1

Constituţia din 1991 şi revizuirea din 2003

2

Teme de gândire constituţională:

-Constituţia din 1991- Principii- Algoritmul adoptării- Virtuţi- Limite

-Revizuirea din 2003- Cauze şi obiective- Algoritmul revizuirii- Noutăţi

-Raţiuni şi oportunităţi – rigiditate versus flexibilitate - O nouă revizuire?

-Cui îi este frică de constituţie?

-“Patriotismul constituţional” şi pacificarea comunitară – reinterpretarea conduitei în termeni constituţionali

-Activarea unei conştiinţe critice fără de care statutul de cetăţean nu poate fi consolidat

Antonie Iorgovan

4

Acte cu caracter constituţional adoptate în perioada 22 decembrie 1989 – 21 noiembrie 1991:

-Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, din 22 decembrie 1989 - prin care se dizolvă toate structurile de putere existente: Preşedinţia Republicii, Consiliul de Stat, Marea Adunare Naţională, consiliile populare, guvernul, securitatea etc.

-Decretul Lege nr. 2 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale. Acesta stipulează că „Forma de guvernământ a ţării este republica”.

5

Decretul-lege nr. 8 din 31 decembrie 1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România; acesta lichidează regimul unipartdismului şi pune bazele pluripartidismului în România.

Decretul-lege nr. 6/1990 pentru abolirea pedepsei cu moartea;

Decretul-lege nr. 81 privind Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională; acesta înlocuieşte FSN cu CPUN.

Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990 privind alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României.

6

Principii constituţionale noi care se vor regăsi în Constituţia din 1991:

• Forma republicană de guvernământ.

•Separarea puterilor în stat

•Pluralismul politic

•Structura bicamerală a parlamentului

•Democraţia şi libertatea

•Asigurarea demnităţii umane şi a îndatoririlor fundamentale ale omului.

•Răspunderea şi revocabilitatea celor ce ocupă funcţii de guvernare

•Consultarea poporului prin referendum în legătură cu legi şi măsuri de importanţă deosebită.

7

ALGORITMUL ADOPTĂRII CONSTITUŢIEI:

-11 iulie 1990, Parlamentul, întrunit în şedinţă comună, adoptă regulamentul Adunării Constituante şi creează Comisia de redactare a proiectului de constituţie.

-Tezele pentru elaborarea proiectului de constituţie a României au fost publicate, dezbătute şi adoptate de Adunarea Constituantă între 12 februarie 1991 şi 20 iunie 1991.

- Proiectul de constituţie a fost dat publicităţii la 10 iulie 1991- Dezbaterile au început la 10 septembrie 1991- Adoptarea a avut loc la 21 noiembrie 1991 prin vot nominal. - Condiţionarea intrării în vigoare a Constituţiei de aprobarea sa prin

referendum popular - Referendumul din data de 8 decembrie 1991 - Constituţia aprobată a intrat în vigoare, abrogând simultan şi integral

Constituţiei din 1965.

8

Constituţia din 1991 este structurată în 152 articole, grupate în şapte titluri, unele dintre acestea fiind detaliate pe capitole şi secţiuni Titlul I, „Principii generale”

Titlul II, „Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale”

Titlul III, „Autoritățile publice”

Titlul IV, „Economia și finanțele”

Titlul V, „Curtea Constituțională” și controlul constituționalității legilor

Titlul VI, „Revizuirea Constituției”

Titlul VII, „Dispoziții finale și tranzitorii”

9

Virtuţi ale Constituției din 1991:

- a constituit un indiscutabil pas înainte înspre democrație - valorificarea statului de drept și domniei legii ca repere și imperative ale vieții publice- organizarea politico-etatică a statului român- organizarea şi funcţionarea principalelor instituţii ale statului şi colaboarea dintre acestea. - organizarea celor trei puteri ale statului conform principiului separaţiei puterilor în stat- reglementarea organizării şi funcţionarea Parlamentului, Preşedintelui României, Guvernului şi organelor administraţiei publice centrale şi locale, a organelor puterii judecătoreşti, precum şi raporturile dintre aceste instituţii ale statului. - proclamarea relativei independenţe şi a interdependenţei „părților” sistemului instituţional, organic articulat si ierarhizat, - finalităţi majore: afirmarea şi ocrotirea demnităţii omului, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, instaurarea dreptăţii şi promovarea pluralismului politic

10

Limitele Constituţiei din 1991:-ruptura tradiţiei constituţionale democratice româneşti, alegerea altor modele- lipsa unei concepţii unitare, eclectism, alăturări de texte din mai multe constituţii europene şi chiar din Convenţia europeană a drepturilor omului. - instituţia Avocatului Poporului, de inspiraţie suedeză şi din instituţia ombudsmanului, insuficient reglementată. - drepturile şi libertăţile scrupulos enumerate dar insuficient garantate-ambiguizarea separaţiei puterilor în stat -ambiguizarea funcţiei legislative (posibilităţile guvernului de eludare a privilegiului parlamentar) -critica opţiunii pentru republica semiprezidenţială – modelul francez o alegere bună? -omisiunea contrasemnării ministeriale a decretelor prezidenţiale -cetăţeanul nu are dreptul de a se adresa direct Curţii Constituţionale dacă a fost vătămat de vreo autoritate publică-Curtea Constituţională poate să respingă excepţia de neconstituţionalitate fără citarea părţilor

11

Revizuirea Constituţională din 31 octombrie 2003 CAUZELE ŞI OBIECTIVELE REVIZUIRII:

•Carenţele şi disfuncţionalităţile constatate la aplicarea dispoziţiilor constituţionale şi necesitatea soluţionării lor

•Numeroasele critici formulate cu privire la limitele Constituţiei din 1991

•Necesitatea pregătirii instituţionale pentru integrarea in structurile euro-atlantice

•Sporirea garanţiilor privind drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului

12

ALGORITMUL REVIZUIRII

- 25 iunie 2002 s-a constituit, prin Hotărârea Parlamentului, Comisia pentru elaborarea propunerii legislative privind revizurea Constituţiei

-s-a redactat un proiect de revizuire care a fost avizat de Curtea Constituţională

-proiectul a fost supus dezbaterii de către cele două camere ale Parlamentului

-18 septembrie 2003 proiectul este adoptat în şedinţa comună cu votul a două treimi din numărul membrilor Parlamentului

-18-19 octombrie 2003- Referendumul naţional privind revizuirea Constituţiei, soldat cu un rezultat favorabil din partea populaţiei cu drept de vot,

- Textul Constituţiei renumerotat a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003.

13

CONSTITUŢIA REVIZUITĂ:

- Constituţia conţine 156 de articole structurate în 8 titluri (s-a adăugat „Integrarea euroatlantică”).

- Consacrarea juridică a caracterului democratic al statului român şi accesul cetăţenilor la luarea deciziilor

- Garantarea mai eficientă a drepturilor şi libertăţilor omului şi cetăţeanului.

14

REGLEMENTĂRI NOI, REFORMULĂRI, PRECIZĂRI

În privinţa funcţionării statului şi a autorităţilor publice:

-reglementarea expresă a principiului democratic al separaţiei puterilor în stat (art.1, alin.4 din Constituţie)-menţionarea expresă a solidarităţii poporului român-restrângerea imunităţii parlamentare-diferenţierea atribuţiilor celor două Camere ale Parlamentului-intrarea în vigoare a legilor la 3 zile de la publicare-prelungirea mandatului prezidenţial de la 4 la 5 ani-precizarea procedurii la schimbarea Guvernului -precizarea procedurii de punere sub acuzare a Preşedintelui României-angajarea răspunderii Guvernului-regimul juridic al Ordonanţelor de Urgenţă-precizarea rolului Prefectului-creşterea independenţei justiţiei-transformarea Curţii Supreme de Justiţie în Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-eliminarea atribuţiilor jurisdicţionale ale Curţii de Conturi-sporirea atribuţiilor Curţii Constituţionale

15

În privinţa regimului juridic al drepturilor şi libertăţilor fundamentale:

- egalitatea cetăţenilor indiferent de sex- accesul cetăţenilor cu dublă cetăţenie la funcţii şi demnităţi publice- dreptul la un proces echitabil efectuat cu celeritate- emiterea mandatului de arestare şi percheziţie numai de către judecător pentru eliminarea abuzurilor- dreptul de acces liber la cultură- dreptul la un mediu înconjurător sănătos- libertatea economică- garantarea proprietăţii private - răspunderea statului în cazul riscului erorilor judiciare din procese- posibilitatea folosirii limbii materne în justiţie şi administraţia publică de către minorităţi

16

În privinţa reprezentării şi implicării cetăţenilor în luarea deciziilor:

- condiţiile iniţiativei legislative cetăţeneşti - noi instrumente de influenţă a deciziei politice (ONG-uri cu caracter civic)

În privinţa integrării României în structurile euro-atlantice:

- ratificarea tratatelor internaţionale- extrădarea şi expulzarea- dreptul cetăţenilor UE rezidenţi în România de a vota în alegerile pentru Parlamentul European, de a alege şi a fi aleşi în autortăţile administraţiei locale- dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru străini şi apatrizi.- participarea Armatei Române la operaţiuni de menţinere a păcii- moneda unică europeană