1  

CONSILIUL CONCURENŢEI

DIRECŢIA INDUSTRIE ŞI ENERGIE

NOTĂ

privind mecanismul economic al producţiei şi distribuţiei de energie termică din România şi politica de subvenţionare în acest domeniu

Martie 2018

2  

Cuprins:

1. Obiectul notei…………………………………………………………………………………………..3

2. Descrierea sectorului energiei termice.............................................................................................3 2.1 Serviciul public de alimentare cu energie termică......................................................................3 2.2 Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică - S.A.C.E.T...................................................4 2.3 Prezentarea operatorilor economici activi la nivelul României (producere, transport,

furnizare, distribuţie)............................................................................................................................5

3. Cadrul legal ...............................................................................................................................................10 3.1 Legislaţia aplicabilă în domeniul energiei termice..............................................................................12 3.2 Autorităţile de reglementare................................................................................................................13 3.3 Licenţele acordate operatorilor activi în domeniul energiei termice...................................................14 3.4 Gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică..................................................15

4. Analiza pieţei de energie termică din România...............................................................................19

4.1 Producerea energiei termice ....................................................................................................19 4.1.1 Capacităţile de producţie disponibile pentru centrale de termoficare (CT) şi centrale electrice şi termice în cogenerare (CET) 4.1.2 Producţia realizată în perioada 2014-2016 4.1.3 Cantitatea de energie termică comercializată (la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivelul României)

4.1.4 Numărul consumatorilor deserviţi/situaţia debranşărilor de la sistemul de termoficare 4.1.5 Eficienţa centralelor de cogenerare în producerea energiei termice (exemple: Suceava şi Bacău) 4.2 Transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice..............................................................35

4.2.1 Administrarea reţelei de transport şi distribuţie 4.2.2 Servicii conexe activităţilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice

4.3 Analiza contractelor de delegare a serviciului public de alimentare cu energie termică.........................................................................................................................41

4.3.1 Durata contractelor de delegare a serviciului de alimentare cu energie termică 4.3.2Redevenţele încasate pentru concesionarea instalaţiei de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice 4.4 Preţurile şi tarifele practicate pentru producerea, furnizarea şi distribuţia energiei termice, în funcţie de tipul de consumatori ...............................................................................................47 4.5 Compensaţiile/subvenţiile acordate operatorilor economici.....................................................55 4.5.1 Valoarea subvenţiilor pentru consumatorii casnici 4.5.2 Valoarea bonusului de cogenerare pentru producătorii de energie termică în cogenerare de înaltă eficienţă 4.6 Performanţa operatorilor economici din sectorul alimentării cu energie termică în sistem centralizat ………… ………………………………………………………………………….59

5. Opiniile operatorilor economici activi în domeniul producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice/asociaţiilor profesionale......................................................................................70

6. Strategii naţionale în domeniul energiei termice......................................................................................72

7. Concluzii şi propuneri................................................................................................................................77

Anexe

3  

1. Obiectul notei Prin Ordinul nr. 73/09.02.2017 al Preşedintelui Consiliului Concurenţei, s-a dispus efectuarea unei examinări preliminare în domeniul produc�iei �i distribu�iei energiei termice din România.

Prezenta notă analizează mecanismului economic al producţiei şi distribuţiei de energie termică din România şi politica de subvenţionare în acest domeniu, în perioada 2014 - 2016.

Obiectivele urmărite au vizat următoarele aspecte:

1) Conturarea unei imagini asupra sectorului energiei termice din România;

2) Analiza sistemului de alimentare centralizată cu energie termică şi politica de subvenţionare aplicată, cu scopul de a identifica eventuale disfunc�ionalită�i la nivelul sectorului;

3) Formularea de recomandări din punct de vedere al reglementărilor în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat care să conducă la o mai buna funcţionare a serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

Analiza s-a realizat pe baza datelor şi informaţiilor furnizate de operatorii economici activi în domeniul serviciului de alimentare cu energie termică, autorităţile de reglementare cu atribuţii în domeniu: Autoritatea Na�ională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilită�i Publice (ANRSC) şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) şi autorităţile publice locale (primării).

2. Descrierea sectorului energiei termice

2.1 Serviciul public de alimentare cu energie termică

Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte cadrul juridic şi instituţional unitar, obiectivele, competenţele, atribuţiile şi instrumentele specifice necesare înfiinţării, organizării, gestionării, finanţării, exploatării, monitorizării şi controlului furnizării/prestării reglementate a serviciilor comunitare de utilităţi publice.

În înţelesul legii, serviciile comunitare de utilităţi publice sunt definite ca totalitatea activităţilor reglementate prin această lege şi prin legi speciale, care asigură satisfacerea nevoilor esenţiale de utilitate şi interes public general cu caracter social ale colectivităţilor locale.

Serviciul de alimentare cu energie termică face obiectul unor obligaţii specifice de serviciu public în scopul asigurării unui nivel ridicat al calităţii siguranţei şi accesibilităţii, egalităţii de tratament, promovării accesului universal şi a drepturilor utilizatorilor, având următoarele particularităţi comune serviciilor de utilităţi publice:

a) au caracter economico-social; b) răspund unor cerinţe şi necesităţi de interes şi utilitate publică; c) au caracter tehnico-edilitar; d) au caracter permanent şi regim de funcţionare continuu; e) regimul de funcţionare poate avea caracteristici de monopol; f) presupun existenţa unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate; g) aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orăşeneşti, municipale sau judeţene; h) sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale; i) sunt organizate pe principii economice şi de eficienţă în condiţii care să le permită să îşi îndeplinească misiunile şi obligaţiile specifice de serviciu public; j) modalitatea de gestiune este stabilită prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale; k) sunt furnizate/prestate pe baza principiului "beneficiarul plăteşte";

l) recuperarea costurilor de exploatare şi de investiţie se face prin preţuri şi tarife sau taxe şi, după caz, din alocaţii bugetare. Măsura poate implica elemente de natura ajutorului de stat, situaţie în care autorităţile administraţiei publice locale solicită avizul Consiliului Concurenţei.

Astfel, serviciul public de alimentare cu energie termică este supus regimului juridic al serviciilor economice de interes general şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe fundamentale:

• continuitate din punct de vedere calitativ şi cantitativ; • adaptabilitate la cerinţele consumatorilor; • accesibilitate egală şi nediscriminatorie la serviciul public; • transparenţă decizională şi protecţia consumatorilor.

Serviciul public de alimentare cu energie termică cuprinde totalitatea activităţilor privind producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice desfăşurate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale sub conducerea, coordonarea şi responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau asociaţiilor de dezvoltare comunitară, după caz, în scopul asigurării energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde de consum pentru populaţie, instituţii publice, obiective social-culturale şi operatori economici1.

2.2 Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică - S.A.C.E.T. Serviciul public de alimentare cu energie termică în România se realizează în sistem centralizat, prin centrale termice şi centrale electrice de termoficare, care furnizează energie termică pentru un oraş, o zonă a oraşului sau un cartier.

Potrivit reglementărilor în vigoare, serviciul public se realizează prin intermediul infrastructurii tehnico-edilitare specifice, aparţinând, de regulă, domeniului public sau privat al autorităţii administraţiei publice locale ori asociaţiei de dezvoltare comunitară, care formează Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al localităţii sau asociaţiei de dezvoltare comunitară.

Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) reprezintă ansamblul instalaţiilor tehnologice, echipamentelor şi construcţiilor, situate într-o zonă precis delimitată, legate printr-un proces tehnologic şi funcţional comun, destinate producerii, transportului şi distribuţiei energiei termice, prin reţele termice, pentru cel puţin 2 utilizatori.

Consumatori

4  

                                                           

Fig. 1 Schema SACET

 1Conform art. 2 alin. (1) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006.

Producător energie termică

CT/CET

  

casnici Reţele de Reţele de transport distribuţie (circuit (circuit primar) secundar) 

Staţii/ Alte categorii puncte

de termice consumatori

5  

SACET este alcătuit dintr-un ansamblu tehnologic şi funcţional unitar constând în:

• Centrale termice; • Centrale electrice de termoficare; • Reţele de transport; • Reţele de distribuţie; • Puncte termice; • Staţii termice; • Branşamente, până la punctele de delimitare/separare a instalaţiilor; • Construcţii şi instalaţii auxiliare; • Sisteme de măsură, control şi automatizare.

Centrala termică (CT) reprezintă ansamblul de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru conversia unei forme de energie în energie termică. Centralele termice produc numai energie termică care se pretează la alimentarea centralizată, la mari distanţe, folosind ca agent termic apă fierbinte (cu temperatură mai mare de 115ºC) sau abur cu parametrii medii (presiune între 6 -16 bari).

Centrala electrică de termoficare (CET) sau centrala de cogenerare reprezintă ansamblul de instalaţii, construcţii şi echipamente necesare pentru producerea energiei electrice şi energiei termice, în cogenerare. Reţelele de transport reprezintă ansamblul de conducte destinat transportului energiei termice în regim continuu, de la producător sau reţelele de transport către utilizatori.

Reţelele de distribuţie reprezintă ansamblul de conducte destinat transportului energiei termice în regim continuu, de la instalaţiile de distribuţie sau reţeaua de transport către utilizatori.

Punctele termice (PT) / Staţiile termice reprezintă ansamblul instalaţiilor prin care se realizează transformarea şi/sau adaptarea parametrilor agentului termic la necesităţile consumului unuia sau mai multor utilizatori. Branşamentele termice reprezintă legătura fizică dintre o reţea termică şi instalaţiile proprii ale unui utilizator.

Utilizatorul de energie termică reprezintă unul sau mai mulţi consumatori de energie termică, beneficiar al serviciului public de alimentare cu energie termică; în cazul condominiilor2, prin utilizator se înţelege toţi consumatorii din condominiul respectiv.

2.3 Prezentarea operatorilor economici activi în domeniul serviciilor de termoficare la nivelul României (producere, transport, distribuţie şi furnizare)

În sectorul producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice din România, denumit generic piaţa energiei termice, se disting următoarele activităţi:

- producerea de energie termică, - serviciile de transport, distribuţie şi furnizare de energie termică.

Lista operatorilor de termoficare activi la nivel de regiuni de dezvoltare/ judeţe, identificaţi în cadrul analizei efectuate de Consiliul Concurenţei, prin solicitările de informaţii transmise de autoritatea de concurenţă, se regăseşte în tabelul de mai jos:

                                                            2 Condominiu reprezintă un imobil, bloc de locuinţe.

6  

Tabelul nr. 1 Lista operatorilor activi în domeniul serviciilor de termoficare din România3. Situaţie la data de 31.12.2016

Regiunea Judeţul Operatori Activitate (COGEN, SACET, COGEN+SACET)*

Thermonet SRL Suceava SACET Servicii Comunale SA Rădăuţi COGEN+SACET

Suceava

Municipiul Vatra Dornei - Direcţia de Administrare a Domeniului Public

SACET

Bacău Thermoenergy Group SA Bacău COGEN+SACET Botoşani Modern Calor SA Botoşani COGEN+SACET

RAGCL Paşcani COGEN+SACET

Regiunea Nord - Est

Iaşi Veolia Energie Ia�i SA (fostă Dalkia Termo Ia�i SA) COGEN+SACET Termoficare Oradea SA COGEN+SACET Bihor Transgex SA Oradea SACET Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca SACET

Regiunea Nord - Vest

Cluj

Paulownia Greene International SRL Cluj-Napoca pentru oraşul Huedin

SACET

Termo Craiova SRL SACET Dolj Societarea Complexul Energetic Oltenia SA - Sucursala Electrocentrale Craiova II COGEN

Mehedinţi Consiliul Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin - S.P.A.E.T. SACET

Gorj UATAA Motru SA COGEN+ SACET

Regiunea Sud - Vest

Vâlcea CET Govora SA COGEN+SACET Regia Autonomă Municipală "RAM" Buzău SACET

Buzău

Ecogen Energy Buzău COGEN

R.A.D.E.T. Constanţa SACET Societatea Electrocentrale Constanţa SA COGEN Goldterm Mangalia SA SACET Apollo Ecoterm SRL Medgidia SACET Utilităţi Publice Cernavodă SRL SACET Termica Distribuţie Navodari SRL SACET

Regiunea Sud - Est

Constanţa

Uzina Termoelectrică Midia SA Năvodari COGEN

                                                            3 Situaţia include operatorii care au răspuns solicitărilor de informaţii transmise de autoritatea de concurenţă. Lista completă a operatorilor activi în producţia de energie electrică şi termică în cogenerare se regăseşte pe site-ul ANRE, domeniul Energie electrică, secţiunea Informaţii de interes public/Info licenţe/Autorizări.

7  

Galaţi Calorgal SA Galaţi SACET Tulcea Energoterm SA Tulcea SACET

Vrancea ENET SA Foc�ani COGEN+SACET Prahova Veolia Energie Prahova SRL (fosta

Dalkia Termo Prahova SRL) COGEN+SACET Teleorman Termic Calor Serv SRL Alexandria SACET Giurgiu Global Energy Production SA Giurgiu SACET

Primăria Municipiului Călăraşi - S.P.C.T. - A.F.L.

SACET Călăraşi

Termourban SRL Olteniţa SACET

Regiunea Sud

Argeş Termo Calor Confort SA Piteşti COGEN+SACET Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA COGEN+SACET Termica Brad SA SACET Termoficare SA Petroşani SACET

Hunedoara

Universal Edil SA Lupeni SACET

Centrala Electrică de Termoficare – Arad SA COGEN CET Hidrocarburi SA Arad SACET

Arad

Apoterm SA Nădlac SACET

Regiunea Vest

Timiş Compania Locală De Termoficare Colterm SA Timişoara COGEN+SACET

Bepco SRL Braşov COGEN Ecoterm SA Făgăraş SACET Tetkron SRL Braşov SACET

Braşov

Serviciul Public Local de Termoficare Braşov

SACET

Sibiu Urbana SA Sibiu SACET + COGEN Termo - Întorsura SRL Întorsura Buzăului SACET

Covasna

Urban-Locato SRL Sfântu-Gheorghe SACET

Urbana SA Odorheiu Secuiesc SACET Goscom SA Miercurea Ciuc SACET Oraşul Vlăhiţa SACET

Regiunea Centru

Harghita

E-STAR Centrul De Dezvoltare Regională SRL Gheorghieni

SACET

Ilfov - Otopeni Veolia Energie România SA SACET CET Griviţa SRL Bucureşti COGEN Vest - Energo SA Bucureşti COGEN ELCEN Bucureşti COGEN

Regiunea Bucureşti-Ilfov Bucureşti

R.A.D.E.T. Bucureşti SACET Notă: COGEN = producere energie electrică şi termică în cogenerare; SACET = producere, transport �i distribu�ie a energiei termice în sistem centralizat;

8  

COGEN+SACET = producere energie electrică şi termică în cogenerare + producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat.

2.3.1 Operatorii economici activi în domeniul producerii de energie termică

În conformitate cu reglementările în vigoare, producătorul de energie termică este operatorul, titular de licenţă pentru producerea energiei termice.

În funcţie de tipul de centrale utilizate pentru producerea energiei termice, producătorii de energie termică pot fi împărţiţi astfel:

producători care utilizează centrale termice (cazane de abur şi cazane de apă fierbinte);

producători care utilizează centrale electrice de termoficare (cogenerare).

2.3.2 Operatorii economici care asigură serviciile de transport, furnizare şi distribuţie a energiei termice

Conform definiţiei din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică, operatorul serviciului public poate fi orice persoana juridică română sau străină care are competenţa şi capacitatea recunoscute prin licenţă de a presta integral activităţile specifice serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

Transportul energiei termice reprezintă activitatea de transmitere a energiei termice de la producători la reţelele termice de distribuţie sau la utilizatorii racordaţi direct la reţelele termice de transport.

Distribuţia energiei termice reprezintă activitatea de transmitere a energiei termice de la producător sau reţeaua de transport către utilizator realizată prin utilizarea reţelelor termice de distribuţie, inclusiv transformarea parametrilor agentului termic în puncte/staţii termice.

Furnizarea energiei termice este activitatea prin care se asigură, pe baze contractuale, comercializarea energiei termice între producători şi utilizatori.

În tabelul de mai jos, sunt prezentaţi operatorii activi în domeniul producerii energiei termice, atât în cogenerare, cât şi în centrale termice, care au răspuns solicitărilor de informaţii transmise de Consiliul Concurenţei.

Tabelul nr. 2 Producătorii de energie termică activi la nivel de SACET4. Situaţie la data de 31.12.2016

Producătorii de energie termică activi la nivel de SACET Număr total

60 1. Cu obiect de activitate exclusiv producţie de energie termică în cogenerare -

COGEN 11 Societarea Complexul Energetic Oltenia SA - Sucursala Electrocentrale Craiova II Ecogen Energy Buzău

Societatea Electrocentrale Constanţa SA

Uzina Termoelectrică Midia SA Năvodari

Centrala Electrică de Termoficare – Arad SA

Bepco SRL Braşov CET Griviţa SRL Bucureşti VEST - ENERGO SA Bucureşti

                                                            4 identificaţi în cadrul prezentei analize.

9  

ELCEN Bucureşti 2. Cu obiect de activitate producere (inclusiv în cogenerare), transport,

distribuţie şi furnizare energie termică produsă în sistem centralizat - COGEN+SACET, SACET 49

Thermonet SRL Suceava Servicii Comunale SA Rădăuţi Municipiul Vatra Dornei - Direcţia de Administrare a Domeniului Public

Thermoenergy Group SA Bacău Modern Calor SA Botoşani RAGCL Paşcani Veolia Energie Ia�i SA (fostă Dalkia Termo Ia�i SA) Termoficare Oradea SA Transgex SA Oradea

Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca Paulownia Greene International SRL Cluj-Napoca pentru oraşul Huedin

Termo Craiova SRL Consiliul Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin - S.P.A.E.T. UATAA Motru SA CET Govora SA Regia Autonomă Municipală "RAM" Buzău R.A.D.E.T. Constanţa Goldterm Mangalia SA Apollo Ecoterm SRL Medgidia Utilităţi Publice Cernavodă SRL Termica Distribuţie Navodari SRL Calorgal SA Galaţi Energoterm SA Tulcea ENET SA Foc�ani Veolia Energie Prahova SRL (fosta Dalkia Termo Prahova SRL)

Termic Calor Serv SRL Alexandria Global Energy Production SA Giurgiu Primăria Municipiului Călăraşi - S.P.C.T. - A.F.L.

Termourban SRL Olteniţa Termo Calor Confort SA Piteşti

Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA Termica Brad SA TERMOFICARE SA Petroşani Universal Edil SA Lupeni CET Hidrocarburi SA Arad Apoterm SA Nădlac Compania Locală de Termoficare Colterm SA Timişoara

10  

Ecoterm SA Făgăraş Tetkron SRL Braşov Serviciul Public Local de Termoficare Braşov

Urbana SA Sibiu Termo - Întorsura SRL Întorsura Buzăului Urban-Locato SRL Sfântu-Gheorghe

Urbana SA Odorheiu Secuiesc Goscom SA Miercurea Ciuc Oraşul Vlăhiţa –serviciul public E-STAR Centrul de Dezvoltare Regională SRL Gheorghieni

Veolia Energie România SA R.A.D.E.T. Bucureşti

Operatorii economici mai sus menţionaţi, care asigură serviciile de transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, sunt entităţi controlate, în general, de către consiliile locale din localităţile unde prestează serviciul public.

Structura proprietăţii operatorilor mai sus menţionaţi se regăseşte în Anexa nr.1 la prezenta notă.

Din analiza datelor financiare, aferente perioadei analizate, a reieşit că societăţile care activează în domeniul producerii de energie termică au fost cele mai eficiente. Cifra de afaceri defalcată pe activităţi, profitul/pierderea realizate de acestea în perioada 2014-2016 sunt prezentate în Anexa nr. 2.

3. Cadrul legal Legislaţia în vigoare, în perioada analizată, defineşte rolul şi responsabilităţile Guvernului, ale autorităţilor administraţiei publice centrale, respectiv ale autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la asigurarea alimentării cu energie termică a localităţilor şi clarifică competenţele şi atribuţiile ce revin fiecărui factor implicat în realizarea acesteia, cu respectarea principiului autonomiei locale, al dezvoltării durabile, al economisirii resurselor şi al protecţiei mediului.

La nivel naţional, politica în domeniul serviciului public de alimentare cu energie termică este în competenţa Ministerului Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în colaborare cu Ministerul Energiei şi este parte integrantă a politicii energetice a statului.

Guvernul aprobă Strategia naţională privind serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat. Strategia este elaborată de Ministerul Afacerilor Interne, în colaborare cu Ministerul Economiei şi cu Ministerul Mediului, cu consultarea organizaţiilor neguvernamentale reprezentative în domeniu.

La nivelul administraţiei publice centrale, există mai multe autorităţi care au responsabilităţi în domeniul serviciilor publice de alimentare cu energie termică:

(i) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) care exercită funcţiile de analiză, sinteză, decizie, coordonare, monitorizare, planificare şi evaluare privind implementarea standardelor şi a cerinţelor de accelerare a dezvoltării serviciilor publice de utilităţi în concordanţă cu cele similare la nivel european;

(ii) Ministerul Energiei (ME); (iii) Ministerul Mediului (MM) pentru aspecte legate de conservarea şi protecţia mediului; (iv) Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS) pentru aspecte privind politica de protecţie

socială în domeniul alimentării cu energie termică;

11  

ntralizat);

                                                           

(v) Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice5 pentru reglementarea serviciului public de alimentare cu energie termică (producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem ce

(vi) Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei pentru activitatea de producere a energiei termice în cogenerare.

La nivelul administraţiei publice locale, responsabilităţile sunt împărţite între consiliile locale (comunale, orăşeneşti şi municipale), consiliile judeţene, primării şi prefecturi, în concordanţă cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală. Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale sunt înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul serviciului public de alimentare cu energie termică.

În asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică autorităţile administraţiei publice locale au, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale; b) elaborarea anuală a programului propriu în domeniul energiei termice, corelat cu programul propriu de eficienţă energetică şi aprobat prin hotărâre a consiliului local, judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz; c) înfiinţarea unui compartiment energetic în cadrul aparatului propriu, în condiţiile legii; d) aprobarea propunerilor privind nivelul preţului local al energiei termice către utilizatorii de energie termică, înaintate de către operatorii serviciului; e) aprobarea preţului local pentru populaţie; f) aprobarea programului de dezvoltare, modernizare şi contorizare a SACET, care trebuie să cuprindă atât surse de finanţare, cât şi termen de finalizare, pe baza datelor furnizate de operatorii serviciului; g) asigurarea condiţiilor pentru întocmirea studiilor privind evaluarea potenţialului local al resurselor regenerabile de energie şi al studiilor de fezabilitate privind valorificarea acestui potenţial; h) exercitarea controlului serviciului public de alimentare cu energie termică; i) stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională, aprobate prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz; j) urmăreşte instituirea de către operatorul serviciului a zonelor de protecţie şi siguranţă a SACET; k) urmăresc elaborarea şi aprobarea programelor de contorizare la nivelul branşamentului termic al utilizatorilor de energie termică racordaţi la SACET.

În vederea modernizării şi dezvoltării SACET, în studiile de fezabilitate se analizează şi soluţii de alimentare cu energie termică produsă prin cogenerare de înaltă eficienţă sau prin valorificarea resurselor regenerabile locale.

Modelele de gestiune a sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică de către autorităţile administraţiei publice locale sunt următoarele:

• Gestiune directă de către autoritatea locală; • Gestiune delegată către un operator deţinut integral de autoritatea locală (ex: RADET); • Gestiune delegată către un operator public-privat sau integral privat;

 5 Până la data preluării de către ANRE a atribuţiilor de reglementare în domeniul energiei termice.

12  

• Parteneriat public-privat (modernizarea surselor de producere a energiei termice şi/sau a reţelelor termice de transport şi distribuţie a energiei termice).

3.1 Legislaţia aplicabilă în domeniul energiei termice Principalele acte normative ce guvernează organizarea şi funcţionarea sistemelor şi serviciilor publice centralizate de alimentare cu energie termică în România sunt Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare „Legea 51/2006”), Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările ulterioare (în continuare „Legea 325/2006”), Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare „Legea 123/2012”) şi Legea eficienţei energetice nr. 121/2014, cu modificările şi completările ulterioare (în continuare „Legea 121/2014”).

• Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 - stabileşte cadrul juridic şi instituţional unitar, obiectivele, competenţele, atribuţiile şi instrumentele specific necesare înfiinţării, organizării, gestionării, finanţării, exploatării, monitorizării şi controlului funcţionării serviciilor comunitare de utilităţi publice. Potrivit acestei legi, autorităţile de reglementare competente în domeniu sunt: Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (în continuare ANRSC), Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (în continuare ANRE) şi autorităţile administraţiei publice locale (în continuare UAT), după caz.

• Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 - reglementează desfăşurarea activităţilor specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termică utilizată pentru încălzirea şi prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat, în condiţii de eficienţă şi la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie şi cu respectarea normelor de protecţie a mediului.

• Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012 - stabileşte cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor în sectorul energiei electrice şi al energiei termice produse în cogenerare, în vederea utilizării optime a resurselor primare de energie în condiţii de accesibilitate, disponibilitate şi suportabilitate şi cu respectarea normelor de siguranţă, calitate şi protecţie a mediului.

• Legea eficienţei energetice nr. 121/2014, prin care s-a transpus în legislaţia naţională Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică - impune promovarea eficienţei energetice în ceea ce priveşte serviciile de încălzire şi răcire. Conform legii, până la 31 decembrie 2015, autoritatea administraţiei publice centrale, pe baza evaluărilor întocmite la nivel local de autorităţile publice locale, întocmeşte şi transmite Comisiei Europene o evaluare cuprinzătoare a potenţialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficienţă şi a termoficării şi răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul naţional.

Aceste acte normative reglementează condiţiile generale de producere, transport, distribuţie şi furnizare de energie termică în sistem centralizat ca serviciu comunitar de utilitate publică, organizat la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, indiferent de mărimea acestora.

Cadrul general este completat de o serie de acte normative cu relevanţă în domeniul alimentării cu energie termică:

• Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor;

13  

• Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată;

• Legea 287/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 124/2001 privind infiintarea, organizarea si functionarea Fondului Roman pentru Eficienta Energiei;

• O.G. nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate - instituie preţurile locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, în scopul încălzirii locuinţelor şi al preparării apei calde menajere;

• H.G. nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazate pe cererea de energie termică utilă - stabileşte cadrul legal necesar promovării şi dezvoltării cogenerării de înaltă eficienţă a energiei termice şi a energiei electrice, bazată pe cererea de energie termică utilă şi pe economisirea energiei primare pe piaţa de energie, în scopul creşterii eficienţei energetice şi al îmbunătăţirii securităţii alimentării cu energie, ţinând seama de condiţiile climatice şi energetice specifice României.

• H.G. nr. 750/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat regional privind valorificarea resurselor regenerabile de energie;

• H.G. nr. 1461/2008 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea garanţiilor de origine pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă;

• H.G. nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă;

• H.G. nr. 495/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat privind exceptarea unor categorii de consumatori finali de la aplicarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;

Pe lângă aceste acte normative, există o serie de ordine ale autorităţilor de reglementare ce stabilesc condiţiile particulare de organizare şi funcţionare a serviciului public de alimentare cu energie termică, respectiv:

• metodologiile de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor; • procedurile de soluţionare a neînţelegerilor; • regulamente, proceduri şi contracte cadru-specifice sectorului; • proceduri de acordare a bonusului de referinţă pentru energia produsă în cogenerare; • metodologiile de determinare şi monitorizare a supracompensării activităţii de producere a

energiei în cogenerare; • măsuri de protecţie socială în perioada sezonului rece.

3.2 Autorităţile de reglementare

Autorităţile de reglementare cu atribuţii în sectorul energiei termice, în perioada 2014-2016:

• Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice ANRSC este institu�ie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, ce func�ionează în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice �i are ca scop reglementarea �i monitorizarea, la nivel central, a activită�ilor din domeniul serviciilor comunitare de utilită�i publice aflate în atribuţiile sale, în conformitate prevederile Legii 51/2006.

14  

                                                           

Până în anul 2016, serviciul public de alimentare cu energie termică s-a aflat în sfera de competenţă a ANRSC, astfel că autoritatea era responsabilă6 cu:

- eliberarea licenţelor, elaborarea metodologiilor şi a regulamentelor-cadru pentru domeniul serviciilor de alimentare cu energie termică şi pentru piaţa acestor servicii; - monitorizarea modului de respectare şi implementare a legislaţiei aplicabile acestor servicii; - reglementarea şi controlul activităţii operatorilor cu privire la:

(i) respectarea indicatorilor de performanţă ai serviciului; (ii) fundamentarea preţurilor şi tarifelor şi respectarea procedurilor de stabilire şi

ajustare a acestora; (iii) asigurarea protecţiei utilizatorilor şi exploatarea eficientă a patrimoniului public

şi/sau privat al unităţilor administrativ-teritoriale aferent serviciilor;

• Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Principala misiune a ANRE este aceea de a elabora, aproba şi monitoriza aplicarea ansamblului de reglementări obligatorii la nivel naţional, necesar funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale, în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor, precum şi de a implementa si monitoriza masurile de eficienţă energetică la nivel naţional şi de a promova utilizarea la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.

În cadrul activităţilor reglementate, în sfera de reglementare a ANRE intră aprobarea preţurilor reglementate de vânzare-cumpărare a energiei termice produse în cogenerare de înaltă eficienţă ce beneficiază de scheme de sprijin instituite la nivel naţional, precum şi preţurile pentru energia termică produsă în centrale de cogenerare, destinată sistemului de alimentare centralizată cu energie termică –SACET. (art. 9 din Legea nr. 160/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 şi Legii gazelor naturale

În conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) şi alin. (4) din Legea 51/2006, serviciul public de alimentare cu energie termică a trecut integral în sfera de reglementare, autorizare şi control a ANRE, ANRSC nemaiavând nicio competenţă în acest domeniu. Astfel, competen�a legală în privinţa alimentării cu energie termică apar�ine în exclusivitate ANRE, inclusiv atribu�iile privind solu�ionarea peti�iilor.

Începând cu data de 17 noiembrie 2016, odată cu modificarea şi completarea Legii 51/20067, licenţele şi autorizaţiile acordate de ANRSC în domeniul serviciului de alimentare cu energie termică, valabile la data intrării în vigoare a legii de modificare, pot fi menţinute, modificate, suspendate sau retrase de ANRE, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de modificare, ANRSC era obligată să predea, prin protocol de predare-preluare, către ANRE, licenţele acordate operatorilor din sfera de competenţă a acesteia, precum şi autorizaţiile de montare şi exploatare a sistemelor de repartizare costuri pentru încălzire şi apă caldă de consum.

3.3 Licenţele acordate operatorilor din sectorul energiei termice Desfăşurarea activităţilor specifice serviciului public de alimentare cu energie termică, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza regulamentului serviciului, a caietului de sarcini al serviciului şi al licenţei emise de autoritatea de reglementare competentă.

 6 Art. 13 alin. (2) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. 7 Prin Legea nr. 225 din 17 noiembrie 2016.

15  

Licenţa este actul emis de autoritatea de reglementare competentă, în exercitarea competenţelor partajate cu autorităţile administraţiei publice locale, prin care se recunosc dreptul şi capacitatea de a furniza/presta un serviciu/o activitate de utilitate publică în condiţiile legislaţiei aplicabile domeniului reglementat.

Niciun operator român sau străin, indiferent de statutul său juridic, forma de organizare, natura capitalului, tipul de proprietate ori ţara de origine din Uniunea Europeană, nu poate desfăşura, pe teritoriul României, activităţile de producţie, transport, distribuţie sau furnizare de energie termică în sistem centralizat, fără a obţine licenţă de la ANRE sau fără o licenţă valabilă de la ANRSC. În conformitate cu art.II din Legea nr. 225/2016, licenţele care conferă titularului permisiunea de a presta/furniza serviciul de utilităţi publice ori una sau mai multe activităţi specifice acestuia, acordate de ANRSC, îşi păstrează valabilitatea până la data expirării lor.

La acordarea licenţelor, autoritatea competentă urmăreşte, cu precădere, îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:

a) atingerea de către operatori a obiectivelor stabilite la nivel naţional pentru serviciile de utilităţi publice;

b) existenţa hotărârii privind darea în administrare a furnizării/prestării serviciului şi a contractului de delegare a gestiunii legal încheiat;

c) deţinerea tuturor avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor necesare furnizării/prestării serviciului şi exploatării sistemelor de utilităţi publice aferente, prevăzute de legislaţia în vigoare sau, după caz, dovada solicitării acestora;

d) cunoaşterea actelor normative care reglementează domeniul serviciilor de utilităţi publice.

Deţinerea licenţei este obligatorie, indiferent de modalitatea de gestiune a serviciului public centralizat de alimentare cu energie termică adoptată de către autorităţile administraţiei publice locale.

Pentru realizarea tuturor activităţilor cuprinse în serviciul public de alimentare cu energie termică printr-un SACET se acordă o singură licenţă.

În cazul producerii de energie termică în cogenerare sau de mai mulţi producători grupaţi într-un SACET, pentru activitatea de producere a energiei termice se pot elibera licenţe separate, iar pentru celelalte activităţi aferente serviciului public de alimentare cu energie termică se eliberează o singură licenţă.

3.4 Gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică Gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică este reglementată de dispoziţiile art. 10, art. 11şi art.12 din Legea 325/2006, precum şi ale art. 28, art. 29, art. 30 şi art. 32 din Legea 51/2006.

Autorităţile administraţiei publice locale sunt libere să hotărască asupra modalităţii de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termică aflat sub responsabilitatea lor. Autorităţile administraţiei publice au posibilitatea de a gestiona, în mod direct, acest serviciu în baza unei hotărâri de dare în administrare sau de a încredinţa gestiunea acestuia, respectiv toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu energie termică ori a uneia sau mai multor activităţi din sfera respectivului serviciu, în baza unui contract de delegare a gestiunii.

16  

Încredinţarea gestiunii serviciului public ori a uneia sau mai multor activităţi din sfera acestuia către operator implică încredinţarea prestării/furnizării propriu-zise a serviciului/activităţii, precum şi punerea la dispoziţie a bunurilor ce compun sistemul de utilităţi publice aferent serviciului/activităţii.

Gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică se organizează şi se realizează în următoarele modalităţi:

a) gestiune directă;

b) gestiune delegată.

Modalitatea de gestiune a serviciului public de alimentare cu energie termică se stabileşte prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, în baza unui studiu de oportunitate, în funcţie de natura şi starea serviciului, de necesitatea asigurării celui mai bun raport preţ/calitate, de interesele actuale şi de perspectivă ale unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de mărimea şi complexitatea sistemelor de utilităţi publice.

Desfăşurarea activităţilor specifice serviciului public de alimentare cu energie termică, indiferent de forma de gestiune aleasă, se realizează pe baza unui regulament al serviciului şi a unui caiet de sarcini, elaborate şi aprobate de autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu regulamentul-cadru şi cu caietul de sarcini-cadru ale serviciului. În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, regulamentul serviciului şi caietul de sarcini se elaborează în cadrul asociaţiei, se supun avizării autorităţilor administraţiei publice locale ale unităţilor administrativ-teritoriale membre, în condiţiile mandatului prevăzut la art. 10 alin. (5) din Legea 51/20016, şi se aprobă de adunarea generală a asociaţiei.

Raporturile juridice dintre unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, dintre asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi operatori ori operatorii regionali, după caz, sunt reglementate prin:

a) - hotărâri privind darea în administrare a furnizării/prestării serviciului public de alimentare cu energie termică către operatorii de drept public (servicii publice de interes local sau judeţean, specializate, cu personalitate juridică, înfiinţaţi şi organizaţi în subordinea consiliilor locale sau consiliilor judeţene, după caz, prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective);

- contracte de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică către societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale, înfiinţate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective;

b) contractele de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice, în cazul gestiunii delegate.

Raporturile juridice dintre operatorii serviciului public de alimentare cu energie termică şi utilizatorii acestui serviciu sunt reglementate de contractul de furnizare/prestare a serviciului încheiat cu respectarea prevederilor contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului public de alimentare cu energie termică, a prevederilor legale în vigoare, a regulamentelor serviciului şi a caietelor de sarcini specifice acestuia.

Bunurile ce compun sistemele de alimentare cu energie termică prin intermediul cărora este furnizat/prestat serviciul de alimentare cu energie termică pot fi:

a) date în administrare şi exploatate în baza hotărârii de dare în administrare;

b) puse la dispoziţie şi exploatate în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului.

17  

În cazul gestiunii delegate, punerea la dispoziţie a sistemelor de alimentare cu energie termică, utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciilor şi/sau activităţilor care fac obiectul delegării gestiunii, este parte intrinsecă a contractelor de delegare a gestiunii. Aceste sisteme se transmit operatorilor/operatorilor regionali spre administrare şi exploatare pe perioada delegării gestiunii, odată cu gestiunea propriu-zisă a serviciilor şi/sau a activităţilor delegate, în baza contractului de delegare a gestiunii.

Bunurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică pot fi date în administrare sau pot fi concesionate operatorilor în conformitate cu prevederile legale.

Bunurile proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale utilizate pentru furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică pot fi date în administrare, concesionate sau trecute în proprietatea operatorilor, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Bunurile realizate de operatori în conformitate cu programele de investiţii impuse prin contractul de delegare a gestiunii constituie bunuri de retur care revin de drept, la expirarea contractului, gratuit şi libere de orice sarcini, unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt integrate domeniului public al acestora.

3.4.1 Gestiunea directă Gestiunea directă este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative şi executive, în numele unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă, îşi asumă şi exercită nemijlocit toate competenţele şi responsabilităţile ce le revin potrivit legii cu privire la furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică, respectiv la administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora.

Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau privat, care pot fi:

a) servicii publice de interes local sau judeţean, specializate, cu personalitate juridică, înfiinţate şi organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor judeţene, după caz, prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective;

b) societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale, înfiinţate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale respective.

Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în baza mandatului primit, pot încredinţa unui operator de drept privat gestiunea serviciului public de alimentare cu energie termică prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative ce trebuie îndeplinite atât la data atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cât şi pe toată durata acestui contract:

a) unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în calitate de acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin intermediul asociaţiei, sau, după caz, unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acţionar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a acţionarilor şi al consiliului de administraţie, exercită un control direct şi o influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului regional/operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

18  

b) operatorul regional, respectiv operatorul, după caz, desfăşoară exclusiv activităţi din sfera furnizării/prestării serviciului public de alimentare cu energie termică destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv a unităţii administrativ-teritoriale care i-a încredinţat gestiunea serviciului;

c) capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului este exclusă.

Serviciul public de alimentare cu energie termică poate fi furnizat/prestat şi de regii autonome de interes local sau judeţean, reglementate de Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările ulterioare, numai dacă acestea mai au în derulare proiecte de investiţii cofinanţate din fonduri europene, până la finalizarea acestora.

Operatorii organizaţi ca servicii publice de interes local sau judeţean, cu personalitate juridică, sunt subiecte juridice de drept fiscal, sunt titulari ai codului unic de înregistrare fiscală şi ai conturilor deschise la unităţile teritoriale ale trezoreriei sau la unităţile bancare şi întocmesc, în condiţiile legii, buget de venituri şi cheltuieli şi situaţii financiare anuale.

3.4.2 Gestiunea delegată Gestiunea delegată este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică, pe baza unui contract, denumit în continuare contract de delegare a gestiunii.

Altfel spus, cu ocazia delegării gestiunii unui serviciu, autorităţile administra�iei publice locale deleagă responsabilitatea furnizării serviciului respectiv către un operator. Pe cale de consecinţă, delegarea reprezintă un transfer de responsabilitate de la autoritatea administraţiei publice locale la operatorul căruia i-a fost încredinţată furnizarea serviciului public respectiv.

Gestiunea delegată a serviciului public de alimentare cu energie termică implică punerea la dispoziţia operatorilor a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciilor delegate, precum şi dreptul şi obligaţia acestora de a administra şi de a exploata aceste sisteme.

Delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică, respectiv operarea, administrarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente, se poate face pentru toate sau numai pentru o parte dintre activităţile componente ale serviciului, pe baza unor analize tehnico-economice şi de eficienţă a costurilor de operare, concretizate într-un studiu de oportunitate.

Gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori de drept privat, care pot fi:

a) societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social privat;

b) societăţi reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social mixt.

19  

Societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu capital social integral public pot participa la procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice în zona teritorială de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale care exercită o influenţa dominantă asupra acestora sau în afara acestei zone dacă operatorul nu are încheiat un alt contract de delegare a gestiunii atribuit direct, conform art. 28, din Legea nr. 51/2006.

Operatorii care îşi desfăşoară activitatea în modalitatea gestiunii delegate furnizează/prestează serviciul public de alimentare cu energie termică prin exploatarea şi administrarea infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestuia, în baza contractului de delegare a gestiunii serviciului, precum şi în baza licenţei eliberate de autoritatea de reglementare competentă, în condiţiile legii speciale.

4. Analiza pieţei de energie termică din România În România se disting, în prezent, următoarele modele pentru lan�ul valoric al energiei termice, de la producere la consumul final de energie termică:

■ Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), reprezentat de sistemele de termoficare mari, rămase în operare în ora�ele mari, care asigură produc�ia, transportul, distribu�ia �i furnizarea energiei termice la consumatorii finali în sistem centralizat.

■ Sistemul descentralizat de produc�ie �i alimentare cu energie termică, care integrează două categorii de consumatori:

– consumatori care nu au acces la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, reprezenta�i printr-o pondere semnificativă a popula�iei României care locuie�te în mediul rural, în localită�i izolate sau îndepărtate de centrele urbane, unde sistemele de termoficare nu au fost dezvoltate, ace�tia utilizând în principal lemne de foc pentru producerea energiei termice;

– consumatori care au optat pentru deconectarea de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică �i consumatorii din ora�ele �i localită�ile unde sistemele centralizate de alimentare cu energie termică au dispărut, ace�tia adoptând sisteme individuale de încălzire.

4.1. Producerea energiei termice

Potrivit definiţiei din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325 din 14 iulie 2006, producerea energiei termice este activitatea de transformare a surselor primare sau a unor forme de energie în energie termică, înmagazinată în agentul termic.

Prin hotărârea autorităţii administraţiei publice locale sau a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, activitatea de producere a energiei termice poate fi prestată de unul sau mai mulţi operatori;

Energia termică se produce în cazane de abur şi cazane de apă fierbinte/apă caldă din centrale termice, precum şi în instalaţii de cogenerare din centrale electrice de termoficare .

Centralele termice produc energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau apă caldă, necesară asigurării încălzirii şi preparării apei calde de consum pentru locuinţe, instalaţii publice, agenţi economici etc.. Instalaţiile care echipează aceste centrale sunt cazane de abur, cazane de apă fierbinte sau centrale de apă caldă, care se pretează la alimentarea centralizată, la distanţe mari (centrale termice de zonă) sau medii (centrale termice de cvartal). Aceste centrale se pretează pentru alimentarea centralizată la distanţe mari (centrale termice de zonă) sau medii (centrale termice de cvartal), fie prin intermediul punctelor/staţiilor termice, fie direct către consumatori.

Centralele electrice de termoficare produc simultan energie electrică şi energie termică în instalaţii de cogenerare şi includ de regulă, pe lângă instalaţiile de cogenerare, şi cazane de apă fierbinte pentru acoperirea sarcinilor termice de vârf sau din extrasezonul de încălzire.

20  

Cogenerarea reprezintă producerea simultană de energie termică şi de energie electrică şi/sau mecanică în instalaţii tehnologice realizateîn acest scop, având costuri de investiţii mai mari decât cele aferente centralelor termice, care pot fi: instalaţii cu cazane de abur supraîncălzit, turbine cu abur de condensaţie şi prize de termoficare sau de contrapresiune, motoare cu ardere internă, instalaţii de turbine cu gaze şi cazane recuperatoare de energie termică.

4.1.1 Capacităţile de producţie disponibile pentru centrale de termoficare (CT) şi centrale electrice şi termice în cogenerare (CET)

În ultimii ani, mai multe întreprinderi cu capital privat au intrat pe piaţa producerii şi distribuţiei de energie termică în sistem centralizat, ca urmare a delegării serviciului de către autorităţile locale din câteva localităţi din ţară, respectiv grupul Veolia-Dalkia (Ploieşti, Iaşi, Otopeni, Tulcea), Bepco SRL (Braşov), Global Energy Production SA (Giurgiu), Transgex SA (Beiuş), Bio Energy (Suceava), Thermonet (Suceava), Ecogen Energy (Buzău) etc..

În perioada 2014-2016, la nivel de SACET s-au înregistrat următoarele capacităţi de producţie:

a) Centrale termice (CT) – capacitatea termică/ puterea termică instalată şi capacitatea termică în funcţiune (MWt)8

Tabelul nr. 3 Capacitatea termică instalată şi capacitatea termică în funcţiune pentru centrale termice, repartizate pe regiuni, în perioada 2014-2016 

Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

Reg

iune

a

Nr.

pr

oducăt

ori

Cap

acita

tea

inst

alată

(MW

t)

Cap

acita

tea

în

funcţiu

ne

(M

Wt)

Nr.

pr

oducăt

ori

Cap

acita

tea

inst

alată

(MW

t)

Cap

acita

tea

în

funcţiu

ne

(M

Wt)

Nr.

pr

oducăt

ori

Cap

acita

tea

inst

alată

(MW

t)

Cap

acita

tea

în

funcţiu

ne

(M

Wt)

Regiunea N-V 4 1030 632 4 1032 622 4 1032 622

Regiunea N-E 9 1240 1010 9 1220 955 9 1220 955

Regiunea Centru 10 1259 491 10 904 475 10 904 475

Regiunea Vest 5 1690 986 5 1682 978 5 1682 978

Regiunea S-V 7 2891 1192 7 2891 919 7 2891 919

Regiunea S-E 12 779 726 12 778 592 12 778 592

Regiunea Sud 8 1410 446 8 1281 441 8 1281 441

Bucureşti -RADET 1 375 255 1 375 255 1 375 255

Total 56 10674 5738 56 10163 5237 56 10163 5237

Sursa: Date ANRSC

                                                            8 MWt - MW termic.

În perioada analizată, potrivit datelor mai sus prezentate, nu s-au înregistrat variaţii ale numărului total de operatori care să instaleze şi să pună în funcţiune capacităţi noi pentru producerea energiei termice.

În ceea ce priveşte capacităţile de producţie instalate pentru producerea energiei termice, existente la nivel naţional, în anul 2016, se eviden�iază regiunea Sud –Vest cu un disponibil de 28% din capacitatea totală de producţie, urmată de regiunea Vest cu 16% capacitate de producţie disponibilă, destinată SACET.

Grafic nr. 1 Centrale termice - capacităţile de producţie instalate, disponibile pe regiuni în anul 2016 b) Centrale în cogenerare – capacitatea termică instalată şi capacitatea termică in

funcţiune (MWt)

Tabelul nr. 4 Capacitatea termică instalată şi capacitatea termică în funcţiune pentru centrale în cogenerare, repartizate pe regiuni, în perioada 2014-2016

Anul 2014

Anul 2015 Anul 2016

Reg

iune

Nr.

ppr

od.

Cap

acita

te

term

ică

inst

alată

MW

t

Cap

acita

tea

term

ică

în

funcţiu

ne

MW

t

Nr.

pro

d.

Cap

acita

te

term

ică

inst

alată

MW

t C

apac

itate

a te

rmică

în

funcţiu

ne

MW

t

Nr.

pro

d.

Cap

acita

te

term

ică

inst

alată

MW

t

Cap

acita

tea

term

ică

în

funcţiu

ne

MW

t Regiunea N-V 1 652,2 491,8 1 652,2 491,8 2 1195 877,60

Regiunea N-E 5 490,246 412,946 5 490,246 400,946 5 400,95 400,95

Regiunea Centru 2 39,67 38,974 3 43,705 43,009 2 42,313 42,313

Regiunea Vest 3 649,666 649,666 3 649,666 649,666 3 475,22 475,22

Regiunea S-V 4 1951,86 1951,86 4 2033,86 2033,86 4 2033,86 1321,86

Regiunea S-E 4 1099,79 914,19 4 1102,666 848,546 5 1846,17 928,25

21  

Regiunea Sud 4 1186,615 764,015 3 1134,615 611,615 2 389,86 389,86

Bucureşti 3 2754,064 1367,254 3 2754,064 1552,854 3 1586,564 1181,654

Total 26 8824,111 6590,705 26 8861,022 6632,296 26 7969,937 5617,707

Sursa: Date ANRE

În anul 2016, în ceea ce priveşte capacităţile de producţie pentru producerea energiei termice în cogenerare, disponibile pe regiuni, se eviden�iază regiunea Sud –Vest cu un disponibil de 25% din capacitatea de producţie existentă la nivel naţional, urmată de regiunea Sud-Est cu 23% capacitate de producţie disponibilă din totalul existent pentru producerea energiei termice în cogenerare, destinată SACET.

De asemenea, în perioada analizată, nu s-au înregistrat variaţii ale numărului total de operatori care să instaleze şi să pună în funcţiune noi capacităţi în cogenerare pentru producerea energiei termice. Dimpotrivă, capacitatea de producţie instalată şi capacitatea de producţie în funcţiune au înregistrat uşoare scăderi, ce pot fi corelate cu o reducere a consumului de energie termică.

Grafic nr. 2 Centrale în cogenerare- capacităţile de producţie instalate, disponibile pe regiuni în anul 2016

c) Consumul de resurse energetice utilizate pentru producerea energiei termice Ponderea consumului de resurse energetice, în anul 2015, a fost următoarea:

Gaze naturale 55%; Carbune 37%; Alte resurse (de�euri combustibile) 4%; Resurse energetice regenerabile (biomasă vegetală �i lemnoasă, energie geotermală, energie

solară) 3%; Păcură 1%.

22  

Fig nr.2 Resursele energetice utilizate pentru producerea energiei termice  

În ceea ce priveşte structura combustibilului utilizat pentru producerea energiei termice, hidrocarburile au cea mai mare pondere, peste 50% din combustibilul utilizat, cărbunii având un aport de peste 35%, în medie. Ponderea resurselor energetice neconvenţionale în producerea energiei termice este sub 5%.

Energiile neconvenţionale şi/sau regenerabile constituie o alternativă viabilă din punct de vedere tehnico-economic care trebuie încurajată şi aplicată local în măsura în care asigură economii reale de energie.

4.1.2 Producţia de energie termică realizată în perioada 2014-2016 Produc�ia de energie termică destinată consumului în sistemul de alimentare centralizat de la nivelul zonei Bucure�ti/Ilfov reprezintă peste 40 % din produc�ia totală de energie termică la nivel naţional.

Produc�ia de energie termică realizată de producătorii de energie termică (în cogenerare şi centrale termice), în perioada 2014-2016, este prezentată în tabelul următor.

Tabelul nr. 5 Produc�ia totală de energie termică realizată în perioada 2014-2016 Producţia totală de energie termică (Gcal)

Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

12.311.651 14.221.039 14.664.243

din care energie termică produsă în municipiul Bucureşti:

5.227.378 5.248.974 5.181.603 Sursa: prelucrări interne pe baza datelor furnizate de operatorii economici 

23  

24  

                                                           

Producţia totală de energie termică realizată de fiecare producător, în perioada 2014-2016, este prezentată în Anexa nr. 3.

Din datele mai sus prezentate rezultă că, în perioada 2014-2016, producţia de energie termică a înregistrat o uşoară creştere, de la 12.311.651 Gcal, în anul 2014, la 14.664.243 Gcal, în anul 2016, cu toate că energia termică comercializată în SACET a înregistrat, în unele regiuni scăderi (a se vedea tabelul nr. 8 Cantitatea totală de energie termică comercializată la nivel de SACET, în perioada 2014-2016). Acest fapt poate fi cauzat de pierderile de agent termic din reţelele de transport şi distribuţie (majoritatea acestora au o vechime de peste 20 de ani).

Potrivit Strategiei energetice a României pentru perioada 2007 – 2020, actualizată pentru perioada 2011 – 2020, sistemele actuale de alimentare centralizată cu căldură se caracterizează prin echipamente învechite cu randamente scăzute, în special, cele în cogenerare şi cu pierderi mari la transport şi distribuţie. Starea tehnică a surselor de producere a energiei termice fiind una precară (80% din grupurile termoenergetice au fost instalate în perioada 1970-1980 �i prezintă randamente care nu le pot califica decât par�ial pentru cogenerare de înaltă eficien�ă9).

Situaţia SACET la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale (UAT)

Potrivit datelor furnizate de ANRSC, situaţia sistemului centralizat de alimentare cu energie termică la nivelul României, în perioada 2013-2015, se prezenta astfel: în 31 de judeţe din România există 62 de localităţi care deţin sisteme centralizate de alimentare cu energie termică (SACET), respectiv:

Municipiul Bucureşti şi 26 de municipii reşedinţă de judeţ: Alexandria, Arad, Bacău, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Focşani, Galaţi, Giurgiu, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oradea, Pite�ti, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sfântu Gheorghe, Sibiu, Suceava, Timişoara, Tulcea, Vaslui;

12 localităţi cu peste 20.000 de locuitori: Bârlad, Făgăraş, Hunedoara, Lupeni, Mangalia, Medgidia, Năvodari, Odorheiu Secuiesc, Olteniţa, Paşcani, Petroşani, Rădăuţi;

10 localităţi având între 10.000 şi 20.000 de locuitori: Balş, Beiuş, Brad, Cernavodă, Drăgăneşti Olt, Gheorgheni, Motru, Nehoiu, Otopeni, Vatra Dornei;

13 localităţi având sub 10.000 de locuitori: Albeşti, Băile Olăneşti, Călimăneşti, Copşa Mică, Horezu, Huedin, Întorsura Buzăului, Lehliu Gară, Nădlac, Panciu, Sânmartin, Vlăhiţa, Vulcan.

• un număr de 10 judeţe nu au în funcţiune sisteme centralizate de alimentare cu energie termică, respectiv Alba, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Ialomiţa, Maramureş, Neamţ, Satu Mare, Sălaj.

• în 14 municipii reşedinţă de judeţ (36,6% din totalul de 41 judeţe) nu există sisteme SACET, respectiv în: Alba Iulia, Baia Mare, Bistriţa, Brăila, Buftea, Piatra Neamţ, Reşiţa, Satu Mare, Slatina, Slobozia, Târgovişte, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Zalău.

Evolu�ia numărului localită�ilor conectate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică, arată că, în perioada 1989 - 2014, numărul localită�ilor conectate la acest sistem SACET a scăzut de la 315 la 70 de localită�i, iar în 2016 mai existau doar 62 de localită�i.

 9 Conform Raportului privind evaluarea poten�ialului na�ional de punere in aplicare a cogenerării de înaltă eficien�ă �i a termoficării �i răcirii centralizate eficiente, elaborat în anul 2015 de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi de Ministerul Energiei

25  

                                                           

Potrivit datelor ANRSC, în anul 1989 existau 315 localită�i care aveau sisteme de alimentare centralizată a energiei termice, ce reprezentau 12,2% din numărul total de unită�i administrative-teritoriale din �ară.

În anul 2016, în România existau 1,2 milioane de apartamente conectate la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică, dintre care peste 560.000 în municipiul Bucure�ti.

Conform Strategiei energetice a României pentru perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007, sistemele centralizate urbane de alimentare cu energie termică �i cogenerarea reprezintă subsectorul energetic cel mai deficitar, datorită uzurii fizice �i morale a instala�iilor �i echipamentelor, a pierderilor energetice totale între sursă �i clădiri (de 35-77%), a resurselor financiare insuficiente pentru exploatare, între�inere, reabilitare �i modernizare �i, nu în ultimul rând, din cauza problemelor sociale complexe legate de suportabilitatea facturilor.

Termoficarea la nivelul Municipiului Bucureşti În Municipiul Bucureşti, producţia de energie termică este asigurată de următorii operatori:

Electrocentrale Bucureşti SA (ELCEN) - deţine, prin sucursala sa din Bucureşti, 4 centrale electrice de termoficare: CET Bucureşti Sud, CET Bucureşti Vest, CET Progresu, CET Grozăveşti;

Vest Energo SA - deţine centrala electrică de termoficare (în cogenerare) CET Vest Energo; CET Griviţa SRL - deţine centrala electrică de termoficare CET Griro; Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET) - deţine în administrare

o centrală termică de zonă (CTZ Casa Presei) şi 46 centrale termice de cvartal (CT).

Operatorul serviciului de alimentare cu energie termică este Regia Autonomă de Distribu�ie a Energiei Termice (RADET)10. Aceasta este o companie de stat care are ca obiect de activitate transportul, producerea, distribu�ia �i furnizarea de energie termică. RADET se află, din punct de vedere administrativ, în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucure�ti.

RADET este administratorul celui mai mare sistem de termoficare din România. La nivelul anului 2016, societatea furniza energie termică pentru aproximativ 565.000 de apartamente, reprezentând peste 8.500 de blocuri şi imobile, precum şi pentru aproximativ 5.400 de instituţii, obiective sociale şi agenţi economici.

RADET este singurul operator care are în administrare reţeaua de transport şi distribuţie a energiei termice care aparţine infrastructurii edilitare a municipiului Bucureşti. În cadrul exploatării reţelei, RADET are obligaţia să întreţină, să repare şi să dezvolte sistemul de transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, în condiţii de siguranţă şi eficienţă energetică11.

Sistemul de transport şi distribuţie din Bucureşti, aflat în exploatarea RADET, este compus din:

- reţele termice primare - 987 km de conducte (din care 81% cu vechime mai mare de 20 ani);

- reţele termice secundare - 2964 km de conducte (de distributie a apei calde de consum �i a agentului termic de încălzire), din care 60% cu vechime de peste 20 ani.

Sistemul de distribuţie la nivelul Municipiului Bucureşti este compus din:

- 636 de puncte termice cu o capacitate totală instalată de 611 Gcal/h;

 10 RADET este în insolvenţă, conform Încheierii de sedinţă din data 05.10.2016 pronunţată de Tribunalului Bucureşti secţia a VII a Civilă în Dosar nr. 35232/3/2016. 11 Peste 80% din reţeaua de transport are o vechime de peste 30 ani şi o stare tehnică precară, demonstrată de evoluţia continuu crescătoare a pierderilor de agent termic.

26  

- 290 de module termice cu o capacitate totală instalată de 54 Gcal/h.

Vechimea re�elelor termice secundare este de peste 30 de ani. În ultimii 15 ani, s-a înlocuit circa 13% din re�eaua secundară (de distribuţie) existentă.

În municipiul Bucureşti, în prezent, activitatea de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat se desfăşoară în baza unei decizii emise de primarul Municipiului Bucureşti (Decizia 120/10.12.1990).

Potrivit informaţiilor transmise de Primăria Municipiului Bucureşti, aceasta va derula în perioada următoare mai multe proiecte pentru buna funcţionare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică la nivelul Municipiului Bucureşti. Într-o primă etapă, Compania Municipală Energetica SA, înfiinţată în anul 2017 de primărie, va prelua de la RADET activitatea de producere a energiei termice (centrala termică de la Casa Presei şi punctele termice), pentru a avea un control la nivelul preţului de producere a energiei termice, care reprezintă o componentă esenţială a preţului energiei termice facturat de către RADET utilizatorilor serviciului public de alimentare cu energie termică.

Producţia de energie termică realizată la nivelul Municipiului Bucureşti ELCEN este principalul producător de energie termica din Municipiul Bucureşti, acoperind 90 – 95% din energia termică produsă în sistemul centralizat de alimentare cu căldură. ELCEN este, în acelaşi timp, cel mai mare producător de energie termică din România.

ELCEN a fost înfiinţată în decembrie 2002, ca filială a Termoelectrica SA, prin reorganizarea acestei societăţi comerciale. În prezent, principalul acţionar al companiei, deţinând 97,51% din acţiuni, este Ministerul Energiei, restul acţiunilor fiind deţinute de SNGN Romgaz SA (2,49%).

Vest Energo este o societate cu capital privat, care deţine o centrală de cogenerare12, concepută şi proiectată de la început pentru alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani.

CET Grivi�a a fost înfiin�ată în baza hotărârii nr. 194/23.09.2003 a Consiliului Local Sector 1 Bucure�ti. Asocia�ii societăţii sunt:

- Consiliul Local al Sectorului 1 Bucureşti - de�ine 99,99% din capitalul social

- Administra�ia Domeniului Public al Sectorului 1 Bucureşti - deţine 0,01% din capitalul social.

CET Grivi�a deţine o centrală de cogenerare, concepută şi proiectată iniţial în scopul alimentării cu căldură a consumatorilor urbani şi industriali, consumatorii urbani reprezentând consumul de căldură majoritar. Configuraţia actuală a centralei13 s-a dezvoltat etapizat, începând cu anul 1965.

Tabelul nr.6 Producţia de energie termică realizată la nivelul municipiului Bucureşti, în perioada 2014-2016 Denumirea producătorului

Producţia de energie termică (Gcal)

2014 2015 2016 ELCEN […]14 […] […]CET Vest Energo […] […] […]CET Grivi�a […] […] […]RADET-centrala termică […] […] […]Total 5.226.713 5.248.309 5.180.881Sursa: informaţii furnizate de operatorii economici

                                                            12 Cazanele de apă fierbinte sunt în stare bună de func�ionare, puse în func�iune în anul 2011. 13 Cazanele de abur au fost puse în func�iune în perioada 1999-2000. 14 Informaţie confidenţială.

4.1.3 Cantitatea de energie termică comercializată (la nivelul României şi la nivelul municipiului Bucureşti)

Potrivit informaţiilor furnizate de principalii operatori economici activi în domeniul termoficării, cantităţile totale de energie termică comercializată la nivel de SACET, în perioada 2014-2016, defalcate pe tipuri de consumatori, se regăsesc în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.7 Cantitatea totală de energie termică comercializată la nivel de SACET, în perioada 2014-2016

Cantităţile de energie termică comercializate la nivel de SACET [ Gcal/an ]

Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Total energie termică comercializată 8.820.875 8.677.345 9.215.643

din care: - consumatori casnici 7.722.540 7.499.311 7.989.237

- instituţii publice 324.162 347.843 388.991

- utilizatori non-casnici (industriali) 774.173 830.191 837.415 Sursa: prelucrarea internă a datelor furnizate de operatorii economici 

Din datele mai sus prezentate, a rezultat că, în perioada 2014-2016, cantitatea de energie termică comercializată către consumatorii casnici a reprezentat peste 80% din cantitatea totală de energie; instituţiile publice şi consumatorii industriali au avut un consum de energie termică de circa 18% din cantitatea totală comercializată la nivelul întregii ţări. Grafic nr.4 Cantitateea de energie termică comercializată la nivel de SACET, defalcată pe tipuri de consumatori

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

2014 2015 2016

Cantitatea de energie termică comercializată la nivel de SACET, defalcată pe tipuri de consumatori

  consumatori casnici

   instituții publice

  utilizatori non‐casnici(agenți economici

Gcal

27  

28  

Tabelul nr. 8 Cantitatea totală de energie termică comercializată la nivel de SACET (perioada 2014-2016)

Reg. Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

consumatori casnici 

institutii publice 

industriali  Total consumatori 

casnici institutii publice 

industriali  Total consumatori 

casnici institutii publice 

industriali  Total 

NV 575.513 10.795 140.524 726.832 636.655 20.454 167.822 824.931 646.199 23.598 170.894 840.691

NE 290.439 82.971 39.317 412.727 365.497 79.936 70.058 515.491 382.742 81.726 127.721 592.189

SV 1.145.802 34.416 19.966 1.200.184 1.209.948 42.115 19.102 1.271.165 1.273.714 56.139 23.817 1.353.670

SE 757.883 14.768 53.578 826.229 788.734 19.383 55.259 863.376 833.862 28.742 53.919 916.524

S 693.797 51.036 61.932 806.765 681.250 54.627 50.796 786.673 681.858 55.003 49.587 786.447

V 632.073 114.492 63.006 809.571 230.254 115.662 66.614 412.531 633.703 124.999 68.980 827.681

C 118.026 14.939 20.855 153.820 120.348 14.695 19.600 154.644 93.465 17.923 9.046 120.434

B/IF 3.509.007 745 374.995 3.884.747 3.466.625 971 380.940 3.848.536 3.443.694 861 333.451 3.778.006 Total RO 7.722.540 324.162 774.173 8.820.875 7.499.311 347.843 830.191 8.677.345 7.989.237 388.991 837.415 9.215.643

Sursa: prelucrarea internă a datelor furnizate de operatori  Notă: NV-Nord Vest; NE-Nord Est; SV-Sud Vest; SE-Sud Est; S-Sud; V-Vest; C-Centru; B/IF- Bucureşti/Ilfov; RO-România

29  

Fig nr. 3 Cantitatea de energia termică comercializată pe regiuni, în anul 2016

Cu privire la cantitatea de energie termică comercializată/distribuită pe regiuni, în anul 2016, se constată că în regiunea Bucure�ti şi jud. Ilfov se comercializează circa 41% din întreaga cantitate de energie termică comercializată la nivel na�ional, următoarea regiune fiind Sud-Vest, în care se distribuie circa 15% din cantitatea de energie termică produsă, iar în regiunea Centru se eviden�iază cea mai redusă cantitate de energie termică livrată, de doar 1% din întreaga cantitate de energie termică comercializată la nivel de SACET.

4.1.4. Numărul consumatorilor deserviţi/situaţia debranşărilor de la sistemul de termoficare

În ultimii 15 ani, numărul localităţilor conectate la sistemul centralizat de termoficare a scăzut de la peste 300, în 1989, la circa 60, în 2016. În total, sub 20% din populaţia României are acces la energia termică furnizată în sistem centralizat.

În perioada 1997 – 2003, în circa 40% din localităţile urbane s-au desfiinţat în totalitate serviciile publice de alimentare cu energie termică furnizate în sistem centralizat.

Tabelul nr. 9 Situaţia localităţilor conectate la SACET, în perioada 1989-2016

Sursa: ANRSC

Din totalul localităţilor conectate la sisteme centralizate majoritatea sunt oraşe (circa 80%). Procentul deţinut în mediul urban se justifică şi prin faptul că cererea este ridicată în comparaţie cu mediul rural, unde este posibil ca unele sisteme alternative să fie mai eficiente.

Indicator 1989 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Sem I

2016 Total localităţi la nivel naţional 2.583 3.180 3.180 3.180 3.180 3.180 3.180 3.180 3.180Localităţi conectate 315 121 116 110 86 78 70 64 61 Localităţi ieşite din sistem 0 194 5 6 24 8 8 6 3

Din consumul total de energie termică la nivelul României, consumul rezidenţial reprezintă aproximativ 40%, depăşind consumul industrial. Indicatorul principal în aprecierea evoluţiei sau involuţiei serviciului public de alimentare cu energie termică pentru populaţie este numărul de apartamente alimentate cu energie termică în unitatea de timp.

Evoluţia numărului de apartamente alimentate cu energie termică (1992-2016)

0

1,000,000

2,000,000

3,000,000

4,000,000

5,000,000

6,000,000

7,000,000

8,000,000

9,000,000

1992 2004 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Apartamente Populație

Sursa: ANRSC Grafic nr. 6 Evoluţia numărului de apartamente alimentate cu energie termică în perioada 1992-2016

Potrivit datelor culese cu ocazia recensământului populaţiei şi locuinţei din anul 1992, în România erau 72.540 de clădiri tip bloc cu instalaţii de încălzire centrală (condominii alimentate prin SACET) care cuprindeau 2.885.012 locuinţe, respectiv 8.463.550 de persoane care locuiau în acestea.

La jumătatea anului 2016, mai erau 1.270.537 de apartamente conectate la SACET, reprezentând o scădere de circa 44% în decursul a 23 de ani şi circa 3.571.490 de persoane deservite.

Potrivit datelor din evidenţele ANRSC pentru perioada 2009-2016, deconectările au crescut până în anul 2011, după care se observă o scădere continuă a acestora. Tendinţa de scădere a numărului total de locuinţe conectate va continua şi în anul 2017, cu o influenţă negativă asupra sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică din zonele de dezvoltare regională. Tabel nr. 10 Situaţia locuinţelor deconectate/reconectate la nivel naţional/municipiul Bucureşti, în perioada 2009- Sem. I 2016

2009 2010 2011 2012 Locuinţe conectate la nivel naţional

1.595.175 1.550.402 1.488.293 1.412.014

Locuinţe deconectate la nivel naţional

32.582 59.035 70.432 66.112

Locuinţe reconectate la 5.894 3.009 10.013 3.796

30  

nivel naţional Locuinţe conectate în Bucureşti

569.768 569.234 567.657 566.481

2013 2014 2015 Sem I 2016

Locuinţe conectate la nivel naţional

1.364.354 1.328.382 1.281.122 1.270.537

Locuinţe deconectate la nivel naţional

49.288 30.884 49.932 7.714

Locuinţe reconectate la nivel naţional

1.857 2.505 2.682 1.461

Locuinţe conectate în Bucureşti

565.670 564.449 563.352 563.143

Sursa: ANRSC

Principalele cauze care au condus la accentuarea fenomenului de deconectare şi, respectiv, debranşare sunt:

• cre�terea preţului la combustibili, fără nicio analiză de impact asupra sistemelor de termoficare.

• înregistrarea de creanţe mari la debitorii beneficiari casnici, industriali şi instituţii publice. • marketingul agresiv al distribuitorilor de echipamente de încălzire individuală. • creşteri exagerate al numărului de surse de poluare locală, cu impact asupra sănătăţii

popula�iei. • criza economico-financiară;

În ceea ce priveşte acest indicator, trebuie precizat că numărul de apartamente conectate la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică în Bucureşti acţionează ca un atenuator, întrucât în toată perioada de referinţă a rămas aproximativ constant, reprezentând circa 40% din total. Pe fondul creşterii deconectărilor, ponderea numărului de apartamente conectate în municipiul Bucureşti va creşte în numărul total de apartamente conectate la nivel naţional.

4.1.5 Eficienţa SACET prin producerea energiei termice în centrale de cogenerare (exemple: municipiile Suceava şi Botoşani)

În ceea ce priveşte preţurile practicate la vânzarea energiei termice în sistemul centralizat, redăm spre exemplificare, eficienţa centralelor în cogenerare din municipiile Suceava şi Botoşani.

Municipiul Suceava

Serviciul de transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat din municipiul Suceava este concesionat către operatorul THERMONET SRL, prin Contractul nr. 30104 din 15.10.2015. THERMONET SRL distribuie în SACET energia termică achiziţionată de la producătorul Bioenergy Suceava SA. 

Bioenergy Suceava SA15 este o companie care exploatează o centrală de cogenerare de înaltă eficienţă cu funcţionare pe biomasă, dimensionată pentru necesarul actual de energie termică la nivelul

                                                            

31  

15 Bioenergy Suceava SA - acţionari: […].

32  

municipiului Suceava. Proiectul16 centralei de cogenerare a fost realizat cu o investi�ie privată de 86 milioane Euro, fiind pusă în func�iune în noiembrie 2013.

În ultimii cinci ani, Bioenergy SA a asigurat energia termică la cel mai mic pre� de producţie din �ară, respectiv de 116 lei/Gcal, pentru un număr aproximativ 50.000 de locuitori racorda�i la sistemul centralizat de termoficare.

Centrala care funcţionează pe bază de biomasă lemnoasă este compusă din:

• Cazane de abur supraîncalzit: 4x30 t/h; 77 bar(a); 540°C – furnitură URBAS;

• Ansamblu turbină cu abur – furnitură MAN şi generator electric: 10.5 kV, 29,65 MWe – furnitură ELIN - putere termică utilă în termoficare: 71,43 MWt;

• Echipamente electrice (TSI, Trafo 10,5/110 kV, Celule 10,5 kV, etc) – furnitură SIEMENS Panouri automatizări 0,4 KV - furnitură Grübl;

• Cazane de apă fierbinte (CAF 1+2+3): 3x14,7 MWt cu func�ionare pe gaze naturale – furnitură BOSCH;

• Cazan de apă fierbinte (CAF 4): 1x15 MWt cu func�ionare pe biomasă – furnitură URBAS.

Tabelul nr. 11 Rezultatele financiare Bioenergy Suceava SRL Date financiare Anul 2015 Anul 2016

Total cifră de afaceri 63 139 963 66 823 770 Profitul net/pierdere -62 523 911 -26 265 826

Thermonet Suceava SRL17 este, începând cu anul 2015, operatorul de transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în municipiul Suceava, desemnat ca urmare a procedurii de licitaţie derulate de primăria Suceava.

Cantitatea de energie termică livrată în sistemul de termoficare în perioada 2015 -2016, defalcată în funcţie de tipul beneficiarilor (consumatori casnici, industriali, instituţii publice), este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.12 Cantitatea de energie termică livrată în sistemul de termoficare de către Thermonet Suceava SRL

Cantitatea de energie termică livrată în SACET (Gcal) Tipul consumatorului 2015 2016

Consumatori casnici […] […]

Instituţii publice […] […] Agenţi economici […] […]

Total […] […] Sursa: informaţii furnizate de Thermonet Suceava SRL

Preţurile18 la energia termică practicate de Thermonet Suceava SRL, în perioada 2015-2016:

- pentru anul 2015:

Preţul local pentru producere energie termică (BioEnergy Suceava SA): 116 lei/ Gcal                                                             16 Adrem Invest SRL Bucure�ti a câ�tigat în primăvara anului 2011 licita�ia organizată de Primăria Muncipiului Suceava. 17 înfiinţată în anul 2014, având ca acţionar majoritar societatea[…]. 18 Fară TVA.

33  

Preţul local de facturare energie termică la populaţie: 145,58 lei/ Gcal

- pentru anul 2016:

Preţul local pentru producere energie termică (BioEnergy Suceava SA): 116 lei/ Gcal

Preţul local de facturare energie termică la populaţie: 179,5 lei/ Gcal.

Tabelul nr. 13 Rezultatele financiare Thermonet Suceava SRL

Date financiare Anul 2015 Anul 2016

Total cifră de afaceri 10 034 956 33 189 889 Profitul net/pierdere -652 749 -5 473 869

Sursa: informaţii furnizate de Thermonet Suceava SRL 

Valoarea redevenţei calculată şi achitată de operatorul Thermonet Suceava SRL către consiliul local al municipiului Suceava, în perioada 2015-2016, a fost de [...].

Municipiul Botoşani

Modern Calor SA Botoşani19 asigură serviciul public de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în municipiul Botoşani. În baza unor proiecte cu finan�are europeană (POS MEDIU et. I, val. 45 mil Euro) �i guvernamentală, societatea a construit o nouă sursă de producere a energiei electrice �i termice, cu montarea de noi echipamente, respectiv:

• 2 motoare cu combustie internă GE Jenbacher AG – JMS 624 GS-N LC (versiunea HO2), cu capacitatea electrică de 4,4 MW �i schimbătoare de căldură 2x 3,998 MWt (2x 3,4 Gcal/h), cu funcţionare pe gaz natural; 2 cazane de apă fierbinte tip HWB, cu capacitatea de 52 MW (produse de EKOL), cu funcţionare pe gaz natural sau păcură;

În anul 2014, Consiliul local al municipiului BOTO�ANI a demarat documenta�ia în vederea accesării unui nou contract de finan�are (POS MEDIU et. II, val. estimate la 10,2 mil. Euro) pentru reabilitarea re�elelor secundare din �apte ansambluri de locuin�e, reabilitarea unor puncte termice, realizarea de racorduri din re�eaua primară de transport pentru noi consumatori, achizi�ia �i montarea unui sistem de supraveghere �i comandă de la distan�ă a echipamentelor, precum şi înlocuirea a peste 1400 de contoare. 

Operarea SACET presupune gestiunea următoarelor active:

• Centrala electrică de termoficare cu o capacitate electrică instalată de 8,802 MW şi termică de 103,08 Gcal/h;

• Reţea de transport în lungime de 21 Km;

• 37 de puncte termice de distribuţie şi 41 module termice racordate direct la reţeaua de transport;

• Reţea de distribuţie în lungime de 58,492 Km.

Beneficiarul investi�iei cofinan�ate din fonduri de coeziune, bugetul statului �i bugetul local este Unitatea Administrativ Teritorială (UAT municipiul Boto�ani) �i nu întreprinderea publică, Modern Calor SA. Bunurile rezultate sunt inventariate în patrimoniul public al municipiului �i nu apar�in operatorului.

                                                            19 Înfiinţată în anul 2010, având ca acţionar unic Consiliul local al municipiului BOTO�ANI

34  

Modern Calor SA beneficiaza de un ajutor de func�ionare, acordat exclusiv sub forma subven�iilor pentru acoperirea diferen�elor de pre� �i tarif la energia termică livrată popula�iei, cu rol de protec�ie socială.

Modern Calor SA asigura energia termică pentru un numar de:

• 11.249 de apartamente racordate la SACET;

• 76 agenţi economici, instituţii publice şi unităţi bugetare.

Cantitatea de energie termică produsă şi livrată în sistemul de termoficare în perioada 2014 -2016, defalcată în funcţie de tipul beneficiarilor (consumatori casnici, industriali, instituţii publice), este prezentată în tabelul de mai jos. 

Tabelul nr.14 Cantitatea de energie termică livrată în sistemul de termoficare de către Modern Calor SA Botoşani

Tipul consumatorului Cantitatea de energie termică comercializată la nivelul sistemul centralizat de termoficare (Gcal)

2014 2015 2016 Consumatori casnici […] […] […]

Instituţii publice […] […] […] Agenţi economici […] […] […]

Total […] […] […] Sursa: informaţii furnizate de Modern Calor SA Botoşani

Preţurile20 la energia termică practicate de Modern Calor SA Botoşani, în perioada 2014-2016: - anul 2014: Preţul local pentru producere energie termică: [...]lei/ Gcal Preţul local de facturare energie termică la populaţie: 170 lei/ Gcal - pentru anul 2015: Preţul local pentru producere energie termică: [...]lei/ Gcal Preţul local de facturare energie termică la populaţie: 170 lei/ Gcal - pentru anul 2016: Preţul local pentru producere energie termică : [...]lei/ Gcal Preţul local de facturare energie termică la populaţie: 164 lei/ Gcal.

Tabelul nr. 15 Rezultate financiare Modern Calor SA Cifră de afaceri/Profit 2014 2015 2016

Total cifră de afaceri 40.976.208 38.223.125 36.042.543 Profitul net 2.339.703 2.783.382 1.010.471

Sursa: informaţii furnizate de Modern Calor SA Botoşani

Valoarea redevenţei calculate şi achitate de operator către Consiliul local, în perioada 2014-2016, a fost următoarea: [...].

Aspecte învederate de operatorul Modern Calor SA Boto�ani cu privire la funcţionarea serviciilor din SACET:

„Piaţa transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice din municipiul Boto�ani este o piaţă de monopol, întrucât Modern Calor S.A. este singurul operator care prestează acest serviciu, în sistem

                                                            20 Făra TVA.

35  

centralizat, la nivelul municipiului Boto�ani, reţeaua fiind de utilitate publică. Această piaţă nu este una competitivă, întrucât lipseşte componenta potrivit căreia consumatorul poate să îşi aleagă liber furnizorul de energie termică. Pe această piaţă consumatorul devenit „captiv” cumpără energia termică de la un singur furnizor, respectiv Modern Calor S.A., la preţ reglementat. În situaţia unei pieţe realmente competitivă şi transparentă, existenţa mai multor furnizori poate constitui un aspect cu rol esenţial în buna funcţionare a pieţei, întrucât aceştia îşi pot însuşi riscurile şi îşi pot asuma responsabilităţile pe care consumatorii nu şi le doresc.

Deschiderea spre concurenţă a acestei pieţe este obstrucţionată, în primul rând, de natura tehnică a reţelei de transport şi distribuţie, care se constituie ca o reţea unică la nivel local. Dată fiind tehnologia specifică de transport şi distribuţie a energiei termice, există o condiţie intrinsecă de monopol (numit şi monopol natural) care constituie o limitare în formarea unei pieţe perfect concurenţiale. Alimentarea cu energie termică a majorităţii consumatorilor se face printr-o singură conexiune fizică, iar Modern Calor S.A.., care are în administrare această reţea, este „de facto” un monopol, care nu permite unor eventuali al�i producători independen�i să intre într-o relaţie directă cu consumatorii finali.” […].

Din datele mai sus prezentate, se poate constata că investiţiile efectute de autorităţile locale în capacităţile de producere a energiei termice şi în reţelele de transport au determinat practicarea unor preţuri locale de facturare a energiei termice la populaţie printre cele mai scăzute la nivel naţional.

4.2 Transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică Activităţile de transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice se desfăşoară pe baza licenţelor emise de către autorităţile de reglementare şi trebuie să respecte principiul tratamentului egal pentru toţi utilizatorii racordaţi la reţelele de transport şi/sau distribuţie a energiei termice.

Operatorii de transport şi distribuţie licenţiaţi răspund de exploatarea economică şi în condiţii de protecţie a mediului a instalaţiilor din administrarea şi exploatarea lor, având obligaţia să ia măsurile necesare pentru întreţinerea şi menţinerea în stare bună a izolaţiei termice a conductelor şi a instalaţiilor, menţinerea în stare de funcţionare a dispozitivelor de reglaj automat, eliminarea pierderilor prin neetanşeităţi.

Transportul energiei termice este activitatea de transmitere a energiei termice de la producători la reţelele termice de distribuţie sau la utilizatorii racordaţi direct la reţelele termice de transport.

Transportul agentului termic primar între sursa de energie termică (CET, CT) şi staţiile de transformare (punctele termice - PT) dispersate pe teritoriul unui oraş este asigurat prin intermediul unui sistem de conducte tur-retur în circuit închis, denumit reţelele termice primare.

Acest sistem trebuie reglat astfel încât să se obţină un optim din punct de vedere al randamentului energetic. Factorii care determină acest optim sunt viteza de curgere în conducte şi calitatea izolaţiei termice a conductelor.

Distribuţia energiei termice este activitatea de trasmitere a energiei termice de la reţeaua de transport către utilizatori, inclusiv transformarea parametrilor agentului termic, realizată prin utilizarea reţelelor termice de distribuţie.

Transformarea energiei termice reprezintă aducerea energiei termice la parametri de debit, temperatură şi presiune necesari la punctele de utilizare, realizată în staţiile de transformare a energiei termice (punctele termice).

36  

Distribuţia energiei termice sub formă de agent secundar pentru încălzire şi apă caldă de consum este asigurată prin intermediul unui sistem de conducte tur-retur între punctele termice şi consumatori, denumit reţelele termice secundare. Şi în cazul reţelelor secundare factorii care determină funcţionarea în parametri optimi sunt viteza de curgere în conducte şi calitatea izolaţiei termice a conductelor.

Furnizarea energiei termice este activitatea prin care se asigură, pe baze contractuale, comercializarea energiei termice.

Potrivit legislaţiei în vigoare, furnizarea energiei termice sub formă de agent termic pentru încălzire şi apă caldă de consum se face pe bază de contract de furnizare. Distribuitorul/ furnizorul de energie termică se găseşte într-o relaţie comercială contractuală cu consumatorii individuali sau cu asociaţiile acestora. În principiu, stabilirea cantităţilor efectiv livrate se face prin măsurare directă cu ajutorul contoarelor de energie termică, respectiv a contoarelor de apă caldă, iar contravaloarea acestora se plăteşte prin factură.

Montarea echipamentelor de măsurare - înregistrare a cantităţilor consumate se face, de regulă, la limita de proprietate a consumatorului sau în alt punct convenit de părţi prin contractul de furnizare (în punctul de delimitare/separare a instalaţiilor din punct de vedere al proprietăţii sau la intrarea în subsolul tehnic al clădirii).

În cazul imobilelor de locuit cu mai multe apartamente, datorită sistemului în care acestea au fost proiectate şi realizate (având branşamente şi instalaţii interioare de utilizare comune), calitatea de beneficiar revine asociaţiei de proprietari/locatari. Deşi legislaţia specifică în vigoare prevede obligativitatea contorizării la nivelul branşamentului consumatorului, determinarea cantităţilor de energie termică furnizate în vederea facturării şi repartizarea pe consumatorii individuali a cheltuielilor aferente se face, în majoritatea localităţilor, încă prin metode indirecte, bazate pe măsurători şi calcule.

Din analiza efectuată au rezultat următoarele tarife:

- tarife pentru serviciul de transport, distribuţie şi furnizare (aplicabile consumatorilor casnici şi consumatorilor non-casnici urbani);

- tarife pentru serviciul de transport şi furnizare (aplicabile consumatorilor noncasnici industriali, care deţin propriile reţele de distribuţie în incinta locaţiilor lor).

Gradul de contorizare la branşament la nivel naţional, la data de 31.12.2016, era de 98,1% pentru încălzire şi 95,8% pentru apă caldă.

Măsurarea consumurilor de energie termică (contorizarea) la nivelul de branşament este primul pas spre reducerea consumurilor şi, indirect, a facturii energetice, întrucât fiecare consumator (asociaţie de proprietari/ locatari) se va gospodări şi va consuma în conformitate cu nevoile şi cu puterea financiară a membrilor săi.

Practica a demonstrat că montarea sistemelor de măsurare, reglare şi control, inclusiv a contoarelor de energie termică pe branşamentul consumatorului, este singura modalitate eficientă de îmbunătăţire a randamentului unui sistem de termoficare.

4.2.1 Administrarea reţelei de transport şi distribuţie

Administrarea reţelelor de transport şi distribuţie este în sarcina distribuitorului de energie termică.

Reţele de transport şi distribuţie pentru energia termică sunt de două tipuri:

- reţele primare; - reţele secundare.

37  

Din informatiile primite de la beneficiari a rezultat că re�eaua de distribu�ie a energiei termice, aflată în administrarea autorită�ilor publice locale, are un grad ridicat de uzură, fiind construită în majoritatea cazurilor în perioada 1960-1990, iar pentru viitor se impune cre�terea investi�iilor în cadrul activită�ii de modernizare a re�elei de furnizare a energiei termice. 

Tabelul nr. 16 Structura reţelei de transport şi distribuţie energie termică 

Lungime reţele primare [ m ] Reţele de transport

Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Lungimea totală a reţelelor primare (de transport) 2.047.872 1.936.117 1.957.910

- reţele preizolate 350.437 393.356 415.345 - reţele cu izolaţie clasică, din care: 1.697.435 1.542.761 1.542.566

- lungime totală tronsoane (vechime în exploatare mai mică de 10 ani) 153.721 141.156 113.964

- lungime totală tronsoane (vechime în exploatare între 10-25 ani) 165.844 179.877 190.325

- lungime totală tronsoane (vechime în exploatare peste 25 ani) 1.377.870 1.221.728 1.238.277

Număr puncte termice 215.928 218.986 222.057 - ale unităţii administrativ-teritoriale 41.827 41.849 41.901 - ale utilizatorilor 174.101 177.137 180.156 Lungimea totală a reţelelor secundare (de distribuţie) 7.111.280 7.046.159 7.016.311 - reţele preizolate 2.034.691 2.210.272 2.220.696 - reţele cu izolaţie clasică, din care: 5.076.589 4.835.887 4.795.615

- lungime totală tronsoane ( vechime în exploatare mai mică de 10 ani) 907.215 903.346 868.018

- lungime totală tronsoane (vechime în exploatare între 10-25 ani) 949.699 850.630 857.842

- lungime totală tronsoane (vechime în exploatare peste 25 ani) 3.219.675 3.081.911 3.069.755

Lungimea totală a traseelor subterane de conducte pentru reţelele primare 1.671.266 1.582.121 1.602.463 Lungimea totală a traseelor supraterane de conducte pentru reţelele primare 376.606 353.996 355.448 Lungimea totală a traseelor subterane de conducte pentru reţelele secundare 6.318.002 6.265.230 6.235.762 Lungimea totală a traseelor supraterane de conducte pentru reţelele secundare 793.278 780.929 780.549

Sursa: ANRSC

Potrivit strategiei în domeniul energiei termice, investiţii preconizate în reţelele termice, a căror punere în funcţiune este prevăzută pentru perioada 2016-2025, se regăsesc în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 17 Investiţii preconizate pentru reabilitarea reţelei de transport şi distribuţie energie termică (2016-2025)

Reţele termice Lungime reţelei [ m ] Valoarea investiţiei [ Euro ]

Reţele de transport, din care: 205.164 268.345.443

- nou instalate: 27.045 13.374.726

38  

- înlocuite: 178.119 254.970.717 Reţele de distribuţie, din care: 556.960 305.250.646 - nou instalate: 58.270 19.434.127 - înlocuite: 498.690 285.816.519

Sursa: ANRSC

4.2.2 Servicii conexe activităţilor de producere, transport, furnizare şi distribuţie a energiei termice

Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51 din 8 martie 2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare21 (în continuare Legea nr. 51/2006), prevede la art. 43 alin. (8) că „pentru prestarea unor servicii conexe serviciilor de utilităţi publice, cum sunt eliberarea acordurilor şi avizelor, verificarea documentaţiilor tehnico-economice, expertizele tehnice, service-ul instalaţiilor de utilizare şi altele asemenea, tarifele se fundamentează pe tipuri de lucrări sau servicii prestate de operatori şi se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre. Aceste servicii se facturează şi se încasează separat de către operatori/operatorii regionali.” Potrivit prevederilor art. 28 alin. (21) din Legea nr. 51/2006, autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, în baza mandatului primit, pot încredinţa unui operator de drept privat gestiunea serviciilor de utilităţi publice sau a uneia ori mai multor activităţi din sfera acestor servicii prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, cu respectarea următoarelor condiţii cumulative ce trebuie îndeplinite atât la data atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cât şi pe toată durata acestui contract:

a. unităţile administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, în calitate de acţionari/asociaţi ai operatorului regional, prin intermediul asociaţiei, sau, după caz, unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acţionar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a acţionarilor şi al consiliului de administraţie, exercită un control direct şi o influenţă dominantă asupra deciziilor strategice şi/sau semnificative ale operatorului regional/operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe;

b. operatorul regional, respectiv operatorul, după caz, desfăşoară exclusiv activităţi din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilităţi publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv a unităţii administrativ-teritoriale care i-a încredinţat gestiunea serviciului;

c. capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deţinut în totalitate de unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei, respectiv de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului este exclusă.

                                                            21 Cu precădere cele aduse prin Ordonanţa de urgenţă nr. 58/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice, respectiv prin Legea nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

39  

Prin urmare, legislaţia prevedere două condiţii care trebuie îndeplinite în vederea operării interne a serviciilor comunitare de utilităţi publice, ca rezultat al atribuirii, în mod direct, a contractului de delegare a gestiunii acestor servicii operatorului propriu de drept privat:

- condiţia de control a operatorului intern (deţinut de UAT), respectiv a operatorului regional (controlat de ADI);

- condiţia privind exclusivitatea obiectului de activitate – în speţă, operatorul propriu de drept privat (operatorul intern, respectiv operatorul regional) căruia i s-a atribuit în mod direct contractul de delegare a gestiunii serviciului comunitar de utilităţi publice, desfăşoară exclusiv activităţile economice delegate în raza de competenţă a UAT/ADI care i-a încredinţat gestiunea serviciului.

Din prevederile art. 43 alin. (8) din Legea nr. 51/2006, care reglementează politica tarifară a serviciilor apreciate de legiuitor ca fiind conexe serviciilor de utilităţi publice (în speţă, eliberarea acordurilor şi avizelor, verificarea documentaţiilor tehnico-economice, expertizele tehnice, service-ul instalaţiilor de utilizare şi altele asemenea), ar rezulta că, deşi nu este prevăzut în mod expres de lege, practic, operatorii de servicii publice, inclusiv operatorii proprii de drept privat (în speţă, operatorii interni, respectiv operatorii regionali), pot presta şi alte activităţi în legătură cu serviciul public ori infrastructura utilizată în vederea furnizării acestuia. Din analiza serviciilor enumerate, se observă faptul că se disting două categorii de servicii:

- servicii conexe serviciilor de utilităţi publice, care nu pot fi prestate decât de operatorul de servicii publice, în speţă, serviciile de eliberare a acordurilor şi a avizelor, verificarea documentaţiilor tehnico-economice;

- servicii relaţionate cu serviciile de utilităţi publice, ori cu infrastructura sau platforma tehnologică ori cu mijloacele de producţie utilizate în vederea furnizării acestora, care sunt prestate pe piaţa concurenţială (enumerate în mod exemplificativ în Legea nr. 51/2006: expertizele tehnice, service-ul instalaţiilor de utilizare şi altele asemenea).

Or, serviciile care sunt prestate pe piaţa concurenţială nu fac parte din activităţile incluse în sfera serviciului public, chiar dacă sunt prestate în legătură cu acesta (de exemplu, serviciile relaţionate instalaţiilor de utilizare ori serviciile de expertiză tehnică).

Prin natura lui, serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, pe de o parte, face necesară realizarea de către operator a unor activităţi/servicii conexe, care nu pot fi prestate decât de operatorul de servicii publice (în speţă, eliberarea acordurilor şi avizelor), iar, pe de altă parte, este relaţionat cu activităţi economice/servicii prestate pe piaţa concurenţială (de exemplu, expertizele tehnice, service-ul instalaţiilor de utilizare şi altele asemenea) avute în vedere de Legea nr. 51/2006. În consecinţă, operatorul propriu de drept privat, respectiv operatorul regional, în calitate de delegat, poate desfăşura şi activităţi economice/servicii conexe serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.

Asigurarea pe deplin a condiţiei de exercitare a controlului de către UAT asupra operatorului intern, în mod similar celui exercitat asupra structurilor propriului aparat administrativ, presupune restrângerea activităţii operatorului intern la serviciul de utilităţi publice delegat şi la acele activităţi conexe care nu pot fi realizate decât de acest operator.

Cu toate acestea, autoritatea de concurenţă nu exclude posibilitatea operatorilor de servicii publice de a acţiona, în anumite limite, pe pieţe concurenţiale ale serviciilor relaţionate cu serviciile de utilităţi publice ori cu infrastructura sau platforma tehnologică ori cu mijloacele de producţie utilizate în vederea furnizării acestora. În acest sens, în condiţiile în care autorităţile centrale de reglementare permit desfăşurarea de către operatorul de drept privat şi a altor

40  

activităţi economice decât cele prevăzute expres în sfera serviciilor de utilităţi publice care fac obiectul măsurii administrative de atribuire directă a contractului de delegare, atât UAT, cât şi operatorii de servicii publice trebuie să se abţină de la acţiuni care ar putea afecta concurenţa pe pieţele concurenţiale relaţionate cu piaţa serviciului public delegat, fiind necesară instituirea unor măsuri administrative cumulative în acest sens, după cum urmează:

41  

a) pentru a nu intra sub incidenţa prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea concurenţei, UAT trebuie să limiteze drepturile exclusive acordate operatorului intern numai la serviciul de utilităţi publice care face obiectul măsurii administrative de atribuire, în mod direct, a contractului de delegare a gestiunii serviciului de utilităţi publice;

b) acţiunea operatorului intern trebuie să se realizeze exclusiv în legătură cu serviciul de utilităţi publice delegat, prezenţa acestuia pe pieţele serviciilor concurenţiale relaţionate cu serviciile de utilităţi publice sau cu infrastructura ori platforma tehnologică sau cu mijloacele de producţie utilizate în vederea furnizării serviciilor de utilităţi publice fiind una cel mult marginală, în limitele capacităţii de producţie necesare realizării serviciului public delegat, fără să fie afectat în vreun fel serviciul de utilităţi publice delegat.

Pentru a se asigura împiedicarea subvenţionării activităţii economice a operatorului intern/operatorului regional pe pieţele concurenţiale relaţionate cu serviciile de utilităţi publice sau cu infrastructura ori platforma tehnologică sau cu mijloacele de producţie utilizate în vederea furnizării serviciilor de utilităţi publice din veniturile obţinute din prestarea serviciului public delegat, este necesară luarea următoarelor măsuri:

i. realizarea unei separări contabile a gestiunii serviciului public delegat, faţă de alte servicii prestate pe pieţele concurenţiale relaţionate cu serviciile de utilităţi publice sau cu infrastructura ori platforma tehnologică sau cu mijloacele de producţie utilizate în vederea furnizării serviciilor de utilităţi publice;

ii. costurile activită�ilor economice de pe pieţele concurenţiale relaţionate cu serviciul de utilităţi publice sau cu infrastructura ori platforma tehnologică sau cu mijloacele de producţie utilizate în vederea furnizării serviciilor de utilităţi publice trebuie să fie acoperite integral numai din veniturile încasate din activităţile economice desfăşurate pe fiecare din aceste pieţe;

c) intervenţia UAT cu privire la: (i) tarifele serviciilor conexe serviciului de utilităţi publice, (ii) tarifele serviciilor relaţionate cu serviciile de utilităţi publice, ori (iii) tarifele serviciilor relaţionate cu infrastructura ori platforma tehnologică sau cu mijloacele de producţie utilizate în vederea furnizării serviciilor de utilităţi publice, trebuie să fie neutră din punct de vedere concurenţial, adică operatorul intern să nu aibă posibilitatea să se angajeze în practici anticoncurenţiale de excludere - de exemplu, preţuri de ruinare ori de foarfecă tarifară - ori de exploatare – de exemplu, preţuri excesive.

În măsura în care UAT doreşte o prezenţă semnificativă pe pieţe concurenţiale relaţionate cu serviciul de utilităţi publice delegat sau cu infrastructura ori platforma tehnologică sau cu mijloacele de producţie utilizate în vederea furnizării serviciilor de utilităţi publice (de exemplu, prin realizarea de investiţii în acest sens, investiţii care depăşesc necesarul asigurării bunei funcţionări a serviciului de utilităţi publice delegat) ori pe alte pieţe concurenţiale, pentru a se asigura împiedicarea subvenţionării activităţii de pe pieţele concurenţiale din veniturile obţinute pe piaţa serviciului de utilităţi publice delegat, este necesară separarea structurală a activităţilor economice respective şi încredinţarea acestora, în mod separat, unor entităţi distincte – întreprinderi – înfiinţate în acest scop.

În fapt, întreprinderile active în domeniul producţiei şi distribuţiei de energie termică au menţionat, în răspunsurile lor la solicitările de informaţii ale Consiliului Concurenţei, următoarele servicii conexe serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat:

- servicii de branşare, debranşare/deconectare, rebranşare/reconectare;

- servicii de măsurare - constatare funcţionalitate;

- servicii de sigilare, de golire a instalaţiilor interioare; întocmire documentaţie montare contoare de energie termică;

42  

- eliberare avize necesare ob�inerii autoriza�iilor de construire, debran�are/rebran�are.

Lista detaliata a serviciilor conexe prestate de operatorii economici este prezentată în Anexa nr. 5.

4.3 Analiza contractele de delegare a serviciului public de alimentare cu energie termică 4.3.1 Durata contractelor de de delegare a serviciului de alimentare cu energie

termică Potrivit reglementărilor în vigoare, contractul de delegare a gestiunii este un contract încheiat în formă scrisă, prin care unităţile administrativ-teritoriale, individual sau în asociere, după caz, în calitate de delegatar, atribuie, prin una dintre modalităţile prevăzute de lege, pe o perioadă determinată, unui operator, în calitate de delegat, care acţionează pe riscul şi răspunderea sa, dreptul şi obligaţia de a furniza/presta integral serviciul public de alimentare cu energie termică, inclusiv dreptul şi obligaţia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activităţii furnizate/prestate, în schimbul unei redevenţe, după caz.

Contractul de delegare a gestiunii poate fi încheiat de asociaţia de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, care au calitatea de delegatar.

Contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor administrative şi intră sub incidenţa prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi:

a) contract de concesiune de servicii;

b) contract de achiziţie publică de servicii.

În cazul serviciului public de alimentare cu energie termică, procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se stabileşte, după caz, în baza prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale şi Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.

Contractul de delegare a gestiunii va fi însoţit, în mod obligatoriu, de următoarele anexe:

a) caietul de sarcini privind furnizarea/prestarea serviciului;

b) regulamentul serviciului;

c) inventarul bunurilor mobile şi imobile, proprietate publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale, aferente serviciului;

d) procesul-verbal de predare-preluare a bunurilor prevăzute la lit. c);

e) indicatori tehnici corelaţi cu ţintele/obiectivele asumate la nivel naţional.

Contractul de delegare a gestiunii cuprinde, în mod obligatoriu, clauze referitoare la:

a) denumirea părţilor contractante;

b) obiectul contractului, cu indicarea activităţilor din sfera serviciului public de alimentare cu energie termică ce urmează a fi furnizat/prestat în baza contractului de delegare a gestiunii, astfel cum sunt prevăzute în legile speciale;

c) durata contractului;

d) aria teritorială pe care va fi prestat serviciul;

43  

e) drepturile şi obligaţiile părţilor contractante cu privire la furnizarea/prestarea serviciului şi la sistemul de utilităţi publice aferent, inclusiv conţinutul şi durata obligaţiilor de serviciu public;

f) modul de repartizare a riscurilor între părţi, în cazul contractelor de concesiune;

g) natura oricăror drepturi exclusive sau speciale acordate delegatului;

h )sarcinile şi responsabilităţile părţilor cu privire la investiţii/programele de investiţii, precum reabilitări, modernizări, obiective noi, extinderi, inclusiv modul de finanţare a acestora;

i) indicatorii de performanţă privind calitatea şi cantitatea serviciului şi modul de monitorizare şi evaluare a îndeplinirii acestora;

j) preţurile/tarifele pe care delegatul are dreptul să le practice la data începerii furnizării/prestării serviciului, precum şi regulile, principiile şi/sau formulele de ajustare şi modificare a acestora;

k) compensaţia pentru obligaţiile de serviciu public care revin delegatului, dacă este cazul, cu indicarea parametrilor de calcul, control şi revizuire a compensaţiei, precum şi modalităţile de evitare şi recuperare a oricărei supracompensaţii;

l) modul de facturare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate direct utilizatorilor şi/sau delegatarului, după caz;

m) nivelul redevenţei sau al altor obligaţii, după caz; la stabilirea nivelului redevenţei, autoritatea publică locală va lua în considerare valoarea calculată similar amortizării pentru mijloacele fixe aflate în proprietate publică şi puse la dispoziţie operatorului odată cu încredinţarea serviciului şi gradul de suportabilitate al populaţiei; nivelul redevenţei se stabileşte, în mod transparent şi nediscriminatoriu, pentru toţi potenţialii operatori ai serviciului public de alimentare cu energie termică, utilizându-se aceeaşi metodologie de calcul;

n) garanţia de bună execuţie a contractului, cu indicarea valorii, modului de constituire şi de executare a acesteia;

o) răspunderea contractuală;

p) forţa majoră;

q) condiţiile de revizuire a clauzelor contractuale;

r) condiţiile de restituire sau repartiţie, după caz, a bunurilor, la încetarea din orice cauză a contractului de delegare a gestiunii, inclusiv a bunurilor rezultate din investiţiile realizate;

s) menţinerea echilibrului contractual;

t) cazurile de încetare şi condiţiile de reziliere a contractului de delegare a gestiunii;

u) forţa de muncă;

v)alte clauze convenite de părţi, după caz.

Cesiunea sau novaţia contractului de delegare a gestiunii este posibilă numai în cazul divizării, fuzionării ori înfiinţării unei filiale a operatorului, cu respectarea condiţiilor contractuale iniţiale şi cu aprobarea autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale.

Subdelegarea de către operator a gestiunii serviciului/uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciului este interzisă. Subcontractarea de lucrări sau servicii conexe, necesare furnizării/prestării serviciului/uneia sau mai multor activităţi din sfera serviciului delegat/delegată, se face numai în condiţiile prevăzute de legislaţia din domeniul achiziţiilor publice.

44  

Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a iniţia procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii cu cel puţin 6 luni înainte de încetarea contractelor în curs; în caz contrar acestea nu pot invoca motive de urgenţă pentru atribuirea contractelor.

Criteriile principale pentru atribuirea contractelor de delegare a gestiunii sunt:

- existenţa garanţiilor profesionale şi financiare ale operatorilor;

- indicatorii de performanţă ai serviciilor furnizate/prestate;

- nivelul tarifelor aplicate privind furnizarea/prestarea serviciului în condiţii de calitate şi cantitate corespunzătoare.

Operatorii nou-înfiinţaţi pot fi admişi într-o procedură de atribuire a unui contract de delegare a gestiunii în aceleaşi condiţii ca şi societăţile existente.

Documentaţia de atribuire cuprinde toate informaţiile necesare pentru a asigura ofertantului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de organizare, desfăşurare şi aplicare a procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii şi include, în mod obligatoriu, proiectul contractului de delegare a gestiunii şi anexele obligatorii ale acestuia.

În cazul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, documentaţia de atribuire se elaborează în cadrul asociaţiei, se supune avizării autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se aprobă de adunarea generală a asociaţiei, în calitatea acesteia de organ deliberativ, în baza mandatului primit.

În cazul gestiunii delegate, autorităţile administraţiei publice locale păstrează, în conformitate cu competenţele ce le revin, potrivit legii, prerogativele şi răspunderile privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciilor, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de utilităţi publice, precum şi obligaţia de a urmări, de a controla şi de a supraveghea modul în care se realizează serviciile, respectiv:

a) modul de respectare şi de îndeplinire a obligaţiilor contractuale asumate de operatori, inclusiv în relaţia cu utilizatorii;

b) calitatea serviciilor furnizate/prestate;

c) indicatorii de performanţă ai serviciilor furnizate/prestate;

d) modul de administrare, exploatare, conservare şi menţinere în funcţiune, dezvoltare sau modernizare a sistemelor de utilităţi publice;

e) modul de formare, stabilire, modificare şi ajustare a preţurilor şi tarifelor pentru serviciile de utilităţi publice.

În vederea încheierii contractelor de delegare a gestiunii, autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară aprobă un studiu de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor, precum şi documentaţia de atribuire a contractului de delegare a gestiunii.

Durata contractelor de delegare a gestiunii este limitată. Pentru contractele de delegare a gestiunii a căror durată estimată este mai mare de 5 ani, aceasta se stabileşte, după caz, în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016, ale Legii nr. 99/2016 şi ale Legii nr. 100/2016 şi nu va depăşi durata maximă necesară recuperării investiţiilor prevăzute în sarcina operatorului/operatorului regional prin contractul de delegare.

45  

                                                           

În cazul gestiunii directe, autorităţile administraţiei publice locale, cu excepţia celor care sunt membre ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, sunt obligate ca, periodic, respectiv o dată la 5 ani, să facă analize privind eficienţa economică a serviciului, respectiv să schimbe modalitatea de gestiune a serviciilor publice, după caz.

Prelungirea se poate aproba de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale. Contractul de delegare poate fi prelungit, în condiţiile legii, printr-un act adiţional încheiat între operatori şi unităţile administrativ-teritoriale, respectiv între operatorii regionali şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în baza mandatului primit.

Durata contractelor ar trebui stabilită de către UAT/ADI competente astfel încât să nu fie afectată concurenţa pe piaţă, prin optimizarea interdependenţei durată – investiţii/cost – tarif. Acest lucru permite UAT/ADI, şi implicit consumatorilor – membri ai colectivităţilor locale respective, să obţină un rezultat cât mai apropiat de cel care ar fi obţinut pe o piaţă pe deplin concurenţială.

De asemenea, este necesar ca durata contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat să nu fie extinsă în mod artificial, prin prelungirea nejustificată a contractelor de delegare a gestiunii. Astfel, pentru a se asigura o presiune concurenţială eficientă asupra acestor furnizori de servicii, este necesar ca acordarea contractelor de delegare a gestiunii să se realizeze printr-o procedură concurenţială (în speţă, licitaţie), şi nu prin prelungirea acestora pe bază de acte adiţionale.

În mod similar stabilirii unei durate nejustificate a contractelor de delegare a serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, prelungirea duratei acestora pe bază de acte adiţionale ridică bariere semnificative la intrarea pe piaţă, de natură să împiedice intrarea pe piaţă a unui operator mai eficient din punct de vedere economic, favorizând astfel operatorul cu care s-a încheiat contractul de delegare a gestiunii serviciului public.

Prin urmare, acţiunea de prelungire a duratei contractului de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat este susceptibilă de a produce efecte anticoncurenţiale prin restrângerea ori chiar înlăturarea concurenţei între furnizorii de asemenea servicii.

Astfel, în înţelesul regulilor de concurenţă, pe pieţele unde concurenţa se manifestă la intrarea pe piaţă, cu ocazia licitaţiilor organizate în acest sens de către unităţile administrativ teritoriale, stabilirea unei durate nejustificat de mari a contractului de delegare a gestiunii serviciului public, respectiv prelungirea în mod nejustificat a duratei contractului constituie ingerinţe ale autorităţii publice prin care se distorsionează mediul concurenţial.

Prin Legea nr. 225 din din 17 noiembrie 201622, s-au adus o serie de modificări �i completări Legii nr. 51/2006, care vizează nu numai clarificarea modalită�ilor de gestiune a serviciilor comunitare de utilită�i publice, stabilirea tipurilor de contracte de delegare a gestiunii �i a procedurilor aplicabile pentru atribuirea lor, dar �i con�inutul obligatoriu al contractului de delegare a gestiunii.  

Astfel, potrivit art. IX alin. (1) din Legea nr. 225/2016, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a acestei legi, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să ia măsurile necesare pentru asigurarea conformităţii contractelor încheiate cu dispozi�iile Legii nr. 51/2006, inclusiv cu modificările aduse acesteia prin Legea nr. 225/2016. În consecin�ă, autorită�ile publice locale, ai căror

 22 Legea nr. 225 din din 17 noiembrie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006

46  

furnizorii/prestatorii ai serviciilor de utilităţi publice se află în situa�ia prevăzută la art. 33 alin. (4) din Legea nr. 51/2006, se supun acestor prevederi.

Potrivit art. IX alin. (2) din Legea nr. 225/2016, nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la alin. (1) al aceluia�i articol, referitoare la asigurarea conformită�ii contractelor încheiate cu noile prevederi, constituie contravenţie, care se constată de către autorităţile de reglementare şi se sancţionează conform art. 47 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 51/2006.

Art. X din acelaşi act normativ prevede faptul că „toate contractele/actele de atribuire a serviciului de utilităţi publice, încheiate în baza prevederilor prezentei legi, vor conţine o clauză care stipulează că orice modificare a legislaţiei va conduce la modificarea de drept a acestora.”

Actele administrative încheiate între operatorii serviciului public de producere, transport, distribu�ie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat şi unităţile administrativ teritoriale (modalitatea de gestiune, durata contractului) sunt prezentate în Anexa nr.6.

Modalitatea de gestiune a serviciului public de producere, transport, distribu�ie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat, aşa cum a rezultat din analiza informaţiilor furnizate de autorităţile publice locale şi operatorii economici activi în acest sector, este prezentată în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 18 Modalitatea de gestiune a serviciului public de producere, transport, distribu�ie şi furnizare a energiei termice aleasă de unităţile autorităţile administraţiei publice locale din România pe teritoriul cărora este organizat acest serviciu, precum şi numărul de autorităţi aferent fiecărei modalităţi de gestiune

Gestiune directă, prin: Dare în administrare – 5 Atribuire directă a

contractului de delegare a gestiunii – 25

Gestiune delegată - licitaţie

publică/negociere directă – 15

Altă formă - Decizie a

prefectului judeţului/primaru

lui – 4 […] […] […] […]

Sursa: prelucrare internă a datelor raportate de operatorii economici din domeniu

Din datele prezentate, se observă că modalitatea de gestiune a serviciului public de producere, transport, distribu�ie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat, aleasă de majoritatea autorităţile locale este gestiunea direct prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii.

Activităţi desfăşurate fără existenţa unui contract  de gestiune a serviciului de alimentare cu energie termică În cadrul analizei efectuate au fost identificaţi anumiţi operatori ecomomici, aflaţi în subordinea unităţilor administrativ teritoriale pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea, având ca obiect de activitate producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice în sistem centralizat, care funcţionează în baza unor decizii ale prefecţilor judeţelor, respectiv primarului Municipiului Bucureşti, datând din anii 1990-1991.

În tabelul de mai jos sunt prezentaţi operatorii economici care desfăşoară activitatea de producerea, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat, în baza unor decizii emise de prefect, respectiv primar.

Tabelul nr. 19 Activităţi desfăşurate fără existenţa unui contract de gestiune a serviciului de alimentare cu energie termică

Operator Obiect de activitate Acţionar Document în baza căruia

47  

prestează serviciul public RAGCL Paşcani producere energie termică

şi electrică în cogeneare + transportul, distribu�ia �i furnizarea de energie termică în sistem centralizat

Consiliul Local al Municipiului Paşcani - 100%

Decizia nr. 81/1991 a Prefecturii Judeţului Iaşi

Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca

producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca - 100%,

Decizia Prefectului nr. 510/1990

R.A.D.E.T. Constanţa, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

Consiliului Local Municipal Constanţa - 100%,

Deciziei nr. 47/25.01.1991 a Prefecturii Judeţului Constanţa

RADET Bucureşti producere, transport �i distribu�ie a energiei termice în sistem centralizat

Primăria Municipiului Bucureşti – 100%

Decizia 120/10.12.1990 a Primarului Municipiului Bucureşti

Sursa: prelucrare internă a datelor raportate de operatorii din domeniu (perioada 2014-2016)

Conform prevederilor Legii nr. 225 din 17 noiembrie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a încheia astfel de contracte cu operatorii economici. Astfel, la art. IX se menţioneză urmăroarele:

(1) În termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale iau măsurile necesare pentru asigurarea conformităţii contractelor încheiate cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse de prezenta lege.

Mai mult, potrivit prevederilor art. X din acelaşi act normativ, „toate contractele/actele de atribuire a serviciului de utilităţi publice, încheiate în baza prevederilor prezentei legi, vor conţine o clauză care stipulează că orice modificare a legislaţiei va conduce la modificarea de drept a acestora.

4.3.2 Redevenţele încasate pentru concesionarea instalaţiei de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice

Valoarea totală a sumelor plătite cu titlu de redevenţă pentru concesionarea serviciului de alimentare cu energie termică nu a variat semnificativ în perioada 2014-2016, respectiv s-a situat în intervalul 9.899.850 - 10.098.377 lei.

Tabelul nr. 20 Valoarea totală a redevenţelor încasate pentru concesionarea instalaţiei de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice

Valoarea totală a redevenţelor (lei)

Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

10.098.376 9.904.849 9.931.185 Sursa: prelucrare internă a datelor raportate de operatorii din domeniu

Evoluţia valorii totale a redevenţelor plătite de operatorii serviciului de distribuţie şi furnizare a energiei termice poate fi observată în graficul de mai jos.

Sursa: prelucrare internă a datelor raportate de operatorii din domeniu

Grafic nr. 7 Evoluţia redevenţelor plătite de operatorii serviciului de distribuţie şi furnizare a energiei termice (2014-2016) Cele mai mari redevenţe au fost plătite de către CET Govora, judeţul Vâlcea, respectiv [...] lei anual, la polul opus fiind situate companiile de termoficare din judeţele Arad, Bihor, Constanţa, cu sume cuprinse între 1.000 şi 6.000 de lei anual.

În localităţile în care prestarea serviciului de alimentare cu energie termică se realizează de către direcţii sau servicii ale autorităţii locale, redevenţele sunt zero.

Potrivit raportărilor primire de Consiliul Concurenţei, există însă şi întreprinderi furnizoare de energie termică care nu au plătit redevenţe în perioada 2014-2016. Situaţia completă a redevenţelor plătite de operatorii de energie termică în perioada 2014-2016 se regăseşte în Anexa nr. 7.

4.4 Preţurile şi tarifele practicate pentru producerea, transportul şi distribuţia energiei termice, în funcţie de tipul de consumatori

Pe piaţa producerii energiei termice, regimul de stabilire a preţurilor este unul reglementat. Preţurile de producere a energiei termice sunt preţuri fixe, reglementate de autoritatea de reglementare.

Pentru energia termică livrată din centralele termice destinată serviciului public de alimentare cu energie termică prin SACET (inclusiv energia termică produsă din surse regenerabile), preţurile reglementate se stabilesc in conformitate cu Ordinul ANRSC nr. 66/2007. Preţurile reglementate au la bază costurile de producţie şi o cotă de profit rezonabilă, dar nu mai mult de 5%. Prin aplicarea metodei costurilor, pentru fiecare producător rezultă un preţ reglementat.

Pre�urile reglementate sunt avizate de ANRSC, respectiv ANRE (începând cu data de 26.11.2016, data intrării în vigoare a Legii 225/2016).

Pre�ul energiei termice produse în cogenerare, destinată SACET, se aprobă prin decizie a pre�edintelui ANRE, pe baza metodologiei proprii (aprobate prin Ordinul ANRE nr. 15/2015 şi Ordinul nr. 111/2014, cu modificările şi completările ulterioare), cu excep�ia cazurilor în care prin contracte de concesionare sau de parteneriat public-privat s-au negociat, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 325/2006, formule ori reguli de stabilire/ajustare a pre�ului. În acest caz pre�ul energiei termice se aprobă de autoritatea administra�iei publice locale cu avizul autorită�ii competente.

48  

49  

a. Preţurile practicate de producători pentru vânzarea energiei termice produse în cogenerare

Baza de calcul a preţurilor reglementate23 pentru energia termică livrată din centralele de cogenerare care beneficiază de schema de sprijin o constituie valorile preţurilor de referinţă24, aprobate prin ordin al ANRE.

Preţul de calcul pentru energia termică produsă şi livrată din unităţile de cogenerare amplasate într-o centrală de cogenerare care beneficiază de schema de sprijin este egal cu preţul de referinţă al energiei termice corespunzător combustibilului majoritar utilizat de respectivele unităţi.

Preţul de calcul pentru energia termică produsă şi livrată din capacităţile de producere separate, amplasate într-o centrală de cogenerare care beneficiază de schema de sprijin, se determină pe baza costurilor justificate şi nu poate fi mai mare decât preţul de referinţă al energiei termice corespunzător combustibilului majoritar utilizat de respectivele capacităţi.25

Preţul de referinţă pentru energia termică produsă şi livrată din centralele de cogenerare de înaltă eficienţă este stabilit la nivelul preţului pentru energia termică livrată dintr-o centrală termică echivalentă.

Pentru determinarea preţurilor de referinţă pentru energia termică se iau în considerare centrale de producere a energiei termice echivalente, funcţionând cu combustibil solid, combustibil gazos asigurat din reţeaua de transport şi, respectiv, cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de distribuţie.

Acest lucru a condus la o tratare unitară a preţurilor reglementate pentru energia termica livrată din centralele care beneficiază de schema de sprijin şi utilizează acelaşi tip de combustibil majoritar.

Aşadar, ANRE stabileşte preţul pentru energia termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare care beneficiază de schema de sprijin la nivelul preţului pentru energia termică livrată dintr-o centrală ce produce separat energie termică cu acelaşi tip de combustibil şi cu eficienţa de referinţă armonizată a producerii separate de energie termică. Valorile de referinţă armonizate ale randamentului pentru producţia separate de energie electrică şi termică au fost revizuite, începând cu 1 ianuarie 2016, aplicându-se valorile de referinţă stabilite prin Regulamentul Delegat (UE) 2015/2402 al Comisiei din 12 octombrie 2015 de revizuire a valorilor de referin�ă armonizate ale randamentului pentru produc�ia separată deenergie electrică �i termică, în aplicarea Directivei 2012/27/UE a Parlamentului European �i a Consiliului �i de abrogare a Deciziei 2011/877/UE a Comisiei.

În tabelele de mai jos sunt prezentate valorile preţurilor de referinţă al energiei termice corespunzător combustibilului majoritar utilizat, conform Metodologiei de stabilire �i ajustare a pre�urilor pentru energia electrică �i termică produsă �i livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficien�ă, aprobate de ANRE prin Ordinul nr. 15/2015.

Tabelul nr. 21 Valorile preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei lei/MWh

                                                            23  “preţul energiei termice aprobat prin decizie a preşedintelui ANRE, determinat pentru fiecare producător în parte, în funcţie de combustibilul majoritar utilizat” – Metodologia ANRE de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficien�ă. 24 preţul energiei termice aprobat în baza art. 22 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.215/2009, cu modificările ulterioare, prin ordin al preşedintelui ANRE, determinat pe baza analizei costurilor de producere ale unor centrale termice echivalente. 25 Metodologia din 2015, publicată în M.Of. 267 din 21-apr-2015.

50  

Tip combustibil Anul 2014 (anul V de schemă) Ordinul

ANRE nr. 78/2013

Anul 2015 (anul VI de schemă)

Ordinul ANRE nr. 109/2014

Anul 2016 (anul VII de schemă) Ordinul ANRE nr. 153/2015

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil solid

92,28 97,74 92,58

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de transport

115,87 134,71 124,08

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de distribuţie

145,61 160,81 155,30

Tabelul nr. 22 Valorile preţurilor de referinţă pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumatorilor non-casnici lei/MWh

Tip combustibil Anul 2014 (anul V de schemă) Ordinul

ANRE nr. 78/2013

Anul 2015 (anul VI de schemă) Ordinul

ANRE nr. 109/2014

Anul 2016 (anul VII de schemă) Ordinul ANRE nr. 153/2015

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil solid

92,28 97,74 92,58

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de transport

152,63 161,00 171,04

Centrale de cogenerare - la funcţionarea cu combustibil gazos asigurat din reţeaua de distribuţie

184,17 187,74 191,40

Beneficiarii schemei de sprijin au obligaţia transmiterii către ANRE a datelor şi documentelor care stau la baza costurilor şi veniturilor, estimate şi realizate, în particular:

- cantităţile de combustibil utilizate pe tipuri de combustibili;

- preţurile de achiziţie ale fiecărui tip de combustibili;

- numărul de certificate de CO2 achiziţionate de pe piaţă, numărul de certificate CO2 vândute pe piaţă;

- preţurile de achiziţie ale certificatelor de CO2, preţurile de vânzare ale certificatelor de CO2;

- amortizarea centralei de cogenerare care beneficiază de schema de sprijin.

În ceea ce priveşte alocarea costurilor pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare, ANRE a precizat că “în cuprinsul Deciziei CE nr. C (2009)7085, precum şi al Metodologiei care face obiectul Ordinelor ANRE nr. 3/2013, respective 15/2015, la calculul bonusului de referinţă sau la calculul preţului de referinţă al energiei electrice sau termice produse în cogenerare de înaltă

51  

eficienţă, nu se face o alocare a costurilor între producerea de energie electrică şi producerea de energie termică în cadrul unui proces de cogenerare” 26.

Nu se poate face o alocare a costurilor pentru producerea de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă, întrucât nu există o metodologie în baza căreia să se facă această alocare;

Subvenţia pentru energia termică nu o primesc toate centralele care produc în cogenerare, ci numai acelea care au în administrare şi reţeaua de distribuţie a agentului termic. Subvenţia pentru energia termică este destinată pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat. Precizăm că această subvenţie se acordă în funcţie de disponibilităţile de la bugetul local. În ceea ce priveşte bonusul pentru energia electrică produsă în cogenerare, acesta se calculează astfel: BONUS = (COSTURI TOTALE – VENITUL EL – VENITUL H )/ ENERGIE ELECTRICĂ Unde:

COSTURILE TOTALE = Costuri variabile + costuri fixe + rentabilitate VENITUL EL = venitul din vânzarea energiei electrice produse de o centrală în cogenerare tipică, la pre�ul de pe pia�ă al energiei electrice VENITUL H = venitul din vânzarea energiei termice produse de o centrală în cogenerare tipică la pre�ul energiei termice ENERGIE ELECTRICĂ = energia electrică livrată anual din centrala de cogenerare.

b. Preţurile şi tarifele locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat

Potrivit Ordinului nr. 6627 din 28 februarie 2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire, ajustare sau modificare a preţurilor şi tarifelor locale pentru serviciile publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat, exclusiv energia termică produsă în cogenerare, A.N.R.S.C. avizează preţurile şi tarifele locale pentru operatorii furnizori/prestatori de servicii publice de alimentare cu energie termică, exclusiv energia termică produsă în cogenerare, şi aprobă preţurile şi tarifele locale pentru instituţiile publice şi operatorii economici care nu exploatează un SACET, dar prestează servicii de alimentare cu energie termică. Preţurile energiei termice produse din surse regenerabile, destinată serviciului de alimentare cu energie termică prin SACET, se aprobă de către A.N.R.S.C.

Propunerile privind preţul local al energiei termice, înaintate de operatorii serviciului public de alimentare cu energie termică, se vor aproba în termen de 30 de zile de către autorităţile administraţiei publice locale implicate.

În calculul preţurilor şi tarifelor locale se iau în considerare costurile justificate ale activităţilor de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, inclusiv cheltuielile aferente dezvoltării şi modernizării SACET, pierderile tehnologice, cheltuielile pentru protecţia mediului, precum şi o cotă de profit, dar nu mai mult de 5%.

Preţurile şi tarifele de furnizare a energiei termice sunt de două categorii:

- preţul local;

- preţul local pentru populaţie.

                                                            26 Prin adresa înregistrată la Consiliul Concurenţei cu nr.5482/12.04.2017. 27 Publicat în Monitorul Oficial numărul 225 din data de 2 aprilie 2007; aflat în vigoare.

52  

                                                           

Preţul local este preţul format din preţul de producere a energiei termice şi tarifele serviciilor de transport, distribuţie şi furnizare.

Acesta se stabileşte, se ajustează sau se modifică cu avizul autorităţii de reglementare competente pentru fiecare operator şi se aprobă de către autoritatea administraţiei publice locale. Preţurile locale de furnizare a energiei termice sunt aceleaşi pentru utilizatorii de energie termică, în condiţii similare de furnizare.

Preţul local pentru populaţie este preţul pentru energia termică furnizată şi facturată populaţiei prin sistemele de alimentare centralizată, aprobat prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale sau a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară, în conformitate cu prevederile legale. La nivelul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, preţul local pentru populaţie este unic, indiferent de tehnologiile sistemului de producere, transport şi distribuţie a energiei termice sau de tipul combustibililor utilizaţi.

La stabilirea preţurilor de producere a energiei termice în centrale termice/tarifelor de transport şi distribuţie se au în vedere următoarele criterii:

• cheltuielile pentru combustibilul tehnologic, energia electrică, apă şi materiale se determină avându-se în vedere normele de consum, preţurile de achiziţie în vigoare şi cantităţile de energie termică anuale produse;

• consumurile specifice de combustibil tehnologic şi energie electrică vor fi luate în calcul la nivelul consumurilor normate;

• cheltuielile cu personalul se fundamentează în funcţie de necesar, conform normelor de muncă şi corelat cu principul eficienţei economice;

• pierderile tehnologice de energie termică din sistemul de transport şi distribuţie vor fi luate în calcul la nivelul aprobat de autorităţile administraţiei publice locale;

• cheltuielile pentru protecţia mediului se vor calcula conform reglementărilor în vigoare;

• preţurile şi tarifele locale vor include o cotă de dezvoltare, modernizare a sistemelor de alimentare, aprobată de autorităţile administraţiei publice locale;

• cota de profit în preţ/tarif va avea un nivel de maximum 5%.

Preţurile pentru energia termică produsă în cogenerare aferente centralelor care beneficiază de scheme de sprijin, precum şi cele aferente centralelor care nu beneficiază de scheme de sprijin se stabilesc în baza metodologiilor aprobate de ANRE prin Ordinul nr. 15/2015, respective Ordinul nr. 111/2014.

Ajustarea sau modificarea preţurilor/tarifelor locale se poate face, de regulă, la un interval de 3 luni, cu avizul A.N.R.S.C.28, pe baza cererilor de ajustare primite de la operatori, însoţite de documentaţia de fundamentare.

Operatorii serviciului de alimentare cu energie termică, care practică preţuri şi/sau tarife reglementate, sunt obligaţi să prezinte autorităţilor de reglementare competente:

a) costurile fixe şi variabile, precum şi veniturile programate şi realizate, separat pentru fiecare dintre activităţile serviciului public de alimentare cu energie termică, în structura stabilită de autoritatea de reglementare competentă;

b) modul de alocare a activelor, pasivelor, cheltuielilor şi veniturilor avute în vedere atunci când se întocmesc situaţiile contabile;

 28 Începând cu data de 17 noiembrie 2016, odată cu modificarea şi completarea Legii 51/2006, A.N.R.E. este autoritatea competentă în domeniu.

53  

c) alte informaţii necesare analizelor financiare şi economice pentru fundamentarea politicilor de tarifare.

Preţurile locale de furnizare şi preţurile de facturare a energiei termice către populaţie, înregistrate în perioada 2014-2016, stabilite la nivelul fiecărei localităţi, aşa cum au fost furnizate de operatorii economici, sunt prezentate în Anexa nr. 7.

Evoluţia mediilor preţului local de furnizare a energiei termice, la nivelul României, este prezentată în graficul de mai jos.

54  

Sursa: prelucrări interne Consiliul Concurenţei Grafic nr. 8 Evoluţia mediilor preţului local de furnizare a energiei termice (2014-2016)

55  

Luând în considerare mediile preţurilor locale de furnizare la nivel de regiuni, în perioada de analiză, în graficul de mai jos este prezentată evoluţia acestora.

Sursa: prelucrări interne Consiliul Concurenţei

Grafic nr. 9 Evoluţia mediilor preţului local de furnizare energie termică

Din datele mai sus prezentate rezultă că, la nivel naţional, regiunea Nord -Vest deţine cea mai mică medie a preţului local de furnizare, în schimb Municipiul Bucureşti şi regiunea Vest îşi păstrează, în întreg intervalul, valorile cele mai ridicate. Precizăm că în regiunea Vest se află furnizorul cu preţul cel mai ridicat la nivel naţional (preţul local de furnizare de 680 lei/Gcal, în anul 2016), respectiv Termica Brad.

O posibilă explicaţie a situaţiei prezentate poate fi dată de faptul că în regiunea Nord-Vest îşi desfăşoară activitatea mai mulţi furnizori de energie termică ce funcţionează pe biocombustibili, aceştia având în general preţurile cele mai mici.

Structura costului de producere a energiei termice Din punct de vedere al costurilor înregistrate de producătorii de energie termică, structura acestora este relativ aceeaşi indiferent de materia primă folosită, însă ponderea costurilor cu materia primă (combustibil utilizat) este diferită de la un producător la altul, cu valori cuprinse între 20% şi 80%, media naţională fiind de 60%, după cum se observă în tabelul de mai jos:

Tabel nr. 23 Structura costului de producţie pentru energia termică

Tip cheltuieli

Pondere în total cheltuieli

(medie) % Cheltuieli salariale 16 Cheltuieli cu materia primă 60 Cheltuieli de întreţinere a reţelei de distribuţie a energiei termice 15 Alte cheltuieli: energie termică achiziţionată, materiele, energie electrică, prestări externe, amortizare, taxe, vărsăminte, penalităţi, apă etc.

9

Sursa: prelucrare internă a datelor raportate de operatorii economici din domeniu

56  

Din totalul de operatori evidenţiaţi de ANRSC în anul 2014, care facturau energia termică pentru populaţie, 9 operatori folosesc biomasa ca resursă pentru producerea energiei termice, fie ca unic combustibil, fie în asociere cu gaze naturale sau cărbune.

Se observă că preţul de producţie în cazul utilizării acestei resurse este de cele mai multe ori mai mic (130 – 381,46 lei/Gcal) decât în cazul utilizării combustibililor fosili şi a gazelor naturale.

Tabel nr. 24 Situaţia operatorilor ce folosesc biomasă pentru producerea de energie termică

Nr. crt.

Denumire operator Judeţ Combustibil Preţ producţie lei/Gcal

Preţ facturare populaţie lei/Gcal

1. DADP Vatra Dornei Suceava biomasă 264 220

5. Goscom SA Miercurea Ciuc

Harghita Gaze naturale, biomasă 451.67  275 

6. E-Star Centrul de dezvoltare regională

SRL Gheorgheni

Harghita Gaze naturale, biomasă 430.43  381.46 

7. Orasul Vlăhiţa – punct de lucru

Harghita biomasă 130  130 

8. Urbana SA Odorheiul Secuiesc

Harghita biomasă 432.49  212.9 

9. Termo Întorsura Buzăului

Covasna biomasă 216.54  165.49 

Sursa: Informaţii aflate la dispoziţia autorităţii de concurenţă (informaţii furnizate de operatorii economici)

Deşi preţul de producţie este mult mai mic în cazul utilizării biomasei, se observă că aceasta este folosită la scară foarte mică în prezent în ţara noastră. Utilizarea acestor resurse ar trebui să urmeze un trend ascendent, pentru a asigura atât o micşorare pe termen mediu şi lung a preţului energiei termice, cât şi pentru conformarea la cerinţele de mediu.

4.5 Compensaţiile/subvenţiile acordate operatorilor economici

4.5.1 Valoarea subvenţiilor pentru consumatorii casnici Aşa cum s-a precizat anterior, în funcţie gradul de suportabilitate al consumatorilor, prin hotărâri ale autorităţilor locale se stabilieşte nivelul subvenţiilor acordate.

În graficul de mai jos este prezentată evoluţia numărului de operatori care au încasat subvenţii în perioada 2014-2016.

Sursa: prelucrări interne Consiliul Concurenţei

Grafic nr. 10 Evoluţia numărului acordate pentru energia termică (perioada 2014-2016)

În ceea ce priveşte nivelul valoric al subvenţiilor acordate, în intervalul analizat, observăm din graficul de mai sus o evoluţie descrescătoare a societăţilor care nu primesc subvenţie, alături de evoluţii crescătoare a celor situate în intervalul valoric 200-299 lei.

Ajutorul de stat acordat operatorilor economici care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populaţie s-a acordat în baza Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 2917 din 16 octombrie 2009, pentru perioada 2009 – 2015, şi a Ordinulului comun nr.1121/1075/2014 al Ministrului Dezvoltării Regionale �i Administra�iei Publice �i al Ministrului Delegat pentru Buget nr. 1121 din 1 iulie 2014, pentru perioada 2014-2019.

Schemele au fost elaborate în baza prevederilor OG nr. 36/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prevederilor OUG nr. 110/2009 privind acordarea unor ajutoare de stat operatorilor economici care prestează serviciul public de producere, transport şi distribuţie a energiei termice în sistem centralizat către populaţie29. Schema pentru perioada 2014-2019 a fost elaborată în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2012/21/UE din 11 ianuarie 201230.

Ajutorul de stat se acordă sub următoarele forme:

1. alocarea din bugetele locale ale unităţilor administrativ - teritoriale a unor sume pentru acoperirea integrală a diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţurile locale ale energiei termice facturate populaţiei31;

                                                            29 publicata în Monitorul Oficial nr.685/12.10.2009 30 DECIZIA COMISIEI din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind func�ionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensa�ii pentru obliga�ia de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredin�ată prestarea unui serviciu de interes economic general. Conform Deciziei compensările acordate nu trebuie să depă�ească valoarea anuală de 15 mil. Euro.

57  

31 conform art. 3 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 483/2006, cu modificările şi completările ulterioare

58  

                                                           

2. alocarea de la bugetele locale ale unităţilor administrativ - teritoriale a unor sume pentru acoperirea pierderilor induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat şi neacceptate în preţ/tarif32.

Ajutorul de stat prevăzut la punctul 1 se acordă tuturor operatorilor economici care furnizează energie termică pentru populaţie şi reprezintă acoperirea valorică a diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei, stabilit de autorităţile de reglementare, şi preţurile locale ale energiei termice facturate populaţiei, aprobate prin hotărâre a consiliului local, corelate cu cantitatea de energie termică facturată populaţiei.

Ajutorul de stat prevăzut la punctul 2 se acordă numai operatorilor economici din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale care asigură serviciul de alimentare cu energie termică a populaţiei în sistem centralizat şi are în vedere acoperirea tuturor costurilor generate de prestarea serviciului de interes economic general. Cuantumul ajutorului de stat acordat, defalcate pe ani şi pe beneficiari, se regăseşte în Anexa nr. 8 şi Anexa nr. 9.

Valoarea totală a ajutorului de stat acordat în baza celor două scheme, în perioada 2009-2016, este în cuantum de 4.534.356 mii lei.

4.5.2 Valoarea bonusului de cogenerare pentru producătorii de energie termică în cogenerare

Prin HG nr. 1215 din 7 octombrie 200933 se stabileşte cadrul legal necesar implementării schemei de sprijin de tip bonus pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, pe baza cererii de energie termică utilă.

Scopul principal al acestei scheme este acela de a promova sistemele de cogenerare de înaltă eficienţă a energiei termice şi a energiei electrice (CHP) pentru ecologizarea producţiei de energie electrică. Aceasta urmăreşte asigurarea accesului pe piaţa energiei a energiei electrice produse în centrale de cogenerare de înaltă eficienţă. Ajutorul vizează producătorii de energie electrică şi termică, proprietari de unităţi CHP de înaltă eficienţă sau care le exploatează, pentru a încuraja noi investiţii în tehnologia de cogenerare, precum şi în înlocuirea sau retehnologizarea instalaţiilor existente. Unită�ile CHP care furnizează energie electrică re�elei na�ionale pot primi sprijin de operare, numai cu condi�ia ca energia electrică să fie produsă prin cogenerare de înaltă eficien�ă.

Această schemă de sprijin de tip bonus îmbracă forma unui ajutor de stat, autorizat de Comisia Europeană în anul 200934. În baza ei se acordă sprijin financiar centralelor de cogenerare de înaltă eficienţă în vederea integrării în piaţa concurenţială de energie electrică, ţinând cont de faptul că, pe de o parte, aceste centrale îndeplinesc cerinţele de înaltă eficienţă şi realizează economii de combustibil şi de emisii semnificative, dar pe de altă parte înregistrează costuri de producţie mai mari decât cele ce pot fi acoperite prin preţul pieţei.

Ajutorul se acordă pe perioada 2010 – 2023, fără a se depă�i 11 ani consecutivi de sprijin pentru fiecare beneficiar. Ajutorul se acordă numai până la amortizarea instala�iei. Accesul beneficiarilor în schemă a fost permis până la 31.12.2016. Numărul estimat de beneficiari a fost prevăzut a fi cuprins între 101 �i 500.

 

32 conform art. 52 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 483/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 33 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă 34 Prin Decizia CE nr. C(2009) 7085 corr din 17.09.2009

59  

                                                           

Ajutorul de stat, sub formă de ”bonus” pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficien�ă, se acordă la cerere �i reprezintă cuantumul în lei primit de producători pentru fiecare MWh produs în cogenerare de înaltă eficienţă şi livrat în reţelele Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN).

Bonusul este stabilit anual de către Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Enegiei (ANRE) şi este calculat ca diferenţă dintre costurile totale de producere ale unei centrale de cogenerare echivalente, cu producţie de energie electrică de înaltă eficienţă şi veniturile ce pot fi obţinute de aceasta, utilizând preţul pe piaţă al energiei electrice.

BONUS = (Costuri totale -VenitulEgEl – VenitulH)/Energie Electrică livrată unde:

Costurile totale = costurile variabile + costurile fixe + rentabilitatea

S-a luat în considerare o rentabilitate a capitalului de 9%.

VenitulEgEl = Venitul din vânzarea energiei electrice produse de o centrală CHP tipică, la pre�ul de pia�ă al energiei electrice VenitulH = Venitul din vânzarea energiei termice produse de o centrală CHP tipică la pre�ul energiei termice

Cuantumul ajutorului de stat acordat, defalcat pe ani şi pe beneficiari, se regăseşte în Anexa nr. 10.

Valoarea totală a ajutorului de stat acordat în baza schemei, în perioada 2011-2016, este în cuantum de 5.382.708,524 mii lei.

Precizăm faptul că, un număr de 12 societăţi beneficiază atât de subvenţii pentru energia termică, cât şi de bonus de cogenerare, respectiv: SC Thermoenergy Grup SA Bacău, CET Govora SA, Veolia Energie Iaşi, Compania Locală de Termoficare Colterm SA Timişoara, Electrocentrale Oradea SA, Enet SA Focşani, Modern Calor SA Botoşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, Termo Calor Confort SA Piteşti, Termica SA Suceava, Complexul Energetic Hunedoara SA şi UATAA Motru SA Gorj.

Impactul schemei de sprijin

Potrivit ultimei raportări transmise de către ANRE35 privind ajutorul de stat acordat în baza schemei de sprijin de tip bonus, pentru perioada de raportare 2014 – 2016, s-a înregistrat un număr de 42 de beneficiari, producători de energie electrică şi termică, ce deţin sau exploatează comercial centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, deşi numărul total estimat de beneficiari era prevăzut a fi cuprins între 101 �i 500. La data elaborării schemei, autorită�ile estimau că vor fi construite un număr semnificativ de centrale de cartier/cvartal, care vor func�iona în cogenerare de înaltă eficien�ă, cu costuri �i pierderi în re�ea mult mai mici fa�ă de centralele de mari dimensiuni existente în prezent.

 35 Ca urmare a ac�iunilor de monitorizare a supracompensării efectuate de către ANRE, s-au constatat, începând cu anul 2011, supracompensări pentru circa 20% din numărul total de beneficiari. Ca urmare, ANRE a solicitat rambursarea bonusului de care ace�tia au beneficiat în mod necuvenit. În legătură cu acest aspect, men�ionăm că, pe parcursul derulării schemei, ANRE a semnalat dificultatea recuperării sumelor acordate în mod necuvenit �i afectarea bugetului Transelectrica (administratorul schemei), fapt ce a determinat modificarea HG nr. 1215/2009, astfel încât deciziile ANRE referitoare la cuantumul supracompensării şi/sau al bonusului necuvenit să fie obligatorii pentru producători, ace�tia având obligaţia de a vira cuantumul sumei comunicate în contul Transelectrica, în termen de 15 zile de la comunicare, cu excepţia situaţiilor în care producătorul încheie cu administratorul schemei de sprijin o convenţie de compensare a datoriilor şi creanţelor reciproce aferente schemei de sprijin. 

60  

Astfel, de�i bugetul estimat al schemei pe perioada 2009–2023 a fost de 17.232.800 mii lei, cuantumul efectiv al ajutorului acordat în perioada 2011-2016 (până la jumătatea perioadei de acordare a ajutorului), a fost de 5.382.708,524 mii lei. Totodată, trebuie reamintit faptul că schema s-a închis la 31.12.2016, astfel încât niciun nou producător (poten�ial beneficiar) nu mai poate fi acreditat în schema de sprijin de tip bonus.

O nouă schemă de cogenerare de înaltă eficienţă

Pentru perioada următoare, autorită�ile române vor trebui să identifice noi modalită�i de sprijinire a producerii energiei electrice �i termice în cogenerare de înaltă eficien�ă, acest mod de producere a energiei fiind încurajat �i la nivelul Uniunii Europene.  Directiva 2012/27/UE privind eficien�a energetică, subliniază rolul cogenerării de înaltă eficien�ă �i al termoficării �i răcirii centralizate, care de�in un poten�ial semnificativ de economisire a energiei primare, în general, nevalorificat în Uniune.

În acest context, recomandarea Consiliului Concuren�ei a fost aceea că o nouă schemă de sprijin va trebui să pună accentul pe principiile enun�ate în directiva privind eficien�a energetică �i să fie în acord cu noile reguli instituite de Comisia Europeană în domeniul ajutorului de stat pentru cogenerare prin documentul Orientări privind ajutoarele de stat pentru protec�ia mediului �i energie pentru perioada 2014-2020 (2014/C 200/01). În conformitate cu acest document, începând cu data de 1 ianuarie 2017, ajutorul de operare pentru cogenerare trebuie să se acorde prin proceduri concuren�iale (licita�ii), bazate pe criterii clare, transparente şi nediscriminatorii.

Totodată, trebuie avute în vedere �i solu�iile deja adoptate de alte state membre pentru a se conforma noilor prevederi europene în domeniul ajutorului de stat.

În urma recomandărilor Consiliului Concuren�ei, discu�iile care se poartă, în prezent, la nivelul autorită�ilor (în cadrul cărora este cooptată �i autoritatea de concuren�ă) �i al unor asocia�ii ale producătorilor, conturează următoarele direc�ii de ac�iune:

- Va fi elaborat un studiu de către Ministerul Energiei împreună cu MDRAP, cu consultarea asocia�iilor profesionale din industrie. În acest sens, se vor realiza proiec�ii, cu mai multe scenarii, până în anul 2030, luând în considerare atât capacită�ile existente aflate în operare �i neamortizate, cât �i poten�ialele proiecte noi. Se va avea în vedere �i o analiză comparativă a sistemelor de sprijin adoptate de alte state membre după 2017.

- Scenariile vor cuprinde detalierea tipurilor de combustibili utiliza�i �i zonele care au poten�ial de utilizare a energiei termice.

- Administratorul na�ional al schemei de sprijin va organiza licita�ie pe bonus pentru energia electrică. După caz, la propunerea fundamentată a UAT, licita�ia se poate organiza �i pe baza unui sistem – cadru multicriterial definit la nivel na�ional (în condi�ii de ofertare pe bonus �i pre� al energiei termice sub cele stabilite de ANRE).

- ANRE va stabili anual bonusul maxim de licitare (lei/MWh) la nivel na�ional, pe tip de combustibil (price cap). Acesta trebuie să acopere diferen�a dintre costurile de operare �i veniturile din energia termică la pre� de referin�ă, precum �i din energia electrică la pre� de pia�ă, plus o rată a rentabilită�ii de cel mult 10%.

4.6 Performanţa operatorilor economici din sectorul alimentării cu energie termică în sistem centralizat (SACET)

Având în vedere faptul că sistemele centralizate de încălzire urbană sunt administrate şi gestionate de autorităţile administraţiei publice locale, cărora le revine, potrivit legii, responsabilitatea asigurării cu

61  

energie termică a localităţilor şi care, în funcţie de mărimea localităţilor, de particularităţile acestora şi accesul la resursele energetice primare, s-a analizat performanţa operatorilor economici din sectorul alimentării cu energie termică în sistem centralizat, utilizând cele trei teorii:

1. Analiza comparativă în funcţie de preţul local de furnizare pentru energia termică 2. Indicatori de performanţă pentru centralele de termoficare (indicatori economici, indicatori

specifici).

Analiza comparativă în funcţie de preţul local de furnizare pentru energia termică Raportat la anul 2016, pentru operatorii economici prezenţi în sectorul producerii şi distribuţiei de energie termică (COGEN +SACET, respectiv SACET), s-a comparat preţul de vânzare pentru energia termică destinată consumului populaţiei (lei/Gcal), cu preţul local de furnizare a energiei termice, care include preţul de vânzare şi tarifele de transport, distribuţie, furnizare (lei/Gcal) rezultând un clasament al operatorilor economici în funcţie de preţul local de furnizare practicat.

Preţul local de furnizare este preţul format din preţul de producere a energiei termice şi tarifele serviciilor de transport, distribuţie şi furnizare. Acesta se stabileşte, se ajustează sau se modifică, pentru fiecare operator, cu avizul autorităţii de reglementare competente şi se aprobă de către autorităţile administraţiei publice locale.

Pe piaţa producerii energiei termice, regimul de stabilire a preţurilor este unul reglementat. Preţul energiei termice destinată consumului populaţiei este un preţ fix, reglementat de autoritatea de reglementare (ANRE), având în vedere tipul de combustibil utilizat de fiecare producător în procesul de producţie.

Tabelul nr.25 Clasamentul operatorilor economici care furnizează energie termică produsă în cogenerare, determinat în funcţie de preţul local de furnizare (anul 2016)

Nr. crt. Denumirea societăţii

Tipul de combustibil

utilizat Anul 2016

UATAA MOTRU SA - producere, transport, distribuţie, furnizare Combustibil solid -

cărbune

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal) [...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal) [...]

1

Preţul local de facturare populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA)* 160.00Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA - producere, transport, distribuţie, furnizare

Combustibil solid -

cărbune Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

2

Preţul local de facturare populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA) 177.23 3 Thermoenergy Group SA Bacău - producere, transport, distribuţie, Gaze

62  

Nr. crt. Denumirea societăţii

Tipul de combustibil

utilizat Anul 2016

furnizare naturale din reţeaua de distribuţie

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

Preţul local de facturare populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA) 149.84 CET GOVORA SA Râmnicu Vâlcea - producere, transport, distribuţie, furnizare

Combustibil solid

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

4

Preţul local de facturare populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA) 228.48 Veolia Energie Prahova SRL (fosta Dalkia Termo Prahova SRL) - producere, transport, distribuţie, furnizare

Gaze naturale din reţeaua de transport

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

5

Preţul local de facturare populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA) 224.36/191.15 Servicii Comunale SA Rădăuţi - producere, transport, distribuţie, furnizare

Gaze naturale din reţeaua de distribuţie

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

6

Preţul local de facturare energie termică populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA)

264.39

ECOTERM SA Făgăraş - transport, distribuţie, furnizare/ GAS ENERGY ECHOTERM SA - producere

Gaze naturale din reţeaua de distribuţie

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

7

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]

63  

Nr. crt. Denumirea societăţii

Tipul de combustibil

utilizat Anul 2016

Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

Preţul local de facturare energie termică populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA)

244.57

TERMOFICARE ORADEA SA - producere, transport, distribuţie, furnizare

Gaze naturale din reţeaua de transport

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

8

Preţul local de facturare energie termică populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA)

240.00

TERMO CRAIOVA SRL - transport, distribuţie, furnizare/ Societarea Complexul Energetic Oltenia SA,Sucursala Electrocentrale Craiova II - producere

Combustibil solid

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

9

Preţul local de facturare energie termică populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA)

218.27

CET GOVORA SA Olăneşti - producere, transport, distribuţie, furnizare

Gaze naturale

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal) [...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal) [...]

10

Preţul local de facturare energie termică populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA) 267.96

CET HIDROCARBURI ARAD SA - transport, distribuţie, furnizare/CENTRALA ELECTRICĂ DE TERMOFICARE – ARAD SA - producere

Combustibil solid / Gaze naturale din reţeaua de transport

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal) [...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]

11

Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal) [...]

64  

Nr. crt. Denumirea societăţii

Tipul de combustibil

utilizat Anul 2016

Preţul local de facturare populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA) 266.58 Veolia Energie Ia�i SA (fostă Dalkia Termo Ia�i SA) - producere, transport, distribuţie, furnizare

Combustibil solid

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal) [...]

Tarif transport şi furnizare energie termică (lei/Gcal) Tarif distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]

Preţul local furnizare - producere în cogenerare + tarif transport şi furnizare Preţul local furnizare - producere în cogenerare + tarif distribuţie şi furnizare (lei/Gcal)

[...]

12

Preţul local de facturare energie termică populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA)

256.45 Thermonet SRL Suceava - transport, distribuţie, furnizare/BIOENERGY SUCEAVA SA - producere

Combustibil solid-

biomasă

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal) [...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

13

Preţul local de facturare energie termică populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA)

179.50

R.A.D.E.T. Bucureşti - transport, distribuţie, furnizare/ ELCEN Bucureşti - producere

Gaze naturale din reţeaua de distribuţie

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei(lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

14

Preţul local de facturare energie termică populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA)

164.40

COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM SA Timişoara - producere, transport, distribuţie, furnizare

Gaze naturale din reţeaua de distribuţie

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

15

Preţul local de facturare energie termică populaţie (lei/Gcal, inclusiv 244.03

65  

Nr. crt. Denumirea societăţii

Tipul de combustibil

utilizat Anul 2016

TVA) Modern Calor SA Botoşani - producere, transport, distribuţie, furnizare

Gaze naturale din reţeaua de transport

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

16

Preţul local de facturare populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA) 165.20 ENET SA Foc�ani - producere, transport, distribuţie, furnizare Gaze

naturale din reţeaua de distribuţie

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

17

Preţul local de facturare energie termică populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA)

255.00

R.A.D.E.T. Constanţa - distribuţie, furnizare/ Societatea Electrocentrale Constanţa SA - producere, transport

Gaze naturale din reţeaua de distribuţie

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

18

Preţul local de facturare energie termică populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA)

250.00

Regia Autonomă Municipală "RAM" Buzău- transport, distribuţie, furnizare/ ECOGEN ENERGY Buzău - producere

Gaze naturale

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

19

Preţul local de facturare energie termică populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA)

185.24

20 TETKRON SRL Braşov - transport, distribuţie, furnizare/ Bepco SRL Braşov - producere

Gaze naturale din

66  

Nr. crt. Denumirea societăţii

Tipul de combustibil

utilizat Anul 2016

reţeaua de distribuţie

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

Preţul local de facturare populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA) 203.22 Consiliul Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin - S.P.A.E.T. - transport, distribuţie, furnizare/Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin - producere

Combustibil solid

Preţ producţie avizat de ANRE pentru energia termică produsă în cogenerare, destinată consumului populaţiei (lei/Gcal)

[...]

Tarif transport, distribuţie şi furnizare energie termică (lei/Gcal) [...]Preţul local furnizare - producere în cogenerare, transport, distribuţie furnizare (lei/Gcal)

[...]

21

Preţul local de facturare populaţie (lei/Gcal, inclusiv TVA) 250.00*) Reprezintă preţul local furnizare – subvenţia acordată.

Potrivit datelor prezentate în tabelul mai sus, preţul de vânzare pentru energia termică produsă în cogenerare destinată consumului populaţiei, stabilit de ANRE, este acelaşi pentru fiecare producător, în timp ce preţul local de furnizare diferă în funcţie de tarifele de transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice, stabilite la nivel local. Astfel, cel mai mic preţ local de furnizare pentru energia termică, înregistrat în anul 2016, a fost cel practicat de U.A.T.A.A. Motru SA36 [...]Gcal, iar cel mai mare preţ local de furnizare pentru energia termică a fost cel practicat de Consiliul Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin - S.P.A.E.T.37 [...]Gcal.

De asemenea, în toate cazurile analizate, se constată că, autorităţile administraţiei publice locale au aprobat preţuri locale ale energiei termice facturate populaţie mai mici decât preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei. Conform prevederilor OG nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei, sumele necesare acoperirii diferenţei dintre preţul de producere, transport şi distribuţie a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice facturate populaţiei se asigură din bugetele locale.

Astfel, în anul 2016, cea mai mică subvenţie a fost acordată, din bugetul local, operatorului Servicii Comunale SA Rădăuţi [...]Gcal, iar cea mai mare operatorului Regia Autonomă Municipală "RAM" Buzău [...]Gcal.

În graficul de mai jos, sunt reprezentate preţurile locale de furnizare pentru energia termică, tarifele locale de transport/distribuţie energie termică şi preţurile pentru vânzarea energiei termice produse în cogenerare, avizate de ANRE şi practicate în anul 2016.

                                                            36 Cu sediul în municipiul Motru, judeţul Gorj, societate coordonată de Consiliul Local Motru. 37 Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu Severin este producătorul de energie termică.

Preţurile practicate în anul 2016 pentru vânzarea energiei termice destinate consumului populaţiei

Grafic nr. 11 Preţurile practicate în anul 2016 pentru vânzarea energiei termice către populaţie Din datele prezentate mai sus reiese faptul că un nivel ridicat al preţurilor locale de furnizare pentru energia termică destinată consumului populaţiei s-a datorat, în multe cazuri, practicării de către operatori a unor tarife de transport, distribu�ie şi furnizare mari, nivelul acestora fiind în mod constant egal sau chiar mai mare cu/decât preţul de producere a energiei termice în cogenerare.

[…]

67  

68  

Indicatori de performanţă pentru centralele de termoficare38 Ţinând cont de datele economico-financiare aferente operatorilor economici care au înregistrat profit, au fost calculaţi următorii indicatori de performanţă:

A. Indicatori economici Rate de rentabilitate

Rata rentabilităţii economice

Profit brut/Active totale x 100

Exprimă eficienţa utilizării activelor, respectiv contribuţia acestora la obţinerea rezultatelor.

Rata rentabilităţii activelor (ROA)

Profit net/Active totale x 100

Exprimă eficienţa utilizării activelor societăţii în activitatea operaţională, respectiv gradul de rentabilitate al întregului capital investit.

Rata rentabilităţii generale Profit net/Cheltuieli totale x 100 Exprimă consumul total de resurse.

Rezultatele privind calculul indicatorilor economici pentru operatorii economici care au înregistrat profit în anul 2016 sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr. 26 Rata rentabilităţii calculată pentru operatorii care produc, transportă, distribuie şi furnizează energie termică în sistem centralizat, aferentă anului 2016

Nr. crt.

Societatea (operator SACET)

Rata rentabilităţii economice

(%)

Rata rentabilităţii

activelor (%)

Rata rentabilităţii

generale (%)

1 Transgex SA Oradea39 12.23 9.9 24.01 2 Termo Calor Confort SA Pitesti40 11.09 11.09 3.9 3 Termic Calor Serv SRL Alexandria 4.87 4.14 4.12 4 URBAN-LOCATO SRL Sfântu-Gheorghe 3.24 2.75 7.59 5 Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca 1.61 1.61 1.72 6 Urbana SA Sibiu 0.8 0.33 0.37 7 ENERGOTERM SA Tulcea 0.75 0.76 0.41 8 Urbana SA Odorheiu Secuiesc 7.42 7.42 6.29 9 GOLDTERM MANGALIA SA41 10.46 9 5.65 10 CALORGAL SA Galaţi 0.36 0.36 0.2 11 Veolia Energie România SA 0.53 0.54 1.51 12 TERMICA BRAD SA 5.4 5.41 3 Sursa: prelucare internă CC

Din interpretarea datelor prezentate mai sus, raportat la operatorii care au înregistrat profit în anul 2016, se poate constata că există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul indicatorului rata rentabilităţii, valorile fiind situate în intervalul 0.36% - 12.23%. Astfel, Transgex SA Oradea, Termo Calor Confort SA Piteşti şi GOLDTERM Mangalia SA au înregistrat cele mai mari rate ale

                                                            38 […] 39 Combustibil utilizat: geothermal. 40 Combustibil utilizat: gaze naturale din reţeaua de distribuţie. 41 Combustibil utilizat: lichid uşor.

69  

rentabilităţii economice (peste 10%), ceea ce indică o eficienţă ridicată a utilizarii activelor şi un aport ridicat al acestora la obţinerea rezultatelor.

Tabelul nr. 27 Rata rentabilităţii calculată pentru operatorii care transportă, distribuie şi furnizează energie termică produsă în cogenerare (produsă sau achiziţionată), aferentă anului 2016

Nr. crt.

Societatea (operator SACET)

Rata rentabilităţii economice

(%)

Rata rentabilităţii

activelor (%)

Rata rentabilităţii

generale (%)

1 UATAA MOTRU SA 1.18 1.18 0.59 2 Servicii Comunale SA Rădăuţi 3.51 3.52 4.47 3 TERMOFICARE ORADEA SA 1.39 1 0.14 5 MODERN CALOR SA Botoşani 9.95 8.09 2.76

Societăţi care au înregistrat pierderi (2016) 1 Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA - - - 2 CET GOVORA SA Râmnicu Vâlcea - -  - 3 Veolia Energie Prahova SRL -  -  - 4 RADET Bucureşti -  -  - 5 ENET SA Foc�ani -  -  - 6 Regia Autonomă Municipală "RAM" Buzău -  -  - 7 TERMO CRAIOVA SRL - - - 8 Thermonet SRL Suceava - - - Sursa: prelucare internă Consiliul Concurenţei

Din interpretarea indicatorului rata rentabilităţii, în anul 2016, Modern Calor SA Botoşani a avut cea mai mare rata a rentabilităţii economice, respectiv de 9.95%.

De asemenea, s-a calculat indicatorul rata rentabilităţii şi pentru societăţile care desfăşoară exclusiv activitatea de producere a energiei termice în cogenerare (nu realizează activităţi de transport, distribuţie, furnizare). Astfel, pentru ELCEN Bucureşti şi Ecogen Energy Buzău, indicatorul rata rentabilităţii a fost de 0,67%, respectiv de 10,45%.

Astfel, în urma analizei indicatorului rata rentabilităţii economice, s-a constatat că la nivelul anului 2016, producătorii de energie termică în cogenerare care au beneficiat de retehnologizarea instalaţiilor de producere a energiei electrice şi termice (Ecogen Energy Buzău şi Modern Calor SA Botoşani) şi operatorii SACET care utilizează în procesul de producţie combustibil geotermal, combustibil lichid uşor şi gaze naturale au avut valori cuprinse între 7.42% şi 15.08%, ceea ce indică eficienţa utilizării activelor, respectiv contribuţia acestora la obţinerea rezultatelor.

În scopul determinării performanţei operatorilor care activează în domeniul producţiei şi distribuţiei de energie termică, au fost identificaţi o serie de indicatori specifici care pot fi aplicaţi/utilizaţi de autorităţile publice responsabile cu gestionarea serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul localităţilor.

Indicatori specifici

i. Indicatori pentru produc�ia de energie termică:

Nr.crt. Denumire indicator Modalitate de calcul/unitate de măsură

Interpretare

70  

1. Randamentul centralei de produc�ie

Energia termică contorizată la ie�irea din centrala termică, procent din energia combustibilului consumat pentru producerea energiei termice/ numărul de utilizatori

O valoare mai mare este favorabilă.

2. Randamentul centralei de produc�ie

Consumul specific de apă de adaos/numărul de utilizatori

O valoare mai mare este favorabilă.

3. Numărul de întreruperi neprogramate, altele decât cele accidentale

Numărul de zile de întrerupere a produc�iei

O valoare cât mai mică este favorabilă.

4. Numărul de reclama�ii privind calitatea energiei termice, numărul de reclama�ii care sunt din vina producătorului

O valoare cât mai mică este favorabilă.

ii. Indicatori pentru transportul energiei termice:

Nr. crt. Denumire indicator Modalitate de calcul/unitate de măsură

Interpretare

1. Numărul de reclama�ii privind calitatea energiei termice pe tipuri de agent economic �i numărul de reclama�ii care sunt din vina transportatorului

Valoare absolută sau procentual

O valoare cât mai mică este favorabilă.

2. Durata medie a întreruperilor neprogramate Nr. de ore/zile Întreruperea serviciului de transport a energiei termice. Valori cât mai mici sau în scădere reflectă o situa�ie favorabilă

3. Pierderea de energie termică în re�eaua de transport

Diferen�a procentuală între energia termică intrată în re�eaua de transport �i cea ie�ită din re�eaua de transport/numărul de utilizatori

Pierderi mai mici constituie situa�ii favorabile.

iii. Indicatori privind distribu�ia energiei termice:

Durata medie a întreruperilor planificate în reţea (SAIDI), timpul mediu de emitere a avizelor tehnice de racordare, randamentul re�elelor de distribu�ie etc.

71  

5 Opiniile operatorilor economici activi în domeniul producţiei şi distribuţiei de energie termică /asociaţii profesionale

În cadrul chestionarelor transmise către operatorii din sectorul energiei termice, acestora li s-au solicitat opiniile cu privire la îmbunătă�irea serviciului public de alimentarea cu energie termică în sistem centralizat.

Opiniile exprimate de operatorii economici care activează în domeniul producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice în sistem centralizat vizează, în special, aspecte legate de eficienţa producerii energiei electrice �i termice în cogenerare, respectiv identificarea solu�iilor pentru promovarea unor scheme de sprijin în acest sens, precum şi probleme care se referă la modul de calcul al pre�ului energiei termice (spre exemplu, autoritatea de reglementare ia în considerare doar costurile tehnologice ale sistemului �i nu cele reale stabilite pe baza unui audit energetic independent).

Un alt aspect menţionat de operatorii economici activi pe piaţa de energie termică se referă la introducerea taxelor de poluare pentru sursele de producere individuală a energiei termice, care ar conduce la descurajarea deconectărilor de la sistemul centralizat.

De asemenea, operatorii din domeniu au menţionat şi lipsa investiţiilor în SACET (investiţii foarte mici în SACET în ultimii 10 ani, eliminarea totală a subvenţiei), precum şi neimplicarea autorităţii publice în realizarea unui serviciu performant.

În tabelul de mai jos sunt centralizate opiniile operatorilor economici din domeniul termoficării cu privire la modul de funcţionare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.

Tabelul nr.28 Centralizarea opiniilor operatorilor economici din domeniul termoficării

Centralizare opinii operatori economici Număr % Operatori chestionaţi 49 Operatori care au răspuns la informaţiile solicitate 24 Aspecte menţionate privind funcţionarea SACET 33 100,00 Probleme identificate: 1. Modificarea şi actualizarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările şi completările ulterioare (denumită, în continuare, Legea nr. 325/2006), având în vedere trecerea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat din sfera de competenţă a ANRSC în cea a ANRE

2 6

2. Armonizarea prevederilor Legii nr. 325/2006 cu alte prevederi legale în ceea ce priveşte regulile unitare de repartizare a costurilor atât pentru operator, cât şi pentru asociaţiile de proprietari

1 3

3. Instituirea unor măsuri care să conducă la descurajarea debranşărilor din sistemul centralizat: creşterea cuantumului amenzilor, reducerea cotei de TVA la 5% pentru energia termică furnizată populaţiei, investiţii în SACET, introducerea taxelor de poluare pentru sursele de producere individuală a energiei termice; introducerea zonelor unitare şi interzicerea debranşărilor în interiorul acestora

5 15

4. Promovarea cogenerării de înaltă eficienţă prin instituirea unei scheme de ajutor de stat

5 15

5. Armonizarea legislaţiei în domeniul gazelor naturale astfel încât să fie asigurat un tratament egal în ceea ce priveşte preţul pentru populaţia care se încălzeşte cu surse individuale pe bază de gaze naturale şi populaţia care este racordată la SACET, respectiv liberalizarea reală a pieţei gazelor naturale

3 9

6. Neacoperirea, prin preţul reglementat de către ANRE, a costurilor operatorului

3 9

7. Asigurarea accesului producătorilor la reţelele de transport şi distribuţie 3 9 8. Îmbunătăţirea prevederilor ordinelor emise de autorităţile naţionale de reglementare în domeniu - Ordinelor ANRE şi ANRSC, precum şi a modului de punere în aplicare a acestora

11 34

Sursa: prelucare internă Consiliul Concurenţei

Opiniile exprimate de operatorii economici care activează în domeniul producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice în sistem centralizat vizează, în special, aspecte legate de modificarea şi actualizarea Legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, prin instituirea unor măsuri care să conducă la descurajarea debranşărilor din sistemul centralizat, respectiv introducerea zonelor unitare şi interzicerea debranşărilor în interiorul acestora, promovarea cogenerării de înaltă eficienţă prin instituirea unei noi scheme de ajutor de stat, precum şi probleme care se referă la modul de calcul al pre�ului energiei termice (spre exemplu, la acest moment, autoritatea de reglementare ia în considerare doar costurile tehnologice ale sistemului �i nu cele reale, stabilite pe baza unui audit energetic independent).

Situaţia numărului de respondenţi care, prin exprimarea opiniilor, au identificat problemele existente în domeniul producerii, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei termice în sistem centralizat se regăseşte în figura de mai jos.

 Fig. nr.4 Reprezentarea grafică a numărului de respondenţi

72  

Ponderea fiecărei probleme în total număr probleme identificate de respondenţi 

Fig. nr.5 Reprezentarea grafică a ponderii fiecărei probleme identificate

Cele mai multe opinii exprimate (33,3%) au vizat necesitatea îmbunătăţirii cadrului de reglementare aplicabil, în sensul actualizării şi armonizării prevederilor ordinelor adoptate de autorităţile naţionale de reglementare în domeniu42, precum şi a modului de punere în aplicare a acestora.

6. Strategii în domeniul energiei termice

Strategia naţională pentru furnizarea de căldură pentru localităţi folosind sisteme centralizate de producere şi distribuţie

Prin Strategia pentru furnizarea energiei termice pentru localităţile care folosesc sisteme centralizate s-au propus următoarele obiective majore:

• modificarea şi completarea cadrului legal referitor la serviciile publice de furnizare a căldurii;

• descentralizarea serviciilor publice şi creşterea responsabilităţii autorităţilor locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populaţiei;

• extinderea sistemelor centralizate de încălzire urbană şi creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii;

• reorganizarea operatorilor şi îmbunătăţirea performanţelor operaţionale şi financiare;

• elaborarea strategiilor de sisteme de termoficare locale;

• creşterea implicării autorităţilor publice locale în modernizarea sistemelor de termoficare prin atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor necesare modernizării şi dezvoltării infrastructurii aferente sectorului;

                                                            42 Până în anul 2016, serviciul public de alimentare cu energie termică s-a aflat în sfera de competenţă a ANRSC. În conformitate cu prevederileLegii nr. 51/2006, serviciul public de alimentare cu energie termică a trecut integral în sfera de reglementare, autorizare şi control a ANRE, ANRSC nemaiavând nicio competenţă în acest domeniu. Astfel, competen�a legală în privinţa alimentării cu energie termică apar�ine în exclusivitate ANRE, inclusiv atribu�iile privind solu�ionarea peti�iilor.

73  

74  

• stabilirea şi dezvoltarea pieţei de distribuţie a sistemului de termoficare prin promovarea principiilor economiei de piaţă şi reducerea gradului de monopol;

• reducerea consumului de căldură prin reducerea pierderilor de căldură la clădiri;

• restructurarea mecanismelor de protecţie socială a segmentelor defavorizate ale populaţiei şi reconsiderarea raportului preţ/calitate

• promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă şi a folosirii resurselor energetice regenerabile.

Strategia naţională pentru furnizarea de căldură pentru localităţi folosind sisteme centralizate de producere şi distribuţie, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 882/2004, defineşte obiective, identifică soluţii şi stabileşte politici adecvate pentru îndeplinirea scopului fundamental – crearea condiţiilor propice pentru cetăţeni de a avea acces la furnizare de căldură şi apă caldă la standarde de calitate ridicate şi pe o bază nediscriminatorie.

Strategia Energetică pentru România în perioada 2007-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1069/2007, are ca obiectiv global siguranţa furnizării de energie pe termen mediu şi lung, la cele mai mici preţuri posibile, respectând calitatea şi condiţiile de siguranţă şi principiile unei dezvoltări susţinute.

Două dintre obiectivele strategice relevante pentru sectorul termoficării sunt luate în considerare când se propun şi proiectează programele de investiţii prioritare pe termen lung:

• Siguranţa furnizării energiei prin: asigurarea cererii pentru resurse energetice, limitarea dependenţei de resurse importate, diversificarea resurselor energetice importate.

Dezvoltare durabilă prin: creşterea eficienţei energetice, promovarea energiei bazate pe resurse energetice regenerabile, promovarea producţiei de căldură şi electricitate în regim de cogenerare, în special în cadrul instalaţiilor eficiente, reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului înconjurător, folosirea raţională şi eficientă a resurselor principale

Potrivit Strategiei Energetice a României pentru perioada 2007-2020, sistemele centralizate urbane de alimentare cu energie termică �i cogenerarea reprezintă subsectorul energetic cel mai deficitar, datorită uzurii fizice �i morale a instala�iilor �i echipamentelor, a pierderilor energetice totale între sursă �i clădiri (de 35-77%), a resurselor financiare insuficiente pentru exploatare, între�inere, reabilitare �i modernizare �i, nu în ultimul rând, din cauza problemelor sociale complexe legate de suportabilitatea facturilor.

Noua politică energetică propusă de Uniunea Europeană desemnează următoarele norme:

• reducerea cu 20% a emisiilor de gaze poluante până în 2020, comparativ cu 1990;

• creşterea proporţiei de energie din resurse regenerabile din totalul consumului de energie de la 7% în 2006 la 20% până în 2020;

• creşterea proporţiei de energie din biomasă din totalul consumului de energie de cel puţin 10% până în 2020;

• reducerea cu 20% a consumului total de energie primară până în 2020.

Strategia naţională pentru utilizarea resurselor energetice regenerabile susţine integrarea în sistemul energetic naţional a resurselor regenerabile cu scopul de a creşte independenţa faţă de combustibili de import şi de a satisface angajamentele cu privire la emisiile de gaze poluante la nivel naţional. În mod special, este subliniată folosirea biomasei în noile instalaţii de biomasă sau în regim

75  

de cogenerare, luând în considerare că prin folosirea biomasei se poate acoperi circa 70% din angajamentul României de a folosi resurse regenerabile.

La elaborarea strategiei s-a ţinut seama de prevederile legale în vigoare potrivit cărora sistemele centralizate de încălzire urbană sunt proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale şi sunt administrate şi gestionate de autorităţile administraţiei publice locale cărora le revine responsabilitatea asigurării cu energie termică a localităţilor şi care, în funcţie de mărimea localităţilor, de particularităţile acestora şi accesul la resursele energetice primare, trebuie să adopte acel set de măsuri capabile să asigure liberul acces al oricărui membru al comunităţii la o formă de energie.

Serviciile publice de încălzire urbană în sistem centralizat trebuie menţinute şi dezvoltate întrucât, în condiţiile specifice României şi ale tehnologiilor actuale, acestea pot asigura alimentarea cu energie termică pentru sectorul rezidenţial în condiţii de siguranţă, eficienţă energetică şi performanţă economică ridicată, având totodată un impact pozitiv asupra protecţiei şi conservării mediului ambiant prin controlul strict al emisiilor poluante.

Premisele de la care s-a plecat pentru elaborarea propunerilor de restructurare a serviciilor de alimentare cu energie termică produsă în sistem centralizat sunt:

a) serviciul public de alimentare cu căldură poate deveni o activitate rentabilă, sigură şi performantă dacă este realizat de operatori specializaţi care integrează la nivelul localităţilor şi alte servicii publice adiacente cum ar fi: furnizarea apei potabile şi industriale, a energiei electrice, a gazelor naturale, recuperarea şi utilizarea în scop energetic a deşeurilor menajere etc;

b) necesitatea promovării şi aplicării soluţiilor care asigură economisirea resurselor energetice clasice şi respectarea principiului dezvoltării durabile în toate situaţiile: de la înfiinţarea unor sisteme noi, până la modernizarea, dezvoltarea sau reabilitarea unor sisteme existente;

c) necesitatea promovării şi aplicării tehnologiilor care asigură protejarea si conservarea mediului ambiant prin utilizarea tehnologiilor cu impact minim asupra acestuia;

d) termoficarea asociată cu cogenerarea asigură producerea energiei termice la cele mai scăzute preţuri şi cu impactul cel mai redus asupra mediului, la cele mai bune randamente globale şi cu cel mai scăzut consum de resurse energetice primare;

e) asigurarea accesului la serviciile de termoficare pentru clienţii potenţiali prin corelarea tarifelor cu gradul de suportabilitate al acestora;

f) prioritizarea finanţării şi execuţiei proiectelor de reabilitare prin dirijarea şi concentrarea efortului investiţional acolo unde eficienţa acestuia este maximă, şi anume dinspre consumatori spre surse;

g) generalizarea serviciului public de încălzire centralizată în toate localităţile unde studiile de specialitate demonstrează că acesta este viabil şi eficient economic.

Pornind de la premisele identificate şi de la obiectivele majore propuse, guvernul a stabilit câteva linii directoare care să ghideze politicile în domeniul alimentării cu energie termică, respectiv:

A. Planificarea energetică la nivel local

Domeniile ţintă ale planificării energetice la nivel local corespund cu trei axe principale:

- elaborarea politicii locale;

- caracterul cetăţenesc al energiei termice;

- caracteristica de piaţă locală a pieţei energiei termice.

76  

Planificarea la nivelul comunităţii locale privind utilizarea eficientă a surselor de energie regenerabilă şi a energiei convenţionale, administrarea cererii şi mobilitatea asociată prin:

- stimularea planificării locale de energie, inclusiv integrarea planurilor de energie în planificarea dezvoltării locale, inventare de energie, bilanţuri energetice şi programare de energie;

- întreprinderea de acţiuni ce au drept scop consolidarea angajamentelor factorilor cheie de decizie şi a participanţilor pe piaţă pentru comunităţi utilizatoare de energie durabilă;

- întărirea componentei de energie a planurilor de dezvoltare durabile ce au drept obiectiv dezvoltarea la nivel local.

Promovarea caracterului cetăţenesc al energiei şi mobilizarea participanţilor locali din sectorul energetic prin:

- promovarea pe scara largă a conştientizării sociale, necesare pentru abordarea problemelor energiei pe termen mediu şi lung şi necesitatea unei dezvoltări durabile, prin programe şi campanii informaţionale şi educaţionale la nivelul consumatorului;

- crearea de parteneriate locale în sectorul energetic care să implice sectorul public, reprezentanţii consumatorilor (locatari, IMM - uri) şi furnizorii de energie convenţională;

- efectuarea de studii de fezabilitate multicriteriale referitoare la aspectele formelor multiple de energie: administrarea sistemului, calitate şi fiabilitate, politici, tehnologie, socio-economie, finanţare;

- introducerea conceptului de "nouă administrare" în domeniul energiei, folosind o "abordare ascendentă” pentru a întări rolul consumatorului pe piaţa de energie şi pentru a consolida rolul altor noi participanţi în sectorul de energie (ONG-uri ale consumatorilor, autorităţi locale, cooperative de servicii şi mici producători de energie din resursele regenerabile).

Crearea de condiţii favorabile pentru pieţele şi serviciile energetice locale pentru accesul la grupurile de consumatori cei mai defavorizaţi prin:

- facilitarea transferurilor de tehnologii pentru producţia descentralizată a energiei termice şi de administrare a cererii, prin implementarea cunoştinţelor tehnice corespunzătoare la nivel local;

- dezvoltarea condiţiilor tehnice şi normarea situaţiei (îmbunătăţirea accesibilităţii la sursele de energie regenerabilă, la reţelele electrice locale, cadru de reglementare adecvat);

- dezvoltarea şi promovarea bunelor practici pentru reglementarea şi dezvoltarea pieţelor locale de energie (calcularea preţurilor, sisteme de garanţie, lansarea de noi servicii energetice);

- stimularea unei abordări inovatoare referitoare la reducerea costurilor pentru implementarea măsurilor privind utilizarea raţională a energiei şi a surselor de energie regenerabilă (grupare pentru achiziţii şi contracte colective pentru întreţinere echipamente), costuri care sunt influenţate de barierele netehnologice cum ar fi: proceduri de aplicaţie şi procedee de aprobare a planificării exagerat de dificile.

B. Economisirea energiei la consumatorii racordaţi la sistemele centralizate

Principalele măsuri propuse pentru economisirea energiei au fost:

Contorizarea şi controlul energiei termice prin repartitoare de costuri de căldură şi robinete de reglaj termostatic

Practica în toate ţările din Europa Centrală şi de Est, unde au fost instalate robinete de reglaj termostatic şi repartitoare de costuri de căldură, a demonstrat efecte din care au rezultat reduceri ale consumului de energie termică de 15-25%.

77  

Izolaţia termică a clădirilor

Reducerea consumului de energie pentru încălzirea locuinţelor este direct condiţionată de performanţa energetică a clădirilor. Clădirile realizate din panouri mari de beton prefabricate, care au fost construite în cea mai mare parte de la sfârşitul anilor '60 până în anii '90, sunt caracterizate de o foarte mare cerere de căldură, ce este de 2 până la 3 ori mai mare pe metru pătrat decât cea din Uniunea Europenă, în principal din cauza tipurilor de izolaţie necorespunzătoare.

Calitatea serviciilor şi conştientizarea publică

În scopul de a asigura un serviciu durabil de furnizare a energiei termice, trebuie acordată o atenţie deosebită reabilitării sistemelor şi a relaţiilor cu beneficiarii, precum şi unei politici active de relaţii cu publicul. Companiile de termoficare trebuie să ţină sub control toate activităţile care sunt hotărâtoare pentru asigurarea calităţii serviciilor, pe baza unui plan de control al calităţii acestora.

Companiile de termoficare trebuie să implementeze un sistem activ şi eficient de primire, înregistrare, evidenţă şi urmărire a reclamaţiilor beneficiarilor în scopul de a asigura rezolvarea operativă a acestora, dirijarea lor către compartimentele vizate şi al valorificării fluxurilor informaţionale privind calitatea serviciilor.

C. Îmbunătăţirea competitivităţii companiilor de termoficare prin reabilitarea capacităţilor de producţie, reducerea pierderilor de căldură şi reducerea costurilor de furnizare a energiei termice

În scopul de a determina şi stabili priorităţile de investiţii în sectorul de termoficare, trebuie să fie luate în considerare următoarele aspecte:

- evoluţia necesarului de căldură în viitor (începerea planificării energetice la nivel local, luarea de decizii politice referitoare la o zonă dimensionată optim de prioritate a termoficării, analizarea posibilităţilor pentru noi servicii de energie termică, începerea atragerii de noi beneficiari dintre consumatorii industriali);

- efectele economisirii de energie (începerea reabilitării reţelelor termice şi reducerea pierderilor de căldură);

- securitatea alimentării cu energie termică şi eficienţa conversiei (începerea testării câtorva opţiuni privind combustibili, inclusiv a surselor de energie regenerabilă şi incinerarea deşeurilor, folosirea resurselor locale);

- valoarea de investiţii necesară şi posibilităţile de finanţare a proiectelor;

- consideraţii din punct de vedere al protecţiei mediului.

Reabilitarea reţelelor existente în scopul reducerii pierderilor şi eficientizării activităţii de alimentare cu energie termică presuspune un efort investiţional foarte mare. Valoarea acestuia nu poate fi acoperită integral din surse ale bugetelor locale sau ale bugetului de stat. De aceea, este necesar să se apeleze la investitori privaţi care să aducă capital pentru investiţii.

78  

D. Utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru producerea de energie termică în sistem centralizat

Directivele europene pentru promovarea energiei electrice produse din surse regenerabile impun statelor membre o serie de măsuri de încurajare a producţiei de energie electrică din surse regenerabile şi crearea de facilităţi pentru agenţii economici ce valorifică astfel de surse.

Potrivit Directivei 2012/27/CEE privind eficienţa energetică, „este oportun ca statele membre să încurajeze introducerea unor măsuri �i proceduri pentru promovarea instala�iilor de cogenerare cu o putere termică nominală totală mai mică de 20 MW, în vederea stimulării producerii distribuite de energie”.

De asemenea, la Art.1 din Directivă se defineşte „sistemul eficient de termoficare �i răcire centralizată”, care înseamnă un sistem de termoficare sau răcire centralizat care utilizează cel pu�in 50 % energie din surse regenerabile, 50 % căldură reziduală, 75 % energie termică cogenerată sau 50 % dintr-o combina�ie de energie �i căldură de tipul celor sus-men�ionate.

România a adoptat o serie de acte legislative pentru apropierea politicii sale de directivele de energie şi de protecţie a mediului, care ar putea deveni una din principalele forţe motrice în restructurarea sectorului de termoficare. Măsurile care se vor implementa trebuie să încurajeze extinderea încălzirii ce utilizează surse de energie regenerabilă, inclusiv în centralele de cogenerare a energiei electrice şi termice, precum şi în sistemele de termoficare, pentru a reduce dependenţa de importurile de combustibili din afara regiunii.

7. Concluzii şi propuneri

7.1 Concluzii Ca urmare a analizei efectuate în domeniul produc�iei �i distribu�iei energiei termice din România au rezultat următoarele concluzii:

1. Sistemele centralizate de încălzire urbană sunt administrate şi gestionate de autorităţile administraţiei publice locale cărora le revine, potrivit legii, responsabilitatea asigurării cu energie termică a localităţilor, respectiv înfiinţarea, organizarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul serviciului public de alimentare cu energie termică.

2. În asigurarea serviciului public de alimentare cu energie termică autorităţile administraţiei publice locale au, în principal, următoarele atribuţii:

a) asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale;

b) elaborarea anuală a programului propriu în domeniul energiei termice, corelat cu programul propriu de eficienţă energetică şi aprobat prin hotărâre a consiliului local, judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz;

c) înfiinţarea unui compartiment energetic în cadrul aparatului propriu, în condiţiile legii; d) aprobarea propunerilor privind nivelul preţului local al energiei termice către utilizatorii de energie termică, înaintate de către operatorii serviciului;

e) aprobarea preţului local pentru populaţie;

f) aprobarea programului de dezvoltare, modernizare şi contorizare a SACET, care trebuie să cuprindă atât surse de finanţare, cât şi termen de finalizare, pe baza datelor furnizate de operatorii serviciului;

79  

g) asigurarea condiţiilor pentru întocmirea studiilor privind evaluarea potenţialului local al resurselor regenerabile de energie şi al studiilor de fezabilitate privind valorificarea acestui potenţial;

h) exercitarea controlului serviciului public de alimentare cu energie termică;

i) stabilirea zonelor unitare de încălzire, pe baza studiilor de fezabilitate privind dezvoltarea regională, aprobate prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a asociaţiei de dezvoltare comunitară, după caz;

j) urmăresc elaborarea şi aprobarea programelor de contorizare la nivelul branşamentului termic al utilizatorilor de energie termică racordaţi la SACET.

3. În sectorul energiei termice, preţurile şi tarifele sunt reglementate, stabilite la nivelul autorităţilor locale şi centrale, avizate de autoritatea de reglementare.

4. În cazul termoficării centralizate, infrastructura aferentă reprezintă un monopol natural, astfel încât concurenţa se poate manifesta doar în ceea ce priveşte administrarea acesteia (alocarea serviciilor de utilităţi publice se face prin licitaţie sau altă formă de concurs de oferte).

5. Pieţele relevante geografice aferente activităţilor de producere a energiei termice, transport, furnizare şi distribuţie a energiei termice sunt pieţe locale, întrucât furnizarea energiei termice este realizată prin intermediul re�elelor locale ce nu pot fi conectate între ele. Pia�a geografică este locală �i se limitează la o localitate sau o parte a acesteia acoperită de re�eaua de termoficare existentă.

6. O analiză a sectorului energiei termice din perspectivă concurenţială se axează pe determinarea activităţilor implicate şi pe alternativele consumatorilor, luând în calcul obiectivele strategice ale statului roman în domeniul alimentării cu energie termică, astfel încât să poată fi satisfăcută cererea pe o piaţă (dimensionarea ofertei la nivelul cererii de energie termică).

7. Având în vedere specificul pieţei de energie termică, respectiv gestionarea segmentelor de producere, transport, distribuţie şi furnizare la nivel local, devine evident că mediul concurenţial normal trebuie să decurgă din adoptarea unor strategii locale, bine definite şi adaptate nevoilor consumatorilor, care să coreleze modul de funcţionare al acestor segmente, scopul final al obiectivelor strategice fiind asigurarea continuităţii şi securităţii în serviciul de alimentare cu energie termică.

8. Organizarea, exploatarea şi gestionarea serviciului public de alimentare cu energie termică trebuie să asigure, în principal:

• satisfacerea cerinţelor cantitative şi calitative ale utilizatorilor;

• funcţionarea optimă, în condiţii de siguranţă a persoanelor şi a serviciului, de rentabilitate şi eficienţă economică a construcţiilor, instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor, corespunzător parametrilor tehnologici proiectaţi şi în conformitate cu caietele de sarcini, cu instrucţiunile de exploatare şi cu regulamentele serviciilor;

• respectarea principiilor economiei de piaţă, asigurarea unui mediu concurenţial, restrângerea şi reglementarea ariilor de monopol.

9. Provocarea majoră pentru sectorul energiei termice constă în generarea unui mediu concurenţial în condiţiile în care în majoritatea localităţilor există un singur furnizor/distribuitor de energie termică. Deşi procesul presupune un angajament pe termen mediu şi lung al tuturor părţilor implicate în sistem, autorităţilor locale le revine sarcina de a identifica soluţii de eficientizare a

80  

sistemelor de alimentare cu energie termică, prin privatizare sau crearea de parteneriate public-privat şi delegarea gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică prin mecanismele existente, împreună cu concesionarea bunurilor aflate în proprietate publică. 

10. Având în vedere specificitatea segmentelor pieţei de alimentare cu enegie termică (producţie, transport, distribuţie, furnizare), devine evident că mediul concurenţial normal trebuie să decurgă din adoptarea unor strategii locale, bine definite şi adaptate nevoilor consumatorilor, care să coreleze modul de funcţionare al acestor segmente, scopul final al obiectivelor strategice fiind asigurarea continuităţii şi securităţii în serviciul de alimentare cu energie termică a locuitorilor, energie de calitate la preţuri suportabile, în condiţii de liberă concurenţă.

11. În acelaşi timp, autorităţile administraţiei publice locale ar trebui să asigure un tratament egal şi echitabil pentru toţi operatorii, furnizori/prestatori ai serviciilor de utilităţi publice în general, în vederea desfăşurării unei acţiuni coerente şi predictibile a acestora. 

12. Fundamentarea deciziei de delegare a serviciului trebuie să aibă la bază un studiu aprofundat de oportunitate care să stabilească soluţiile optime de delegare a gestiunii. Studiul trebuie să cuprindă analiza tehnico-economică şi de eficienţă a costurilor de operare pentru furnizarea/prestarea serviciului, precum şi pentru administrarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente, astfel încât rezultatele studiului să permită identificarea sistemului cu cele mai multe avantaje pentru fiecare localitate, atât din punct de vedere al preţului, cât şi al calităţii serviciului prestat şi protecţiei mediului înconjurător.

13. Pentru a asigura respectarea principiului minimei atingeri aduse concurenţei, delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice trebuie realizată pe principii concurenţiale, prin licitaţie sau altă formă de concurs de oferte. Delegarea directă a serviciilor de utilităţi publice conduce la înlăturarea oricărei forme de concurenţă pe pieţele serviciilor de utilităţi publice, caracterizate ca fiind pieţe de monopol, astfel că trebuie utilizată de autorităţile locale:

- numai ca excepţie de la regula procedurii concurenţiale;

- numai în cazul în care aceasta a epuizat toate mijloacele prin care ar fi putut delega prestarea serviciului de utilitate publică prin proceduri concurenţiale;

- dacă există riscul ca în urma eşuării procedurii concurenţiale să apară probleme ce pun în pericol siguranţa şi sănătatea populaţiei.

14. În contextul dezideratelor enunţate mai sus, corelate cu problemele identificate de Consiliul Concurenţei în cadrul procedurilor de avizare a actelor normative, investigaţie şi analiză a operaţiunilor de concentrare economică, autoritatea de concurenţă acordă atenţie deosebită sectorului termoficării din România, urmărind în principal:

i. delegarea gestiunii serviciilor de utilităţi publice pe principii concurenţiale, prin licitaţie sau altă formă de concurs de oferte;

ii. eliminarea posibilităţii de sub-delegare în cadrul procedurilor de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică;

iii. eliminarea riscurilor concurenţiale date de cumularea funcţiei de operare cu funcţia de reglementare, îndeplinită de autorităţile administraţiei publice locale, care poate avea ca efect creşteri de preţuri nejustificate din punct de vedere economic, consolidarea monopolurilor locale şi închiderea pieţelor;

81  

iv. gestionarea corectă a monopolurilor autorităţilor locale şi elaborarea de studii de oportunitate privind delegarea pe scară mai largă a gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice către companii private;

v. obţinerea eficienţelor economice urmate de transferul beneficiilor acestora la consumator în cazul operaţiunilor de concentrare economică intervenite fie ca urmare a privatizării, fie ca urmare a integrării producţiei şi distribuţiei de energie termică în cadrul unei singure întreprinderi;

vi. prestarea serviciului de interes economic general în domeniul energiei termice cu respectarea normelor de ajutor de stat şi a criteriilor stabilite prin jurisprudenţa Altmark.

15. Durata contractului prin care se deleagă gestiunea serviciilor de utilităţi publice trebuie să fie stabilită astfel încât să nu fie limitată libera concurenţă mai mult decât este necesar pentru garantarea recuperării costurilor asociate investiţiei.

16. Mai mult, având în vedere jurisprudenţa comunitară existentă, Consiliul Concurenţei consideră că acordarea unei exclusivităţi furnizorilor de utilităţi (prin obligarea consumatorilor de a se racorda doar la reţelele acestora sau de a rămâne pentru o perioadă îndelungată în aceste reţele), fără o licitaţie deschisă şi transparentă sau fără perceperea de către stat a unei compensaţii corespunzătoare, poate implica existenţa unui ajutor de stat întrucât, printr-o intervenţie a statului, furnizorii vor beneficia de un avantaj economic care distorsionează concurenţa.

17. Tehnologiile de cogenerare şi sistemele centralizate de producere a energiei termice aduc beneficii nete de mediu datorită conversiei mărite a energiei şi a utilizării energiei termice reziduale şi a surselor de energie regenerabile. Cogenerarea şi sistemele centralizate pot servi, de asemenea, ca instrumente flexibile pentru construirea unor sisteme electrice şi termice ce vor juca un rol esenţial în obţinerea unor reţele integrate sustenabile în viitor. Astfel, aceste tehnologii pot fi o parte importantă a strategiei privind reducerea emisiilor şi securitatea energetică.

18. Deşi Uniunea Europeană, prin legisla�ia dezvoltată, obligă trecerea la cogenerare eficientă, definită ca acea tehnologie de producere simultană a energiei electrice �i căldurii la randamente de peste 70%, în România există bariere care împiedică pătrunderea pe scară mai largă şi modernizarea tehnologiilor de producere a energiei termice în cogenerare. Aceste bariere sunt legate, în principal, de slaba planificare strategică pentru infrastructura de încălzire şi răcire, condiţiile de pe pieţele locale de energie termică ce nu reuşesc să asigure un preţ al energiei termice care să reflecte costurile de producţie, lipsa surselor de finanţare a investiţiilor în unităţi noi de producţie, lipsa de viziune pe termen lung a politicilor asociate energiei.

19. În urmă cu câ�iva ani, s-a definit o schemă suport pentru cogenerare de înaltă eficienţă care oferă un bonus pe care îl plătesc to�i consumatorii de energie electrică din �ară. Acest bonus a fost gândit pentru o schemă pe 11 ani, regresiv, ajutorul de stat îmbrăcând forma unui sprijin financiar acordat centralelor de cogenerare, în condiţiile în care aceste centrale îndeplinesc condiţiile de înaltă eficienţă şi realizează economii de combustibil şi de emisii semnificative, dar înregistrează costuri de producţie mari. Potrivit schemei, preţul energiei termice, produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, este acelaşi pentru toţi producătorii care utilizează acelaşi tip de combustibil.

20. Procesul de implementare a schemei a fost demarat începând cu luna aprilie 2011, astfel că la peste cinci ani de la data aplicării investiţiile în dezvoltarea de noi capacităţi de cogenerare de

82  

înaltă eficienţă sunt foarte reduse, cu toate că unul dintre obiectivele schemei este tocmai acela de promovare a unor astfel de investiţii.

7.2 Propuneri Având în vedere situa�ia constatată, propunem următoarele: 

1. Compatibilizarea prevederilor Legii serviciilor comunitare de utilită�i publice nr. 51/2006, a legisla�iei specifice (Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006) �i a legisla�iei subsecvente acesteia în conformitate cu reglementările comunitare în vigoare;

2. Solicitarea realizării de către Ministerul Dezvoltării Regionale �i Administra�iei Publice a unei situa�ii cu beneficiarii care îndeplinesc criteriile Altmark �i pentru care sprijinul acordat de autorită�ile locale nu reprezintă ajutor de stat, astfel încât să se identifice, în mod clar, beneficiarii care intră în schema de compensare pentru societăţile care prestează serviciul de interes economic general de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice în sistem centralizat către populaţie, în vigoare;

3. Informarea Ministerului Dezvoltării Regionale �i Administra�iei Publice �i a autorită�ilor publice locale cu privire la modalitatea de atribuire a serviciului de interes economic general, precum �i la actualizarea contractelor de încredin�are a SIEG, astfel încât să se respecte prevederile Deciziei CE din 20 decembrie 2011 privind aplicarea articolului 106 alineatul (2) din Tratatul privind func�ionarea Uniunii Europene în cazul ajutoarelor de stat sub formă de compensa�ii pentru obliga�ia de serviciu public acordate anumitor întreprinderi cărora le-a fost încredin�ată prestarea unui serviciu de interes economic general (2012/21/UE) privind con�inutul contractelor de delegare;

4. Informarea autorită�ilor publice locale cu privire la contractele de delegare a gestiunii serviciului public de alimentare cu energie termică, în special în ceea ce priveşte durata de încredin�are a contractelor �i condi�iile în care pot fi prelungite în conformitate cu dispoziţiile art. 32 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 51/2006; 

5. În acest sens, se impune ca autorităţile administraţiei publice centrale şi locale să transmită Consiliului Concurenţei actele normative şi legislaţia secundară cu posibil impact anticoncurenţial, în scopul perfecţionării cadrului legislativ şi al asigurării unui mediu concurenţial în sectorul alimentării cu energie termică. Intervenţia autorităţii naţionale de concurenţă trebuie considerată ca venind în întâmpinarea necesităţii de asigurare a unui cadru legal pro-concurenţial în domeniul alimentării cu energie termică din România.

6. Emiterea de recomandări către autorită�ile publice locale cu privire la următoarele aspecte care ţin de buna funcţionare a pieţei serviciilor de alimentare cu energie termică:

a. Posibilitatea de fragmentare a reţelelor centralizate de transport şi distribuţie din marile oraşe pentru a permite accesul mai multor operatori care să gestioneze anumite părţi ale reţelei şi care să fie orientaţi către o administrare eficientă bazată pe indicatori de performanţă, în scopul diminuării pierderilor ca urmare a delimitării unor arii geografice reduse.

b. Urmărirea îndeplinirii obiectivelor cuprinse în Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, care sunt, în principal, de natură tehnică, şi sunt centrate pe potenţialul de dezvoltare a producerii energiei termice în cogenerare, retehnologizare, înlocuirea reţelelor uzate şi supradimensionate, implementarea sistemelor de măsură şi control. Măsurile cuprinse în Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020 se referă la promovarea de către stat a unor programe de investiţii şi sprijin pentru

83  

autoritatea publică locală în scopul retehnologizării şi modernizării sistemului de alimentare cu energie termică, precum şi pentru asigurarea prin lege a unor facilităţi pentru investitorii privaţi interesaţi să intre în formule de parteneriat public-privat pentru partea de producţie. În acest sens, a fost promovat Regulamentul privind implementarea programului „Termoficare 2006-2020 căldură şi confort", componenta de reabilitare a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică, care asigură cofinanţarea proiectelor promovate de autorităţile administraţiei publice locale pentru reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică.

c. Supravegherea serviciilor relaţionate cu serviciile de utilităţi publice, ori cu infrastructura sau platforma tehnologică ori cu mijloacele de producţie utilizate în vederea furnizării acestora (enumerate în mod exemplificativ în Legea nr. 51/2006: expertizele tehnice, service-ul instalaţiilor de utilizare şi altele asemenea), care sunt prestate pe piaţa concurenţială, astfel încât să nu fie afectată concurenţa pe aceste pieţe. Astfel, pentru a nu intra sub incidenţa prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea concurenţei, UAT trebuie să limiteze drepturile exclusive acordate operatorului intern numai la serviciul de utilităţi publice care face obiectul măsurii administrative de atribuire în mod direct a contractului de delegare a gestiunii serviciului de utilităţi publice. De asemenea, acţiunea operatorului intern trebuie să se realizeze exclusiv în legătură cu serviciul de utilităţi publice delegat, prezenţa acestuia pe pieţele serviciilor concurenţiale relaţionate cu serviciile de utilităţi publice sau cu infrastructura ori platforma tehnologică sau cu mijloacele de producţie utilizate în vederea furnizării serviciilor de utilităţi publice fiind una cel mult marginală, în limitele capacităţii de producţie necesare realizării serviciului public delegat, fără să fie afectat în vreun fel serviciul de utilităţi publice delegat.

7. De asemenea, în contextul noilor schimbări preconizate în funcţionarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică la nivelul Municipiului Bucureşti, aduse la cunoştinţă autorităţii de concurenţă, considerăm util înfiin�area unui grup de lucru, care să reunească reprezentan�i ai Consiliului Concurenţei, ANRE, Primăriei Municipiului Bucureşti şi ai ministerelor cu atribuţii în domeniul eficienţei energetice, astfel încât strategiile elaborate în domeniul alimentării cu energie termică să fie adoptate cu respectarea reglementărilor naţionale şi comunitare în domeniul concurenţei şi al ajutorului de stat.

***

84  

Lista anexe:

Anexa nr. 1 – Structura proprietatii operatorilor din domeniul energiei termice [confidenţial]

Judeţul Întreprinderea Activitatea prestată Acţionari/asociaţi

Thermonet SRL transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

Servicii Comunale SA Rădăuţi

producere energie electrică şi termică în cogenerare + transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

Suceava

Municipiul Vatra Dornei - Direcţia de Administrare a Domeniului Public

producere, transport �i distribu�ie a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Bacău Thermoenergy Group SA Bacău

producere a energiei electrice şi termice în cogenerare

[confidenţial]

Botoşani Modern Calor SA Botoşani

producere energie termică şi electrică în cogeneare + transportul, distribu�ia �i furnizarea de energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

RAGCL Paşcani producere energie termică şi electrică în cogeneare + transportul, distribu�ia �i furnizarea de energie termică în sistem centralizat

[confidenţial] Iaşi

Veolia Energie Ia�i A (fostă Dalkia Termo Ia�i SA)

producere energie termică şi electrică în cogeneare + transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

85  

TERMOFICARE ORADEA SA

producere energie termică şi electrică în cogeneare + transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial] Bihor

TRANSGEX SA Oradea

producere energie termică şi electrică în cogeneare + transport, distribuţie şi furnizare energie termocă în sistem centralizat

[confidenţial]

Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca

producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial] Cluj

Paulownia Greene International SRL Cluj-Napoca pentru oraşul Huedin

prodcere, transport, distributie si furnizare a energiei termice

[confidenţial]

Termo Craiova SRL producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial] Dolj

Societarea Complexul Energetic Oltenia SA - Sucursala Electrocentrale Craiova II

producere energie termică şi electrică în cogeneare

[confidenţial]

Mehedinţi Consiliul Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin - S.P.A.E.T.

producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

Gorj UATAA MOTRU SA producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

CET GOVORA SA Municipiul Rm.Valcea

Oraşul Băile Olăneşti

Vâlcea

Oraşul Călimăneşti

producere energie termică şi electrică în cogeneare + transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

86  

Regia Autonomă Municipală "RAM" Buzău

producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial] Buzău

Ecogen Energy Buzău producere energie termică şi electrică în cogeneare

[confidenţial]

R.A.D.E.T. Constanţa distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

Societatea Electrocentrale Constanţa SA

producerea de energie electrică în cogenerare

[confidenţial]

GOLDTERM Mangalia SA

producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

APOLLO ECOTERM SRL Medgidia

producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

Utilităţi Publice Cernavodă SRL

transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

TERMICA DISTRIBUTIE NAVODARI SRL

transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

Constanţa

UZINA TERMOELECTRICĂ MIDIA SA Năvodari

producere energie termică şi electrică în cogeneare

[confidenţial]

Galaţi CALORGAL SA Galaţi

transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

Tulcea ENERGOTERM SA Tulcea

producere, transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

Vrancea ENET SA Foc�ani producere de energie electrică �i termică în cogenerare + transport, distribu�ie, furnizare energie termică în

[confidenţial]

87  

sistem centralizat

Prahova

Veolia Energie Prahova SRL (fosta Dalkia Termo Prahova SRL)

producere energie electrică în cogenerare + producere, transport, distribuţie şi furnizare de energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

Teleorman

Termic Calor Serv SRL Alexandria

producere, transport, distribu�ie �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Giurgiu Global Energy Production SA

producere, transport, distribu�ie �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Primăria Municipiului Călăraşi - S.P.C.T. - A.F.L.

producere, transport, distribu�ie �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial] Călăraşi

TERMOURBAN SRL Olteniţa

producere, transport, distribu�ie �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Argeş TERMO CALOR CONFORT SA Piteşti

producere energie electrică în cogenerare + producere, transport, distribuţie şi furnizare de energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA

producere energie termică şi electrică în cogeneare + transport, distribuţie şi furnizare energie termocă în sistem centralizat

[confidenţial]

TERMICA BRAD SA

producere, transport, distribu�ie �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Hunedoara

UNIVERSAL EDIL SA Lupeni

distribu�ie a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

88  

TERMOFICARE SA Petroşani

producere, transport, distribu�ie �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Centrala Electrică de Termoficare – Arad SA

producere energie termică şi electrică în cogeneare

[confidenţial]

CET HIDROCARBURI SA

producere, transport, distribu�ie �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Arad

APOTERM SA Nădlac

producere, transport, distribu�ie �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Timiş COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM SA Timişoara

producere energie termică şi electrică în cogeneare + transport, distribuţie şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

Bepco SRL Braşov producere energie termică şi electrică în cogeneare

[confidenţial]

Serviciul Public Local de Termoficare Braşov

producere, transport, distribu�ie �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

ECOTERM SA Făgăraş

distribu�ie, �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Braşov

TETKRON SRL Braşov

producere, transport, distribu�ie �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Sibiu Urbana SA Sibiu producere, transport şi furnizare energie termică în sistem centralizat

[confidenţial]

TERMO - ÎNTORSURA SRL Întorsura Buzăului

producere, transport, distribu�ie �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial] Covasna

URBAN-LOCATO SRL Sfântu-Gheorghe

producere, transport, distribu�ie �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

89  

Urbana SA Odorheiu Secuiesc

distribu�ie, �i furnizare a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

GOSCOM SA Miercurea Ciuc

producere, transport �i distribu�ie a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Oraşul Vlăhiţa -Primaria

producere, transport �i distribu�ie a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Harghita

E-STAR Centrul de Dezvoltare Regională SRL Gheorgheni

producere, transport �i distribu�ie a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Ilfov - Otopeni

Veolia Energie România SA

producere, transport �i distribu�ie a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

CET GRIVIŢA SRL Bucureşti

producere energie termică şi electrică în cogeneare

[confidenţial]

VEST - ENERGO SA Bucureşti

producere energie termică şi electrică în cogeneare

[confidenţial]

ELCEN Bucureşti producere energie termică şi electrică în cogeneare

[confidenţial]

Bucureşti

R.A.D.E.T. Bucureşti producere, transport �i distribu�ie a energiei termice în sistem centralizat

[confidenţial]

Anexa nr. 2 - Cifra de afaceri defalcată pe activitati/Profitul net/Piederea netă [confidenţial]

Anexa nr. 3 - Producţia totală de energie termică în perioada 2014-2016 [confidenţial]

Anexa nr. 4 – Lista serviciilor conexe serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat

Intreprinderea Servicii considerate de către operatori ca fiind conexe serviciul public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat

Thermonet SRL Suceava Servicii de branşare, debranşare/deconectare, rebranşare/reconectare; servicii de măsurare - constatare funcţionalitate; servicii de sigilare, golire instalaţii interioare; întocmire documentaţie montare contoare de energie termică

Modern Calor SA Botoşani Lucrări de reparaţii la instalaţiile de distribuţie a energiei termice aparţinând clienţilor (substaţii, subsoluri tehnice etc.); verificări metrologice contori

90  

energie termică Dn < 50 mm Veolia Energie Ia�i SA Avize de amplasament necesare pentru ob�inerea Autoriza�iilor de

construc�ie Consiliul Local Al Muncipiului Drobeta Tr. Severin - Serviciul Public de Alimentare cu Energie Termica

Eliberare avize necesare ob�inerii autoriza�iilor de construire, debran�are/rebran�are

Regia Autonomă Municipală "RAM" Buzău

Eliberare avize energie termică pentru persoane fizice şi juridice, avizare autorizaţii construcţii şi reţele stradale, inventariere suprafaţă echivalentă termică (SET), calcul SET şi eliberare referat tehnic; Testare metrologică pentru contoare de apă rece şi caldă

R.A.D.E.T. Constanţa Servicii de ridicare a presiunii apei reci prin intermediul staţiilor de hidrofor amplasate în punctele termice, pentru imobilele cu nivel de înălţime mai mare de 4 etaje din municipiul Constan�a.

Goldterm Mangalia SA Eliberare avize de amplasament Utilităţi Publice Cernavodă SRL

efectuat măsurători pentru întocmit deviz estimativ, verificare-constatare instalaţii la utilizator, măsurat suprafaţa încălzită în case/apartament, sigilare/desigilare robinet apă caldă/apă rece/energie termică, debranşare/rebranşare 1 (un) calorifer, sigilare/desigilare contor apă caldă/apă rece/ contor energie termică (Gcal), înlocuit contor ap caldă/apă rece/contor energie termică (Gcal), montare contor apă caldă/apă rece, montare contor energie termică (Gcal), aviz tehnic de branşare/debranşare, acord necesar autorizaţiei de construcţie (desfiinţare), demontare-spălare-curăţare-montare calorifer (1 buc), înlocuit robineţi 3/8” – 1/2” (1 buc), înlocuit baterie stativă (1 buc), desfundat sifon (1buc), golire instalaţie din subsol, golire instalţie din cămin, golire instalaţie din PT

Calorgal SA Galaţi Eliberare aviz amplasament, aviz asigurare, aviz instalare centrală termică de apartament, rebranşări; Proiectare branşamente, lucrări efectuate la instalaţiile interioare şi exterioare, , efectare analize de laborator, întreţinere şi reparţii subsoluri, închiriere utilaje

Energoterm SA Tulcea Sigilare instalaţie încălzire, sigilare apometru/robinet apă caldă, debranşare, aviz amplasament

Termoficare SA Petroşani Branşări calorifere, branşări coloane acc, sigilări contoare de energie termică, sigilări contoare de acc, lucrări în instalaţii sanitare, termice etc., eliberare avize amplasament, branşamente individuale

CET Hidrocarburi SA Arad Aviz principiu de furnizare (racordare), aviz amplasament, avizare documentaşii contorizare terţi, avizare documentaţii instalaţii terţi, proiect contorizare energie termică acc+încălzire, proiect contorizare energie termică încălzire, proiect contorizare energie termică acc, proiectare, golire instalaţăie, debranşare-rebranşare încălzire de la racordul imobilului, debranşare-rebranşare apă caldă de la racordul imobilului, deconectare apă caldă - robinete - din apartament, deconectare calorifere din apartament, inventariere suprafeţe echivalente termic pentru calorifere din apartament, inventariere suprafeţe echivalente termic pentru părţi comune, inventariere suprafeţe echivalente termic pentru părţi comune – subsol, abonament service asociaţii de proprietari

Ecoterm SA Făgăraş Eliberare avize de amplasament, exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire, închiriere buldoexcavator

Tetkron SRL Braşov Eliberare avize de amplasament; service-ul părţilor comune ale instalaţiilor sanitare şi de încălzire din asociaţiile de proprietari de apartamente branşate la SACET

Urbana SA Sibiu Servicii de reconectare, servicii de debranşare; Servicii suport de verificare

91  

metrologică a contoarelor de energie termică şi apă caldă care contorizează individual fiecare beneficiar căruia societatea îi furnizeză agent termic

Urbana SA Odorheiul Seciuesc

Citire suplimentară la cerere contoare energie termică, inventariere corpuri de încălzire şi reţele în condominii - la cerere, eliberare avize, consultanşă tehnică pentru firme, referat tehnic de specialitate la deconectzare apartamente, spălare calorifere din locuinţe, golire, umplere instalaţie interioară condominii

Goscom SA Miercurea-Ciuc Eliberare avize pentru amplasare clădiri, avize de traseu pentru conducte sau cabluri, PUZ, PUD etc, service la instalaţiile de utilizare ale consumatorilor: reparaţii interioare, înlăturarea defecţiunilor, înlocuirea sau spălarea caloriferelor, înlocuirea, modificarea sau termoizolarea sistemelor interioare de distribuţie a energiei termice din clădiri şi subsoluri etc.

Veolia Energie România SA Avize de amplasament necesare pentru ob�inerea autoriza�iilor de construc�ie �i acordurile de bran�are/debran�are la re�elele termice ale sistemului de termoficare

R.A.D.E.T. Bucureşti Activitatea de închidere-deschidere a furnizării agentului termic, eliberare avize de amplasament şi traseu, verificare proiecte de debranşare şi verificare lucrări de instalaţii termice

Termo Calor Confort SA Piteşti

Aviz tehnic de amplasament, avizare documentaţii/proiecte tehnice întocmite de terţi, aviz tehnic de amplasament reţele edilitare, aviz tehnic de amplasanent construcţii, inventariere a suprafeţelor achivalent termic la asociaţiile de proprietari în subsolurile blocurilor, deconectare calorifere, blindare coloană distribuţie, blindare conductă de branşament de alimentare bloc cu energie termică.

Apoterm Nadlac SA Golire a instalaţiei de încălzire imobil (case, blocuri, instituţii), rebranşare la sistemul de termoficare a unui apartament/casă, branşare/ debranşare de la sistemul de termoficare a unui corp radiator, debranşare/rebranşare apă caldă de consum, verificare-constatare instalaţii la consumator, aerisire instalaţie (manevre vane şi robineţi), măsurare suprafaţă radiantă a corpurilor de încălzire, verificare şi avizare proiect debranşare şi întocmire referat de specialitate, verificare şi avizare proiecte întocmite de terţi pentru lucrări de instalaţii termice (altele decât debranşări) racordare acc şi inc, aviz definitiv amplasament PUD,PUZ, aviz amplasament (racord apă şi canalizare, gaze naturale, reţea electrică, telecomunicaţii, aviz de înfiinţare asociaţie, inclusiv prin dizolvare sau reorganizare, sigilare/desigilare branşament termic).

 

Anexa nr. 5 – Modalitatea de gestiune a contractelor pentru prestarea serviciului public de alimentare cu energie termică

Nr. crt.

Intreprinderea Modalitate gestiune Dată încredinţare

Durată contract -

ani

1 Global Energy Production SA Giurgiu

Gestiune delegată - negociere directă 12.10.2012 [...]

2  Utilităţi Publice Cernavodă SRL Gestiune directă - atribuire

în mod direct 14.02.2011 [...]

3  Servicii Comunale SA Rădăuţi Gestiune directă - atribuire

în mod direct 14.02.2017 [...]

4  Thermoenergy Group SA Bacău Gestiune directă - atribuire

în mod direct 12.12.2014 [...]

5  Termo Craiova SRL Gestiune directă - atribuire 29.11.2012 [...]

92  

în mod direct

6  UATAA MOTRU SA Gestiune directă - atribuire

în mod direct 29.09.2008 [...]

7 Termic Calor Serv SRL Alexandria

Gestiune delegată - licita�ie publica deschisă 20.11.2013

[...]

8 TERMO CALOR CONFORT SA Piteşti

Gestiune directă - atribuire în mod direct 14.10.2010

[...]

9  TERMICA BRAD SA Gestiune delegată - licita�ie

publica deschisă 07.10.2014 [...]

10 URBAN-LOCATO SRL Sfântu-Gheorghe

Gestiune directă - atribuire în mod direct 24.01.2012

[...]

11  Urbana SA Sibiu Gestiune delegată - negociere directă 05.01.2017

[...]

12 Societatea Complexul Energetic Hunedoara SA

Gestiune delegată - licita�ie publică 20.12.2007

[...]

13  ECOTERM SA Făgăraş Gestiune directă - atribuire

în mod direct 28.10.2011 [...]

14  CALORGAL SA Galaţi Gestiune directă - atribuire

în mod direct 01.02.2013 [...]

15  ENERGOTERM SA Tulcea Gestiune directă - atribuire

în mod direct 30.06.2005 [...]

16  ENET SA Foc�ani Gestiune delegată - licitaţie

publică 09.08.2006 [...]

17 

Veolia Energie Prahova SRL (fosta Dalkia Termo Prahova SRL)

Gestiune delegată - negociere directă 29.04.2004

[...]

18  UNIVERSAL EDIL SA Lupeni Gestiune directă - atribuire

în mod direct 03.01.2000 [...]

19  TERMOFICARE SA Petroşani Gestiune directă - atribuire

în mod direct 17.11.1999 [...]

20 

COMPANIA LOCALĂ DE TERMOFICARE COLTERM SA Timişoara

Gestiune directă - atribuire în mod direct 30.05.2006

[...]

21 CET HIDROCARBURI SA ARAD

Gestiune directă - atribuire în mod direct 2014

[...]

22  Thermonet SRL Suceava Gestiune delegată - negociere directă 15.10.2015

[...]

23 Veolia Energie Ia�i SA (fostă Dalkia Termo Ia�i SA)

Gestiune delegată - negociere directă 06.07.2012

[...]

24  TRANSGEX SA Oradea Gestiune directă - atribuire

în mod direct 29.07.2001; 07.07.2003

[...]

25 

Paulownia Greene International SRL Cluj-Napoca pentru oraşul Huedin

Gestiune delegată - licitaţie publică 2015

[...]

26  TERMOURBAN SRL Olteniţa Gestiune directă - atribuire

în mod direct 13.03.2007 [...]

27  Veolia Energie România SA Gestiune delegată - licita�ie 25.09.2009 [...]

93  

publica

28  Modern Calor SA Botoşani Gestiune delegată - licitaţie

publică deschisă. 12.07.2010 [...]

29  CET GOVORA SA

Gestiune delegată - licitaţie publică deschisă/negociere

directă

16.05.2002; 14.01.2005; 27.07.2005

[...]

30  GOLDTERM Mangalia SA Gestiune directă - atribuire

în mod direct 10.12.2013 [...]

31 TERMO - ÎNTORSURA SRL Întorsura Buzăului

Gestiune directă - atribuire în mod direct 27.05.2015

[...]

32  TETKRON SRL Braşov Gestiune directă - atribuire

în mod direct 17.12.2010 [...]

33  GOSCOM SA Miercurea Ciuc Gestiune delegată - licita�ie

publica deschisă 01.07.2013 [...]

34 E-STAR Centrul de Dezvoltare Regională SRL Gheorghieni

Gestiune delegată - licita�ie publică internaţională 13.09.2010

[...]

35 APOLLO ECOTERM SRL Medgidia

Gestiune directă - atribuire în mod direct 27.09.2010

[...]

36  Urbana SA Odorheiu Secuiesc Gestiune directă - atribuire

în mod direct 11.12.1998 [...]

37  TERMOFICARE ORADEA SA Gestiune directă - atribuire

în mod direct 01.06.2013 [...]

38  APOTERM SA Nădlac Gestiune directă - atribuire

în mod direct 01.02.2008 [...]

39 TERMICA DISTRIBUŢIE NAVODARI SRL

Gestiune directă - atribuire în mod direct 28.04.2017 [...]

40 Regia Autonomă Municipală "RAM" Buzău

Gestiune directă - atribuire în mod direct 2007

[...]

41 Municipiul Vatra Dornei - D.A.D.P.

Gestiune directă - dare în administrare 15.03.2012

[...]

42 

Consiliul Local al Municipiului Drobeta Turnu Severin - S.P.A.E.T.

Gestiune directă - dare în administrare 29.04.2015

[...]

43 Primăria Municipiului Călăraşi - S.P.C.T. - A.F.L.

Gestiune directă - dare în administrare 2002

[...]

44 Serviciul Public Local de Termoficare Braşov

Gestiune directă - dare în administrare 09.09.2016

[...]

45  Oraşul Vlăhiţa Gestiune directă - dare în

administrare 2004 [...]

46  RAGCL Paşcani Altă formă - Decizie a prefectului judeţului 1991

[...]

47 Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca

Altă formă - Decizie a prefectului judeţului 1990

[...]

48  R.A.D.E.T. Constanţa Altă formă - Decizie a prefectului judeţului 1991

[...]

49  R.A.D.E.T. Bucureşti Altă formă - Decizie a primarului Bucureşti 1990

[...]

94  

 

Anexa nr. 6 – Valoarea redevenţelor (2014-2016) [confidenţial]

Anexa nr.7 – Preţuri locale de furnizare energie termică / Preţuri locale de facturare energie termică [confidenţial] 

Anexa nr. 8 – Cuantumul ajutorului de stat acordat în perioada 2013-2014 [confidenţial] 

Anexa nr. 9 –– Cuantumul ajutorului de stat acordat în perioada 2015-2016 [confidenţial] 

Anexa nr.10 – Cuantumul ajutorului de stat –bonus de cogenerare [confidenţial]