STUDII, OPINII, INFORMĂRI

Consideraţii generale cu privire la Președinţia Românieila Consiliul Uniunii Europene

Marieta CĂLINA

șef de sector

Consiliul Legislativ

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 3

legi și să coordoneze politicile europene. Rolul

României este să prezideze aceste întâlniri și să facă

pe toată lumea să ajungă la un consens pe diferite

subiecte.

„Vrem ca în timpul președinției noastre să dăm un

semnal mult mai important în legătură cu apropierea

UE de cetățenii europeni. Există o anumită tendință, la

nivel european acum, de euroscepticism, care poate

să aibă un impact negativ asupra UE. Este nevoie să

înțelegem că UE trebuie să fie percepută de către cetă -

țenii fiecărei țări ca o structură care conduce la creș -

terea bunăstării lor, la creșterea bunăstării la nivelul

UE și la siguranța și stabilitatea în lume. De aceea, ne

vom concentra asupra acestei chestiuni”, a de clarat

ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu.

Președinția are două misiuni principale:

1. Planificarea și conducerea reuniunilor din

cadrul Consiliului și al grupurilor sale de pregătire.

Astfel, președinția conduce reuniunile din cadrul

diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția

Consiliului Afaceri Externe) și al grupurilor de pre gă -

tire ale Consiliului, care includ comitete permanen te,

precum Comitetul Reprezentanților Permanenți

(Core per), și grupuri de lucru și comitete care se

ocupă de chestiuni foarte precise.

Președinția se asigură că discuțiile se derulează

în mod corespunzător și că sunt corect aplicate Re -

gulamentul de procedură și metodele de lucru ale

Consiliului.

2. Reprezentarea Consiliului în relațiile cu cele -

lalte instituții ale Uniunii Europene

Pentru realizarea acestei misiuni, președinția

reprezintă Consiliul în relațiile cu celelalte instituții

ale Uniunii Europene, în special cu Comisia și cu

Parlamentul European. Rolul său este de a încerca

obținerea unui acord privind dosarele legislative prin

Este cunoscut faptul că, Președinția Consiliului

Uniunii Europene este exercitată pentru o perioadă

de 6 luni, prin rotație, de fiecare stat membru și că,

prin definiție aceasta trebuie să fie neutră și impar -

țială pe perioada exercitării mandatului. Prin urmare,

ea nu poate favoriza propriile opțiuni de politici și

nici pe cele ale unui alt stat membru.

Principalele provocări la adresa statelor membre

care dețin Președinția Consiliului sunt reprezentate

de importanța conturării de către statul, care pregă -

tește exercițiul președinției, a unei viziuni politice

proprii asupra evoluției proiectului european și a

politicilor sale, a unei capacități administrative corect

dimensionate și a unui sistem național performant de

coordonare interministerială în domeniul afacerilor

europene.

În acest sens, pentru stabilirea obiectivelor pe

termen lung, se constituie grupuri de câte trei țări,

numite simplu trio-uri, pe o perioadă de 18 luni, care

asigură un cadru general coerent de desfășurare a

activității Consiliului Uniunii Europene. Acest sistem

a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona în 2009.

Alături de România sunt Finlanda și Croația, care,

prin rotație, vor continua ce a început România.

România, la rândul ei, a preluat președinția de la

Austria. Cancelarul Sebastian Kurtz a venit personal

la București pentru predarea simbolică a misiunii.

Obligațiile concrete ale unei președinții a Consi -

liu lui Uniunii Europene se materializează prin asi -

gurarea resurselor necesare pentru prezidarea la

Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de amba -

sadori și a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul

Consiliului.

Consiliul funcționează după reguli clare și deloc

greu de înțeles. Practic, sub această umbrelă se întâl -

nesc miniștrii din toate țările membre ca să adopte

reuniuni de negociere informale și prin reuniuni ale

Comitetului de conciliere.

Președinția cooperează strâns cu Președintele

Con siliului European și cu Înaltul Reprezentant al

Uniunii pentru afaceri externe și politica de secu -

ritate.

Președinția sprijină activitatea acestora și, de ase -

menea, i se poate solicita să îndeplinească anumite

sarcini pentru Înaltul Reprezentant, cum ar fi să

reprezinte Consiliul Afaceri Externe în fața Parla -

mentului European sau să prezideze Consiliul Afaceri

Externe atunci când se discută aspecte legate de

politica comercială comună.

Președinția României la Consiliul Uniunii Euro -

pene se desfășoară în perioada 1 ianuarie – 30 iunie

2019, prioritățile acesteia înscriindu-se în sfera

următorului motto: coeziunea, înțeleasă ca unitate,

egalitate de tratament și convergență.

Președinția Românei la Consiliul Uniunii Euro -

pene va urmări să contribuie la asigurarea conver -

genței și coeziunii europene în scopul unei dezvoltări

durabile și echitabile pentru toți cetățenii și statele

membre prin creșterea competitivității și reducerea

decalajelor de dezvoltare, promovarea conectivității

și a digitalizării, stimularea antreprenoriatului și con -

solidarea politicii industriale europene.

Programul Președinției se axează pe patru obiec -

tive principale: Europa convergenței, Europa mai

sigură, Europa ca actor global puternic și Europa

valorilor comune.– Europa convergenței are în vedere avansarea

procesului de negociere privind Cadrul Financiar

Multianual 2021-2027; dezvoltarea dimensiunii so -

cia le a Uniunii Europene, prin punerea în aplicare a

Pilonului European al Drepturilor Sociale; avansarea

agendei Uniunii Europene în domeniile economic și

financiar, în scopul stimulării creșterii și investițiilor,

pentru aprofundarea Uniunii Economice și Monetare,

precum și în vederea sprijinirii reformelor structurale;

promovarea cercetării și inovării, digitalizării și

conectivității în vederea creșterii competitivității

economiei și industriei europene.

– Europa siguranței se referă la consolidareaunei Europe mai sigure printr-un plus de coeziuneîntre statele membre pentru a face față noilor pro vo -cări de securitate ce amenință siguranța cetățenilorși prin sprijinirea inițiativelor de cooperare îndomeniu.

În acest sens, se va urmări: consolidarea securității

interne, prin creșterea cooperării între statele membre

și creșterea interoperabilității sistemelor de securitate

ale Uniunii Europene, protejarea siguranței cetățe -

nilor, companiilor și instituțiilor publice în spațiul

virtual și îmbunătățirea securității Uniunii Europene

la atacuri cibernetice; continuarea luptei împotriva

terorismului; facilitarea operaționalizării Parchetului

European; acordarea unei atenții sporite aspectelor

privind migrația, pe baza unei abordări cuprinzătoare

a acțiunii în cadrul Uniunii Europene și prin pro -

movarea cooperării cu țările de origine și tranzit,

precum și prin facilitarea dialogului între statele

membre în scopul identificării de soluții pentru o

politică eficientă și sustenabilă a Uniunii Europene

în domeniul migrației și azilului.

– Europa, actor global se referă la promovarea

consolidării capacităților de apărare și securitate ale

Uniunii în strânsă legătură cu procesele similare din

cadrul NATO și consolidarea Parteneriatului strategic

UE – NATO; sprijinirea întăririi acțiunii în domeniul

Politicii de Securitate și Apărare Comune; avansarea

politicii de extindere a Uniunii pentru asigurarea unui

plus de securitate în plan intern și extern; promovarea

de acțiuni coordonate și coerente în vecinătatea Uniu -

nii Europene; promovarea intereselor comerciale, atât

prin consolidarea multilateralismului și modernizarea

sistemului comercial multilateral, cât și prin extin -

derea Acordurilor de parteneriat economic și de liber

schimb.

– Europa valorilor comune, care va urmări sti -

mularea solidarității și coeziunii Uniunii prin promo -

varea politicilor privind combaterea discri minării,

egalitatea de șanse și tratamentul egal pentru femei și

bărbați, precum și prin creșterea implicării cetă țenilor,

și în special a tinerilor, în dezbaterile euro pene. Aceste

aspecte se vor concretiza prin promovarea combaterii

eficiente a rasismului, intoleranței, xenofobiei, popu -

lismului, antisemitismului și descurajarea discursului

bazat pe ură; promovarea combaterii dezinformării

online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea

educației în domeniul mass-media și dezvoltarea de

mecanisme europene care promovează bunele practici

în combaterea dezinformării; promovarea și susți -

nerea inițiativelor legislative privind progresul social

și reducerea decalajelor de dezvoltare, oportunități

egale între femei și bărbați, precum și asigurarea

accesului la educație și pregătire a categoriilor deza -

vantajate; combaterea discriminării de gen pe piața

muncii și în afaceri, precum și a diferențelor de remu -

nerare dintre femei și bărbați.

Studii, opinii, informări

4 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

Președinția României va găzdui un summit la

Sibiu de Ziua Europei, al cărui obiectiv principal este

dezbaterea privind viitorul Europei.

Următoarele președinții ale Consiliului Europei,

până în 2030, arată astfel:

România (ianuarie-iunie 2019), Finlanda (iulie-

decembrie 2019), Croația (ianuarie-iunie 2020),

Germania (iulie-decembrie 2020), Portugalia (ianuarie-

iunie 2021), Slovenia (iulie-decembrie 2021), Franța

(ianuarie-iunie 2022), Cehia (iulie-decembrie 2022),

Suedia (ianuarie-iunie 2023), Spania (iulie-decembrie

2023), Belgia (ianuarie-iunie 2024), Ungaria (iulie-

decembrie 2024), Polonia (ianuarie-iunie 2025),

Danemarca (iulie-decembrie 2025), Cipru (ianuarie-

iunie 2026), Irlanda (iulie-decembrie 2026), Lituania

(ianuarie-iunie 2027), Grecia (iulie-decembrie 2027),

Italia (ianuarie-iunie 2028), Letonia (iulie-decembrie

2028), Luxemburg (ianuarie-iunie 2029), Olanda (iulie-

decembrie 2029), Slovacia (ianuarie-iunie 2030), Malta

(iulie-decembrie 2030).

Consiliul a stabilit că până la 31 decembrie 2029

va fi luată decizia în ceea ce privește ordinea

președințiilor începând cu 1 ianuarie 2031.

Surse:

www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/

presidency-council-eu/

https://www.romania2019.eu/

https://www.caleaeuropeana.ro/

Studii, opinii, informări

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 5

neprivative de libertate” nu conturează cu precizia

necesară sfera persoanelor avute în vedere de text.

Având în vedere că norma propusă poate fi

interpretată în sensul că are în vedere și persoanele

aflate în executarea unor pedepse complementare,

rezultă că prin proiect se instituie, în ceea ce privește

această categorie de persoane, o reglementare para -

lelă celei din cuprinsul lit. f) a aceluiași articol, care

se referă la persoanele care nu au putut ocupa loc de

muncă după eliberarea din detenție, și care se pot afla

în situația de a executa pedepse comple mentare.

Pentru respectarea art. 36 alin. (1) și a art. 61 alin.

(2), din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică

legislativă pentru elaborarea actelor normative,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

este necesară revederea și reformularea corespun -

zătoare a normei propuse pentru art. 16 lit. g), la

pct. 1, astfel încât să rezulte cu claritate categoriile

de pedepse avute în vedere și, concret, la ce măsuri

neprivative de libertate se face referire.

La pct. 3, ținând seama de conținutul normei

propuse, rezultă că se urmărește, de fapt, modificarea

alin. (4) al art. 66, și nu completarea art. 66

1

.

Cu toate acestea, întrucât dreptul persoanelor

aflate „în timpul sau după executarea unei pedepsesau măsuri educative ori alte măsuri neprivative delibertate” de a beneficia în mod gratuit de serviciide formare profesională potrivit art. 66 alin. (1),

astfel cum este propus la pct. 2, prin norma care face

trimitere la art. 16 lit. f) și g), este prevăzut și în

cuprinsul alin. (4) al art. 66, reprezintă o situație de

instituire a unor reglementări paralele, interzisă de

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu

modificările și completările ulterioare.

Pentru aceste rațiuni, este necesară reanalizarea

textului și sub acest aspect.

De asemenea, trebuie revăzută expresia „Persoa -nele aflate în detenție care mai au de executat celmult 9 luni până în ultima zi de executare a pedepsei,respectiv aflate în timpul sau după executarea uneipedepse sau măsuri educative ori alte măsuri nepri -va tive de libertate” și din considerații de ordin gra -matical, întrucât noțiunile enumerate, plasate după

Studii, opinii, informări

6 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr.

73/1993, republicată, Consiliul Legislativ analizeazăşi avizează proiectele de legi, propunerile legislativeşi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracternormativ ale Guvernului, în vederea supunerii lorspre legiferare sau adoptare, după caz, şi conformart. 46 din Regulamentul de organizare şi funcţio -

nare a Consiliului Legislativ în situația în care, înurma examinării proiectului de lege sau a propuneriilegislative, se constată că acesta este corespunzătorsub toate aspectele […], avizul este favorabil.

În cazul în care, ulterior examinării proiectuluide lege sau a propunerii legislative, se constată că, înmod global, reglementarea propusă corespundeexigențelor urmărite […], dar sunt necesare unelecompletări, modificări ori reformulări, avizul estefavorabil și va cuprinde observațiile și propunerilecorespunzătoare definitivării corecte a proiectului.

În situația în care proiectul de lege sau propu -nerea legislativă contravine prevederilor sau prin -cipiilor constituționale, ordinii statului de drept oritratatelor la care România este parte sau este îndiscordanță cu sistemul nostru legislativ, avizul va finegativ, motivându-se în mod corespunzător.

Avizul va fi, de asemenea, negativ și în situația încare prin proiect se instituie norme incompatibile cureglementările Uniunii Europene.

Prezentăm în continuare, în extras, o primă parte

din avizele emise de Consiliul Legislativ în primul

semestru al anului 2018.

AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru

completarea Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002

privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi

stimularea ocupării forţei de muncă

Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne -

rea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

Referitor la textul propus pentru lit. g) a art. 16,

utilizarea sintagmei „se află în executarea unor

pedepse, a unei măsuri educative sau altor măsuri

Selecţie din avizele Consiliului Legislativ pe semestrul I 2018

Lucica-Violeta NICULAE

Cristina PĂIŞ

experţi

Consiliul Legislativ

virgulă, nu reprezintă circumstanțieri ale stării de

detenție.

Potrivit Expunerii de motive, prin promovarea

prezentei propuneri legislative se urmărește înlă tu -

rarea unei inechități determinate de faptul că per -

soanele aflate în detenție beneficiază de programe de

pregătire profesională, „în schimb, persoanele aflateîn evidența serviciului de probațiune nu beneficiazăde aceleași programe de profesionalizare, în ciudafaptului că șansele de reintegrare socială suntconsiderabil mai mari decât ale persoanelor careexecută pedepse privative de libertate”. În acestcontext, precizăm că în rândul măsurilor pentru sti -

mularea ocupării forței de muncă de care beneficiază

persoanele după eliberarea din detenție, se numără

și serviciile gratuite de mediere, prevăzute la art. 61

alin. (3). Având în vedere faptul că sfera benefi -

ciarilor serviciilor gratuite de formare profesională

se extinde prin includerea, alături de persoanele care

nu au putut ocupa loc de muncă după eliberarea din

detenție prevăzute la art. 16 lit. f) din actul normativ

de bază, a persoanelor aflate în executarea unor

pedepse, a unor măsuri educative sau a altor măsuri

neprivative de libertate, recomandăm a se analiza

dacă aceștia din urmă nu ar putea fi și beneficiari ai

serviciilor de mediere gratuite, prevăzute la art. 61

alin. (3), precum prima categorie de persoane

invocată.

AVIZ

referitor la proiectul de Hotărâre pentru

modificarea și completarea Normelor

metodologice pentru punerea în aplicare

a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind

înființarea Agenției Naționale pentru

Locuințe, aprobate prin Hotărârea

Guvernului nr. 962/2001

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul

de hotărâre, cu următoarele observații și propuneri:

La data avizării, proiectul a depășit deja termenul

prevăzut de art. III din Ordonanța Guvernului nr.

28/2017, aprobată cu modificări prin Legea nr.

278/2017, potrivit căruia, în termen de 30 de zile de

la intrarea în vigoare a respectivei ordonanțe a

Guvernului, se modifică, în mod corespunzător,

Normele metodologice pentru punerea în aplicare a

prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înființarea

Agenției Naționale pentru Locuințe, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 962/2001, cu modificările și

completările ulterioare.

Întrucât intervenţiile legislative propuse sunt

numeroase – 40 de puncte –, vizând aproape în

integralitate Normele metodologice aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 962/2001, pentru respecta -

rea prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ar fi indicată abrogarea în întregime a actului şi

înlocuirea acestuia cu o nouă reglementare.

Textul propus pentru art. 2 alin. (1), nu conține

virgula dintre cuvintele „aprobate” și „înainte” care

este prezentă în cadrul art. 3 alin. (7) din lege – cu

care acest alineat „se armonizează” potrivit Notei de

fundamentare (Secțiunea a 2-a, nr.crt. 2 – Schimbări

preconizate) –, ceea ce poate conduce la interpretarea

literală potrivit căreia nu planurile urbanistice sunt

aprobate înainte de promovarea programelor de dez -

voltare a construcțiilor de locuințe, ci stabilirea sauclarificarea regimului juridic al terenurilor se reali -zează înainte de promovarea respectivelor pro grame.

Prin urmare, sugerăm revederea textului.

Textul propus pentru art. 3 alin. (3), soluția

acordării posibilității depunerii cererii și după împli -

ni rea vârstei de 35 de ani, este contradictorie, întrucât,

pe de o parte, reprezintă o excepție de la prevederile

alin. (2), iar pe de altă parte, acest alineat de la care se

exceptează, îi vizează în mod expres pe mediciirezidenți, atunci când definește tinerii specialiști dinînvățământ sau sănătate ca fiind persoane majore învârstă de până la 35 de ani.

Medicii specialiști și cadrele didactice calificate,

la care se referă textul, fac parte tot din categoria

tinerilor specialiști din învățământ sau sănătate,

definiți la art. 3 alin. (2).

Este necesară eliminarea textului propus pentru

alin. (6), întrucât art. 3, inclusiv cu completările

aduse aici, nu face vorbire despre familie, astfel încât

să existe o legătură tematică între unele alineate ale

acestui articol și textul în discuție.

În plus, textul reia definiția familiei din art. 8 alin.

(1

2

) din lege, făcând dublă reglementare, ceea ce este

interzis de normele de tehnică legislativă.

Referitor la textul propus pentru art. 12 alin. (2

2

),

cu privire la sintagma „în cadrul programului

prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. b)” semnalăm că la res -

pectiva literă se face referire la „dezvoltarea prinprograme proprii a unor proiecte imobiliare pentruconstruirea de locuinţe proprietate privată prin creditipotecar”. Ca urmare, se recomandă înlocuirea sin -tagmei sus-menționate cu sintagma „în cadrul unui

program din cele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. b)”.

Referitor la textul propus pentru art. 12 alin. (3

1

),

nu este clar ce desemnează procedura internă la care

se referă textul. În cadrul Secțiunii a 2-a, nr.crt. 2 –

Schimbări preconizate din instrumentul de prezentare

Studii, opinii, informări

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 7

și motivare se menționează că „modelele de contractse vor stabili prin procedură elaborată cu respec -tarea Ordinului secretarului general al Guvernuluinr. 600/2018 privind aprobarea Codului controluluiintern managerial al entităților publice”. Sugerămreformularea textului astfel încât acesta să asigure

claritatea necesară.

La textul propus pentru art. 13

1

alin. (5), art. 2

alin. (4) din lege, a cărei aplicare o face acesta,

vorbește despre cota de 5% din valoarea devizului

general al investiției care se cuprinde în structuracheltuielilor de investiții. Având în vedere că soluțiapreconizată este sensibil diferită față de art. 2 alin.

(4) din lege, sugerăm revederea sa.

Referitor la textul propus pentru art. 19

3

alin. (1

1

), alin. (1), la care se face trimitere, trimite, la

rândul său, la art. 6 alin. (1) lit. c) şi c

1

) din Legea

nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi com ple -

tările ulterioare. Pentru a se evita procedeul trimiterii

la o altă normă de trimitere, care nu este agreat de

normele de tehnică legislativă, propunem refor -

mularea textului, astfel încât să se facă trimitere

direct la resursele vizate.

AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanță

de urgență pentru stabilirea calculului tarifului

lunar al chiriei pe mp care se aplică

pentru închirierea locuințelor și terenului

aferent acestora, aflate în domeniul public

și privat al statului și în administrarea

Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului

Protocolului de Stat” și pentru modificarea

și completarea unor acte normative

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul

de ordonanță de urgență, cu următoarele observaţii şi

propuneri:

Situațiile extraordinare în baza cărora se promo -

vează prezentul proiect în regim de urgență nu sunt

motivate de o manieră expresă și neechivocă în

Nota de fundamentare și nici în preambulul pro iec -

tului, ci de o manieră implicită, identificarea acestora

realizându-se cu dificultate. În raport cu prevederile

art. 115 alin. (4) din Constituția Româ niei, repu -

blicată, ale art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000,

republicată, cu modificările și completările ulterioare

și având în vedere jurisprudența Curții Constitu -

ționale în materie, preambulul ordonanței de urgență

trebuie să cuprindă prezentarea elementelor de fapt

și de drept în susținerea situației extraordinare, a

cărei reglementare nu poate fi amânată și care

impun recurgerea la această cale de reglementare,

menționarea doar a necesității emiterii unei ordonanțe

de urgență fiind insuficientă. Este, deci, necesară

completarea corespunzătoare a Notei de fundamen -

tare și a preambulului, deoarece nemotivarea sau

motivarea necorespunzătoare constituie motive de

neconstituționalitate.

La art. I, în ceea ce privește norma propusă,

achiesăm la punctul de vedere al Ministerului

Justiției, transmis cu adresa nr.52366/13.06.2018,

potrivit căruia dispoziția nu îndeplinește criteriile de

claritate și predictibilitate, conform art. 1 alin. (5) din

Constituția României, republicată, fiind necesară cla -

ri ficarea sensului expresiei „criterii de eficiență

econo mică”, fie prin definire, fie prin trimiterea la

texte legale, care definesc astfel de criterii.

Totodată, este necesar să se precizeze despre ale

cui „investiții proprii” face vorbire textul, cum anume

și în funcție de ce criterii se stabilesc „cota de

reparații” și „cota de profit”, dacă se are în vedere

doar contravaloarea asigurării obligatorii a imobi -

lului, conform legii, precum și precizarea cum anume

și în funcție de ce criterii se stabilește suma pre -

conizată pentru susținerea acestora. În situația în care

norma propusă nu este redată într-o manieră clară, în

vederea asigurării interpretării și aplicării unitare a

acesteia, este posibilă apariția unor situații discri -

minatorii între persoanele beneficiare, din perspectiva

cuantumului sumei la care ar fi îndreptățite, în con -

dițiile utilizării unor bunuri identice sau similare.

Pentru respectarea prevederilor art. 26 și 54 din

Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, ar fi necesară introducerea

unor norme tranzitorii pentru situațiile în curs la data

intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru

completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014

privind încadrarea în muncă şi detașarea

străinilor pe teritoriul României şi pentru

modificarea şi completarea unor acte normative

privind regimul străinilor în România

Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne -

rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

Secretarul General al Senatului a transmis Con -

siliului Legislativ spre avizare în anul 2018, alte două

propuneri legislative având ca obiect modificarea și

completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014

privind încadrarea în muncă şi detașarea străinilor pe

teritoriul României şi pentru modificarea şi com -

pletarea unor acte normative privind regimul străi -

nilor în România, cu modificările și completările

Studii, opinii, informări

8 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

ulterioare, pentru care au fost emise un aviz favorabil

cu observații și un aviz negativ; în vederea siste -

matizării legislației și promovării unor soluții unitare

și coerente, recomandăm dezbaterea concomitentă în

Parlament a acestor proiecte de acte normative care

vizează intervenții legislative asupra aceluiași act

normativ.

Expunerea de motive nu respectă structura

instrumentului de prezentare şi motivare, prevăzută

la art. 31 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modi -

ficările și completările ulterioare, neexistând infor -

mații referitoare la impactul asupra sistemului juridic,

respectiv: implicațiile pe care noua reglementare le

are asupra legislației în vigoare; compatibilitatea

cu reglementările Uniunii Europene în materie,

deter minarea exactă a acestora şi, dacă este cazul,

măsurile viitoare de armonizare care se impun; deci -

ziile Curții de Justiție a Uniunii Europene şi alte

documente relevante pentru transpunerea sau imple -

mentarea prevederilor legale respective.

Precizăm că în domeniul care face obiectul actului

normativ asupra căruia se intervine prin prezenta

propunere legislativă, respectiv încadrarea în muncă

și detașarea străinilor pe teritoriul României, există o

vastă legislație derivată a Uniunii Europene, alcătuită

din regulamente, directive și decizii, care dezvoltă și

pun în aplicare normele primare cuprinse în Tratatul

privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la

Spațiul de libertate, securitate şi justiție1, cunoscuteanterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona

ca acquis-ul Schengen. Uniunea Europeană a încheiat acorduri privind

facilitarea eliberării vizelor cu Serbia, Ucraina și

Moldova, state vecine României și terțe față de UE,

ai căror cetățeni pot fi posibilii lucrători transfron -

talieri vizați prin prezenta propunere.

Prin urmare, ar fi fost necesar ca instrumentul de

prezentare și motivare să evidențieze și măsura în care

soluțiile preconizate sunt concordante cu normele

Uniunii Europene – derivate sau provenind din anga -

jamente externe – dintre care unele au fost menționate

mai sus.

Străinii cetățeni ai statelor non-UE vizați prin

norma propusă, se pot încadra și în categoriile lucră -

torilor transfrontalieri, sau lucrătorilor sezonieri,

aceștia din urmă beneficiind de norme distincte în

cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 25/2014, care, de

altfel, transpune și dispoziții din Directiva 2014/36/UEa Parlamentului European şi a Consiliului din 26 fe -

bruarie 2014 privind condițiile de intrare şi de şederea resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unuiloc de muncă în calitate de lucrători sezonieri.

Lucrătorul transfrontalier este definit la art. 2

alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014

ca fiind „străinul, cetăţean al unui stat ce are frontieră

comună cu România şi care locuieşte în zona de

frontieră a statului respectiv, încadrat în muncă într-o

localitate de frontieră de pe teritoriul României cu

contract individual de muncă pe durată nedeterminată

sau pe durată determinată, încheiat cu un angajator

în baza avizului de angajare”.

Pe de altă parte, lucrătorul sezonier este definit la

art. 2 alin. (1) lit. g) din Ordonanța Guvernului

nr. 25/2014 ca fiind „străinul care îşi menține reșe -

dința principală într-un stat terţ, dar locuiește legal şi

temporar pe teritoriul României, fiind încadrat în

muncă pe teritoriul României cu contract indi -

vidual de muncă pe durată determinată, încheiat

cu un angajator în baza avizului de angajare, pentru

a presta o activitate care se desfășoară în funcție de

succesiunea anotimpurilor”.

Aceste persoane, în conformitate cu prevederile

Directivei 2014/36/UE pot exercita dreptul de ședere

și de muncă în România, pe baza „autorizației în

scopul ocupării unui loc de muncă sezonieră”, care

poate fi, de la caz la caz și în funcție de perioada de

ședere mai mare sau mai mică de 90 de zile, unul

dintre documentele prevăzute la art. 12 din directivă:

vize de scurtă/lungă ședere și/sau un permis de

muncă.

Precizăm că la art. 40 alin. (2) din Ordonanța

Guver nului nr. 25/1997 se prevede că: „În cuprinsulactelor normative şi tratatelor în vigoare, prin sin tag -mele «permis de muncă» şi «autorizație de muncă»se înțelege «aviz de angajare» sau «aviz de deta șare»,după caz, în condițiile prezentei ordo nanțe”, iareliminarea necesității avizului de angajare pentru

anumiți lucrători străini face obiectul prezentei

propuneri.

Recomandăm a se analiza dacă intervenția

preconizată nu ar fi trebuit să vizeze prevederile

referitoare la lucrătorii sezonieri și lucrătorii

transfrontalieri.

Propunerea legislativă trebuie corelată cu Ordo -

nanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind

regimul străinilor în România, republicată, cu modi -

ficările și completările ulterioare, cel puțin cu privire

la art. 44, care enumeră ca document necesar pentru

solicitarea dreptului de ședere pentru angajare în

muncă, avizul de angajare. Totodată, aceste din urmă

Studii, opinii, informări

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 9

1

Conform art. 3 alin. (2) TUE, acesta constituie un spațiu

„fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera

circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind

controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum

și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen”.

categorii de străini exceptate sunt acoperite de un

sistem de garanții ca: tratate și acorduri, solicitarea

unor ministere sau autorități de a desfășura activități,

deținerea calității de asociat/acționar/administrator în

cadrul unei societăți comerciale, desfășurarea unor

activități didactice, științifice sau artistice în baza

ordinului unui minister de specialitate, a unor acti -

vități temporare solicitate de ministere ori de alte

organe ale administrației publice centrale sau locale

ori de autorități administrative autonome din Româ -

nia, studii, etc.

Textul alin. (3) al art. 44 stabilește situațiile în care

viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se

acordă fără prezentarea copiei avizului de angajare, în

cazul unor persoane al căror statut profesional sau al

căror titlu în baza căruia exercită dreptul de ședere

pe teritoriul României, constituie garanții sufi -

ciente

2

, astfel încât să nu perturbe piața muncii din

România și să nu pună în pericol spațiul de libertate,

securitate și justiție al Uniunii Europene, nepre -

zentând un risc de imigrație ilegală. În antiteză,

prestarea unei activități salariate temporare de către

un străin, etnic român, pe o durată destul de lungă –

cel mult un an – fără ca angajatorul să fi obținut un

aviz de angajare – definit, la art. 2 alin. (1) lit. c) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/1997, ca

documentul oficial eliberat de către Inspectoratul

General pentru Imigrări, care atestă dreptul unui

angajator de a încadra în muncă un străin pe o

anumită funcție – nu prezintă aceleași garanții.

În acest context, avizul de angajare se eliberează

de Inspectoratul General pentru Imigrări, după veri -

ficarea unor condiții generale și a unor condiţii

speciale, în funcţie de tipul de lucrător.

Norma propusă pentru lit. n) a art. 3 alin. (2) este

insuficient exprimată sub aspectul determinării

categoriei de beneficiari: „străini, etnici români, care

sunt cetățeni ai Republicii Moldova și ai altor state

în care există comunități românești semnificative –

Ucraina, Serbia, Albania”. Cu privire la sintagma

„etnici români”, aceasta nu cunoaște definire la

nivelul legislației naționale. Totodată, nu sunt deter -

minate elementele de stabilire a originii românești

pentru identificarea etnicului, precum și criterii de

raportare, pentru nivelul gradului de rudenie al

subiec tului raportării cu un cetățean român devenit

cetățean al unui stat terț, apartenența la cultură

română – modalitatea de probare, nivelul de cunoaș -

tere a limbii române și altele asemenea.

De asemenea, prin utilizarea sintagmei „comu -

nități românești semnificative” nu este stabilit un

element precis, neechivoc pentru determinarea ca -

drului beneficiarilor.

O altă neclaritate este determinată de utilizarea

conjuncției „și” în expresia „care sunt cetățeni ai

Republicii Moldova și ai statelor în care există

comunități românești semnificative”, fapt de natură

a crea incertitudini cu privire la tipul de cetățenie a

beneficiarului, respectiv etnicul român cu dublă

cetățenie.

În propunerea legislativă analizată, nu este stabilit

dacă „străinii, etnici români” au reședință pe teritoriul

României.

Întrucât o astfel de formulare nu este adecvată

limbajului normativ, precum și pentru respectarea art.

38 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată,

modificările și completările ulterioare, potrivit căruia

„Textul articolelor trebuie …, să prezinte norma

instituită fără explicații sau justificări.”, este necesară

eliminarea sintagmei „–Ucraina, Serbia, Albania

etc.”.

În concluzie, pentru respectarea art. 6 alin. (1)

din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, „Proiectul de act normativtrebuie să instituie reguli necesare, suficiente şiposibile care să conducă la o cât mai mare stabilitateşi eficiență legislativă. Soluțiile pe care le cuprindetrebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se înconsiderare interesul social, politica legislativă astatului român şi cerințele corelării cu ansamblulreglementărilor interne şi ale armonizării legislațieinaționale cu legislația comunitară şi cu tratateleinternaționale la care România este parte, precum şicu jurisprudența Curții Europene a DrepturilorOmului”, fiind necesară reanalizarea și reformulareatextului propus pentru lit. n) a art. 3 alin. (2), urmând

a fi asigurată și respectarea prevederilor incidente din

dreptul Uniunii Europene.

Studii, opinii, informări

10 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

2

a) străinii al căror acces liber pe piața muncii din

România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte

state; b) străinii care desfășoară activități didactice, științifice

sau alte categorii de activități specifice în instituții de profil

acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor

acorduri bilaterale, și personalul cu calificare specială, în baza

ordinului ministrului educației naționale, precum și străinii care

desfășoară activități artistice în instituții de cultură din România,

în baza ordinului ministrului culturii; c) străinii care urmează să

desfășoare pe teritoriul României activități solicitate de

ministere ori de alte organe ale administrației publice

centrale sau locale ori de autorități administrative autonome;

d) străinii care sunt numiți la conducerea unei filiale,

reprezentanțe sau sucursale de pe teritoriul României a unei

companii care are sediul în străinătate, iar la data solicitării nu

sunt asociați, acționari sau administratori la o persoană juridică

română și, la filiala, reprezentanța sau sucursala respectivă, nu

mai există un alt străin care beneficiază de un drept de ședere în

acest scop.

AVIZ

referitor la propunerea legislativă privind

transmiterea unui imobil din domeniul public

al statului și din administrarea Ministerului

Afacerilor Interne, Instituția Prefectului,

Județul Olt în domeniul public al județului Olt

și pentru declararea unui bun de interes național

și înscrierea acestuia în inventarul centralizat

al bunurilor din domeniul public al statului

și darea acestuia în administrarea Ministerului

Afacerilor Interne, Instituția Prefectului,

Județul Olt

Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne -

rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

Palatele administrative din municipiile reședințe

de județe au fost trecute în proprietatea statului în

temeiul Decretului-lege nr. 30/1990 și al Hotărârii

Guvernului nr. 115/1990 și sunt bunuri proprietate

publică de interes național, potrivit Hotărârii

Guvernului nr. 706/1994 privind trecerea palatelor

administrative din municipiile reședințe de județe în

administrarea prefecturilor, cu modificările ulte -

rioare. În anexa la această hotărâre, palatul admi -

nistrativ din județul Olt figurează la poziția 29.

Regimul juridic al acestor bunuri este prevăzut

expres și de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213/1998

privind bunurile proprietate publică, cu modificările

și completările ulterioare, potrivit căruia „Domeniul

public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute

la art. 136 alin. (4) din Constituţie, din cele prevăzute

la pct. I din anexă, precum și din alte bunuri de uz

sau de interes public național, declarate ca atare

prin lege”.

Este de analizat dacă soluțiile propuse nu țin de

domeniul de reglementare rezervat Guvernului.

Avem în vedere faptul că imobilul a fost edificat cu

finanțare de la bugetul de stat, cu destinația de sediu

pentru Instituția Prefectului – Județul Olt, conform

Hotărârii Guvernului nr. 220/1994, cu modificările

ulterioare. Pe de altă parte, potrivit art. 20 alin. (2)

din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate

publică, inventarul centralizat al bunurilor din dome -

niul public al statului se supune spre aprobare

Guvernului.

Prin Decizia nr. 494/2013, Curtea Constituțională

a statuat că „acceptarea ideii potrivit căreia Parla -mentul își poate exercita competența de autoritatelegiuitoare în mod discreționar, oricând și în oricecondiții, adoptând legi în domenii care aparțin înexclusivitate actelor cu caracter infralegal, admi -nistrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativeleconstituționale ale acestei autorități consacrate de

art.61 alin.(1) din Constituție și transformareaacesteia în autoritate publică executivă.”

Pentru rigoare normativă, la definitivarea textului

art. 5 alin. (1) trebuie avută în vedere următoarea

formulare: „anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului

nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centra -

lizat al bunurilor din domeniul public al statului,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 1020 și 1020 bis din 21 decembrie 2006, cu

modificările și completările ulterioare”, iar la alin. (2)

sugerăm reformularea textului astfel:

„(2) În termen de … de zile de la data intrării în

vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Interne

va supune spre aprobare Guvernului proiectul de

Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea

Guvernului nr. 706/1994 privind trecerea palatelor

administrative din municipiile reședințe de județe în

administrarea instituțiilor prefectului, publicată în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din

11 noiembrie 1994, cu modificările ulterioare, potri -

vit prevederilor prezentei legi”.

La anexa nr. 1, pentru conformitate cu juris pru -

dența Curții Constituționale, recomandăm comple -

tarea acesteia, în sensul indicării tuturor datelor de

identificare ale imobilului avut în vedere.

Prin Decizia nr. 1/2014, Curtea Constituțională a

reținut că „rigoarea caracteristică normelor detehnică legislativă impune respectarea unor exigențeminimale, în vederea asigurării legalității mecanis -mului de transfer reglementat prin legea supusăcontrolului de constituționalitate, și anume (…)individualizarea bunurilor, în sensul precizăriinumărului de carte funciară, inclusiv prin reali -zarea măsurătorilor cadastrale în vederea înscrieriiimobilelor respective în cartea funciară”.

AVIZ

referitor la proiectul de Hotărâre pentru

aprobarea valorii maxime a sprijinului financiar

excepțional cu caracter temporar care se acordă

producătorilor agricoli din sectorul fructe

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul

de hotărâre, cu următoarele observaţii şi propuneri:

La nivelul dreptului original al Uniunii Euro -

pene, fundamentul juridic al Politicii Agricole Comu -

ne (PAC) este instituit de prevederile articolelor

38-44 din Tratatul de la Lisabona, al cărui scop îl

reprezintă „menţinerea şi dezvoltarea unui sistem

agricol modern, care să asigure un nivel de viaţă

echitabil populaţiei rurale...”. În contextul acestor

prevederi instituţionale ale Tratatului de la Lisabona,

unul din instrumentele esenţiale ale Politicii Agricole

Studii, opinii, informări

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 11

Comune, în afara problematicilor comune a pieţelor

agricole concomitent cu politica socio-structurală, îl

reprezintă politica sprijinului financiar, susţinută de

Uniunea Europeană şi asigurată de statele membre,

în conformitate cu principiul proporţionalităţii.

Din punct de vedere al dreptului european derivat,

proiectul cade sub incidenţa reglementărilor statuate

la nivelul Uniunii Europene subsumate normelor

Politicii Comune a Agriculturii, în segmentul legis -

laţiei europene – Produse care fac obiectul unei orga -

nizări comune a pieţelor, în secţiunea – Fructe şi

legume proaspete.

În acest context, în dezvoltarea procedurilor spe -

cifice, necesare asigurării unui sistem de implemen -

tare eficient şi conform cerinţelor Uniunii Europene,

se desprinde cu necesitate concluzia potrivit căreia, în

plan funcţional, se impune să fie finalizat un meca -

nism intern eficient al controlului operaţiunilor care

fac parte din sistemul de finanţare al Fondului Euro -

pean de Garantare Agricolă (ex ante şi ex post), acofinanţării publice şi private, a pre-finanţării, mai cu

seamă prin raportare la noile cerinţe europene ce

decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Euro -

pene.

La nivelul dreptului european derivat, direct apli -

cabil obiectului de reglementare al proiectului,

semnalăm existenţa Regulamentului delegat (UE) nr.

1165/2017 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire

a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter

temporar pentru producătorii de anumite fructe,

publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

seria L, nr. 170 din 01.07.2017.

Proiectul are în vedere acordarea unui sprijin

financiar cu caracter temporar producătorilor agricoli

din sectorul fructe, ca urmare a acoperirii unei părţi apierderilor suferite de producătorii agricoli din

sectorul fructe care au efectuat măsura de retragere

de pe piaţă în vederea distribuirii gratuite pentru

produsele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Regula -

mentul delegat (UE) nr. 1165/2017 al Comisiei.

În acest sens, valoarea maximă a sprijinului

financiar excepțional cu caracter temporar în cuan -

tum de 200 de mii lei necesar plăţii ajutorului care se

acordă pentru măsura retragerea de pe piață în

vederea distribuirii gratuite (atribuită organizațiilor

de producători din sectorul fructelor), conform

prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a) din Regulamentul

delegat (UE) nr. 1165/2017 al Comisiei, se va asigura

ca sprijin financiar aferent Fondului European de

Garantare Agricolă – FEGA, prin bugetul Minis -

terului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul

2018. În aceeași ordine de idei, potrivit prevederilor

art. 1 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE)

nr. 1165/2017, sprijinul financiar acoperă activitățile

desfășurate în perioada dintre data de 1 iulie 2017 și

până la atingerea cantității de maximum 2000 tone

de fructe destinate consumului în stare proaspătă.

AVIZ

referitor la proiectul de Lege privind

stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a

Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului

European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015

privind comisioanele interbancare pentru

tranzacţiile de plată cu cardul

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul

de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri:

Din punct de vedere al dreptului european, demer -

sul legislativ de faţă se află sub incidenţa reglemen -

tărilor statuate la nivelul Uniunii Europene şi a

normelor subsumate dreptului de stabilire şi a liber -

tății de a presta servicii, în sectorul – Aplicare

sectorială, subsectorul – Activități de servicii.

Regulamentul (UE) 2015/751 al Parlamentului

European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind

comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată

cu cardul, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene, seria L, nr. 123 din data de 19.05.2015

reglementează, în principal, comisioanele interban -

care multilaterale, aplicabile tranzacțiilor de plată

inițiate cu cardul, naţionale şi transfrontaliere, în

cazul în care atât prestatorul de servicii de plată al

plătitorului, cât și cel al beneficiarului plății se situ -

ează în Uniune, indiferent de monedă, stabilind

drepturile și obligațiile părților implicate în aceste

tranzacții.

Până la acest moment, au fost adoptate parțial

mǎsurile necesare aplicǎrii Regulamentului (UE)

2015/751, în scopul asigurǎrii respectǎrii obligaţiilor

ce revin statelor membre, prin adoptarea Hotărârii

Guvernului nr. 677/2016 privind stabilirea unor mă -

suri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2015/751

al Parlamentului European şi al Consiliului din

29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare

pentru tranzacţiile de plată cu cardul. Hotărârea în

cauză stabileşte cadrul instituţional necesar aplicării

prevederilor art. 8 alin. (2) şi (6), precum şi ale art. 10

alin. (1), (2), (4) şi (5) ale Regulamentului (UE)

2015/751, în relaţia dintre prestatorii de servicii de

plată şi consumatori, astfel cum sunt aceştia definiţi

în regulamentul menționat.

Prezentul proiect asigură cadrul legal pentru

urmă rirea respectării cerinţelor impuse prin Regula -

mentul (UE) 2015/751, stabilind cu certitudine și

predictibilitate regimul sancționator aplicabil în cazul

Studii, opinii, informări

12 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

încălcării acestor cerințe, cu luarea în considerare a

prevederilor art. 14 din regulament.

De asemenea, proiectul stabilește ca Banca Naţio -

nală a României să fie desemnată ca autoritate com -

petentă responsabilă cu asigurarea respectării, de

către categoriile de persoane menţionate la art. 3 din

proiect, a prevederilor Regulamentului (UE) 2015/751,

cu excepţia prevederilor art. 8 paragrafele (2) şi (6) și

art. 10 paragrafele (1), (2), (4) şi (5) ale Regula -

mentului (UE) 2015/751, pentru care Autoritatea

Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC)

va fi autoritatea naţională responsabilă cu supra ve -

gherea respectării acestora în relaţia dintre prestatorii

de servicii de plată şi consumatori, potrivit preve -

derilor art. 2 alin. (1) din Hotărârea de Guvern nr.

677/2016, mai sus menţionată.

Dat fiind faptul că Regulamentul (UE) 2015/751

face parte de jure din dreptul intern, nefiind necesarăexistența unui act de transpunere, apreciem utilă rea -

nalizarea, de către inițiator, a dispozițiilor intro duse

prin actualul proiect, astfel încât să fie evitate posi -

bilele paralelisme cu prevederile regulamentului în

cauză.

AVIZ

referitor la proiectul de Hotărâre privind

aprobarea procedurilor pentru acordarea

licențelor în domeniul transportului feroviar

Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul

de hotărâre, cu următoarele observaţii şi propuneri:

Proiectul de hotărâre are ca obiect aprobarea

procedurilor pentru acordarea licențelor în domeniul

transportului feroviar de către Organismul de Licențe

Feroviare Român (OLFR), în calitate de autoritate de

acordare a acestor licențe, operatorilor care efectu-

ează manevră feroviară, celor care asigură inter me -

dierea activității de transport pe calea ferată și ope -

ratorilor care efectuează transport urban cu metroul,

cu respectarea cerințelor generale și a celor privind

onorabilitatea, capacitatea financiară, competența

profesională și acoperirea pentru răspunderea civilă.

Proiectul reprezintă forma refăcută și îmbunătățită

a proiectului de Hotărâre privind aprobarea proce -durilor pentru acordarea licențelor din domeniultransportului feroviar, pentru care Consiliul Legis -lativ a emis aviz favorabil cu observații şi propuneri,

din care observațiile și propunerile formulate au fost

preluate aproape în totalitate.

Din punct de vedere al dreptului Uniunii

Europene, demersul normativ intră sub incidenţa

reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene

şi a normelor din domeniul Politicii în domeniul

transporturilor, în segmentele legislative – Trans -porturi terestre/Funcționarea pieței/Acces pe piață.

În contextul adoptării Legii nr. 202/2016 privind

integrarea sistemului feroviar din România în spațiul

feroviar unic european, au fost transpuse prevederile

Directivei 2012/34/UE a Parlamentului European șia Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind insti-tuirea spațiului feroviar unic european, dispozițiiinterne care prevăd, printre altele, în Cap. III din lege,

criteriile aplicabile eliberării, înnoirii sau modificării

licenţelor de transport feroviar de către Organismul

de Licenţe Feroviare Român (OLFR), destinate

operatorilor de transport feroviar care sunt înfiinţaţi

sau urmează să fie înfiinţaţi în România.

Având în vedere că, la momentul actual, nu există

proceduri de acordare a licențelor de intermediere a

activităţii de transport pe calea ferată și a licențelor

pentru transport urban cu metroul, inițiatorul prezen -

tului proiect a prevăzut o abordare unitară a cadrului

normativ privitor la acordarea licenţelor de transport

feroviar, cu respectarea prevederilor Regula men -

tului de punere în aplicare (UE) 2015/171 al

Comisiei din 4 februarie 2015 privind anumite

aspecte din cadrul procedurii de acordare de

licențe întreprinderilor feroviare, care stabilește

detaliile pentru utilizarea unui tipizat comun de

licență, anumite aspecte ale procedurii de acordare a

unei licențe de transport feroviar, informații standard

în ceea ce privește acordarea licențelor pentru

efectuarea serviciilor de transport feroviar, informații

referitoare la răspunderea civilă pentru acordarea

licențelor pentru operatorii de transport feroviar,

valabile pe întreg teritoriul Uniunii și al statelor din

SEE, precizate în cadrul anexelor I și II din Regula -

mentul de punere în aplicare (UE) 2015/171.

La art. 23 este necesară reanalizarea soluției

legislative preconizate, care ar putea interveni sub

forma unui act normativ de același nivel cu cel asupra

căruia se intervine și care să prevadă abrogarea,

respectiv modificarea unor dispoziții ce nu mai

corespund soluțiilor reglementate prin prezentul

proiect.

Elementele structurale prevăzute la art. 23 cuprind

și alte prevederi în afara celor referitoare la licențele

de transport feroviar, care ar urma să fie abrogate,

astfel încât este dificilă separarea dispozițiilor din

același element structural care se abrogă față de cele

care ar urma să fie aplicabile în continuare.

Ca exemplu: norma de la art. 28 alin. (1) din

Ordinul ministrului transporturilor nr. 535/2007 care

prevede că „Eventualele contestaţii privind deciziade neacordare, suspendare sau retragere a licenţelorde transport feroviar şi a certificatelor de siguranţă

Studii, opinii, informări

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 13

se depun la Autoritatea Feroviară Română – AFERîn termen de 5 zile lucrătoare de la primirea comu -nicării scrise şi se soluţionează de consiliul deconducere al Autorităţii Feroviare Române – AFERîn termen de 30 de zile”, din cadrul acesteia urmânda fi abrogate doar prevederile referitoare la licențele

de transport feroviar, nu și cele referitoare la certi -

ficatele de siguranţă, care vor rămâne în vigoare.

În subsidiar, pentru rigoarea redactării, literele

menționate în text trebuie încadrate în partea dreaptă

cu paranteză.

De asemenea, deoarece art. 8-10, 12, 21, 24 și 26

sunt constituite numai din elementele structurale

invocate în text, acestea trebuie invocate în integra -

litatea lor, fără a mai menționa structurile din care

sunt alcătuite.

Pentru rațiuni gramaticale, sintagma „procedura

acordării autorizației de siguranță” se va înlocui cu

expresia „procedura de acordare a autorizației de

siguranță”.

Pentru corectitudinea exprimării, este necesar a se

revedea termenul „aranjarea”, care nu este adecvat

lim ba jului normativ.

Este necesară prevederea expresă a semnificației

sintagmei „condamnare penală gravă”, în funcție de

care operatorul economic poate să îndeplinească una

dintre cerințele privind onorabilitatea.

AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru

modificarea și completarea unor acte normative

și stabilirea unor măsuri în domeniul

administrației publice centrale

Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne -

rea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

Pentru concordanță cu prevederile art. 41 alin. (1)

din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, recomandăm reformularea

titlului, în acord cu obiectul de reglementare, și

anume indicarea domeniului din care fac parte actele

normative modificate/completate, respectiv „din

dom eniul apărării”.

La pct. 2 și 3 ale art. I, întrucât se preconizează

modificări ale unor subdiviziuni ale aceluiași articol,

pentru fluența părții dispozitive, precum și pentru

respectarea normelor de tehnică legislativă, este nece -

sară comasarea lor într-un singur punct, cu urmă -

toarea redactare:

Privitor la actualul pct. 6 al art. I, prin care se

propune modificarea art. 44 din actul normativ de

bază, care stabilește în sarcina Guvernului adoptarea

de norme metodologice în termen de „180 de zile de

la data intrării în vigoare a prezentei legi”, sem na -lăm că, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000, repu -

blicată, cu modificările și completările ulterioare,

dispozițiile de modificare și de completare se

încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul

de bază, identificându-se cu acesta.

Cum Legea nr. 232/2016, cu modificările ulte -

rioare, a intrat deja în vigoare, intervenția legislativă

nu se poate materializa în forma propusă de inițiatori,

impunându-se reconsiderarea acestui punct, sub

forma unui articol distinct, numerotat cu cifră

romană, astfel încât să se înțeleagă că termenul de

180 de zile se raportează la data intrării in vigoare a

prezentei legi și nu a Legii nr. 232/2016.

Cu privire la art. VIII, potrivit prevederilor

art. 65 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, în vederea

abrogării, dispozițiile normative vizate trebuie deter -

minate expres, începând cu legile şi apoi cu celelalte

acte normative, prin menționarea tuturor datelor de

identificare a acestora. Pe cale de consecință, este

necesară reformularea acestui articol și precizarea în

mod expres a dispozițiilor normative avute în vedere

pentru abrogare.

AVIZ

referitor la propunerea legislativă

pentru modificarea și completarea

Legii adopției nr. 273/2004

Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne -

rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

Din Expunerea de motive, măsurile propuse sunt

de natură a redefini cadrul legislativ din domeniul

adopțiilor și de a-l pune în acord cu realitatea socială

existentă în România. În acest context, în aplicarea

prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000,

republicată, cu modificările și completările ulterioare,

este de apreciat dacă ar fi necesară abrogarea vechii

reglementări și înlocuirea acesteia cu un nou act

normativ care să cuprindă inclusiv propunerile

din prezentul proiect.

În considerarea prevederilor art. 33 din Legea

nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completă -

rile ulterioare, se recomandă efectuarea studiului de

impact, prin care vor fi estimate costurile și bene -

ficiile aduse în plan social prin proiect.

La art. I pct. 1, referitor la soluția preconizată

pentru art. 2 lit. b), potrivit căreia familia extinsă este

compusă din rudele copilului până la gradul al treilea,inclusiv, semnalăm că Legea nr. 287/2009 privind

Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, cât

și Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea

Studii, opinii, informări

14 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

drepturilor copilului, republicată, cu modificările și

completările ulterioare, iau în considerare, în cazul

consultării, rudele până la gradul al patrulea,

inclusiv.

Nihil obstat să se schimbe soluția clasică, daraceasta, pentru asigurarea unei cât mai mari stabilități

și eficiențe legislative, trebuie realizată în mod unitar

în cuprinsul actului asupra căruia se intervine.

În acest sens, semnalăm că, în cuprinsul Legii

nr. 273/2004, ipoteza rudelor până la gradul al

patrulea, inclusiv, este conținută și de norme asupra

cărora nu se intervine, precum art. 6 alin. (2) lit. c),

art. 18 alin. (10) lit. c) sau art. 29 alin. (1). Ca urmare,

este necesară corelarea normelor.

Având în vedere că, de lege lata, art. 28 estestructurat în trei alineate care urmează a fi modificate

prin art. I pct. 5-7, iar la art. I pct. 8 se prevede

introducerea unui nou alineat, alin. (4), la același

articol, este necesară comasarea acestor puncte într-

un singur punct, care să vizeze modificarea în

întregime a art. 28, cu următoarea parte dispozitivă:

„5. Articolul 28 se modifică și va avea următorul

cuprins:”.

Ca urmare a însușirii prezentei recomandări, este

necesară renumerotarea punctelor subsecvente.

La actualul art. I pct. 9, în redactarea propusă

pentru art. 32 alin. (5), norma este insuficient de

clară, deoarece nu se înțelege faptul că drepturile și

obligațiile părintești ale părinților firești sau, după

caz, cele exercitate de persoane fizice ori juridice se

suspendă ca efect al hotărârii judecătorești defi -

nitive prin care instanța admite cererea de încu -

viințare a deschiderii procedurii adopției.

Totodată, nu se asigură nici succesiunea logică a

soluțiilor legislative preconizate, având în vedere

faptul că, la art. I pct. 10, în textul propus pentru alin.

(6) al aceluiași articol se face referire la „efec telehotărârii judecătorești de deschidere a proceduriiadopției”.

La actualele pct. 11-13 ale art. I, referitor la

soluția preconizată de abrogare a art. 33-35 care, delege lata, reglementează procedura privind cerereade revizuire împotriva hotărârii definitive de des -

chidere a procedurii adopției, semnalăm că există

posibilitatea unor astfel de cereri de revizuire care nu

au fost încă soluționate de instanțele judecătorești.

Menționăm că, potrivit prevederilor art. 26 al Legii

nr. 24/2000, republicată, cu modificările și comple -

tările ulterioare, proiectul de act normativ ar trebui

să cuprindă și soluții legislative pentru situații

tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare

sunt afectate raporturi sau situații juridice născute sub

vechea reglementare, dar care nu și-au produs în

întregime efectele până la data intrării în vigoare a

noii reglementări.

La actualul art. I pct. 26, norma vizată a fi

modificată nu poate fi alin. (2) al art. 96, alineat a

cărui modificare s-a propus la punctul precedent. Ca

urmare, sugerăm reanalizarea și reformularea normei,

identificându-se în mod corect articolul al cărui

alin. (2) se dorește a fi modificat.

AVIZ

referitor la propunerea legislativă privind

măsuri de punere în aplicare a Regulamentului

(UE) 2016/679 al Parlamentului European

și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind

protecția persoanelor fizice în ceea ce privește

prelucrarea datelor cu caracter personal

și libera circulație a acestor date și de abrogare

a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general

privind protecția datelor)

Consiliul Legislativ avizează favorabil propune -

rea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

Din punct de vedere al dreptului Uniunii Euro -

pene, propunerea legislativă de faţă intră sub inci -

denţa reglementărilor subsumate Politicii europene

privind consumatorii, în segmentul legislativ rezervat

– Informării, educării şi reprezentării consumatorilor,

demersul prezentând deopotrivă tangenţe şi cu

Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii

Europene. La nivelul dreptului derivat, în raport de

obiectul specific de reglementare al propunerii de

faţă, prezintă incidenţă directă dispoziţiile Regula -

mentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European

şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția

persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea

datelor cu caracter personal și privind libera circulație

a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE

(Regulamentul general privind protecția datelor),

norme juridice obligatorii şi direct aplicabile în

ordinea naţională a statelor membre, conform art. 88

din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene

(TFUE).

Într-adevăr, prevederile Regulamentului (UE)

2016/679, care urmează a intra în vigoare la data de

25 mai 2018, au drept obiectiv major, conform pre -

am bulului acestui act juridic european, consolidarea

regimului juridic aplicabil prelucrării datelor cu

caracter personal, în considerarea dreptului funda -

mental recunoscut cetăţenilor europeni, potrivit art. 8

alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a UE,

respectiv a art. 16 alin. (1) din TFUE.

Deşi dreptul la protecţia datelor cu caracter per -

sonal nu este un drept absolut, acesta trebuie luat în

Studii, opinii, informări

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 15

considerare în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte

în societate şi echilibrat cu alte drepturi fundamen -

tale, în conformitate cu principiul proporţionalităţii.

Din acest punct de vedere, conform preambulului

său, regulamentul european respectă toate aceste

drepturi fundamentale, libertăţile şi principiile recu -

noscute în Cartă, astfel cum sunt consacrate în tratate,

în special respectarea vieţii private şi de familie, a

reşedinţei şi a comunicaţiilor, a protecţiei datelor cu

caracter personal, a libertăţii de gândire , de constiinţă

şi de religie, a libertăţii de exprimare şi de informare,

a libertăţii de a desfăşura o activitate comercială,

dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces

echitabil, precum şi la diversitate culturală, religioasă

şi lingvistică.

Cu toate acestea, regulamentul admite că normele

sale pot suferi circumstanţieri specifice sau restric -

ţionări ale dispoziţiilor conţinute, graţie intervenţiei

dreptului intern al fiecărui stat, astfel că – pentru

asigurarea unei coerenţe, dar şi pentru facilitatea

acce sibilităţii dispoziţiilor naţionale de către persoa -

nele cărora li se aplică – se recunoaşte dreptul liber al

statelor membre de a încorpora elemente ale acestui

regulament european în dreptul intern, prin adaptări

corespunzătoare, ceea ce şi realizează, de-o manieră

efectivă, iniţiatorii acestui demers legislativ.

Corelativ unui asemenea drept, actul juridic

european statuează asupra obligaţiei ce incumbă

acestor state de a informa, fără întârziere, Comisia

Europeană cu privire la dispoziţiile de drept intern

adoptate, sub aspectul exonerărilor sau derogărilor

dispuse la nivel naţional şi permise de regulament

ori cu privire la orice altă modificare ulterioară a

acestora.

Sunt reglementate aşadar, în contextul stabilirii

unor reguli speciale în materie, aspecte privitoare la

prelucrarea datelor genetice, a datelor biometrice sau

a datelor privind sănătatea, prelucrarea unui număr

de identificare naţional, prelucrarea datelor cu

caracter personal în contextul relaţiilor de muncă,

după cum sunt instituite şi unele derogări, în acord

cu normele regulamentului, în ceea ce priveşte

prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri

jurnalistice sau în scopul exprimării academice,

artistice sau literare, respectiv, prelucrarea datelor cu

caracter personal în scopuri de cercetare ştiinţifică

sau istorică, în scopuri statististice ori în scopuri de

arhivare în interes public, reguli particulare şi

derogări însoţite însă de existenţa garanţiilor cores -

punzătoare pentru drepturile şi libertăţile vizate.

În considerarea datei la care urmează să intre în

vigoare Regulamentul general pentru protecţia date -

lor (25 mai 2018), adoptarea măsurilor pentru

punerea în aplicare a prevederilor acestuia se

impune a fi premergătoare datei mai sus amintite.

În ceea ce privește sintagma „autoritățile publice”

definită la alin. (1) lit. a), apreciem că textul ar trebui

să se refere în mod distinct la „Camera Deputaților și

Senat”, entități cu personalitate juridică și buget

propriu, și nu la „Parlament”.

La art. 3 alin. (2), textul nu este suficient de clar,

întrucât nu prevede în mod expres care este mo -

mentul ulterior căruia nu se poate efectua prelucrarea

datelor privind sănătatea. Este necesară, de aceea,

reanalizarea și reformularea textului.

Din formularea propusă rezultă că respectiva

prelucrare se poate efectua „ulterior” de către terțe

entități, dacă este realizată în scopul asigurării sănă -

tății publice. În măsura în care s-a dorit și inter zicerea

acestui tip de prelucrare, textul trebuie reformulat în

mod corespunzător.

La art. 7 în partea de final a normelor propuse

pentru alin. (1) și (2) se reiau dispozițiile art. 89 din

Regulamentul general privind protecția datelor, refe -

rin du-se în mod generic la „derogări”, deși „dero -

garea” instituită prin respectivele norme este, de fapt,

neaplicarea în totalitate a dispozițiilor din Regulament

indicate în mod expres. Sugerăm de aceea, reana -

lizarea și reformularea textelor, iar la alin. (3), pentru

asigurarea caracterului imperativ și a posibilității

aplicării în practică a normei, textul trebuie să indice

în mod expres măsurile necesare pentru asigurarea

garanțiilor avute în vedere. Trimiterea la art. 89

alin. (1) din Regulament nu este suficientă, întrucât

norma din actul juridic al Uniunii Europene cuprinde

doar principiile generale referitoare la reglementarea

care trebuie stabilită la nivel național.

La art. 10 norma propusă pentru alin. (1) nu se

integrează în obiectul de reglementare al prezentului

proiect, ci al Legii nr. 102/2005 privind înființarea,

organizarea și funcționarea Autorității Naționale de

Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal. Pro -

iectul de lege menţionat la pct. 3 din prezentul aviz și

avizat de Consiliul Legislativ cuprinde normele

referitoare la aceste aspecte, iar la alin. (4), întrucât

proiectul cuprinde norme de stabilire a contra ven -

țiilor și la art. 12, pentru un spor de claritate a regle -

mentării, textul va debuta cu expresia „Consta tarea

contravențiilor prevăzute de prezenta lege ...”. Din

actuala redactare ar reieși că norma are în vedere doar

contravențiile prevăzute la art. 10 alin. (1) și (3).

Referitor la aplicarea sancțiunilor, acestea ar tre -

bui prevăzute în finalul articolului, după dispozițiile

prin care sunt stabilite contravențiile și sancțiunile.

Ca observație generală, este de analizat dacă poate

fi prevăzută incidența răspunderii contravenționale a

Studii, opinii, informări

16 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

autorităților deliberative ale administrației publice

locale, având în vedere că, așa cum s-a precizat și în

Decizia Curții Constituționale nr. 574/2014, acestea

nu au personalitate juridică şi, prin urmare, nu pot

avea patrimoniu propriu, astfel încât nu pot exercita

drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor

juridice.

Pe de altă parte, pentru asigurarea unei reglemen -

tări complete și corecte, ținând seama de dispozițiile

art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001,

la art. 12 alin. (4), (6) și (8) trebuie prevăzute și

limitele minime ale amenzii. În caz contrar, textele ar

urma să se interpreteze în sensul că limita minimă a

amenzii este de 25 de lei, adică limita minimă gene -

rală a amenzii prevăzută de art. 8 alin. (2) din Ordo -

nanța Guvernului nr. 2/2001.

Fără a ne pronunța asupra oportunității soluțiilor

legislative preconizate, ar trebui reanalizate limitele

maxime ale amenzilor prevăzute în proiect, în raport

cu limitele maxime ale amenzilor pentru aceleași

fapte prevăzute la art. 83 din Regulament.

Norma similară celei din cuprinsul art. 15

alin. (1) este prevăzută și în cuprinsul proiectului de

lege anterior menţionat, pentru modificarea și

completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea,

organizarea și funcționarea Autorității Naționale de

Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Per -

sonal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001

pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea

datelor cu caracter personal și libera circulație a

acestor date. Este necesară corelarea celor două

proiecte, astfel încât norma să fie cuprinsă numai

într-unul singur dintre acestea.

AVIZ

referitor la propunerea legislativă privind

punerea în acord a prevederilor Legii

nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,

republicat, cu modificările și completările

ulterioare, cu deciziile Curții Constituționale

și Decizia CEDO din 07 martie 2017 cazul

Cerovsek și Bozicnik contra Sloveniei

Consiliul Legislativ avizează favorabil propune -

rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

Expunerea de motive nu respectă prevederile

art. 31 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modifi -

cările și completările ulterioare, care impun ca instru -

mentul de motivare să prezinte cerințele care

reclamă intervenția normativă – cu referire specială

la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor

în vigoare, principiile de bază și finalitatea regle -

mentării propuse, cu evidențierea elementelor noi –

și să cuprindă secțiuni distincte privind impactul

financiar asupra bugetului general consolidat, impac -

tul asupra sistemului juridic, subliniind implicațiile

asupra legislației în vigoare, precum și modificările

instituționale pe care le presupune aplicarea noului act

normativ.

Intervenția preconizată la art. I pct. 7 este argu -

mentată în cuprinsul Expunerii de motive prin for -

mularea „Având în vedere jurisprudența CurțiiConstituționale”, fără a preciza elementele dinjurisprudență avute în vedere. Totodată, în ceea ce

privește soluțiile preconizate la art. I pct. 8 și 10, în

cuprinsul instrumentului de motivare și prezentare se

precizează doar în ce vor consta modificările pre -

conizate, fără a se preciza o argumentare în sprijinul

soluțiilor legislative propuse.

Unele intervenții legislative propuse nu sunt nici

măcar menționate în instrumentul de prezentare și

motivare.

În acest sens, propunerea legislativă va trebui să

conțină și alte intervenții de modificare și completare,

care să vizeze toate dispozițiile care fac trimitere la

normele asupra cărora se intervine prin prezenta

propunere legislativă, și al căror conținut și nume -

rotare se schimbă. Cu titlu de exemplu, semnalăm art.

XI care face trimitere la dispozițiile art. 13 alin. (2),

text asupra căruia se intervine la art. I pct. 1.

Totodată, menționăm și art. 80 alin. (5), art. 486

alin. (3), art. 484 alin. (2), art. 490 alin. (1) și

art. XVII, care fac trimitere la art. 83 alin. (3) și/sau

la art. 84 alin. (2), asupra cărora se intervine la art. I

pct. 2 și 3.

Potrivit considerentelor exprimate în Decizia

Curții Constituționale nr. 682/2012, „dispozițiileart. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele detehnică legislativă, republicată, cu modificările ulte -rioare instituie obligația fundamentării actelor nor -mative. […]. Lipsa unei fundamentări temeinice aactului normativ în discuție determină încălcareaprevederilor din Constituție cuprinse în art. 1alin. (5) […].”

Având în vedere aceste aspecte, este necesară

revederea Expunerii de motive, întrucât este succint

formulată.

Informația din actuala redactare a titlului poate fi

folosită în cadrul unui preambul care se va insera

înaintea formulei introductive.

Pentru uniformitatea redactării, precum și pentru

respectarea dispozițiilor art. 47 alin. (5) din Legea

nr. 24/2000, republicată, cu modificările și comple -

tările ulterioare, textul propus ca art. 83 trebuie să

fie prevăzut cu o denumire marginală. Totodată,

Studii, opinii, informări

Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 17

este necesară indicarea numărului articolului din care

face parte noul text.

Referitor la textul preconizat pentru art. 83 alin.

(2), textul acestuia este identic celui în vigoare.

Formulăm prezenta observație și pentru textul propus

pentru art. 486 alin. (1) lit. b), care face obiectul

art. I pct. 14.

La art. I pct. 5, referitor la textul preconizat

pentru art. 97 pct. 3

1

, este necesară reformularea

acestuia, deoarece cuprinde două ipoteze juridice

referitoare la instanța care pronunță hotărârea: „ulti -

ma instanță în ierarhia instanțelor judecătorești” și

„secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

În plus, trebuie clarificat dacă prin sintag ma

„pronunțate de ultima instanță” a fost vizată pune -rea de acord cu Decizia Curții Constituționale

nr. 321/2017 sau a fost vizată pronunțarea, în ultimă

instanță, a unei hotărâri de respingere. Potrivit

pct. 23 și 24 din considerentele Deciziei Curții Con -

sti tu ționale nr. 321/2017, ultima instanță în ierarhia

instanțelor judecătorești corespunde, în materie

civilă, cu secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Totodată, pentru o corectă exprimare, precum și

pentru corelare cu terminologia folosită la art. 97

pct. 1, propunem ca textul pct. 3

1

să debuteze astfel:

„3

1

. recursurile declarate împotriva hotărârilor

judecătorești pronunțate …”; utilizarea expresiei

„Înalta Curte de Casație și Justiție judecă” esteredundantă, întrucât ipoteza este conținută de textul

de lege lata al părții introductive a art. 97.Referitor la textul propus pentru art. 142 alin. (1),

în dispozitivul Deciziei Curții Constituționale

nr. 558/2014, invocată în Expunerea de motive pentru

modificarea acestui alineat, s-a statuat că dispozițiile

art. 142 alin. (1) teza întâi din Cod „sunt constitu -ționale în măsura în care motivul de bănuialălegitimă nu se raportează la calitatea de judecătorla curtea de apel a uneia dintre părți”. Per a con -trario, Curtea a decis că, dacă motivul de bănuialălegitimă vizează calitatea de judecător la curtea de

apel a uneia dintre părți, dispozițiile respective sunt

neconstituționale. Aceasta justifică intervenția pro -

pusă asupra tezei a doua a art. 142 alin. (1), care

constă, practic, în condiționarea competenței Înaltei

Curți de împrejurarea că cererea de strămutare se

întemeiază pe motivul de bănuială legitimă constând

în calitatea de judecător la curtea de apel a uneia

dintre părți, nu însă și de împrejurarea că însăși

curtea de apel este parte în proces.

În Expunerea de motive a prezentei propuneri

legislative ar fi trebuit să se facă referire și la această

din urmă împrejurare.

Totodată, pentru evitarea dubiilor în interpretare,

este necesar a se preciza instanța unde va putea fi

atacată cu recurs hotărârea asupra cererii de

strămutare pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, în cazurile prevăzute la art. 142 alin. (1)

teza a II-a.

În ipoteza suspendării judecării procesului, la

art. 414 alin. (1) se prevede că dacă hotărârea de

suspendare a fost dispusă de Înalta Curte de

Casație și Justiție, hotărârea este definitivă, în

mod similar putând să fie reglementată și ipoteza

strămutării.

Referitor la expresia „de un judecător din plani -ficarea de permanență” din textul preconizat pentruart. 214 alin. (2), pentru precizia normei, este nece -

sară inserarea unei trimiteri la actul normativ care

prevede planificarea de permanență.

Este necesară revederea textului preconizat pentru

art. 395 alin. (3), astfel încât să fie luate în consi -

derare și situațiile în care persoanei i-a încetat

calitatea de judecător sau este suspendat din

funcție, prevăzute în textul de lege lata. Totodată,semnalăm repetarea inutilă a sintagmei „nu mai”.

Soluția legislativă preconizată reprezintă o apli -

care a Deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului

din 07 martie 2017 în cazul Cerovsek și Bozicnik

contra Sloveniei, prin care s-a statuat că judecătorii

care nu au participat la proces nu pot motiva

hotărârea judecătorească, nici să o semneze,

pentru că nu pot oferi garanția că au făcut o bună

administrare a actului de justiție și, ca atare,

încalcă dreptul la un proces echitabil. Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a decis că o astfel

de împrejurare încalcă prevederile Articolului 6

din Convenția europeană privind apărarea drep -

turilor omului – dreptul la un proces echitabil.

Având în vedere faptul că decizia menționată mai

sus se referă la motivarea hotărârii judecătorești

pronunțată de instanța națională, motivare ce nu a fost

dată de judecătorul care a pronunțat hotărârea respec -

tivă, nu există similitudine de situații cu soluția

art. 395 alin.(3), astfel încât este necesară refor mu -

larea corespunzătoare a Expunerii de motive.

Referitor la textul propus pentru art. 398 alin. (3),

soluția legislativă nu se corelează pe deplin cu dis -

pozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 pri -

vind organizarea judiciară, republicată, cu modi ficările

și completările ulterioare, potrivit cărora „Completulde divergență se constituie prin inclu derea în com -pletul de judecată a președintelui sau a vicepre -ședintelui instanței, a președintelui de secție ori ajudecătorului din planificarea de permanență”.

Studii, opinii, informări

18 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

Raportat la dispozițiile sus-menționate, care pre -

văd includerea în completul de