Click here to load reader

Conflictul elitelor şi instabilitatea politică în evoluţia modernă şi contemporană a României

  • View
    14

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Conflictul elitelor şi instabilitatea politicăîn evoluţia modernă şi contemporană a României

Text of Conflictul elitelor şi instabilitatea politică în evoluţia modernă şi contemporană a...

  • Polis Redivivus

    127

    Conflictul elitelor i instabilitatea politic n evoluia modern i contemporan a Romniei

    George TIBIL

    Sfritul anului 1989 mar-cheaz prbuirea regimului comunist din Romnia i nceputul unor procese de profunde transfor-mri politice, economice i sociale. Schimbrile au fost extrem de rapide i radicale, n doar cteva zile ntreg eafodajul politic al vechiului sistem comunist fiind aruncat la lada de gunoi a istoriei. A urmat o perioad de reconstrucie a noului cadru instituional democratic: n acest context social instabil, o tem care vizeaz stabilitatea politic pare cel puin neobinuit. Iar dac este pus n relaie direct cu elitele politice, ineditul ntreprinderii este aproape total n cmpul sociologiei politice romneti. Este vorba despre o schimbare de paradigm, necesar dup ce timp de peste o jumtate de secol tiinele sociale romneti au trit sub monopolul doctrinei marxist-leniniste pentru care masele aveau rolul determinant n istorie. Este relevant, n acest sens, faptul c inclusiv termenul de

    elit a fost aproape eliminat, att din vocabularul tiinific, ct i din discursul cunoaterii comune, iar eticheta de elitist, aplicat cuiva, semnifica o grea condamnare, echi-valnd cu eliminarea din spaiul dezbaterii tiinifice sau publice.

    Dup aceast er a ma-selor, este necesar revenirea la analizele orientate spre evidenierea rolului important jucat de elit n evoluia societii omeneti, fr a cdea ntr-un exclusivism de sens opus, prin care s fie afirmat un determinism absolut al socialului dinspre minoritatea constituit n elit.

    Cei care au mbogit i revitalizat teoria clasic a elitelor au fost J. Higley, M. Burton i G. L. Field. Plecnd de la clasicii dome-niului Pareto, Mosca i Michels ei elaboreaz o teorie nou, care evideniaz gradul de autonomie al elitelor n determinarea cursului politicii naionale. n funcie de relaiile care exist ntre fraciunile

  • POLIS

    128

    elitei naionale sunt definite trei tipuri elite unificate ideologic, elite unificate consensual i elite dezbinate (n conflict) fiecare dintre acestea fiind strns relaionate cu pattern-urile globale ale stabi-litii politice i cu condiiile care asigur reuita tranziiei de la totalitarism la democraie. Pe scurt, autorii afirm c, att timp ct elitele naionale sunt n conflict, regimul politic rmne instabil, structura elitei fiind interpretat ca o prioritate logic factual a stabi-litii regimului. Pentru a avea loc o tranziie democratic trainic, elita naional trebuie mai nti s se transforme dintr-una n conflict n una unificat consensual.

    n analiza de fa vom ncerca s punem la lucru aceast nou teorie a elitelor pe cazul evoluiei moderne i contemporane a Romniei. Privind retrospectiv pro-cesul de modernizare a Romniei, desfurat ntr-un ritm de ardere a etapelor, una dintre caracteristicile sale eseniale o constituie desele schimbri ale regimului politic i instabilitatea politic n general, care a nsoit evoluia societii romneti pe parcursul secolelor al XIX-Iea i al XX-lea. Ipoteza de baz, de verificat, este aceea potrivit creia elita naional din Romnia a fost adnc divizat ideologic i programatic n tot acest timp, fapt ce a contribuit semnificativ la insta-bilitatea sistemului politic.

    Subiectul divizrii l-a constituit modelul social-economic,

    politic i cultural adoptat de ara noastr la mijlocul secolului trecut, prin care Romnia a intrat n modernitate i n spaiul european de cultur i civilizaie. Punerea permanent n discuie a Weltanschauung-ului a divizat elita naional n dou grupri distincte, una care sprijinea modernizarea i capitalizarearii i cealalt care i se opunea.

    Disputa a fost brutal ntre-rupt de instaurarea regimului comunist la mijlocul acestui secol, cnd s-a realizat, prin intervenia forelor de ocupaie sovietice, anihi-larea ntregii elite romneti interbelice i nlocuirea ei cu o elit ideologic, strin de tradiiile i cultura naional.

    Ajuni n contempora-neitate, dup prbuirea regimului comunist, elita politic a rmas la fel de conflictual, nereuind s stabileasc un consens minim privind regulile jocului politic i, din nou, modelul de dezvoltare considerat cel mai potrivit pentru ar. De data aceasta, linia de separaie cea mai important o constituie poziia fa de putere, n funcie de care elita politic s-a divizat n dou tabere opuse: cei care guverneaz i cei din opoziie.

    Stabilitatea politic i factorii ei fondatori

    Marile teorii despre om i

    societate s-au preocupat i au oferit, fiecare n parte, explicaii tiinifice

  • Polis Redivivus

    129

    problematicii complexe a ordinii sociale. Contextul de profunde transformri n care s-a nscut sociologia, generat de revoluia industrial i emergent modernis-mului, a somat pe fiecare gnditor s rspund acestei provocri majore. n condiiile prbuirii ordinii tradiionale, fondat pe soluia religioas a Evului Mediu, i apariiei clivajului dintre stat i societate, necesitatea gsirii unui consens secular, care s menin coeziunea social, a devenit pro-blema-cheie pentru tiinele socio-umane (S. M. Lipset, 1981, p. 3).

    Rspunznd acestui obiectiv major, clasicii domeniului Tocqueville, Marx , Weber i Pareto au pus bazele viitoarei sociologii politice, devenit, n prezent, una dintre cele mai dezvoltate discipline de ramur din cmpul tiinelor social-politice. Avnd ca obiect de studiu politicul ca domeniu distinct al socialului, sociologia politic acord un spaiu larg descrierii condiiilor n care naiunile devin stabile i investigrii factorilor care asigur trinicia i perpetuarea acestei stabiliti.

    n literatura de specialitate exist un oarecare consens n defi-nirea stabilitii politice, de obicei acest lucru realizndu-se ntr-o manier negativ, accentul fiind pus pe descrierea instabilitii politice. Ca o caracteristic esenial a siste-melor politice, instabilitatea este definit n termeni de violen politic, avnd ca forme concrete de

    manifestare revoltele, tulburrile, demonstraiile de mas, grevele sau alte rsturnri prin for ale elitelor guvernamentale. Un regim politic se poate spune c este instabil atunci cnd puterea executiv guverna-mental este subiect al confiscrilor ilicite sau al tentativelor de acapa-rare (Higley, Burton, 1989, p. 20).

    Pe de alt parte, S. P. Huntington consider ordinea poli-tic mai mult un obiectiv (deziderat) dect o realitate, iar lucrarea sa fundamental, Political Order in Changing Societies, este plin de descrieri ale violenei, dezordinilor i instabilitii cunoscute de socie-tile aflate ntr-un proces de schimbare rapid. Din punct de vedere epistemologic, Huntington introduce o comparaie fructuoas ntre economistul preocupat de dezvoltarea economic i cerce-ttorul din domeniul tiinelor poli-tice, dornic s cerceteze i s explice stabilitatea politic.

    La fel cum indicii dez-voltrii economice, de genul produ-sului naional brut pe cap de locuitor, sunt recunoscui ca fiind valizi din punct de vedere academic, indicii ordinii politice pot fi cuantificai i utilizai n analizele de specialitate. Comparaia este dus mai departe i se afirm posi-bilitatea dezbaterii i promovrii, ntr-o manier tiinific, a cilor i mijloacelor de realizare ale ordinii politice, la fel cum economitii indic politicile de dezvoltare

  • POLIS

    130

    economic (Huntington, 1968, p. 7) .

    Pot fi identificate trei direcii importante de explicare a stabilitii politice:

    1. perspectiva dominant a modernizrii, care consider stabi-litatea politic drept un rezultat fericit al proceselor de dezvoltare economic, social i cultural aduse de modernitate;

    2. perspectiva instituional, n care accentul este pus pe impor-tana nfiinrii, existenei i funcionrii anumitor instituii de asigurare a stabilitii, precum i a mecanismelor i regulilor de baz care trebuie s le fundamenteze activitatea;

    3. perspectiva elitelor naio-nale (a managementului macro-social), n cadrul creia stabilitatea este explicat n termeni de comportament al actorilor politici, scondu-se n eviden importana relaiilor interne dintre elitele politice naionale.

    Fr a nega total determi-nrile de natur economico-social i instituional, n cadrul celei de-a treia perspective este subliniat independena i autonomia elitelor naionale i relaia complex de intercondiionare dintre integrarea elitelor i stabilitatea politic.

    Conceptul de acord (ne-legere) al (a) elitelor constituie o extensie i o mbogire a teoriei clasice, aa cum a fost ea dezvoltat de Gaetano Mosca, Vilfredo Pareto i Robert Michels. n centrul

    acesteia din urm se situeaz circu-laia elitelor, variaia structurii i compoziiei elitei, cu importante efecte de determinare asupra sistemelor politice. Astfel, G. Mosca (1939, pp. 50-51), dup ce afirm universalitatea clasei conductoare pentru toate societile umane, su-bliniaz faptul c structura variat a clasei conductoare are o importan preponderent n deter-minarea tipului politic i al nivelului de civilizaie ale diferitelor popoare.

    n aceeai direcie de preo-cupare, V. Pareto explic instabili-tatea i violena prin blocarea circu-laiei elitelor, a trecerii indivizilor cu indici nali de excelen din mas n elit.

    Contribuii de dat mai recent din domeniul sociologiei politice aduc argumente noi n susinerea legturii dintre conduita elitelor naionale i stabilitatea politic. Raymond Aron (1950, p. 129) subliniaz faptul c doar n societile unde exist colaborare real i unitate de opinie i aciune n legtur cu problemele eseniale ntre elite divizate din alte puncte de vedere, democraiile pot funciona i rile prospera. Ralf Dahrendorf (1967, pp. 229-231) conchide c o elit naional care combin o coeziune profund cu atitudini politice multiple este o precondiie pentru o guvernare democratic stabil. n acelai sens, i pentru Robert Putnam (1976, p. l28) argumentul potrivit cruia integrarea elitei favorizeaz

  • Polis Redivivus

    131

    stabilitatea politic i efi

Search related