Confectionarea PPA

8/17/2019 Confectionarea PPA

1/21

Foltu iu Irina-Alexandraț

MD VI, grupa 4

TEHNOLOGIA CONFEC IONĂRII PROTEZEI PAR IALEȚ ȚACRILICE

● Câmpul protetic edentat par ialț

Edentaţia parţială este starea patologică caracterizată prin absenţa unui număr variabilde dinţi, de la 1 la 15. Ea poate fi:

redusă: 1! dinţi consecutivi "e#cepţie: lipsa celor $ incisivi %

&ntinsă: '! dinţi consecutivi e#tinsă: edentaţia terminală care cuprinde (i caninul

)erapia protetică prin *+* se adresează edentaţiilor parţiale &ntinse (i e#tinse.Câmpul protetic edentat parţial este format din totalitatea ţesuturilor cu care vine &n

contact proteza (i cuprinde următoarele elemente:1. suportul dento-parodontal format din dinţii restanţi (i parodonţiul lor preia

presiunile ocluzale (i le transmite fiziologic osului ma#ilar -. suportul muco-osos format din oasele ma#ilare (i fibromucoasa acoperitoare

→ uportul dento-parodontal este format din dinţii restanţi (i ţesuturile lor parodontale asigură menţinerea (i stabilizarea protezei (i doar parţial spriinul ei

este evaluat prin e#amen clinic (i paraclinic "/#, modele de studiu%0inţii restanţi influenţează stabilitatea, menţinerea (i spriinul protezei parţiale prin:a% umăr 2 cu c&t sunt mai mulţi dinţi restanţi, cu atât mai mare va fi menţinerea (i

stabilitatea protezei b% /epartizarea topografică pe arcadă 2 este de preferat un număr mai mic de dinţi

restanţi dar repartizaţi ec3ilibrat pe arcadă decât un număr mai mare dar situaţi grupaţi pe o singură 3emiarcadă

c% *oziţia de implantare &n cazul edentaţiei parţiale, dinţii limitanţi ai bre(ei edentate (icei antagoni(ti &(i modifică poziţia migrând spre edentaţie. 4igrările pot fi:

orizontale 2 ale dinţilor limitanţi edentaţiei 2 prin &nclinare "basculare% coroana se deplasează spre edentaţie iar rădăcina &n sens opus

prin translaţie 2 corona (i rădăcina se deplasează &n acela(i sens, a#ul fiind paralel cu celiniţial


2/21

verticale 2 ale dinţilor antagoni(ti edentaţiei egresiunea 2 dintele se deplasează spre edentaţie &mpreună cu procesul alveolar,

coroana clinică nu(i modifică dimensiunea e#truzia 2 dintele se deplasează fără procesul alveolar, coroana clinică devine mai maredecât cea anatomică

d% 4orfologia coronară 2 este importantă &n cazul dinţilor stâlpi deoarece pe coroanelelor se aplică elementele de stabilizare

ecuatorul anatomic 2 linia care une(te conve#ităţile ma#ime de pe feţele laterale aledintelui

ecuator de implantare 2 este diferit de cel anatomic este paralel cu linia coletului, la-,5 mm de acesta

ecuator de malpoziţie 2 este ecuatorul aparut ca urmare a modificării poziţiei dintelui ecuatorul protetic linia care une(te conve#ităţile ma#ime ale dinţilor stâlpi este

comun tuturor dinţilor stâlpi (i se determină cu paralelograful &mparte dintele &ntrozonă subecuatorială retentivă unde se plasează braţele elastice ale cro(etelor (i o zonăsupraecuatorială, neretentivă, de spriin

retentivităţile favorabile sunt situate la molarii ma# si 6 la molarii md dinţii stâlpi cu coroane cilindrice, cu retentivităţi reduse, trebuie acoperite cu proteze

unidentaree% aloarea parodontală a dinţilor stâlpi este determinată de implantarea osoasă,

morfologia radiculară (i starea de sănătate a ţesuturilor parodontalef% /elaţia de ocluzie 2 &n edentaţiile parţiale ocluzia se modifică din cauza migrărilor

dentare cu apariţia de contacte ocluzale traumatizante. 7n edentaţiile e#tinse sau biterminale ocluzia frontală se transformă &n ocluzie adâncă

uportul muco-osos8uportul mucos este format din mucoasa fi#ă, mucoasă neutră (i mucoasa mobilă.4ucoasa fi#ă acoperă la ma#ilar crestele alveolare, tuberozităţile (i bolta palatină, iar la

mandibulă crestele alveolare (i 19! anterioară a tuberculilor piriformi.4ucoasa neutră este situată la nivelul fundurilor de sac (i (i la nivelul liniei +34ucoasa mobilă continuă zona de mucoasă neutră (i acoperă formaţiunile mobile de la

periferia câmpului protetic.8uportul osos este format din crestele alveolare (i bolta palatină (i are rol &n spriinul (i

stabilizarea protezelor.

● Elementele componente ale PPA

Elementele componenete ale protezei parţiale acrilice sunt:1. ;aza-.


3/21

Placa palat%nal& poate fi &ntinsă "totală% sau ameliorată "răscroită distal, decoletată,fenestrată%.

*laca palatinală &ntinsă are ca limită anterioară zona supracingulară a dinţilor frontalirestanţi iar posterior se &ntinde până la linia +3. 7n zonele laterale vine &n contact cu zonelesupraecuatoriale de pe feţele orale ale dinţilor restanţi. 7n general, placa palatină &ntinsă seindică &n cazul edentaţiilor de 3emiarcadă (i a celor subtotale.

*laca palatinală ameliorată are o serie de avantae: reducerea senzaţiei de disconfort (ide vomă, menaarea simţului gustativ (i termic.

7n cazul plăcii palatine fenestrate zona centrală a plăcii este decupată, lăsând liberă zonade mucoasă cu receptori gustativi. 0in păcate rezistenţa bazei este diminuată din cauzasuprafeţei ei reduse, de aceea este indicată armarea e#trinsecă cu plase metalice.

*laca palatinală răscroită distal permite degaarea zonei refle#ogene a vălului palatin iar cea decoletată proteează parodonţiul marginal al dinţilor restanţi de acţiunea traumatică a

plăcii. Placa linguală une(te (eile protetice care acoperă versantul 6 al crestei alveolare (i se

&ntinde de la nivelul fundurilor de sac paralinguale până &n zona supracingulară sausupraecuatorială a dinţilor restanţi.

;aza are două feţe: faţa internă, mucozală, care nu se lustruie(te (i care redă cu fidelitate microrelieful mucoasei faţa e#ternă, orală, care trebuie lustruită perfect pentru a respecta principiul profilactic "să

nu lezeze părţile moi% (i pe cel igienic "să nu retenţioneze alimente (i floră microbiană%;aza poate fi realizată din d%'er%te mater%ale( ră(ini acrilice convenţionale "polimetacrilat de metil% ră(ini termoplastice fle#ibile "alplast, )3ermofle#, =le#ite% ră(ini acetalice "+cetal 0%

)" *e%le


4/21

0inţii artificiali pot fi realizaţi din ră(ini acrilice "polimetacrilat de metil *44+% ră(ini acrilice reticulate ră(ini compozite

porţelan0inţii realizaţi &n laborator sunt inferiori din punct de vedere calitativ deoarece au structuraneomogenă sau poroasă, rezistenţă la abrazie redusă, i(i modifică aspectul relativ repede dincauza fenomenului de &mbătrânire a acrilatului.0inţii realizaţi industrial sunt superiori calitativ, au structura omogenă (i densă, ceea ce leasigură o rezistenţă superioară la abrazie (i stabilitate cromatică &n timp.

0" Elementele de men%nere1 spr%2%n 3% sta4%l%$are0eplasarea protezei de pe câmpul protetic este &mpiedicată de elementele de menţinere

(i stabilizare, care &n cazul *+* sunt cro3ete. +cestea se aplică pe dinţii restanţi limitanţi aiedentaţiei (i pot fi:

a% din sârmă b% 0in acelasi material ca si proteza "ră(ini acetalice sau termoplastice

Cro3etele d%n s5rm&8e confecţionează din sârmă de >ipla cu diametrul de ?,@?,A mm sau din aliae de +u

platinat B5?. *rezintă o mare elasticitate &n toate sensurile (i au contact redus cu dintele.Ele au trei funcţii maore:

retenţia &ncercuirea spriinul

Cro(etele din sârmă pot fi de mai multe tipuri:1. Cro(etul cervicoocuzal "cro(etul cu umăr% desc3is dental 2 indicat pe dinţi cu retentivităţi moderate asigură

retenţia prin braţul elastic (i un oarecare spriin prin umăr desc3is edental are e#tremitatea liberă orientată spre edentaţie

este indicat &n edentaţiile terminale deoarece are acţiune antibasculantă &ntors braţul elastic are o porţiune supraecuatorială (i o e#tremitate liberă

subecuatorială, retentivă indicat pe molarii mezializaţi-. Cro(etul cervicoalveolar desc3is dental "cro(etul cu buclă% 2 este indicat pe dinţii cu retentivităţi accentuate

deoarece lungimea buclei conferă o elasticitate mai mare braţului bucla poate fi &n formă deDD sau D8D (i aste situată la distanţă de ?,5?,@mm de mucoasa alveolară

desc3is edental indicat &n edentaţiile terminale datorită efectului antibasculant

+" Cro(etul mucoalveolar


5/21

8e aplică pe mucoasa versantului al crestei frontale ma#ilare ansă dublă de sârmă de >ipla de ?,Bmmu este vizibil+re rol &n menţinere (i stabilitate

Cro3etele d%n acr%lat=ac corp comun cu proteza, pornind fie din bază fie din (a. Ele pot fi: simple alveolare 2 sunt prelungiri ale (eilor, sub formă de pelote sau digitaţii cu

grosimea de -!mm, care se aplică pe zonele retentive ale crestei alveolare, sau audezavantaul că fiind rigide produc leziuni de decubit (i se pot fractura

simple dentare 2 cel mai cunoscut este cro(etul D&n tură de (a3D FemmenG porţiuneadentară este din acrilat alb iar cea gingivală din acrilat roz e#tremitatea se situează sub liniag3id au dezavantaul că se fracturează u(or (i se repară greu

simple dentoalveolare 2 au formă de inel secţionat pentru a putea fi inserate pe dintese spriină parţial pe dinte, parţial pe procesul alveolar

Cro3etele d%n r&3%n% acetal%ce sau termoplast%ce*rezenţa unui cro(et metalic pe faţa a unui dinte frontal afecteză &n mare măsură aspectulfizionomic, lucru de neacceptat pentru unii pacienţi. +cesta este motivul pentru care au fostlansate pe piata cro(etele DfizionomiceD care având culoare albă sunt aproape insesizabile. Elesunt realizate din materiale organice, cum sunt ră(inile acetalice sau termoplastice, ce au

proprietăţi mecanice deosebite.

ALGORIT./L CLINICO-TEHNOLOGIC ,E REALIZARE APROTEZEI PAR6IALE ACRILICE

d%n r&3%n% acr%l%ce termopol%mer%$a4%le

1. E#amenul clinic (i paraclinic "/#% al pacientului, stabilirea diagnosticului(i a planului de tratament

-. )ratament preprotetic (i proprotetic "daca este cazul%!. +mprenta preliminară$. /ealizarea modelului preliminar 5. /ealizarea portamprentei individuale@. +mprenta funcţionalăB. /ealizarea modelului funcţionalA. /ealizarea mac3etelor de ocluzieH. 0eterminarea (i &nregistrarea relaţiilor interma#ilare1?. 4ontarea modelelor &n simulator 11. /ealizarea mac3etei *+*


6/21

1-. erificarea intraorală a mac3etei1!. /ealizarea cro(etelor din sârmă1$. 0efinitIvarea mac3etei

15. )ransformarea mac3etei &n *+* finită: ambalarea mac3etei, obţinereatiparului, prepararea (i introducera acrilatului &n tipar, termopolimerizarea,

dezambalarea protezei (i prelucarea mecanică1@. erificarea *+* pe model1B. erificarea (i adaptarea *+* &n cavitatea orală

A.PRENTA PRELI.INARĂ

Este copia negativă a câmpului protetic, care &nregistrează cu fidelitate zona de spriin (i cuapro#imaţie zona de &nc3idere marginală 8e &nregistrează cu portamprente standard

,e'%n%%e: *ortamprenta standard este un suport rigid, nedeformabil pentru materialul deamprentă preliminarăCaracter%st%c%:

pot fi din metal "oţel ino#idabil, aluminiu% sau mase plast%ce, prevăzute sau nu cu orificii pentru retenţionarea materialului de amprentă disponibile &n !5 dimensiuni, atât pentru ma#ilar, cât (i pentru mandibulă "de obiceidimensiunea este inscripţionată pe mâner%

.O,EL/L PRELI.INAR ,e'%n%%e: 4odelul preliminar este reproducerea pozitivă, statică, a câmpului protetic edentat

parţial, ce redă cu fidelitate zona de spriin (i cu apro#imaţie zona periferică de &nc3ideremarginală.4odelul preliminar se realizează prin turnarea pastei de gips &n amprenta preliminară,&nregistrată cu o portamprentă standard.

ROL 2 completarea e#amenului clinic al pacientului "model de studiu%


7/21

stabilirea planului de tratament realizarea portamprentei individuale document medicolegal

.ATERIAL 78%psul o4%3nu%t 9ala4astru 7 t%p II

este un Jsemi3idrat de sulfat de calciu "Ca8$K19-L-% care se obţine &n urma arderiiuscate "la 11?1-?MC% a di3idratului de sulfat de calciu proporţia: 1?? g pulbere9 5?@? ml apă este un gips moale este puţin solubil după reacţia de priză are structură poroasă timp de priză @2!? min "&n medie B1- min% dilatare de priză ?,!N rezistenţă la compresiune H 9mm- rezistenţă la &ncovoiere $ 9mm- preţ de cost scăzut

.ater%ale 3% %nstrumentar necesar ( amprentă preliminară bol de cauciuc spatulă ino#idabilă, rigidă, lată vacuummala#or g3ips alabastru ")ip II alb% apă de la robinet sau apă distilată, la temperatura camerei măsuţă vibratoare soclator sau conformator pentru soclul

TEHNICA ,E L/CR/1.Igienizarea amprente% prel%m%nare 2. Examinarea amprentei preliminare 3.Trasarea periferiei câmpului protetic pe amprenta preliminară4. Prepararea pastei de ghips *roporţia: ! părţi g3ips91 parte apă, pentru obţinerea unei

paste de consistenţă fluidă, smântânoasă.:" Turnarea modelului preliminar &n ma;%m )< m%nute de la amprentare "alginat% ma;%m )0 de ore pentru amprenta cu materiale siliconice.

*ortamprenta este a(ezată pe măsuţa vibratoare iar pasta de gips este introdusă

progresiv &n amprentă, incepând cu zona cea mai proeminentă a amprentei "bolta palatină 2 la ma#ilar, marginile 2 la mandibulă%.!. "ealizarea soclului

#etoda clasică: restul de pastă de gips se a(ează pe masa de lucru iar peste ea se răstoarnă amprenta

preliminară cu modelul turnat anterior se presează până când &nălţimea soclului aunge la 1,5-cm iar suprafaţa portamprentei este

paralelă cu planul mesei de lucru. se &ndepărtează surplusul de g3ips la distanţă de ?,51 cm de marginile portamprentei, prinsecţionare cu cuţitul pentru gips. soclul modelului mandibular cuprinde (i zona plan(eului bucal pentru a asigura rezistenţa

modelului #etoda modernă(


8/21

pasta de gips se introduce &ntrun conformator prefabricat "care dă soclului o formăsemicirculară%, peste care se a(ează portamprenta cu modelul turnat anterior *rin această metodă nu mai este necesară etapa de soclareB . $emularea %. &oclarea

4anual cu cuţitul pentru gips +paratul de soclat

PORTA.PRENTA IN,I=I,/ALĂ

,e'%n%%e- suportul rigid, nedeformabil, pentru materialul de amprentă funcţională, cecorespunde particularităţilor individuale ale fiecărui câmp protetic.Elemente componente(

O ;++O E6E4E)E +CCE8/II

mâner butoni de presiune elemente de &ntărire borduri de ocluzie "rar%

!" #a$a +coperă suprafaţa de spriin a câmpului protetic )rebuie să aibă grosimea 1,5- mm (i uniformă pentru a rezista la presiunile e#ercitate &ntimpul amprentării 8ă fie stabilă pe model "să nu basculeze% 4arginile să se oprească &n zona de mucoasă neutră, să fie rotunite (i să ocolească

elementele mobile de la periferia câmpului protetic)" .5nerul 7 situat pe linia mediană, milocul crestei alveolare sau pe bolta palatină "&nfuncţie de tipul de edentaţie% +re formă paralelipipedică (i feţele laterale u(or concave

+" #uton%% de pres%une 7 se realizeaza numai la portamprenta individuală mandibulară se aplică pe milocul crestei, &n zona corespunzătoare premolarilor au formă paralelipipedică dimensiuni: 6P1?15 mm, lP $@mm, 3P 5B mm &nălţimea (i lăţimea se corelează de obicei cu cea a crestelor alveolare

/6 2 e#ercitarea de presiuni uniforme (i ec3ilibrate pe câmpul protetic &n timpulamprentării

.ater%ale pentru con'ec%onarea portamprente% %nd%>%duale( Plac& de 4a$& "din ră(ini naturalesc3ellac sau artificiale 2 polistiren%- R&3%n% acr%l%ce autopol%mer%$a4%le R&3%n% compo$%te 'otopol%mer%$a4%le - R&3%n% acr%l%ce termopol%mer%$a4%le "rar%

*/)+4*/E)+ I0II0Q+6R 0I PLACA ,E #AZĂPl&c%le de 4a$&

utilizate &n special pentru realizarea portamprentelor individuale ma#ilare.


9/21

au formă trapezoidală "cele pentru portamprenta ma#ilară% sau de ST "pentru portamprentamandibulă% (i grosimea de 1,5 mm compoziţia c3imică ră(ini naturale "83ellac% sau sintetice "polistiren%, alături de care seregăsesc diver(i coloranţi. sunt materiale termoplastice (i se plastifiază la flacăra becului de gaz.

A>anta2e te3nică u(oară (i rapidă preţ de cost redus ,e$a>anta2e rezistenţă mecanică redusă sunt casante, se fracturează u(or la temperatură ridicată se deformeazăInd%ca%e( pentru amprenta funcţională ma#ilară luată cu materiale de consistenţă fluidă.ater%al 3% %nstrumentar necesar( plăci de bază modele preliminare "ma#ilar (i mandibular%

substanţă izolatoare "apă, pudră de talc, soluţie izolatoare% bec de gaz pompiţă de aer foarfece spatulă de cearăcreion c3imic "marUer%sârmă pentru &ntărituri cu diametrul de 11,5 mm grosime (i 1?cm lungime

Tehnica de lucru se trasează pe modelul preliminar periferia câmpului protetic "zona de mucoasă neutră% se izolează modelul preliminar prin imersie &n apă "5 minute% sau cu pudră de talc se deretentivizează dinţii restanţi prin acoperirea lor cu o folie de staniol se plastifiază placa de bază uniform (i se adaptează pe model &n limitele trasate anterior,

prin presiune digitală, &ncepând dinspre bolta palatină spre periferie "la ma#ilar% (i dinspreversantul 6 spre "la mandibulă% se secţionează e#cesul- aplicarea elementelor de &ntărire 2 segmentul de sârmă modelat &n formă de semielipsă se&ncălze(te (i se aplică &n grosimea plăcii de bază, corespunzător vârfului crestei alveolare, sau&n grosimea versantului 6

modelarea mânerului 2 e#cesul de placă de bază se plastifiază (i se aplică pe linia mediană, pe milocul crestei alveolare "sau al bolţii palatine% realizând un mâner cu &nălţimea (i lăţimeaincisivilor centrali modelarea butonilor de presiune 2 au formă paralelipipedică, se lipesc pe milocul cresteialveolare, &n zona corespunzătoare premolarilor inferiori

*/)+4*/E)+ I0II0Q+6R 0I ACRILAT A/TOPOLI.ERIZA#IL

/ă(inile acrilice autopolimerizabile polimerizează la temperatura mediului ambiant, reacţiade polimerizare fiind iniţiată c3imic, la contactul dintre polimer "pulbere% (i monomer

"lic3id%.A>anta2e(


10/21

rezistenţă mecanică mult mai mare decât a plăcii de bază stabilitate volumetrică satisfăcătoare te3nică de realizare simplă permite amprentarea cu orice tip de material de amprentăTe?n%ca de real%$are d%n acr%lat autopol%mer%$a4%l ,/RACROL 9po'a ,ental@

trasarea limitelor câmpului protetic pe modelul preliminar deretentivizarea dinţilor restanţi izolarea modelului preliminar cu substanţe izolatoare prepararea pastei de acrilat 2 &ntrun godeu de sticlă se amestecă pulberea cu lic3idul (i seobţine pasta de acrilat, care, &n faza plastică este transformată &ntro folie cu grosimea de 1,5- mm.conturarea plăcii de acrilat "trapez sau potcoavă% se obţine cu autorul firului de bumbacfurnizat de producător, care se a(ează &ntre cele - placi de sticlă, &n forma dorită &n interiorulacestui contur se introduce pasta de acrilat pe plăcuţa de sticlă inferioară se aplică o folie de celofan, &nainte de depunerea acrilatului,

pentru a favoriza ridicarea foliei de acrilat (i a(ezarea ei pe model

modelarea bazei 2 folia de acrilat se aplică u(or pe suprafaţa modelului iar e#cesul se&ndepărtează cu spatula deoarece acrilatul &n stare plastică are un anumit grad de elasticitate,el trebuie menţinut &n contact cu modelul prin presiune manuală până la definitivarea

polimerizării "1?15 minute% elementele accesorii 2 se realizează din e#cesul de acrilat rămas &ncă &n stare plastică

pentru a favoriza aderarea lor la baza portamprentei, zona pe care se vor aplica (i baza lor seumezesc cu monomer prelucrarea portamprentei 2 după polimerizare marginile se rotunesc (i se netezesc cu freze

pentru acrilat

PORTA.PRENTA IN,I=I,/ALĂ ,IN RĂ*INI CO.POZITEFOTOPOLI.ERIZA#ILE8unt livrate sub formă de plăcuţe preformate, de formă trapezoidală sau potcoavă, cugrosimea de - mm, proteate de surse de lumină printrun ambala special de culoare &nc3isă.=otopolimerizarea &n incinte speciale cu 3alogen sau lumină ultraviolet+vantae: te3nică de lucru u(oară (i rapidă timp de lucru nelimitat portamprentă rezistentă, foarte rigidă0ezavantae:

preţ de cost mai ridicat necesită dotare specială

A.PRENTA F/NC6IONALĂ,e'%n%%e- imaginea negativă a câmpului protetic, ce reproduce cu fidelitate toate detaliileacestuia, atât zona de spriin cât (i zona periferică "de &nc3idere marginală%+mprenta funcţională se &nregistrează cu portamprenta individuală (i cu materiale siliconice

.O,EL/L F/NC6IONAL,e'%n%%e- imaginea pozitivă a câmpului protetic, ce reproduce cu fidelitate atât zona despriin cât (i zona periferică "de &nc3idere marginală%

Cond%%%( să reproducă cu mare fidelitate cele mai fine detalii ale amprentei


11/21

să fie e#act să nu sufere modificări volumetrice (i c3imice să fie rezistent la presiunile e#ercitate asupra lui să fie dur Rolur%(

realizarea cro(etelor din sârmă realizarea mac3etelor de ocluzie realizarea mac3etei protezei va fi parte componentă a tiparului

.ater%al( gips dur "cl.III% si e#tradur "cl.I%

.ater%al 3% %nstrumentar necesar( amprentă funcţională bol de cauciuc spatulă ino#idabilă "de preferat vacuummala#or% g3ips dur cl. III "4oldano% apă de la robinet sau apă distilată, la temperatura camerei

măsuţă vibratoare conformatoare pentru soclul modelului "sau soclator%G%psul dur 9t%p III@ fidelitate foarte mare datorita granulaţiei fine necesită mai puţină apă pentru realizarea pastei duritate mult mai mare decât a gipsului tip II "alabastru% rezistenţă mare la presiune, zgâriere (i orice tip de deteriorare, de aceea este utilizat

pentru realizarea modelului funcţional care va fi parte componentă a tiparului timp de priză: iniţială A15 min, finală $5 min"

Te?n%ca de real%$are

1. Igienizarea amprentei func'ionale2. Examinarea amprentei func'ionale 3. Pregătirea amprentei a( )ndiguirea 2 constă &n aplicarea unui rulou de ceară cu diametrul de $ mm la !$ mmdistanţă de marginile amprentei*( cofrarea- aplicarea unei folii de ceară de 15 mm lăţime, &n urul amprentei funcţionale,tangent la ruloul de &ndiguire4. Turnarea modelului se prepară pasta de gips dur de consistenţă fluidă "recomandabil la vacuummala#or pentruobţinerea durităţii ma#ime a modelului% se toarnă prin vibrare &n amprenta funcţională pregătită anterior "&ndiguită (i cofrată%,

&ncepând cu zonele cele mai &naltepentru economie de material, modelul poate fi turnat din gips dur iar soclul din gips obi(nuit&n acest caz, soclul se va realiza numai după priza completă a gipsului dur "$?@? minute%, &ncaz contrar, gipsul obi(nuit absoarbe apa din gipsul dur (ii reduce duritatea de suprafaţă.+. $emularea &ndepărtarea modelului din amprentă după priza gipsului se face prin tracţiune u(oară pe mânerul portamprentei individuale, cu atenţie, pentru a nufractura dinţii restanţi!. &oclarea se realizează manual sau la aparatul de soclatforma soclului modelului funcţional este semicirculară.

REALIZAREA CRO*ETELOR ,IN R.Ă


12/21

O /eprezintă elementele de menţinere (i stabilizare ale *+*O 8e aplică pe dinţii limitanţi ai edentaţiilor

P&r%le componente e8mentul dentar 2 se aplică pe -9! din faţa vestibulară a dintelui stâlp

e8mentul %ntermed%ar 2 diferă de la un cro(et la altul (i poate fi &n raport cu dintelesau cu mucoasa alveolară

e8mentul term%nal 9coada% 2 asigură fi#area cro(etului &n baza sau (aua protezeiacrilice

.ater%al 3% %nstrumentarO 8ârmă de >ipla cu grosimea de ?,@?,Amm, rotundă sau semirotundă pe secţiuneO Cle(ti 2 diferite tipuri, care au o parte activă "fălci% (i braţe de formă curbă, care se

articulează printrun nit Cle(tele crampon 2 feţele interne ale fălcilor prezintă striaţii care favorizează

prinderea s&rmei la baza fălcilor au o muc3ie tăioasă cu care poate secţiona sârma Cle(tele cu fălci rotunde Cle(tele cu fălci ascuţite Cle(tele cu fălci diferite "una rotundă, una &n formă de g3eab% Cle(tele de tăiat sârmă

T%pur% de cro3ete d%n s5rm&1. ,"-ET/0 ,E"I,--,0/0 ,/ /#5"(,esc?%s dental "e#tremitatea liberă este orientată spre dinţii restanţi%

e8mentul dentar 2 formă curbă, paralel cu margineagingivală dar la distanţă de aceasta, plasat subecuatorial,

&nconoară -9! din = apoi urcă traversează ecuatorul &nzona muc3iei vestibulopro#imală dinspre edentaţie e8mentul %ntermed%ar continuă segmentul dentar, are

formă de Q "umăr% (i este plasat pe faţa pro#imală submarginea ocluzală distală, apoi coboară paralel cu faţa pro#imală

e8mentul term%nal 9coada@ 2 are formă retentivă Ind%ca%%: *entru orice tip de edentaţii *e dinţii mai puţin vizibili "este inestetic% *e dinţii cu retentivităţi reduse (i implantare parodontală bună "deoarece nu este

foarte elastic%

Rol /etenţie prin braţul activ 7mpiedică distalizarea protezei prin e#tremitatea liberă 8tabilizare prin porţiunea supraecuatorială

,esc?%s edental "spre edentaţie%O Ind%ca%%: &n edentaţii terminale când &ntre dintele pe care se

aplică (i dintele vecin e#istă un spaţiu pentru plasareasegmentului intermediar

B Rol /etenţie prin braţul activ

=rânează bascularea protezei prin e#tremitatea liberă P elementantibasculant


13/21

8tabilizare prin porţiunea supraecuatorială

)" Cro3etul cer>%co-al>eolar 9cu 4ucl&- n 1 Z@=ar%ante:

0esc3is dental

0esc3is edental "mai rar%Ind%ca%%:

*entru orice tip de edentaţii *e dinţi frontali "este mai putin vizibil%

*e dinţi cu retentivităţi mari (i implantare parodontală mai slabă "este mai elastic decat celcervicoocluzal datorita lungimii mari a braţului%Rol (

/etenţie 7mpiedică distalizarea protezei

!. Cro3etul muco-al>eolar Indicat &n edentaţiile biterminale ma#ilare, la pacienţii cu versantul vestibular frontal

retentiv 8e realizează ca o ansă dublă 8e plasează la ?,5mm distanţă de mucoasă, nu &n contact cu eaVV

+cţiunea cro(etului: când proteza are tendinţa de desprindere, cro(etul apasă pemucoasă, provoacă dureri pacientului determinandul să aducă arcadele &n contact (iastfel să rea(eze proteza pe câmpul protetic

REG/LI de modelare a s5rme%O 8e modelează prin &ndoire &ntrun singur sens &ntrun anumit loc, pentru a nui

modifica structura cristalină, ceea ce ar duce la scăderea elasticităţii (i a rezistenţeicro(etului

O 8ârma nu se &ncălze(te la flacără, nici &nainte, nici după modelareO E#tremitatea liberă se rotune(te pt a nu produce leziuni ale mucoasei (i ale ţesuturilor

dentare

O 8ârma se &ndoaie pe bază unui contur trasat pe dinteO Qng3iurile nu trebuie să fie foarte conturate deoarece apar tensiuni interne &n structura

aliauluiTEHNICA8e trasează pe dinte ecuatorul protetic8e desenează traseul cro(etului8e secţionează o porţiune de sârmă cu lungimea -,5 !cmE#tremitatea liberă se plasează &n zona retentivă subecuatorială8e va imprima forma caracteristică a segmentului elastic, diferita la fiecare tip de cro(et8egmentul terminal "coada% are o formă retentivă "ondulată sau sub formă de ansă% pt a sefi#a &n acrilatul bazeiCoada se inseră la distanţă de marginile libere ale protezei, pe versantul sau al mac3etei,nu pe creasta alveolară


14/21

*t inserţia cozii &n mac3etă se plastifiază ceara pe locul de inserţie (i se aplică sârma peste, innici un caz nu se &ncălze(te sârmaVVV

.ACHETA ,E OCL/ZIE

,e'%n%%e 2 piese protetice intermediare care reproduc temporar forma (i volumul bazei (iarcadelor artificiale ale viitoarei proteze.Rolur%(O 8tabilirea orientării (i direcţiei planului de ocluzieO 0eterminarea dimensiunii verticale a etaului inferior O 7nregistrarea rapoartelor interma#ilare )rasarea reperelor necesare alegerii si montării dinţilor artificiali

Elemente componente(

1. ;++-. ;/0Q/I 0E C6QIE

;++ - este asemănătoare cu baza portamprentei individuale vine &n contact cu zona de spriin a câmpului protetic "bolta palatină, creste alveolare 2 lama#ilar, versantul lingual, creste alveolare 2 la mandibulă% reprezintă suportul pentru bordurile de ocluzie!ondiţii" - să fie realizată riguros &n limitele câmpului protetic să fie stabilă pe câmpul protetic, să nu basculeze să fie rezistentă la presiunile care se vor e#ercita asupra ei &n timpul determinării relaţiilor interma#ilare

să fie rigidă "să nu se deformeze% 7ndepărtarea (i repunerea pe model trebuie să se facă fără dificultăţi marginile sa fie netede (i rotunite, să ocolească elementele mobile de la periferia câmpului

protetic, pentru a nu leza părţile moi (i a nu fi antrenate de contracţia elementelor mobile Materiale" plăci de bază materiale termoplastice ră(ini acrilice auto, termo sau fotopolimerizabile

;/0Q/I6E 0E C6QIE 7 componentele mac3etei de ocluzie care refac temporar volumul (i forma arcadei artificiale

Materiale" ceară roz sau albă mase termoplastice "8tents, Ferr%!aracteri#tici" dimensiuni 2 frontal: 3 P 1?1- mm, l P @ mm

lateral: 3 P @A mm, l P A1? mm"trebuie corelate cu dimensiunile dinţilor restanţi (i ale crestelor alveolare% limita posterioară a bordurii este situată corespunzător feţei distale a 41e#tremităţile distale sunt tăiate &n ung3i de $5M forma bordurii este paralelipipedică "pătrată pe secţiune%, cu feţele plane (i netede, iar ung3iurile rotunite

sunt fi#ate pe muc3ia crestei, cu e#cepţia zonei frontale ma#ilare, unde se pot fi#a u(or vestibularizat


15/21

Te?n%ca de lucru(a@ Real%$area 4a$e%1. 8e trasează pe modelul funcţional periferia câmpului protetic-. 8e izolează modelul funcţional "imersie 5 minute &n apă%!. 8e deretentivizeaza dintii restanti

$. 8e plastifiază placa de bază (i se adaptează pe model, până la periferia câmpului protetic5. 8e &ndepărtează surplusul (i se netezesc marginile4@ #ordur%le de oclu$%e pot fi confecţionate prin ! metode:1. introducerea cerii topite &ntrun conformator de formă paralelipipedică sau de potcoava-. din $atoane de ceară preformate!. 0intro folie de ceară pla#tifiată (i modelată manual sub formă de baton paralelipipedic

Rolur%le mac?etelor de oclu$%e1. 0eterminarea (i &nregistrarea relaţiilor interma#ilare-. )rasarea unor repere pentru alegerea (i montarea dinţilor linia mediană

liniile caninilor linia surâsului

.ONTAREA DN OCL/ZOR "eguli61. planul de orientare ocluzală trebuie să fie paralel cu un plan orizontal "planul mesei%-. planul mediosagital al comple#ului mac3ete de ocluziemodele funcţionale trebuie să sesuprapună peste planul mediosagital al ocluzorului "perpendicular pe a#a balama%!. distanţa dintre a#a balama (i punctul interincisiv "intersecţia liniei mediene cu planul deocluzie% trebuie să fie H1? cm.

Te?n%ca de montare(1. 8e verifică ocluzorul-. 8e reduce din &nălţimea soclurilor astfel &ncât să rămână cam de 15mm grosime+" *e suprafaţa bazală a soclurilor se fac (anţuri de retenţie, cu adâncimea de 1,5- mm

$. 8e solidarizează ansamblul modele9mac3ete de ocluzie cu beţe de c3ibrit lipite cu ceară lanivelul soclurilor, unul frontal (i - lateral5. 8uprafaţa soclurilor modelelor se umeze(te, pentru a evita ca pasta de gips să facă prizăinstantaneu@. 8e plasează comple#ul modele9mac3ete de ocluzie &ntre braţele ocluzorului (i se verificădacă rămâne un spaţiu de cel puţin 5 mm &ntre soclul modelului ma#ilar (i braţul superior al

ocluzorului, când acesta este &nc3is se bloc3ează (urubul distanţator &n această poziţieB. F%;area modelulu% mand%4ular 2 se prepară pastă de g3ips (i se depune pe masa de lucru, apoi se introduce &n ea braţulinferior al ocluzorului astfel &ncât să fie &n contact cu masa.

peste braţul inferior se pune o nouă cantitate de gips, apoi se a(ează comple#ulmac3ete9modele cu partea distală orientată spre a#ul balamalei, conform regulilor demontare

se apasă până când soclul modelului inferior atinge braţul inferior al ocluzorului, pentru ca stratul de g3ips interpus să aibă grosime minimă

surplusul de g3ips care a refluat distal se &ndepărtează pentru a nu bloca (urubul (icontrapiuliţa.

A. F%;area modelulu% ma;%lar


16/21

după priza gipsului cu care sa fi#at modelul mandibular, se verifică din nou dacă&ntre braţul superior al ocluzorului (i soclul modelului ma#ilar sa menţinut spaţiul deminim 5 mm

se aplică pastă de gips pe soclul modelului, se &nc3ide ocluzorul (i se depune o nouăcantitate de g3ips peste braţul acestuia, care va fi modelată sub formă de calotă

emisfericăH. 8e transferă reperele de pe bordurile de ocluzie pe modele:,e$a>anta2ul mont&r%% n oclu$or(ocluzorul poate imita numai mi(cările &n plan vertical ale mandibulei, de ridicare (i coborâre,de aceea montarea dinţilor artificiali se face fără verificarea rapoartelor de ocluzie &nmi(cările &n plan orizontal "propulsie, retropulsie, lateralitate dreapta9stânga%.

#-7T"E 87 "TI,/0T-"/0 #E$I/ 7EP"-9"#:I0(!" Pre8&t%rea modelelor

2 trasarea liniei mediosagital pe suprafaţa bazală a soclului modelului superior

/ealizarea unor santuri de retentie pe soclul modelelor modelele sunt 3idratate &n apă !$ minute-. Pre8&t%rea mac?etelor de oclu$%e 2 realizarea unor c3ei de reper, &n zone diferite "frontal,lateral dr. (i stg.% necesare pentru repunerea lor &n aceea(i poziţie după ce vor fi desolidarizate

pentru montare+" montarea modelulu% super%or 2 se desolidarizează mac3etele de ocluzie se a(ează modelul superior pe planul de orientare protetică, astfel &ncât linia mediană amodelului să coincidă cu cea a braţului superior iar punctul interincisiv să fie in dreptulincizurii platoului ocluzal

se solidarizează bordura de ocluzie prin lipire cu ceară la planul de orientare protetică pasta de gips se aplică pe suprafaţa bazală a modelului superior, se coboară braţul

superior până la contactul tiei verticale cu platoul incizal pasta de gips se modelează sub formă de calotă 3emisferică

$. montarea modelulu% %n'er%or 2 se rastoarna articulatorul cu bratul superior in os 8e &ndepărtează planul de orientare protetică si se inlocuieste cu accesoriul pentru montare

se repoziţionează modelul cu mac3eta de ocluzie inferioară &n relaţie centrică, cuautorul c3eilor realizate anterior la nivelul bordurilor (i se solidarizează provizoriu cuceară topită

pasta de gips se depune pe soclul modelului inferior, după care se &nc3ide articulatorul

(i se modelează pasta

REALIZAREA .ACHETEI PROTEZEI

• ,e'%n%%e mac3eta *+* este reproducerea &n ceară cu dinţi artificiali a viitoarei proteze.

• Rol verificarea &n cavitatea orală obţinerea tiparului

• Elemente componente(- MA!%&'A (A)&I- A*!ADA A*'IFI!IA+

ETAPE(


17/21

1.*regătirea modelelor funcţionale-. /ealizarea mac3etei bazei!. 4ontarea dinţilor artificiali

1.*regătirea modelelor funcţionale

8cop *rotecţia optimă a unor zone mai sensibile ale câmpului protetic *erfectarea stabilităţii (i a funcţionalităţii viitoarei proteze

a. )rasarea limitelor bazei protezei b. =oliereac. 0eretentivizaread. Wravarea

-. /ealizarea mac3etei bazei4ac3eta bazei este formată din (ei (i elementele de legătură dintre ele "placă palatinală saulinguală%TEHNICĂ

O 7n cazul edentaţiilor frontale, se trasează curbura vestibulară a bordurii de ocluzie

superioare pe platoul ocluzalO izolarea modelelor "&n apă sau cu o substanţă izolatoare% pentru ca ceara să nu adere,

făcând posibilă desprinderea mac3eteiO plastifierea unei folii de ceară roz (i adaptarea pe model, cu presiune u(oară (i

uniformă, &n limitele trasate pe model e#cesul se &ndepărtează cu spatulaO mac3eta bazei se lipe(te apoi de model &n !$ puncte, cu ceară fluidă, pentru a fi

stabilă &n timpul montării dinţilor O se realizează un rulou de ceară cu diametrul de 5@ mm care se lipe(te pe milocul

crestei alveolare &n el se vor monta dinţii artificiali

!. 4ontarea dinţilor artificiali.ONTAREA ,/PĂ GI

B Caracter%st%c%(- utilizează dinţi artificiali anatoformi "pante cuspidiene &ntre -?M (i !!M% arcadele dentare artificiale sunt realizate &ntrun articulator adaptabil sau semiadaptabil folose(te o riglă specială "rigla WGsi% care permite măsurarea distanţei dintre crestelealveolare (i &nclinarea a#ei acestora

4ontarea &ncepe cu dinţii ma#ilari (i se face de la linia mediană, alternativ, stângadreapta0inţii mandibulari se montează după cei ma#ilari, &n următoarea ordine :

molarul 1 caninul incisivul central incisivul lateral premolarul 1

premolarul - molarul -


18/21

.ONTAREA IN=ERĂ• ,aracteristici6

se recomandă când e#istă atrofii e#agerate ale crestelor sau &n cazul unor anomalii dentoma#ilare

WGsi o recomandă când decalaul dintre creste face ca &nclinaţia liniei interalveolare săformeze cu planul ocluzal un ung3i superointern mai mic de A?M.

.ontarea %n>ers& poate '%(O unilateralăO bilateralăO totală "bilateral (i frontal%

.ONTAREA ,/PĂ REPERE ANTROPO.ETRICE se adresează doar dinţilor superiori reperele anatomice utilizate sunt: papila retroincisivă "bunoidă% (i rugile palatine, datorită

poziţiei lor constante, &n timp ce cresta alveolară se atrofiază metoda este indicată &n cazul unei atrofii reduse a crestelor alveolare (i când rapoarteleinterma#ilare nu sunt modificate substanţial

O IC superiori se montează &n raport cu creasta alveolară astfel &ncât faţa lor vestibularăsă fie la AH mm distanţă de centrul papilei bunoide "@B mm după 6eoGeu#%O C superiori se montează cu = la 1?11 mm de terminaţia primei rugi palatine "la

dentat aceste distanţe sunt constante &n H?N din cazuri%O orientarea caninilor este astfel &ncât linia perpendiculară pe planul mediosagital ce

trece prin centrul papilei bunoide să atingă vârfurile caninilor marginile incizale ale frontalilor sunt cu 1,5 mm mai vestibularizate faţă de colet incisivul lateral superior (i dinţii frontali inferiori se montează &n funcţie de poziţiaincisivului central superior (i a caninului superior

,EFINITI=AREA .ACHETEIO4%ect%>e

*erfectarea funcţiei fizionomice *erfectarea funcţiei fonetice *erfectarea menţinerii (i stabilităţii biectivul rezistenţei mecanice biectivul igienicoprofilactic

*erfectarea funcţiei fizionomice• 0epinde de:

montarea unor dinţi corespunzători

modelarea adecvată a versantului al (eilor ";ose radiculare proeminenţecorespunzătoare rădăcinilor dentare la pacientul dentat, =fse interradiculare u(oare


19/21

depresiuni &ntre bosele radiculare, bose canine proeminenţe corespunzătoare rădăcinilor caninilor, cu rol &n susţinerea comisurilor bucale modelarea adecvată a gingiei artificiale "papilele interdentare, festonul gingival%

*erfectarea funcţiei fonetice• 4ac3eta să aibă grosime redusă "ma#im -mm%• 4odelarea reliefurilor mucoase din zona de articulare fonetică

– *apila retroincisivă– /afeul median fibros– /ugile palatine reliefuri perec3i, cu traiect sinuos, simetric faţă de linia

mediană• ersantul 6 al mac3etei mandibulare u(or concav

*erfectarea menţinerii (i stabilităţii• 8tabilitatea este asigurată &n principal de cro(ete•

4arginile mac3etei să ocolească frenurile (i plicile alveolougale, să fie rotunite,&ngro(ate, cu formă măciucată pe secţiune

• ersanţii vestibulari 4odela care să favorizeze antrenarea tonicităţii mu(c3ilor orbiculari (i buccinatori

• ersantul lingual al mac3etei inferioare*lan sau foarte u(or concav "pentru aconserva spaţiul necesar limbii%

biectivul rezistenţei mecanice Wrosimea suficientă "- mm% (i uniformă a bazei

biectivul igienicoprofilactic• modelarea unor supra'ee netede1 plane1 neretent%>e 8uprafeţele retentive favorizează acumularea resturilor alimentare (i colonizarea florei

microbiane, &ntreţin o 3alenă fetidă (i pot modifica &n timp aspectul (i rezistenţa *+*• supra'eele e;terne pe'ect lustru%te mac3eta trebuie finisată riguros, suprafaţa e#ternă netezinduse p&nă la luciu. +stfel,

*+* finită va necesita o prelucrare mecanică minimă (i vor rezulta suprafeţe e#terne bine polimerizate care(i vor păstra luciul timp &ndelungat

TRANFOR.AREA .ACHETI IN PROTEZA FINITA

A.#ALAREA0efiniţie 2 operaţia de &nvelire a mac3etei &ntrun material numit masă de ambalat8cop obţinerea tiparului+mbalarea se realizează &ntrun conformator "c3iuvetă% format din - umătăţi, prevăzute cuun dispozitiv ce orientează asamblarea lor &ntro singură poziţie

Am4alarea are dou& etape( */EWR)I/E+ *E)/Q +4;+6+/E

0inţii artificiali se curăţă minuţios de urmele de ceară4ac3eta se degresează cu solvenţi organici "benzină, alcool, acetonă%

8oclul modelului se reduce pentru a nu depă(i 15 mm4ac3eta se fi#ează pe model cu ceară fierbinte


20/21

+4;+6+/E+ */*/IQI8R 2 se poate realiza prin ! te3nici:

+mbalarea directă "cu val%+mbalarea indirectă "fără val%+mbalarea mi#tă

A.#ALAREA IN,IRECTĂ 9FĂRĂ =AL@ Caracter%st%c& 2 la desc3iderea c3iuvetei dinţii artificiali se găsesc &ntro umătate iar

modelul (i cro(etele &n cealaltă umătate a c3iuveteiTe?n%c&(0inţii restanţi sunt secţionaţi oblic &n sens pentru derentivizarea modelului (i a favoriza&nglobarea segmentelor dentare ale cro(etelor &n masa de gipsLidratarea modelului*repararea pastei de gips (i introducerea &n prima umătate a c3iuvetei4delul &mpreună cu mac3eta se introduc &n pasta de gips până la nivelul marginilor mac3etei8e neteze(te suprafaţa liberă a gipsului (i se lasă să facă priză8e izolează cu apă prima umătate a c3iuvetei8e asamblează a doua umătate (i se umple cu pastă de gips, prin vibrare8e asamblează capacul (i se presează

A>anta2e )e3nică simplă 0inţii artificiali &(i păstrează poziţia &n tipar Ceara mac3etei se &ndepărtează u(or Izolarea tiparului se face fără dificultate Introducerea pastei acrilice este u(oară

,e$a>anta2/iscul &nălţării ocluziei 2 &n cazul asamblării incorecte a celor două umătăţi ale c3iuvetei saudacă presarea a fost insuficientă pentru &ndepărtarea e#cesului de pastă acrilică

REALIZAREA TIPAR/L/I 0efiniţie 2 tiparul reprezintă negativul mac3etei (i este o piesă cavitară delimitată de

pereţi gro(i, obţinută &n urma operaţiei de ambalare a mac3etei Cavitatea tiparului are forma (i volumul mac3etei, (i apare evidentă numai după

&ndepărtarea cerii Te?n%c&(

C3iuveta se scoate din presă

8e introduce &ntr un vas cu apă la t P 1??MC, 1? minute, pentru plastifierea cerii

Ceara plastifiată se &ndepărtează cu spatula, iar resturile sunt &ndepărtate prin spălare cu et de apă fierbinte

IZOLAREA TIPAR/L/I,e'%n%%e 7 operaţia prin care se depune pe pereţii tiparului, prin pensulare, o soluţie care prinevaporare formează o peliculă fină, aderentă8cop:- =avorizează dezambalarea protezei &mpiedică contactului fizic (i c3imic dintre ră(ina acrilică (i gipsul tiparului

PREPARAREA PATEI ACRILICE TER.OPOLI.ERIZA#ILE*asta acrilică se obţine prin amestecul pulberii cu lic3idul


21/21

L%c?%dul 9monomerul@ 4etacrilat de metil Incolor olatil Inflamabil 4iros &nţepător, caracteristic =ierbe la t P 1??,AMC 8e depozitează &n flacoane de culoare brună pentru că poate polimeriza

spontan sub influenţa luminii Pul4erea 9pol%merul@

=orma polimerizată a metacrilatului de metil 0iferite nuanţe de roz X incolor

INTRO,/CEREA DN TIPAR Te?n%ca manual& 9clas%c&@

*asta acrilică &n faza plastică se modelează sub formă de rulou 8e introduce &n tipar 8e acoperă cu o folie de celofan (i se presează lent (i progresiv 8e desface c3iuveta pentru verificarea umplerii tiparului *resarea finală "!?@? min.% C3iuveta se introduce &ntrun ring &n vederea polimerizării

POLI.ERIZAREA PATEI ACRILICE ,e'%n%%e 7 polimerizarea este reacţia c3imică de unire a monomerului cu polimerul

cu formare de lanţuri macromoleculare

*rin polimerizare pasta acrilică trece din fază plastică &n fază solidă *olimerizarea se desfă(oară &n trei etape:

,EZA.#ALAREA 0efiniţie 2 operaţia inversă ambalării, prin care proteza finită este eliberată din tipar

prin tăierea acestuia "după desfacerea celor - umătăţi ale c3iuvetei% dezambalarea trebuie facută cu atenţie pentru a nu fractura proteza sau modelul 8pălarea sub et de apă cu o perie aspră 2 pentru &ndepărtarea urmelor de masă de

ambalat Introducerea &n soluţie de citrat de sodiu !?N pentru dizolvarea urmelor aderente de

masă de ambalatPREL/CRAREA .ECANICĂE)EI/E+*6++/E+6Q8)/QI/E+

Documents

Confectionarea PPA