capitaluluyi social :

% = 121 Profit si pierdere

1012 Capital social nevarsat

106 Rezerve

b) repartizarea pierderii ( atunci cand se amana decizia de acoperire a pierderii inregistrate) :

1171 Rezultatul reportat reprezentand profitul = 121 Profit si pierdere

nerepartizat sau pierderea neacoperita ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. Ce reprezinră situatiilie financiare ? 2. Care este componenta unui set complet de situatii financiare conform IAS 1 ? Dar conform directivei a IV-A a CEE ?

Page 39: Conta Fin. de Raportare

3. Care sunt lucrările de închidere a exercitului financiar ? 4. Ce reprezintă inventarierea generala a patrimoniului ? 5. Cum se defineste valoarea de inventar ? 6. Ce reprezintă rezultatul contabil ? 7. Ce reprezintă rezultatul fiscal ? 8. Ce ce destinatii se distribuie profitul net ? Bibliografie 1.***OMFP nr. 1752/2005 pentru aprobarea Reglementarilor contabile armonizate cu directiva a IV-a CEE si cu IAS. MO nr. 1080 din 30.11.2005 2. F. Coman, Contabilitatea financiara a societatilor comerciale. Editura FRM ,Bucuresti 2007, pag. 456 – 518. 3. M. Ristea , Contabilitatea financiara a intreprinderii, Ed. Universitara 2005,2007 4. Sinteze. 5, Standardele Internationale de Raportare Financiara. 6. Standardele Internationale de Contabilitate financiara.

Page 40: Conta Fin. de Raportare

40