Conservare ID

  • View
    224

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Conservare ID

  • 8/18/2019 Conservare ID

    1/105

      1

    UNIVERSITATEA DE {TIIN}E AGRICOLE  {I DE MEDICIN| VETERINAR| “ION 

    IONESCU DE LA BRAD" -IA{I

    FACULTATEA DE AGRICULTUR|

    SPECIALIZAREA: AGRICULTUR| VI, I.E.A. III ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ 

    CONF. DR. Aglaia MOGÂRZAN 

    CONSERVAREA ŞI PROCESAREA PRODUSELOR AGRICOLE

    IA{I - 2006 

  • 8/18/2019 Conservare ID

    2/105

      2

    CAPITOLUL 1

    INTRODUCERE 

    1.1.Importan]a conserv\rii, p\str\rii si proces\rii

    produselor agricole vegetale 

    Produsele agricole vegetale ob]inute pe ogoare nu pot fi valorificate

    integral, decât dup\ ce au fost bine conservate [i p\strate. Astfel, degradarile

    suferite de produsele agricole recoltate, datorit\, pe de o parte, proceselor vitale

     proprii ce se desf\[oar\ in semin]e, tuberculi, etc., iar pe de alt\ parte,

    activit\]ii numeroaselor vie]uitoare (microorganisme, insecte, acarieni,

    roz\toare, p\sari, etc.), determin\ mari pierderi cantitative [i calitative, care nu

    numai reduc, ci pot chiar anula beneficiile scontate de pe urma sporurilor de

     produc]ie inregistrate in câmp. R\mâne, a[adar, obliga]ia speciali[tilor [i

    lucr\torilor din sectorul condi]ion\rii, p\str\rii si valorific\rii produselor

    agricole de a inl\tura pierderile ce pot interveni dup\ recoltare, pierderi ce pot

    ajunge uneori pân\ la 50 % din recolt\.  

    Lupta impotriva pierderilor amintite nu este deloc u[oar\, deoarece

    implic\ atât mijloace materiale insemnate cât [i suficiente cadre de specialitate. 

    Produc]ia agricol\ vegetal\ este reprezentat\ de semin]ele [i fructele unor

     plante cultivate (cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, etc.); tulpinile

     plantelor textile (in, cânep\); rad\cini [i tuberculi (sfecl\, cartof); partea

    aerian\ a plantelor (plante medicinale si furajere); sau alte organe (frunze de

    tutun, conuri de hamei). 

    Dintre aceste produse, ponderea valoric\ o de]in semin]ele [i fructele. 

    De[i fiecare din aceste grupe de produse are particularit\]ile sale specifice,

    exist\ [i multe caracteristici comune care intereseaz\ procesarea [i p\strarea

    acestora. 

    1.2. Obiectul disciplinei de conservarea, p\strarea [i

    procesarea produselor agricole vegetale, leg\tura cu alte

    discipline

    Produsele agricole proasp\t recoltate pot suferi in scurt timp degrad\ri

    care le mic[oreaz\ sau chiar le compromit in totalitate valoarea lor de

    intrebuin]are, dac\ nu se iau din vreme m\surile adecvate. Astfel, unele produse

    agricole, cum sunt semin]ele [i fructele, care con]in in momentul recolt\rii o cantitate mare de ap\, necesit\ uscarea inainte de depozitare in vederea

     p\str\rii. De asemenea, acestea pot con]ine o cantitate mare de corpuri str\ine,

  • 8/18/2019 Conservare ID

    3/105

      3

    care depreciaz\ calitatea, ingreuneaz\ p\strarea, ceea ce impune cur\]irea lor

    inaintea depozit\rii. Unele produse agricole, la recoltare sunt atacate de

    diferite microorganisme fitopatogene sau de d\un\tori, a c\ror prezen]\

    afecteaz\ atât valoarea de intrebuin]are, cât [i capacitatea de p\strare ale

    acestora. 

    În vederea aplic\rii celor mai eficiente m\suri de depozitare, condi]ionare [i conservare a produselor agricole este necesar ca, in momentul

    recep]ion\rii, acestea s\ fie supuse unor analize pentru determinarea unor indici

    calitativi. Cunoa[terea acestor indici calitativi se impune [i pentru calculul

    valorii produselor, pentru justificarea gestiunii [i in mod special, pentru

    stabilirea destina]iei acestor produse. 

    Având in vedere aceste considerente, cursul de "Conservarea, p\strarea

    [i procesarea produselor agricole vegetale" are ca obiect de studiu complexul de opera]iuni efectuate cu scopul imbun\t\]irii calit\]ii produselor agricole [i

     pentru conservarea lor in bune condi]ii, incepând de la recoltare [i pân\ la livrarea

    lor pentru consumul alimentar, furajer, industrial, export sau pentru ins\mân]are. 

    In cadrul acestui curs se trateaz\ aspecte teoretice privind : caracteristicile

    morfologice, anatomice [i biochimice ale produselor ce trebuie p\strate, insu[irile

    fizice ale masei de semin]e [i procesele lor fiziologice, modul de recep]ionare al

     produselor, precum [i aspectele cu un pronun]at caracter practic, cum ar fi :

    depozite pentru p\strarea produselor, manipularea produselor in depozite,

     procesarea produselor, cur\]irea [i sortarea lor, uscarea produselor in depozite,

    combaterea d\un\torilor, metode de conservare, particularit\]ile p\str\rii [i

    conserv\rii in func]ie de tipul de produs, utilaje, instala]ii, laboratoare de analiz\

    din depozite [i baze de recep]ionare, captarea prafului din incintele de manipulare

    a produselor. 

    Pentru realizarea obiectivelor sale, disciplina de Conservarea, p\strarea

    [i procesarea produselor agricole vegetale se bazeaz\ pe cuno[tin]ele furnizate de numeroase [tiin]e [i alte discipline agronomice, ca : botanic\, biochimia

    vegetal\, agrochimia, fiziologia, microbiologia, entomologia, fitopatologia, 

    agrotehnica, fitotehnia, mecanizarea agriculturii, construc]ii agricole, economie

    agrar\, management, contabilitate [i analiza legista]iei agrare, alimenta]ia

    animalelor, etc. 

  • 8/18/2019 Conservare ID

    4/105

      4

    CAPITOLUL 2

    INSU{IRILE FIZICE ALE MASEI DE SEMIN}E 

    In toate opera]iunile tehnice care se efectueaz\ de la treierarea [i pân\ la

    utilizarea produselor agricole vegetale (semin]e, fructe, etc.) in diferite scopuri i[i

     pun amprenta insu[irile fizice ale semin]elor [i ale masei semin]elor, dintre care, mai importante sunt: 

    -  curgerea semin]elor [i a masei (friabilitatea) semin]elor ;autosortarea;

    -   porozitatea [i densitatea;

    -  termoconductibilitatea.

    2.1. Curgerea semin]elor [i a masei semin]elor 

    Capacitatea de curgere a semin]elor (friabilitatea), reprezint\ insu[irea

    semin]elor [i a masei de semin]e (boabe) de a se deplasa pe un plan inclinat, formând o gr\mad\ in form\ de con, pant\ natural\ cu un anumit unghi fa]\ de

    orizontal\ fiind numit taluz natural. 

    Unghiul format dintre orizontal\ [i panta format\ prin curgerea produselor

     poart\ denumirea de unghiul taluzului natural. 

    Capacitatea de curgere a semin]elor este influen]at\ de urm\torii factori: 

    -  forma boabelor;

    -  aspectul suprafe]ei semin]elor ;

    con]inutul de umiditate al semin]elor ;

    -   procentul [i natura corpurilor str\ine ;

    -  forma [i felul materialului pe care se face curgerea.

    Semin]ele sferice, cu suprafa]a neted\, lucioas\ au cea mai mare capacitate

    de curgere (cel mai mic unghi al taluzului natural), iar cele alungite, muchiate, cu

    suprafa]a rugoas\, cu ariste, peri[ori au o friabilitate mai sc\zut\ (la maz\re

    valoarea unghiului taluzului natural = 22-28 grade, la ov\z = 31-54 grade iar la

    floarea-soarelui = 31-45 grade). Semin]ele mai umede (cu excep]ia celor sferice), au o capacitate de curgere mult mai redus\; un con]inut mare de impurit\]i, mai

    ales cele u[oare (paie, pleav\, ariste, cioc\l\i) reduce foarte mult friabilitatea

     boabelor. Pe suprafe]e inclinate, netede, lucioase, curgerea are loc mai u[or decât

     pe cele rugoase, cu asperit\]i; in conductele cu sec]iune circular\, semin]ele curg

    mai u[or decât in cele cu sec]iunea p\trat\. 

    La construirea depozitelor pentru semin]e, a ma[inilor, utilajelor de

    cur\]ire, transport, etc. se ]ine seama de unghiul taluzului natural (in general

    tuburile, pantele de curgere a semin]elor trebuie s\ aib\ o inclinare de cca 45

    grade). 

  • 8/18/2019 Conservare ID

    5/105

      5

    În celulele de siloz, curgerea boabelor mai este influen]at\ de : forma

    celulei (circular\, p\trat\, hexagonal\) ; forma pâlniei de curgere (trunchi de con

    sau piramid\); inclinarea pantei la pâlnia de curgere a produselor ; raportul dintre

    l\]imea [i in\l]imea celulei; pozi]ia [i num\rul gurilor de evacuare a produselor.  

    2.2. Autosortarea - este insu[irea masei de semin]e in mi[care de a 

    se a[eza in straturi in func]ie de m\rimea, forma [i greutatea specific\ a componentelor. Astfel, se produce o stratificare diferit\ din punct de vedere

    calitativ, la baz\ [i spre centrul lotului se grupeaz\ semin]e mari, grele, in timp ce

    la suprafa]a [i in zonele laterale se separ\ corpurile str\ine u[oare, boabele [i[tave,

    fructele seci, praful (cu greutatea specific\ mai mic\). Autosortarea se produce la:

    umplerea sau golirea celulelor de siloz (mai ales la inc\rcarea mecanizat\ a

    celulelor inalte), in timpul transportului produselor, la cur\]irea [i cernerea

     produselor, la umplerea sacilor. 

    2.3. Porozitatea [i densitatea masei de semin]e 

    Totalitatea spa]iilor de aer dintre semin]ele unui lot de produse constituie

     spa]iul intergranular sau porozitatea lotului. 

    Volumul ocupat de masa de semin]e f\r\ spa]iu intergranular, reprezint\

    densitatea lotului. Porozitatea [i densitatea se exprim\ in procente [i se calculeaz\

    cu ajutorul formulelor: 

    V - v   v  P(%) = — x100; D(%) = — x100 in care: 

    V  V  P - porozitatea ; V = volu