Construct Mediatic

8/8/2019 Construct Mediatic

http://slidepdf.com/reader/full/construct-mediatic 1/18

Simona ªtefãnescu ºi Anca Velicu22

Studiul de faþã face parte dintr-o cercetaremai extinsã asupra vizitei pe care preºedinteleSUA, George W. Bush, a fãcut-o la Bucureºtiîn data de 23 noiembrie 2002, vizitã care aurmat invitaþiei de aderare a României înAlianþa Nord-Atlanticã. Considerãm celedouã evenimente, care au avut loc la douãzile distanþã unul de celãlalt, ca fiind strânslegate între ele ºi, de aceea, din punctul nostrude vedere, vizita trebuie analizatã în contextul

creat de evenimentul care a precedat-o.Cercetarea noastrã a avut douã obiective

majore: pe de o parte, am analizat modalitãþileîn care presa scrisã româneascã s-a raportataposteriori la eveniment, mai precis mãsuraîn care acesta a fost tratat ca fiind un mediaevent , iar, pe de altã parte, am încercat sãaflãm coordonatele mediatizãrii evenimen-tului în presa scrisã.

Constructul mediatic al unei ceremonii

politice: vizita preºedintelui american

George W. Bush în România

Simona ªtefãnescu Anca VelicuInstitutul de Sociologie Institutul de Sociologie

Plecând de la un eveniment politic – vizita de stat a preºedintelui SUA în România,din data de 23 noiembrie 2002 – amplu mediatizat, am încercat sã aflãm dacã, pe

lângã acþiunea propriu-zis politicã (stabilirea de contacte, semnarea de contracte, deacorduri etc.), aceastã vizitã a mai acþionat ºi la un alt nivel, unul simbolic. Astfel, situându-ne mai ales în perspectiva deschisã de cercetãrile lui Daniel Dayan ªi Elihu Katz privitoare la media events ºi tipologia acestora ºi aplicând aceastã grilã delecturã la realitatea concretã în care a avut loc vizita, vom spune cã am asistat laconstruirea unui media event de tip transformativ, a cãrui caracteristicã esenþialã este aceea cã acþioneazã simbolic asupra realitãþii, astfel încât sã poatã impune în sfera posibilului o situaþie nouã, de neconceput pânã în acel moment. Verificareaacestei ipoteze a acþiunii simbolice am cãutat-o în presa scrisã româneascã centralã de a doua zi, unde ni s-a relevat faptul cã ceremonia a acþionat, pe de o parte, lanivelul spaþio-temporal, prin propunerea unui nou cadraj, iar pe de altã parte, soluþianovatoare pe care evenimentul a impus-o în sfera posibilului este compatibilizarea

ideii de integrare în NATO cu cerinþa stabilirii unei bune relaþii cu Rusia.

Vizita a fost abordatã ºi analizatã din nu-meroase perspective, în special jurnalistice, politologice, ºi economice. Prin acest studiunoi propunem o abordare a subiectului princare plasãm în prim-planul analizei eveni-mentul ºi, deocamdatã cu titlu ipotetic,acþiunea simbolicã a acestuia.

Premisele cercetãrii. Perspectiveconceptuale ºi teoretice

Evenimentul modern nu se mai defineºtefactual, ci prin asocierea cu mass media ºi unnou tip de evenimenþialitate. Cel care aidentificat aceste caracteristici pentru a definiîn prezent evenimentul a fost Pierre Nora(1972). Din punctul sãu de vedere, pe de o parte, pentru a fi cunoscut în modernitate,evenimentul trebuie sa fie mediatizat, iar pe

Sociologie Româneascã, Volumul I, nr. 3/2003



Constructul mediatic 23

de altã parte, el trebuie sã treacã prin trei me-tamorfoze: racordarea la faptul divers, ºi nuneapãrat la semnificaþii istorice; teatralizareaevenimentului ºi implicit asocierea lui cu oanumitã ambiguitate temporalã ºi, în fine,transformarea fobiei tradiþionale de eveni-mente (asociate fiind cu momentele de rup-turã ºi de schimbare de status-quo în socie-tate) într-o “foame” sau chiar o inflaþie deevenimente.

Evenimentul este, aºadar, un constructcomplex ºi putem spune, în acest sens, cã

avem de-a face cu o adevãratã schimbare de paradigmã ºtiinþificã, noua paradigmã deschi-zând calea curentului constructivist1 care aapãrut în ºtiinþele umane. Din perspectivaacestui curent, „media nu descriu o realitateobiectivã, existentã în sine, cât o construiesc;lumea configuratã prin ºtiri este o realitateconstruitã” (Neveu ºi Quéré, 1996, 10). Uneledin aceste constructe mediatice se delimiteazãde restul evenimentelor pentru cã, pe de o parte, referentul lor este, în sine, un faptexcepþional, iar pe de altã parte, media au uncomportament specific în ceea ce le priveºte.

Aceste constructe poartã denumirea de mediaevents.

Conceptul de media event 2 ( sau, înliteratura francezã, „une grande cérémonietélévisée”, în traducere aproximativã “o mareceremonie televizualã”) a fost introdus înliteratura de specialitate de cãtre DanielDayan ºi Elihu Katz, care au arãtat cã existão clasã distinctã de evenimente mediatice carese deosebesc de alte evenimente media printr-un set de caracteristici comune: a) preplanifi-carea evenimentului; b) posibilitatea de a fi

întrerupt; c) desfãºurarea sa “în direct”; d)caracterul reverenþios; e) electrizarea unor audienþe foarte largi ºi impunerea unor “norme” de vizionare specifice, ceea ceînseamnã dublarea fluxului comunicãrii demasã cu un flux al comunicãrii interperso-nale. Perspectiva de studiu aleasã de cei doiautori pentru abordarea media event -ului esteantropologia ceremonialã, în aceeaºi perspectivã încadrându-ne ºi noi cercetarea.

Daniel Dayan ºi Elihu Katz au tipologizataceste evenimente în “ceremonii” cu aspiraþii„normative”, pe de o parte, ºi “ceremonii”cu aspiraþii „novatoare”, pe de altã parte . Întimp ce evenimentele din prima categoriesunt “hegemonice” (Dayan ºi Katz, 1995,163), adicã au rolul de a reconfirma valorileºi ierarhiile stabilite într-o societate, eveni-mentele din a doua categorie, care se mainumesc ºi ceremonii „transformative”, au locîntr-un context în care o anumitã stare conflic-tualã a devenit latentã. În acest sens, ceremo-

nia reia o problemã de mult timp blocatã, problemã la care existã o soluþie oficialã care,însã, nemulþumeºte la nivelul societãþii.Astfel, ceremoniile transformative aduc ºiimpun noutatea, în special în planul simbo-lurilor (dar ºi în plan real), într-o societatestabilã. Principala întrebare la care cei doiautori au cãutat rãspunsul a fost aceeareferitoare la specificitatea acestor eveni-mente, la modalitãþile prin care, în cadrulacestor ceremonii, posibilul se impune careal. Un rãspuns la nivel general a fost acelacã „aceste evenimente constituie nu doar

ceremonii, ci chiar ritualuri; adicã formeeficace de acþiune simbolicã” (ibidem, 168).Pornind de aici, Daniel Dayan ºi Elihu Katzau arãtat cã problema explicitãrii mediaevent -urilor de tip transformativ deschide treinoi planuri de cercetare: ce sunt; cumacþioneazã ºi cum realizeazã acea acþiune3.

Editorialul ca gen redacþional

Am realizat, pânã în acest moment, o înca-drare conceptualã ºi teoreticã a cercetãrii pe

care ne-am propus-o, prin delimitarea para-digmei de lucru. Pentru a ne racorda, însã, laobiectivele cercetãrii, considerãm cã trebuiefãcute acum câteva precizãri referitoare lacorpusul empiric pentru care am optat, preci-zãri care vor justifica opþiunea alegerii ºistructurãrii acestuia. Am delimitat un corpusanalitic pentru aceastã cercetare astfel încâtsã cuprindem atât partea de comentariu, deanalizã a evenimentului, adicã mediatizarea




de tip editorialistic, cât ºi acel segment din presa scrisã în care evenimentul este tratatdin punct de vedere informativ. Astfel, amstudiat pe de-o parte editorialele, în cadrulcãrora am inclus ºi acele comentarii zilnice,concretizate în rubrici permanente în uneleziare ºi semnate de nume cunoscute fie dinspaþiul jurnalisticii, fie, mai general, dinspaþiul cultural, iar pe de altã parte capetelede ziar, ca „generice” sub semnul cãrora este plasat evenimentul în registrul jurnalismuluide tip informativ. Vom explica în continuare

de ce am fãcut aceastã disjuncþie în chiar modul de structurare a corpusului empiric.În orice tip de media (fie cã este vorba de

televiziune sau radio, de presã scrisã sãptã-mânalã sau cotidianã, sau, mai nou, de presãscrisã pe suport electronic), este o chestiunece þine de evidenþã faptul cã editorialele suntdiferite de restul materialelor alãturi de careapar. Cu toatã evidenþa acestei constatãri,însã, este oarecum dificil de arãtat care esteraportul exact în care se aflã cele douã tipuride producþii jurnalistice (editorialele ºi produsele din categoria jurnalismului infor-

mativ), ºi, de asemenea, care este locul anume pe care îl ocupã editorialistul printre jurna-liºti, astfel încât, þinând cont ºi de ceea ce amspus mai sus despre caracteristicile eveni-mentului modern, „sã sesizãm contribuþia saspecificã [a editorialistului – n.n.] la producþiaevenimentului” (Riutort, 1996, 64). Existãdouã modalitãþi teoretice de a delimita aºanumita presã de informare de cea de analizã/comentariu. Pe de o parte, aceastã delimitareni se relevã dintr-o perspectivã oarecum prag-maticã, ce urmãreºte raportarea celor douã

categorii profesionale la eveniment, precumºi constrângerile practice la care este supuseditorialistul. Aceste constrângeri îi impunacestuia o modalitate specificã de a abordaevenimentul ºi îl determinã, în acelaºi timp,sã-ºi construiascã strategii clare de demarcarede restul editorialiºtilor 4. Avem, aºadar, de-aface nu doar cu o delimitare a editorialistuluiîn raport cu restul jurnaliºtilor, ci ºi în raportcu restul editorialiºtilor.

Pe de altã parte, putem privi aceastãsciziune între editorialist ºi jurnalistul deinformare din perspectiva jocurilor de limbajºi a contractului de comunicare5. Într-o astfelde perspectivã, ceea ce intereseazã nu estedelimitarea din punct de vedere funcþionalista rolului pe care îl au cele douã categorii de profesioniºti ai presei, ci acele „vizãricomunicaþionale” specifice contractului ºi proiectului de comunicare ce apar – ºi, maimult sau mai puþin, transpar – în fiecare dintreformulele textuale care concretizeazã un gen

redacþional (Lochard, 1996, 90).Întorcându-ne la perspectiva pragmaticã precizãm, urmându-l pe Philippe Riutort, cãelementul care îi caracterizeazã într-o primãfazã pe editorialiºti este atitudinea acestorade „a þine evenimentul la distanþã” (Riutort,1996, 64). Prin aceasta ei practicã un jurna-lism „la rece” – spre deosebire, de exemplu,de jurnalistul de teren care trebuie sã fie, lamodul fizic, în punctul cel mai „fierbinte” alevenimentelor. De asemenea, în jurnalismulde tip editorialistic „semnãtura” conteazã – spre deosebire, iarãºi, de jurnaliºtii de teren

care de cele mai multe ori se pierd în anoni-mat. Nu în ultimul rând, editorialul impune,mai mult sau mai puþin, realitatea respectivãîn acel mod descrisã. Editorialistul se aflã,astfel, într-o poziþie ambiguã, „la jumãtateadrumului dintre jurnalism ºi reflexia politicã,filosoficã sau istoricã” (Sauvage, apud Riutort, 1996, 64). Însã, pe mãsurã ce edito-rialistul tinde sã se profesionalizeze, dupã cemult timp în istoria jurnalismului acest spaþiuera ocupat de cãtre „marile condeie” fie dinsfera literarã, fie din cea culturalã, în general,

are loc o definire mai precisã a „modalitãþilor de intervenþie a fiecãrui tip de jurnalism”(idem). În acest sens, dacã jurnaliºtii de infor-mare intervin în chiar procesul de „fabricare”a evenimentului, editorialistul pare sã vinã„après coup”, cu alte cuvinte, sã intervinãdupã ce evenimentul a fost „cadrat”, în sensul pe care i-l dã E. Goffman (1974) acestuiconcept. S-ar pãrea astfel cã editorialistul nu participã la „construcþia” unui eveniment, ci




analiza sa va fi mai degrabã „în jurul” eveni-mentului care este deja construit. Aceasta esteînsã doar o falsã impresie. În realitate, editori-alistul contribuie decisiv la construcþia eveni-mentului, ºi o poate face în douã moduri: dacãse pãstreazã în perspectiva în care deja este plasat evenimentul, printr-o încercare decoerentizare a evenimentului (momentele,elementele, cauzele, consecinþele ºi efecteleacestuia sunt structurate ºi/sau restructurateastfel încât sã rezulte o schemã coerentã); pede altã parte, dacã schimbã perspectiva, printr-o muncã de reconstrucþie a întregului

edificiu care este evenimentul (de la re-cadrarea specificã, la alcãtuirea schemeistructurante, a schemei tipizante în termeniilui Peter L. Berger ºi Thomas Luckmann,1999, 42). Deci editorialistul nu numai cã îºiaduce contribuþia la construcþia evenimen-tului, ci poate, în unele cazuri, sã realizeze oreconstrucþie a acestuia.

În acelaºi timp, însã, pot exista eveni-mente deja mult mediatizate într-o anumitãformã, sub o anumitã titulaturã, pe care estegreu, chiar pentru un editorialist de prestigiu

– pentru cã, în acest proces, prestigiul,„numele” este una dintre variabilele careinfluenþeazã cel mai mult reuºita sau nereuºita – sã le deformeze, adicã sã le impunã un altcadraj, opus celui iniþial. Acesta este cazulacelor mari ceremonii televizuale, a mediaevent -urilor, în clasa cãrora intrã ºi evenimen-tul studiat de noi. Cu atât mai interesantãdevine într-o astfel de situaþie încercarea dea analiza/comenta evenimentul într-unregistru opus celui acreditat deja de cãtremass media în însãºi timpul desfãºurãriievenimentului.

Discursul editorialistului este, aºadar,unul de tip „secund”, el „vorbind despre ceeace deja s-a vorbit”. Vom vedea în continuare, pe scurt, ce implicaþii are aceastã secundari-tate. În primul rând, discursul editorialistuluiva trebui sã aducã o plus valoare substanþialã 6 , prin care va încerca odemarcare de definiþiile date pânã laintervenþia sa. În al doilea rând, va încerca odescalificare a confraþilor sãi (restul

editorialiºtilor). În al treilea rând, fiind undiscurs secund despre evenimente, el esteconstrâns de alte elemente decât de eveni-mentul însuºi. Editorialistul este singurul înacest domeniu care „rãmâne stãpân pe timpulsãu”, fapt care, împreunã cu celelalte deter-minante relevate mai sus, duce la ceea ce G.Padioleau (1976) numea „un jurnalism derutinã”. În acest fel, editorialistul trebuie sã pãstreze, pe de-o parte, distanþa fizicã faþãde eveniment, iar pe de altã parte, distanþasimbolicã faþã de acesta.

Ipotezele cercetãrii

În acest context conceptual ºi teoretic, ipoteza generalã a cercetãrii mai extinse din care face parte acest studiu a fost urmãtoarea: media(presa scrisã) din România s-au autora-portat la acest eveniment (vizita din 23 noiem-brie2002 a preºedintelui SUA, George W. Bush)ca la un media event de tipul ceremonieitransformative.

Ipotezele specifice ale lucrãrii de faþã7, su-gerate atât de corpusul teoretic, cât ºi de cam-

pania de presã din jurul evenimentului,ipoteze prin care am încercat sã testãm modulîn care media, în analiza ulterioarã a eveni-mentului, s-au racordat ºi s-au raportat laaspectele pe care le vom evidenþia în conti-nuare, au fost urmãtoarele:

1. Deºi novatoare, ceremonia transfor-mativã prilejuitã de vizita preºedinteluiamerican a rezonat cu anumite determinantedin mentalul colectiv al românilor, în speþãcu ideea de securitate, de apãrare a graniþelor.

2. În mediatizarea evenimentului analizat,cele douã registre distincte – jurnalismul de

informare (vizat de noi prin analiza capetelor de ziar) ºi jurnalismul de comentariu (editori-alele) – tind sã se suprapunã, primul registrudevenind, la rândul lui, jurnalism de comen-tariu sau analizã.

Deoarece ne-am propus sã studiem(auto)raportarea a-posteriori a presei la vizitã,am testat ipotezele noastre prin analiza preseiscrise apãrute dupã desfãºurarea evenimen-tului, adicã a vizitei (în cazul nostru, presa




din prima zi lucrãtoare care a urmat ceremo-niei de sâmbãtã, 23 noiembrie, anume ziarelede luni, 25 noiembrie 2002). Am optat pentruacest corpus empiric deoarece ne intereseazão raportare “la rece” a media la eveniment,atitudinea lor din momentul de “intrare înnormalitate” imediat urmãtor ceremoniei,atunci când ele se decupleazã de la funcþiileimproprii induse de participarea la construi-rea faptelor ºi se reîntorc la funcþiile lor uzuale.

Metodologia

Am utilizat ca metodã de cercetare analizade conþinut 8. Materialului lingvistic ales pentru analizã a fost constituit din articolede presa scrisã din cele mai importante 11cotidiane naþionale centrale care apar înRomânia: Adevãrul, România Liberã, Eve-nimentul Zilei, Ziua, Jurnalul Naþional,Libertatea, Naþional, Gardianul, Cotidianul,Curentul ºi Cronica Românã.

Deoarece ne-au interesat atitudinea preseiscrise, ca ºi coordonatele mediatizãrii viziteidupã desfãºurarea ºi consumarea evenimen-

tului, am analizat ziarele apãrute în prima zilucrãtoare care a urmat vizitei, adicã ziarelede luni, 25 noiembrie 2002, iar din cadrulacestora am selectat pentru analizã douãcategorii de genuri jurnalistice: în primulrând, editorialele, în cadrul cãrora am inclus,acolo unde existã, ºi rubricile permanenteconsacrate unor comentarii, scrise, de obicei,de acelaºi jurnalist sau “analist” (cum ar fiConstantin Bãlãceanu-Stolnici cu rubrica “La judecata zilei” în Ziua, Tudor Octavian curubrica “Scriitor la ziar” în Naþional sauMarius Tucã cu rubrica “Jurnal vertical” înJurnalul Naþional); în al doilea rând, “capetelede ziar”, pe care le-am considerat “generice”sub semnul cãrora este plasat evenimentul înregistrul jurnalismului de tip informativ.

Urmãtoarea etapã a aplicãrii analizei deconþinut este reprezentatã de alegerea tehni-cilor ºi procedeelor de analizã a conþinutului.Alegerea unui procedeu sau a altuia impunemoduri specifice de determinare a unitãþilor analizei de conþinut, la fel cum aceastã

alegere depinde de tema de cercetare ºi dematerialul care urmeazã a fi supus analizei(Chelcea, 1985, 101). Am reþinut ca tehnicide analizã pentru acest studiu, pe de o parte,analiza frecvenþelor , care este procedeulclasic al analizei de conþinut ºi constã îndeter-minarea numãrului de apariþii aleunitãþilor de înregistrare în sistemulcategoriilor de analizã, iar pe de altã parte,analiza tendinþei, care porneºte de la analizafrecvenþelor, urmã-rind sã punã în evidenþã,în cadrul comuni-cãrii, orientarea sauatitudinea pozitivã (favorabilã), neutrã sau

negativã (nefavora-bilã) a comunicatorilor faþã de o anumitã temã sau un anumit subiect(ibidem, pp.101-102).

Grila de analizã

În funcþie de cele douã obiective precizate laînceputul studiului nostru, am construit grilade analizã în douã direcþii distincte, dar interdependente în acelaºi timp. Pe de o parte,am delimitat itemii sau unitãþile analitice refe-ritoare la redimensionarea spaþio-temporalã,la eveniment vãzut ca ceremonie transfor-mativã, novatoare. Pe de altã parte, am deli-mitat itemii sau unitãþile analitice care sã ne permitã descrierea ºi analiza elementelor demediatizare aposteriori a evenimentului.Precizãm, de asemenea, cã am aplicat grilade analizã pe care o vom prezenta în conti-nuare doar în cazul editorialelor ºi al rubri-cilor de comentarii, care se preteazã la oanalizã de conþinut de facturã cantitativã ºicalitativã, în acelaºi timp. În cazul “capetelor de ziar”, am realizat, aºa cum se va vedea, oanalizã exclusiv calitativã, de identificare ºimai ales interpretare a temelor ºi subiectelor mediatizate.

Grila de analizã pe care am construit-ocuprinde ºapte itemi9. Aºa cum se va vedea,o parte din itemii prin care analizãm coordo-natele mediatizãrii evenimentului au, larândul lor, un numãr mai mare sau mai micde sub-itemi. Unitãþile de înregistrare delimi-tate diferã în funcþie de specificitatea analizei.Astfel, pentru toþi itemii referitori la auto-raportarea presei la eveniment, ca ºi pentruunul din itemii mediatizãrii, unitãþile de




înregistrare au fost reprezentate de teme. Amconsemnat, aºadar, dacã temele pe care le-am identificat, conform ipotezelor noastre,apar sau nu în corpusul de analizã delimitat,(editorialele ºi rubricile permanente de co-mentarii). Pentru restul itemilor prin careanalizãm mediatizarea evenimentului în presascrisã româneascã, unitatea de înregistrare afost cuvântul (sau expresiile verbale echiva-lente). Dacã în cazul unitãþilor de înregistrareconstituite de teme acestea apar sau nu într-un articol (vom avea, deci, cel mult o temã /articol), în cazul unitãþilor de înregistrare

reprezentate de cuvinte sau expresii verbaleechivalente, am consemnat numãrul deapariþii al acestora în corpusul nostru deanalizã (am numãrat, de fiecare datã, apariþialor în text).

Itemii a cãror analizã ºi interpretare oreþinem în acest studiu sunt urmãtorii:

A. Itemii “evenimentului transformativ”(redimensionarea spaþio-temporalã)

I “Redimensionarea spaþialã” – cu urmã-toarele unitãþi de înregistrare / teme:

I.a. Poziþia geograficã a României setransformã din “zonã tampon” între douã

spaþii (puteri) opuse, în zonã de joncþiune adouã spaþii diferite, dar nu opuse;

I.b. Vecinãtãþile generatoare de insecuri-tate în trecut se transformã acum în aliaþi (nudoar Rusia, dar ºi Bulgaria ºi – mai ales – Ungaria);

I.c. Garantarea inviolabilitãþii frontie-relor;

I.d. Deschiderea la Marea Neagrã – valo-rificatã acum pozitiv în noul context politicinternaþional;

I.e. Reintegrarea în Europa / în familiademocraþiilor occidentale.

II. “Atitudine faþã de noua relaþie cu Rusia”:

II.a. „Împãcarea” cu Rusia ca aliat NATOde pe poziþia unui membru NATO (în sensultratãrii, acum, de la egal la egal în relaþia cuRusia, pentru cã am devenit un “cap de podamerican” – „împãcarea” apare ca acþiunenecontradictorie, aici fiind prezent caracterulnovator paradoxal al ceremoniilor transfor-mative);

II.b. «Împãcarea» cu Rusia ca reconfir-mare a poziþionãrii noastre în zona deinfluenþã ruseascã (România = victimã, dinnou, a unui pact secret între SUA ºi Rusia,“nu s-a schimbat, de fapt, nimic”).

III. “Mitul venirii americanilor”:III.a. «Venirea americanilor» apare în

accepþiunea mitologicã, ce implicã transfor-marea, aduce schimbarea (americanii ca“salvatori” care “în sfârºit au venit”);

III.b. «Venirea americanilor» ca fapt banal, fãrã semnificaþie simbolicã, fãrã

accepþiune mitologicã (au venit, dar sunt “întrecere”, au mai fost ºi alþi preºedinþiamericani, nimic nu particularizeazã aceastãvizitã).

B. Itemii “mediatizãrii” evenimentului IV. “Concepte” – cu sub-itemii: IV.1. Concepte “pozitive”, cu urmãtoarele

unitãþi de înregistrare (cuvinte): a. libertate; b. democraþie; c. siguranþã / securitate (însensul de siguranþã); d. pace / pacifism; e.toleranþã; f. prosperitate; g. independenþã; h.cooperare / colaborare; i. reformã /restructurare.

IV.2. Concepte “negative”: a. comunism; b. totalitarism / fundamentalism; c. tiranie /dictaturã; d. terorism; e. corupþie; f. birocra-þie; g. pericol / ameninþare / insecuritate.

IV.3. Concepte “ambivalente”: a. rãzboi(fie în sens pozitiv, fie în sens negativ); b.globalizare (fie în sens pozitiv, fie în sensnegativ).

IV.4. Concepte “supreme”: a. Dumnezeu(fie în sens pozitiv, fie în sens negativ); b.curcubeu (fie în sens pozitiv, fie în sensnegativ).

Câteva precizãri se cuvin a fi fãcute aici.Determinatele (pozitiv, negativ, ambivalentºi suprem) prin care “tipologizãm” conceptelene aparþin. Am introdus în cadrul conceptelor pe care le denumim “pozitive” cuvintele, cuvaloare de unitãþi de înregistrare în acest caz,care exprimã valori democratice spre caretindem (libertate, prosperitate etc.), idealuriistorice (siguranþã, independenþã etc.) etc. Încadrul conceptelor denumite “negative” am




numãrat cuvinte care exprimã atât pericolesau stãri externe, globale, care ne afecteazãîn aceeaºi mãsurã ºi pe noi (precum funda-mentalismul, tirania, ameninþarea, terorismuletc.), cât ºi probleme interne ale þãrii noastre(precum corupþia, birocraþia). În ceea ce priveºte conceptele denumite “ambivalente”,am delimitat ºi am numãrat în corpusul deanalizã ca atare, între rãzboi “pozitiv” ºi rãz- boi “negativ”. Deºi poate pãrea un non-sens,rãzboiul fiind, în general, considerat ºi perce- put ca un fenomen eminamente negativ, am

considerat, cu atât mai mult, cã trebuie sãfacem aceastã delimitare: în prezent, se vor- beºte tot mai mult despre rãzboiul împotrivaterorismului, dictaturii, tiraniei sau funda-mentalismului, rãzboi la care orice þarã demo-craticã ar trebui sã ia parte (un astfel de sensapare chiar în discursul preºedintelui ameri-can), ºi, din acest punct de vedere, un astfelde rãzboi, în scopuri umaniste, este benefic,deci “pozitiv”. Un astfel de concept esteradical diferit, dupã pãrerea noastrã, de sensulrãzboiului ca fenomen distructiv, nimicitor,sens pe care l-am consemnat ca atare sub

forma conceptului de rãzboi “negativ”.Aceleaºi considerente le are la bazã ºi delimi-tarea dintre globalizare “pozitivã” ºi “nega-tivã”: în primul caz, globalizarea este conce- putã ºi mediatizatã ca fenomen benefic, progresist, în timp ce în cel de-al doilea cazeste vãzutã ca fenomen de distrugere a identi-tãþilor, de masificare etc. În fine, am carac-terizat drept “supreme” conceptele deDumnezeu ºi curcubeu, concepte utilizatefrecvent în discursul lui George W. Bush dar ºi în discursul presei scrise (aºa cum vom

vedea, în special în “capetele de ziar”).Dihotomia “pozitiv” – “negativ” se regãseºtechiar ºi aici: am consemnat pentru “pozitiv”toate referirile la aceste concepte sau lasemnificaþia lor, în legãturã cu evenimentulsau cu viitorul deschis de acesta, în timp ce pentru “negativ” am consemnat situaþiile încare era negatã explicit orice semnificaþie saurol pe care l-ar juca Dumnezeu ºi curcubeul(ca semn al lui Dumnezeu).

Aºa cum se observã, deºi analiza deconþinut pe care o întreprindem în acest cazeste de facturã cantitativã (unitãþile de înre-gistrare sunt numãrate), ea devine în maremãsurã calitativã prin atenþia acordatã cont-extului în care apare ºi semnificaþiei care i sedã fiecãrei unitãþi de înregistrare pe care oconsemnãm.

V. “Actori” – cu sub-itemii:V.1. “Actori români”, cu urmãtoarele

unitãþi de înregistrare (cuvinte sau expresiiverbale echivalente): a. poporul / românii; b.

conducerea politicã actualã; c. conducerea politicã 1996-2000; d. clasa politicã îngeneral / politicienii (nedefinit); e. societateacivilã; f. presa.

V.2. “Actori strãini”: a. NATO; b.Uniunea Europeanã; c. conducerea politicãdin SUA; d. conducerea politicã din Franþa;e. conducerea politicã din Marea Britanie; f.cetãþenii / populaþia occidentalã (în general);g. Occidentul / Vestul (în general); h.Rãsãritul / Estul (în general).

VI. “Agenþi” – cu sub-itemii:VI.1. “Agenþi state”, cu urmãtoarele

unitãþi de înregistrare (cuvinte): a. România; b. SUA; c. Franþa; d. Marea Britanie; e.Germania; f. Rusia; g. Irak; h. Iugoslavia; i.Ungaria.

VI.2. “Agenþi individuali”: a. George W.Bush; b. Ion Iliescu; c. Emil Constantinescu;d. Adrian Nãstase; e. Regele Mihai; f. BillClinton; g. Jacques Chirac; h. Tony Blair; i.Vladimir Putin; j. Saddam Hussein.

VII. “Caracterizarea evenimentului” – cuurmãtoarele unitãþi de înregistrare / teme:

VII.a. Eveniment excepþional / caracter

ceremonial / sãrbãtoare;VII.b. Festivism / “mascaradã” naþionalã/ manifestare a slugãrniciei;

VII.c. Fãrã referire.Utilizarea tehnicii analizei de tendinþã. În

cazul unora dintre itemii prezentaþi mai sus,am utilizat, pe lângã procedeul analizei frec-venþelor, ºi un alt procedeu de analizã, anumeanaliza de tendinþã. Am aplicat aceastã teh-nicã doar în cazul acelor itemi care au putut




fi supuºi unui asemenea procedeu. Am folositformula de calcul a indicelui analizei detendinþã conform cãreia AT=(F-D)/L, undeAT = indicele de analizã a tendinþei, F =numãrul de unitãþi favorabile, D = numãrulde unitãþi defavorabile ºi L = numãrul deunitãþi în legãturã cu tema (Chelcea, 1985,103). Pentru a putea adapta aceastã tehnicãla specificul cercetãrii noastre ºi, prin aceasta, pentru a putea obþine rezultate relevante, amdelimitat în cadrul unora dintre itemii noºtricîteva perechi dihotomice de categorii, pentrua vedea care dintre elementele acestor perechi

au fost mai mult mediatizate, ºi în ce mãsurã.În aceste condiþii, în cazul nostru F se referãla valoarea primului element (unitãþi deînregistrare) al fiecãrei perechi delimitate, iar D la valoarea celui de-al doilea element(ambele valori se regãsesc în calculele dintabelele analizei de frecvenþã). Cum indicele poate lua valori cuprinse între +1 ºi –1, vomspune cã primul element a fost cu atât maimult mediatizat faþã de cel de-al doilea, cucât valoarea indicelui se apropie mai mult de+1. La polul opus, cu cât valoarea indicelui

analizei de tendinþã se apropie mai mult de -1,cu atât al doilea element al perechii a fostmai mediatizat decât primul. Cu cât valoareaindicelui se apropie mai mult de 0, cu atâtmediatizarea celor douã elemente a fost maiechilibratã, mai “neutrã”.

Itemii ºi perechile de categorii (unitãþi deînregistrare) reþinute pentru a fi filtrate prinanaliza de tendinþã sunt urmãtoarele:

1. Atitudinea faþã de noua relaþie cu Rusia,cu perechea de elemente: F = “împãcare cuRusia ca aliat al NATO de pe poziþia unuimembru NATO (caracter novator para-

doxal)” ºi D = “împãcare cu Rusia careconfirmare a poziþionãrii noastre în zonade influenþã ruseascã (România = victimã, dinnou, a unui pact secret între SUA ºi Rusia)”.

2. Mitul “venirii americanilor”, cu pere-chea de elemente: F = “«venirea america-nilor» în accepþiune mitologicã, aducândschimbarea, ca «salvatori»” ºi D = “«venireaamericanilor» ca fapt banal, fãrã semnificaþiesimbolicã, mitologicã”.

3. Caracterizarea evenimentului, cu perechea de elemente: F = “eveniment excep-þional / sãrbãtoare / caracter ceremonial” ºiD = “festivism / mascaradã naþionalã /manifestare a slugãrniciei”.

Deoarece în cazul acestor itemi categoriile(unitãþile de înregistrare) se exclud reciproc,am putut calcula aici atât AT

1=(F-D)/L, unde

L reprezintã numãrul de unitãþi în legãturãcu tema, cât ºi AT

2=(F-D)/T, unde T repre-

zintã numãrul total de unitãþi (conþinutultotal), care este, în cazul nostru, 15 (materiale

analizate în total).4. Concepte, cu perechea de elemente: F= “concepte pozitive” (per ansamblu) ºi D =“concepte negative” (per ansamblu).

5. Actori, cu perechea de elemente: F =“actori români” (per ansamblu) ºi D = “actoristrãini” (per ansamblu)10.

6. Agenþi state 1, cu perechea de elemente:F = “România” ºi D = “SUA”.

7. Agenþi state 2, cu perechea de elemente: F = “România” ºi D = “Rusia”.

8. Agenþi state 3, cu perechea de elemente:F = “SUA” ºi D = “Rusia”.

9. Agenþi individuali, cu perechea deelemente: F = “Ion Iliescu” ºi D = “GeorgeW. Bush”.

În cazul acestor din urmã ºase itemi,datoritã specificului lor, am calculat indiceleanalizei de tendinþã doar dupã formulaAT=(F-D)/L. În schimb, am putut aprofundaaici analiza ºi pentru fiecare ziar în parte.

Rezultatele aplicãrii ambelor procedee deanalizã de conþinut - analiza frecvenþelor ºianaliza de tendinþã - structurate pe o partedin itemii enumeraþi mai sus, se regãsesc în

tabelele prezentate în anexa de la sfârºitulstudiului.

Rezultatele ºi interpretarea datelor

Am verificat confirmarea sau infirmareaipotezelor noastre specifice prin analiza ite-milor delimitaþi în grila de analizã ºi a uni-tãþilor de înregistrare corespunzãtoare aces-tora. Prima ipotezã specificã, referitoare la




noile garanþii de securitate ºi la integritateateritorialã a României, a fost verificatã prinanaliza itemilor I.c, IV.1.c, IV.2.g ºi III, întimp ce a doua ipotezã a fost supusã verificãrii prin compararea rezultatelor obþinute dinanaliza celor douã pãrþi ale corpusului nostruempiric.

Datele de analizã care relevã frecvenþa cucare au fost mediatizaþi cei trei „agenþi – state” centrali în eveniment: România, SUAºi Rusia, scot în evidenþã faptul cã, per ansamblul primei pãrþi a corpusului de ana-lizã (editorialele ºi rubricile de comentarii),

România a fost cel mai mediatizat agent, cu88 de apariþii, urmat de SUA cu 45 ºi, relativîndeaproape, de Rusia, cu 36 de apariþii (ceidoi indici ai analizei de tendinþã fiind: +0,32,în cazul România/SUA, respectiv +0,42 încazul România/Rusia). Dintre ziarele cuprin-se de analizã, Adevãrul se distinge prinmediatizarea cea mai frecventã a „agenþilor”România (24) ºi SUA (16), în timp ce Rusiaapare cel mai frecvent în Cotidianul (10apariþii). Remarcãm, aºa cum se observã ºidin tabelele 8 ºi 14 din anexã, cã, deºi îngeneral SUA este mai mediatizatã decât

Rusia (indice al analizei de tendinþã: +0,11),totuºi existã ºi excepþii. Astfel, observãm cãîn trei dintre cotidiane, anume Jurnalul Naþional, Evenimentul Zilei ºi Curentul,Rusia apare de mai multe ori decât SUA,respectiv 8/2, 5/0 ºi 3/2. Acest fapt se reflectãîn valorile negative ale indicilor analizei detendinþã calculaþi. Tot în trei ziare: Curentul,Cotidianul ºi Jurnalul Naþional, Rusia estechiar mai frecvent mediatizatã decâtRomânia, lucru vizibil prin valorile negativeînregistrate de indicii calculaþi (vezi tabelul13 din anexã). Interesant de observat, dacã

þinem cont ºi de cele spuse cu privire lavalorizarea noii relaþii cu Rusia, este faptulcã Evenimentul Zilei ºi Jurnalul Naþional,cele douã ziare care mediatizeazã cel maifrecvent Rusia în raport cu SUA (vezi indiciianalizei de tendinþã din tabelul 14, cu valorilede – 1, respectiv – 0,6), se diferenþiazãsemnificativ, aflându-se chiar la poli opuºi,dacã luãm în considerare atitudinea lor faþãde eveniment.

Meritã sã amintim, în acest punct, faptulcã ziarele care au constituit corpusul nostrude analizã ne-au confirmat ºi multe dinafirmaþiile cuprinse în corpusul teoretic.Astfel, în ceea ce priveºte proeminenþa invita-tului în mediatizarea evenimentului, precumºi figura centralã pe care o ocupã acesta înetapa a treia a ceremoniei transformative,datele noastre empirice ne aratã cã în topulcelor mai mediatizaþi agenþi individualiconduce, detaºat, invitatul, George W. Bush,cu 81 de apariþii, urmat, la mare distanþã, de

personalitatea gazdã, Ion Iliescu, cu doar 15apariþii. Acest raport se poate observa ºi dinindicii, în majoritate negativi, calculaþi întabelul 15 din anexã, care ne relevã tendinþageneralã de a fi accentuatã figura invitatului.Excepþie fac, pe de o parte, rubrica de comen-tariu din Ziua, unde valoarea indicelui (0)denotã mediatizarea echilibratã a celor doiagenþi individuali ºi, pe de altã parte, ziarul Naþional, atât editorialul, cât ºi comentariul,în care valoarea zero a indicelui este datã deabsenþa totalã, din mediatizarea evenimen-tului, a celor douã personalitãþi.

În ceea ce priveºte prima ipotezã specificãa cercetãrii noastre, referitoare la siguranþã /securitate ca element central al mentaluluiromânesc, constatãm, cel puþin la nivelul rele-vat de mediatizarea acestui eveniment cucaracter novator, cã aceastã temã îºi pãstreazãacelaºi loc central. Astfel, conceptul de „sigu-ranþã / securitate” este cel mai mediatizatdintre conceptele pozitive (apare de 24 deori), fiind urmat la mare distanþã de conceptulde „democraþie”, cu doar 15 apariþii. Acestfapt ne sugereazã, pe de o parte, importanþa

datã în prezent acestei teme în cadrul Alianþei Nord-Atlantice, iar pe de altã parte, ne indicãlocul central pe care continuã sã îl ocupesecuritatea în mentalul românesc. Dintreziarele analizate, Cotidianul este cel caremediatizeazã cel mai frecvent acest termen(7). Conceptul opus, cel de „insecuritate /ameninþare / pericol”, apare de 9 ori înmaterialele studiate, cel mai mediatizat dintreconceptele incluse în categoria celor negative




fiind acela de “terorism” (cu 12 apariþii). Ointerpretare posibilã a acestor date este aceeacã, deºi securitatea reprezintã în prezentvaloarea supremã a NATO, totuºi „duºma-nul” declarat al acesteia nu este insecuritatea,în genere, ci terorismul.

Ca o observaþie, per total conceptele pozi-tive depãºesc, ca pondere, pe cele negative(raportul fiind de 86 la 59, iar indicele analizeide tendinþã având o valoare de +0,19), acelaºiraport regãsindu-se ºi la nivelul fiecãrui ziar.Existã, totuºi, ºi câteva excepþii, cele maievidente fiind Cronica Românã ºi rubrica de

comentarii din Ziua (în ambele AT = -1), dar ºi rubrica de comentarii din Naþional ºi edito-rialul ziarului Adevãrul (unde înregistrãm unindice AT = -0,33). Acest din urmã ziar meritã, considerãm noi, o atenþie specialã dinacest punct de vedere: aºa cum se observãdin tabelele 4 ºi 5 din anexã, Adevãrul esteunul dintre ziarele în care evenimentul estemediatizat, per ansamblu, printr-un numãr foarte mare de concepte (pozitive + negative),iar în acest caz numãrul conceptelor negativeeste dublu faþã de numãrul celor pozitive

(14 / 7).Tot în contextul siguranþei, putem inter- preta ºi pregnanþa cu care se impune în cadrulmediatizãrii evenimentului viziunea miticã în perspectiva cãreia „venirea americanilor” estevãzutã ºi valorizatã ca reprezentând „salva-rea”. Astfel, din 15 materiale analizate, 5 plaseazã evenimentul în paradigma acestuimit, faþã de numai 3 care privesc „venireaamericanilor” ca incidentalã, fãrã vreo semni-ficaþie aparte. În restul articolelor studiate,nu se face referire la aceastã temã. Observãm,ca o confirmare, valorile pozitive ale indicilor

analizei de tendinþã ºi în acest caz, anumeAT1

= +0,25, atunci când am luat în consi-derare doar unitãþile în legãturã cu tema,respectiv AT

2= +0,13, atunci când am luat

în considerare totalul materialelor analizate(vezi tabelul 11 din anexã).

În urma analizei de conþinut tematice acelei de-a doua pãrþi a corpusului nostruempiric, rezultatele ne-au relevat urmãtoareleteme:

a) Rolul României în Alianþa Nord- Atlanticã , în contextul extinderii acesteia.Regãsim aceastã temã în ziarele Cotidianul,Curentul ºi Cronica Românã;

b) Curcubeul – ca semn supranatural subcare a fost aºezatã vizita, în ziarele Eveni-mentul Zilei ºi Naþional;

c) Noile relaþii ale României cu Marile Puteri, cu variantele:

c1) Viitoarea relaþie cu Rusia, în ziarulZiua;

c2) Noua relaþie cu Statele Unite ale

Americii, în ziarul Gardianul;d) Relevarea „adevãratului” înþeles al vizitei – necesitatea „curãþãrii sistemului”, înJurnalul Naþional;

e) Apropierea (fizicã) a preºedinteluiamerican de poporul român, în Adevãrul;

f) Anticiparea corectã, de cãtre ziar, a programului vizitei (metadiscurs), înRomânia Liberã;

g) Costurile, în cash, ale vizitei, raportatela durata acesteia, în Libertatea.

Toate aceste teme sunt ilustrate de tabelulde mai jos, în care prezentãm forma brutã în

care am regãsit în ziare aceste genuri jurna-listice. Am luat în considerare, în clasificareade mai sus, atât “capul de ziar” propriu-zis,adicã titlul mare care defineºte ediþia respec-tivã a ziarului, cât ºi “supratitlul” care îl pre-cedeazã, supratitlu care are scopul de a expli-ca ºi întregi capul de ziar. Cum ultima noastrãipotezã implica o comparaþie a celor douãregistre jurnalistice (comentarii/analizã,versus informare), prezentãm, în continuare,o structurare a acestei comparaþii la nivelulfiecãrui ziar. (A se vedea Tabelul 1)

Cea de-a doua ipotezã a studiului nostru,ipotezã care se situeazã pe un alt nivel al ana-lizei deoarece se referã nu atât la conþinutulmediatizãrii, cât la modul de raportare a preseila eveniment, din perspectiva genurilor redac-þionale, ne-a fost indusã de natura specificãa evenimentului. Deoarece a fost vorbadespre un media event , aceasta implicând mai




Tabelul 1. Temele celor douã tipuri de registre jurnalistice în ziarele analizate

Ziarul Titlul Supratitlu la capul de ziar Capul de ziareditorialului

Adevãrul America are Sub privirile tensionate la PREªEDINTELE BUSH A planuri mari cu noi maximum ale agenþilor de COBORÂT PRINTRE

protecþie americani, ROMÂNIRomânia Gata cu minciunile! Publicând în avans programul N-AM FÃCUT SPECULAÞII!Liberã vizitei preºedintelui BushEvenimentul„O punte cãtre o - CURCUBEUL, SEMNULZilei nouã Rusie” LEGÃMÂNTULUI ÎNTRE

DUMNEZEU ªI OAMENI

Ziua Intrãm în altã lume - ATENÞIE LA RUSIAJurnalul Preºedintele Bush Mesajul din spatele CURÃÞAÞI SISTEMUL!Naþional* ne-a spart uºilor închise

sticlade ºampanie

Libertatea «Mai vino iarãºi pe Vizita lui George Bush 35 DE MILIARDE PENTRUla noi, mãi George la Bucureºti: 4 OREdragã!»

Naþional Ochiul la ceafã ºi - CURCUBEUL LUI BUSHmâna pe muncã

Gardianul Drumul de la uºi G.W. Bush, preºedintele SUA, «DUMNEZEU SÃdeschise la a dat garanþii ferme cã, BINECUVÂNTEZE

invitarea în casã de ieri, þara noastrã este un ROMÂNIA»aliat important al AmericiiCotidianul România în noul Vizitã. George W. Bush a CEC ÎN ALB SUB ZÂMBETUL

NATO trasat rolul þãrii noastre LUI DUMNEZEUîn viitoarea configuraþiea Alianþei Nord-Atlantice

Curentul Umbre ºi umbrele În vizita-fulger de patru BUSH A “DESENAT”ore la Bucureºti NOUA ROMÂNIE

Cronica Pânã ºi sultanul stãtea Extinderea NATO nu înseamnã NATO ÎNCEPERomânã mai mult! doar admiterea de noi membri: PERESTROIKA

Notã*Acest ziar este singurul care îºi „prezintã”, în sensul de advertising (îºi „vinde”), editorialul pe prima paginã, chiar deasupra de capul de ziar. Pe o banderolã roºie, se face trimiterea la editorial: «Ion Cristoiudespre noile relaþii cu Rusia. Într-un editorial intitulat „Preºedintele Bush ne-a spart sticla de ºampanie”,analistul politic al „Jurnalului” vorbeºte despre „cuminþirea” ce va fi impusã României în raporturile cuRusia», text împãrþit în douã de fotografia editorialistului. Aceastã operaþiune nu face neapãrat parte dintr-ostrategie de vizibilizare a editorialului, de publicizare a lui (cum se practicã în ziarul Ziua, de exemplu), ci

prin ea se încearcã crearea ºi/sau consolidarea rolului mediatic al editorialistului. Este vorba despre ceea ceRiutort (1996, 67) numea „acordarea unei prezumþii de competenþã”, prin apelul la titulatura editorialistului(„analistul politic”), care îi conferã „dreptul la cuvânt” ºi prin fotografia ataºatã, care îl evidenþiazã ºi îlsingularizeazã.




ales o mediatizare televizualã în direct (toate posturile TV centrale au transmis în directvizita), era de presupus ca în presa scrisã ulte-rioarã partea care þine de informarea asupraevenimentului sã nu ocupe o pondere preamare, spaþiul urmând sã fie alocat mai degra- bã comentariilor.

ªi aceastã ipotezã ne-a fost confirmatã,cu o singurã nuanþã: spaþiul informaþional s-a împãrþit „echitabil” între comentarii ºi ima-gini11. Astfel, analiza comparativã a celor douã corpusuri empirice ne relevã faptul cãtemele sub care este aºezat evenimentul în

capetele de ziar (includem în analiza acestoraºi supratitlurile care le-au însoþit) sunt, înmare parte, asemãnãtoare celor regãsite îneditoriale, aºa cum se observã ºi în tabelulde mai sus. Aici putem include majoritateaziarelor, care fie privesc evenimentul din perspectiva curcubeului ºi al interpretãrii posibile a acestuia, fie din perspectiva impli-caþiilor politico-economice ale integrãriiRomâniei, fie din perspectiva politicii externeviitoare a României. Un caz aparte îl cons-tituie ziarele România Liberã ºi Libertatea.

Primul practicã în chiar capul de ziar un meta-discurs, pentru cã el nu se referã la evenimentca atare, ci la propriul sãu discurs anterior cu privire la eveniment. Astfel, ºtirea care„deschide” ziarul este aceea cã „N-am fãcutspeculaþii!”. În ceea ce priveºte Libertatea,tema generalã sub care este mediatizatã vizitaeste cea a costurilor acesteia, fiind indusã ºiideea eficienþei (raport cost / beneficiu).

Aceastã viziune este, însã, coerentã cu identi-tatea declaratã a ziarului, aceea de ziar popular, tabloid, contractul sãu de comuni-care cu publicul propriu incluzând registrul„gospodãresc”.

În concluzie, putem spune cã, în maremãsurã, ipotezele au fost confirmate, iar per ansamblu evenimentul a fost mediatizat cafiind unul excepþional, în 10 din 15 materialeanalizate fiind scos în evidenþã caracterulceremonial, sãrbãtoresc al vizitei. De altfel(vezi tabelul 11 din anexã), observãm cã încazul acestui item, comparativ cu ceilalþi doi,

se înregistreazã cea mai mare valoare aindicelui AT2, anume +0,53, ceea ce demons-treazã nu doar atitudinea precumpãnitoare aziarelor româneºti de a caracteriza astfelevenimentul (AT

1= +0,67), ci ºi atenþia mare

acordatã pentru sublinierea acestei nuanþãri.Interpretarea rezultatelor cercetãrii relevãfaptul cã 9 din cele 11 ziare studiate s-auraportat ulterior la momentul pe care l-amanalizat ca la un media event de tip transf-ormativ, cu nuanþãrile deja delimitate mai sus,fiind susþinutã, în acest fel, ipoteza noastrã

generalã. Aceste concluzii sunt întãrite ºi deo simplã constatare empiricã. Toate cotidi-anele analizate, fãrã nici o excepþie, au consa-crat evenimentului atât capul de ziar, cât ºieditorialul, adicã cele douã genuri redacþio-nale care definesc ediþia unui ziar, ceea ce,în sine, din punct de vedere jurnalistic,marcheazã excepþionalitatea unui momentmediatizat.

NOTE1 La sugestia profesorului Dumitru Sandu, amintim aici despre tendinþa care se manifestã în ontologie ºi în filosofiaºtiinþei de a defini în termeni cât mai stricþi concepte uzuale, precum cele de „stare”, „eveniment” sau „proces”. Înacest sens, Mario Bunge (1984, 107-136), propune definirea evenimentului ca „schimbare de stare” (p. 107), starecare, la rândul ei, este descriptibilã prin variabilele de stare sau funcþiile de stare. Definiþia lui Bunge ne-ar îndreptãþisã spunem cã este preferatã o paradigmã realistã, opusã celei constructiviste, în care ne-am plasat noi cercetarea.Vedem, însã, imediat, cã acest „realism brut” se menþine doar la nivel ontologic, pe când la nivelul filosofieiºtiinþei intrã în scenã ºi receptorul sau subiectul cunoscãtor. Astfel, ni se spune cã „reprezentarea noastrã despre oastfel de stare va depinde de funcþia de stare aleasã ca sã reprezinte lucrul – a cãrei alegere depinde, la rândul sãu,de starea cunoaºterii noastre, ca ºi de scopurile noastre” (p. 123). Deºi nu se ajunge la constructivism, totuºi, din punctul nostru de vedere, o astfel de definiþie reprezintã un prim pas în aceastã direcþie.




2

Utilizãm conceptul de „media event” ca atare, preluat din limba englezã, deoarece considerãm cã înþelesulconceptului de „eveniment media”, traducerea fidelã a termenului englezesc, acoperã, în limba românã, o sferãmult mai largã, el nefiind superpozabil cu înþelesul conceptului de media event (sau „une grande cérémonietélévisée”).3 O detaliere a perspectivei teoretice ºi conceptuale deschisã de Daniel Dayan ºi Elihu Katz, perspectivã în care neînscriem ºi noi cercetarea, poate fi gasitã în articolul nostru “Istoria unui curcubeu - Comentariile presei scriseromâneºti dupã un media event“, Jurnalism ºi Comunicare, 2, 2003, pp. 67-82.4 Philippe Riutort, Grandir l’évenement. L’art et le mannière de l’éditorialiste, Reseaux, 1996, 76.5 Despre contractul de comunicare, vezi Patrick Charaudeau, Grammaire de sens et de l’expression, Hachette,1992.6 Le Bohec a lansat termenul într-un articol în care se referea la geneza socialã a „fenomenului Le Pen”, L’Aquarium,10, 1992 (apud Riutort, 1996, 65).7 Alte ipoteze specifice testate în cadrul cercetãrii mai largi a cãrei parte este ºi acest studiu, ca ºi rezultateleobþinute, pot fi consultate în articolul precizat în nota de subsol 3.8 Aderãm la definiþiile metodei analizei de conþinut formulate de Holsti (1969) ºi Kerlinger (1986). În lucrarea“Content Analysis for the Social Sciences and Humanities” (1969), O.R. Holsti spunea cã “analiza de conþinuteste acea tehnicã de a face inferenþe în identificarea obiectivã ºi sistematicã a caracteristicilor de care dispunmesajele” (Holsti, 1969, 14). În 1986, Kerlinger definea analiza de conþinut ca “metoda de studiere ºi analizã acomunicãrii într-o manierã sistematicã, obiectivã ºi cuantificabilã, cu scopul de a mãsura variabilele” (apud Gunter,2000, 56), deosebirea faþã de definiþia lui Holsti fiind, aºa cum se observã, adãugarea caracteristicii de a fi“cuantificabilã”. Am avut în vedere noua tendinþã în aplicarea metodei analizei de conþinut, anume o trecere de laanaliza uneori exclusiv cantitativã la tehnici mai rafinate, de facturã calitativã ale studiului conþinutului mesajelor.Ceea ce nu înseamnã a renunþa complet la latura cantitativã, “cuantificabilã” a analizei de conþinut, ci doar a lua înconsiderare factorii calitativi ºi contextele efective ale comunicãrii atunci când interpretãm conþinutul unui mesaj.Din punct de vedere teoretic, o astfel de abordare a fost determinatã de trecerea progresivã de la cercetãrile empirice pozitiviste la paradigmele critice ºi interpretative (Gunter, 2000, 57). În tradiþia acestei tendinþe ne înscriem ºi noicercetarea, cu atât mai mult cu cât latura calitativã a tehnicii analizei de conþinut primeazã în cadrul demersuluinostru.9 În ansamblul sãu, cercetarea a avut o grilã de analizã mai amplã, cuprinzând 12 itemi sau unitãþi analitice. Datfiind spaþiul restrâns la care trebuie sã ne limitãm în acest studiu, prezentãm aici doar rezultatele în legãturã cu 7dintre aceºtia, pe care i-am considerat a fi cei mai relevanþi pentru scopurile noastre.

10 Deºi unele dintre polaritãþile din perechile de elemente sunt relativ artificiale, totuºi reþinerea lor pentru oanalizã de tendinþã este motivatã de relevanþa pe care o au asupra scopurilor cercetãrii noastre.11 Locul special pe care îl are imaginea în mediatizarea acestui tip de evenimente meritã o analizã aparte.

BibliografieAdameºteanu, Gabriela. (1997). Prefaþã. În Girardet, Raul,Mituri ºi mitologii politice.Iaºi: Institutul European.Berelson, Bernard. [1952] (1971).Content Analysis in Communication Research. New York: Free Press.Berger, Peter L. ºi Luckmann, Thomas. (1999).Construcþia socialã a realitãþii.Bucureºti: Editura Univers.Bunge, Mario. (1984). ªtiinþã ºi filosofie.Bucureºti: Editura Politicã.Charaudeau, Patrick. (1997). Les conditions d’une typologie des genres télévusuels d’information. Réseaux,81.Chelcea, Septimiu. (1985). Analiza conþinutului documentelor sociale. În S. Chelcea (coord.). Semnificaþia

documentelor sociale(pp. 78-113). Bucureºti: Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã.Chelcea, S., Mãrginean, I. ºi Cauc, I. (1998).Cercetarea sociologicã. Metode ºi tehnici.Deva: Editura Destin.Coman, Mihai. (1996). L¢événement rituel: médias et ceremonies politiques. La Place de l¢Université à Bucarest

en décembre 1990. Réseaux,76.Dayan, Daniel ºi Katz, Elihu. (1992).Media Events.Cambridge: Harvard University Press.Dayan, Daniel ºi Katz, Elihu. (1995). Télévision d’intervension et spectacle politique. Hermès,17-18.Girardet, Raul. (1997).Mituri ºi mitologii politice. Iaºi: Institutul European.Goffman, E. (1974). Les cadres de l’expérience. Paris: Minuit.Gosslin, André. (1995). La communication politique. Cartographie d‘un champ de recherche et d‘activités.

Hermès,17-18.Gunter, Barrie. (2000). Media Research Methods.Londra. Thousand Oaks. New Delhi: Sage Publications.Holsti, O.R. (1969). Content Analysis for the Social Sciences and Humanities. New York: Free Press.Jost,François.1(997). La promesse des genres.Reseaux,81.Kuhn, Thomas.(1976).Structura revoluþiilor ºtiinþifice.Bucureºti: Editura ªtiinþificã ºi Enciclopedicã.




Lochard, Guy. (1996). Genres rédactionnels et appréhension de l’événement médiatique. Vers un déclin des „modesconfigurants”. Réseaux,76.Miftode, Vasile. (1995).Metodologia sociologicã.Galaþi: Editura Porto-Franco.

Neveu, Érik ºi Quéré, Louis. (1996). Présentation. Réseaux,75. Nora, Pierre. (1972). L’événement monstre. Communications,18.Padioleau, J.G. (1976). Systèmes d’interactions et rhétoriques journalistiques.Sociologie du travail,Juillet.Riutort, Philippe. (1996). Grandir l’événement. L’art et la manière de l’éditorialiste. Reseaux,75.Rivière, Claude. (2000). Structurã ºi antistructurã în ritualurile profane. În Monique Segré (coord.). Mituri, rituri,

simboluri în societatea contemporanã . Timiºoara: Editura Amarcord.Van Cuilenburg, J. J., Scholten, O. ºi Noomen, G. W. (2000).ªtiinþa comunicãrii.Bucureºti: Editura Humanitas.

* Am utilizat, în cadrul tabelelor care prezintã rezultatele în legãturã cu itemii a cãror unitate de înregistrare a fosttema, urmãtoarele semne: „X” - în cazul în care unitatea de înregistrare se regãseºte întocmai în textul analizat;„~X” – atunci când unitatea de înregistrare este negatã, în mod explicit, în text; „-” – marcheazã lipsa respectiveiunitãþi de înregistrare, atunci când aceasta nu era exclusã de celelalte unitãþi de înregistrare (teme) ale aceluiaºiitem; în fine, rubricile nemarcate apar în cazul în care unitatea de înregistrare nu se regãseºte în text, dar ea eraexclusã de una sau mai multe teme (contradictorie/i) marcate ca atare în tabel.

ANEXÃ

Rezultate. Analiza frecvenþelorTabelul 1.Redimensionarea spaþialã*

Ad. R. E. Z. J. L. N. G. Co. Cu. C. Totall. z. n. r.

România: de la “zonãtampon” între douã X - X - - ~X - - - - X X X X - 6spaþii (puteri) opuse,la zonã de joncþiuneVecinãtãþile gene– ratoare de insecuritateîn trecut se transfor- - - X - - - - - X - - X X X - 5

m[ în aliaþi (ex.Rusia, Ungaria)Garantareainviolabilitãþii X - X X - - - - X - X - X - - 6frontierelor Deschiderea laMarea Neagrã – valorificatã acum X - X - - - - - - - - - - - - 2 pozitivReintegrarea înEuropa / în familiademocraþiilor occidentale X - X X - ~X - ~X - - - - - - - 3

NOTÃ. Ad. = Adevãrul; R. l. = România liberã; E. z. = Evenimentul zilei; J. n. = Jurnalul Naþional; L. = Libertatea; N. = Naþional; G. = Gardianul; Co = Cotidianul; Cu. = Curentul; C. r. = Cronica românã.




Tabelul 2. “Atitudinea faþã de noua relaþie cu Rusia”Ad. R. E. Z. J. L. N. G. Co. Cu. C. Total

l. z. n. r.Împãcare cuRusia ca aliat NATO de pe poziþiaunui membru NATO X - X - - - - - - - X X X X - 6(caracter novator paradoxal)Împãcare cu Rusiaca re-confirmare a poziþionãrii noastre - - - X - - - - - 1

în zona de influenþãruseascã

Tabelul 3. “Mitul <<venirii americanilor>>”


<<Venirea america-nilor>> apare înaccepþiunea X - - - - - X - X - X X 5mitologicã (ameri-canii ca “salvatori”)<<Venirea ameri-canilor>> ca fapt

banal, fãrã semni-ficaþie simbolicã, - - - - X X - - X 3(au venit, dar sunt“în trecere”)

Constructul mediatic al unei ceremonii politice: Vizita preºedintelui american,George W. Bush, în România

Tabelul 4. Concepte “pozitive”


Libertate - - - - - - - - 2 1 2 3 - 1 - 9Democraþie - 5 - 2 - 1 - - 1 - 2 2 - 2 - 15Siguranþã / Securitate(în sensul de siguranþã) 1 - 4 1 - - - - 4 - 1 7 2 4 - 24Pace / Pacifism - - - - - - - - - - - 4 - - - 4Toleranþã - - - - - - - - - - - - - - - -Prosperitate 1 - - - - - - - 4 - 1 1 - 1 - 8Independenþã - - - - - 1 - - - - - - - - - 1Cooperare/Colaborare 4 - 2 3 - - - - - - 1 1 1 - - 12Reformã/Restructurare 1 2 1 7 - - - - - - 1 - 1 - - 13Total 7 7 7 13 - 2 - - 11 1 8 18 4 8 - 86




Tabelul 5. Concepte “negative”

Tabelul 6. Concepte “ambivalente”

Tabelul 7. Concepte “supreme”

Tabelul 8. “Agenþi state”

Ad. R . l. E. z. Z. J. n. L. N. G. Co. Cu. C. r .

Ad. R . l. E. z. Z. J. n. L. N. G. Cu.Co. C. r.






Tabelul 9. “Agenþi individuali”

Tabelul 11. Indicii analizei de tendinþã în cazul itemilor: “atitudinea faþã de noua relaþie cuRusia”, “mitul venirii americanilor” ºi “caracterizarea evenimentului”

Tabelul 12. Indicii analizei de tendinþã pentru itemul “agenþi state 1 (România / SUA)”


Tabelul 10. “Caracterizarea evenimentului”






Abstract

Based on a political event – the November, 23rd, 2003’s official visit of the USA President in Romania – largely covered by media, we tried to see if, besides the actual political action(establishing contacts, signing contracts and bilateral agreements etc.) this visit has acted upto yet another level, a symbolic one. Thus, situating ourselves rather within the perspectiveopened by Daniel Dayan and Elihu Katz’ studies on media events and their typology, and

applying this grid of interpreting to the reality of the circumstances the visit took place, we shall assert that we witnessed the building of a transformative media event, whose crucial characteristic is that it acts onwards reality in a symbolic manner, so that it comes to imposing a new situation within the sphere of the plausible, a new situation unconceivable until that moment.We looked up to Romanian national newspapers issued the next day to validate this hypothesisof the symbolic action. It was revealed to us that the ceremony operated, on the one hand, ona spatial-temporal level, by proposing a new framing; on the other hand, the innovative solutionthat the event brought into the sphere of the possible was to make compatible the idea of integrating into NATO with the request of establishing a cordial relationship with Russia.

Tabelul 13. Indicii analizei de tendinþã pentru itemul “agenþi state 2 (România / Rusia)”

Tabelul 15. Indicii analizei de tendinþã pentru itemul “agenþi individuali(Ion Iliescu / George W. Bush)”

Tabelul 14. Indicii analizei de tendinþã pentru itemul “agenþi state 3 (SUA / Rusia)”




Documents

Construct Mediatic