PROIECT DE ABSOLVIRE SCOALA PROFESIONALAMeseria : MECANIC AUTO

INDRUMATOR, ABSOLVENT, ing. PALCAU LAURENTIU

2 0 0 4

T E M A P R O I E C T :

CONSTRUCTIA, DEFECTIUNI, REPARAREA SI INTRETINEREA PUNTII DIN FATA A AUTOVEHICULELOR

C U P R I N S

CAPITOLUL 1

COMPUNEREA SI ORGANIZAREA GENERALA A AUTOVEHICULELOR

CAPITOLUL 2

PUNTEA DIN FATA A AUTOVEHICULELOR

CAPITOLUL 3

DEFECTIUNI ALE PUNTILOR DIN FATA A AUTOVEHICULELOR SI METODE DE REMEDIERE A LOR

CAPITOLUL 4

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

C A P I T O L U L 4

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Activitatile zilnice care se desfasoara in atelierele de intretinere si reparatii auto ne obliga ca protectia muncii sa faca parte integranta din procsul de munca, avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. Pentru aplicarea masurilor de tehnica a securitatii muncii se folosesc mai multe cai, din care amintim: - controlulperiodic al starii utilajelor, al starii ingradirilor si dispozitivelor de protectie de la masinile- unelte, aparate si mecanisme al starii de functionare a instalatiilor de ventilatie si inclzire, al curateniei locurilor de munca, atelierelor si al spatiilor sanitare; - verificarea starii si utilizarii de catre toti muncitorii a dispozitivelor si instalatiilor de siguranta (ochelari de protectie, masti impotriva prafului si a gazelor,etc.); - difuzarea prin diverse forme a masurilor de tehnica a securitatii muncii si instructajul periodic al muncitorilor privind problemele de protectia muncii. Pentru eliminarea pericolului producerii accidentelor la locul de munca este necesar sa se respecte cu strictete cateva reguli principale, si anume: - imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp, mansetele de asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate;

- femeile vor purta basmale astfel legate incat parul sau colturile basmalei sa nu iasa afara spre a evita pericolul de prindere de catre organele in miscare ale masinilor- unelte; - cozile si manerele uneltelor de mana vor executate din lemn de esenta tare, fiid bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor sigura si comoda; - daltile, surubelnitele si pilele vor fi bine fixate in maner si prevazute in acest scop cu un inel metalic pentru fixarea manerului de lemn pe capatul dinspre scula; - folosirea cheilor cu fisuri este interzisa; - uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa ipiedice functionarea lor necomandata; - se interzice executarea lucrarilor pe masinile - unelte cu instalatii si mecanisme defecte, cu scule defecte, precum si de catre acele persoane care nu cunosc particularitatile constructive ale masinilor- unelte respective; - demontarea, deplasarea si fixarea ansamblurilor grele ale automobilului trebuie sa se faca cu ajutorul unor dispozitive si instalatii speciale; Este interzisa folosirea in acest scop a funiilor, rangilor, etc. - spatiile in care se efectueaza diferite lucrari de reglare ale automobilului cu motorul in functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu conducte de captare a gazelor de esapament; - inainte de demontare, toate ansamblurile automobilului vor fi golite de lubrifianti si combustibili, care se colecteaza in rezervoare amplasate in conformitate cu normele P.S.I.; - se interzice total circulatia cu persoane stand in partile exterioare ale automobilului: pe aripi, capota, scari,etc.

B I B L I O G R A F I E

1. Manole Sechi, Iulia Serban- Utilajul si tehnologia meseriei- mecanic motoare termice, an I-II, scoli profesionale

2. * * * - Utilajul si tehnologia meseriei- mecanic motoare termice, an III, scoli profesionale

3. N. Bataga, Gh. Zatreanu - Motoare termice.4. Gh. Fratila, M. Fratila, St. Samoila- Automobile- cunoastere,

intretinere si reparatii- manual pentru scoli profesionale, an I,II si III, scoli profesionale. 5. Cursul scolar.

Fig.1 Solutii constructive de organizare a automobilelor

In cazul autocamioanelor, solutiile de organizare difera intre ele prin modul de dispunerea motorului in raport cu puntea din fata si a cabinei fata de motor. Putem aminti urmatoarele solutii constructive:

- atunci cand motorul se afla in spatele puntii din fata si cabina in spatele motorului (fig. 2a);

- atunci cand motorul se afla deasupra puntii din fata si cabina in spatele motorului (fig.2b);

- atunci candmotorul se afla deasupra puntii din fata iar cabina deasupra motorului numita si solutia cu ,,cabina avansata”.

Fig. 2 Solutii constructive de organizare la autocamioane

C A P I T O L U L 2

PUNTEA DIN FATA A AUTOVEHICULELOR

2.1 Destinatia si conditiile impuse puntii din fata

Legatura dintre roti, cu care automobilul se sprijina pe sol, si cadru automobilului (caroserie) se realizeaza cu ajutorul puntilor.

Dupa locul pe care se afla in constructia automobilululi fata de directia de mers, puntile automobilului pot fi : punti din fata si punti din spate.

Dupa rolul pe care il au in transmiterea momentului motor produs de motor, acestea pot fi : punti motoare si punti de directie.

Puntea din fata serveste la preluarea fortelor care apar intre drum si rotile de directie ale autovehiculului, precum si a momentelor reactive pe care le transmite cadrului si caroseriei, asigurand in acelasi timp posibitatea schimbarii directiei de mers.

Puntea din fata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

- sa fie suficient de rezistenta ;- sa asigure o buna stabilitate a rotilor de directie ;- sa asigure cinematica corecta a directiei la oscilatiile

automobilului datorita deformarilor elastice a suspensiei ;- sa aiba o uzura mica a partilor componente;- sa aiba o greutate proprie cat mai mica pentru a reduce cat

mai mult greutatea nesuspendata a autovehiculului.In afara de rolul pe care il au puntile difata de a realizalegatura

dintre rotile de directie si cadrul (caroseria) autom0obilului, aceasta transmite si forta de impingere la roti in scopul invingerii rezistentei care apar la rularea rotilor.

In timpul franarii puntea din fata transmite cadrului (caroseriei) fortele care apar intre roti si calea de rulare. De asemene, puntea din fata permite schimbarea directiei de mers si transmite caii de rulare partea din greutatea automobilului care ii revine acesteia.

In cazul in care puntea din fata este o punte combinata (de directie si motoare), transmite rotilor de directie un moment motor, pe care in acelasi timp il si mareste cu ajutorul transmisiei principale.

2.2 Clasificarea puntilor din fata

Dupa rolul pe care il au puntile din fata se deosebesc :- punti de directie,- punti de directie si motoare (combinate).

In general puntea din fata este o punte de directie (neantrenata) care serveste la schimbarea directiei de mers al autovehiculului. Autovehiculele destinate la deplasarea in teren, se construiesc cu ambele punti motoare. In acest caz, in situatiile in care conditiile deplasarii autovehiculului impun, puntea din fata este si punte motoare, purtand dnumirea de punte combinata. Puntea din fata este o punte combinata si la autovehiculelor organizate dupa solutia ,,totul in fata ’’.

Din punct de vedere constructiv puntile din fata se impart in punti rigide si punti articulate.

Constructia puntii din fata este determinata in mare masura de tipul suspensiei.

Puntea din fata rigida se intalneste la autovehiculele cu suspensie dependenta a rotilor, prezentand o conctructie simpla. Majoritatea camioanelor si autobuzelor au puntea din fata rigida.

La autoturisme puntea din fata nu se intaleste ca organ distinct, ca fiind compusa din mai multe brate fixate de cadru sau de caroserie si realizand o suspensie independenta pentru fiecare roata. Aceasta punta poarta denumirea de punte articulata. Trebuie mentionat si faptul ca punti cu suspensie independenta se intalnesc si la unele autobuze mai confortabile si mai rar la autocamioane.

2.3 Tipuri constructive de punti de fata

La constructia autovehiculelor se folosesc diferite tipuri constructive de punti de fata. Dintre cele mai des folosite in eciparea autovehiculelor rutiere si care raspund necesitatilor de exploatatre a acestora, putem aminti:

a) Puntea de fata rigida

Puntea din fata rigida este cunoscuta si sub denumirea de osia din fata rigida si este montata la autovehiculele cu suspensia dependenta a rotilor.

Puntea din fata rigida se compune dintr-o grinda, la capetele careia sunt montate articulat, cu ajutorul pivotilor, doua fuzete.

fig. 2 Constructia puntii din fata rigide

1. brat de comanda a fuzetei ( folosit atunci cand fuzeta se afla montata pe partea volanului)

2. rulment axial cu bile3. tambur4. suportul portsaboti5. garnitura de etansare6. rulment interior7. butucul rotii8. rulment exterior9. fuzeta

10. pivoti 11. buce de bronz 12. bolt 13. grinda (osia propriu-zisa) 14. suprafata de sprijin.

Grinda sau osia propriu-zisa ( fig.2) are o sectiune in forma de profil I sau mai rar circulara. Capetele grinzii, de care se articuleaza fuzetele, sunt in forma de pumn sau in forma de furca. Fixarea arcurilor suspensiei de grinda se face pe doua suprafete de sprijin 14 de pe talpa superioara.

Pentru a reduce inaltimea centrului de greutate al autovehiculului, grindaare partea centrla curbata in jos in scopul de a cobori cat mai mult motorul.Cand grinda are o sectiune circulara, capetele ei se realizeaza separate

prin forjare in matrita, fixarea in corpul tubular realizandu-seprin presare si sudura.

Fuzetele sunt articulate prin intermediul pivotilor de grinda si servesc drept osii pentru rotile de directie. Se deosebescdoua forme constructive de fuzete si anume : fuzete pumn si fuzete furca (fig.3)

fig.3 Tipuri constructive de fuzete

a)- fuzeta pumn ; b)- fuzeta furca1 – fuzeta; 2 – butuc roata; 3 – pivot; 4 – grinda punte;5 – suprafata de sprijin arc; 6 – bolt pentru fixare pivot;

7 – gresor.

Cea mai utilizata este fuzeta furca, cea sub forma de pumn fiind pe cale de disparitie, deoarece realizarea furcii in grinda se obtine mai greu, iar inlocuirea bucselorbolturilor se face mai dificil.

Montarea butucilor rotilor de directie pe fuzete, se realizeaza prin intermediul rulmentilor cu bile pentru autoturisme si a rulmentilor cu role conice pentru autocamioane.

Fuzeta care se gaseste pe partea volanului este prevazuta cu un brat de comanda al fuzetei, articulat de bara longitudinala de directie si cu un levier articulat de bara transversala de directie care comanda cealalta fuzeta, prin intermediul unui levier fixat de ea.

Pivotii servesc la articularea fuzetelor de grinda puntii.

b) Puntea din fata articulata

Puntea din fata articulata se foloseste la autovehiculele cu suspensiue independenta. Constructia puntii din fata articulata este diferita in functie de constructia suspensiei si cinematica rotilor de directie.

fig.4. Puntea din fata articulata1 – traversa; 2 – bratele oscilante superioare; 3– bratele oscilante

inferioare; 4 – suportii fuzetelor; 5 – pivoti; 6 – fuzetele.

Dintre solutiile constructive posibile , cea mai raspandita pentru autoturisme, este solutia cu oscilatia rotilor in plan transversal, ce utilizeaza un patrulater cu bratele neegale.

Cea ce da o mare raspandire acestei solutii este faptul ca este redusa variatia unghiurilor de montaj al rotilor in plan transversal si se elimina variatia ecartamentului la trecerea peste obstacole.

In functie de cinematica rotilor de directie, puntile di fata articulate pot fi realizate si dupa alte scheme din punctual de vedere constructive, daca se tine cont de faptul ca in cazul acestora exista unele legaturi cu constructia suspensiei cu care se conditioneaza reciproc.

In constructia de automobile s-au impus si alte solutii constructive ale puntilor din fata, solutii cunoscute ca punti de directie si motoare

c) Puntea de directie si motoare

Puntile de directie si motoare sunt de mai multe feluri, din punctul de vedere constructiv, anume :

1) punti de directie si motoare cu articulatii cardanice sincrone.

Articulatiile cardanice sincrone asigura o viteza unghiulara egala pentru ambii arbori ai transmisiei cardanice.

Articulatiile cardanice sincrone pot fi articulatii cardanice duble si articulatii cardanice homocinetice

Articulatiile cardanice sincronice duble se obtin prin dublarea celor asincrone.

Cele mai utilizate articulatii cardanice sunt cele cu viteze unghiulare egale (homocinetice) .

Exista mai multe tipuri constructive de articulatii cardanice sincrone din care amintim :

- articulatia cardanica homocinetica cu bile si parghie divizoare- articulatia cardanica hoocinetica cu bile si canale divizoare- articulatia cardanica homocinetica Tracta- transmisia tripoida dubla cu galeti sferici.

2) puntea de directie si motoare, rigida

Aceasta solutie se intalneste la automobilele cu tractiune integrala

3) Puntea de directie si motoare, articulata

Aceasta solutie se intalneste la autoturismele Dacia 1300.Puntea din fata a automobilelor Dacia 1300 este o punte de directie si

motoare articulata, partile componente principale fiind reprezentate in fig. 5, si sunt urmatoarele:

1. – diferential 2. – cuplaj tripod unghiular-axial3. – arbore planetar 4.- bratele oscilante inferioare 5. – cuplaj tripod unghiular 6. - fuzeta

fig. 5 Puntea din fata a autoturismului Dacia 1300

In constructia puntilor motoare se folosesc diferite materiale in functie de piesa componenta in alcatuirea careia face parte.

Grinda puntii – se executa din otel cabon de calitate, prin forjare si matritare ( OLC 45, OLC 50 )

Fuzetele – sw executa din oteluri aliate cu Cr si Ni, ce se supun tratamentului termic de imbunatatire.

Pivotii – sunt executati din oteluri de cementare sau imbunatatire.

Materialele metalice din care sunt alcatuite piesele automobilului sufera modificari, atat ca forma cat si compozitie, sub influienta diferitilor factori externi cum ar fi : socuri in urma tamponarilor, influenta agentilor externi (aer, apa diferite substante chimice etc).

Totusi un lucru este sigur, ca ignorarea actiunii acestora poate duce la degradarea starii automobilului, inrautatirea modului de exploatare si, chiar la scoaterea din folosinta a sa..

Un alt factor care influenteaza fiabilitatea elementelor componente ale unui automobil este deerminat de modul de exploatare, atat din punctual de vedere al sarcinilor cu care este incarcat autovehicolul, a mdului de manevrare al acestuia, cat si de modul de intretinere, reparare si intretinere a acestuia.

C A P I T O L U L 3

DEFECTIUNI ALE PUNTII DIN FATA A AUTOVEHICULELOR SI METODE DE

REMEDIERE A LOR

3.1 DEFECTE IN EXPLOATARE ALE PUNTILOR DIN FATA SI INLATURAREA LOR

In exploatarea autovehiculelor, atat datorita unor conditiilor de lucru necorespunzatoare, a unei intretineri necorespunzatoare cat si a unei neglijente in programarea perioadelor de intretinere si a unor slabe metode de remediere a defectelor, pot apare o serie de defecte.

Defectele care apar in exploatare daca nu sunt remediate la timp folosind piesele corespunzatoare cat si a unor metode adecvate pot determina imobilizarea indelungata a autovehiculului sau chiar scoaterea din uz a acestuia.

Principalele defecte care apar in exploatarea autovehiculelor sunt:- incovoierea, rasucirea sau ruperea puntii propriu-zise;- ruperea fuzetei;- deteriorarea sau ruperea filetului fuzetei;- ruperea pivotilor.

a) Incovoierea sau rasucirea puntii propriu- zise

Defectul se produce datorita loviturilor primite la trecerea automobilului incarcat peste obstacole. La producerea acestui defect, odata cu modificarea formei puntii propriu- zise se vor modifica unghiurile de asezare ale rotilor si pivotilor iar conducerea automobilului devine mai greoaie, anvelopele se vor uza prematur, iar consumul de combustibil va creste.

Inlaturarea defectului se va face intr-un atelier specializat , aparatura corespunzatoare si personal calificat.

b) Ruperea puntii propriu- zise

Cauzele acestui defect sunt: - fisuri sau defecte ascunse;- suprincarcarea automobilului.Pentru remedierea acestui defect automobilul va fi transportat la un

atelier specializat. Transportul se va realiza in conditii de remorcare si cu puntea din fata defecta, suspendata.

c) Ruperea fuzetei sau pivotului

Defectul este consecinta unei exploatari necorespunzatoare si a socurilor primite la trecerea automobilului supraincarcat peste obstacole. O alta cauza este determinata de oboseala materialului.

Ruperea fuzetei se produce in zona fusurilor pentru rulmenti si se constata prin faptul ca conducatorul auto nu mai poate stapani directia.

La automobilele cu puntea motoare in fata, defectul se manifesta prin ambalarea motorului si instabilitatea directiei.

Inlaturarea defectului se va face intr-un atelier specializat, unde autovehiculul va fi adus tot prin remorcare si puntea din fata suspendata.

d) Ruperea filetului fuzetei

Acest defect poate avea urmari foarte grave ca si ruperea fuzetei, roata putand fi aruncata in afara.

Ruperea filetului fuzetei se poate produce din urmatoarele cauze:uzarea excesiva a rulmentului conic exterior cat si afusului acestuia, ceea ce duce la jocuri axiale si impingerii asupra piulitei, astfel ca are loc smulgerea filetului fuzetei.

In timpul deplasarii automobilului, acest defect se manifesta prin:fularea rotii, mecanismul de directie raspunde greu la comenzi, tinuta de drum a automobilului este inrautatita Principala cauza care duce la ruperea filetului fuzetei o reprezinta fortele axiale mari care actioneaza asupra piulitei ca urmare a uzurii excesive a rulmentului conic exterior, ceea ce duce la jocuri axiale foarte mari.

Pentru remedierea acestui defect, automobilul poate fi deplasat pina la un atelier specializat, cu ajutorul mijloacelor proprii, dar cu viteza redusa.

3.2 DEFECTE SI TEHNOLOGIA DE RECONDITIONARE A PUNTII DIN FATA

Puntea din fata se executa prin forjare cu sectiunea in forma de dublu T, din oteluri aliate sau din otel carbon de calitate.

Principalele elemente componente ale puntii din fata care pot fi supuse procesului de reparare sunt: osia, fuzetelor si pivotilor.

Repararea osiei

Osia se rebuteaza daca prezinta: fisuri, reducerea inaltimii umarului, micsorarea grosimii suportului pentru arc.

Defectele osiei pot fi:- uzura in inaltime a umarului osiei 1, -uzura gaurilor pentru pivot 2,-incovoierea osiei 3, -uzura suportului 4 de fixare a arcului, -uzura gaurilor pentru bridele de arc 5, -uzura pentru bulonul central de arc 6.

fig. 6 Defectele osiei

1) Uzura in inaltime a umarului osiei se repara prin frezare plana si montarea unor saibe astfel incat sa se obtina inaltimea lcota nominala.

2) Uzura gaurii pentru pivot se inlatura prin presarea unei bucse din otel. In prealabil se face o largire a gaurii pentru pivot.

3) Incovoierea osiei. Daca la verificarea pe stand unghiul de inclinare transversala nu corespunde prescriptiilor tehnice, osia se indreapta la rece cu ajutorul unei prese hidraulice de 10 000 daN.

4) Uzura suprafetei de fixare a arcului se elimina prin frezare plana.

5) Uzura gaurilor pentru bridelor de arc. Gaurile uzate se repara prin incarcarea cu sudura electrica, urmata de frezare plana si gaurire la cota nominala.

6) Uzura gaurilor pentru bulonulcentral de arc. Se aplica aceiasi tehnologie ca in cazul gaurilor pentru bridelor de arc.

Repararea fuzetelor

Fuzetele se rebuteaza daca prezinta fisuri sau rupturi, marirea gaurilor conice pentru parghia fuzetei, uzura gaurilor pentru bucsele pivotului, uzura gaurii conice pentru levierul de comanda.

Defectele fuzetelor pot fi :- uzura filetului pentru piulita de strangere a rulmenntilor 6- uzura fusurilor rulmentilor 2si 3- uzura fusului pentru garnitura de etansare 4- uzura locasurilor pentru bucsele pivotului 5- uzura gaurii conice pentru levierul fuzetei 1.

fig. 7 Defectele fuzetei

1) Uzura filetului pentru piulita de strangere a rulmentilor. Daca filetul are mai mult de o spira smulsa, se repara prin incarcare ciu sudura prin vibrocontact, dupa care se refileteaza, se frezeaza un canal de pana si apoi se executa o gaura de splint. Se mai poate reconditiona prin incarcare cu sudura electrica, urmata de aceleasi operatii.

2) Uzura fusurilor rulmentilor se elimina prin incarcare cu sudura prin vibrocontact, urmata de strunjire si rectificare intre varfuri, la cota nominala.

3) Uzura fusului pentru garnitura de etansare se indeparteaza ca la fusurile pentru rulmenti.

4) Uzura locasurilor pentru bucsele pivotului se elimina prin inlocuirea bucselor vechi (se depreseaza cu un dorn). Pentru aceasta se preseaza cu un dorn o bucsa noua in bratul superior al fuzetei si cu un alt dorn se preseaza o bucsa noua in bratul inferior al fuzetei, dupa care se executa tasarea lor cu alte dornuri corespunzatoare. Apoi, bucsele se slezeaza, astfel incat jocul dintre pivot si bucsa sa fie cel prescris.

5) Uzura gaurii conice pentru levierul fuzetei se verifica cu un calibru conic. Daca calibru coboara in gaura conica prea mult, fuzeta se reformeaza.

3.3 MONTAREA SI INTRETINEREA PUNTII DIN FATA

Pentru montarea puntii din fata la autoturismul DACIA 1300 se insurubeaza bratul superior al suspensiei pe parteainferioara a amortizorului si se blocheaza contrapiulita cu o cheie dinamometrica, la un moment de aprox. 10 daN.m.

Se introduce axul de articulatie a bratului, dupa ce afost uns, fara a I se strange piulita, se fixeaza boltul sferic al directiei, boltul sferic al suspensiei si se strang piulitele lor la un moment de 3 daN.m si respective 5 daN.m. Se monteaza bara antiruliu, tirantul unghiului de fuga si bratul inferior al suspensiei, impreuna cu axul sau, se introduce boltul inferior si sr strange piulita cu o cheie dinamometrica la un moment de 5 daN.m

Intrtinereapuntii din fata consta in ungerea rulmentilor butucilor, a rotilor, dupa scema de ungere a automobilului, si reglarea rulmentilor butucilor rotilor asa cum s-a aratat mai inainte.