8
Consolidarea bisericii Mãnãstirii Golia cu armãturi pretensionate în galerii forate Vasile Dascãlu Alexandru Marian Valoarea acestui monument istoric al Iaºului este arhicunoscutã, mai puþin starea de avariere produsã de seria de cutremure severe ºi amplificarea efectelor acestor fenomene de terenul de fundare sensibil la umezire. Para- mentul exterior sculptat ºi cel interior pictat, la pereþii structurali, pun dificile probleme inginereºti pentru ale- gerea soluþiei de consolidare. Cu- noscând experienþa europeanã ºi procedurile posibile de utilizat, s-a adoptat tehnologia cu ele- mente armate verticale discrete (EVL) înglobate în galerii forate verticale, în masa pereþilor exte- riori, în care se vor anfila bare din oþel inoxidabil pretensionate. I. Tehnologia de consolidare a corpului bisericii mãnãstirii Golia din Iaºi prin tehnica înglobãrii în masa zidãriei a unor armãturi în galerii forate Este foarte veche tehnologia asocierii oþelului cu zidãria din piatrã sau cãrãmidã, în scopul ameliorãrii calitãþii ºi rezistenþei structurale a diverselor tipuri de construcþii. „Fierul“ era utilizat în construcþii pentru calitãþile acestuia de a prelua întinderile, calitate cunoscutã încã din antichitatea clasicã. Se cunosc importante utilizãri ale fierului în lucrãri de consolidare-res- taurare sau în realizarea unor detalii de legare – fixare - prindere a elemente- lor din piatra. Un exemplu aproape generalizat este cel al utilizãrii de tiranþi pentru „legarea“ la naºteri ale arcelor din zidãrie de cãrãmidã sau piatrã. De asemenea, s-au utilizat tiranþi metalici pentru asigurarea legãturii între elementele structurale (pereþii longitudinali ºi transversali etc.). La bisericile de cult ortodox din Moldova (exemplu biserica „Sfinþii Voievozi” a mãnãstirii Agapia, mãnãstirea Golia din Iaºi, biserica Sf. Sava

Consolidarea bisericii Mãnãstirii Golia cu armãturi pretensionate în galerii forate

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Consolidarea bisericii Mãnãstirii Golia cu armãturi pretensionate în galerii forate

Citation preview

  • Consolidarea bisericii Mnstirii Golia cu armturipretensionate n galerii forate

    Vasile DascluAlexandru Marian

    Valoarea acestui monument istoric al Iaului este arhicunoscut, maipuin starea de avariere produs de seria de cutremure severe i amplificareaefectelor acestor fenomene de terenul de fundare sensibil la umezire. Para-mentul exterior sculptat i cel interior pictat, la pereii structurali, pun dificileprobleme inginereti pentru ale-gerea soluiei de consolidare. Cu-noscnd experiena european iprocedurile posibile de utilizat,s-a adoptat tehnologia cu ele-mente armate verticale discrete(EVL) nglobate n galerii forateverticale, n masa pereilor exte-riori, n care se vor anfila bare dinoel inoxidabil pretensionate.

    I. Tehnologia de consolidare a corpului bisericii mnstirii Golia dinIai prin tehnica nglobrii n masa zidriei a unor armturi n galerii forate

    Este foarte veche tehnologia asocierii oelului cu zidria din piatr saucrmid, n scopul ameliorrii calitii i rezistenei structurale a diverselortipuri de construcii.

    Fierul era utilizat n construcii pentru calitile acestuia de a preluantinderile, calitate cunoscut nc din antichitatea clasic.

    Se cunosc importante utilizri ale fierului n lucrri de consolidare-res-taurare sau n realizarea unor detalii de legare fixare - prindere a elemente-lor din piatra.

    Un exemplu aproape generalizat este cel al utilizrii de tirani pentrulegarea la nateri ale arcelor din zidrie de crmid sau piatr.

    De asemenea, s-au utilizat tirani metalici pentru asigurarea legturiintre elementele structurale (pereii longitudinali i transversali etc.).

    La bisericile de cult ortodox din Moldova (exemplu biserica SfiniiVoievozi a mnstirii Agapia, mnstirea Golia din Iai, biserica Sf. Sava

  • Vasile Dasclu, Alexandru Marian

    din Iasi, Holboca-Iai etc.) toi pereii din zidrie de piatra i cei din crmidau fost executai cu centuritirant din lemn la nivelul fundaiilor i 2-3 nivelepe nlime, precum i la baza turlelor n multe cazuri avnd la capete ancoredin metal, vizibile.

    Dac revenim la materialul utilizat, metalul a fost utilizat n diferitescopuri ca tirani sau platbande la coloane i cupole avariate, inclusiv aso-ciate cu tehnici cunoscute de introducere a unor tensiuni iniiale prin pren-clzirea barelor i platbandelor, pentru asigurarea conlucrrii-conexiunii cuelementul consolidat.

    n perioada mai recent, evoluia tiinei i tehnicilor de consolidare azidriilor din piatra sau crmid a permis realizarea de galerii forate n masazidriei elementelor structurale i anfilarea, n aceste galerii, a unor tiranisub forma de fascicule (cabluri) sau bare de otel care ulterior au fost nglobateprin injectare n masa zidriei.

    Trebuie subliniate calitile otelului la interveniile de urgent, la lucrride restaurare.

    n mod special, subliniem posibilitatea de a satisface cerinele de rever-sibilitate a unor lucrri de intervenie la care, n plus, intervine o greutateadugat redus, tehnologie simpl de execuie, substituire minim a mate-riei originare etc.

    Dar i aceast tehnologie modern comport riscuri care trebuie cunos-cute n detaliu i diminuate nct s nu influeneze calitatea, eficacitatea,durabilitatea i sigurana lucrrilor de intervenie asupra monumentului.

    Cerine pentru aceast tehnologie:- compatibilitatea privind rezistena, durabilitatea, ductilitatea i rigiditatea;- conlucrarea cu ansamblul structural i intrarea n lucru la solicitrile

    de calcul;- operaii tehnologice de nivel tehnic ridicat executate ntr-o ordine

    tehnologic prestabilit, strict respectat la execuie;Aceast tehnic a armturilor anfilate n galerii forate, relativ simpl,

    trebuie asociat cu soluiile de consolidare pe ansamblu (fundaii, macros-tructuri la nivelele superioare etc.), fie cu elemente noi, fie cu substituiri limi-tate reintegrate n componentele structurale existente.

    Literatura tehnic i tiinific semnaleaz deficiente ale tehnologiei cuarmturi anfilate n galerii forate care se refera n principal la durabilitate iefecte secundare semnificative:

    - riscul coroziunii barei (exemplu: barele din otel PC52 sunt expuseruginirii). Se prefer folosirea unor bare din otel inoxidabil;

    - diferena de deformaii specifice la variaii de temperatur.

    414

  • Consolidarea bisericii Mnstirii Golia 415

    Se semnaleaz pericolul ca, prin coroziune, bara s-i mreasc volu-mul, provocnd ruperea zidriei n care a fost introdus (Principii i tehnicispecifice privind refacerea integritii structurale i mbuntirea comportriide ansamblu a monumentelor de arhitectur tez de doctorat ing. MirceaCrian). Se citeaz cazuri de accidente tehnice produse de fenomenul semna-lat mai sus la: Atena, Chichen Itza, Selinunte, Agricento, Paestum, Arcul luiConstantin de la Roma . a.).

    Tendina actual este de a nlocui barele cu risc de coroziune cu baredin oel inoxidabil, fibre de sticla, fibre de carbon etc.

    Tehnologia cu cabluri sau bare anfilate n galerii forate permite lucrride intervenie:

    a) reversibile;b) ireversibile.

    II. Lucrri de intervenie pe monumentn baza studiilor preliminare aprofundate, a lucrrilor de investigaii

    ntreprinse asupra sistemului structural al bisericii mnstirii Golia, s-au fun-damentat soluiile de consolidare structural n expertiza tehnic i au nce-put lucrrile de execuie experimental a tehnologiei de realizare a galeriilorforate verticale n vederea realizrii elementelor discrete verticale armate (EVD).

    S-a procurat instalaia de mare performan n lucrri de realizare a gale-riilor forate n masive de zidrie din piatr, caramid etc. tip B & B hidrau-lic unit SV18HWE (diametrul galeriei forate = 100 mm i lungimi 30 m).

    Cu aceast instalaie s-au executat trei galerii forate n zidria din pia-tr a peretelui de sud de la biserica mnstirii Golia, de la cota +13,45 m pnla fundaii -0,50 m sub cota trotuarului.

    La aceasta experimentare au ieit n eviden multiple aspecte privind:- starea tehnica a zidriei din piatra a pereilor de sud ai bisericii;- lipsa de etaneitate a rosturilor dintre blocurile din piatr vizibile de

    pe paramentul exterior al bisericii;- rezistena aparent relativ slab a pietrei din zidul n care s-au execu-

    tat galeriile forate i dificultile n realizarea galeriilor utilizabile, dac seevalueaz riscurile la execuia forrii;

    - abaterile de la traseu avnd n vedere nlimea galeriilor de cca 1400 cm(1% ar reprezenta 14 cm, ceea ce este de neacceptat n mod practic). Se com-plic ordinea de execuie i/sau poziia blocurilor de ancorare ale bareloranfilate n galerii;

  • Vasile Dasclu, Alexandru Marian

    - posibilitile condiionate de protecie anticorosiv a armturilor anfi-late n galeriile forate, dar i de asigurarea unei conlucrri cu masivul de zidriedin piatr al bisericii Golia;

    - exista i posibilitatea unei soluii reversibile, prin utilizarea unor bareprotejate anticorosiv anfilate n teaca proprie (sau cabluri asimilate din teh-nica precomprimrii) fr a se executa monolitizarea acestor armturi n masi-vul de zidrie al pereilor n care s-au executat galeriile forate.

    Ulterior, n timp, cnd se va dispune de alte mijloace tehnice i finan-ciare, s fie nlocuii tiranii independeni cu alte soluii care s satisfac cer-inele de rezisten, ductilitate i durabilitate fr a afecta materia originar ivaloarea cultural a monumentului.

    - forarea celor trei galerii verticale 100 mm la pilastrul din zidul desud ax5 a confirmat posibilitatea tehnic de realizare a EDVlor.

    Proiectul avnd la baz rezultatele obinute experimental, cuprindeconsolidarea structurala a corpului bisericii Golia, constnd din:

    I1 - execuia galeriilor forate vertical cu diametrul de 100 mm n masapereilor exteriori din zidrie de piatr, n zona blocurilor din piatr spreparamentul exterior al zidurilor bisericii;

    I2

    - consolidarea fundaiilor din zidrie de piatra, prin realizarea uneigrinzi de fundaie alctuit din talpa superioar, talpa inferioar, montani,diafragme transversale (coaste) i blocuri de ancorare a elementelor discreteverticale (casete de ancorare);

    I3- realizarea unei macrostructuri la partea superioar o grinda cen-

    tura amplasata pe corni de la cota +13,45 m, n care se face ancorarea arm-turilor anfilate n galeriile verticale forate i din care se dezvolt conexiuni ver-ticale pn n grind, centura orizontal superioar de la cota +15,50 m;

    I4- realizarea unor legturi transversale care s fac conexiunea ntre

    grinzile centura longitudinale de pe zidul de Nord cu cel de Sud; I

    5- introducerea unor sisteme de bare nglobate n galerii forate n

    zidurile transversale ntre cafas i pronaos, ntre pronaos i camera mormin-telor (gropnia);

    I6 - consolidarea tirantului introdus la lucrrile de intervenie din1941-1947, la arcul triumfal amplasat n spatele catapetesmei;

    I7 - introducerea, n galeriile orizontale rmase prin putrezirea centu-rilor tirani din lemn, a unor centuri executate din armturi fretate i betonatecu microbeton completat cu injectri cu lapte de ciment;

    I8- introducerea a dou conexiuni transversale ntre grinda de consoli-

    dare a fundaiilor de pe zidul de nord i sud, amplasate la nivelul tlpii infe-rioare i executate prin forare orizontal cu tub pierdut de diametrul 600 mm;

    416

  • Consolidarea bisericii Mnstirii Golia 417

    I9- consolidarea corpului cafas i pod cafas prin elemente verticale i

    orizontale nglobate n masa zidriei de tip EVL (ZIA) i o suprabetonare a plan-eelor pe boli pentru rigidizare orizontal (intervenie numai din interior)

    I10

    - consolidarea turlelor.Lucrrile de intervenie cu tehnologia prezentat pentru reabilitarea

    mnstirii Golia, sunt justificate de cerinele impuse de specificul monumen-tului (parament interior pictat, parament exterior sculptat, lipsa podului, sen-sibilitile structurale, rafinamentul arhitectural i cultural etc.) care implicresponsabiliti sporite, precum i adaptarea soluiilor proiectate la stareafizic i tehnicile aplicate pe parcursul interveniilor.

    n prima urgen sunt cuprinse n documentaia tehnic i economicpentru cofinanare interveniile I

    3, I

    4, I

    5, I

    9.

    - realizarea lucrrilor de consolidare la nivelul macrostructurii;- realizarea conexiunilor transversale ntre grinzile-cuzinet centura lon-

    gitudinale nord i sud.- introducerea de bare nglobate n zidurile transversale;- consolidarea planeelor i parial a zidurilor de la cafas i pod cafas.Lucrrile de consolidare ncepute sunt sistate n faze critice din lipsa

    fondurilor de finanare.n figurile anexate se prezint soluia de intervenie cu bare nglobate,

    anfilate n galerii forate, experimentate pentru realizarea consolidrii biseri-cii mnstirii Golia.

    La promovarea programului experimental i a tehnologiei proiectate iexperimentate, ne-am bucurat de colaborarea i susinerea profesorului ingi-ner Alexandru Cimigiu i a specialitilor din Ministerul Culturii i Cultelor.

    III. Soluii pentru execuia armturii introduse n galeriile forate n varianta intervenie reversibilSe pot utiliza ca armturi:- cabluri anfilate n teci metalice sau din PVC, etane, injectate n pre-

    alabil i ancorate la capete n blocaje utilizate curent n tehnologia armturi-lor cu eforturi iniiale (pretensionate). ntre mantaua cablurilor i galerie seintroduce un amestec friabil care s permit extragerea cablurilor sau se lasspaiu liber;

    - aceeai soluie cu bare din oel PC, oel inoxidabil sau fibre de carbon. n varianta intervenie ireversibilArmturile n soluiile de la varianta A anfilate n teci de protecie anti-

    corosiv sunt ancorate n fundaie i n grinda centur de la partea superioara

  • Vasile Dasclu, Alexandru Marian

    a zidului, iar galeria forat este injectat pentru a face conexiunea cu masazidriei din piatr a peretelui consolidat. n aceasta soluie, att armturileintroduse n galerie ct i zonele de ancorare sunt blocate prin injectare, res-pectiv betonare.

    418

    Fig. 1

  • Consolidarea bisericii Mnstirii Golia 419

    Fig. 2

  • Vasile Dasclu, Alexandru Marian420

    Fig. 3

    /ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName (http://www.color.org) /PDFXTrapped /Unknown

    /Description >>> setdistillerparams> setpagedevice