of 46 /46
1 1. CLADIRILE DIN BETON ARMAT MONOLIT Cladirile din B.A.M.-toate constructiile principale(pereti,plansee,fundatii) se executa din beton armat monolit turnat pe loc,iar in cladirile in care macar o constructive e executata din elemente prefabricate din beton armat prefabricat. SCURT ISTORIC Chisinau e baza experimental si stiintifica AVANTAJE:  Mai efectiv pt construirea in regiunea seismic  Acest tip de cladiri nu tr de folosit uzinele special, e usor de transportat  Da posibilitatea de formare elementelor plastic la fatade interior si exterior,de formare a consoleleor diferite,skimbarea directiei in plan ,pe vertical. Scheme principale constructive 2. Dupa skema construciva exista: schema tronson si skema tip corridor,galerie (cladirile dezvoltate pe orizontala cu plan patrat, circular, poligonal cu forma simetrica). Structuri pereti portanti monoliti.  Pt cladiri cu un nr mare de niveluri tipul de structura care se intilnesc in numeroase tari, mai ales in regiuni de seismicitate inalta e cel cu pereti portanti din beton armat monolit. Asemenea straturi prezinta o mare capacitate de preluare a incarcarilor vertical si orizontale(cutremur,vint). Srtuctura e alcatuita dintrun ansamblu de diafragme vertical care impreuna cu cele orizntale(plane) realizeaza un system spatial rigid. In functie de modul de amplasare in plan a diafragmelor vertical se formeaza sistemele :  Cellular  Cu nucleu  Sisteme combinate Planseele se realizeaza din beton armat monolit sau din beton armat prefabricate. Rezolvarea lor e influintata de procesul tehnologic aplicat printr-o execuatre a diafragmelor. Cladirile de lugime mare se fragmenteaza prin rostul de dilatatie, lungimea rostului se pune din 40m. La cladirile cu un nr mare de nivele e avantajos din punct de v edere econom, utilizarea diafragme i din beton armat.(cerintele functionale permit o distributie identica a peretilor portanti la toate nivelele si o pozitie ordonata ). 3 . Aceste structuri au un larg domeniu de aplicare la unele categorii de cladiri:  Locuinte collective,cladiri cu functii de cazare (camine ,hotele) spitale,scoli, cladiri administrative. Elementele caracteristice pt alcatuirea diafragmei. Alcatuirea de ansamblu a diafragmei unei cladiri din beton armat monolit trebuie sa satisfaca anumite cerinte:  Amplasarea simetrica a diafragmelor fata de axele principale  Trebuie sa existe cel putin 2 diafragme, orientate pe fiecare din directiile principale ale structurii.  Amplasarea uniforma a diafragmelor in structura (amplasarea diafragmelor la distanta cit mai egala intr ele pe fiecare directive in parte )  Amplasarea diafragmelor se face as tfel incit structura in ansamblu sa prezinte rigiditati aproximativ de acelasi ordin de marimi pe ambele directii principale.  Sa se asigure continuitatea diafragmelor pe inaltimea structurii  Incastrarea structurii in teren sa se faca pe cel putin 1/10 din inaltimea cladirii in functie de caracteristicile geotehnice ale terenului de fundatii  Sa se realizeze subsolul rigid

constructia cladirilor conspect

Embed Size (px)

Text of constructia cladirilor conspect

Page 1: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 1/46

1

1.  CLADIRILE DIN BETON ARMAT MONOLIT 

Cladirile din B.A.M.-toate constructiile principale(pereti,plansee,fundatii) se executa din beton armat monolit

turnat pe loc,iar in cladirile in care macar o constructive e executata din elemente prefabricate din beton armat

prefabricat.

SCURT ISTORIC Chisinau e baza experimental si stiintifica

AVANTAJE:

  Mai efectiv pt construirea in regiunea seismic

  Acest tip de cladiri nu tr de folosit uzinele special, e usor de transportat

  Da posibilitatea de formare elementelor plastic la fatade interior si exterior,de formare a consoleleor

diferite,skimbarea directiei in plan ,pe vertical.

Scheme principale constructive

2.  Dupa skema construciva exista: schema tronson si skema tip corridor,galerie (cladirile dezvoltate pe

orizontala cu plan patrat, circular, poligonal cu forma simetrica).

Structuri pereti portanti monoliti.  Pt cladiri cu un nr mare de niveluri tipul de structura care se intilnesc in

numeroase tari, mai ales in regiuni de seismicitate inalta e cel cu pereti portanti din beton armat monolit.

Asemenea straturi prezinta o mare capacitate de preluare a incarcarilor vertical si orizontale(cutremur,vint).

Srtuctura e alcatuita dintrun ansamblu de diafragme vertical care impreuna cu cele orizntale(plane) realizeaza un

system spatial rigid. In functie de modul de amplasare in plan a diafragmelor vertical se formeaza sistemele :

  Cellular

  Cu nucleu

  Sisteme combinate

Planseele se realizeaza din beton armat monolit sau din beton armat prefabricate. Rezolvarea lor e influintata de

procesul tehnologic aplicat printr-o execuatre a diafragmelor.

Cladirile de lugime mare se fragmenteaza prin rostul de dilatatie, lungimea rostului se pune din 40m. La cladirile cu

un nr mare de nivele e avantajos din punct de vedere econom, utilizarea diafragmei din beton armat.(cerintele

functionale permit o distributie identica a peretilor portanti la toate nivelele si o pozitie ordonata ).

3 . Aceste structuri au un larg domeniu de aplicare la unele categorii de cladiri:

  Locuinte collective,cladiri cu functii de cazare (camine ,hotele) spitale,scoli, cladiri administrative.  

Elementele caracteristice pt alcatuirea diafragmei.

Alcatuirea de ansamblu a diafragmei unei cladiri din beton armat monolit trebuie sa satisfaca anumite

cerinte:

  Amplasarea simetrica a diafragmelor fata de axele principale

  Trebuie sa existe cel putin 2 diafragme, orientate pe fiecare din directiile principale ale structurii.

  Amplasarea uniforma a diafragmelor in structura (amplasarea diafragmelor la distanta cit mai egala intr

ele pe fiecare directive in parte )

  Amplasarea diafragmelor se face astfel incit structura in ansamblu sa prezinte rigiditati aproximativ de

acelasi ordin de marimi pe ambele directii principale.

  Sa se asigure continuitatea diafragmelor pe inaltimea structurii

  Incastrarea structurii in teren sa se faca pe cel putin 1/10 din inaltimea cladirii in functie de

caracteristicile geotehnice ale terenului de fundatii

  Sa se realizeze subsolul rigid

Page 2: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 2/46

2

Scheme constructive. Ampalsarea peretilor portanti in plan

Exista 3 sheme constructive pt cladirile din beton armat monolit si amplasarea peretilor portanti in directia

longitudionala (aceasta skema se foloseste pt cladirile tip tronson,corridor galerie)

I.  Amplasarea peretilorportanti in directia transversala pt cladirile tip corridor si tronson  

II.  Schema mixta,amlasarea peretilor portanti in 2 directii,transversal si logitudionala pt cladirile tronson si

teren.

III.  Ampasarea peretilor de diafragma in plan longitudional si transversal ,trebuie sa fie maximum

simetrica.

Distanta dintre peretii diafragmei este standarta si depinde de factorii:

  Grad de seismicitate

  H cladirii

  Forma in plan

Page 3: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 3/46

3

  Materialul de constructie

Exemplu

Cladirile tip Turn

Schemele constructive la cladirie tip turn sunt mixte: cu diafragma si pereti portanti in 2 directii,cu nucleus au faranucleu(tip inchis) cu forme patrate sau aproape patrate,circular sau poligonala (simetrica)(nu mai mult de 7,2m

distant dintre peretii portanti)

METODE DE CONSTRUIRE A CLADIRILOR DIN BETON ARMAT MONOLIT PREFABRICAT. LEGATURA DINTRE

SHEMELE CONSTRUCTIVE SI ARHITECTURA

Diferite tipuri de gofraje industrial pt executarea peretilor si planseelor.

Sunt 3 tipuri de metode de executare cu gofraje industrial:

1.  Gofraj glisant(pt executarea peretilor)

2.  Gofraj din blocuri spatiale pt executarea peretilor si planseelor ,sau aparte.

3.  Gofraj din panouri mari ,medii si mici

4.  Metoda mixta in care pot fi folosite impreuna 2-3 tipuri de gofraje

1Gofraj glisant  Hn=24 ore

Vred=

 =

 = 42 cm/ora

Page 4: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 4/46

4

Gofraj din blocuri spatiale

Gofraje din panouri mari

Page 5: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 5/46

5

Constructii portante ale cladirilor din beton armat monolit, monolit prefabricat

Pereti (portanti autoportanti,suspendati)

Dupa amplasarea in plan: interior si exterior

Peretii portanti exterior pot fi executati din 1,2,3 straturi

Peretii interior de obicei dintr-un strat

Materialele pt peretii interiori si exteriori :

Beton usor (∆busor=1800-2000kg/m3) (polimer,cellular,cu goluri)

Beton greu (∆bgreu=2200-2500kg/m3)

Pereti exterior,portanti:perete dintr-un strat consta din beton usor cu umplutura de grave de argila

arsa(cheramzit)

Fundatii: protective,izolatie,purtarea sarcinii(rezistenta)

a)  1. Protective

2. izolatie

3.rezistenta (suportarea sarcinii)

b) 

c)  Perete din 3 straturi

Page 6: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 6/46

6

Peretii interior (beton usor/greu) dupa functia constructiva pot fi divizate in:

  Pereti principali

  Pereti secundari

Peretii principali care suporta nu numai sarcina vertical dar si sarcina orizontala

Peretii secundari care au functii de separare si totodata supota sarcina verticala si orizontala cu peretii principali.

Peretii principali interiori : ∆= 180- 300 (12-25niv)

Peretii secundari :  ∆  = 120- 180mm(distant dintre pertii principali ≤ 7,2)

 

Constructiile planseelor din beton armat

1.  Clasificarea planseelor

2.  Constructia planseelor ca element 1,2,3, straturi

3.  Noduri si imbibari

Constructia planseului ca element de rezistenta joaca un rol deosebit in constructia cladirilor din beton armatmonolit. Adica legatura acestor elemente cu peretele cladirii asigura rigiditatea spatiala necesara pt cladirile in

regiunea seismica.

Page 7: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 7/46

7

Clasificare:

  Monolit

  Monolit prefabricat

  Prefabricat

 

Tip :

  Cu sectiunea plina

  Cu goluri

  De 1 strat

  De 2 straturi

  3 straturi

Aceste 3 tipuri sunt legate de constructia cladirilor si tehnologia executarii(tip gofraj)

Noduri si imbinari 

In cladirile din beton armat monolit amplasarea constructiei planseelor trebuie sa fie rezemata minim pe 3 parti.

Planseele cu goluri pot fi rezemate pe 2 parti. Daca in acest caz in constructia cladirilor trebuie prevazut masuri

speciale(diafragme de rigiditate pt asigurarea rigiditatii si stabilitatea cladirii)

Masuri speciale pt formarea nodurilor si imbinari intre diferite tipuri de plansee ,constructii si parti monolite

Page 8: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 8/46

8

-asigurarea trecerii armaturii vertical (fara intrerupere) a peretilor portanti

 

Page 9: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 9/46

9

Planseu din beton armat monolit

Page 10: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 10/46

10

Pereti din 2 straturi si perete din beton armat monolit

Constructii si fundatii din beton armat monolit

1.  Clasificarea si fundatiile. Principiul de alegere. Factorii care u influentat la alegere.

2.  Constructiile si fundatiile(tip plita,fundati pe piloti)

In cladirile din beton armat monolit in principiu se foloseste aceleasi tipuri de fundatii pe pilotica si in alte sisteme

de constructii tip carcass, tip panouri mari, carcass din piatra. Diferenta de alegere consta cind noi primim

constructiile mai mari de 9 nivele. In acest caz fundatiile se primesc cu plita cu sectiunea plina ca urmare se

primesc fundatii ca banda care se reazema pe piloni

Page 11: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 11/46

11

Scari in cladiri din beton armat monilit ,monolit prefabricat

1.  Tipul scarii. Scema ampalsarii pe peretii portanti. Despoartirea elementelor scarii in constructive. Imbinari  

2.  Noduri. Imbinari. 

Tipul si constructia scarilor pot fi obisnuite ca si la alte sisteme constructive. Amplasarea scarilor depinde

de schema constructive si modul de executare (betonarea planseului sub planseu)

Page 12: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 12/46

12

Page 13: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 13/46

13

Page 14: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 14/46

14

Page 15: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 15/46

15

Page 16: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 16/46

16

Page 17: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 17/46

17

Page 18: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 18/46

18

Page 19: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 19/46

19

Page 20: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 20/46

20

Page 21: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 21/46

21

Page 22: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 22/46

22

Page 23: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 23/46

23

Page 24: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 24/46

24

Page 25: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 25/46

25

Page 26: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 26/46

26

COFRAJE 

Generalitati 

Cofrajele sunt constructii auxiliare, specifice si provizorii care sevesc la obtinerea formei,

dimensiunilor si pozitionarii elementelor de beton, beton armat si beton precomprimat instructurile monolite, precum si la sustinerea acestora pana cand betonul atinge un grad de

maturizare minim pentru decofrare. 

Operatia de cofrare consta in efectuarea operatiilor de asamblare a componentelor

cofrajului, cu scopul realizarii unui element sau a unei structuri monolite. 

Cofrajele ocupa un rol foarte important in realizarea structurilor de beton, beton armat si

beton precomprimat atat sub aspectul calitatii acestora, cat si din punct de vedere economic. 

Functie de tipul constructiei si a cofrajului folosit, lucrarile de cofrare pot reprezenta

15%~30% din costul elementului de be 131d38b ton armat monolit. De aceea se cauta

realizarea unor sisteme industrializate moderne, mereu perfectionate, de cofrare, care sa

conduca la cresterea productivitatii si la reducerea costurilor. 

Industrializarea lucrarilor de cofrare urmareste urmatoarele cai: 

a). tipizarea si modularea lor; 

b). mecanizarea principalelor activitati ale lucrarilor de cofrare; 

c). extinderea aplicarii sistemelor perfectionate de cofrare si introducerea unor sisteme noi; 

d). modul de baza in constructii 30 cm; 

e). submoduli: 5 cm; 10 cm; 

Clasificari 

Tinand seama de diversitatea sistemelor de alcatuire si a utilizarii lor, clasificarea cofrajelor

se poate face in functie de urmatoarele criterii: 

-  dupa modul de alcatuire si utilizare, cofrajele se clasifica in urmatoarele categorii:  

a)  cofraje demontabile – alcatuite din panouri modulate si tipizate, elemente de sustinere,

elemente de sprijinire, elemente auxiliare si de asamblare. 

Principalele tipuri sunt: cofrajele de inventar din panouri demontabile modulate, cofrajele

pasitoare, cofrajele cataratoare etc.; 

b)  cofraje nedemontabile  –  care se asambleaza si se demonteaza o singura data, la

inceputul si respective la terminarea realizarii structurii. 

 Aceste cofraje sunt echipate cu instalatii sau dispozitive care permit deplasarea lor in

intregime, sau sub forma de ansambluri ori subansambluri mari, utilizand macarale. 

Page 27: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 27/46

27

Din aceasta categorie fac parte: cofrajele glisante, cofrajele rulante, mesele cofrante,

cofraje de tip tunnel, panourile mari etc. 

c)  cofraje traditionale – folosite la elemente si structuri cu character de unicat sau cu forme

variabile si complicate, (cupole, grinzi curbe), unde nu se pot adopta sisteme

industrializate de cofrare. 

Se confectioneaza pe santier din material lemons si se folosesc o singura data sau de un

numar mic de ori. 

d)  cofraje pierdute  –  care indeplinesc functiile normale ale unui cofraj, darn u se

recupereaza, ramanand aderente la elemental format. 

Ele pot avea rol de rezistenta (contandu-se pe conlucrarea lor cu betonul), de izolator termic

sau estetic.Se pot mentiona: predalele, panourile cu character architectural, casetele pentru

planseele casetate etc. 

-  din punct de vecere al destinatiei, in raport cu elementele de constructii la a caror

executare se folosesc, cofrajele se clasifica in: 

a)  cofraje pentru fundatii; 

b)  cofraje pentru pereti; 

c)  cofraje pentru stalpi; 

d)  cofraje pentru grinzi; 

e)  cofraje pentru plansee; 

f)  cofraje pentru arce si bolti; 

g)  cofraje pentru alte elemente de constructie. 

-  dupa materialele folosite pentru placa cofranta, acestea sunt cofraje din: 

a)  cherestea; 

b)  placaj rezistent la umiditate; 

c)  tabla de otel; 

d)  profiluri din aliaje de aluminiu; 

e)  polimeri (armati sau nearmati cu fibre de sticla sau carbon); 

f)  cauciuc; 

g)  materiale combinate – placaj acoperit cu folie de aluminiu, tabla de otel sau cu polimeri. 

Conditii de calitate 

Page 28: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 28/46

28

Calitatea cofrajelor este apreciata dupa gradul de indeplinire a trei categorii de conditii:

tehnice, functionale si economice. 

Nerespectarea lor, indifferent care, influenteaza negative calitatea si costul elementelor

sau structurilor realizate. 

Conditii tehnice 

a)  sa se asigure redarea corecta a formei, dimensiunilor si pozitiei relative in structura

a elementelor; 

b)  suprafata placilor cofrante sa fie riguros conforma cu calitatea ceruta a suprafetei

elementelor de beton; 

c)  sa reziste, fara a se deforma peste limitele admise, la solicitarile fizico-mecanice la

care sunt supuse; 

d)  sa fie etanse, pentru evitarea pierderilor de apa si de parte fina din amestec (ciment,

nisip 0-0.2 mm etc); 

e)  placile cofrante sa aiba o rezistenta destul de mare la uzura pentru a nu fi usor

degradate, in timpul montarii armaturii, turnarii si compactarii betonului, curatirii,

circulatei etc.; 

f)  starea suprafetelor placilor cofrante san u favorizeze aderenta betonului la ea; 

g)  materialele din care se realizeaza, placa cofranta, san u atace chimic sis a nu fie

atacate de beton. 

Conditii functionale 

a)  sa aiba dimensiunile modulate; 

b)  sa permita o asamblare usoara; 

c)  sa permita o demontare rapida si in ordinea ceruta de decofrare;  

d)  sa asigure inlocuirea unor elemente componente uzate, cu un consum redus demanopera; 

e)  greutatea lor sa se incadreze in limita de 30  –  40 kg, pentru cele manipulate de

catre un singur muncitor si de 60 70 kg, pentru cele manipulate de catre doi

muncitori; 

f)  sa corespunda din punct de vedere al normelor de tehnica securitatii muncii.  

Conditii economice. 

a)  realizarea cofrajelor sa conduca la un consum cat mai redus de materiale, energie si

manopera si la un cost cat mai mic; 

Page 29: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 29/46

29

b)  sa asigure un numar cat mai mare de refolosiri; 

c)  sa necesite un consum de manopera cat mai redus pentru montarea si demontarea

lor; 

d)  sa permita o curatire, ungere, manipulare, depozitare si reparare cat mai usoara si

la un prêt cat mai redus. 

Principii de calcul 

Dimensionarea elementelor componete ale cofrajelor si a elementelor de sustinere ale acestora

(asafodajul) se realizeaza pentru fiecare element in parte. 

Calculul la rezistenta si la deformatie se realizeaza tinand seama de” 

-  rezistentele la incovoiere, intindere si compresiune ale materialului din care este

confectionat elemental; 

-  modulul de elasticitate al materialului din care este confectionat elemental; 

-  sageata maxima admisa pentru elemental respective; 

-  combinatia de incarcari cea mai defavorabila. 

Incarcari care actioneaza asupra cofrajelor si sustinerilor acestora. 

La calculul cofrajelor, incarcarile se stabilesc in functie de conditiile reale in care sunt

folosite cofrajele. 

Pentru placi se iau in considerare doar incarcarile verticale, ce includ: 

a)  greutatea proprie a cofrajelor si elementului; 

b)  greutatea proprie a betonului proaspat (armat); 

c)  incarcarea uniform distribuita provenita din caile de circulatie instalate pe cofraje si

din aglomerarea cu oameni; 

d)  incarcarea concentrate, provenita din greutatea muncitorilor care transporta

incarcaturi sau din greutatea mijloacelor de transport incarcate cu beton; 

e)  incarcarea datorata vibrarii betonului; 

Pentru fiecare element al cofrajului si al esafodajului se stabileste combinatia de

incarcari cea mai defavorabila, atat pentru calculul la rezistenta cat si pentru calculul la

deformatii. 

Pentru cazurile curente aceste combinatii sunt: 

Page 30: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 30/46

30

-  pentru placa cofranta, elementele de sustinere ale cofrajului si elementele orizontale ale

esafodajului pe care reazema cofrajul calculul la rezistenta se face pentru combinatia de

incarcari a+b+c+d, iar calculul la deformatie se face pentru combinatia de incarcari a+b;  

-  pentru elementele verticale de sustinere ale cofrajului calculul la rezistenta se face

pentru combinaria de incarcari a+b+c, iar calculul la deformatie se face pentru

combinatia de incarcari a+b. 

Stabilirea schemei statice de calcul se va face tinand cont de materialul din care este

realizat elemental, conditiile de rezemare si modul de conceptie si realizare a acestuia.

Proiectarea radierelor de beton armat

11.1. Alcatuire generala si domenii de aplicare

Fundatia tip radier general reprezinta tipul de fundatie directa, realizata ca un planseu intors sicare asigura o suprafata maxima de rezemare pe teren a constructiei.

Fundatiile tip radier se ut 646c24g ilizeaza, de regula, in urmatoarele situatii:

- terenuri cu rezistenta scazuta care impun suprafete mari ale talpii fundatiilor;

- terenuri dificile sau neomogene, cu risc de tasari diferentiale;

- prezenta apei subterane impune realizarea unei cuve etanse;

- elementele verticale (stalpi, pereti) sunt dispuse la distante mici care fac dificila realizarea(executia) fundatiilor izolate sau continue;

- radierul impreuna cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie sa realizeze ocutie rigida si rezistenta;

- constructii cu inaltime mare care transmit incarcari importante la teren.

Radierul general se poate realiza in urmatoarele solutii constructive:

a) radier general tip dala groasa, in care elementele verticale (stalpi sau pereti structurali) suntrezemate direct pe acesta:

  radier cu grosime constanta (fig. 11.1); hr   1/8 lmax 

  radier cu grosime variabila (fig. 11.2); solutia poate fi adoptata in cazul unei constructiicu pereti structurali din beton armat care transfera eforturi sectionale importante intr-ozona centrala a acestuia

 b) radier general tip planseu ciuperca (fig.11.3);

Page 31: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 31/46

31

c) radier tip placa si grinzi (drepte sau intoarse) dispuse pe una sau doua directii (fig.11.4); se recomanda alegerea inaltimii grinzii (hg) si a placii radierului (hr ) conformrelatiilor:

hg/lmax=1/31/6; hr /lmax=(1/151/20) (11.1)

De obicei, grinzile au sectiune constanta. In cazul unor incarcari mari se pot realiza grinzi cuvute.

d) radier tip placa cu vute (fig. 11.5);

e) radier casetat alcatuit din doua plansee solidarizate intre ele prin intermediul unor grinzidispuse pe doua directii (fig. 11.6).

11.2. Elemente constructive si de proiectare

11.2.1. Radierul poate fi folosit si la constructii situate sub nivelul apei subterane (fig.11.7). In acest caz subsolul impreuna cu radierul realizeaza o cuva etansa.

Etansarea cuvei se obtine prin dispunerea hidroizolatiei la exteriorul radierului si a peretilor perimetrali conform figurii 11.7.

De asemenea, suprafata interioara a peretilor structurali perimetrali se trateaza pentru a asiguraimpermeabilitatea necesara.

11.2.2. Proiectarea radierelor trebuie sa tina seama de compatibilitatea deformatiilor terenului cucele ale elementelor structurale.

Calculul eforturilor sectionale (M, Q) in sectiunile caracteristice ale radierului se obtin de regulacu programe de calcul care permit modelarea fenomenului de interactiune fundatie-teren.

Daca in radier apar eforturi axiale de compresiune sau intindere ca efect al conlucrarii acestuiacu substructura, la dimensionarea sectiunilor de beton si armatura la moment incovoietor si fortataietoare se va considera si efectul acestora.

11. Proiectarea radierelor de beton armat11.1. Alcătuire generală şi domenii de aplicare

Fundaţia tip radier general reprezintă tipul de fundaţie directă, realizată ca un planşeu intors şi care

asigură o suprafaţă maximă de rezemare pe teren a construcţiei.

Fundaţiile tip radier se utilizează, de regulă, in următoarele situaţii:

- terenuri cu rezistenţă scăzută care impun suprafeţe mari ale tălpii fundaţiilor;

- terenuri dificile sau neomogene, cu risc de tasări diferenţiale;

- prezenţa apei subterane impune realizarea unei cuve etanşe;

- elementele verticale (stalpi, pereţi) sunt dispuse la distanţe mici care fac dificilă realizarea

(execuţia) fundaţiilor izolate sau continue;

- radierul impreună cu elementele verticale structurale ale substructurii trebuie să realizeze o cutie

rigidă şi rezistentă;

- construcţii cu inălţime mare care transmit incărcări importante la teren.

Radierul general se poate realiza in următoarele soluţii constructive:

a) radier general tip dală groasă, in care elementele verticale (stalpi sau pereţi structurali) suntrezemate direct pe acesta:• radier cu grosime constantă (fig. 11.1); h

r≥ 1/8 l

max

Page 32: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 32/46

32

• radier cu grosime variabilă (fig. 11.2); soluţia  poate fi adoptată in cazul unei construcţii cu pereţi

structurali din beton armat care transferă eforturi secţionale importante intr -o zonă centrală a acestuia

 b) radier general tip planşeu ciupercă (fig.11.3);

c) radier tip placă şi grinzi (drepte sau intoarse)dispuse pe una sau două direcţii (fig. 11.4); se

recomandă alegerea inălţimii grinzii (hg) şi a plăcii radierului (h

r ) conform relaţiilor:

hg/l

max=1/3.1/6; h

r /l

max=(1/15.1/20)

(11.1)

Pereti structurali de beton armat 

1) Pereti –  Elemente de constructii de suprafata, plane sau curbe, cu douadimensiuni predominante (lungime si inaltime in raport cu grosime)  

-  sunt supusi preponderent la compresiune 

Compresiunea este efectul simultan a doua forte egale si de semncontrar care actioneaza asupra unui corp solid pe aceeasi directie in

 sens convergent, avand tendinta de a-l scurta. 

-  sprijina (se descarca) pe fundatii, pe alti pereti, pe grinzi, pe stalpi si chiar

 pe plansee. 

Page 33: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 33/46

33

-  Pe pereti sprijina (se incarca de la) alti pereti, grinzi, stalpi si plansee.  

 Din punct de vedere al rolului structural, peretii pot fi: 

-pereti neportanti (purtati); 

-pereti autoportanti –  au fundatii proprii si isi sustin propriagreutate. Pot fi amplasati la subsol, la parter, la constructiile farasubsol sau pe mai multe niveluri la peretii de inchidere ai halelorindustriale. 

 Din punct de vedere al rolului functional, peretii pot fi: 

-pereti de inchidere; 

-pereti de compartimentare; 

-pereti pentru protectie contra incendiilor. 

 Exigentele la care trebuie sa raspunda peretii sunt: 

-rezistenta si stabilitate; 

Page 34: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 34/46

34

-izolare fonica; 

-izolare termica; 

-izolare impotriva apei si a aerului; 

-rezistenta la foc; 

 Din punct de vedere al formei in plan, peretii pot fi: 

-pereti izolati-necuplati (dreptunghiulari cu sau fara bulbi, launul sau ambele capete); 

-sisteme deschise de pereti cuplati (pereti dispusi perpendicular-talpi); 

-sisteme inchise de pereti (tuburi simple sau multiple). 

 Din punct de vedere al golurilor, peretii pot fi: 

- pereti plini; 

- pereti cu goluri izolate sau dispuse aleator; 

- pereti cu unu sau mai multe siruri de goluri suprapuse. 

 gol mic - gol fereastra de baie 

 gol mijlociu - gol usi interioare 

 gol mare - gol usi- fereastra, gol interior fara buiandrug. 

2) Pereti structurali de beton armat 

Peretii structurali sunt solicitati si dimensionati la incarcari in

planul lor  

Page 35: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 35/46

35

 Actiunea - orice cauza capabila de a produce intr-o constructie stari de

 solicitare mecanica. 

 Actiunile sunt reprezentate in calcule prin incarcari in cadrul carora sunt

definite sisteme de forte, deplasari impuse si deformatii impiedicate. 

 Actiunile ce solicita peretii din b.a. pot fi: 

Forte; 

-Verticale 

-Repartizate

Repartizate de volum (greutate proprie) 

Repartizate liniar (efectul planseelor) 

-Concentrate 

Actiunile grinzilor, greutatea elementelor de fatada 

-Orizontale 

Repartizate de volum (forte reale seismice) 

Repartizate liniar (presiunea vantului) 

Concentrate (forte seismice conventionale) 

Deformatii impiedicate;

-curgerea lenta a betonului 

Page 36: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 36/46

36

-contractia betonului 

-variatiile de temperatura 

Deplasari impuse;

-cedari de reazeme. 

 Din punct de vedere al tehnologiei de realizare, peretii din b.a. pot fi: 

- pereti monolit; realizati cu cofraje fixe 

realizati cu cofraje mobile (glisante, pasitoare) 

- pereti prefabricati;

Page 37: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 37/46

37

Prevederi constuctive 

-Peretii portanti din b.a. se realizeaza din beton de clasa C12/15÷C25/30.  

-Grosimea minima a peretilor portanti din b.a. este g ≥ 150 mm si b ≥ Hg /20; 

15cm. (monoliti) si 12cm. prefabricati.

-Armaturi utilizate PC60, PC52, OB37 si STNB

-Dimensiunea bulbilor  

h p ≥ 250 mm  si h p ≥ 2b 

-Dimensiunea talpilor  

ht ≥ 150 mm  si ht ≥ He/4 

Page 38: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 38/46

38

-dispunerea diafragmelor din beton armat 

Pentru a se evita realizarea unor structuri cu centrul de greutate mult

distantat de centrul de rigiditate, si astfel evitarea efectelor de torsiune generala,diafragmele de beton armat se vor pozitiona simetric fata de axele de simetrie si catmai aproape de contur. Se va evita realizarea unor centre de rigiditate locale, falsasimetrie si dispunerea nefavorabila. 

Page 39: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 39/46

39

(*) –  Clasa minima de beton conform standardului SR EN 206:2002 este C 8/10; 

(**) –  Clase de rezistenÆa la compresiune conform NE 012-1999 care nu se regasesc in SR EN 206:2002  

Page 40: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 40/46

40

5.3.9. Pereti structurali din beton armat monolit. 

5.3.9.1. Alcatuirea peretilor structurali din beton armat monolit. 

1.  Peretii din beton armat monolit se realizeaza prin turnarea betonului proaspat în cofrajedirect pe santier spre deosebire de peretii prefabricati care se executa în cofraje metalice

 pe platforme industriale special amenajate.

2.  Cofrajele în se executa peretii monolit pot fi de mai multe tipuri:

a. cofraje de inventar;

Page 41: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 41/46

41

 b. cofraje metalice plane;

c. cofraje metalice spatiale;

d. cofraje metalice glisante.

3. Peretii din beton armat monolit sunt pereti structurali, portanti. Pot fi:

3.1. Pereti exteriori;

3.2. Pereti interiori.

3.1. Peretii exteriori se pot realiza din doua sau trei straturi. Peretii exteriori se realizeaza înstraturi, compusi, din necesitatea de a fi termoizolati.

Peretii realizati în doua straturi au în componenta:

a. un strat portant realizat din beton armat monolit;

 b. un strat termoizolator. 

Peretii alcatuiti din trei straturi se mai numesc pereti tristrat sau pereti sandvis. Acesti pereti sunt alcatuiti astfel:

a.  Stratul portant care este chiar peretele exterior din beton armat monolit.

Grosimea acestui strat se determina din calcul din conditii de rezistenta, din conditiide rezemare a planseelor, din conditii tehnologice etc. Grosimea frecventa a stratului

 portant se încadreaza în intervalul 14 ÷ 25 cm. În cazuri deosebite, se pot adopta

grosimi mai mari, spre exemplu în cazul adaposturilor de protectie civila. La executareaacestor pereti se folosesc clase superioare de beton: minim Bc20. Pentru barele derezistenta se foloseste otel beton tip PC52.

 b.  Stratul termoizolator  care poate fi realizat din diferite materiale termoizolatoare:granulit, polistiren expandat, BCA, diferite alte tipuri de blocuri sau placi termoizolante.Acest strat se executa la exterior peste stratul de beton armat monolit. În functie de tipultermoizolatiei sunt necesare agrafe de prindere a acesteia.

c.  Stratul de protectie al termoizolatiei fata de diferiti agenti climatici, exteriori etc.: ploi,

vânt, coroziune, ciclurile de înghet-dezghet, însorire excesiva. Protectia termoizolatieise poate executa prin aplicarea unui strat relativ subtire din beton greu. Acest strat, desi poate fi din beton simplu, este recomandabil sa fie realizat din beton armat.

3.2. Peretii interiori se realizeaza monostrat  si anume stratul portant  din beton armatmonolit. Toate prevederile referitoare la peretii exteriori sunt valabile si la peretiiinteriori, cu exceptia stratului termoizolator, care nu mai este necesar, si a protectieisale.

4. În fig. 5.3.22. sunt reprezentate în sectiune verticala cele doua tipuri de pereti: exteriorisi interiori. Pentru peretele exterior s-a ales un caz concret întâlnit în practica curenta:

 perete exterior cu termoizolatie din BCA.

Page 42: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 42/46

42

Fig. 5.3.22. Pereti din beton armat monolit. 

5.3.9.2. Prevederi constructive la alcatuirea peretilor structurali din b.a.m.

Armarea locala a peretilor structurali din beton armat monolit: capat

liber lamelar, capat liber evazat cu bulb, bordarea golurilor. 

Page 43: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 43/46

43

1.  În fig. 5.3.23. sunt reprezentate principalele cazuri întâlnite în practica curenta referitoarela alcatuirea sectiunilor de beton si armare locala a peretilor structurali din beton armat:

a. perete structural plin cu un capat lamelar;

 b. perete structural plin cu un capat evazat sau cu bulb;

c. perete structural cu un gol.

2.  Grosimea minima, notata cu t , a inimii si a talpilor trebuie sa fie:

mm si , unde este înaltimea unui nivel.

3.  În zonele seismice capetele lamelare ale peretilor structurali trebuie evazate sub forma debulbi. Dimensiunile constructive, a si b, ale acestora sunt:

mm si

4.  În fig. 5.3.23. sunt hasurate zonele de armare locala în care se prevad, în afara de armareacurenta din câmpul peretelui structural, carcase de armatura.

5.  Notatiile folosite sunt:

= înaltimea sectiunii montantului;

si = înaltimile sectiunii montantilor de o parte si de alta a golului.

= lungimea golului din diafragma.

6.  Conform Codului pentru proiectarea constructiilor cu pereti structurali din beton

armat, P85-1996: se admite înglobarea în peretii structurali a tuburilor de instalatiielectrice, respectând conditia ca în aceeasi sectiune transversala a peretelui sa nu se aflemai mult de un tub, iar distanta minima între doua tuburi sa fie 200 mm. Tuburile voravea diametrul de maximum 1/8 din grosimea peretelui si se vor poza între cele doua

 plase de armare curenta.

Page 44: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 44/46

44

Fig. 5.3.23. Armare locala a peretilor structurali din beton armat monolit (diafragme).

Zonele de dispunere a carcaselor. 

5.3.9.3. Armarea peretilor structurali din b.a.m. Tipuri de carcase folosite la

armarea capatului liber, armarea bulbului, bordarea golurilor, laramificatii si intersectii.

Page 45: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 45/46

45

1.  Armarea peretilor structurali, conform Normativului P85-1996 se compune în principaldin:

a.  armaturi de rezistenta; 

b.  armaturi constructive. 

a. Armaturile de rezistenta rezulta din calculul la eforturile produse de actiuneaîncarcarilor verticale si orizontale. Armaturile de rezistenta sunt de urmatoarele tipuri:

a.1. armaturi longitudinale sau  verticale  care asigura capacitatea de rezistenta laîncovoiere;

a.2. armaturi transversale sau orizontale care asigura preluarea fortelor taietoare;

a.3. armaturi longitudinale de conectare în lungul rosturilor de turnare; 

a.4. armaturi de confinare a betonului în zona comprimata; 

a.5. armaturi transversale pentru evitarea flambajului armaturilor longitudinale

comprimate. 

b. Armaturile constructive nu rezulta în mod curent din calcul, însa rezulta din asigurareala unele fenomene si solicitari constatate mai ales experimental în practica curenta:contractia betonului, variatii de temperatura etc. Armaturile constructive se mai

 prevad si din conditii tehnologice de executie posibila, pozitionarea armaturilor derezistenta, ancorarea subansamblurilor izolatoare, alte situatii locale si particulare.

2.  În fig. 5.3.24. sunt prezentate situatiile frecvente în practica curenta de armare locala cucarcase de armatura:

a.  Armarea cu carcasa în capatul liber;

 b.  Armarea bulbului;

c.  Bordarea cu carcase a golurilor;

d.  Armarea cu carcase la ramificatii;

e.  Armarea cu carcase la intersectii.

3.  Cantitatea de armatura longitudinala rezulta din calcul. Nu se vor folosi pentru alcatuireacarcaselor bare cu diametre mai mici de Φ10 mm PC52. Etrierii folositi au diametrul

minim Φ8 mm. 

4. Dimensiunile carcaselor în sectiune sunt date la punctul anterior 5.3.9.2., Armarea

locala a peretilor structurali. 

Page 46: constructia cladirilor conspect

7/21/2019 constructia cladirilor conspect

http://slidepdf.com/reader/full/constructia-cladirilor-conspect 46/46