of 74 /74
STUDII, OPINII, INFORMĂRI Consideraţii generale cu privire la Președinţia României la Consiliul Uniunii Europene Marieta CĂLINA șef de sector Consiliul Legislativ Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 3 legi și să coordoneze politicile europene. Rolul României este să prezideze aceste întâlniri și să facă pe toată lumea să ajungă la un consens pe diferite subiecte. „Vrem ca în timpul președinției noastre să dăm un semnal mult mai important în legătură cu apropierea UE de cetățenii europeni. Există o anumită tendință, la nivel european acum, de euroscepticism, care poate să aibă un impact negativ asupra UE. Este nevoie să înțelegem că UE trebuie să fie percepută de către cetă- țenii fiecărei țări ca o structură care conduce la creș- terea bunăstării lor, la creșterea bunăstării la nivelul UE și la siguranța și stabilitatea în lume. De aceea, ne vom concentra asupra acestei chestiuni”, a declarat ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu. Președinția are două misiuni principale: 1. Planificarea și conducerea reuniunilor din cadrul Consiliului și al grupurilor sale de pregătire. Astfel, președinția conduce reuniunile din cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția Consiliului Afaceri Externe) și al grupurilor de pregă- tire ale Consiliului, care includ comitete permanente, precum Comitetul Reprezentanților Permanenți (Coreper), și grupuri de lucru și comitete care se ocupă de chestiuni foarte precise. Președinția se asigură că discuțiile se derulează în mod corespunzător și că sunt corect aplicate Re- gulamentul de procedură și metodele de lucru ale Consiliului. 2. Reprezentarea Consiliului în relațiile cu cele- lalte instituții ale Uniunii Europene Pentru realizarea acestei misiuni, președinția reprezintă Consiliul în relațiile cu celelalte instituții ale Uniunii Europene, în special cu Comisia și cu Parlamentul European. Rolul său este de a încerca obținerea unui acord privind dosarele legislative prin Este cunoscut faptul că, Președinția Consiliului Uniunii Europene este exercitată pentru o perioadă de 6 luni, prin rotație, de fiecare stat membru și că, prin definiție aceasta trebuie să fie neutră și impar- țială pe perioada exercitării mandatului. Prin urmare, ea nu poate favoriza propriile opțiuni de politici și nici pe cele ale unui alt stat membru. Principalele provocări la adresa statelor membre care dețin Președinția Consiliului sunt reprezentate de importanța conturării de către statul, care pregă- tește exercițiul președinției, a unei viziuni politice proprii asupra evoluției proiectului european și a politicilor sale, a unei capacități administrative corect dimensionate și a unui sistem național performant de coordonare interministerială în domeniul afacerilor europene. În acest sens, pentru stabilirea obiectivelor pe termen lung, se constituie grupuri de câte trei țări, numite simplu trio-uri, pe o perioadă de 18 luni, care asigură un cadru general coerent de desfășurare a activității Consiliului Uniunii Europene. Acest sistem a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona în 2009. Alături de România sunt Finlanda și Croația, care, prin rotație, vor continua ce a început România. România, la rândul ei, a preluat președinția de la Austria. Cancelarul Sebastian Kurtz a venit personal la București pentru predarea simbolică a misiunii. Obligațiile concrete ale unei președinții a Consi- liului Uniunii Europene se materializează prin asi- gurarea resurselor necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de amba- sadori și a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Consiliului. Consiliul funcționează după reguli clare și deloc greu de înțeles. Practic, sub această umbrelă se întâl- nesc miniștrii din toate țările membre ca să adopte

Consideraţii generale cu privire la Președinţia României ... · politica comercială comună. Președinția României la Consiliul Uniunii Euro - pene se desfășoară în perioada

  • Author
    others

  • View
    3

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Consideraţii generale cu privire la Președinţia României ... · politica comercială comună....

  • STUDII, OPINII, INFORMĂRI

    Consideraţii generale cu privire la Președinţia Românieila Consiliul Uniunii Europene

    Marieta CĂLINA

    șef de sector

    Consiliul Legislativ

    Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 3

    legi și să coordoneze politicile europene. Rolul

    României este să prezideze aceste întâlniri și să facă

    pe toată lumea să ajungă la un consens pe diferite

    subiecte.

    „Vrem ca în timpul președinției noastre să dăm un

    semnal mult mai important în legătură cu apropierea

    UE de cetățenii europeni. Există o anumită tendință, la

    nivel european acum, de euroscepticism, care poate

    să aibă un impact negativ asupra UE. Este nevoie să

    înțelegem că UE trebuie să fie percepută de către cetă -

    țenii fiecărei țări ca o structură care conduce la creș -

    terea bunăstării lor, la creșterea bunăstării la nivelul

    UE și la siguranța și stabilitatea în lume. De aceea, ne

    vom concentra asupra acestei chestiuni”, a de clarat

    ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu.

    Președinția are două misiuni principale:

    1. Planificarea și conducerea reuniunilor din

    cadrul Consiliului și al grupurilor sale de pregătire.

    Astfel, președinția conduce reuniunile din cadrul

    diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția

    Consiliului Afaceri Externe) și al grupurilor de pre gă -

    tire ale Consiliului, care includ comitete permanen te,

    precum Comitetul Reprezentanților Permanenți

    (Core per), și grupuri de lucru și comitete care se

    ocupă de chestiuni foarte precise.

    Președinția se asigură că discuțiile se derulează

    în mod corespunzător și că sunt corect aplicate Re -

    gulamentul de procedură și metodele de lucru ale

    Consiliului.

    2. Reprezentarea Consiliului în relațiile cu cele -

    lalte instituții ale Uniunii Europene

    Pentru realizarea acestei misiuni, președinția

    reprezintă Consiliul în relațiile cu celelalte instituții

    ale Uniunii Europene, în special cu Comisia și cu

    Parlamentul European. Rolul său este de a încerca

    obținerea unui acord privind dosarele legislative prin

    Este cunoscut faptul că, Președinția Consiliului

    Uniunii Europene este exercitată pentru o perioadă

    de 6 luni, prin rotație, de fiecare stat membru și că,

    prin definiție aceasta trebuie să fie neutră și impar -

    țială pe perioada exercitării mandatului. Prin urmare,

    ea nu poate favoriza propriile opțiuni de politici și

    nici pe cele ale unui alt stat membru.

    Principalele provocări la adresa statelor membre

    care dețin Președinția Consiliului sunt reprezentate

    de importanța conturării de către statul, care pregă -

    tește exercițiul președinției, a unei viziuni politice

    proprii asupra evoluției proiectului european și a

    politicilor sale, a unei capacități administrative corect

    dimensionate și a unui sistem național performant de

    coordonare interministerială în domeniul afacerilor

    europene.

    În acest sens, pentru stabilirea obiectivelor pe

    termen lung, se constituie grupuri de câte trei țări,

    numite simplu trio-uri, pe o perioadă de 18 luni, care

    asigură un cadru general coerent de desfășurare a

    activității Consiliului Uniunii Europene. Acest sistem

    a fost introdus prin Tratatul de la Lisabona în 2009.

    Alături de România sunt Finlanda și Croația, care,

    prin rotație, vor continua ce a început România.

    România, la rândul ei, a preluat președinția de la

    Austria. Cancelarul Sebastian Kurtz a venit personal

    la București pentru predarea simbolică a misiunii.

    Obligațiile concrete ale unei președinții a Consi -

    liu lui Uniunii Europene se materializează prin asi -

    gurarea resurselor necesare pentru prezidarea la

    Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de amba -

    sadori și a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul

    Consiliului.

    Consiliul funcționează după reguli clare și deloc

    greu de înțeles. Practic, sub această umbrelă se întâl -

    nesc miniștrii din toate țările membre ca să adopte

  • reuniuni de negociere informale și prin reuniuni ale

    Comitetului de conciliere.

    Președinția cooperează strâns cu Președintele

    Con siliului European și cu Înaltul Reprezentant al

    Uniunii pentru afaceri externe și politica de secu -

    ritate.

    Președinția sprijină activitatea acestora și, de ase -

    menea, i se poate solicita să îndeplinească anumite

    sarcini pentru Înaltul Reprezentant, cum ar fi să

    reprezinte Consiliul Afaceri Externe în fața Parla -

    mentului European sau să prezideze Consiliul Afaceri

    Externe atunci când se discută aspecte legate de

    politica comercială comună.

    Președinția României la Consiliul Uniunii Euro -

    pene se desfășoară în perioada 1 ianuarie – 30 iunie

    2019, prioritățile acesteia înscriindu-se în sfera

    următorului motto: coeziunea, înțeleasă ca unitate,

    egalitate de tratament și convergență.

    Președinția Românei la Consiliul Uniunii Euro -

    pene va urmări să contribuie la asigurarea conver -

    genței și coeziunii europene în scopul unei dezvoltări

    durabile și echitabile pentru toți cetățenii și statele

    membre prin creșterea competitivității și reducerea

    decalajelor de dezvoltare, promovarea conectivității

    și a digitalizării, stimularea antreprenoriatului și con -

    solidarea politicii industriale europene.

    Programul Președinției se axează pe patru obiec -

    tive principale: Europa convergenței, Europa mai

    sigură, Europa ca actor global puternic și Europa

    valorilor comune.– Europa convergenței are în vedere avansarea

    procesului de negociere privind Cadrul Financiar

    Multianual 2021-2027; dezvoltarea dimensiunii so -

    cia le a Uniunii Europene, prin punerea în aplicare a

    Pilonului European al Drepturilor Sociale; avansarea

    agendei Uniunii Europene în domeniile economic și

    financiar, în scopul stimulării creșterii și investițiilor,

    pentru aprofundarea Uniunii Economice și Monetare,

    precum și în vederea sprijinirii reformelor structurale;

    promovarea cercetării și inovării, digitalizării și

    conectivității în vederea creșterii competitivității

    economiei și industriei europene.

    – Europa siguranței se referă la consolidareaunei Europe mai sigure printr-un plus de coeziuneîntre statele membre pentru a face față noilor pro vo -cări de securitate ce amenință siguranța cetățenilorși prin sprijinirea inițiativelor de cooperare îndomeniu.

    În acest sens, se va urmări: consolidarea securității

    interne, prin creșterea cooperării între statele membre

    și creșterea interoperabilității sistemelor de securitate

    ale Uniunii Europene, protejarea siguranței cetățe -

    nilor, companiilor și instituțiilor publice în spațiul

    virtual și îmbunătățirea securității Uniunii Europene

    la atacuri cibernetice; continuarea luptei împotriva

    terorismului; facilitarea operaționalizării Parchetului

    European; acordarea unei atenții sporite aspectelor

    privind migrația, pe baza unei abordări cuprinzătoare

    a acțiunii în cadrul Uniunii Europene și prin pro -

    movarea cooperării cu țările de origine și tranzit,

    precum și prin facilitarea dialogului între statele

    membre în scopul identificării de soluții pentru o

    politică eficientă și sustenabilă a Uniunii Europene

    în domeniul migrației și azilului.

    – Europa, actor global se referă la promovarea

    consolidării capacităților de apărare și securitate ale

    Uniunii în strânsă legătură cu procesele similare din

    cadrul NATO și consolidarea Parteneriatului strategic

    UE – NATO; sprijinirea întăririi acțiunii în domeniul

    Politicii de Securitate și Apărare Comune; avansarea

    politicii de extindere a Uniunii pentru asigurarea unui

    plus de securitate în plan intern și extern; promovarea

    de acțiuni coordonate și coerente în vecinătatea Uniu -

    nii Europene; promovarea intereselor comerciale, atât

    prin consolidarea multilateralismului și modernizarea

    sistemului comercial multilateral, cât și prin extin -

    derea Acordurilor de parteneriat economic și de liber

    schimb.

    – Europa valorilor comune, care va urmări sti -

    mularea solidarității și coeziunii Uniunii prin promo -

    varea politicilor privind combaterea discri minării,

    egalitatea de șanse și tratamentul egal pentru femei și

    bărbați, precum și prin creșterea implicării cetă țenilor,

    și în special a tinerilor, în dezbaterile euro pene. Aceste

    aspecte se vor concretiza prin promovarea combaterii

    eficiente a rasismului, intoleranței, xenofobiei, popu -

    lismului, antisemitismului și descurajarea discursului

    bazat pe ură; promovarea combaterii dezinformării

    online și a știrilor false, inclusiv prin ameliorarea

    educației în domeniul mass-media și dezvoltarea de

    mecanisme europene care promovează bunele practici

    în combaterea dezinformării; promovarea și susți -

    nerea inițiativelor legislative privind progresul social

    și reducerea decalajelor de dezvoltare, oportunități

    egale între femei și bărbați, precum și asigurarea

    accesului la educație și pregătire a categoriilor deza -

    vantajate; combaterea discriminării de gen pe piața

    muncii și în afaceri, precum și a diferențelor de remu -

    nerare dintre femei și bărbați.

    Studii, opinii, informări

    4 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

  • Președinția României va găzdui un summit la

    Sibiu de Ziua Europei, al cărui obiectiv principal este

    dezbaterea privind viitorul Europei.

    Următoarele președinții ale Consiliului Europei,

    până în 2030, arată astfel:

    România (ianuarie-iunie 2019), Finlanda (iulie-

    decembrie 2019), Croația (ianuarie-iunie 2020),

    Germania (iulie-decembrie 2020), Portugalia (ianuarie-

    iunie 2021), Slovenia (iulie-decembrie 2021), Franța

    (ianuarie-iunie 2022), Cehia (iulie-decembrie 2022),

    Suedia (ianuarie-iunie 2023), Spania (iulie-decembrie

    2023), Belgia (ianuarie-iunie 2024), Ungaria (iulie-

    decembrie 2024), Polonia (ianuarie-iunie 2025),

    Danemarca (iulie-decembrie 2025), Cipru (ianuarie-

    iunie 2026), Irlanda (iulie-decembrie 2026), Lituania

    (ianuarie-iunie 2027), Grecia (iulie-decembrie 2027),

    Italia (ianuarie-iunie 2028), Letonia (iulie-decembrie

    2028), Luxemburg (ianuarie-iunie 2029), Olanda (iulie-

    decembrie 2029), Slovacia (ianuarie-iunie 2030), Malta

    (iulie-decembrie 2030).

    Consiliul a stabilit că până la 31 decembrie 2029

    va fi luată decizia în ceea ce privește ordinea

    președințiilor începând cu 1 ianuarie 2031.

    Surse:

    www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/

    presidency-council-eu/

    https://www.romania2019.eu/

    https://www.caleaeuropeana.ro/

    Studii, opinii, informări

    Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 5

  • neprivative de libertate” nu conturează cu precizia

    necesară sfera persoanelor avute în vedere de text.

    Având în vedere că norma propusă poate fi

    interpretată în sensul că are în vedere și persoanele

    aflate în executarea unor pedepse complementare,

    rezultă că prin proiect se instituie, în ceea ce privește

    această categorie de persoane, o reglementare para -

    lelă celei din cuprinsul lit. f) a aceluiași articol, care

    se referă la persoanele care nu au putut ocupa loc de

    muncă după eliberarea din detenție, și care se pot afla

    în situația de a executa pedepse comple mentare.

    Pentru respectarea art. 36 alin. (1) și a art. 61 alin.

    (2), din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică

    legislativă pentru elaborarea actelor normative,

    republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

    este necesară revederea și reformularea corespun -

    zătoare a normei propuse pentru art. 16 lit. g), la

    pct. 1, astfel încât să rezulte cu claritate categoriile

    de pedepse avute în vedere și, concret, la ce măsuri

    neprivative de libertate se face referire.

    La pct. 3, ținând seama de conținutul normei

    propuse, rezultă că se urmărește, de fapt, modificarea

    alin. (4) al art. 66, și nu completarea art. 66

    1

    .

    Cu toate acestea, întrucât dreptul persoanelor

    aflate „în timpul sau după executarea unei pedepsesau măsuri educative ori alte măsuri neprivative delibertate” de a beneficia în mod gratuit de serviciide formare profesională potrivit art. 66 alin. (1),

    astfel cum este propus la pct. 2, prin norma care face

    trimitere la art. 16 lit. f) și g), este prevăzut și în

    cuprinsul alin. (4) al art. 66, reprezintă o situație de

    instituire a unor reglementări paralele, interzisă de

    art. 16 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu

    modificările și completările ulterioare.

    Pentru aceste rațiuni, este necesară reanalizarea

    textului și sub acest aspect.

    De asemenea, trebuie revăzută expresia „Persoa -nele aflate în detenție care mai au de executat celmult 9 luni până în ultima zi de executare a pedepsei,respectiv aflate în timpul sau după executarea uneipedepse sau măsuri educative ori alte măsuri nepri -va tive de libertate” și din considerații de ordin gra -matical, întrucât noțiunile enumerate, plasate după

    Studii, opinii, informări

    6 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

    În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr.

    73/1993, republicată, Consiliul Legislativ analizeazăşi avizează proiectele de legi, propunerile legislativeşi proiectele de ordonanţe şi de hotărâri cu caracternormativ ale Guvernului, în vederea supunerii lorspre legiferare sau adoptare, după caz, şi conformart. 46 din Regulamentul de organizare şi funcţio -

    nare a Consiliului Legislativ în situația în care, înurma examinării proiectului de lege sau a propuneriilegislative, se constată că acesta este corespunzătorsub toate aspectele […], avizul este favorabil.

    În cazul în care, ulterior examinării proiectuluide lege sau a propunerii legislative, se constată că, înmod global, reglementarea propusă corespundeexigențelor urmărite […], dar sunt necesare unelecompletări, modificări ori reformulări, avizul estefavorabil și va cuprinde observațiile și propunerilecorespunzătoare definitivării corecte a proiectului.

    În situația în care proiectul de lege sau propu -nerea legislativă contravine prevederilor sau prin -cipiilor constituționale, ordinii statului de drept oritratatelor la care România este parte sau este îndiscordanță cu sistemul nostru legislativ, avizul va finegativ, motivându-se în mod corespunzător.

    Avizul va fi, de asemenea, negativ și în situația încare prin proiect se instituie norme incompatibile cureglementările Uniunii Europene.

    Prezentăm în continuare, în extras, o primă parte

    din avizele emise de Consiliul Legislativ în primul

    semestru al anului 2018.

    AVIZ

    referitor la propunerea legislativă pentru

    completarea Legii nr. 76 din 16 ianuarie 2002

    privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi

    stimularea ocupării forţei de muncă

    Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne -

    rea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

    Referitor la textul propus pentru lit. g) a art. 16,

    utilizarea sintagmei „se află în executarea unor

    pedepse, a unei măsuri educative sau altor măsuri

    Selecţie din avizele Consiliului Legislativ pe semestrul I 2018

    Lucica-Violeta NICULAE

    Cristina PĂIŞ

    experţi

    Consiliul Legislativ

  • virgulă, nu reprezintă circumstanțieri ale stării de

    detenție.

    Potrivit Expunerii de motive, prin promovarea

    prezentei propuneri legislative se urmărește înlă tu -

    rarea unei inechități determinate de faptul că per -

    soanele aflate în detenție beneficiază de programe de

    pregătire profesională, „în schimb, persoanele aflateîn evidența serviciului de probațiune nu beneficiazăde aceleași programe de profesionalizare, în ciudafaptului că șansele de reintegrare socială suntconsiderabil mai mari decât ale persoanelor careexecută pedepse privative de libertate”. În acestcontext, precizăm că în rândul măsurilor pentru sti -

    mularea ocupării forței de muncă de care beneficiază

    persoanele după eliberarea din detenție, se numără

    și serviciile gratuite de mediere, prevăzute la art. 61

    alin. (3). Având în vedere faptul că sfera benefi -

    ciarilor serviciilor gratuite de formare profesională

    se extinde prin includerea, alături de persoanele care

    nu au putut ocupa loc de muncă după eliberarea din

    detenție prevăzute la art. 16 lit. f) din actul normativ

    de bază, a persoanelor aflate în executarea unor

    pedepse, a unor măsuri educative sau a altor măsuri

    neprivative de libertate, recomandăm a se analiza

    dacă aceștia din urmă nu ar putea fi și beneficiari ai

    serviciilor de mediere gratuite, prevăzute la art. 61

    alin. (3), precum prima categorie de persoane

    invocată.

    AVIZ

    referitor la proiectul de Hotărâre pentru

    modificarea și completarea Normelor

    metodologice pentru punerea în aplicare

    a prevederilor Legii nr. 152/1998 privind

    înființarea Agenției Naționale pentru

    Locuințe, aprobate prin Hotărârea

    Guvernului nr. 962/2001

    Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul

    de hotărâre, cu următoarele observații și propuneri:

    La data avizării, proiectul a depășit deja termenul

    prevăzut de art. III din Ordonanța Guvernului nr.

    28/2017, aprobată cu modificări prin Legea nr.

    278/2017, potrivit căruia, în termen de 30 de zile de

    la intrarea în vigoare a respectivei ordonanțe a

    Guvernului, se modifică, în mod corespunzător,

    Normele metodologice pentru punerea în aplicare a

    prevederilor Legii nr. 152/1998 privind înființarea

    Agenției Naționale pentru Locuințe, aprobate prin

    Hotărârea Guvernului nr. 962/2001, cu modificările și

    completările ulterioare.

    Întrucât intervenţiile legislative propuse sunt

    numeroase – 40 de puncte –, vizând aproape în

    integralitate Normele metodologice aprobate prin

    Hotărârea Guvernului nr. 962/2001, pentru respecta -

    rea prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000,

    republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

    ar fi indicată abrogarea în întregime a actului şi

    înlocuirea acestuia cu o nouă reglementare.

    Textul propus pentru art. 2 alin. (1), nu conține

    virgula dintre cuvintele „aprobate” și „înainte” care

    este prezentă în cadrul art. 3 alin. (7) din lege – cu

    care acest alineat „se armonizează” potrivit Notei de

    fundamentare (Secțiunea a 2-a, nr.crt. 2 – Schimbări

    preconizate) –, ceea ce poate conduce la interpretarea

    literală potrivit căreia nu planurile urbanistice sunt

    aprobate înainte de promovarea programelor de dez -

    voltare a construcțiilor de locuințe, ci stabilirea sauclarificarea regimului juridic al terenurilor se reali -zează înainte de promovarea respectivelor pro grame.

    Prin urmare, sugerăm revederea textului.

    Textul propus pentru art. 3 alin. (3), soluția

    acordării posibilității depunerii cererii și după împli -

    ni rea vârstei de 35 de ani, este contradictorie, întrucât,

    pe de o parte, reprezintă o excepție de la prevederile

    alin. (2), iar pe de altă parte, acest alineat de la care se

    exceptează, îi vizează în mod expres pe mediciirezidenți, atunci când definește tinerii specialiști dinînvățământ sau sănătate ca fiind persoane majore învârstă de până la 35 de ani.

    Medicii specialiști și cadrele didactice calificate,

    la care se referă textul, fac parte tot din categoria

    tinerilor specialiști din învățământ sau sănătate,

    definiți la art. 3 alin. (2).

    Este necesară eliminarea textului propus pentru

    alin. (6), întrucât art. 3, inclusiv cu completările

    aduse aici, nu face vorbire despre familie, astfel încât

    să existe o legătură tematică între unele alineate ale

    acestui articol și textul în discuție.

    În plus, textul reia definiția familiei din art. 8 alin.

    (1

    2

    ) din lege, făcând dublă reglementare, ceea ce este

    interzis de normele de tehnică legislativă.

    Referitor la textul propus pentru art. 12 alin. (2

    2

    ),

    cu privire la sintagma „în cadrul programului

    prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. b)” semnalăm că la res -

    pectiva literă se face referire la „dezvoltarea prinprograme proprii a unor proiecte imobiliare pentruconstruirea de locuinţe proprietate privată prin creditipotecar”. Ca urmare, se recomandă înlocuirea sin -tagmei sus-menționate cu sintagma „în cadrul unui

    program din cele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. b)”.

    Referitor la textul propus pentru art. 12 alin. (3

    1

    ),

    nu este clar ce desemnează procedura internă la care

    se referă textul. În cadrul Secțiunii a 2-a, nr.crt. 2 –

    Schimbări preconizate din instrumentul de prezentare

    Studii, opinii, informări

    Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 7

  • și motivare se menționează că „modelele de contractse vor stabili prin procedură elaborată cu respec -tarea Ordinului secretarului general al Guvernuluinr. 600/2018 privind aprobarea Codului controluluiintern managerial al entităților publice”. Sugerămreformularea textului astfel încât acesta să asigure

    claritatea necesară.

    La textul propus pentru art. 13

    1

    alin. (5), art. 2

    alin. (4) din lege, a cărei aplicare o face acesta,

    vorbește despre cota de 5% din valoarea devizului

    general al investiției care se cuprinde în structuracheltuielilor de investiții. Având în vedere că soluțiapreconizată este sensibil diferită față de art. 2 alin.

    (4) din lege, sugerăm revederea sa.

    Referitor la textul propus pentru art. 19

    3

    alin. (1

    1

    ), alin. (1), la care se face trimitere, trimite, la

    rândul său, la art. 6 alin. (1) lit. c) şi c

    1

    ) din Legea

    nr. 152/1998, republicată, cu modificările şi com ple -

    tările ulterioare. Pentru a se evita procedeul trimiterii

    la o altă normă de trimitere, care nu este agreat de

    normele de tehnică legislativă, propunem refor -

    mularea textului, astfel încât să se facă trimitere

    direct la resursele vizate.

    AVIZ

    referitor la proiectul de Ordonanță

    de urgență pentru stabilirea calculului tarifului

    lunar al chiriei pe mp care se aplică

    pentru închirierea locuințelor și terenului

    aferent acestora, aflate în domeniul public

    și privat al statului și în administrarea

    Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului

    Protocolului de Stat” și pentru modificarea

    și completarea unor acte normative

    Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul

    de ordonanță de urgență, cu următoarele observaţii şi

    propuneri:

    Situațiile extraordinare în baza cărora se promo -

    vează prezentul proiect în regim de urgență nu sunt

    motivate de o manieră expresă și neechivocă în

    Nota de fundamentare și nici în preambulul pro iec -

    tului, ci de o manieră implicită, identificarea acestora

    realizându-se cu dificultate. În raport cu prevederile

    art. 115 alin. (4) din Constituția Româ niei, repu -

    blicată, ale art. 43 alin. (3) din Legea nr. 24/2000,

    republicată, cu modificările și completările ulterioare

    și având în vedere jurisprudența Curții Constitu -

    ționale în materie, preambulul ordonanței de urgență

    trebuie să cuprindă prezentarea elementelor de fapt

    și de drept în susținerea situației extraordinare, a

    cărei reglementare nu poate fi amânată și care

    impun recurgerea la această cale de reglementare,

    menționarea doar a necesității emiterii unei ordonanțe

    de urgență fiind insuficientă. Este, deci, necesară

    completarea corespunzătoare a Notei de fundamen -

    tare și a preambulului, deoarece nemotivarea sau

    motivarea necorespunzătoare constituie motive de

    neconstituționalitate.

    La art. I, în ceea ce privește norma propusă,

    achiesăm la punctul de vedere al Ministerului

    Justiției, transmis cu adresa nr.52366/13.06.2018,

    potrivit căruia dispoziția nu îndeplinește criteriile de

    claritate și predictibilitate, conform art. 1 alin. (5) din

    Constituția României, republicată, fiind necesară cla -

    ri ficarea sensului expresiei „criterii de eficiență

    econo mică”, fie prin definire, fie prin trimiterea la

    texte legale, care definesc astfel de criterii.

    Totodată, este necesar să se precizeze despre ale

    cui „investiții proprii” face vorbire textul, cum anume

    și în funcție de ce criterii se stabilesc „cota de

    reparații” și „cota de profit”, dacă se are în vedere

    doar contravaloarea asigurării obligatorii a imobi -

    lului, conform legii, precum și precizarea cum anume

    și în funcție de ce criterii se stabilește suma pre -

    conizată pentru susținerea acestora. În situația în care

    norma propusă nu este redată într-o manieră clară, în

    vederea asigurării interpretării și aplicării unitare a

    acesteia, este posibilă apariția unor situații discri -

    minatorii între persoanele beneficiare, din perspectiva

    cuantumului sumei la care ar fi îndreptățite, în con -

    dițiile utilizării unor bunuri identice sau similare.

    Pentru respectarea prevederilor art. 26 și 54 din

    Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și

    completările ulterioare, ar fi necesară introducerea

    unor norme tranzitorii pentru situațiile în curs la data

    intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

    AVIZ

    referitor la propunerea legislativă pentru

    completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014

    privind încadrarea în muncă şi detașarea

    străinilor pe teritoriul României şi pentru

    modificarea şi completarea unor acte normative

    privind regimul străinilor în România

    Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne -

    rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

    Secretarul General al Senatului a transmis Con -

    siliului Legislativ spre avizare în anul 2018, alte două

    propuneri legislative având ca obiect modificarea și

    completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2014

    privind încadrarea în muncă şi detașarea străinilor pe

    teritoriul României şi pentru modificarea şi com -

    pletarea unor acte normative privind regimul străi -

    nilor în România, cu modificările și completările

    Studii, opinii, informări

    8 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

  • ulterioare, pentru care au fost emise un aviz favorabil

    cu observații și un aviz negativ; în vederea siste -

    matizării legislației și promovării unor soluții unitare

    și coerente, recomandăm dezbaterea concomitentă în

    Parlament a acestor proiecte de acte normative care

    vizează intervenții legislative asupra aceluiași act

    normativ.

    Expunerea de motive nu respectă structura

    instrumentului de prezentare şi motivare, prevăzută

    la art. 31 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modi -

    ficările și completările ulterioare, neexistând infor -

    mații referitoare la impactul asupra sistemului juridic,

    respectiv: implicațiile pe care noua reglementare le

    are asupra legislației în vigoare; compatibilitatea

    cu reglementările Uniunii Europene în materie,

    deter minarea exactă a acestora şi, dacă este cazul,

    măsurile viitoare de armonizare care se impun; deci -

    ziile Curții de Justiție a Uniunii Europene şi alte

    documente relevante pentru transpunerea sau imple -

    mentarea prevederilor legale respective.

    Precizăm că în domeniul care face obiectul actului

    normativ asupra căruia se intervine prin prezenta

    propunere legislativă, respectiv încadrarea în muncă

    și detașarea străinilor pe teritoriul României, există o

    vastă legislație derivată a Uniunii Europene, alcătuită

    din regulamente, directive și decizii, care dezvoltă și

    pun în aplicare normele primare cuprinse în Tratatul

    privind Uniunea Europeană (TUE) și Tratatul privind

    funcționarea Uniunii Europene (TFUE) referitoare la

    Spațiul de libertate, securitate şi justiție1, cunoscuteanterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona

    ca acquis-ul Schengen. Uniunea Europeană a încheiat acorduri privind

    facilitarea eliberării vizelor cu Serbia, Ucraina și

    Moldova, state vecine României și terțe față de UE,

    ai căror cetățeni pot fi posibilii lucrători transfron -

    talieri vizați prin prezenta propunere.

    Prin urmare, ar fi fost necesar ca instrumentul de

    prezentare și motivare să evidențieze și măsura în care

    soluțiile preconizate sunt concordante cu normele

    Uniunii Europene – derivate sau provenind din anga -

    jamente externe – dintre care unele au fost menționate

    mai sus.

    Străinii cetățeni ai statelor non-UE vizați prin

    norma propusă, se pot încadra și în categoriile lucră -

    torilor transfrontalieri, sau lucrătorilor sezonieri,

    aceștia din urmă beneficiind de norme distincte în

    cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 25/2014, care, de

    altfel, transpune și dispoziții din Directiva 2014/36/UEa Parlamentului European şi a Consiliului din 26 fe -

    bruarie 2014 privind condițiile de intrare şi de şederea resortisanților țărilor terțe în scopul ocupării unuiloc de muncă în calitate de lucrători sezonieri.

    Lucrătorul transfrontalier este definit la art. 2

    alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 25/2014

    ca fiind „străinul, cetăţean al unui stat ce are frontieră

    comună cu România şi care locuieşte în zona de

    frontieră a statului respectiv, încadrat în muncă într-o

    localitate de frontieră de pe teritoriul României cu

    contract individual de muncă pe durată nedeterminată

    sau pe durată determinată, încheiat cu un angajator

    în baza avizului de angajare”.

    Pe de altă parte, lucrătorul sezonier este definit la

    art. 2 alin. (1) lit. g) din Ordonanța Guvernului

    nr. 25/2014 ca fiind „străinul care îşi menține reșe -

    dința principală într-un stat terţ, dar locuiește legal şi

    temporar pe teritoriul României, fiind încadrat în

    muncă pe teritoriul României cu contract indi -

    vidual de muncă pe durată determinată, încheiat

    cu un angajator în baza avizului de angajare, pentru

    a presta o activitate care se desfășoară în funcție de

    succesiunea anotimpurilor”.

    Aceste persoane, în conformitate cu prevederile

    Directivei 2014/36/UE pot exercita dreptul de ședere

    și de muncă în România, pe baza „autorizației în

    scopul ocupării unui loc de muncă sezonieră”, care

    poate fi, de la caz la caz și în funcție de perioada de

    ședere mai mare sau mai mică de 90 de zile, unul

    dintre documentele prevăzute la art. 12 din directivă:

    vize de scurtă/lungă ședere și/sau un permis de

    muncă.

    Precizăm că la art. 40 alin. (2) din Ordonanța

    Guver nului nr. 25/1997 se prevede că: „În cuprinsulactelor normative şi tratatelor în vigoare, prin sin tag -mele «permis de muncă» şi «autorizație de muncă»se înțelege «aviz de angajare» sau «aviz de deta șare»,după caz, în condițiile prezentei ordo nanțe”, iareliminarea necesității avizului de angajare pentru

    anumiți lucrători străini face obiectul prezentei

    propuneri.

    Recomandăm a se analiza dacă intervenția

    preconizată nu ar fi trebuit să vizeze prevederile

    referitoare la lucrătorii sezonieri și lucrătorii

    transfrontalieri.

    Propunerea legislativă trebuie corelată cu Ordo -

    nanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind

    regimul străinilor în România, republicată, cu modi -

    ficările și completările ulterioare, cel puțin cu privire

    la art. 44, care enumeră ca document necesar pentru

    solicitarea dreptului de ședere pentru angajare în

    muncă, avizul de angajare. Totodată, aceste din urmă

    Studii, opinii, informări

    Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 9

    1

    Conform art. 3 alin. (2) TUE, acesta constituie un spațiu

    „fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera

    circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind

    controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum

    și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen”.

  • categorii de străini exceptate sunt acoperite de un

    sistem de garanții ca: tratate și acorduri, solicitarea

    unor ministere sau autorități de a desfășura activități,

    deținerea calității de asociat/acționar/administrator în

    cadrul unei societăți comerciale, desfășurarea unor

    activități didactice, științifice sau artistice în baza

    ordinului unui minister de specialitate, a unor acti -

    vități temporare solicitate de ministere ori de alte

    organe ale administrației publice centrale sau locale

    ori de autorități administrative autonome din Româ -

    nia, studii, etc.

    Textul alin. (3) al art. 44 stabilește situațiile în care

    viza de lungă ședere pentru angajare în muncă se

    acordă fără prezentarea copiei avizului de angajare, în

    cazul unor persoane al căror statut profesional sau al

    căror titlu în baza căruia exercită dreptul de ședere

    pe teritoriul României, constituie garanții sufi -

    ciente

    2

    , astfel încât să nu perturbe piața muncii din

    România și să nu pună în pericol spațiul de libertate,

    securitate și justiție al Uniunii Europene, nepre -

    zentând un risc de imigrație ilegală. În antiteză,

    prestarea unei activități salariate temporare de către

    un străin, etnic român, pe o durată destul de lungă –

    cel mult un an – fără ca angajatorul să fi obținut un

    aviz de angajare – definit, la art. 2 alin. (1) lit. c) din

    Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/1997, ca

    documentul oficial eliberat de către Inspectoratul

    General pentru Imigrări, care atestă dreptul unui

    angajator de a încadra în muncă un străin pe o

    anumită funcție – nu prezintă aceleași garanții.

    În acest context, avizul de angajare se eliberează

    de Inspectoratul General pentru Imigrări, după veri -

    ficarea unor condiții generale și a unor condiţii

    speciale, în funcţie de tipul de lucrător.

    Norma propusă pentru lit. n) a art. 3 alin. (2) este

    insuficient exprimată sub aspectul determinării

    categoriei de beneficiari: „străini, etnici români, care

    sunt cetățeni ai Republicii Moldova și ai altor state

    în care există comunități românești semnificative –

    Ucraina, Serbia, Albania”. Cu privire la sintagma

    „etnici români”, aceasta nu cunoaște definire la

    nivelul legislației naționale. Totodată, nu sunt deter -

    minate elementele de stabilire a originii românești

    pentru identificarea etnicului, precum și criterii de

    raportare, pentru nivelul gradului de rudenie al

    subiec tului raportării cu un cetățean român devenit

    cetățean al unui stat terț, apartenența la cultură

    română – modalitatea de probare, nivelul de cunoaș -

    tere a limbii române și altele asemenea.

    De asemenea, prin utilizarea sintagmei „comu -

    nități românești semnificative” nu este stabilit un

    element precis, neechivoc pentru determinarea ca -

    drului beneficiarilor.

    O altă neclaritate este determinată de utilizarea

    conjuncției „și” în expresia „care sunt cetățeni ai

    Republicii Moldova și ai statelor în care există

    comunități românești semnificative”, fapt de natură

    a crea incertitudini cu privire la tipul de cetățenie a

    beneficiarului, respectiv etnicul român cu dublă

    cetățenie.

    În propunerea legislativă analizată, nu este stabilit

    dacă „străinii, etnici români” au reședință pe teritoriul

    României.

    Întrucât o astfel de formulare nu este adecvată

    limbajului normativ, precum și pentru respectarea art.

    38 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată,

    modificările și completările ulterioare, potrivit căruia

    „Textul articolelor trebuie …, să prezinte norma

    instituită fără explicații sau justificări.”, este necesară

    eliminarea sintagmei „–Ucraina, Serbia, Albania

    etc.”.

    În concluzie, pentru respectarea art. 6 alin. (1)

    din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și

    completările ulterioare, „Proiectul de act normativtrebuie să instituie reguli necesare, suficiente şiposibile care să conducă la o cât mai mare stabilitateşi eficiență legislativă. Soluțiile pe care le cuprindetrebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se înconsiderare interesul social, politica legislativă astatului român şi cerințele corelării cu ansamblulreglementărilor interne şi ale armonizării legislațieinaționale cu legislația comunitară şi cu tratateleinternaționale la care România este parte, precum şicu jurisprudența Curții Europene a DrepturilorOmului”, fiind necesară reanalizarea și reformulareatextului propus pentru lit. n) a art. 3 alin. (2), urmând

    a fi asigurată și respectarea prevederilor incidente din

    dreptul Uniunii Europene.

    Studii, opinii, informări

    10 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

    2

    a) străinii al căror acces liber pe piața muncii din

    România este stabilit prin tratate încheiate de România cu alte

    state; b) străinii care desfășoară activități didactice, științifice

    sau alte categorii de activități specifice în instituții de profil

    acreditate ori autorizate provizoriu din România, în baza unor

    acorduri bilaterale, și personalul cu calificare specială, în baza

    ordinului ministrului educației naționale, precum și străinii care

    desfășoară activități artistice în instituții de cultură din România,

    în baza ordinului ministrului culturii; c) străinii care urmează să

    desfășoare pe teritoriul României activități solicitate de

    ministere ori de alte organe ale administrației publice

    centrale sau locale ori de autorități administrative autonome;

    d) străinii care sunt numiți la conducerea unei filiale,

    reprezentanțe sau sucursale de pe teritoriul României a unei

    companii care are sediul în străinătate, iar la data solicitării nu

    sunt asociați, acționari sau administratori la o persoană juridică

    română și, la filiala, reprezentanța sau sucursala respectivă, nu

    mai există un alt străin care beneficiază de un drept de ședere în

    acest scop.

  • AVIZ

    referitor la propunerea legislativă privind

    transmiterea unui imobil din domeniul public

    al statului și din administrarea Ministerului

    Afacerilor Interne, Instituția Prefectului,

    Județul Olt în domeniul public al județului Olt

    și pentru declararea unui bun de interes național

    și înscrierea acestuia în inventarul centralizat

    al bunurilor din domeniul public al statului

    și darea acestuia în administrarea Ministerului

    Afacerilor Interne, Instituția Prefectului,

    Județul Olt

    Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne -

    rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

    Palatele administrative din municipiile reședințe

    de județe au fost trecute în proprietatea statului în

    temeiul Decretului-lege nr. 30/1990 și al Hotărârii

    Guvernului nr. 115/1990 și sunt bunuri proprietate

    publică de interes național, potrivit Hotărârii

    Guvernului nr. 706/1994 privind trecerea palatelor

    administrative din municipiile reședințe de județe în

    administrarea prefecturilor, cu modificările ulte -

    rioare. În anexa la această hotărâre, palatul admi -

    nistrativ din județul Olt figurează la poziția 29.

    Regimul juridic al acestor bunuri este prevăzut

    expres și de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 213/1998

    privind bunurile proprietate publică, cu modificările

    și completările ulterioare, potrivit căruia „Domeniul

    public al statului este alcătuit din bunurile prevăzute

    la art. 136 alin. (4) din Constituţie, din cele prevăzute

    la pct. I din anexă, precum și din alte bunuri de uz

    sau de interes public național, declarate ca atare

    prin lege”.

    Este de analizat dacă soluțiile propuse nu țin de

    domeniul de reglementare rezervat Guvernului.

    Avem în vedere faptul că imobilul a fost edificat cu

    finanțare de la bugetul de stat, cu destinația de sediu

    pentru Instituția Prefectului – Județul Olt, conform

    Hotărârii Guvernului nr. 220/1994, cu modificările

    ulterioare. Pe de altă parte, potrivit art. 20 alin. (2)

    din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate

    publică, inventarul centralizat al bunurilor din dome -

    niul public al statului se supune spre aprobare

    Guvernului.

    Prin Decizia nr. 494/2013, Curtea Constituțională

    a statuat că „acceptarea ideii potrivit căreia Parla -mentul își poate exercita competența de autoritatelegiuitoare în mod discreționar, oricând și în oricecondiții, adoptând legi în domenii care aparțin înexclusivitate actelor cu caracter infralegal, admi -nistrativ, ar echivala cu o abatere de la prerogativeleconstituționale ale acestei autorități consacrate de

    art.61 alin.(1) din Constituție și transformareaacesteia în autoritate publică executivă.”

    Pentru rigoare normativă, la definitivarea textului

    art. 5 alin. (1) trebuie avută în vedere următoarea

    formulare: „anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului

    nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centra -

    lizat al bunurilor din domeniul public al statului,

    publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

    nr. 1020 și 1020 bis din 21 decembrie 2006, cu

    modificările și completările ulterioare”, iar la alin. (2)

    sugerăm reformularea textului astfel:

    „(2) În termen de … de zile de la data intrării în

    vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Interne

    va supune spre aprobare Guvernului proiectul de

    Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea

    Guvernului nr. 706/1994 privind trecerea palatelor

    administrative din municipiile reședințe de județe în

    administrarea instituțiilor prefectului, publicată în

    Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din

    11 noiembrie 1994, cu modificările ulterioare, potri -

    vit prevederilor prezentei legi”.

    La anexa nr. 1, pentru conformitate cu juris pru -

    dența Curții Constituționale, recomandăm comple -

    tarea acesteia, în sensul indicării tuturor datelor de

    identificare ale imobilului avut în vedere.

    Prin Decizia nr. 1/2014, Curtea Constituțională a

    reținut că „rigoarea caracteristică normelor detehnică legislativă impune respectarea unor exigențeminimale, în vederea asigurării legalității mecanis -mului de transfer reglementat prin legea supusăcontrolului de constituționalitate, și anume (…)individualizarea bunurilor, în sensul precizăriinumărului de carte funciară, inclusiv prin reali -zarea măsurătorilor cadastrale în vederea înscrieriiimobilelor respective în cartea funciară”.

    AVIZ

    referitor la proiectul de Hotărâre pentru

    aprobarea valorii maxime a sprijinului financiar

    excepțional cu caracter temporar care se acordă

    producătorilor agricoli din sectorul fructe

    Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul

    de hotărâre, cu următoarele observaţii şi propuneri:

    La nivelul dreptului original al Uniunii Euro -

    pene, fundamentul juridic al Politicii Agricole Comu -

    ne (PAC) este instituit de prevederile articolelor

    38-44 din Tratatul de la Lisabona, al cărui scop îl

    reprezintă „menţinerea şi dezvoltarea unui sistem

    agricol modern, care să asigure un nivel de viaţă

    echitabil populaţiei rurale...”. În contextul acestor

    prevederi instituţionale ale Tratatului de la Lisabona,

    unul din instrumentele esenţiale ale Politicii Agricole

    Studii, opinii, informări

    Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 11

  • Comune, în afara problematicilor comune a pieţelor

    agricole concomitent cu politica socio-structurală, îl

    reprezintă politica sprijinului financiar, susţinută de

    Uniunea Europeană şi asigurată de statele membre,

    în conformitate cu principiul proporţionalităţii.

    Din punct de vedere al dreptului european derivat,

    proiectul cade sub incidenţa reglementărilor statuate

    la nivelul Uniunii Europene subsumate normelor

    Politicii Comune a Agriculturii, în segmentul legis -

    laţiei europene – Produse care fac obiectul unei orga -

    nizări comune a pieţelor, în secţiunea – Fructe şi

    legume proaspete.

    În acest context, în dezvoltarea procedurilor spe -

    cifice, necesare asigurării unui sistem de implemen -

    tare eficient şi conform cerinţelor Uniunii Europene,

    se desprinde cu necesitate concluzia potrivit căreia, în

    plan funcţional, se impune să fie finalizat un meca -

    nism intern eficient al controlului operaţiunilor care

    fac parte din sistemul de finanţare al Fondului Euro -

    pean de Garantare Agricolă (ex ante şi ex post), acofinanţării publice şi private, a pre-finanţării, mai cu

    seamă prin raportare la noile cerinţe europene ce

    decurg din calitatea de stat membru al Uniunii Euro -

    pene.

    La nivelul dreptului european derivat, direct apli -

    cabil obiectului de reglementare al proiectului,

    semnalăm existenţa Regulamentului delegat (UE) nr.

    1165/2017 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire

    a unor măsuri de sprijin excepționale cu caracter

    temporar pentru producătorii de anumite fructe,

    publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

    seria L, nr. 170 din 01.07.2017.

    Proiectul are în vedere acordarea unui sprijin

    financiar cu caracter temporar producătorilor agricoli

    din sectorul fructe, ca urmare a acoperirii unei părţi apierderilor suferite de producătorii agricoli din

    sectorul fructe care au efectuat măsura de retragere

    de pe piaţă în vederea distribuirii gratuite pentru

    produsele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Regula -

    mentul delegat (UE) nr. 1165/2017 al Comisiei.

    În acest sens, valoarea maximă a sprijinului

    financiar excepțional cu caracter temporar în cuan -

    tum de 200 de mii lei necesar plăţii ajutorului care se

    acordă pentru măsura retragerea de pe piață în

    vederea distribuirii gratuite (atribuită organizațiilor

    de producători din sectorul fructelor), conform

    prevederilor art. 2 alin. (2) lit. a) din Regulamentul

    delegat (UE) nr. 1165/2017 al Comisiei, se va asigura

    ca sprijin financiar aferent Fondului European de

    Garantare Agricolă – FEGA, prin bugetul Minis -

    terului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul

    2018. În aceeași ordine de idei, potrivit prevederilor

    art. 1 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE)

    nr. 1165/2017, sprijinul financiar acoperă activitățile

    desfășurate în perioada dintre data de 1 iulie 2017 și

    până la atingerea cantității de maximum 2000 tone

    de fructe destinate consumului în stare proaspătă.

    AVIZ

    referitor la proiectul de Lege privind

    stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a

    Regulamentului (UE) 2015/751 al Parlamentului

    European şi al Consiliului din 29 aprilie 2015

    privind comisioanele interbancare pentru

    tranzacţiile de plată cu cardul

    Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul

    de lege, cu următoarele observaţii şi propuneri:

    Din punct de vedere al dreptului european, demer -

    sul legislativ de faţă se află sub incidenţa reglemen -

    tărilor statuate la nivelul Uniunii Europene şi a

    normelor subsumate dreptului de stabilire şi a liber -

    tății de a presta servicii, în sectorul – Aplicare

    sectorială, subsectorul – Activități de servicii.

    Regulamentul (UE) 2015/751 al Parlamentului

    European și al Consiliului din 29 aprilie 2015 privind

    comisioanele interbancare pentru tranzacțiile de plată

    cu cardul, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii

    Europene, seria L, nr. 123 din data de 19.05.2015

    reglementează, în principal, comisioanele interban -

    care multilaterale, aplicabile tranzacțiilor de plată

    inițiate cu cardul, naţionale şi transfrontaliere, în

    cazul în care atât prestatorul de servicii de plată al

    plătitorului, cât și cel al beneficiarului plății se situ -

    ează în Uniune, indiferent de monedă, stabilind

    drepturile și obligațiile părților implicate în aceste

    tranzacții.

    Până la acest moment, au fost adoptate parțial

    mǎsurile necesare aplicǎrii Regulamentului (UE)

    2015/751, în scopul asigurǎrii respectǎrii obligaţiilor

    ce revin statelor membre, prin adoptarea Hotărârii

    Guvernului nr. 677/2016 privind stabilirea unor mă -

    suri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2015/751

    al Parlamentului European şi al Consiliului din

    29 aprilie 2015 privind comisioanele interbancare

    pentru tranzacţiile de plată cu cardul. Hotărârea în

    cauză stabileşte cadrul instituţional necesar aplicării

    prevederilor art. 8 alin. (2) şi (6), precum şi ale art. 10

    alin. (1), (2), (4) şi (5) ale Regulamentului (UE)

    2015/751, în relaţia dintre prestatorii de servicii de

    plată şi consumatori, astfel cum sunt aceştia definiţi

    în regulamentul menționat.

    Prezentul proiect asigură cadrul legal pentru

    urmă rirea respectării cerinţelor impuse prin Regula -

    mentul (UE) 2015/751, stabilind cu certitudine și

    predictibilitate regimul sancționator aplicabil în cazul

    Studii, opinii, informări

    12 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

  • încălcării acestor cerințe, cu luarea în considerare a

    prevederilor art. 14 din regulament.

    De asemenea, proiectul stabilește ca Banca Naţio -

    nală a României să fie desemnată ca autoritate com -

    petentă responsabilă cu asigurarea respectării, de

    către categoriile de persoane menţionate la art. 3 din

    proiect, a prevederilor Regulamentului (UE) 2015/751,

    cu excepţia prevederilor art. 8 paragrafele (2) şi (6) și

    art. 10 paragrafele (1), (2), (4) şi (5) ale Regula -

    mentului (UE) 2015/751, pentru care Autoritatea

    Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC)

    va fi autoritatea naţională responsabilă cu supra ve -

    gherea respectării acestora în relaţia dintre prestatorii

    de servicii de plată şi consumatori, potrivit preve -

    derilor art. 2 alin. (1) din Hotărârea de Guvern nr.

    677/2016, mai sus menţionată.

    Dat fiind faptul că Regulamentul (UE) 2015/751

    face parte de jure din dreptul intern, nefiind necesarăexistența unui act de transpunere, apreciem utilă rea -

    nalizarea, de către inițiator, a dispozițiilor intro duse

    prin actualul proiect, astfel încât să fie evitate posi -

    bilele paralelisme cu prevederile regulamentului în

    cauză.

    AVIZ

    referitor la proiectul de Hotărâre privind

    aprobarea procedurilor pentru acordarea

    licențelor în domeniul transportului feroviar

    Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul

    de hotărâre, cu următoarele observaţii şi propuneri:

    Proiectul de hotărâre are ca obiect aprobarea

    procedurilor pentru acordarea licențelor în domeniul

    transportului feroviar de către Organismul de Licențe

    Feroviare Român (OLFR), în calitate de autoritate de

    acordare a acestor licențe, operatorilor care efectu-

    ează manevră feroviară, celor care asigură inter me -

    dierea activității de transport pe calea ferată și ope -

    ratorilor care efectuează transport urban cu metroul,

    cu respectarea cerințelor generale și a celor privind

    onorabilitatea, capacitatea financiară, competența

    profesională și acoperirea pentru răspunderea civilă.

    Proiectul reprezintă forma refăcută și îmbunătățită

    a proiectului de Hotărâre privind aprobarea proce -durilor pentru acordarea licențelor din domeniultransportului feroviar, pentru care Consiliul Legis -lativ a emis aviz favorabil cu observații şi propuneri,

    din care observațiile și propunerile formulate au fost

    preluate aproape în totalitate.

    Din punct de vedere al dreptului Uniunii

    Europene, demersul normativ intră sub incidenţa

    reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene

    şi a normelor din domeniul Politicii în domeniul

    transporturilor, în segmentele legislative – Trans -porturi terestre/Funcționarea pieței/Acces pe piață.

    În contextul adoptării Legii nr. 202/2016 privind

    integrarea sistemului feroviar din România în spațiul

    feroviar unic european, au fost transpuse prevederile

    Directivei 2012/34/UE a Parlamentului European șia Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind insti-tuirea spațiului feroviar unic european, dispozițiiinterne care prevăd, printre altele, în Cap. III din lege,

    criteriile aplicabile eliberării, înnoirii sau modificării

    licenţelor de transport feroviar de către Organismul

    de Licenţe Feroviare Român (OLFR), destinate

    operatorilor de transport feroviar care sunt înfiinţaţi

    sau urmează să fie înfiinţaţi în România.

    Având în vedere că, la momentul actual, nu există

    proceduri de acordare a licențelor de intermediere a

    activităţii de transport pe calea ferată și a licențelor

    pentru transport urban cu metroul, inițiatorul prezen -

    tului proiect a prevăzut o abordare unitară a cadrului

    normativ privitor la acordarea licenţelor de transport

    feroviar, cu respectarea prevederilor Regula men -

    tului de punere în aplicare (UE) 2015/171 al

    Comisiei din 4 februarie 2015 privind anumite

    aspecte din cadrul procedurii de acordare de

    licențe întreprinderilor feroviare, care stabilește

    detaliile pentru utilizarea unui tipizat comun de

    licență, anumite aspecte ale procedurii de acordare a

    unei licențe de transport feroviar, informații standard

    în ceea ce privește acordarea licențelor pentru

    efectuarea serviciilor de transport feroviar, informații

    referitoare la răspunderea civilă pentru acordarea

    licențelor pentru operatorii de transport feroviar,

    valabile pe întreg teritoriul Uniunii și al statelor din

    SEE, precizate în cadrul anexelor I și II din Regula -

    mentul de punere în aplicare (UE) 2015/171.

    La art. 23 este necesară reanalizarea soluției

    legislative preconizate, care ar putea interveni sub

    forma unui act normativ de același nivel cu cel asupra

    căruia se intervine și care să prevadă abrogarea,

    respectiv modificarea unor dispoziții ce nu mai

    corespund soluțiilor reglementate prin prezentul

    proiect.

    Elementele structurale prevăzute la art. 23 cuprind

    și alte prevederi în afara celor referitoare la licențele

    de transport feroviar, care ar urma să fie abrogate,

    astfel încât este dificilă separarea dispozițiilor din

    același element structural care se abrogă față de cele

    care ar urma să fie aplicabile în continuare.

    Ca exemplu: norma de la art. 28 alin. (1) din

    Ordinul ministrului transporturilor nr. 535/2007 care

    prevede că „Eventualele contestaţii privind deciziade neacordare, suspendare sau retragere a licenţelorde transport feroviar şi a certificatelor de siguranţă

    Studii, opinii, informări

    Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 13

  • se depun la Autoritatea Feroviară Română – AFERîn termen de 5 zile lucrătoare de la primirea comu -nicării scrise şi se soluţionează de consiliul deconducere al Autorităţii Feroviare Române – AFERîn termen de 30 de zile”, din cadrul acesteia urmânda fi abrogate doar prevederile referitoare la licențele

    de transport feroviar, nu și cele referitoare la certi -

    ficatele de siguranţă, care vor rămâne în vigoare.

    În subsidiar, pentru rigoarea redactării, literele

    menționate în text trebuie încadrate în partea dreaptă

    cu paranteză.

    De asemenea, deoarece art. 8-10, 12, 21, 24 și 26

    sunt constituite numai din elementele structurale

    invocate în text, acestea trebuie invocate în integra -

    litatea lor, fără a mai menționa structurile din care

    sunt alcătuite.

    Pentru rațiuni gramaticale, sintagma „procedura

    acordării autorizației de siguranță” se va înlocui cu

    expresia „procedura de acordare a autorizației de

    siguranță”.

    Pentru corectitudinea exprimării, este necesar a se

    revedea termenul „aranjarea”, care nu este adecvat

    lim ba jului normativ.

    Este necesară prevederea expresă a semnificației

    sintagmei „condamnare penală gravă”, în funcție de

    care operatorul economic poate să îndeplinească una

    dintre cerințele privind onorabilitatea.

    AVIZ

    referitor la propunerea legislativă pentru

    modificarea și completarea unor acte normative

    și stabilirea unor măsuri în domeniul

    administrației publice centrale

    Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne -

    rea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

    Pentru concordanță cu prevederile art. 41 alin. (1)

    din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și

    completările ulterioare, recomandăm reformularea

    titlului, în acord cu obiectul de reglementare, și

    anume indicarea domeniului din care fac parte actele

    normative modificate/completate, respectiv „din

    dom eniul apărării”.

    La pct. 2 și 3 ale art. I, întrucât se preconizează

    modificări ale unor subdiviziuni ale aceluiași articol,

    pentru fluența părții dispozitive, precum și pentru

    respectarea normelor de tehnică legislativă, este nece -

    sară comasarea lor într-un singur punct, cu urmă -

    toarea redactare:

    Privitor la actualul pct. 6 al art. I, prin care se

    propune modificarea art. 44 din actul normativ de

    bază, care stabilește în sarcina Guvernului adoptarea

    de norme metodologice în termen de „180 de zile de

    la data intrării în vigoare a prezentei legi”, sem na -lăm că, potrivit art. 62 din Legea nr. 24/2000, repu -

    blicată, cu modificările și completările ulterioare,

    dispozițiile de modificare și de completare se

    încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul

    de bază, identificându-se cu acesta.

    Cum Legea nr. 232/2016, cu modificările ulte -

    rioare, a intrat deja în vigoare, intervenția legislativă

    nu se poate materializa în forma propusă de inițiatori,

    impunându-se reconsiderarea acestui punct, sub

    forma unui articol distinct, numerotat cu cifră

    romană, astfel încât să se înțeleagă că termenul de

    180 de zile se raportează la data intrării in vigoare a

    prezentei legi și nu a Legii nr. 232/2016.

    Cu privire la art. VIII, potrivit prevederilor

    art. 65 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu

    modificările şi completările ulterioare, în vederea

    abrogării, dispozițiile normative vizate trebuie deter -

    minate expres, începând cu legile şi apoi cu celelalte

    acte normative, prin menționarea tuturor datelor de

    identificare a acestora. Pe cale de consecință, este

    necesară reformularea acestui articol și precizarea în

    mod expres a dispozițiilor normative avute în vedere

    pentru abrogare.

    AVIZ

    referitor la propunerea legislativă

    pentru modificarea și completarea

    Legii adopției nr. 273/2004

    Consiliul Legislativ avizează favorabil propu ne -

    rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

    Din Expunerea de motive, măsurile propuse sunt

    de natură a redefini cadrul legislativ din domeniul

    adopțiilor și de a-l pune în acord cu realitatea socială

    existentă în România. În acest context, în aplicarea

    prevederilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 24/2000,

    republicată, cu modificările și completările ulterioare,

    este de apreciat dacă ar fi necesară abrogarea vechii

    reglementări și înlocuirea acesteia cu un nou act

    normativ care să cuprindă inclusiv propunerile

    din prezentul proiect.

    În considerarea prevederilor art. 33 din Legea

    nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completă -

    rile ulterioare, se recomandă efectuarea studiului de

    impact, prin care vor fi estimate costurile și bene -

    ficiile aduse în plan social prin proiect.

    La art. I pct. 1, referitor la soluția preconizată

    pentru art. 2 lit. b), potrivit căreia familia extinsă este

    compusă din rudele copilului până la gradul al treilea,inclusiv, semnalăm că Legea nr. 287/2009 privind

    Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, cât

    și Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea

    Studii, opinii, informări

    14 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

  • drepturilor copilului, republicată, cu modificările și

    completările ulterioare, iau în considerare, în cazul

    consultării, rudele până la gradul al patrulea,

    inclusiv.

    Nihil obstat să se schimbe soluția clasică, daraceasta, pentru asigurarea unei cât mai mari stabilități

    și eficiențe legislative, trebuie realizată în mod unitar

    în cuprinsul actului asupra căruia se intervine.

    În acest sens, semnalăm că, în cuprinsul Legii

    nr. 273/2004, ipoteza rudelor până la gradul al

    patrulea, inclusiv, este conținută și de norme asupra

    cărora nu se intervine, precum art. 6 alin. (2) lit. c),

    art. 18 alin. (10) lit. c) sau art. 29 alin. (1). Ca urmare,

    este necesară corelarea normelor.

    Având în vedere că, de lege lata, art. 28 estestructurat în trei alineate care urmează a fi modificate

    prin art. I pct. 5-7, iar la art. I pct. 8 se prevede

    introducerea unui nou alineat, alin. (4), la același

    articol, este necesară comasarea acestor puncte într-

    un singur punct, care să vizeze modificarea în

    întregime a art. 28, cu următoarea parte dispozitivă:

    „5. Articolul 28 se modifică și va avea următorul

    cuprins:”.

    Ca urmare a însușirii prezentei recomandări, este

    necesară renumerotarea punctelor subsecvente.

    La actualul art. I pct. 9, în redactarea propusă

    pentru art. 32 alin. (5), norma este insuficient de

    clară, deoarece nu se înțelege faptul că drepturile și

    obligațiile părintești ale părinților firești sau, după

    caz, cele exercitate de persoane fizice ori juridice se

    suspendă ca efect al hotărârii judecătorești defi -

    nitive prin care instanța admite cererea de încu -

    viințare a deschiderii procedurii adopției.

    Totodată, nu se asigură nici succesiunea logică a

    soluțiilor legislative preconizate, având în vedere

    faptul că, la art. I pct. 10, în textul propus pentru alin.

    (6) al aceluiași articol se face referire la „efec telehotărârii judecătorești de deschidere a proceduriiadopției”.

    La actualele pct. 11-13 ale art. I, referitor la

    soluția preconizată de abrogare a art. 33-35 care, delege lata, reglementează procedura privind cerereade revizuire împotriva hotărârii definitive de des -

    chidere a procedurii adopției, semnalăm că există

    posibilitatea unor astfel de cereri de revizuire care nu

    au fost încă soluționate de instanțele judecătorești.

    Menționăm că, potrivit prevederilor art. 26 al Legii

    nr. 24/2000, republicată, cu modificările și comple -

    tările ulterioare, proiectul de act normativ ar trebui

    să cuprindă și soluții legislative pentru situații

    tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare

    sunt afectate raporturi sau situații juridice născute sub

    vechea reglementare, dar care nu și-au produs în

    întregime efectele până la data intrării în vigoare a

    noii reglementări.

    La actualul art. I pct. 26, norma vizată a fi

    modificată nu poate fi alin. (2) al art. 96, alineat a

    cărui modificare s-a propus la punctul precedent. Ca

    urmare, sugerăm reanalizarea și reformularea normei,

    identificându-se în mod corect articolul al cărui

    alin. (2) se dorește a fi modificat.

    AVIZ

    referitor la propunerea legislativă privind

    măsuri de punere în aplicare a Regulamentului

    (UE) 2016/679 al Parlamentului European

    și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind

    protecția persoanelor fizice în ceea ce privește

    prelucrarea datelor cu caracter personal

    și libera circulație a acestor date și de abrogare

    a Directivei 95/46/EC (Regulamentul general

    privind protecția datelor)

    Consiliul Legislativ avizează favorabil propune -

    rea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

    Din punct de vedere al dreptului Uniunii Euro -

    pene, propunerea legislativă de faţă intră sub inci -

    denţa reglementărilor subsumate Politicii europene

    privind consumatorii, în segmentul legislativ rezervat

    – Informării, educării şi reprezentării consumatorilor,

    demersul prezentând deopotrivă tangenţe şi cu

    Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie al Uniunii

    Europene. La nivelul dreptului derivat, în raport de

    obiectul specific de reglementare al propunerii de

    faţă, prezintă incidenţă directă dispoziţiile Regula -

    mentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European

    şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția

    persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea

    datelor cu caracter personal și privind libera circulație

    a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE

    (Regulamentul general privind protecția datelor),

    norme juridice obligatorii şi direct aplicabile în

    ordinea naţională a statelor membre, conform art. 88

    din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene

    (TFUE).

    Într-adevăr, prevederile Regulamentului (UE)

    2016/679, care urmează a intra în vigoare la data de

    25 mai 2018, au drept obiectiv major, conform pre -

    am bulului acestui act juridic european, consolidarea

    regimului juridic aplicabil prelucrării datelor cu

    caracter personal, în considerarea dreptului funda -

    mental recunoscut cetăţenilor europeni, potrivit art. 8

    alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a UE,

    respectiv a art. 16 alin. (1) din TFUE.

    Deşi dreptul la protecţia datelor cu caracter per -

    sonal nu este un drept absolut, acesta trebuie luat în

    Studii, opinii, informări

    Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 15

  • considerare în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte

    în societate şi echilibrat cu alte drepturi fundamen -

    tale, în conformitate cu principiul proporţionalităţii.

    Din acest punct de vedere, conform preambulului

    său, regulamentul european respectă toate aceste

    drepturi fundamentale, libertăţile şi principiile recu -

    noscute în Cartă, astfel cum sunt consacrate în tratate,

    în special respectarea vieţii private şi de familie, a

    reşedinţei şi a comunicaţiilor, a protecţiei datelor cu

    caracter personal, a libertăţii de gândire , de constiinţă

    şi de religie, a libertăţii de exprimare şi de informare,

    a libertăţii de a desfăşura o activitate comercială,

    dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces

    echitabil, precum şi la diversitate culturală, religioasă

    şi lingvistică.

    Cu toate acestea, regulamentul admite că normele

    sale pot suferi circumstanţieri specifice sau restric -

    ţionări ale dispoziţiilor conţinute, graţie intervenţiei

    dreptului intern al fiecărui stat, astfel că – pentru

    asigurarea unei coerenţe, dar şi pentru facilitatea

    acce sibilităţii dispoziţiilor naţionale de către persoa -

    nele cărora li se aplică – se recunoaşte dreptul liber al

    statelor membre de a încorpora elemente ale acestui

    regulament european în dreptul intern, prin adaptări

    corespunzătoare, ceea ce şi realizează, de-o manieră

    efectivă, iniţiatorii acestui demers legislativ.

    Corelativ unui asemenea drept, actul juridic

    european statuează asupra obligaţiei ce incumbă

    acestor state de a informa, fără întârziere, Comisia

    Europeană cu privire la dispoziţiile de drept intern

    adoptate, sub aspectul exonerărilor sau derogărilor

    dispuse la nivel naţional şi permise de regulament

    ori cu privire la orice altă modificare ulterioară a

    acestora.

    Sunt reglementate aşadar, în contextul stabilirii

    unor reguli speciale în materie, aspecte privitoare la

    prelucrarea datelor genetice, a datelor biometrice sau

    a datelor privind sănătatea, prelucrarea unui număr

    de identificare naţional, prelucrarea datelor cu

    caracter personal în contextul relaţiilor de muncă,

    după cum sunt instituite şi unele derogări, în acord

    cu normele regulamentului, în ceea ce priveşte

    prelucrarea datelor cu caracter personal în scopuri

    jurnalistice sau în scopul exprimării academice,

    artistice sau literare, respectiv, prelucrarea datelor cu

    caracter personal în scopuri de cercetare ştiinţifică

    sau istorică, în scopuri statististice ori în scopuri de

    arhivare în interes public, reguli particulare şi

    derogări însoţite însă de existenţa garanţiilor cores -

    punzătoare pentru drepturile şi libertăţile vizate.

    În considerarea datei la care urmează să intre în

    vigoare Regulamentul general pentru protecţia date -

    lor (25 mai 2018), adoptarea măsurilor pentru

    punerea în aplicare a prevederilor acestuia se

    impune a fi premergătoare datei mai sus amintite.

    În ceea ce privește sintagma „autoritățile publice”

    definită la alin. (1) lit. a), apreciem că textul ar trebui

    să se refere în mod distinct la „Camera Deputaților și

    Senat”, entități cu personalitate juridică și buget

    propriu, și nu la „Parlament”.

    La art. 3 alin. (2), textul nu este suficient de clar,

    întrucât nu prevede în mod expres care este mo -

    mentul ulterior căruia nu se poate efectua prelucrarea

    datelor privind sănătatea. Este necesară, de aceea,

    reanalizarea și reformularea textului.

    Din formularea propusă rezultă că respectiva

    prelucrare se poate efectua „ulterior” de către terțe

    entități, dacă este realizată în scopul asigurării sănă -

    tății publice. În măsura în care s-a dorit și inter zicerea

    acestui tip de prelucrare, textul trebuie reformulat în

    mod corespunzător.

    La art. 7 în partea de final a normelor propuse

    pentru alin. (1) și (2) se reiau dispozițiile art. 89 din

    Regulamentul general privind protecția datelor, refe -

    rin du-se în mod generic la „derogări”, deși „dero -

    garea” instituită prin respectivele norme este, de fapt,

    neaplicarea în totalitate a dispozițiilor din Regulament

    indicate în mod expres. Sugerăm de aceea, reana -

    lizarea și reformularea textelor, iar la alin. (3), pentru

    asigurarea caracterului imperativ și a posibilității

    aplicării în practică a normei, textul trebuie să indice

    în mod expres măsurile necesare pentru asigurarea

    garanțiilor avute în vedere. Trimiterea la art. 89

    alin. (1) din Regulament nu este suficientă, întrucât

    norma din actul juridic al Uniunii Europene cuprinde

    doar principiile generale referitoare la reglementarea

    care trebuie stabilită la nivel național.

    La art. 10 norma propusă pentru alin. (1) nu se

    integrează în obiectul de reglementare al prezentului

    proiect, ci al Legii nr. 102/2005 privind înființarea,

    organizarea și funcționarea Autorității Naționale de

    Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal. Pro -

    iectul de lege menţionat la pct. 3 din prezentul aviz și

    avizat de Consiliul Legislativ cuprinde normele

    referitoare la aceste aspecte, iar la alin. (4), întrucât

    proiectul cuprinde norme de stabilire a contra ven -

    țiilor și la art. 12, pentru un spor de claritate a regle -

    mentării, textul va debuta cu expresia „Consta tarea

    contravențiilor prevăzute de prezenta lege ...”. Din

    actuala redactare ar reieși că norma are în vedere doar

    contravențiile prevăzute la art. 10 alin. (1) și (3).

    Referitor la aplicarea sancțiunilor, acestea ar tre -

    bui prevăzute în finalul articolului, după dispozițiile

    prin care sunt stabilite contravențiile și sancțiunile.

    Ca observație generală, este de analizat dacă poate

    fi prevăzută incidența răspunderii contravenționale a

    Studii, opinii, informări

    16 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

  • autorităților deliberative ale administrației publice

    locale, având în vedere că, așa cum s-a precizat și în

    Decizia Curții Constituționale nr. 574/2014, acestea

    nu au personalitate juridică şi, prin urmare, nu pot

    avea patrimoniu propriu, astfel încât nu pot exercita

    drepturi şi obligaţii proprii în cadrul raporturilor

    juridice.

    Pe de altă parte, pentru asigurarea unei reglemen -

    tări complete și corecte, ținând seama de dispozițiile

    art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001,

    la art. 12 alin. (4), (6) și (8) trebuie prevăzute și

    limitele minime ale amenzii. În caz contrar, textele ar

    urma să se interpreteze în sensul că limita minimă a

    amenzii este de 25 de lei, adică limita minimă gene -

    rală a amenzii prevăzută de art. 8 alin. (2) din Ordo -

    nanța Guvernului nr. 2/2001.

    Fără a ne pronunța asupra oportunității soluțiilor

    legislative preconizate, ar trebui reanalizate limitele

    maxime ale amenzilor prevăzute în proiect, în raport

    cu limitele maxime ale amenzilor pentru aceleași

    fapte prevăzute la art. 83 din Regulament.

    Norma similară celei din cuprinsul art. 15

    alin. (1) este prevăzută și în cuprinsul proiectului de

    lege anterior menţionat, pentru modificarea și

    completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea,

    organizarea și funcționarea Autorității Naționale de

    Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Per -

    sonal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001

    pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea

    datelor cu caracter personal și libera circulație a

    acestor date. Este necesară corelarea celor două

    proiecte, astfel încât norma să fie cuprinsă numai

    într-unul singur dintre acestea.

    AVIZ

    referitor la propunerea legislativă privind

    punerea în acord a prevederilor Legii

    nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,

    republicat, cu modificările și completările

    ulterioare, cu deciziile Curții Constituționale

    și Decizia CEDO din 07 martie 2017 cazul

    Cerovsek și Bozicnik contra Sloveniei

    Consiliul Legislativ avizează favorabil propune -

    rea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

    Expunerea de motive nu respectă prevederile

    art. 31 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modifi -

    cările și completările ulterioare, care impun ca instru -

    mentul de motivare să prezinte cerințele care

    reclamă intervenția normativă – cu referire specială

    la insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor

    în vigoare, principiile de bază și finalitatea regle -

    mentării propuse, cu evidențierea elementelor noi –

    și să cuprindă secțiuni distincte privind impactul

    financiar asupra bugetului general consolidat, impac -

    tul asupra sistemului juridic, subliniind implicațiile

    asupra legislației în vigoare, precum și modificările

    instituționale pe care le presupune aplicarea noului act

    normativ.

    Intervenția preconizată la art. I pct. 7 este argu -

    mentată în cuprinsul Expunerii de motive prin for -

    mularea „Având în vedere jurisprudența CurțiiConstituționale”, fără a preciza elementele dinjurisprudență avute în vedere. Totodată, în ceea ce

    privește soluțiile preconizate la art. I pct. 8 și 10, în

    cuprinsul instrumentului de motivare și prezentare se

    precizează doar în ce vor consta modificările pre -

    conizate, fără a se preciza o argumentare în sprijinul

    soluțiilor legislative propuse.

    Unele intervenții legislative propuse nu sunt nici

    măcar menționate în instrumentul de prezentare și

    motivare.

    În acest sens, propunerea legislativă va trebui să

    conțină și alte intervenții de modificare și completare,

    care să vizeze toate dispozițiile care fac trimitere la

    normele asupra cărora se intervine prin prezenta

    propunere legislativă, și al căror conținut și nume -

    rotare se schimbă. Cu titlu de exemplu, semnalăm art.

    XI care face trimitere la dispozițiile art. 13 alin. (2),

    text asupra căruia se intervine la art. I pct. 1.

    Totodată, menționăm și art. 80 alin. (5), art. 486

    alin. (3), art. 484 alin. (2), art. 490 alin. (1) și

    art. XVII, care fac trimitere la art. 83 alin. (3) și/sau

    la art. 84 alin. (2), asupra cărora se intervine la art. I

    pct. 2 și 3.

    Potrivit considerentelor exprimate în Decizia

    Curții Constituționale nr. 682/2012, „dispozițiileart. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele detehnică legislativă, republicată, cu modificările ulte -rioare instituie obligația fundamentării actelor nor -mative. […]. Lipsa unei fundamentări temeinice aactului normativ în discuție determină încălcareaprevederilor din Constituție cuprinse în art. 1alin. (5) […].”

    Având în vedere aceste aspecte, este necesară

    revederea Expunerii de motive, întrucât este succint

    formulată.

    Informația din actuala redactare a titlului poate fi

    folosită în cadrul unui preambul care se va insera

    înaintea formulei introductive.

    Pentru uniformitatea redactării, precum și pentru

    respectarea dispozițiilor art. 47 alin. (5) din Legea

    nr. 24/2000, republicată, cu modificările și comple -

    tările ulterioare, textul propus ca art. 83 trebuie să

    fie prevăzut cu o denumire marginală. Totodată,

    Studii, opinii, informări

    Buletin de informare legislativă nr. 1/2019 17

  • este necesară indicarea numărului articolului din care

    face parte noul text.

    Referitor la textul preconizat pentru art. 83 alin.

    (2), textul acestuia este identic celui în vigoare.

    Formulăm prezenta observație și pentru textul propus

    pentru art. 486 alin. (1) lit. b), care face obiectul

    art. I pct. 14.

    La art. I pct. 5, referitor la textul preconizat

    pentru art. 97 pct. 3

    1

    , este necesară reformularea

    acestuia, deoarece cuprinde două ipoteze juridice

    referitoare la instanța care pronunță hotărârea: „ulti -

    ma instanță în ierarhia instanțelor judecătorești” și

    „secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

    În plus, trebuie clarificat dacă prin sintag ma

    „pronunțate de ultima instanță” a fost vizată pune -rea de acord cu Decizia Curții Constituționale

    nr. 321/2017 sau a fost vizată pronunțarea, în ultimă

    instanță, a unei hotărâri de respingere. Potrivit

    pct. 23 și 24 din considerentele Deciziei Curții Con -

    sti tu ționale nr. 321/2017, ultima instanță în ierarhia

    instanțelor judecătorești corespunde, în materie

    civilă, cu secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție.

    Totodată, pentru o corectă exprimare, precum și

    pentru corelare cu terminologia folosită la art. 97

    pct. 1, propunem ca textul pct. 3

    1

    să debuteze astfel:

    „3

    1

    . recursurile declarate împotriva hotărârilor

    judecătorești pronunțate …”; utilizarea expresiei

    „Înalta Curte de Casație și Justiție judecă” esteredundantă, întrucât ipoteza este conținută de textul

    de lege lata al părții introductive a art. 97.Referitor la textul propus pentru art. 142 alin. (1),

    în dispozitivul Deciziei Curții Constituționale

    nr. 558/2014, invocată în Expunerea de motive pentru

    modificarea acestui alineat, s-a statuat că dispozițiile

    art. 142 alin. (1) teza întâi din Cod „sunt constitu -ționale în măsura în care motivul de bănuialălegitimă nu se raportează la calitatea de judecătorla curtea de apel a uneia dintre părți”. Per a con -trario, Curtea a decis că, dacă motivul de bănuialălegitimă vizează calitatea de judecător la curtea de

    apel a uneia dintre părți, dispozițiile respective sunt

    neconstituționale. Aceasta justifică intervenția pro -

    pusă asupra tezei a doua a art. 142 alin. (1), care

    constă, practic, în condiționarea competenței Înaltei

    Curți de împrejurarea că cererea de strămutare se

    întemeiază pe motivul de bănuială legitimă constând

    în calitatea de judecător la curtea de apel a uneia

    dintre părți, nu însă și de împrejurarea că însăși

    curtea de apel este parte în proces.

    În Expunerea de motive a prezentei propuneri

    legislative ar fi trebuit să se facă referire și la această

    din urmă împrejurare.

    Totodată, pentru evitarea dubiilor în interpretare,

    este necesar a se preciza instanța unde va putea fi

    atacată cu recurs hotărârea asupra cererii de

    strămutare pronunțată de Înalta Curte de Casație

    și Justiție, în cazurile prevăzute la art. 142 alin. (1)

    teza a II-a.

    În ipoteza suspendării judecării procesului, la

    art. 414 alin. (1) se prevede că dacă hotărârea de

    suspendare a fost dispusă de Înalta Curte de

    Casație și Justiție, hotărârea este definitivă, în

    mod similar putând să fie reglementată și ipoteza

    strămutării.

    Referitor la expresia „de un judecător din plani -ficarea de permanență” din textul preconizat pentruart. 214 alin. (2), pentru precizia normei, este nece -

    sară inserarea unei trimiteri la actul normativ care

    prevede planificarea de permanență.

    Este necesară revederea textului preconizat pentru

    art. 395 alin. (3), astfel încât să fie luate în consi -

    derare și situațiile în care persoanei i-a încetat

    calitatea de judecător sau este suspendat din

    funcție, prevăzute în textul de lege lata. Totodată,semnalăm repetarea inutilă a sintagmei „nu mai”.

    Soluția legislativă preconizată reprezintă o apli -

    care a Deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului

    din 07 martie 2017 în cazul Cerovsek și Bozicnik

    contra Sloveniei, prin care s-a statuat că judecătorii

    care nu au participat la proces nu pot motiva

    hotărârea judecătorească, nici să o semneze,

    pentru că nu pot oferi garanția că au făcut o bună

    administrare a actului de justiție și, ca atare,

    încalcă dreptul la un proces echitabil. Curtea

    Europeană a Drepturilor Omului a decis că o astfel

    de împrejurare încalcă prevederile Articolului 6

    din Convenția europeană privind apărarea drep -

    turilor omului – dreptul la un proces echitabil.

    Având în vedere faptul că decizia menționată mai

    sus se referă la motivarea hotărârii judecătorești

    pronunțată de instanța națională, motivare ce nu a fost

    dată de judecătorul care a pronunțat hotărârea respec -

    tivă, nu există similitudine de situații cu soluția

    art. 395 alin.(3), astfel încât este necesară refor mu -

    larea corespunzătoare a Expunerii de motive.

    Referitor la textul propus pentru art. 398 alin. (3),

    soluția legislativă nu se corelează pe deplin cu dis -

    pozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 pri -

    vind organizarea judiciară, republicată, cu modi ficările

    și completările ulterioare, potrivit cărora „Completulde divergență se constituie prin inclu derea în com -pletul de judecată a președintelui sau a vicepre -ședintelui instanței, a președintelui de secție ori ajudecătorului din planificarea de permanență”.

    Studii, opinii, informări

    18 Buletin de informare legislativă nr. 1/2019

  • Raportat la dispozițiile sus-menționate, care pre -

    văd includerea în completul de