Conceptul de formare modulară „Îngrijirea Tinerilor · Persoanele tinere cu nevoi speciale sunt îngrijite adesea în intituțiile adresate îngrijirii ărsoanelor vârstnice,

Conceptul de formare modulară „Îngrijirea Tinerilor“ – Proiectul Erasmus+ „Îngrijirea Tinerilor“

Conceptul de formare modulară

„Îngrijirea Tinerilor“

Rezultatul proiectului cu titlul:

„Dezvoltarea, adaptarea, transferul și diseminarea ofertelor de formare profesională

modulară pentru personalul de asistență și îngrijire din cadrul serviciilor ambulante și

rezidențiale dedicate persoanelor tinere cu nevoi speciale“,

Titlul lurării: „Îngrijirea Tinerilor“

Perioada de implementare a proiectului: 01.09.2016 – 31.08. 2018

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Prezenta publicație reflectă numai

punctul de vedere al autorilor și Comisia nu este responsabilă pentru utilizarea informațiilor

pe care le conține.


2

Partenerii de proiect la reuniunea kick-off, 2016

Amprenta: Concept de formare modulară „Îngrijirea Tinerilor“ – Proiect Erasmus+ „Îngrijirea Tinerilor“

Managementul şi coordonarea proiectului:

Christoph Schmidt

Anne Stein

Autori:

Johanna Hoffmeister

Frieder Hornscheidt

Barbara Knigge-Demal

Tünde Olcsvári

Karolina Pohl-Skorupa

Kerstin Schönlau

Ralf Sick

Imola, Szilágyi-Nagy

Corinna Quint

Alexandra Urbanska

Colaboratori:

Lucia Formagiu

Joachim Georg

Michael Gomola

Peter Makkai

Christoph Schmidt

Anne Stein

Apărut la: 31.08.2018

Descărcare la: http://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/projects

Utilizarea, diseminarea și multiplicarea, și cea parțială, se poate efectua cu indicarea sursei în sensul Open Educational Resource (OER).

Citate: Hoffmeister, J., Hornscheidt, F., Knigge-Demal, B., Pohl- Skorupa, K., Schönlau, K., Sick, R., Olcsvári, T., Szilágyi-Nagy,I., Quint, C.

& Urbanska, A. (2018). Conceptul de formare modulară „Îngrijirea Tinerilor“ – Proiect Erasmus+ „Îngrijirea Tinerilor“.


3

Conținut Lista graficelor .................................................................................................................................... 4

Lista tabelelor ..................................................................................................................................... 5

Introducere ......................................................................................................................................... 6

Prezentarea partenerilor de proiect ............................................................................................... 8

Partea A: Situația inițială, obiective și derularea proiectului ........................................................... 12

Situația inițială: Asistența și îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi speciale din țările partenere

...................................................................................................................................................... 13

Obiectivele proiectului ................................................................................................................. 20

Derularea proiectului – Procesul de dezvoltare curriculară a conceptului de formare ............... 22

Literatura Partea A ....................................................................................................................... 26

Partea B: Ghidul profesorului ........................................................................................................... 27

Partea C: Ghidul modulelor .............................................................................................................. 28

Introducere privind conținutul Ghidului modulelor ..................................................................... 29

Prezentarea descrierii modulelor ................................................................................................. 33

Teil D: Clasificarea și adaptarea modulelor .................................................................................... 107

Grilă de module pentru clasificarea modulelor .......................................................................... 108

Ghid de adaptarea modulelor .................................................................................................... 118

Literatura partea D ..................................................................................................................... 140

Partea E: Evaluarea testării modulelor ........................................................................................... 141

Sarcinile și perspectivele monitorizării științifice ....................................................................... 142

Proiectarea evaluării ................................................................................................................... 142

Rezultatele chestionării lectorilor în formă scrisă ...................................................................... 146

Rezultatele chestionării participanților în formă scrisă .............................................................. 148

Evaluarea modulelor individuale de către participanți .............................................................. 154

Comentarea sumară a evaluării.................................................................................................. 168

Literatura Partea E: ..................................................................................................................... 169

Proiectul și efectele acestuia .......................................................................................................... 170

Lista anexelor .................................................................................................................................. 174

Indiferent de faptul, dacă în următoarele texte a fost ales forma de sex masculin sau feminin,

toate enunțurile se referă la persoane de ambele sexe.


4

Lista graficelor Grafic 1: Derularea proiectului "Îngrijirea Tinerilor“ cu indicarea pachetelor de lucru și a

reperelor, prezentare proprie .......................................................................................................... 24

Graficul 2: Acompanierea procesului de „dezvoltarea modulelor“ de către grupul de lucru .......... 29

Graficul 3: Forma de prezentare a modulelor (Sursa: Knigge-Demal, Eylmann & Hundenborn,

2013) ................................................................................................................................................. 33

Graficul 5: Grila de module ............................................................................................................ 116

Graficul 6: Reuniunile transnaționale ............................................................................................. 143

Graficul 7: Vârsta participanților repartizată pe modulele 1-8 ...................................................... 149

Graficul 8:Evaluarea pozitivă a modulelor / a enunțurilor legate de module de către participanți

........................................................................................................................................................ 150

Graficul 9: Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea A a chestionarului ........................ 151

Graficul 10: Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea B a chestionarului ...................... 152

Graficul 11: Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea C a chestionarului ...................... 153

Graficul 12: Evaluarea modulelor 7 și 8 de către studenții care prticipă la cursurile de la

praxisHochschule din Rheine, partea A a chestionarului ............................................................... 154

Graficul 13: Evaluarea modulelor 7 și 8 de către studenții cursului. la praxisHochschule din Rheine,

partea B a chestionarului................................................................................................................ 155

Graficul 14: Evaluarea modulelor 7 și 8 de către studenții cursului de la PraxisHochschule din

Rheine, partea C a chestionarului .................................................................................................. 156

Graficul 15: Evaluarea întrebărilor din partea A a chestionarului de către participanții la modulele

1 și 5 ................................................................................................................................................ 157

Graficul 16: Evaluarea întrebărilor din partea B a chestionarului de către participanții la modulele

1 și 5 ................................................................................................................................................ 158

Graficul 17: Evaluarea întrebărilor din partea C a chestionarului de către participanții la modulele

1 și 5 ................................................................................................................................................ 159


2 și 3 ................................................................................................................................................ 160


2 și 3 ................................................................................................................................................ 161


2 și 3 ................................................................................................................................................ 161


4 și 6 ................................................................................................................................................ 162


4 și 6 ................................................................................................................................................ 163


4 și 6 ................................................................................................................................................ 164


3 și 4 ................................................................................................................................................ 165


3 și 4 ................................................................................................................................................ 166


3 și 4 ................................................................................................................................................ 167


5

Lista tabelelor Tabelul 1: Baza normativă a formelor de instruire și calificare profesională din România.............. 15

Tabelul 5: Modulele dezvoltate cu indicarea nivelului EQR ............................................................. 22

Tabelul 6: Modulerprobung nach Titlul modulului: Partner, Land, Lectornen, Participanți ............ 23

Tabelul 7: Rețeau modulelor din proiectul anterior ......................................................................... 30

Tabelul 8: Rețeaua modulelor din proiectul actual .......................................................................... 31

Tabelul 9: Enunțuri cheie ale modulelor 1-4 .................................................................................... 32

Tabelul 10: Enunțuri cheie ale modulelor 5-8 .................................................................................. 32

Tabelul 11: Grila modulelor partea 1 ............................................................................................. 113

Tabelul 12: Grila modulelor partea 2 ............................................................................................. 113

Tabelul 13: Modulele și locul testării lor ........................................................................................ 144

Tabelul 14: Prezentarea lectorilor și al locului de implementare .................................................. 146

Tabelul 15: Răspunsurile din partea lectorilor ............................................................................... 147

Tabelul 16: Distribuția și vârsta femeilor și bărbaților participanți ................................................ 148


6

Introducere În timp ce numărul persoanelor cu nevoi speciale, care au nevoie de asistență și îngrijire în

Germania, Polonia și România este foarte ridicat (2,9 millione în anul 2015 în Germania, Sursa:

Statistica Biroului Federal, 2017, pg. 9) și pare să crească și în continuare, îngrijirea instituțională în

domeniul serviciilor ambulatorii și rezidențiale li se adresează din ce în ce mai mult îngrijirii

geriatrice a pacienților vârstnici. Furnizarea de servicii adresate tinerilor cu nevoi speciale, persoane

dependente sub 60 de ani, adesea nu este în centrul serviciilor de îngrijire instituţională, mai

degrabă există doar puține unități specifice în acest domeniu. Nici în sectorul cercetării acestui

domeniul nu stăm mai bine, numărul numărul investigaţiilor specifice este foarte redus.

Persoanele tinere cu nevoi speciale sunt îngrijite adesea în intituțiile adresate îngrijirii ărsoanelor

vârstnice, unde personalul nu este pregătit pentru problemele specific acestei grupe de vârstă.

Asistarea și îngrijirea tinerilor cu nevoi speciale implică cerințe și provocări foarte specifice. Izolat

se amenajează spații pentru tinerii cu nevoi speciale, în primul rând în unități de îgrijire pentru

persoane vârstnice, dar personalul de asistență din aceste unități, ca urmare a formării profesionale

actuale, nu este pregătit pentru provocările specific asistenței și îngrijirii tinerilor cu nevoi special.

Toate acestea justifică nevoia de o formare profesională, pregătire și perfecționale a personalului

de asistență și îngrijire din domeniul îngrijirii tinerilor cu nevoi speciale.

Pentru a răspunde la această nevoie şi de cerinţele de asistență și îngrijire a fost dezvoltat în cadrul

acestui proiect un concept de formare modulară. Acest concept include 16 module orientate pe

dezvoltarea diferitelor competenţe pe diverse teme cu relevanţă pentru formare, pregătire şi

perfecționare continuă a personalului cu diferite niveluri de calificare în diferite ţări europene.

Prezenta publicație a conceptului de formare modulară, care serveşte totdată ca un raport al

proiectului, conține descrie procesul de creare, precum și rezultatele conceptului în 5 capitole:

Partea A conține, pe lângă prezentarea tuturor partenerilor de proiect, prezentarea stării de fapt și

a problemelor în privința asistenței și îngrijirii persoanelor tinere cu nevoi special din țările

partenere ale proiectului (Germania, Polonia și România), care sSubliniază urgenţa proceselor de

dezvoltare şi justificată punerea în aplicare a proiectului. Prezentarea se bazează pe date provenind

dintr-o unitate de “Îngrijirea Tinerilor”, unde au fost colectate date referitoare la starea de fapt din

punctul de vedere al beneficiarilor precum și al personalului de asistență și îngrijire. Obiectivele

proiectului, precum şi procesul de dezvoltare curriculară în cadrul proiectului sunt descrise în mod

diferențiat.

Partea B conține ghidul profesorului, în care sunt tratate în 4 părți subiecte semnificative și

relevante pentru profesori (de la atitudine la metoda). Ghidul profesorului, fiind un produs al

proiectului, li se recomandă profesorilor, lectorilorși responsabililor la derularea modulelor. Se

ocupă cu aspectele legate de atitudinea de îngrijitor şi de pedagog, discută noțiuni fundamentale

ale modularizării, explică calea de la situația ocupațională, situaţia profesională de acţiune până la

situaţia reală de învăţare şi indică sugestii privind conţinutul şi derularea metodologică a modulelor.

Partea C, dem Manualul modulelor, conține procesul de dezvoltare și modulele elaborate. În acest

manual al modulelor fiecare modul este prezentat într-o anumită formă, care este deja descrisă şi


7

explicată în partea B. Astfel Manualel modulelor prezintă esența întregului conceptului de formare

– conferă baza pentru planificarea situaţiilor de predare-învăţare.

Partea D se referă la integrarea si personalizarea modulelor. Grila de modul conține clasificarea în

funcție de diferite categorii. Categorizarea dorește să consolideze înţelegerea modulelor respective

pentru a facilita claritate şi transparenţă în perioada premergătoare punerii în aplicare. Modulele

sunt înscrise în grila de module în conformitate cu cadrul de calificări Europene, atribuindu-se

fiecăruia un anumit nivel de calificare, în conformitate cu tipologia modulelor după Knigge - Demal

& Hundenborn (2011) şi conform teoriei ecosistemice al lui Bronfenbrenner. În continuare partea

D conține un Ghid de adaptare al modulelor, în sensul adaptării lor la diferitele condiții cadru. În

această parte sunt prezentate experienţele testării modulelor și ajustările făcute sunt explicate ca

exemple.

În partea E este descrisă evaluarea testării modulelor. Aceasta conține clarificările privind sarcinile

şi perspectivele monitorizării ştiinţifice şi design-ul evaluării în baza rezultatelor anchetelor scrise.

Această parte oferă informaţii despre evaluarea module din punctual de vedere al participanților.

Manualul se încheie cu descrierea efectelor proiectului şi al conceptului elaborat, reflectând diferite

nivele.

În cele din urmă, diverse documente utilizate în cursul proiectului vor fi publicate în anexă.


8

Prezentarea partenerilor de proiect Proiectul a fost implementat în perioada 01.09.2016 până la 31.08.2018 de un grup de proiect cu

un total de 6 parteneri, instituţii din România, Polonia şi Germania. Managementul de proiect a fost

derulat de Christoph Schmidt şi Anne Stein (Diakonisches Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten, Arbeit

und Bildung gGmbH). Un grup de lucru format din persoanele cheie ale partenerilor a preluat

coordonarea temporală a pachetelor de lucru şi gestionare a tuturor proceselor operaționale în

cursul proiectului. Acest grup, descris în propunerea de proiect, ca fiind un Consiliu de proiect, a

fost format din Kerstin Schönlau şi Frieder Hornscheidt (Diakonisches Werk Gladbeck-Bottrop-

Dorsten cetăţenilor seniori ajuta gemeinnützige GmbH), Ralf Sick şi Corinna Quint (Johanniter-

Unfall-Hilfe e.V.), Johanna Hoffmeister (praxisHochschule) şi de Prof. Dr. Barbara Knigge Demal.

În continuare vor fi prezentate pe scurt instituţiile şi persoanele participante, cu sarcinileși

responsabilităţile lor în cadrul proiectului.

Diakonisches Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten Arbeit und Bildung gemeinnützige GmbH

(Germania)

Departamentul Arbeit und Bildung gGmbH (Muncă și educație) este activ ca o companie

independentă de educaţie, calificare şi ocuparea forţei de muncă, sub umbrela Diakonisches Werk

Gladbeck-Bottrop-Dorsten. Cu pregătirile, formările și perfecționările profesionale derulate în

cadrul măsurilor SGB II, III, VIII, IX sprijină șomeri și persoane în căutarea unui loc de muncă în

eforturile lor de a se integra pe piaţa forţei de muncă. În cadrul organizației Diakonisches Werk,

compania se angajează pentru organizarea diferitelor forme de educaţie şi formare, precum şi

coordonarea depunerea și prelucrarea unor proiecte pentru toate companiile de Diakonisches

Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten.

În proiectul „Îngrijirea Tinerilor“ compania a fost, printre altele, responsabilă de organizarea

proiectului, respectarea programului, evaluarea pachete de lucru, realizarea obiectivele proiectului

şi diseminarea rezultatelor proiectului.

Diakonisches Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten Seniorenhilfe gemeinnützige GmbH (Germania)

Compania Seniorenhilfe gGmbH (Întrajutorarea persoanelor vârstnice) oferă prestări servicii de tip

ambulant, parțial rezidențial și rezidențial pentru persoane de diferite vârste. În cele 5 centre

pentru persoane vârstnice sunt îngrijite 416 persoane, la punctul de lucru din Bottrop a fost deschis

anul acesta un cămin pentru persoane cu demență cu 24 delocuri, în două unități se află 50 de locuri

de supraveghere pe parcursul zilei, iar serviciul solitar de îngrijire de scurtă durată este derulată cu

18 locuri. La aceasta se mai adaugă în trei puncte de lucru servicii de îngrijire la domiciliu pt. Ca. 250

clienți. Cursuri de formare modulară se realizează începând cu 2007.

În special în domeniul îngrijirii persoanelor tinere au nevoi speciale dispune compania de o vastă experienţă, dat fiind faptul, că în căminul pentru persoane vârstnice „Vinzenzheim“ din Gladbeck a fost reconstruită o zonă separată destinată acestui grup țintă specific, cu 14 locuri și extinsă între timp la 25 de locuri. Departamentul de "Îngrijirea Tinerilor din Gladbeck" poate fi considerat ca exemplu de bune practici în îngrijirea persoanelor tinere cu nevoispeciale din regiunea Nordrhein-Westfalen.

Seniorenhilfe gGmbH a fost responsabilă în cadrul proiectului "Îngrijirea Tinerilor" în primul rând

pentru dezvoltarea modulelor. În continuare a efectuat testarea a două module şi a participat la

aproape toate celelalte de pachete de lucru.


9

În contextul proiectului, în fazele de planificare, proiectare şi management, acest partener și-a

asumat responsabilitatea de lider în grupul de lucru.

Johanniter-Unfall-Hilfe e.V. Johanniter-Akademie

(Germania)

Die Johanniter Unfall Hilfe e.V. este cel mai mare Ordin al Cavalerilor protestante Ioanit. Are 30.500

membri, 1,4 millioane de membri susținători, precum și 20.655 angajați (2015). Organizația JUH

activează ca organizație non-profit de caritate în Germania, cât şi pe plan internaţional în domeniul

de interes general, îngrijire, asistenţă, precum şi educaţie şi îngrijire. Johanniter-Akademie sub

egida JUH combină sarcinile de dezvoltare strategică şi conceptuale de educaţie pentru toate

domeniile de activitate ale JUH. În gestionarea Ioaniților funcționează în present în Germania 14

spitale, aproximativ 100 de unități de îngrijire rezidențială şi peste 120 de unități de îngrijire

ambulatorii. Johanniter-Akademie, cu cele 15 filialele ale sale la nivel național, oferă nu numai

pregătire și formare profesională de bază de ex. în îngrijirea persoanelor vârstnice, dar, de

asemenea, și forme de pregătire și perfecționare fără frecvență (de ex., servicii de îngrijire, igiena

profesioniști în igienă, etc.).

Johanniter Unfall Hilfe e.V. a fost responsabil de acest proiect pentru dezvoltarea Ghidului

profesorului, a contribuit la dezvoltarea modulelor şi a derulat testarea a două module din

conceptul de formare în cadrul pregătirii și perfecționării personalului de asistență și îngrijire în

seminariile sale. De asemenea, acest partener a participat în cadrul grupului de lucru la planificarea,

proiectare şi managementul proiectului.

praxisHochschule

(Germania)

praxisHochschule din cadrul pHfG Trägergesellschaft GmbH face parte din Grupul Stuttgarter Klett

Gruppe. Cu cele 67 companii ale sale în 33 de locaţii din 15 ţări, Klett Gruppe este o companie lider

de formare profesională în Europa. Cei 3,605 angajați în companiile din Klett Gruppe a generat o

cifră de afaceri de 537,3 milioane de euro în 2016. Scopul educaţional al praxisHochschule constă

în calificarea academică profesională a ocupaţiilor din domeniul sănătății, precum și în practica

profesională de sănătate şi sistemele sociale, în cadrul cărora se află în strânsă legătură, şi în echipa

interdisciplinara contribuie la menţinerea sau restabilirea stării de sănătate a populaţiei. În

localitatea Rheine, din 01.01.2016. praxisHochschule continuă activitatea academică a universității

Mathias-Universität Rheine. În plus pe lângă programele de studiu inovatoare precum „Clinical

Nutrition“ și „Physician Assistance“, praxisHochschule cu "Bachelor of Science Nursing" oferă una

dintre puținele programe de model pentru acţiune domeniul îngrijirii din landul Nordrhein-

Westfalen.

În prezentul proiect praxisHochschule a fost responsabil pentru crearea produsului final „Conceptul de formare modulară „Îngrijirea Tinerilor““ , dar acest partener a contribuit la dezvoltarea de module deasemenea, respectiv a efectuat testarea a două module la nivel de

Doamna Profesor Dr. Barbara Knigge-Demal

Profesor Dr. Barbara Knigge-Demal s-a retras începând din 1. martie 2013 din serviciu, a activat însă ca profesor de cercetare până în februarie 2014 Universitatea din Bielefeld de ştiinţe aplicate din domeniul sănătății. Cariera sa profesională a început la Spitalul General din Celle, unde a lucrat ca asistentă şi Manager adjunct de staţia asistență pentru copii, cinci ani inclusiv 1973. După aceasta


10

a decis să urmeze formarea de profesor. Calificarea ştiinţifică şi-a început profesor Knigge-Demal cu studii în domeniul asistenţei sociale în Frankfurt am Main, care a fost urmat de un studiu de psihologie la universitatea TU Darmstadt. Între 1996-1998 a urmat studii de doctorat la Universitatea Wilhelms din Münster, pe care a absolvit-o la Universitatea din Osnabrück, în domeniul Departamentului de Ştiinţe Culturale şi Educaţionale. Universității de Știinte Aplicate în domeniul sănătății din Bielefeld i s-a alăturat profesor Dr. Knigge-Demal în 1996 ca profesor de reprezentanță, ea a fost numit ca profesor în 1999 pentru domeniul "Știinţele asistenţei medicale cu accent pe educaţia de asistenţă medicală". Ea a participat în mod semnificativ la elaborarea platformei de competenţă şi a fost responsabilă pentru depunerea cu success a aplicației grupei de promovare din partea de Universității din Bielefeld în tematica "Îngrijirea orientate spe beneficiar în cazul bolnavilor cronici și a persoanelor cu nevoi speciale de îngrijire". Din 2012 până în ianuarie 2015 a leaborat ca mandantă promoțiile de bachelor- și masterat din domeniul sănătății la Universitatea Tehnică Cottbus-Senftenberg din Brandenburg, pe lângă care a fost activă în timp partial la praxisHochschule Rheine. Profesor Dr. Knigge-Demal a avut de asemenea un contract de consultanță cu Ministerul Federal pentru familie, vârstnici, femei și familie (BMFSFJ) până în martie 2018. În cadrul prezentului proiect Profesor Dr. Knigge-Demal este responsabil pentru monitorizarea şi evaluarea ştiinţifică a proiectului, fapt pentru care este și membru al grupei de control.

CareWork (Polonia)

Partenerul CareWork este activă în sectorul sănătăţii în Polonia în opt locaţii şi oferă soluţii juridice

şi autorizate de îngrijire 24 de ore în Polonia şi în colaborare cu facilităţi de îngrijire ambulatorii și

în Germania. Accentul se pune pe îngrijirea persoanelor cu nevoie de îngrijire specială în mediul lor,

unde alături de grupul ţintă de seniori sunt și persoane tinere cu nevoi speciale, care trebuie asistate

și îngrijite. În prezent, peste 700 de asistenți şi îngrijitori, voprbitori de limba germană lucrează în

această societate, care a evoluat unul dintre lideri ca furnizor de servicii în domeniul de îngrijire 24

de ore din Europa de Est.

Partenerul a fost responsabil în acest proiect în primul rând pentru dezvoltarea unei grile a modulelor, a contribuit la dezvoltarea de module, a efectuat testarea a 2 module, a însoţit, de asemenea, elaborarea celorlalte pachete de lucru.


11

Fundația Creștină Diakonia Sfântu Gheorghe (România)

Fundația Creștină Diakonia oferă în regiunea Sfântu Gheorghe o gamă variată de servicii sociale şi de îngrijire. În domeniul îngrijirii la domiciliu asistenții și îngrijitorii din cadrul fundației oferă servicii la domiciliul beneficiarilor. În cadrul fundației funcționează un Centru de Zi pentru persoane adulte cu dizabilități, precum și mai multe ateliere protejate pentru persoane cu dizabilități. În așa-numita Tabără Respiro se oferă de către personalul de asistență, îngrijire și psiho-pedagogi îngrijire de scurtă durată pentru persoane cu nevoi de îngrijire sau cu dizabilități grave.

După mulţi ani de planificare şi aplicarea pentru proiecte de finanțare, în anul 2017 s-a pus piatra de temelie a unui stabiliment, Centru de îngrijire și locuințe protejate pentru persoane cu dizabilități și persoane cu nevoi speciale. Asistența și îngrijirea persoanelor cu nevoi special și cu dizabilități, respectiv cooperarea cu famiile lor va fi efectuată în cadrul unei abordări de îngrijire multidisciplinară.

În cadrul acestui proiect Fundația Diakonia a fost responsabilă în primul rând de elaborarea unui ghid de adaptare al modulelor, a contribuit însă și la dezvoltarea modulelor și a efectuat testarea a 2 module.


12



Partea A: Situația inițială, obiective și derularea

proiectului

Johanna Hoffmeister din partea praxisHochschule, din localitatea Rheine

Situația inițială: Asistența și îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi speciale din

țările partenere

o Evoluțiile sociale şi impactul lor asupra asistenței și îngrijirii persoanelor cu

nevoi speciale din țările partenere în proiect

o Baza normativă a formării profesionale din țările partenere în proiect

o Rezultatele „Învățării explorative“ ca formă de susținere a situației inițiale

prezentate

Obiectivele proiectului

Derularea proiectului


13

Situația inițială: Asistența și îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi speciale din țările

partenere

Următorul capitol descrie situația iniţială privind furnizarea de servicii de asistență și îngrijire pentru

pacienţi tineri în ţările partenere de proiect. Capitolul este împărţit în trei secţiuni. La început sunt

descrise elementele evoluției sociale și efectele lor asupra îngrijirii medicală, în continuare descrie

cerinţele normative privind cursurile de formare din diferitele țări partenere, iar în cele din urmă

sunt descrise rezultatele unui "proiect în proiect", care ne ajută să avem o privire de ansamblu.

Evoluțiile sociale şi impactul lor asupra asistenței și îngrijirii persoanelor cu nevoi speciale

din țările partenere în proiect

Nevoia de îngrijire este o temă, care preocupă și va preocupa societatea atât astăzi cât şi în viitor

tot mai intens. La sfârşitul anului 2015, aproximativ 2,9 de milioane de oameni în Germania au fost

calificați drept persoane cu nevoie de îngrijire medicală în sensul legii privind asigurarea de îngrijire

(SGB XI). Pentru anii următori se prognozează o creştere în continuare a numărului lor (vezi

Buletinul Statistic Federal, 2017, pg. 9). Pentru Polonia și România din păcate, nu există date

statistice colectate de stat despre apariţia nevoii de îngrijire pe termen lung în societate. Numai

datele statisticilor privind persoanele cu dizabilităţi pot fi utilizate în acest sens în aceste ţări. Dat

fiind faptul că la o mare parte din oamenii cu dizabilități, se poate vorbi deasemenea de un anumit

grad de dependenţă, aceste cifre, secundar, ne indică un număr ridicat a necesității de îngrijire în

prezent și în viitor. În continuare urmează prezentarea acestor date statistice: în Polonia numărul

persoanelor cu dizabilități cu vârsta de peste 15 ani este de 4,7 millioane, ceea ce înseamnă 15% a

populației (www.pfron.org.pl). În România, conform statisticii naționale sunt înregistrate 797.104

persoane cu dizabilități, din anul 2006 numărul lor a crescut cu 300 000 (ANPH Buletin Statistic,

2018, pg. 2).

Nevoia de îngrijire este un termen care adesea este asociat cu o limită înaintată de vârstă. Deseori

bolile degenerative apărute la maturitate sunt motivul pentru nevoia de îngrijire, aceasta fiind în

stare de început sau deja accentuată. În anul 2015 în Germania 83 % dintre persoanele care au avut

nevoie de îngrijire aveau vârsta de peste 65 de ani. (vezi Buletinul Statistic Federal, 2017, pg. 9). În

Polonia, deasemenea, cota persoanelor cu dizabilităţi cu vârsta înaintată este semnificativ mai mare

decât la populaţia în general. Astfel vârsta medie a persoanelor cu dizabilităţi din Polonia în anul

2015 a fost de 63 de ani (vezi www.pfron.org.pl). În România, deasemenea, numărul persoanelor

cu vârsta peste 50 de ani este 70,21 % din numărul total a adulţilor cu dizabilităţi (Autoritatea

Naţională pentru Persoanele cu Handicap, 2018, pg. 2).

Pentru această grupă de vârstă există o varietate de structuri de asistență și îngrijire, în funcție de

gradul de limitare există servicii ambulatorii, semirezidențiale sau rezidențiale, care par să acopere

câtde cât necesitățile.

Prin dizabilități congenitale, boli cronice dobândite precoce sau accidente, și persoane la o vârstă

fragedă pot deveni persoane cu nevoie de îngrijire (cf. Rothgang, Müller, Runte & Unger, 2017, p.

164). Faptul că nu numai persoane cu o vârstă înaintată pot avea nevoie de îngrijire și asistență,

reiese și din numerele Biroului Federal de Statistică.

http://www.pfron.org.pl/


14

Astfel în Germania în anul 2015 ca. 13,5 % al tuturor persoanelor cu nevoie de asistență și îngrijire

sunt persoane cu vârsta de până la 60 de ani. În numere, acest lucru este echivalent cu aproximativ

385.000 persoane (vezi Statistica Biroului Federal, 2017, pg. 9). Proiecţiile BARMER pe baza datelor

de asigurare arată un număr chiar mai mare în special la tineri şi la vârsta adultă - acest lucru se

datorează, probabil, faptului, că persoanele tinere care sunt în unități dedicate persoanelor cu

dizabilități, nu sunt luate în calculul statisticilor Biroului Federal Germană (cf. Rothgang et al., 2017,

p. 172). În totalitate putem porni deci în Germania de la numere de cazuri mai ridicate, dacă dorim

să ne referim la toate persoanele cu nevoie de îngrijire de până la 60 de ani. În România, conform

buletinului statistic 413 129 persoane se regăsesc în grupa de vârstă dintre 18-64 (ANPH Buletin

Statistic, 2018, pg. 5).

Desigur, atât numărul cât şi procentul de pacienţi tineri, în comparaţie cu pacienţii mai în vârstă

este foarte scăzută. Prin urmare concepte şi structurile de asistență și îngrijire existente și în prezent

sau în curs elaborare se concentrează în primul rând pe furnizarea de servicii pentru oameni în

vârstă. Numărul facilităţilor de îngrijire de tip rezidențial, precum şi numărul de servicii de îngrijire

ambulatorii arată o constantă creştere din 2007 (Biroul Federal de Statistică ²), dar trebuie

menționat și faptul că în cea mai mare parte acestea par să se orienteze pe geriatrie (Kofahl & Liv,

2014, pg. 16). Această evoluţie este un prim pas în adaptarea sistemului la toate prognozele, care

sunt în legătură cu mult descrisele schimbări demografice în ţările dezvoltate, şi cu siguranţă pot fi

evaluate ca fiind utile.

Numărul persoanelor tinere cu nevoie de asistență și îngrijire, deși considerabile, din păcate, nu

pare să afecteze în mod deosebit de impresionant aceste procese de dezvoltare instituţională. O

mare parte a persoanelor tinere cu nevoi speciale sunt îngrijite de facilităţi sau servicii orientate pe

geriatrie. Toate acestea implică, de asemenea, faptul că personalul îngrijitor din serviciile

ambulatorii sau rezidențiale, nu este instruit în mod explicit pentru nevoile specifice ale îngrijirea

medicală a tinerilor (Diakonisches Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten et al, 2014, pg. 18).

„Rezumând putem spune, că există indiciile unui sistem de asigurare de îngrijire

orientat predominant pe geriatrie, ceea ce nu corespunde nevoilor de asistență și

îngrijire a copiilor şi tinerilor la diferite nivele“ (Rothgang et al, 2017, pg. 169).

Pornind de la această situație inițială, proiectul a țintit dezvoltarea unui concept de instruire, mai jos sunt descrise cursuri de formare și instruire aferente din țările partenere.

Baza normativă a formării profesionale din țările partenere în proiect

În tabelele 1-4 de mai jos sunt prezetate diverse cursuri de instruire legate de asistență și îngrijire

medicală din cele trei ţări (Polonia, România şi Germania) implicate in proiect, peste tot sunt

prezentate bazele normative, la care se referă programele de instruire, precum și nivelul de

calificare EQR/DQR (mai multe informații în partea D).


Tabelul 1: Baza normativă a formelor de instruire și calificare profesională din România

Item România

Infirmier/ă

România

Infirmier/ă

România

Asistent personal a

persoanei cu handicap

grav

România

Îngrijitor bătrâni sau copii

la domiciliu

România

Asistent medical

generalist

Postliceu

România

Asistent medical

generalist

Studii universitare

Baza normativă Nat. Centru Pro Vocatie Nat. Centru Pro Vocatie Autoritatea Națională

pentru prevenirea și

combaterea excluziunii

sociale a persoanelor cu

handicap 2007

LEED GmbH

2000

OMECS_5293_2015 OMECS_5293_2015

Condiție preliminară 10 clase absolvite

10 clase absolvite

10 clase absolvite

10 clase absolvite

12 clase absolvite

Bacalaureat

Absolvire Certificat de absolvire Certificat de calificare Certificat de calificare Certificat de absolvire Certificat de calificare Diplomă de Licență

Nivel EQR 2 3 2 2 5 (82 CP) 5 (240 CP)

Conectivitate/ Posibilități de

continuarea studiilor

Nu există date Nu există date Nu există date Nu există date Cu examen de diferență se

poate accesa anul II. sau III

al studiilor universitare.

Durata formării Depinde de furnizorul de

formare profesională

Depinde de furnizorul de






3 Ani 4 Ani

Cursul se ține în baza aceluiași standard ocupațional,

diferă numai numărul orelor de curs.

Cursul se ține în baza aceluiași standard ocupațional.

Ore teoretice 120 240 1/3 d. Nr. total de ore 120 1/3 d. Nr. total de ore 1/3 d. Nr. total de ore

Ore practice 240 480 2/3 d. Nr. total de ore 240 2/3 d. Nr. total de ore 2/3 d. Nr. total de ore

Nr. total de ore 360 720 Nu este prescris! 360 4600 4600

Forme de examen În scris

Oral



În scris

Oral



În scris

Oral



În scris

Oral



În scris

Oral

Examen practic

Lucrare de diplomă

Examen de licență


16

Tabelul 2: Baza normativă a formelor de instruire și calificare profesională din Polonia

Item Polonia

Îngrijitor medical

Polonia

Asistentă medicală

Licență

Polonia

Asistentă medicală Masterat

Polonia

Asistentă medicală Doctorat

Baza normativă Ordonanța Ministerului

Sănătății 2011

Ordonanța Ministerului Știinţei şi

învăţământului superior din 9 mai 2012

referitor la standardele educaţionale

pentru următoarele domenii de studiu:

Medicină, Medicină și Stomatologie,

Farmatologie, Asistenţă medicală şi

obstetrică

Ordonanța Ministerului Știinţei şi învăţământului

superior din 9 mai 2012 referitor la standardele

educaţionale pentru următoarele domenii de

studiu: Medicină, Medicină și Stomatologie,

Farmatologie, Asistenţă medicală şi obstetrică

Ordonanța Ministerului Știinţei şi

învăţământului superior din 9. August 2017

referitor la Doctoranți și Burse de doctoranți

Condiție preliminară Nivel mediu

Scoala secundară ,

(10 clase)

Nivel mediu

Scoala secundară,

(10 clase)

Licență


Master


Absolvire Îngrijitor medical Licențiat Asistentă medicală Master Asistentă medicală Doctor al Științelor Medicale

Nivel EQR 2 6 Cadru de calificare polonez 7 Cadru de calificare polonez 8 Cadru de calificare polonez

Conectivitate/ Posibilități

de continuarea studiilor

Nu există date Masterat Asistentă medicală Doctorat Asistentă medicală Evaluarea performanței, Publicații -

Habilitate, Professur

Durata formării 6 Semestre 4 Semestre 2-4 Ani

Ore teoretice 400 2420 Rata orelor teoretice și practice depind de unitatea

de studiu - 1140

Ore practice 320 2300 160

Nr. total de ore 720 4720 Nu mai puțin de1300

Forme de examen Oral

În scris

Observarea exercițiilor

Examen de absolvire– teoretic (În

scris, Oral) și practic

Lucrare de Licență – Studiu de caz

Oral

În scris

Lucrare de Master – Cercetare

Examen de absolvire- teoretic și practic

Oral

Cercetare

Deschiderea procedurii de doctorat

Apărarea tezei de doctorat


17

Tabelul 3: Baza normativă a formelor de instruire și calificare profesională din Germania, Partea 1

Item Germania Îngrijitor

Germania Îngrijitor persoane vârstnice

Germania Îngrijitor persoane vârstnice cu examen de acreditare Până la 31.12.2019

Germania Îngrijitor bolnavi / Îngrijitor copii bolnavi cu examen de acreditare până la 31.12.2019

Baza normativă Directivele conf. § 53c SGB XI Referitoare la calificare și sarcinile personalului îngrijitor suplimentar în unități rezidențiale din 19. August 2008 Forma publicată la 23. Noi 2016

Prevederile legale federale APRO-APH și Directivele cadru De ex. NRW

Legea ocupaţiilor de îngrijitor persoane vârstnice (AltPflG), APRO & Directivele cadru

Legea ocupaţiilor referitoare la ocupațiile de asistență medicală ( [KrPflG]) din 16.07.2003, valabil până la 01.01.2020 Ordonanța referitoare la formarea profesională și examene referitoare la ocupațiile de asistență medicală [KrPlfAPrV] din 10. Noiembrie 2003

Condiție preliminară înclinația personală 16 ani, școala absolviță, gimnaziu 9 clase + 2 clase școală profesională sau 10 clase

Min. școala secundară absolviță 10 clase sau 10 ani școlari absolviți în alt tip de școlarizare

înclinația personală/ starea de sănătate

10 ani absolviți la școala generală (Certificat de absolvire școala reală)

Școala generală absolvită încheiată cu școală profesională de 2 ani sau formare profesională de 1 an în domeniul de îngrijitor sau infirmier

Absolvire Îngrijitor (nu există denumire specifică pt această ocupație)

Îngrijitor persoane vârstnice (denumire reglementată de legea federală)

Îngrijitor persoane vârstnice acreditat de stat

Examen de diplomă: Îngrijitor bolnavi / Îngrijitor copii bolnavi, autorizație de practicarea ocupației

Nivel EQR 2 2 4 4

Conectivitate/ Posibilități de continuarea studiilor

Nu există 1 de formare prectică șa locul de muncă se socotește (reducere pe 2 ani)

Perfecționări, Studii

Parțial se poate socoti la studii ulterioare, sau diferite perfecționări, de.ex. „Îngrijire intensivă și de anesteziologie“, „Îngrijire oncologică“, „Îngrijire psihiatrică““,…

Durata formării 160 ore de teorie plus 2 săptămâni de practică

1 an 3 Ani curs de zi, 5 Ani cu frecvență redusă

3 Ani curs de zi

Ore teoretice 160 750 2100 2100, din care min. 1200 ore în formă diferențiată, în funcție de domeniul de studiu

Ore practice Mind. 2 Wochen 900 2500 2500

Nr. total de ore 237 (JUH) 1650 4600 4600

Forme de examen În scris- și practic – examen oral combinat

Oral, În scris și practic Oral, În scris și practic Oral; În scris și practic conf. Ordonanței KrPflAPrV


18

Tabelul 4: Baza normativă a formelor de instruire și calificare profesională din Germania, Partea 2

Item Germania Asistent-ă / îngrijitor profesionist (formare generalizată), Îngrijitor persoane vârstnice, Îngrijitor bolnavi și Îngrijitor copii bolnavi din 01.01.2020

Germania Studii superioare de îngrijitor Asistent-ă / îngrijitor profesional cu diplomă de nivel academic, Bachelor of Science/ Licențiat în Științe

Germania Master of Science: Îngrijire (ANP) Master of Science/ Master în Științele îngrijirii

Germania Doctorat în Științe Nursing, Managementul Nursing, Pedagogie Profesională

Baza normativă Legea reformei ocupațiilor de îngrijire și asistență ( PflBRefG) din 17. iulie 2017 Ordonanța de formare și examinare pentru profesiile de asistenţă medicală (PflAPrV) este un proiect de lege din 11.06.2018, trebuia aprobat mai întâi de Bundestag und Bundesrat

Legea reformei ocupațiilor de îngrijire și asistență ( PflBRefG) din 17. iulie 2017, partea 3 Ordonanța de formare și examinare pentru profesiile de asistenţă medicală (PflAPrV) este un proiect de lege din 11.06.2018, trebuia aprobat mai întâi de Bundestag und Bundesrat

Aceste studii/ promoții trebuie să fie aprobate și acreditate de către ministerele științifice

Aceste studii/ promoții trebuie să fie aprobate și acreditate de către ministerele științifice

Condiție preliminară scoala medie sau alte zece clase finalizate în învăţământul general

Școala secundară în combinaţie cu 2 ani de școală profesională absolvită sau un an de formare profesională în asistenţă medicală/infirmier/ îngrijitor bolnavi / îngrijitor vârstnici

Calificare pt accesarea învăţământului superior

Calificare pt accesarea învăţământului superior plus absolvirea de studii de Licență- sau de licență în domeniul respectiv

Studii de master sau de licență absolvite în domeniul îngrijirii

Absolvire Îngrijitor profesionist Îngrijitor profesionist cu dilpomă de absolvire de nivel academic Evoluția profesională este posibilă și cu alte grade

Managementul îngrijirii, Pedagogia profesională, Îngrijitor expert etc.

Sunt posibile diferite titluri Dr. rer. nat. (rerum naturalium), Dr. Phil.(în filozofie), Dr. paed. (în pedagogie).

Nivel EQR 4 până la 5 6 7 8


Studiii și diferite perfecționări Promoții de master Studii de promovare Individual

Durata formării Cu frecvență la zi 3 Ani, cu frecvență redusă max. 5 ani

Min. 3 Ani 1,5 până la 2 ani Individual

Ore teoretice 2100 Min. 2100

Ore practice 2500 Min. 2300

Nr. total de ore 4600 4600 resp. 180 până la 210 PC 90 până la 120 PC Posibilități variate

Forme de examen În scris, Oral, practic conf. PflAPrV (până în prezent proiect de lege)

În scris, Oral, practic conf. PflAPrV plus muncă de Licență (până în prezent proiect de lege)

Lucrare de Master și examene modulare pe durata semestrelor

Disertație (Lucrare de doctorat în scris plus apărarea orală a tezei de doctorat)


Rezultatele „Învățării explorative“ ca formă de analiză a situației inițiale prezentate - un

proiect în proiect

La crearea conceptului de formare modulară partenerii de proiect s-au orientat după ofertele reale

oferite de învăţământ şi nevoile de îngrijire, pe lângă careau pus un puternic accent pe orientarea

practică. Pentru a dezvolta module orientate pe practică şi pe cerințele domeniului îngrijirii, această

cerință a trebuit să fie primul cercetată şi înregistrată. După ce cercetări în literatura de specialitate

relevantă a dat rezultate mici, gupa de control a decis să iniţieze un "proiect în cadrul proiectului".

Folosind o unitate de învăţare în sensul „învățare explorativă“ un grup destudenți din semestrul 5.

al promoției model Pflege B. Sc. De la praxisHochschule (din Rheine) a evaluat nevoile și cerințele

specifice ale persoanelor tinere cu nevoi speciale și al personalului îngrijitor din domeniul „îngrijirea

tinerilor“ cu ajutorul metodelor științifice. Conform Wildt (2009) în cazul învățării explorative este

vorba de deschiderea de noi căi în practica cercetării, fapt pentru care cercetarea și ciclurile de

învățare trebuie să fie corelate (HRK, 2015). „Învățare explorativă se deosebește de celelalte forme

de învățare în faptul, că studenții participă în mod activ la procesul de cercetare de la idee [...], la

formare, acumularea de experiențe și reflecții“ (Huber, 2009). Desigur, învăţarea explorativă bazată

pe cercetare, utilizată în acest proiect, nu a fost deajuns pentru compensarea lipsei rezultatelor

cercetării. Însă pentru alegerea temelor și conținuturilor modulelor s-au cristalizat puncte de

orientare și de pornire, iar studenții au avut ocazia de a cunoaște metodologia procesului de

cercetare calitativă și șă-și dezvolte competențele în această direcție.

După o fază introductivă în planificarea cercetării calitative şi o introducere în metoda

"evenimentelor critice" (în engleză Critical Incident Technique, pe scurt CIT) după Flanagan, care

țintește identificarea comportamentului efectiv și ne-efectiv în cadrul activităților profesionale,

grupul de studiu sub îndrumarea şi acompaniamentul doamnei profesor Dr. Barbara Knigge-Demal

dezvoltat criterii de standardizare pentru situații de anchetare și evaluare, respectiv întrebări cheie

pentru interviuri semi-standardizate. În noiembrie 2016 studenţii grupului de studiu PF5 au derulat

anhcetarea angajaţilor şi beneficiarilor departamentului "Îngrijirea Tinerilor" de la căminul de

vârstnici Vinzenzheim din Gladbeck (Diakonisches Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten Seniorenhilfe

gGmbH). După transcrierea și anonimizareatutror datelor disponibile, acestea au fost evaluate cu

ajutorul categoriilor formulate şi au fost identificate puncte focale din situaţii de asistență și îngrijire

pozitive şi negative. Criteriu de bază a fost ales frmularea de probleme, pe baza cărora s-au putut

constata enunțuri legate de necesitatea de îngrijire.

Următoarele rezultate au putut fi elaborate:

Pentru beneficiarii serviciului au putut fi identificate patru puncte focale, ale căror subpuncte se

suprapun parțial.

Una dintemele cele mai importante a fost dorinţa de continuitate şi stabilitate în legătură cu

îngrijirea medicală. Prin dorinţa pentru continuitatea a apărut și nevoia de individualizare a

activităților de îngrijire, care a fost însoţit de dorința pentru mai mult timp acordat. În legătură cu

continuitatea dorită, persoanele îngrijite și-au expus îngrijorarea pentru lispa de personal și rata

ridicată a fluctuației personalului.

Un punct focal în continuare poate fi descris recunoaşterea reciprocă. Dorința de îngrijire

îndividualizată este însoțită de nevoia de a orienta programul zilnic în mod individual, în funcție de

dorințe și cerințe individuale. Cu toate acestea, înţelegerea față de personalul de îngrijire medicală


20

şi cadrul instituţional duce la un down-regulation al acestor nevoi. Parțial, se poate observa că

locuitorii își adaptează dorințele și nevoile la structurile programului zilnic a instituţiei.

De asemenea petrecerea timpului liber poate fi numit un punctul focal, unde de asemenea,

individualizarea pare a fi deosebit de relevantă. Ofertele existente sunt apreciate, deși acestea

acoperă dorinţele individuale a beneficiarilor doar parțial. Factor de influenţă importantă pentru

petrecerea timpului liber pare să fie condiţiile spaţiale. Astfel depinde de condițiile spațiale de

exemplu, dacă și în ce măsură pot fi primiți oaspeți. Posibilitatea de a utiliza diverse medii digitale,

precum şi accesul la Wi-Fi sunt apreciate ca foarte importante. În continuare, petrecerea individuală

a timpului liber este legată de gradul de mobilitate.

Al patrulea punct focal a fost definit Relaţia profesională. Pe lângă dorința pentru continuitate şi stabilitate, de asemenea, există dorinţa pentru relaţii clarificate cu personalul de asistență și îngrijire, deși din partea beneficiarului este preferată o relație prietenească.

Din interviurile cu personalul îngrijitor următoarele puncte focale au putut fi deduse, toate legate

de proiectarea relaţiei de îngrijire.

Furnizarea de servicii de asistență și îngrijire pentru tineri este coroborat cu un stres psihic ridicat,

deoarece din cauza proximităţii legate de vârstă şi etapele de viaţă similare o mare empatie pare

să apară. În special, atunci când tineri mor, acest lucru afectează angajaţii extreme de mult. Dar și

condițiile și evenimentele instituţionale, cum ar fi bolile celorlalți angajaţi sau fluctuaţiile ridicate în

echipă înseamnă o povară psihica.

În continuare a fost identificat importanța experiențelor pozitive în toate domeniile efectivității

profesionale pentru motivație, fiind vorba și de reabilității și interdisciplinaritate. Deși aici joacă un

rol foarte important distanța dintre personalul îngrijitor și beneficiar, respectiv formarea de

prietenii. Menținerea distanței profesionale este de importanță esențială, deși pare a fi mult mai

istovitoare.

Ca un continuu punct focal a fost definit tratarea comportamentului provocativ. În cazul în care

beneficiarii arată comportament fluctuant, astfel din când în când se comportă agresiv față de

personalul de asistență și îngrijire, acest lucru duce la incertitudine la personalul de îngrijire

medicală şi, prin urmare, la situaţii de îngrijire nesigure.

Implementarea metodei de învâțare explorativă permite şi sprijină la studenţi însușirea abilităţilor

profesionale şi multidisciplinare, dar, fapt pe lângă care, şi în special alegerea tematicii modulelor

putea fi bazat pe un studiu ştiinţific. Pe lângă cerința pentru orientarea pe necesități și pe practică,

de importanță esențială a fost și cerința de orientare științifică, pe care a fost bazată activitatea

întregului grup de proiect.

Obiectivele proiectului În contextul descris privind situaţia inițială şi ofertele inadecvate de pregătire și formare

profesională pentru personalul de asistență și îngrijire din domeniul îngrijirii tinerilor, ca urmare,

obiectivele proiectului de scrise în aplicație sunt următoarele:

- Transferul şi diseminarea abordării holistice și psiho-sociale, respectiv standarde comune

de îngrijire în domeniul "îngrijire tinerilor" în ţările partenere

- Diseminarea rezultatelor proiectului şi a produselor prin organizațiile umbrelă și asociațiile

interregionale din domeniu, prin instituții de pregăire și formare profesională, prin


21

autorităţile regionale şi naţionale în vederea pregătirii recunoaşterii lor pe plan regional şi

naţional

- Creare, testare şi evaluare a 8 module (bazate pe modulele dezvoltate anterior), pentru

niveluri de calificare diferite în funcție de însușirea și recunoașterea transțională a

competenţelor informale şi formale (EQVET), inclusiv a ghidului profesorului cu organizarea

unui seminar de formare.

- Acreditarea modulelor de formare elaborate (în Polonia și România), și inițierea formării în

domeniul „Îngrijirea Tinerilor“ la studiile de nivel universitar

- Dezvoltarea și elaborarea unei grile de modul „Îngrijirea Tinerilor“ referitoare la mai mute

sctoare, cu propuneri de utilizare (Tabelul modulelor „Îngrijirea Tinerilor“ se va orienta la

Cadrul de calificare (EQF) al domeniului sănătății și a asistenței sociale).

- Elaborarea și transferul standardelor organizatorice, personale și unstituționale pentru

crearea și dezvoltarea structurilor serviciilor de asistență și îngrijire ambulante și alternative

în toate țările partenere

- Promovarea mobilității ocupaționale și naționale a personalului îngrijitor pe baza

calificărilor recunoscute reciproc în domeniul „îngrijirii tinerilor“

Pentru atingerea obiectivelor, sarcinile de derulat au fost împărțite pe pachete de lucru, care vor fi

descrise detaliat în următoarul subcapitol, denumit Derularea proiectului.


22

Derularea proiectului – Procesul de dezvoltare curriculară a conceptului de formare În prezentului subcapitol este descris derularea a proiectului, cu nominalizarea pachete de lucru

definite. Pachetele de lucru definite sunt prezentate doar “în mare“.

Proiectul a început în septembrie 2016 cu o reuniune comună kick-off, cu ocazia căreia s-au

întreprins primii pași de planificare şi au fost acumulate și discutate primele idei de fond. Chiar la

început sarcina echipei de proiect a fost să dezvolte opt module de

pregătire/formare/perfecționare, având la bază opt module dezvoltate într-un proiect anterior,

astfel ca la sfârșit să fie întocmit un concept de formare modular, un fel de catalog conținând în

total 16 module. În acest scop a fost format o grupă de control, numit totodată, grupă de lucru.

Precum a fost descris în capitolul privind situaţia inițială, pentru a clarifica conţinutul modulelor s-

a desfăşurat un așa-numit proiect în cadrul proiectului în sensul de "învățare explorativă", în baza

căreia a fost clarificat conținutul fiecărui modul individual în parte. Pentru dezvoltarea și elaborarea

modulelor, grupa de control a necesitat pe lângă altercația privind conținuturile, și de dezbateri

dpdv. didactic și de teoria formării. Ambele atitudini, cel de îngrijitor și cel de pedagog, a trebuit să

fie clarificat și corelat, de ex. În cazul expresiilor precum „Rezultatele învățării“, „Competențe“ sau

„Puncte Credit“ era necesar dezvoltarea unei concepții comune (Informații aferente în partea B).

Deasemenea și clasificarea după nivelurile Cadrului de Calificare European (EQR, EQF) au fost

relevante (Informații aferente în partea D). În mai multe runde de procesare, modulele au fost

verificate în ceea ce privește logica lor substanțială, dar și în ceea ce privește utilitatea și relevanța

în toate cele trei țări participante și, în final, au fost acceptate următoarele titluri cu următoarele

nivelurile, conform EQR:

Tabelul 2: Modulele dezvoltate cu indicarea nivelului EQR

Titlul Modulului Nivel EQR Modul 1 Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“

2-3

Modul 2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“

2-3

Modul 3 Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?

2-3

Modul 4 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“

2-3

Modul 5 Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“

4

Modul 6 Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“

4

Modul 7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor

5-6

Modul 8 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului

5-6


23

Tabelul 3: Modulerprobung nach Titlul modulului: Partner, Land, Lectornen, Participanți

Titlul modulului

Modulul a fost testat de către …

(Partener/Țară/Lector/Grup țintă -

Participanți)

1 Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul

„îngrijirii tinerilor“

Johanniter- Akademie Oberhausen, Germania

Lector: Frau Sievert

Participanți: Participanții cursului de îngrijitor

persoane vârstnice – anul I.

2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ -

„Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea

succeselor!“

Diakonisches Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten gGmbH

Seniorenhilfe , Germania

Lector: Frau Bötticher

Participanți: echipa interdisciplinară a centrului

rezidențial „Îngrijirea Tinerilor“ al căminului de

vârstnici Vinzenzheim, Gladbeck

3 Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“

– Ce este de făcut?

Fundația Creștină Diakonia Sfântu Gheorghe , România

Lectori: Judit Mátyás, Profesoară la Postliceu & Tünde

Olcsvári, Psiholog coordonator

Participanți: Cursanți de la postliceu (după

bacalaureat): Curs pentru asisteți medicali (anul 3. de

curs) & angajații interni (Lucrători sociali și asistenți

sociali) din centrul de terapie pentru persoane cu

dizabilități

Diakonisches Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten gGmbH

Seniorenhilfe, Germania

Lector: Frau Bötticher

Participanți: echipa interdisciplinară a centrului

rezidențial „Îngrijirea Tinerilor“ al căminului de

vârstnici Vinzenzheim, Gladbeck

4 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ -

„Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?

Carework Polonia

Lector: Mariola Wojtal

Participanți: Studenții din anul I și II de la facultatea de

asistență medicală de stat din Oppeln

Fundația Creștină Diakonia Sfântu Gheorghe , România

Lectornen: Judit Mátyás, Profesoară la Postliceu &

Tünde Olcsvári, Psiholog coordonator

Participanți: Cursanți de la postliceu (după

bacalaureat): Curs pentru asisteți medicali (anul 2. de

curs) & angajații interni (Lucrători sociali și asistenți

sociali) din centrul de terapie pentru persoane cu

dizabilități

5 Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în

cadrul „îngrijirii tinerilor“

Johanniter- Akademie Oberhausen, Germania

Lector: Frau Sievert

Participanți: Participanții cursului de îngrijitor

persoane vârstnice – anul I.

6 Consiliere din partea personalului de asistență/îngrijire

în cadrul „îngrijirii tinerilor“

Carework Polonia

Lector: Mariola Wojtal


24

Participanți: Studenții din anul I și II de la facultatea de

asistență medicală de stat din Oppeln

7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii

tinerilor“ – Partea I.

„Îngrijirea Tinerilor“ – Situația inițială și analiza nevoilor

Praxishochschule Rheine, Germania

Lectornen: Dr. Bettina Shamsul und Dipl. Päd. Martha

Jopt

Participanți: Studenții semestrului 5. Din programul de

studiu model Licențiat în îngrijire de la

praxisHochschule, din Rheine

8 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii

tinerilor“ – Partea II.

„Îngrijirea Tinerilor“ – Dezvoltarea, implementarea și

evaluarea conceptului

Praxishochschule Rheine, Germania

Lectornen: Dr. Bettina Shamsul

Participanți: Studenții semestrului 5. Din programul de

studiu model Licențiat în îngrijire de la

praxisHochschule, din Rheine

După dezvoltarea și elaborarea modulelor a avut loc un curs de calificare de trei zile la Rheine, ținut

lectorilor și multiplicatorilor din cadrul proiectului. Viitoarele lectori, responsabili de module și

multiplicatori din România, Polonia și Germania au avut ocazia ă facă cunoștință cu module, au fost

clarificate și discutate aspecte legate de concepera și înțelegerea teoriei educaționale, au fost

testate diverse metode de predare și au fost elaborate planuri inițiale pentru implementarea

modulelor. După calificarea lectorilor și multiplicatorilor, a avut loc testarea modulelor în cele trei

țări participante. Tabelul 6 prezintă fazele de testare a modulelor cu indicarea modulelor,

lectectorilor și locațiilor. Toți participanții la modulul de studiu au primit un certificat, care este

prezentat în anexă. Partea D descrie experiențele individuale ale partenerilor privind testarea

modulelor, partea E descrie evaluarea testării modulelor.

În continuare a fost elaborat un ghid al profesorului pentru cadrele didactice, care ar trebui să

pregătească viitorii lectori pentru implementarea modulelor și să le sprijine, mai ales dacă nu au

participat la cursul de calificarea lectorilor realizat în contextul proiectului. Ghidul profesorului este

prezentat în partea C al acestui concept educațional.

Un pachet de lucru referitor la o grilă a modulelor (vezi partea D) a fost, de asemenea elaborat. În

această grilă, toate modulele disponibile sunt atribuite categoriilor diferite. Această grilă oferă o

imagine de ansamblu completă a celor 16 module, orientarea conținutului modulelor devine mai

transparentă, iar dimensiunea obiectivului global al diferitelor module este clarificată.

La începutul anului 2018, a fost pregătit un ghid de acțiune pentru adaptarea modulelor, care este

de asemenea descris în detaliu în Partea D.

Pachete de lucru cum ar fi „Managementul de proiect, asigurarea calității, managementul și

coordonarea proiectului“, „Crearea conceptului educațional modularizat“ respectiv „Evaluare și

sprijin științific“ au fost procesate pe întreaga perioadă a proiectului.

În graficul 1, pachetul de lucru menționat poate fi recunoscut în calendarul implementării stabilit

înainte de începerea proiectului.

Grafic 1: Derularea proiectului "Îngrijirea Tinerilor“ cu indicarea pachetelor de lucru și a reperelor, prezentare proprie


25

În ciuda micilor schimbări bazate pe necesități în structurile temporale, întregul proiect a fost

finalizat la timp. Reperele din această diagramă sunt întâlnirile transnaționale ale proiectului care

au avut loc la momente diferite în derularea proiectului. Lângă evenimentul de lansare, reuniunea

Kick-Off de la Bottrop, Germania, aceste întâlniri au avut loc la Wroclaw și Wisla în Polonia, în

Mamaia în România și în Berlin, Germania. La aceste întâlniri ale partenerilor de proiect, au fost

finalizate pachete de lucru și au fost întreprinse pași de planificarea implementării în continuare.


26

Literatura Partea A

Diakonisches Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten; Die Johanniter; Fundația Creștină Diakonia, Sfântu

Gheorghe, Fundatia Crestina Diakonia, Sfanthu Georghe, CareWork GKT-Serwis (Hrsg.). (2014).

Concept de formare modulară „Îngrijirea Tinerilor“ Leonardo da Vinci – Transfer de inovare.

Descărcare la: http://www.diakonisches-

werk.de/fileadmin/co_system/default/media/Editorial/AuB/Handbuch_EU-

Projekt_Junge_Pflege_hp.pdf

Hochschulrektorenkonferenz[HRK] (2016). Nexus impulse für die Praxis Nr.8: Învățare explorativă.

Bonn: HRK.

Huber, L. (2009). De ce învățarea explorativă este necesară și posibilă. In L. Huber, J. Hellmer & F.

Schneider (Hrsg.): Învățare explorativă în studii. Concepte și experiențe actuale. Bielefeld: UVW,

Webler, S. 9-35.

Kofahl, Christopher; Lüdecke, Daniel (2014): Die Lebens- und Versorgungssituation von Familien

mit chronisch kranken und behinderten Kindern in Germania. Ergebnisse der Kindernetzwerk-

Studie. Download über: www.bvktp.de/files/aok-bv_33selbsthilfestudie_web.pdf

Agenția Națională pentru Persoane cu Handicap (2018). Date Statistice 31.Decembrie 2017.

Ministerul Muncii și a Justiției Sociale.

Descărcare la: http://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/04/ANPD-Buletin-statictic_IV-

2017.doc

Rothgang, H., Müller, R., Runte, R., Unger, R. (2017). Pflegereport 2017. Schriftenreihe zur

Gesundheitsanalyse. Band 5. BARMER & Universität Bremen

Statistisches Bundesamt (Hrsg.).(2017). Pflegestatistik 2017. Pflege im Rahmen der

Pflegeversicherung. Germaniaergebnisse. Statistisches Bundesamt: Wiesbaden.

Statistisches Bundesamt ². Tabelul: Pflegeeinrichtungen – Pflegeheime und ambulante

Pflegedienste, o.J., o.S, Download über:

https://www.destatis.de/DE/ZahlenFakten/GesellschaftStaat/Gesundheit/Pflege/Tabele/Pflegeei

nrichtungenGermania.html

Wildt, J.(2009). Învățare explorativă: Învățare în „Format“ de cercetare. jurnal

hochschuldidaktik20 (2), S. 4-7.

https://www.pfron.org.pl/fileadmin/Badania_i_analizy/Badanie_potrzeb_ON/Raport_koncowy_b

adanie_potrzeb_ON.pdf


27



Partea B: Ghidul profesorului

Ralf Sick pentru Johanniter-Unfall-Hilfe e.V. Cu colaborarea:

J. Hoffmeister, F. Hornscheidt, B. Knigge-Demal, K. Pohl-Skorupa,

K. Schönlau, T. Olcsvári, I. Szilágyi-Nagy, C. Quint & A. Urbanska


28



Partea C: Ghidul modulelor

Kerstin Schönlau pentru

Diakonische Werk Gladbeck-Bottrop-Dorsten – Seniorenhilfe Cu colaborarea:

J. Hoffmeister, F. Hornscheidt, B. Knigge-Demal, R. Sick

T. Olcsvári, I. Szilágyi-Nagy, C. Quint, A. Urbanska

Introducere privind conținutul Ghidului modulelor

Prezentarea descrierii modulelor


29

Introducere privind conținutul Ghidului modulelor

În cadrul derulării întregului proiect pachetul de lucru "Dezvoltarea modulelor" reprezintă preludiul

pentru toate celelalte pachete de lucru și este, în consecință, punctul central de referință pentru

activitatea viitoare a proiectului. În concordanță cu această importanță, a fost inițiat un grup de

lucru cu involvarea reprezentanților partenerilor de proiect (vezi: Prezentarea partenerilor de

proiect), care a pregătit intensiv și a condus procesul de dezvoltare a modulului și a acompaniat-o

în procesul de implementare.

În perioada premergătoare proiectului, au fost formulate următoarele obiective ale "Pachetului de

lucrus O2 Dezvoltarea Modulelor", care a reglementat activitatea grupului de lucru

(…)Pe baza modelului "formarea profesională gradată și modularizată în domeniul îngrijirii

geriatrice " au fost de zvoltate 8 module, nivel EQF 2-6 (4 module de nivel 2-3 și 4 module

de nivel 3-6) pentru personalul îngrijitor din cadrul instituțiilor de îngrijire ambulantă,

semirezidențială și rezidențială.

Modulele care trebuie dezvoltate țin cont de Cadrul european de calificare pentru profesiile

de îngrijire medicală și se bazează pe definirea și stabilirea rezultatelor învățării sub forma

competențelor dobândite. (ECVET)

Dezvoltatorii modulelor utilizează materialele de lucru (cum ar fi grila de analiză, structura

modulului, matricea de evaluare) și produsele, care au fost deja dezvoltate, evaluate și

testate în proiectele anterioare.

Partenerii Fundația Creștină Diakonia, Praxishochschule, Johanniter Unfallhilfe și Carework

sprijină acest proces de elaborare și dezvoltare , prin faptul că le adaptează la condițiile

preliminare din țara respectivă (Polonia și România nivel EQF 2-3) sau la promoții de studii

(Nivel 4-6) în Germania.

Toate activitățile de dezvoltare sunt evaluate în timpul procesului și dpdv științific

(citat din propunerea de proiect)

Analiza nevoilor și a cerințelor

Grupa de control începe

Dezvoltarea a 8 module prin muncă

împărtășită

Feedback de la partenerul-tandem și

de la toți cu ocazia întâlnirilor

transnaționaleei

Testarea în 3 țări și 6 instituții

Graficul 2: Acompanierea procesului de „dezvoltarea modulelor“ de către grupul de lucru


30

Graficul oferă o perspectivă asupra procedurii metodice în timpul fazei de dezvoltare. Din nou și din

nou, au existat feedback în grupul restrâns, iar reuniunile transnaționale au fost folosite pentru

procesul de decizie în comun.

Rețeaua modulelor din proiectul premergător (vezi Tabelul 7) a fost esențial dpdv. al orientării

dezvoltării în continuare a modulelor deja existente, respectiv elaborarea noilor module.

Categorii precum Titlul modulului, Nivelul EQR, Domeniul modulului și Tipul modulului au fost deja

implementate aici. Pentru mai multe informații, consultați capitolul privind grila modulului din

partea D.

Numărul modulului

Titlul modulului

I a Dezvoltarea personalităţii şi a identităţii persoanelor tinere cu

nevoie de îngrijire

– Lumi personale şi dezvoltarea lor – I b Dezvoltarea personalităţii şi a identităţii persoanelor tinere cu

nevoie de îngrijire – Nevoie de îngrijire ca urmare a unor boli cronice sau accidente –

II Consolidarea rolului profesional

–Formarea relaţiilor și generarea situațiilor de discuție– III Participare la activarea persoanelor tinere cu nevoi speciale

IV a Personalitatea şi îngrijirea corporală a persoanelor tinere cu

nevoie de îngrijire – aici:

– în relaţie cu sexualitate, intimitate şi comunicare – IV b Personalitatea şi îngrijirea corporală a persoanelor tinere cu


– în relaţie cu alimentaţia şi excreţia – V A Perceperea sarcinilor de asistenţă în situaţii de criză

VI Consolidarea rolului profesional

– Tratarea conflictelor şi a greutăţilor/împovărărilor (proprii)– Tabelul 4: Rețeau modulelor din proiectul anterior

Din proiectele anterioare a fost deja cunoscut faptul, că nu există prevederi curriculare legate de

tematica dezvoltării competențelor personalului de asistență și îngrijire a persoanelor tinre cu evoi

speciale. Subiectele modulelor dezvoltate în proiectul precedent au rezultat din analiza

problemelor angajaților care oferă asistență și îngrijire tinerilor care au nevoie de îngrijire în viața

de zi cu zi.

În acest proiect, grupul de lucru a decis extinderea condițiilor analizate printr-o abordare inductivă.

Într-un mic studiu de cercetare efectuat de studenții din domeniul de îngrijire și asistență medicală

la PraxisHochschule din Rhein, au fost colectate problemele curente din îngrijirea tinerilor prin

intermediul unein anchete al angajaților, al personalului de conducere și al beneficiarilor îngrijirii

tinerilor din Gladbeck, din care grupul de lucru din Tabelul 8 au derivat tematica de module. Detalii


31

privind anchetele personalului și al beneficiarilor, care au nevoie de îngrijire, pot fi găsite în partea

A din capitolul Situația inițială. La locul indicat, "proiectul din proiect" este explicat în detaliu.

Numărul modulului

Titlul modulului

1 Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“

2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“

3 Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?

4 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“

5 Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“

6 Consiliere din partea personalului de asistență/îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“

7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor

8 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului

Tabelul 5: Rețeaua modulelor din proiectul actual

În ceea ce privește conținutul, au fost căutate criterii de clasificare suplimentare pentru a descrie contextul modulelor. Perspectiva sistemică a lui Bronfenbrenner a fost adevcat aici, printre altele. În plus, volumul conținutului respectivului modul se modifică odată cu creșterea nivelului de calificare conform EQF/DQR. (Pentru informații detaliate despre clasificarea modulelor dezvoltate în diferite categorii vezi: Partea D - Rețeaua modulelor).

Pentru a accentua în continuare esența, s-au elaborat linii directoare pentru toate modulele. (vezi

Tabelul 9 și 10). Acestea sunt menite să ofere orientare pentru toți cei implicați în punerea în

aplicare a modulelor și să ofere sprijin.

Îngrijirea tinerilor înseamnă … Obiectivele îngrijitorului sunt … Numărul modulului

… crearea spațiilor de locuit personal pentru și împreună cu tinerii cu nevoi speciale, în măsura posibilităților.

Ei doresc să dezvolte în mod pozitiv calitatea vieții tinerilor îngrijiți, angajându-se în dialoguri, de ex. condițiile de locuit și de viață restrictive, crearea de spații individuale de viață pentru a se simți bine.

Modul 1 Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“; EQR 2-3, 2cp

… stabilirea obiectivelor de dezvoltare și sărbătorirea succeselor.

În dialog cu beneficiarii, adică persoanele îngrijite stabilesc obiective mici și realiste, iar succesele pot fi sărbătorite împreună, și frustrarea pe ambele părți (tânăr îngrijit și îngrijitor) poate fi evitată.

Modul 2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“;


32

EQR 2-3, 2cp

… să privim în spatele „fațadei“ comportamentului provocativ.

Prin acest aspect, recunoașteți, de exemplu, cauzele reale din spatele comportamentului "deviant" și astfel pot reacționa și acționa mai bine și mai deliberat.

Modul 3 Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?; EQR 2-3, 2cp

… să găsim un echilibru sănătos între apropierea prietenoasă și distanța profesională.

Îngrijitorii se confruntă în fiecare zi cu provocarea de a se întâlni dorința pentru contactul social prin apropiere și afecțiunedin partea persoanei tinere îngrijite, fără a fi implicați personal dincolo de relația de îngrijire profesională.

Modul 4 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“; EQR 2-3, 2cp

Tabelul 6: Enunțuri cheie ale modulelor 1-4

Îngrijirea Tinerilor necesită … Obiectivele îngrijitorului ... Numărul modulului

… comunicare și cooperare bună în cadrul echipei multiprofesionale.

În dialogul multiprofesional cu colegii, aceștia obțin o imagine globală a îngrijiților tineri și, astfel stabilesc împreună măsuri și își coordonează acțiunile întreprinse pentru a asigura cea mai bună îngrijire posibilă.

Modul 5 Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“; EQR 4, 2cp

… consiliere bună a persoanelor tinere și a aparținătorilor lor

Ei se folosescde ocazii diferite pentru a ajuta prin consilierevtinerii îngrijiți și aparținătorii lor în probleme, evoluții, decizii și altele asemenea, în limitele competenței lor profesionale.

Modul 6 „Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“; EQR 4, 2cp

… concepte bune Ele încep cu o analiză diferențiată a condițiilor cadru și a nevoilor de bază ale tinerilor și a mediului lor.

Modul 7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor; EQR 5-6, 4cp

Pornind de la această bază, dezvoltă concepte și planifică implementarea și evaluarea acestora.

Modul 8 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Partea II. - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului EQR 5-6, 6cp

Tabelul 7: Enunțuri cheie ale modulelor 5-8


33

Prezentarea descrierii modulelor În următoarea prezentare a descrierii modulelor sunt indicate toate modulele elaborate. Pentru

diferențiere modulele elaborate în cadrul proiectului anterior („Îngrijirea Tinerilor“ – Leonardo da

Vinci – Transfer de inovare), sunt indicate cu numere romane (I-VI), iar modulele elaborate în cadrul

prezentului proiect "Erasmus+Projekt – Îngrijirea Tinerilor" sunt indicate cu numere arabice.

Prezentarea modulelor se bazează pe o prezentare uniformă (vezi Graficul 3), preluată din „Model

de calificare categorizată și modularizată pentru îngrijitori din domeniul“ (Knigge-Demal, Eylmann

& Hundenborn, 2013) și a cărei elemente sunt descries în Ghidul profesorului (Partea B).

Titlul modulului:

Timpul de prezență: ?

Ore de predare

Timpul de învățare

și aprofundare ?

Ore

? CP

Tipul modulului

Nivel EQR

Condiții preliminare

Conectivitate/ Posibilități de

continuarea studiilor

Descrierea modulului

Competențe

Rezultatele învățării Cunoștințe

Participanții ...

Capacități

Participanții ...

Abordare/ comportament

Participanții ...

?

Propuneri referitoare la

derularea predării

Propuneri referitoare la

derularea practicii

Locație adecvată

Instrucții legate de

exercițiile date

Încheierea modulului

Literatura de referință

Graficul 3: Forma de prezentare a modulelor (Sursa: Knigge-Demal, Eylmann & Hundenborn, 2013)


34

Modulul I.a Dezvoltarea personalităţii şi a identităţii persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire –

Lumi personale şi dezvoltarea lor – Ore de prezenţă: 32-40 Ore

1 CP

Tipul modulului Modul de bază

Nivel EQR 2

Condiţii preliminare Vezi cadrul de motivare


Modul I.b (EQR 3)

Descrierea modulului Situaţia, să devii deodată persoană cu nevoie speciale, poate

interveni în oricare fază a vieţii – de la naştere sau pe parcurs,

dar aceste situaţii de limitare trebuie privite întotdeauna în

contextul dezvoltării. În funcţie de vârstă există nivele de

dezvoltare care vor fi atinse – poate mai târziu sau în formă

modificată. Din punctul de vedere al proceselor de dezvoltare

fiziologică şi psihică, intervenirea stării de a avea nevoie de

îngrijire permanentă (datorită accidentelor sau bolii) cauzează

criză în viaţa persoanei afectate. Semnificaţia colaborării

interprofesionale, precum şi drumul lung a persoanei îngrijite

prin instituţiile domeniului de sănătate (spitale, centre de

reabilitare, terapeuţi, etc.) vor fi tematizate.

Posibilităţile şi necesităţile sprijinirii dezvoltării corporale,

respectiv socio-culturale trebuie estimate la semnificaţia lor

reală.

În cadrul întregului proiect, se vor avea în vedere pentru participanți mai

ales următoarele competențe superioare:

Protejarea autonomiei persoanei cu nevoie specială

Tratarea persoanei cu nevoie specială în situațiile de îngrijire cu

empatie, recunoscând valorile lui, cu acceptare

Competențe Participanţii privesc promovarea dezvoltării ca o sarcină

fundamentală în îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi

speciale. Pot sprijini aceste persoane tinere şi le pot ajuta la

autonomia, desfăşurarea independentă a activităţilor

cotidiene. În acest fel vor remarca cunoştinţele şi capacităţile,

abilităţile şi competenţele pe care le deţin, pot implica

obişnuinţe şi necesităţi în procesul de îngrijire, şi le pot ajuta

să desfăşoare activităţi în mod indepen-dent, fără ajutor.

La estimarea limitelor şi piedicilor existente, participanţii se implică în activităţi în aşa măsură , cât pare a fi necesar, dar


35

vor avea grijă să motiveze tinerii şi să observe şi să remarce performanţele, rezultatele dezvoltării. Participanţii recunosc istoricul bolii ca un obstacol în dezvoltare şi înţeleg importanţa şi necesitatea sprijinirii persoanei afectate în dezvoltarea de noi obiective şi scopuri în viaţă. Se pot anticipa limite şi restrângeri cauzate de instituţia în care se află persoana respective (sau dependent de sprijinul ambulatoriu de specialitate). Posibilitatea activităţilor autonome, autodeterminate va trebui subliniată şi repetată de mai multe ori.

Rezultatele învățării Cunoştinţe Participanții ...

Cunosc fazele de dezvoltare somatică şi psihologică a

persoanelor adulte tinere

Percep modificările corporale/psihosociale a tinerilor

pe parcursul pubertăţii şi a vârstei de adult

Recunosc importanţa socializării, precum şi al

însemnării acesteia asupra situaţiei actuale a

persoanelor tinere

Înţeleg şi pot descrie efectele psihologice şi sociale a

modificării stării de sănătate, când un tânăr devine

persoană cu nevoie de îngrijire

Pot da exemple de influenţă şi limite instituţionale,

precum şi posibilitatea de a le forma separat, individual

(de ex. la luarea meselor)

Pot descrie în linii mari îmsemnarea învăţării valorilor

şi a normelor, precum şi a influenţei cadrului social

Pot prezenta posibilităţi de aplicare a măsurilor de promovare a dezvoltării, în cadrul activităţii de îngrijire şi asistenţă

Capacităţi, abilităţi Participanții ...

Pot crea situaţii de comunicaţie, respectiv îngrijire plină

de empatie şi înţelegere, având în vedere necesităţile

şi obişnuinţele persoanelor tinere

Sprijină şi promovează independenţa persoanelor

tinere cu nevoie de îngrijire în baza stării lor somatice

şi psihologice, şi aplică mijloacele auxiliare adecvate

Raportează observările lor legate de dezvoltare în discuţia staff-ului interdisciplinar, precum şi în raportul de îngrijire, în formă scrisă şi orală.

Abordare, comportament


36

Participanții ...

Recunosc şi remarcă în mod motivant paşii de

dezvoltare personală

În activitatea lor dau loc pentru autodeterminare şi

independenţă, şi se preocupă de sprijinirea acesteia

Are un comportament înţelegător faţă de rudele

persoanei îngrijite şi respectă deciziile acestora.

Definesc limitele personale, în cazul în care acestea

au fost atinse

Comentar didactic Grupul ţintă al îngrijitorilor profită cel mai mult din experienţele directe din întâlniri cu persoane tinere cu nevoie de îngrijire. Ei pot percepe viaţa, starea de dezvoltare şi necesităţile persoanei respective în baza criteriilor prezentate anterior şi la urmă pot reflecta asupra acestora. Input-ul teoretic trebuie formulat cât mai compact şi eventual susţinut vizual. Întrebări de interviu formulate împreună pot ajuta la abordare în acumularea experienţelor de pe parcursul vizitei. Tematica modulului poate fi prelucrat şi separat de structura modulelor prezentate aici, integrat în cursurile formare de îngrijitori. Grupuri ţintă alternative pot fi îngrijitori, care de ex. în cadrul unui curs de perfecţionare de 1-3 zile se ocupă cu tema aceasta. Pentru grupul ţintă al îngrijitorilor trebuie să fie prezentat baza profesională foarte amânunţit. De ex. cu ajutorul fotografiilor, exemplelor din filme, interviuri, care ajută la evaluarea perspectivei persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire orientat pe cazul respectiv. Îngrijitorii pot deduce din aceste discuţii moduri de abordări proprii şi principii de bază orientative. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.

Propuneri referitoare la derularea predării

Interviuri despre reacţii la modificările vieţii prin a deveni persoană cu nevoie de îngrijire şi reflexii (interviu oral sau filmat), eventual vizită în unităţile Lebenshilfe sau alte unităţi cu servicii de tip rezidenţial / Centru de zi pentru opersoane cu dizabilităţi / persoane cu handicap fizic

Propuneri referitoare la derularea practicii

Locație adecvată

Instrucții legate de exercițiile date

Locaţii adecvate pot fi instituţii de tip ambulatoriu sau

rezidenţial, în care sunt îngrijite persoane cu nevoie de

îngrijire. Pe lângă acestea pot fi alese şi alte locuri, instituţii,

unde sunt deservite persoane cu dizabilităţi, sau şcoli, locuri

de formare sau de recreaţie, cum ar fi sportul pentru

persoane cu dizabilităţi.


37

Experienţa practică poate fi acumulată şi din asistarea sau îngrijirea individuală a persoanelor cu handicap grav (îngrijire ambulantă zi de zi). Exerciţii de observare în baza criteriilor prestabilite:

Aplicarea cunoştinţelor pentru perceperea fazelor de dezvoltare la un caz concret

Discutarea consecințelor pentru contactele sociale și dezvoltarea carierei.

Încheierea modulului Documentaţie la exerciţii

Literatura de referință Erik Erikson: Entwicklungspsychologie Shell Jugend Studie 2010 Prezentarea posibilităţilor de realizare a interacţiunilor de îngrijitor și pacient – cu exemplificarea îngrijirii în spital a persoanelor paralizate pe o parte, Roswitha Ertl-Schmuck, Martina Harking, Margot Sieger in PFLEGE & GESELLSCHAFT - 10. JAHRGANG 1/2005, S. 54 - 56 (http://www.dg- pflegewissenschaft.de/pdf/PfleGe0105ErtlSchmuck.pdf)


38

Modulul I.b Dezvoltarea personalităţii şi a identităţii persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire –

Nevoie de îngrijire ca urmare a unor boli cronice sau accidente –

Ore de prezenţă: 32-40 Ore 1 CP


Nivel EQR 3

Condiții preliminare Vezi cadrul de motivare


Descrierea modulului În cadrul acestui modul, participanţii se ocupă de situaţia în care persoanele tinere devin persoane cu nevoie de îngrijire, având perspective de viaţă şi de îngrijire pe termen lung. Ei participă în cooperare cu personalul responsabil la aplicarea planului de îngrijire a sănătăţii şi cea socială. În cadrul întregului proiect, se vor avea în vedere pentru participanți mai


Preluarea responsabilităţii pentru activităţile profesionale


Reflectarea asupra înţelegerii rolului profesional propriu şi

expulzarea acestuia

Neputinţă / apropiere-distanţă /împovărări, greutăţi

Tratarea persoanei cu nevoie specială în situațiile de îngrijire cu empatie, recunoscând valorile lui, cu acceptare

Competențe Participanţii se întâlnesc cu tineri, persoane cu nevoie de îngrijire, exersează exprimarea empatică, şi se angajează pentru sprijinirea şi promovarea independenţei şi a vieţii de calitate a persoanelor afectate. Activează sprijinitor situativ şi în cazul perspectivei de îngrijire şi aistenţă pe termen lung.

Rezultatele învățării

Cunoștințe Participanții ...

Recunosc exemple de sindrome cronice şi cele ale accidentelor, care vor avea ca urmare nevoia de îngrijire pe termen lung

Recunosc derularea schimbătoare a proceselor bolilor şi schimbarea intensităţii necesităţii de îngrijire şi sprijinire

Pot nominaliza sistemele de asigurare socială a ţării lor şi condiţiile preliminare pentru accesarea modalităţlor de sprijinire (alocaţii, etc.)

Capacităţi, abilităţi Participanții ...


39

Pot prezenta necesităţile de îngrijire, în funcţie de cazuri şi situaţii.

Cunosc posibilităţile asigurării îngrijirii medicale şi sociale

Îşi adaptează comportamentul faţă de persoana îngrijită la faza bolii respective.

Abordare, comportament Participanții ...

se ocupă de asigurarea vieţii de calitate, siguranţa îngrijirii socio-medicale în diferitele faze ale bolii, a reabilitării sau pe perioada de îngrijire a persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire

se comportă ca fiind actori în stafful interdisciplinar a persoanelor participante la procesul de îngrijire

se comportă înţelegător în cazul actualelor modificări de stare mentală al clienţilor

Comentar didactic Pentru grupul ţintă al îngrijitorilor Input-ul teoretic trebuie formulat cât mai compact. Mai spectaculoase sunt în acest caz prezentarea de rapoarte de caz, documentare auditive sau filmate, povestirea vieţii, crestătura prin apariţia evenimentului în urma căreia persoana respectivă a deventi persoană cu nevoie de îngrijire şi experienţe de rezolvare al unelor cazuri. Scopul trebuie să rămână recunoaşterea şi respectarea independenţei şi autonomiei în conducerea vieţii şi la luarea deciziilor, însoţirea persoanelor tinere pe drumul vieţii lor. Tematica modulului poate fi integrat în cursurile regulamentare de formare îngrijitori. Participanţii la cursul de îngrijitor cu durata de trei ani se pot lega de baza teoretică mai bine şi pot trage concluzii. Din situaţiile reale pot deduce estimări, cu aspectele cărora integrarea/rezolvarea şi /sau domeniile de decizie autonome pot fi urmărite. Se pot realiza şi interviuri sau studii de caz despre dezvoltarea personalităţii şi integrarea pe fundalul îmbolnăvirilor cronice sau a urmărilor accidentelor. Modulul poate fi utilizat în acelaşi timp şi la cursuri de perfecţionare pentru personalul îngrijitor calificat, cu durata de 1-3 zile. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.


Introducere


40

Prezentarea cazului, discuţii despre întrebările personale pentru a crea relaţie proprie legată de tema dată Aprofundare Predarea teoriei (de ex. prelegere, predare)

studiu de caz,

căutarea pe internet respectiv alte surse de literatură de specialitate despre boplile cronice, tratamentul lor şi prognoza

lucru în grupă/ în grupe mici şi prezentaţii Aprofundare realizarea de Mindmap, adunarea întrebărilor de interviu Temă de aprofundare o discuţie cu o persoană afectată şi/sau o rudă îngrijitoare despre originea, urmările şi experienţele modificării vieţii prin evenimentul care a cauzat starea nevoii de îngrijire


Locație adecvată


Asistarea socială a persoane tinere cu nevoie de îngrijire cu simptome de boli cronice sau ca urmare a accidentelor

Hospitarea în serviciile sociale pentru găsirea posibilităţilor de sprijin a persoane tinere cu nevoie de îngrijire pe termen lung

Exerciţii practice: elaborarea unui studiu de caz, descrierea sprijinirii îngrijitoare şi descrierea sprijinului social

Încheierea modulului Examen în grup, de ex. lucrare în parteneriat (Prezentarea studiului de caz)

Literatura de referință Juliet Corbin und Anselm Strauss (2004): Weiterleben lernen. Bern (Hans Huber Verlag) Birgit Gerwin und Regina Lorenz-Krause (Hg.)(2005): Pflege- und Krankheitsverläufe aktiv steuern und bewältigen. Münster (LIT- Verlag) www.Awmf.org - Leitlinien für die Medizinische Versorgung, Patienteninformationen zu Krankheitsbildern, Versorgungsbedarf

http://www/


41

Modul II Consolidarea rolului profesional

– Formarea relaţiilor și generarea situațiilor de discuție – Durata: 32-40 Ore de prezenţă

1 CP

Tipul modulului Calificări speciale referitoare la subiect

Nivel EQR 2

Condiții preliminare Bazele discuţiei Vezi cadrul de motivare


Modulul IV (EQR 3)

Descrierea modulului Prezentul modul tematizează relaţia rolurilor şi domeniul

legăturilor dintre îngrijitor şi persoanele tinere cu nevoie de

îngrijire. În “îngrijirea tinerilor“ discuţia joacă un rol foarte

important. Adesea se dezvoltă relaţie prietenească, în care

părţile se tutuiesc, iar interesul faţă de paticiparea la viaţa

celuilalt poate fi mai intens, decât de obicei în relaţiile de

îngrijire.

Pe lângă acestea există şi modificări cauzate de boală, care

afectează comunicarea de la înţelegere până la vocabularul

persoanei, de.ex. ca urmare a modificărilor neurologice.

Prezentul modul explică problematica acestori modificări şi

oferă metode alternative de comunicare.

Se va exersa şi se va cultiva reflectarea asupra rolului propriu

de îngrijitor, ca să se prevină legături şi aşteptări

supraestimate.

Modulul va contribui la elaborarea potenţialului propriu ceea

ce priveşte derularea discuţiei.




Reflectarea şi demonstrarea înţelegerii rolului profesional propriu

Sentimentul de neputinţă/ Apropiere -Distanţă / împovărări


Preluarea reswponsabilităţii pentru învăţăturile proprii

Competențe Participanţii percep discuţia şi alte forme de comunicare ca

fiind baza cooperării cu clienţii. Pot genera o relaţie bazată pe

încredere, ca fiind condiţie preliminară pentru discuţii


42

intenţionate. Iniţiază prin comportamentul lor măsuri de

consolidarea încrederii.

Participanţii pot reflecta asupra fiecărui contact cu persoanele tinere cu nevoie de îngrijire, pot evalua efectul comportamentului propriu în discuţii şi pot descoperi modelul de legătură.

Rezultatele învățării Cunoștințe Participanții ...

Recunosc modificările cauzate de diagnostice psihice

/psihiatrire ceea ce priveşte crearea contactelor, ca de

ex. Multiple Sklerose, Apoplex sau boli neurologice

cauzate de accidente.

Dispun de cunoştinţele de bază, care îi ajută la

diferenţierea perceperii intenţionate de observării

subiectivă şi selectivă.

Cunosc diferenţa dintre descriere şi evaluare şi au cunoştinţe despre apropierea mintală

Capacități, abilități Participanții ...

Adaptează forma relaţiei individual la nevoile

persoanei tinere cu nevoie de îngrijire.

Percep şi pot interpreta signale nonverbale, sunt atenţi

la acestea şi reacţionează adecvat prin transmiterea

acestora specialiştilor responsabili.

Privesc observarea ca baza estimării necesităţii de îngrijire

Elaborează criterii pentru observare şi aplică acestea în funcţie de situaţie

Adaptează principiile discuţiei centrate pe persoană, în fundalul unui model de comunicare (pt. Germania: Karl Rogers şi Friedemann Schulz von Thun) şi determină limitele aplicării aceteia în funcţie de grupul ţintă.


iau în serios persoana tânără cu nevoie de îngrijire în

situaţia sa şi îl sprijină, ca pe parcursul discuţiei să

dezvolte soluţii adecvate necesităţilor proprii.

Participă la discuţii în mod autentic.

Reflectă asupra stării proprii, dacă se simte bine sau

nu într-o situaţie sau discuţie anume.


43

Percep limitele proprii în contactul individual cu persoanele tinere cu nevoie de îngrijire şi cer ajutor la nevoie.

Comentar didactic Temele şi metodele prezentate aici pot fi aplicate la cursurile cu diferite grupuri ţintă. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.


Introducere muncă individuală, scopuri personale, Tabla moderatorului, cărţi, metaplan, termometrul atmosferei, mindmap (sortarea conţinutului nou), exemplu din film (cu umor), amintiri din situaţii cotidiene Percepere şi comunicare: Orientarea pe o hartă a oraşului: discuţii despre o turăă scurtă, exerciţiu de percepere şi observare Discuţie, interacţionare, jocde roluri Calitatea comunicării / estimarea valorilor/ trimiterea de mesaje: Input cu vizualizare + copie pt. participanţi Fils scurt (Loriot: „Das Ei ist hart“) Transferul la activităţile cotidiene, Aplicare prin chestionare, exerciţiu cu partenerul Exerciţiu în grup şi reflexie structurată Acultare/Feedback: exerciţiu în pereche -3-nivele-Paar-Übung, cărţi feedback pentru exersare, aprofundare Realizarea de placate („4 pagini ale unei ştiri“) Exerciţiu practic de transfer: întocmirea protocolului discuţiei (Verbatim) Evaluarea exerciţiului practic: teatru de improvizare, reflexie Relaţii sociale: poză statică, poziţia în spaţiu faţă de ceilalţi Comunicarea nonverbală: Perceperea limbajului corporal, pacing, raport, mimică şi gesticulaţie, apropiere şi distanţă, Exerciţiu practic: perceperea şi comunicarea noonverbală în munca zilnică – observare şi descriere, evaluarea exerciţiului practic pe metaplan Experienţa proprie: „Age Man“ („Costumaţie“)


44

Aprofundare: Studiu de caz cu înregistrare video, grupe mormăitoare, aplicarea pe exemple din munca zilnică, discuţii cu vizualizare, clarificarea întrebărilor deschise Blitzlicht/ „Rundă Speed“ pentru rezumat, metoda 6 pălării (de Bono)


Locație adecvată


Întocmirea de proces verbal (Verbatim) la discuţiile din cadrul activităţilor practice şi evaluarea procesului verbal Supravegherea discuţiilor din îngrijirea cotidiană şi documentarea situaţiilor speciale în baza celor mai importante puncte, dezbătute la seminar.

Încheierea modulului În cadrul seminarului se va elabora un studiu de caz, documentat cu cameră video şi evaluat la sfârşit în baza criteriilor prestabiliite.

Literatura de referință Satir, Virginia (2011): Selbstwert und Kommunikation. Leben lernen. Stuttgart ( Klett-Cotta-Verlag). Schulz v. Thun (2010): Miteinander reden, Bd. 1+2. Reinbek (rororo Verlag).


45

Modul III Participare la activarea persoanelor tinere cu nevoi speciale

Durata: 32-40 Ore de prezenţă 1 CP

Tipul modulului Modul practic de aprofundare

Nivel EQR 2



Descrierea modulului Prin intervenirea bruscă stării de a fi persoane tinere cu nevoie

de îngrijire - indiferent de limitările corporale – la tinerii în cauză

intervine şi o perioadă de pierderea motivaţiei. Pe de altă parte

ca urmare a limitărilor corporale se poate întâmpla, ca tânărul

în cauză să nu mai poată participa la viaţa cotidiană sau cea

socială, dat fiind faptul că nu sunt în stare să participe în mod

independent la aceste activităţi.

În cadrul prezentului modul participanţii află cauzele acestei

probleme. Discută strategii prin care vor putea motiva

persoane tinere cu nevoie de îngrijire să dorească să participe

la viaţa socială şi cum să le ofere această posibilitate în

condiţiile date, în starea actuală a lor, ca să contracară

înrăutăţirea situaţiei.

Această strategie include întocmirea planului zilnic

individualizat, cunoaşterea şi participarea la diferite activităţi

precum excursie, activităţi de manufactură, jocuri de societate,

dar şi posibilitatea de a se retrage în cazuri individuale.

Integrarea iniáială în mediul social al persoanei afectate este

tot atât de important precum cunoaşterea oportunităţilor oferite

de unitatea, organizaţie care sprijină persoana tânără cu

nevoie de îngrijire.






Sentimentul de neputinţă/ Apropiere -Distanţă / împovărări


Planificarea, structurarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţii

proprii

Preluarea responsabilităţii pentru învăţarea proprie

Tratarea economicoasă a resurselor


46

Competențe Participanţii contribuie la sprijinirea şi activarea persoanelor

tinere cu nevoie de îngrijire la ducerea unui mod de viaţă

independent. Observă şi remarcă stilul de viaţă şi obiceiurile

persoanei respective, care sunt importante dpdv. al

structurăriii programului zilnic al persoanei tinere cu nevoie de

îngrijire. Participanţii recunosc semnificaţia acesteia asupra

calităţii vieţii şi a necesităţii sentimentului de siguranţă a

persoanei respective.

Ei activează aplicând apropierea sau distanţa profesională

necesară şi percep care şi unde sunt linitele motivaţiei

personale la aceste persoane tinere cu nevoie de îngrijire.

Observă punctul la care trebuie involvaţi şi alţi profesionişti,

sau alái actori.

În cazul nişelor în îngrijire în domeniul muncilor gospodăreşti,

oferă persoanei tinere cu nevoie de îngrijire ajutorul necesar

planificat şi delegat de către personalul profesionist. Muncile

gospodăreşti necesare vor fi desfăşurate individual.

Împreună cu profesioniştii din domeniu, vor derula activităţile pentru şi împreună cu persoana tânără cu nevoie de îngrijire. Ei oferă sprijin la desfăşurarea planului de îngrijire şi asistenţă individual sau în grup a activităţilor de activare, cum ar fi oferte culturale, etc.


Cunosc factorii economici, istorici, culturali şi spirituali,

care influenţează viaţa şi lumea persoanelor tinere cu


Pot enumera caracteristicile specifice ale situaţiei de

viaţă şi de locuit ale persoanelor devenite persoane

tinere cu nevoie de îngrijire

Pot prezenta situaţia socială a persoanelor tinere cu

nevoie de îngrijire în societate.

Pot descrie elementele de bază a dezvoltării demografice al grupului ţintă.

Sunt conştienţi de semnificaţia şi importanţa reţelelor

sociale şi virtuale pentru acest grup ţintă.

Cunosc semnificaţia şi importanţa interacţiunilor (de

îngrijitor) în ajutorul din domeniul gospodăresc şi cel

psihosocial.

Cunosc posibilitatea planificării programului zilnic în cadrul şi în afara mediului de îngrijire.


47


Folosesc resursele reţelei sociale în activităţile

profesionale.

Sprijină măsurile de activare pentru conducerea

independentă a vieţii de către persoanele tinere cu


Preiau sarcini la desfăşurarea activităţilor individuale

ale persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire

Utilizează diferite exerciţii de promovarea şi creşterea activităţilor.


Acceptă limitele posibilităţilor persoanei tinere cu

nevoie de îngrijire şi îşi adaptează sprijinul.

Respectă, că ofertele de activare pot fi şi refuzate.

Percep şi interpretează corect semnele sub- sau suprasolicitării şi reacţionează la acestea.

Comentar didactic Îngrijitorii trebuie să fie capabili, ca împrună cu personalul de specialitate, să participe la activarea persoanelor cu nevoie de îngrijire. Estimarea capacităţilor/ resurselor existente, al scopurilor şi al măsurilor necesare de sprijinire aparţine de regulă personalului specialist. Îngrijitorii trebuie să preia principiile de bază al „ajutorului la autoajutare“ şi „îngrijire activatoare“ ca leitmotiv. Activarea şi participarea la viaţa persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire trebuie involvate în activităţile cotidiene. În acelaşi timp îngrijitorii trebuie să perceapă şi limitele capacităţilor de autoajutorare şi să caute împreună cu specialiştii involvaţi soluţii. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”


Introducere Brainstorming, reflexie şi dicuţii, prezentarea de film, Aprofundare literatură de specialitate, întâlnire şi interviu cu îngrijitori şi/sau persoane îngrijite, muncă în grup, în plen Mobilitätsaktivierung Activarea mobilităţii: analizarea posibilităţilor de activare, prezentarea şi utilizarea mijloacelor auxiliare, antrenarea


48

muşchilor, terapie prin dans, ergoterapie, exerciţii fizice, Bobath şi alte metode ale promovării mişcării Schimb de experiență, studiu de caz, prezentări, dicuții Activarea socială muncă în grup, prezentare, discuţie, discutarea dorinţelor proprii cu privire la programul zilei în discuţia îngrup, organizarea timpului liber: organizarea unei excursii, planificarea programului zilnic şi săptămânal, exerciţii practice Cooperare şi autonomie observările îngrijitorului, scopuri şi necesităţi, reacţii la emoţii individuale şi situative ale persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire, negocierea unei activităţi comune Exerciţiu practic de aprofundare Interviu şi studiu de caz


Locație adecvată


Planificarea şi derularea unui program de actiuvare individual, respectiv măsuri de sprijinire psihosocială

Testarea aplicării la o discuţie de caz

Încheierea modulului Documentarea studiului de caz din exerciţiu

Literatura de referință Pflege heute (2013): Pflegelehrbuch. München (Elsevier Verlag) Ferguson, Jan (2001): Asertywnosc doskonala. Poznan (Rebis) Harwas-Napierala, Barbara u. Janusz Trempala (2000): Psycho- logia rozwoju czlowieka. Warszawa (Wydawnictwo Naukowe PWN) Kiwerski, Jerzy (2005): Rehabilitacija medyczna. Warszawa (Wy- dawnictwo Lekarskie PZWL) Mika (1987): Psychologia spoleczna. Warszawa Janus, Katarzyna (2006): Pedagogika i psychologia. Warszawa (Buchmann) Tobiasz-Adamczyk, Beata (2000): Wybrane elementy sociologii zdrowia i choroby. Krakow (Wydawnictwo Uniwersytetu Jagellon- skiego)


49

Modul IV. a Personalitatea şi îngrijirea corporală a persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire:

– în relaţie cu sexualitatea, intimitatea şi comunicarea –



Nivel EQR 2



Modul IV.b

Descrierea modulului Personalitatea şi îngrijirea corporală a persoanelor tinere cu

nevoi speciale – în relaţie cu sexualitatea, intimitatea şi

comunicarea lor – prezintă în cadrul îngrijirii lor ambulante,

parţial şi total rezidenţiale o provocare specială pentru

personalul îngrijitor. Pe lângă sprijinul reabilitativ, medical şi de

îngrijire, aceşti oameni au nevoie şi de sprijin în dezvoltarea

unei perspective de viaţă, şi în sensul trăirii sexualităţii lor.

Cazurile de accident sau boală prin care i se schimbă brusc

viaţa, împing aceste persoane în adânci crize existenţiale.

Personalul îngrijitor în relaţie cu persoana îngrijită trebuie să ia

rolul de sprijinitor, persoană de încredere şi consilier. Adesea

se întâmplă, ca personalul îngijitor să fie singura persoană de

contact, aşa deci emoţiile, dorinţele, frustrările etc. persoanei

tinere cu nevoie de îngrijire sunt proiectate pe îngrijitor.

Această proiectare poate fi şi de natură sexuală. În cazuri unice

se poate întâmpla chiar faptul, că persoanele cu nevoie de

îngrijire să aibă aşteptarea de a-şi satisface nevoile sale

sexuale normale în cadrul procesului de îngrijire.

Prin apropierea atât corporală, cât şi emoţională a personalului

îngrijitor şi a persoanei cu nevoie de îngrijire, într-un spectru de

vârstă anume este greu diferenţierea sentimentului de atragere

emoţională de simpatie. În aceste situaţii pot apărea

împovărări suplimentare ale relaţiei interumane. În cadrul

prezentului modul participanţii vor fi pregătiţi să trateze această

problemă, cum să-şi desemneze propriile limite, dar şi soluţii

care pot fi propuse persoanei tinere cu nevoie de îngrijire.

Persoanele tinere cu nevoie de îngrijire, indiferent de

necesitatea de îngrijire, sunt de cele mai multe ori personalităţi

dezvoltate în mod normal, care vor să-şi şi exprime identitatea.

Acest lucru se manifestă la persoanele feminine cel mai des în


50

coafură, parfumuri şi make-up, în utilizarea unui stil de

îmbrăcare sau în purtarea bijuteriilor speciale. La persoanele

tinere cu nevoie de îngrijire de gen masculin sunt subliniate

aceste aspecte prin îmbrăcăminte aferentă sau comportament.

În cazurile în care persoane cu nevoie de îngrijire nu mai pot face – adecvat - aceste externalităţi, vor arăta participanţii acestui modul deschidere, înţelegere şi sprijin.






Sentimentul de neputinţă/ apropierea – distanţa/ împovărări




Competențe Participanţii contribuie la sprijinirea persoanelor tinere cu

nevoie de îngrijire în conducerea independentă a vieţii lor. Ei

cunosc necesităţile fiziologice de bază şi acceptă

normalitatea necesităţilor sexuale a unei persoane adulte.

Cunosc posibilităţi pentru soluţionarea, satisfacerea acestor

necesităţi (de ex. Posibilitatea întâlnirilor, asigurarea de spații

liniștite, perioade bine definite). Participanţii cunosc

însemnarea acesteia asupra calităţii vieţii, a necesităţii privind

siguranţa şi mulţumirea persoanei tinere cu nevoie de

îngrijire. Acceptă identitatea persoanei tinere cu nevoie de

îngrijire şi îl sprijină în prezentarea exterioară a acestuia.

Participanţii îşi desfăşoară activitatea cu apropierea şi distanţa profesională adecvată.


Identifică diferitele dimensiuni ale conceptului:

sexualitate.

Acceptă necesităţile somatice sexuale ca fiind normale

şi se delimitează emoţional de necesităţile persoanei

tinere cu nevoie de îngrijire.

Recunosc reacţiile somatice ca reacţii normale la

stimularea manuală şi le clasează corect în contextul

activităţilor lor de îngrijire.

Înţeleg schimbările corporale şi psihosociale ale

persoanelor tinere pe parcursul pubertăţii şi a vârstei

adulte.


51

Pot descrie limitele proprii în privinţa sexualităţii în

relaţie cu alte persoane.

Înţeleg intimitatea persoanelor tinere cu nevoie de

îngrijire a fiind un spaţiu de protecţie a personalităţii şi

o pot compara cu propriile pretenții.

Acceptă bijuteriile, coafura, make-up-ul şi altele ca

fiind modalitate de exprimare a identităţii.


Arată empatie şi înţelegere faţă de necesităţile şi

obişnuinţele persoanei tinere cu nevoie de îngrijire.

Raportează în formă scrisă şi orală în Raportul de îngrijire observaţiile lor şi dezvoltarea persoanelor, respectiv prezintă acestea în discuţiile din cadrul echipei multidisciplinare.

Impun limite clare în interacţiunea cu persoane tinere

cu nevoie de îngrijire, ceea ce priveşte rolul lor

profesional.

Sprijină persoanele tinere cu nevoie de îngrijire în exprimarea personalităţii lor ceea ce priveşte modul de îmbrăcare, etc. În cadrul identităţii lor de bărbat sau femeie.


Acceptă diferitele forme de exprimare a identităţii

personale, şi dacă acestea diferă de cele ale

îngrijitorului.

Recunosc limitele proprii şi le definesc faţă de

persoanele tinere cu nevoie de îngrijire.

se folosesc de posibilitatea schimbului de experienţă şi supervizie şi în problemele împovărării proprii de către necesităţile persoanei îngrijite.

Comentar didactic Îngrijitorii trebuie să fie sensibilizaţi în situaţiile de apropiere corporală în legătură cu atingerile sensibile şi politicoase, de ex. la îngrijirea corporală. În acelaşi timp ei involvă experienţele proprii legate de atingerea corporală în comunicare şi interacţionare. Participarea proprie, abordarea atingeriloor corporale trebuie să fie tematizare şi reflectate în cadrul cursului. Aici pot fi de ajuto întrebări precum:

apropiere şi distanţă – cine şi unde are voie să mă atingă?

povestea proprie – experienţe legate de atingeri plăcute şi neplăcute

calităţile atingerii


52

diferenţierea clară dintre activităţile de îngrijire şi activităţile cu conotaţie sexuală

Pe lângă acestea trebuie respectat dreptul persoanei tinere de a-şi exprima individualitatea prin îngrijirea corporală, bijuterii, alegerea îmbrăcămintelor şi prezentarea exterioară. Aici pot fi introduse discuţii de ex. în baza pozelor, a documentelor acustice sau filmate la exprimarea şi rezentarea persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire. Modulul poate fi utilizat în acelaşi timp şi la cursuri de perfecţionare pentru personalul îngrijitor calificat, cu durata de 1-3 zile. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.


Introducere experienţe propeii legate de atingere – chestionare anonimă şi discuţii, pantomime, (Brainstorming pe afişe), prezentări video-/filem scurte despre mediu şi cadrul socio-cultural din diferite ţări, video-interviu Aprofundare prelegere respectiv muncă individuală pe baza literaturii de specialitate, prezentări ale îngrijitorilor şi persoanelor afectate/ rudelor, muncă în grup, prezentare, discuţie, jucarea rolurilor legate de situaţie / pantomime/ psyhodrama

crearea/exersarea modului de abordare emoţională simţirea efectivă calităţilor de atingere, perceperea de sine şi reflexie de sine – recunoaşterea şi conştientizarea consternării proprii, exerciţiu de apropiere şi distanţiere, prelucrarea de fotografii/ foi cu teme, experimentarea metodelor de îngrijire corporală alternativă în exerciţii practice. Discuţie de caz în comun prelucrarea comună reflectantă a cazurilor problematice Aprofundare muncă în grup/ în pereche: discuţii de caz – şi găsirea de soluţii comune în grupe mici, întocmirea de lanţuri de activităţi în oferta îngrijirii corporale (pregătire-derulare-terminare) Exercițiu practic


Locație adecvată


Întrebarea colaboratorilor despre experienţele lor din domeniu Exerciţii în aplicaţiile practice:

a) alternativă: Compunere în această temă, discuţie de caz al unui tânăr cu nevoie de îngrijire şi eines jungen


53

pflegebedürftigen Menschen întocmirea unui lanţuri de activităţi în oferta îngrijirii corporale;

exerciţiu de analizarea pielii, întocmirea unui lanţ de activităţi într-o situaţie în practică → Evaluarea în plen

Încheierea modulului Reflectare asupra discuţiei cu colegii şi documentarea

acestuia în scris

alternativă: Compunere în această temă, evaluarea lanţului de activităţi, clauzură

Literatura de referință http://ethiknetzwerk-altenpflege.de/media/downloads/1.%20Vortrag%201%20- %20Intimit%C3%A4t%20und%20Sexualit%C3%A4t%20- %20mit%20Folienhinweisen.pdf Pflege heute (2013): Pflegelehrbuch. München (Elsevier Verlag) MENCHE, Nicole (2012): Biologie, Anatomie, Physiologie. München (Elsevier) Ann Louise Barrick (Hrsg.)(2011): Körperpflege ohne Kampf. Bern (Huber)

http://ethiknetzwerk-/

http://ethiknetzwerk-/


54

Modul IV.b Personalitatea şi îngrijirea corporală a persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire: în relaţie cu alimentaţia şi excreţia Durata: 32-40 Ore de prezenţă

1 CP


Nivel EQR 3

Condiții preliminare Modulul IV.a absolvit Vezi cadrul de motivare


Descrierea modulului În viaţa persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire alimentaţia,

adică mâncarea, băutul şi excreţiai joacă un rolo mult mai

important, decât la persoanele vârstnice. La alimentaţie, la

mâncăruri şi băuturi, trebuie luate în considerare nu numai a

necesităţile de bază ci şi placul lor şi exprimarea preferinţelor

sau a deciziilor existenţiale (de ex. De a fi vegetarian).

Alimentarea decurge adesea ca un lucru întâmplător. Dacă ne

place o mâncare sau nu, depinde de foarte multe ori de

compania la masă sau de împrejurimi. Participarea comună la

masă, până mâncăm şi bem, este influenţată în mare măsură

de modă şi de timpul care ne stă la dispoziţie. Aceasta poate

conduce la alimentaţie unilaterală, sau la obişnuinţe

nesănătoase ale aşa numitelor „Junk Food“.

Procesele excreţiei sunt acceptate de regulă a fi mai intime şi

dependenţa de alte persoane duce la sentiment de ruşine. În

acest sens se întâmplă şi ma des, să nu ceară ajutor persoana

în cauză, ceea ce are ca urmare adesea probleme somatice

ale digestiei, precum constipaţie sau diaree.

Cauzele stării de a fi persoană cu nevoie de îngrijire, precum

îmbolnăviri cronice sau accidentări, tulburări continue ale

sistemului digestiv

– acute sau mai uşoare – pot conduce la tulburări ale

proceselor de digestie, până şi la constipaţie.

În acest modul le va fi predat participanţilor importanţa acestei

tematici în viaţa persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire.

Participanţii vor dobândi cunoştinţe de bază despre

semnificaţia alimentaţiei şi a proceselor de digestie, precum şi

promovarea şi sprijinirea acestora. O temă aparte va fi şi

ruşinea şi înlăturarea acesteia.

Participanţii vor primi informaţii cu privire la formele relevante de alimentaţie pentru diferitele boli, standarde profesionale în


55

cazul profilaxiei problemelor de digestie, posibilităţi de ajutorare a procesului de excreţie. Pa lângă aceasta se ocupă de problemele individuale ale situaţiilor psihice, şi cu necesitatea de ajutorare la persoanele tinere cu nevoie de îngrijire. În cadrul întregului proiect, se vor avea în vedere pentru participanți mai








Derularea activităţilor şi gândirea igienică să fie aplicată în diferite

contexte

Planificarea, structurarea, derularea şi evaluarea activităţilor proprii



Tratarea intimităţii şi sexualităţii proprii şi al altora cu reflectare

Competențe Participanţii înţeleg şi privesc menţinerea independenţei şi a

îngrijirii de sine independente la persoanele tinere cu nevoie

de îngrijire ca fiind sarcină de bază în procesul de îngrijire.

Recunosc importanţa necesităţilor sociale la luarea mesei.

Ei recunosc relevanța auto-angajării în ceea ce privește proiectarea individuală a rutinei zilnice. Ei cunosc relațiile special ale corpului tinerilor care au nevoie de îngrijire și sunt sensibili la acestea. Participanţii înţeleg atât corelaţiile fiziologice dintre alimentaţie, introducerea măncărurilor şi a băuturilor, şi excreţie, cât şi influenţa lor asupra bunăstării a persoanei tinere cu nevoie de îngrijire şi a calităţii lui de viaţă. Privesc limitările eventuale, precum şi resursele ceea ce priveşte comportamentul legat de alimentaţie şi de excreţie. În cadrul activităţii de îngrijire şi asistenţă oferă ajutor în domeniul alimentaţiei şi excreţiei. Aplică măsuri profilactice cunoscute şi prescrise contra eventualelor riscuri. Combină nevoile nutriționale individuale cu forme alimentație utile și digestive. La toate măsurile aplicate au în vedere în mod special protecţia sferei intime a persoanei tinere cu nevoie de îngrijire. În relația cu persoanele tinere cu nevoie de îngrijire de propria lor vârstă, își recunosc propriile limite psihologice și, dacă este necesar, caută sprijin la locul de muncă, precum și în propria lor activitate de monitorizare.



56

Descriu consecvenţele autonomiei limitate ale excreţiei la persoanele tinere cu nevoie de îngrijire legate de relaţia cu sine şi cu propriul corp.

Exemplifică corelaţiile fiziologice între introducerea

hranei şi a băuturilor şi procesele de excreţie.

Identifică formele de alimentaţie, care sunt contrare

unei excreţii regulamentare şi compară formele de

alimentaţie, care sprijină un proces de excreţie regular

în caz de tulburări somatice.

Nominalizează măsuri profilactice, pentru a diminua pericolele cauzate de tulburările de digestie.

Prezintă diferite metode de sprijin la introducerea

alimentelor ca de ex. Introducerea de hrană asistată

sau utilizarea de tacâmuri speciale

Cunosc efectul proceselor de excreţie regulare asupra stării de bine.

Nominalizează posibile pericole de tulburări de excreţie şi diaree.

Recunosc propriile împovărări în relaţia cu persoana îngrijită, care provin din spectrul de vârstă dat şi formulează nevoia de sprijin.

Înţeleg semnificaţia culturii individuale de alimentaţie şi

al contextului social.


Integrează mijloacele auxiliare adecvate pentru

sprijinirea hrănirii în mod independent.

Constată comportamentul şi starea clientului pe

parcursul alimentaţiei

Modifică, în cooperare cu specialiştii şi persoana

îngrijită, meniul planificat în vederea sprijinirii digestiei

Acceptă necesităţile individuale, respectiv sentimentul

de ruşinare, şi aplică măsuri pentru protejarea sferei

private

Crează prin demersul sensibil o relaţie de încredere

Derulează măsuri obstipaţionale profilaxice în baza

indicaţiilor

Documentează suspiciuni şi derivări de la procesul normal de excreţie, cum ar fi obstipaţie sau diaree.

Aplică mijloace auxiliare pentru soluţionarea incontinenţei.



57

Remarcă necesităţile individuale în privinţa hrănirii, a

consumării mâncărurilor şi a băuturilor.

Protejează sfera intimă a persoanei tinere cu nevoie

de îngrijire.

Sunt conştienţi de semnificaţia excreţiei regulare în calitatea vieţii persoanei tinere cu nevoie de îngrijire.

Sunt conştienţi de semnificaţia observării şi perceperii procesului de excreţie.

Iau în considerare problema intimităţii la procesele de excreţie şi tematizarea lor la activităţile de îngrijire.

Pricepe ruşinarea şi dezgustul legate de procesul de

excreţie

Remarcă împovărările proprii în raport cu problemele persoanei tinere cu nevoie de îngrijire şi folosesc posibilităţile de sprijin care stau la dispoziţie în cadrul echipei interdisciplinare.

În cadrul consilierii încearcă să influenţeze persoana tânără cu nevoie de îngrijire în direcţia promovării sănătăţii.

Comentar didactic Pe lângă perspectivele profesionale („alimentaţia sănătoasă“) trebuie respectat la întocmirea şi alegerea meniului şi individualitatea şi autodeterminarea persoanei tinere cu nevoie de îngrijire. Îngrijitorii trebuie să fie capabili să recunoască necesităţile persoanei tinere cu nevoie de îngrijire, respectiv să găsească soluţii de compromis între alimentaţia „sănătoasă“ şi „gustoasă“. În relaţia cu procesele de excreţie, îngrijitorii trebuie să se comporte respectuos şi reticent, să respecte sentimentul de ruşine al persoanei îngrijite. Moduri de abordare al sentimentului ruşinii şi cum se poate discuta despre aceasta poate fi însuşit din studii de caz şi discuţii aferente. Scopul este dezvoltarea posibilităţilor de sprijinire plin de respect şi adecvat. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.


Introducere Fotografii/ poze/ film „Alimentaţia – sănătoasă sau gustoasă?!“, experienţe proeprii legate de obişnuinţele legate de mâncare, mediul şi cadrul socio-cultural al alimentaţiei Aprofundare muncă în gup în baza piramidei alimentelor Vizitarea unei Case sanitare – cuprezentarea diferitelor mijloace auxiliare în sprijinul procesului de ingestie (alternativ:


58

vizitarea unei unităţi de locuinţă protejată din domeniu, care utilizează diferite mijloace auxiliare). Vizitarea unui centru de aprovizioare al căminelor de îngrijire împreună cu un asistent în dietetică (bucătăria căminului sau spitalului) pentru cunoaşterea diferitelor forme de meniuri. Prelucrarea şi vizualizarea diferitelor măsuri de profilaxie la problematica excreţiei. Schimb de experienţă în cadrul asocierii furnizorilor de formare, legat de sentimentul propriu de ruşine în relaţie cu excreţie. Aprofundare Nevoile şi ofertele de alimentaţie în îngrijirea tinerilor – Întocmirea prânzului sănătos şi gustos. PraxisTemă de aprofundare Ajutor la ingestie – oferit în mod plăcut şi orientat pe persoană – prezentarea şi evaluarea raportului de experienţe, descrierea şirului de activităţi. Ajutor la excreţie: indicaţii sau ajutor la excreţie, derularea profilaxei îngrijitoare în legătură cu alimentaţie, ingestie/ excreţie, întocmirea unui şir de activităţi.


Locație adecvată


Asistarea de către specialişti în îngrijirea efectivă, la faţa

locului

Ajutor din partea specialiştilor la derularea măsurilor de

profilaxie

Exerciţiu: Descrierea unei situaţii de alimentaţie a unei

persoane tinere cu nevoie de îngrijire, enumerarea şi

descrierea măsurilor relevante în sprijinirea digestiei normale

Încheierea modulului Documentarea unei situaţii de hrănire a unei persoane tinere

cu nevoie de îngrijire

Clauzură/ Test cu bifare legat de anatomie/ fiziologie, diagnostizare, diverse probleme şi profilaxie Întocmirea unui şir de activităţi într-o situaţie de îngrijire a unei persoane tinere cu nevoie de îngrijire, cu oferirea ajutorului în procesul de ingestie. Întocmirea unui şir de activităţi într-o situaţie de îngrijire a unei persoane tinere cu nevoie de îngrijire, cu oferirea ajutorului în procesul de excreţie.

Literatura de referință Competenţe parţial din manualul modulelor pentru formarea Îngrijitorilor cu durata de un an în NRW, LB 1 – PM 1 – ME 1-3 (Hundenborn, G. & Knigge-Demal, B. 2011) entliehen. Pflege heute (2013): Pflegelehrbuch. München (Elsevier)


59

Modul V Perceperea sarcinilor de asistenţă în situaţii de criză Durata: 32-40 Ore de prezenţă

1 CP


Nivel EQR 2

Condiții preliminare Curs de prim ajutor absolvit (16 UE = EQR 2) Vezi cadrul de motivare


Descrierea modulului Acest modul are în vedere faptul, că persoanele tinere cu nevoie de îngrijire, care primesc sprijin în cadrul îngrijirii de bătrâni, au pe lângă limitările relevante îngrijirii şi probleme medicale acute, care au fost declanşate fie de nevoia de îngrijire, fie din cauza, care a provocat nevoia de îngrijire. În munca cotidiană de îngrijire, specialiştii nu sunt în totdeauna la îndemână. Ca acest fapt să nu ducă la împovărări (neajutorare), în acest modul se vor preda cunoştinţe esenţiale pentru a putea observa şi remarca situaţii de alertă. Participanţii învaţă modul de lucru cu diferitele dispozitive de diagnostizare. Exersează comportamentul în situaţii de alertă şi reflectă asupra rolului propriu în cadrul întregului proces de îngrijire. Prin delegarea de regulă a sarcinilor de diagnostizare în cazuri cotidiene, obişnuite – nefiind cazuri de alertă sau urgenţă – se va putea consolida baza de încredere între îngrijitor şi client, dar va creşte şi motivaţia îngrijitorului. În cadrul întregului proiect, se vor avea în vedere pentru participanți mai


Preluarea responsabilităţii pentru activităţile de specialitate




Derularea activităţilor şi gândirea igienică să fie aplicată în diferite

contexte




Competențe Participanţii vor putea remarca corect potenţialul pericol

pentru clienţi în cazuri de excepţie, sau de alertă, urgenţă.

Măsoară valorile vitale cu şi fără dispozitive sau instrumente

tehnice şi iau măsurile potrivite. În mod complementar la


60

rezultatele cursului de prim ajutor, care este condiţie

preliminară), participanţii sunt în stare să deruleze noi măsuri

de diagnostizare, mai ales în cazul necesităţii de ajutor în

situaţii acute.

Sunt conştienţi de măsurile de profilaxie, în special în cazurile de diabet şi tromboză, cunosc acestea şi pot aplica cu siguranţă profilaxie alese. Totodată participanţii sunt în stare să observe necesităţile speciale ale persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire în aceste situaţii de criză, şi să întreprindă paşii necesari cu ajutorul indicaţiilor staffului interdisciplinar.


Recunosc relevanţa funcţiilor vitale ca fiind exprimarea

funcţiilor vitale de bază şi interpretează devierile de la

valorile normale.

Cunosc condiţiile cadru din domeniul juruidic şi al igienei ceea ce priveşte utilizarea miijloacelor medicale auxiliare neinvazive

Deţin cunoştinţele despre funcţia pompării muşchiului inimii şi sensul acestuia asupra tensiunii şi a circulaţiei sanguine.

Localizează evtualele surse de eroare la măsurarea

tensiunii.

La toate activităţile cotidiene pot interveni sincope

vegetative (în special în cazul excreţiei) ca o reacţie şi

complicaţie posibilă

Pot deduce posibilul pericol de tromboză în cazul unei

circulaţii sanguine tulburate, cauzate de boli cronice.

Estimează corect semnificaţia diabetului (Diabetes

Mellitus) ca o împovărare suplimentară a persoane

tinere cu nevoie de îngrijire

Cunosc indicaţiileîn cazul măsurării glucozei din sânge.

Identifică modificările semnificative ale metabilismului

glucozei la bolnavii cu diabet (Diabetes Mellitus).

Cunosc semnificaţia ajutorului suplimentar în cazuri de urgenţă şi cunosc numărul de apel, respectiv unităţi de urgenţă.


Pot descrie funcţiile mijloacelor diagnostice auxiliare

precum tensiometru cu manometru, stetoscop,

termometru pentru măsurarea febrei şi tensiometru.

Demonstrează cunoaşterea utilizării acestor dispozitive


61

Stabilesc diagnosticul de bază cu ajutorul acestor

mijloace în situaţii de urgenţă

Aplică măsurile fundamentale de ajutor după

standardele actuale.

Cunosc legile fizice ale gravitaţiei şi raportul acesteia

cu pomparea muşchilor-arterelor

Pot motiva măsurile aplicate în caz de profilaxie de

tromboză

Aleg corect posibilităţile de depozitare pentru

thromboseprophylaxie

Aplică instrumentele de măsurare pentru ciorapii anti-

tromboză.

Pot utiliza corect ciorapii anti-tromboză.


Evaluează rezultatele măsurării tensiunii şi deduc

reacţiile necesare.

Cunosc valorile limită al pulsului, a tensiunii, a

temperaturii şi glucozei, şi în cazul depăşirii valorilor

normă întreprind măsurile necesare.

intervin in cazuri de urgenţă hotărât şi cumpătat

Remarcă modificările ca urmare a măsurilor aplicate

şi documentează acestea.

Sunt sensibili la fricile şi problemele persoane tinere

cu nevoie de îngrijire

Percep şi reflectă asupra emoţiilor proprii după situaţii

de criză şi recunosc necesitatea de a cere ajutor

extern

Cunosc importanța încrederii, pentru reducerea fricii

persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire.

Estimează situaţiile de împovărare proprie şi

utilizează în caz de nevoie măsurile adecvate

Comentar didactic Îngrijitorii pot prelua, în funcţie de prevederile legale în vigoare din ţara respectivă, părţi ale îngrijirii, tratamentului şi perceperii bolnavilor în situaţii de criză. Felul şi măsura îngrijirii, tratamentului predat în cadrul pregătirii şi perfecţionării diferă în funcţie de cunoştinţele preliminare şi prevederile legale. Modulul poate fi completat ţi aprofundat cu alte cunoştinţe şi metode de tehnica îngrijirii, în funcţie de prevederile legale din ţara unde se derulează cursul. Trebuie luat în seamă diferenţa între limitele activităţilor specialiştilor şi cel al îngrijitorilor, ce este prevăzut de sistemul medical în cauză.


62

Acest modul poate fi derulat şi ca perfecţionare separată, ţinut îngrijitorilor cu experienţă. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.


Seminar cu studii de caz şi exerciţii cu utilizarea dispozitivelor

de diagnostizare

Introducere: Chestionare cu cartonaşe, clustere, stoc de teme, Prelegere Prelucrarea textelor/ muncă în grup, flipchart: steaua asocierilor şi prezentare, clarificarea noţiunilor centrale, mindmap (structuratea noilor unităţi de conţinut) Prelucrare: Prelegere ţinută de către lector (Input însoţit de vizualizare), bibliografie, materiale pentru măsurături, demonstraţii şi exerciţii practice în pereche, exersarea activităţilor în cadrul cursului (evaluarea perceperii proprii), întocmirea planului de activităţi Aprofundare: ladă cu comori, jocul întrebărilor şi al răspunsurilor, jocuri dramatice, reţeaua reflexiilor, muncă în grupă/ în plen, catalogul măsurilor, “blitzlicht” Exerciţiu de transfer: descrierea de măsuri de îngrijire diagnostische sau terapeutice în cazul aplicării la un caz: şirul activităţilor (pregătire, derulare, finalizare).


Locație adecvată


Instituţii de îngrijire de tip ambulatoriu, parţial rezidenţial sau

rezidenţial pentru vârstnici.

Temă de studiat:

Descrierea studiului de caz cu coordonatorul stagiului de

practică:

Problemele specifice modificării parametrilor medicali pe baza

diagnosticului – concluzionarea şi motivarea evetualelor

pericole.

Exerciţiu, Desfăşurare şi documentarea măsurilor

dealungul mai multor zile: măsurare tensiunii arteriale,

îmbrăcarea /dezbrăcarea ciorapilor de compresie – aici

documentarea modificărilor, măsurarea diabetului sub

îndrumare.


63

Încheierea modulului Scurt test în scris; caz din experienţă practică, documentat. Eventual derularea practică a muncilor cotidiene la pacienţi corespunzători, sub supraveghere.

Literatura de referință Pflege heute (2013): Pflegelehrbuch. München (Elsevier Verlag) MENCHE, Nicole (2012): Biologie, Anatomie, Physiologie. München (Elsevier)


64

Modul VI Consolidarea rolului professional: Tratarea conflictelor şi a greutăţilor/împovărărilor (proprii)


Tipul modulului Calificări speciale referitoare la subiect

Nivel EQR 3



Descrierea modulului Persoanele tinere cu nevoie de îngrijire, atât în îngrijirea ambulantă, cât şi în cea de tip rezidenţial, prezintă o provocare adevărată. Pe lângă îngrijire reabilitativă, cea medicală şi sprijinitoare, trebuie oferit acestor oameni şi posibilitatea dezvoltării unei noi perspective de viaţă. Schimbarea de multe ori bruscă a situaţiei acestor persoane, prin survenirea de accidente sau boli, le provoacă crize adânci. Participanţii sunt în contact cu persoanele îngrijite, pe de o parte ca sprijinitori, pe de altă parte ca persoane de încredere şi consilieri. Participanţii pot trăi în această sens probleme /greutăţi de genul: • se simt frustrat şi neajutorat • sentiment de afectare puternică • sentiment de neputinţă • trăiesc împreună cu persoanele cu nevoie de îngrijire schimbarea rapoartelor sociale • sunt copleşiţi de progresarea stării de boală a persoanei îngrijite. Pentru protejarea participantului şi pentru menţinerea unei relaţii profesionale viabile, se vor împărtăşi participanţilor în cadrul acestui modul posibilităţi de a trata şi de a rezolva aceste greutăţi. Abordarea profesională a apropierii sau a distanţei, respectiv abordarea cu empatie trebuie exersate aici. În cadrul proiectului în totalitate, dar mai ales în acest modul se vor avea în

vedere pentru participanţi în special următoarele competenţe subordonate:


Reflectarea asupra înţelegerii rolului profesional propriu şi

expulzarea acestuia

Neputinţă / apropiere-distanţă /împovărări, greutăţiVerantwortung übernehmen für berufliches Handeln






65

Competențe Având în vedere realitatea muncii trăite, modulul oferă participanţilor spaţiu, de a-şi aminti de greutăţi, împovărări trăite şi pentru a le clasifica. Se va stabili un cadru de evaluare prin trei proceduri:

- sarcina profesională / obiectivul profesional - teorii ale modelelor de stres - moduri de abordare ale menţinerii stării de sănătate /

Salutogenese: apropierea şi distanţa profesională

Participanţii pot evalua emoţional situaţiile individuale şi le pot aborda în mod diferenţiat. Cu acest mijloc metodologic, şi anume al discuţiei de caz, participanţii pot cunoaşte o structură fermă, care permit prin paşii analizei şi a recunoaşterii problemelor, atingerea scopurilor, precum şi idei de rezolvare şi de căderi de acord. Participanţii vor fi capabili să abordeze mai clar situaţii individuale, să evalueze în gând posibilităţi le proprii de acţionare şi să se întoarcă consolidat în viaţa profesională cotidiană. Aspectele culturale sau specifice profesiei se vor aborda individual în diferitele ţări.


Percep posibilităţile/alternativele de acţionare în cazuri individuale şi le utilizează în discuţiile cu specialiştii

Remarcă nişele activităţilor, care provin din condiţiile societăţii şi cele financiare.

Recunosc şi nominalizează situaţii, care cauzează stres, precum eforturi puternice şi suprasolicitare, precum reacţiile omeneşti (persoană/instituţie).

Descriu metode de rezolvare a problemelor în acest context, ca de ex. discuţie de caz, consultanţă colegială

Cunosc supervizia ca o posibilă metodă de sprijin. Capacități, abilități Participanții ...

Recunosc situaţiile de neputinţă proprie şi le pot denumi

Acceptă limitele posibilităţilor de influenţare a derulării bolilor persoanelor îngrijite.

Încearcă diferite tehnici de reducere a stresului şi îşi alegtehnica potrivită.

Pot diferenţia reacţii de stres şi simptomele bolilor precum depresie, traumatizare / „burn out“ şi cunosc posibilităţile de sprijinire în aceste cazuri.

Încearcă tehnici de reflectare, precum discuţie în team, discuţii ad-hoc şi discuţii de încheierea zilei.


66


Recunosc la sine şi la ceilalţi membri ai echipei fenomenele suprasolicitării.

crează un cadru, care permite atenţie şi reflectare (cultură organizaţională)

reflectă prin exemple asupra relaţiilor profesionale referitoare la:

compătimire

afectare

Pot descrie tehnici de a crea apropiere conştient, dar şi de îndepărtare/ distanţare

Tematizează semnele abuzurilor sexuale, care crează probleme şi caută soluţii de rezolvare.

remarcă la sine şi la celelalte persoane din team eventuale fenomene ale suprasolicitării

Comentar didactic Acest modul se potriveşte în special la sfârşitul unei faze de formare, după diferite moduri de abordare practice de reflectare asupra experienţelor acumulate. Însemnarea fiziologică şi modelul de derulare al reacţiei de stres vor fi prezentate sau dezbătute în forma unui scurt impuls. Din punct de vedere al conţinutului este vorba în primul rând de experienţele proprii, prelucrarea situaţiilor de îngrijire trăite şi de dezvoltarea modelelor de acţionare şi de luarea deciziilor profesionale. În prelucrarea cazurilor este foarte bine aplicabil (studiul de caz structurat al unei situații trăite) și/sau consiliere colegială. Modulul poate fi integrat atât într-un curs de învățământ, cât și separat ca formare sau perfecționare de 1-3 zile pentru asistenți sau profesioniști în îngrijire. Pe lângă sugestiile specifice de mai jos la derularea modulului din punct de vedere metodic-didactic, stau la dispoziţie pentru toate modulele indicaţii relevante în “Recomandări didactice”.


Introducere: Videotraining/film scurt legat de situaţia de îngrijire, înregistrări audio, interviu, fabule, imaginea de sine, autocunoaşterea (închipuirea mea despre mine / cea realistică) Prelucrare: jocuri dramatice legate de situaţie abordări emoţionale Discuţii de caz în comun depre conflictele problematice / Situaţii prelucrarea comună cu refdlexie a cazurilor grave, grele


67

Cogniţii la conceptul despre sine – concceptul despre lume /modul de gândire Obişnuinţele interpretării şi interpretarea/sensul situaţiilor Învăţarea situaţiilor, jocuri dramatice, discuţii Mindmap: capacităţi de rezolvarea conflictelor Analiză de caz – cu cei 6 paşi ai strategiei de rezolvarea conflictelor (matricele de caz), Discuţii de caz, schimb de experienţă Muncă în grup cu ajutorul literaturii de specialitate aferente temei: Stresul, Modelul Salutogenezei-, „Burn-out“, violenţa în relaţiile de îngrijire, etc. Prelucrare unui chestionae despre modul de abordare/ prelucrare a împovărărilor Aprofundare: autocunoaştere, feedback, reflectare asupra împovărărilor proprii / reacţii la împovărări şi descrierea posibiolităţilor proprii de soluţionare, învâţarea asisitată


Locație adecvată


Participarea la supervizie individuală sau în grup în domeniul de activitate Jurnalul de practică, întocmirea de procese verbale ale discuţiilor (Verbatim), Propriile puncte forte, puncte slabe şi reflectare asupra acestora în discuţii Discuţii cu colegii din domeniu în baza chestionarelor elaborate/ exemple individuale pentru rezolvarea conflictelor – chestionar (rezolvarea conflictelor) Exerciţii practice legate de temă Temă de casă: compunere scrisă (raport de observare, proces verbal)

Încheierea modulului Documentarea unui studiu de caz împreună cu colegii / împreună cu persoanele afectate de respectivul caz şi reflectare asupra rolului propriu Evaluarea procesukui verbal

Literatura de referință ANTONOVSKY, Aaron (1997): Salutogenese. Tübingen (DGVt)


68

TAMELING, Rainer (2014): Stress und Stressbewältigung: die Stresstheorien von Richard S. Lazarus und Aaron Antonovsky. Hamburg (disserta) MASLOW, Abraham H. (1987/2007). Motivaţie şi Personalitate. Editura Trei, Bucureşti GHANDI, Arun (2004). Nonviolence in the 21th Century. Chal- lenges and Choices. În: Forum for Intercultural Philosophy 5.http://them.polylog.org BAGDY, Emőke u. TELKES József (1995).Személyiség fejlesztő módszerek az iskolában. Nt, Budapest BIRKENBIHL, Vera (2000). Kommunikációs gyakorlatok, Trivium, Budapest ALDWIN; Carolin M (2007). Stress, Coping and development, an integrative perspective TRUAX, Charles B. U. CARKHOFF, Robert R. (1967). Towards effective counseling and psychotherapy: Training and Practice. Aldine Pub. Co., Chicago HELENA, C. u. SHOSHANA, F. (1996).Ştiinţa rezolvării conflictelor,Ed. Ştiinţă şiTehnică, Bucureşti EGAN (1998). The Skilled Helper. A problem-management ap- proach GORDON, Thomas (1990). T.E.T: A tanári hatékonyság fejlesztése.Gondolat K. Bp WEITZ, J. (1970). Psychological research needs on the problems of human stress, în J. McGrath, Social and psychological factorus in stress, New York, Holt, Rinehart and Winston MILEY, Karla K., O’MELIA, Michael, Brenda DUBOIS (2006). Practica Asistenţei Sociale: o abordare participativă. Polirom Iaşi, index KIRSCHENBAUM et al. (Hrsg.) (1957/ 1989). The Necessary and Sufficient Conditions of Therapeutic Personality Change, În: The Carl Rogers Reader, Houghton Mifflin Company, Boston, New- York DIACONESCU, Maria (2007). Empathy and Interpersonal Communication. In: Studia Universitatis Babeş-Bolyai Sociology, issue no.2

http://them.polylog.org/


69

ROTH- SZAMOSKÖZI, Maria (2003). Perspective teoretice şi practice ale asistenţei sociale, PUC, Cluj


70

Modul 1

Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“ Durata în ore: 50 ore

2 CP Timpul de prezență: 25 UE Timpul de învățare și aprofundare: 25 UE

AutorInnen Hornscheidt, Frieder Olcsvári, Tünde Szilágyi-Nagy, Imola Schönlau, Kerstin Urbanska, Alexandra


Nivel EQR 2 până la 3

Condiții preliminare Experiențe cu grupul țintă


Descrierea modulului Mutarea într-o instituție de îngrijire rezidențială, în special la persoane tinere, reprezintă o intervenție masivă în stilul de viață / modul de viață autodeterminat. Abandonarea gospodăriei proprii, plecarea dintr-o casă maritală comună sau schimbarea din familia părintească sunt în contradicție cu nevoia umană de autodeterminare și independență. Persoanele care au nevoie de îngrijire părăsesc încăperile obișnuite sau încăperile obișnuite trebuie să fie folosite în mod diferit, dar și aparținătorii își deschid și camerele private, de ex. Activităților asistenților și, de asemenea, le dau o parte din autodeterminarea lor. Condițiile spațiilor de locuit și de viață pot avea, prin urmare, un impact major asupra calității vieții și a satisfacției asociate a oamenilor. Cum se integrează / realizează un stil de viață determinat de sine stătător, în ciuda deplasării într-o unitate de îngrijire medicală de tip rezidențial (îngrijire în spitale) sau a utilizării spațiului personal de către asistente medicale (îngrijire în ambulatoriu), de ex. cu privire la ideile și dorințele personalizate și la propunerile de proiectare și utilizare corespunzătoare a încăperilor folosite, ar trebui clarificate în cadrul acestui modul. Rolul partenerilor / a persoanelor în cauză va fi, de asemenea, abordat, deoarece aceștia trebuie, de asemenea, să-și redefinească planurile de viață pe baza nevoii lor de îngrijire. Mai ales dacă îngrijirea are loc într-un context intern, adică la domiciliu. Adesea, mutarea într-o unitate de îngrijire medicală de tip rezidențial implică și mutarea într-un alt oraș, care poate afecta familia și prietenii, iar participarea la viața publică se schimbă. Cum își modelează spațiile publice oinstituție de îngrijire de tip


71

rezidențial, modul în care se deschide față de lumea exterioară în ceea ce privește oportunitățile de recreere și cât de bune condiții pot permite tinerilor cu nevoi specile să participe la viața publică în "spațiile publice" din interiorul sau din afara instituției, va fi discutat deasemenea în cadrul prezentului modul.

Competențe Participanții la modul înțeleg că beneficiarii se află într-o fază de reorientare sau relocare prin trecerea într-o instituție de îngrijire de tip rezidențial. În amenajarea spațiilor reale, dar și în proiectarea spațiilor metaforice care permit integritatea publică, recunosc o șansă de a promova / de a întări autodeterminarea și independența tinerilor care au nevoie de îngrijire. Participanții integrează cunoașterea importanței deosebite a mediului pentru un sentiment de a fi acasă, dar și ca un loc de retragere și întâlnire, oferind astfel îndrumări necesare beneficirilor și contribuind astfel la proiectarea și utilizarea spațiilor de viață.


descriu importanța dotărilor spațiale, precum și mediul înconjurător pentru calitatea vieții celor care au nevoie de îngrijire.

afirmă că dorința de a modela mediul este însoțită de dorința de a acepta noutatea

sunt preocupați de importanța setărilor de îngrijire în sectorul privat (îngrijirea la domiciliu)

Ei sunt conștienți de importanța unei pregătiri continue pentru dialogul cu rudele și aparținătorii

Ei sunt conștienți de faptul, că există și viața în afara instituției pentru tinerii din cadrul unei instituții rezidențiale

Ei discută faptul, că folosirea și amenajarea spațiului personal de viață merg mână în mână cu dorința de contacte sociale

Examinând activitatea biografică a rezidentului, pot recunoaște în ce măsură experiențele din situațiile de viață și de trai anterioare influențează acceptarea în noilor situații de viață și de locuit.


Pot defini criteriile pe baza cărora se poate evalua gradul atins al sentimentului de "a fi acasă"

Ca și concluzie ei transferă idei pentru proiectarea în comun a mediului de viață, care trebuie discutate


72

împreună în acest proces

Luând în considerare deficiențele individuale, ele oferă ajutoare de orientare în cameră, în casă și în mediul înconjurător

schițează spațiile instituționale și mediul, astfel încât beneficiarul să le poată folosi pentru activitățile sale

sprijină locuitorii în individualizarea habitatelor

Ele pot, de asemenea, să modeleze constructiv dialogul comun în cadrul discuțiilor de caz interdisciplinare.


acceptă camera rezidentă ca un loc de retragere și intimitate

se simt angajați în ceea ce privește recunoașterea valorii faptului, că locuitorul dependent are dreptul să se retragă și să-și trăiască intimitatea

Participanții evaluează o facilitate de îngrijire ca un spațiu viu, în schimbare, unde locuitorii pot co-negocia transformările potențiale.

Participanții reprezintă pretenția rezidentului, de a folosi spații publice în interiorul și în exteriorul casei, permițându-i să participe la viața publică.


Introducere Sensibilizarea subiectului pe fundalul propriilor experiențe (plecare din casa părintească, abandonarea propriei locuințe, reorientări spațiale dorite și nedorite). Ce a sprijinit pasul, ce l-a făcut dificil, ce a fost considerat a fi de ajutor Prelucrarea biografiei personale (legate de subiect) Aprofundare Despre metodele creative de lucru în grup, proiectarea conținutului termenului spații de viață

Ce aparține la spații de viată

Ce înseamnă spațiul de locuit în ceea ce privește autonomia și independența

Cum poate o reorientare necesară să afecteze cercul de prieteni?

Cum pot face să îmi trăiesc noi locuri de trai tangibile pentru mine?

Posibilități și limite ale mobilării individuale ale camerei (financiar și practic pentru îngrijire)

Comparație: la ce renunță beneficiarii rezidenți - ce obțin în schimb?


73

Aprofundare Studiu de caz pe tema: un nou rezident se mută în camera lui


Locație adecvată


În instituțiile de îngrijire de tip ambulatoriu și rezidențial, unde activitatea se referă și la îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi speciale, în unități protejate, la domiciliul persoanelor tinere îngrijite, unde se derulează activitatea de îngrijire.

Temă de studiat Aprofundare, ce informații despre rezident trebuie să fie prezentate și luate în consideare pentru a lua măsurile necesare pentru a însoți rezidentul / pentru a se simți confortabil în noua sa împrejurime (cameră, zonă / casă, oraș)

Încheierea modulului Ghid de sosire și orientare Programați o primă săptămână pentru rezidenții noi (sau în mod optim: al unui beneficiar predefinit) în unitatea de îngrijire de tip rezidențial: Pe de o parte: structuri de orientare -Ce spații îi arăt? -Cu cine îl fac cunoscut? -Ce formalități trebuie spuse, cum ar fi de ex. timpul de mâncare -Cum arată zona înconjurătoare? Pe de altă parte: pentru a deschide posibilitățile de proiectare: Ce pot influența, cu ce pot contribui??

Literatura de referință Hanisch – Berndt, J. Manja Göritz, (2005). Diplomarbeit. Kritischer Ablauf des Heimübergangs, Gemeinschaft und Vereinsamung in Einrichtungen der stationären Altenhilfe. Häussler – Sczepan, M.,(1998) Möglichkeiten und Grenzen einer selbständigen Lebensführung in Einrichtungen, Bundesministerium für Familie, Senioren, Frauen und Jugend, Stuttgart: Verlag Kohlhammer. Im Hof, M. (2008) Konzepte Soziale Arbeit, Lebensweltorientierte Arbeit in Senioreneinrichtungen, Bürgerspital Würzburg: (Aufsatz). Morgenstern, A. (2010) Umzug in ein Altersheim als kritisches Lebensereignis im Alter, Aufgaben und Herausforderungen für Soziale Arbeit, Lucrare de Licență, Hochschule Mittweida. Sanderson , H, Bailey, G. (2015) Praxishandbuch personen- zentrierte Pflege, Bern: Verlag Hans Huber.


74

Modul 2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“ Durata în ore: 50 ore

2 CP Timpul de prezență: 25 ore Timpul de învățare și aprofundare: 25 ore

AutorInnen Hornscheidt, Frieder Olcsvári, Tünde Schönlau, Kerstin Urbanska, Alexandra



Condiții preliminare Experiență în abordarea grupului țintă, proces de îngrijire ca metodă de lucru


Descrierea modulului Munca ocupationala are o prioritate in viata. Pa lângă asigurarea existențială, în contextul profesional sunt de importanță esențială printre altele: capacitatea de muncă, acceptarea și afilierea socială. Această experiență are o influență asupra identificării cu profesia și abilitățile profesionale. Identitatea profesională există atunci când există o imagine clară a obiectivelor, intereselor și abilităților proprii ale carierei. Lucrul cu tinerii care au nevoie de îngrijire necesită o definiție precisă a "succesului muncii": acordurile comune țintă între rezidenți și angajați includ, de obicei, numai o creștere limitată sau o ameliorare a tratamentului / simptomelor. Este vorba mai mult despre procesul de corelare: obiectivele mici și acordurile trebuie definite. Aceasta ar trebui să se concentreze asupra gradului de preluare sau asistență și orientare, precum și asupra promovării resurselor. Poate fi un punct de conflict special dacă beneficiarii, locuitorii au o altă așteptare pentru ei înșiși, de exemplu, Nu judecă păstrarea abilităților proprii prin formare continuă ca fiind structurată și semnificativă. În cadrul prezentului modul, participanții trebuie să se ocupe de obiectivele activităților de îngrijire medicală în contextul "îngrijirii tinerilor", pentru a deveni conștienți de promovarea procesului de asistență medicală, precum și de eficiența propriei activități ocupaționale.

Competențe În cazul discuțiilor de caz și cele profesionale participanții participă la elaborarea și elaborarea obiectivelor asistenței și


75

îngrijirii medicale. Acest lucru le permite să vizualizeze evoluțiile pozitive, precum și succesele mici și mari și să sensibilizeze beneficiarii cu privire la succesul celor care l-au atins, precum și pe ei înșiși. Sunt tematizate conflicte în contextul dezvoltării obiectivelor (de exemplu în ceea ce privește rolul persoanelor cu nevoie de îngrijire pe calea către scopul lor), se solicită o soluție constructivă a conflictului. Participanții sunt gata și capabili să reflecte și să-și dezvolte continuu acțiunile, contribuind la procesul ca persoană cu abilitățile profesionale și cele personale. Ei se văd ca parte a unei structuri sociale, în care fiecare contribuie cu partea lui la succes.


discută despre importanța obiectivelor de îngrijire convenite în comun și despre gradul lor de realizare

explică procesul de coordonare a percepției, față de evenimente / situații ce trebuie atinse

discută despre relația dintre importanța de a fi recunoscut și sentimentul de a avea succes

recunosc, că o reflecție constantă și dorința de a pune întrebări asupra propriilor acțiuni conduc la dezvoltarea profesională și personală

apreciază că abordarea activă a cerințelor experimentate întărește personal asumarea responsabilității pentru învățarea și acțiunile proprii


afirmă că schimbările de dispoziție ale beneficiarului influențează derularea acțivităților

pot înșira trei moduri de a reflecta asupra vieții profesionale de zi cu zi și sunt în stare să-și pună întrebări legat de acțiunile întreprinse și să modifice propriile acțiuni

observă micile schimbări pozitive și obiectivele atinse în execuția asistenței medicale și pot să le comunice

efectuează discuții de stabilire a obiectivelor și, sunt capabili, ca împreună cu tinerii cu nevoie de îngrijire, să dezvolte obiective specifice, concrete, realiste, cu termene fixate și verificabile pe termen scurt

specifică condițiile, care favorizează reușita rezultatului realizării obiectivului


76

sunt capabili să înțeleagă experiențele beneficiarilor rezidenți și să le diferențieze de evaluările personale


sunt convinși că o atitudine pozitivă și apreciativă față de beneficiari este o condiție prealabilă pentru o relație eficientă și de ajutor

constată că un grad ridicat de identificare cu domeniul de muncă facilitează crearea unor situații stresante sau dificile

realizează faptul, că reacțiile sau comportamentul beneficiarului rezident nu sunt întotdeauna cauzal legate de actul de îngrijire și asistență medicală intenționat sau efectuat


Introducere Pentru a face acest subiect ușor de înțeles pentru participanți, poate fi logic să începeți cu o întrebare care se referă în mod direct la participanți, de ex.:

Ce mă face fericit profesional?

Ce mă ține la muncă?

În ce situații de îngrijire am avut succes? (sau am facut bine și de ce?)

Aprofundare Legătura dintre succesele personale și succesele pentru beneficiarul rezident este stabilită: procesul de îngrijire și asistență medicală, principiul bazat pe dialog dintre beneficiar și îngrijitor și procesul de negociere. Prelucrarea scopurilor exemplelor de bune practici și a operațiunilor lor sporește gradul de conștientizare a necesității de a determina gradul de realizare a obiectivelor pentru a putea măsura succesul și eficiența. Aprofundare, Vertiefung Analiza obiectivelor de asistență medicală existente privind gradul de operare.


Locație adecvată



Temă de studiat Studiu de caz: Selectarea unui beneficiar rezident: Care sunt obiectivele documentației de îngrijire medicală? Selectarea exemplară a trei obiective:


77

Sunt acestea obiective pe care un beneficiar rezident le-ar formula pentru sine?

Sunt acestea obiective din punctul de vedere al echipei de asistență medicală?

Pentru a intra în contact cu personalul de asistență medicală:

Există discrepanțe?

Sunt aceste obiectivele realizabile? Sunt destul de concrete?

Încheierea modulului Descrierea unui plan de acțiune, care arată modul în care participanții pot sprijini în mod concret o sumedenie de obiective al beneficiarului rezident. Definirea criteriilor pentru a măsura gradul de realizare a obiectivelor.

Literatura de referință Brühwiler, B. ( 2016 ) SMART – Ziele setzen und erreichen, erhältlich als E – Book. Hellmann, S. (2009) Formulierungshilfen für die Pflegeplanung nach AEDL, Hannover: Schlütersche Verlagsgesellschaft. Leao, A. ( 2014 ) , Trainer – Kit Reloaded, Bonn: ManagerSeminare Verlag GmbH. Müller-Schöll, A. Priepke, M.( 1989 ).Sozialmanagement, Frankfurt / M: Verlag Moritz Diesterweg.


78

Modul 3 Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut? Durata în ore: 50 UE

2 CP Timpul de prezență: 25 UE Timpul de învățare și aprofundare: 25 UE

Autori Hornscheidt, Frieder Olcsvári, Tünde Schönlau, Kerstin Urbanska, Alexandra

Tipul modulului Modul de bază + Modul practic de aprofundare


Condiții preliminare


Descrierea modulului În cadrul prezentului modul participanții se ocupă de diferitele tipuri de comportamente provocative, eventualele cauze ale acestora și opțiunile de comportament, ca reacție din partea personalului îngrijitor. Sub comportament provocativ înțelegem aici moduri de comportament din partea persoanei îngrijite, care solicită reacție din partea mediului, în cazul căreia îngrijitorul este nevoit să ocupe o poziție, se ocupe de situație. Comportamentul provocativ se poate manfesta în diferite forme și modalități: în retragere și refuz, până la limita agresiunii deschise. Din partea celor involvați acționarea persoanei îngrijite în situația respectivă pare exagerată, fapt care împiedică personalul îngrijitor să se apropie cu înțelegere la trăirile, experiențele persoanei respective. În cazul în care nu există motive de sănătate, pot cauza acest comportament diferite pierderi sau devieri de la programul zilnic, și/sau deteriorarea capacității de comunicare. Mai ales în faza de viață a îngrijiților tineri joacă un rol foarte important nevoia de autonomie și dorința de auto-determinare a propriilor acțiuni. Pentru persoanele îngrijite a aranja ceva individual, a încerca și a crea ceva este posibil doar în mod condiționat în cadrul instituțional predefinit. Astfel comportamentul provocativ poate exprima protestul față de mediul / situația / condițiile date. Dacă munca se bazează pe derularea rutinei zilnice fără probleme sau conflicte, se caută terminarea rapidă a modului de comportament necorespnzător sau prevenirea acestuia de la bun început. Se va subînțelege ca fiind mod de comportament enervant, agresiv, adică necorespunzător, și va împiedica îngrijitorul în înțelegerea persoanei în cauză.

Competențe Participanții la prezentul modul clarifică ce înseamnă comportamentul provocativ și discută în grupuri posibili factori și influențe ce pot cauza aceasta. Cu implicarea rudelor, sau a persoanelor de contact și luând în

considerare părerea lor despre comportamentul provocativ, se


79

vor căuta în cooperare cu persoana îngrijită moduri acceptabile

de comportament alternativ, se testează acestea și se

evaluează în comun.

Participanții se străduiesc să identifice sentimentele din spatele

comportamentului provocativ și reacționează în mod

corespunzător.


identifică diagnosticul bolii și eventualii factori, care pot cauza comportamentul provocativ

cunosc importanța informării rudelor în detaliu despre

eventualele cauze ale comportamentului provocativ și

experiențele lor de a integra aceasta în planul de

asistență și îngrijire de tip ambulatoriu sau rezidențial.

conștientizează, că acest comportament provocativ

poate apărea ca fiind reacție la dependența de

persoane străine

cunoaște formele de manifestare tipice sexului

respectiv

conștientizează semnele propriei suprasolicitări în

relația cu persoanele îngrijite, care se manifestă în mod

provocativ, și reflectă asupra experiențelor și

comportamentului propriu.

cunosc moduri și tehnici de de-escaladarea comportamentului prin comunicare non-violentă


descriu, fără a (pre)judeca, modurile de comportament ale persoanelor îngrijite și discută posibile cauze și factori declanșatori

ia în considerare diferitele cauze la confruntarea cu comportamentul provocativ și își controlează reacțiile în mod conștient

ia în considerare părerea rudelor și este în continuu dialog respectuos cu ei

încearcă prin exemple și joc de roluri măsuri și tehnici de de-escalarea comportamentului prin comunicare non-violentă

își direcționează acțiunea de îngrijire medicală, în colaborare cu persoana îngrijită, asupra elaborării formelor de exprimare alternative

formulează recomandări cu privire la activitatea de îngrijire în relație cu comportamentul provocativ

se antreneză în modurile și tehnicile de de-escalare a comunicării non-violente și integrează aceasta ca opțiuni de activitate în propriile acțiuni


80


acceptă comportamentul provocativ ca un posibil mod de exprimare din partea persoanei îngrijite sunt conștienți de posibilitatea și pericolul conflictelor cu rudele sau persoanele de contact ale îngijiților, ca urmare a diferitelor estimări și judecări ale comportamentului

privesc modul de comunicare respectuos cu rudele și persoanele de contact a îngrijiților de sine înțeles, în vederea prevenirii conflictelor, respectiv reacția adecvată la eventualele conflicte, care ar putea urma din diferitele estimări sau informații greșite

sunt conștienți de relevanța schimbului de experiență cu colegii, precum și a reflectării continue asupra activități proprii, pentru identificarea propriilor limite, descoperirea șanselor și posibilităților, respectiv planificarea conștientă a activității


Introducere Introducerea servește la confruntarea cu posibilele cauzele și factori declanșatori ale comportamentului provocativ (ca reacție la diferite pierderi dar și în relație cu diagnosticul existent). Aici participanții reflectă asupra propriilor experiențe în contextul profesional. Reflectarea asupra experiențelor, în special al celor referitoare la „dependență“ și „aservire“, poate ajuta participanții să preia mai simplu perspectiva persoanei îngrijite, să aibă idee despre sentimentele și trăirile persoanei îngrijite. Prelucrare

Input teoretic, având în vedere, că modurile de comportament provocativ se pot manifesta foarte diferit, și din punctul de vedere al celui care se comportă astfel pare a fi adecvat, rezonabil și intenționat, pe când din altă perspectivă se percepe și se simte altfel. Studiile de caz permit participanților aprofundarea tematicii, respectiv să obțină o vedere în ansamblu asupra situației conflictuale și ajută la înțelegerea acestuia. Aprofundare

Aprofundarea termenelor cum ar fi : stimă, respectarea valorilor, apropierea confidențială (și limitele acestuia) și distanțiere


81

Elaborarea/ prezentarea ofertelor de sprijinire pentru problemele ivite în activitatea cotidiană: supervizie, mediere, reflectare

Prelucrarea unui exemplu din experiența (personală) proprie (dacă permite structura grupului de participanți)

o Sentimentele în situația prezentată o Ce a declanșat comportamentul

(s-ar fi putut preveni declanșarea?) o Reacțiile de escalare a mediului

(Ce a înrăutățit situația?) o Reacțiile de de-escalare a mediului

(Ce ar fi putut îmbunătăți situația?)


Locație adecvată



Temă de studiat În cazul studiilor de caz (film / video) elaborarea situațiilor reale, cum ar fi descrierea modului de comportament fără (pre)judecată. Discuții referitoare la faptul cât de repede poate decurge atribuirea și evaluarea. Testarea și derularea exercițiilor comportamentului pentru de-escalare, metodele comunicării non-violente, inițierea reflexiei în grup.

Încheierea modulului Documentarea bazată pe criterii a unei ´situații neobișnuite´ și reflectare asupra trăirior și experiențelor personale (în retrospectivă). Enumerarea de posibilități concrete de acțiune de de-escalare, care ar putea duce la un rezultat pozitiv.

Literatura de referință Bärsch, T. ( 2011) 125 Übungen zur Gewaltprävention, Das Praxisbuch für Anti – gewalt- und Deeskalationstrainings, Norderstedt: Books on Demand. Bärsch, T. Rohde, M.,( 2017 ) Kommunikative Deeskalation, Praxisleitfaden zum Umgang mit aggressiven Personen im privaten und beruflichen Bereich, Norderstedt: BoD Books on Demand. Bartholomeyczik, S., Halek, M., Sowinski, C., Besselmann, K., Dürrmann, P., Haupt, M. et al.( 2007 ) Rahmenempfehlungen zum Umgang mit herausforderndem Verhalten bei Menschen mit Demenz in der stationären Altenhilfe. Berlin: BMG: Selbstverlag.


82

Halek, M., Bartholomeyczik, S. ( 2006 ) Die Effektivität der Validationstherapie bei herausforderndem Verhalten von Altenheimbewohnerinnnen und -bewohnern mit Demenz: Eine Literaturanalyse nationaler und internationaler Cercetaresarbeiten. In J. Needham, S. Schoppmann, M. Schulz & H. Stefan (Eds.), Wissen schafft Pflege - Pflege schafft Wissen: Psychiatrische Pflege als Praxis und Wissenschaft. Vorträge, Workshops und Poster vom 3. Dreiländerkongress in Wien (S. 210-214). Unterostendorf: IBICURA. Heijkoop, J. ( 2014 ) Herausforderndes Verhalten von Menschen mit geistiger Behinderung. Weinheim: Beltz Verlag. Höwler, E. ( 2008 ) Herausforderndes Verhalten bei Menschen mit Demenz: Erleben und Strategien Pflegender. Stuttgart: Kohlhammer. Schneider, W. & Lindenberger, U. (2012). Entwickungspsychologie. Weinheim: Beltz-Verlag. Sabine Bartholomeyczik: Mit herausforderndem Verhalten umgehen. Berlin: Bundeskongress DRK, 31.5.07, Referat beim …


83

Modul 4 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“ Durata în ore: 50 ore


Autori Hornscheidt, Frieder Olcsvári, Tünde Schönlau, Kerstin Urbanska, Alexandra

Tipul modulului Subjektbezogenes Transfermodul

Nivel EQR 2 bis 3

Condiții preliminare Nu există


Descrierea modulului O particularitate al domeniului ”Îngrijirea Tinerilor” cu nevoi speciale este, că persoanele îngrijite/beneficiarii și îngrijitorii/asistenții se află în aceeași categorie de vârstă. Experiențele de viață, dorințele și visele referitor la planificarea în continuare a vieții și perspectivelor lor sunt asemănătore. Aceasta poate conduce la faptul, că personalul îngrijitor deduce, simte și înțelege foarte repede tot ceea ce simte, gândește, visează, ca urmare la personalul îngrijitor apare o înțelegere foarte amplă și poate apare o apropiere emoțională între îngrijitor și persoana îngrijită. Personalul îngrijitor poate înțelege și deduce de regulă dorințele și nevoile ce stau în spatele comportamentului persoanei tinere îngrijite, dat fiind faptul că acestea reflectă ideile proprii despre respectiva fază viață împlinită. Interese de petrecerea timpului liber sunt asemănătoare, gusturile muzicale sunt asemănătoare, etc. ceea ce fac posibil dezvoltarea unei relații proape prietenești. Personalul îngrijitor devine un "confident", un "consilier". Acest lucru este, de asemenea, promovat de faptul că relațiile de prietenie anterioare ale beneficiarilor rezidenți prin mutarea în instituție și, eventual. prin progresia bolii, devin mai puține sau chiar dispar. Dar dorința de proximitate emoțională, de prietenie, persistă. Exact această apropiere face dificilă manipularea profesională. Demarcarile sunt necesare pentru a permite acțiuni profesionale. Beneficiarul rezident nu are nevoie de milă sau ajutor exagerat. El necesită un comportament


84

promoțional și exigent bazat pe obiective și acorduri convenite. Toți cei implicați trebuie să conștientizeze din nou și din nou că, în ciuda posibilelor maniere amabile, aceasta este o relație de muncă. Beneficiarii rezidenții, de. Ex. Nu au voie să

cadă într-o criză personală în cazul schimbării locului de muncă al unui îngrijitor angajat. De asemenea, angajații nu ar trebui să cadă într-o criză în cazul în care starea de sănătate a unui beneficiar rezident se modifică sau el moare, iar locul lui în unitatea de îngrijire medicală rezidențială va fi ocupat de un beneficiar nou. Acest lucru face clar faptul că acest așa-numit câmp de tensiune diferit într-o mare măsură de alte domenii de îngrijire și asistență medicală. Este sarcina angajaților de a-și forma responsabil acest domeniu de responsabilitate. Reflecția înțelegerii propriului rolului, adică tematizarea problematicii proximității - distanței este o cerință de bază, pentru a utiliza șansele acestui setting de îngrijire și a stabili limitele. Numai în acest mod se poate realiza o interacțiune profesională, apreciativă și responsabilă.

Competențe Participanții își disting propriile condiții de trai de cele ale tânărului care are nevoie de îngrijire și evaluează ambele lumi ale vieții ca paralele și la fel de juxtapuse. Participanții își dau seama de diferitele roluri pe care le au și le definesc și reflectă dintr-o perspectivă profesională. Ei realizează că beneficiarii rezidenți nu numai că depind foarte mult de ei în domeniul îngrijirii și asistenței medicale, dar adesea proiectează împlinirea dorințelor și ideilor lor pe personal îngrijitor. Mai ales când cercul de prieteni se diminuează, beneficiarii rezidenți se concentreaza din ce in ce mai mult pe angajatii care se ocupa de ei. Posibilitățile și limitele rolurilor sunt tematizate și discutate în echipă.


pot explica de ce proximitatea (legată de vârstă) facilitează accesul la beneficiarii rezidenți și intereselor acestora

cunosc nevoia apropiere și familiaritate legată de vârstă și deduc ce înseamnă să le poată îndeplini doar într-o măsură limitată și / sau deloc

Ei discută importanța apropierii și prieteniei pentru


85

bunăstarea individuală și transferă acest lucru pe relația cu tinerii care au nevoie de îngrijire

definesc situații exemplare prin care se încheie relația de îngrijire medicală și pot înșira opțiuni de acțiune

definesc tehnici, care fac posibilă reflectarea asupra propriilor acțiuni

identifică zonele de tensiune în relația profesională dintre proximitate și distanță și discută posibilele soluții.


pot prezenta dorințele și nevoile individuale de apropiere și familiaritate

pot transfera interesele proprii pentru petrecerea timpului liber asupra beneficiarilor rezidenți și discută despre semnificația lor

pot înșira motivele pentru care beneficiarii rezidenți trebuie să fie sprijiniți în a menține sau reconstrui relațiile din cadrul și din afara instituției

pot defini calitatea relației cu beneficiarul rezident, îl relaționează cu rolul său profesional și discută un comportament posibil, cum ar fi: Stabiliți limitele și respectați acordurile.

Pot să se delimiteze de o relație amicală cu tinerii care au nevoie de îngrijire, fără a periclita relația profesională individuală


apreciază beneficiarul rezident nu numai ca persoană care are nevoie de îngrijire, ci și ca tânăr care, cel puțin în ceea ce privește vârsta, se află într-o fază comparabilă a vieții

acceptă faptul că beneficiarii reidenți pot fi geloși, triști sau chiar supărați pe ei și pe modul lor (multiplu) de a-și trăi viața

recunosc că o empatie excesivă, față de capacitatea limitată a beneficiarilor rezidenți și a proximității legate de vârstă, nu ar trebui să ducă la compasiune și îngrijire exagerată

acceptă faptul că, pe lângă sarcinile și acțiunile de îngrijire și asistență necesare, se poate crea o apropiere pe care se dezvoltă încrederea și empatia reciprocă

consideră cooperarea colegilor experimentați și a noilor veniți ca îmbogățire, prin care atât imparțialitatea, cât și noile impulsuri, precum cele ale rutinelor existente, sunt considerate ca o contribuție la o cooperare constructivă


86


Introducere Ca introducere s-ar putea face, sub forma unei exerciții creative în grup, să realizeze o colecție de idei pe tema "Ce aduce vârsta de 30-50 ani?" În acest context, ar putea fi luată în considerare a) grupa de vârstă în general și b) grupa de vârstă din contextul tinerilor care au nevoie de îngrijire, astfel încât să se poată compara ambele moduri de viață. Participanții trebuie să fie conștienți de situația beneficiarilor rezidenți, delimitând acesta de situația proprie. Factorii caracteristici ale acestei faze pot fi:

Gospodăria proprie

Planificarea familială este finalizată / stabilizată

Faza de găsire a locului de muncă s-a încheiat,

Dpdv. Profesional este pe deplin capabil de muncă

„în timp se mișcă cel mai mult“

Responsabilitatea este asumată pentru sine și pentru alții

Etc. În schimb, tinerii care au nevoie de îngrijire au parte de experiența următoarei modalități de viață:

Separarea (spațială sau din mai multepuncte de vedere) de la familie sau de la partenerul

Lipsa perspectivelor de carieră

Dependența de personalul de asistență și îngrijire medicală

Independență limitată

Etc. Prezentare În cadrul aprofundărilor viitoare, prin prelucrarea studiilor de caz selecționate se vor dezvolta modalități de activare adecvate, se vor discuta idei și atitudini cu privire la dezvoltarea adecvată a relațiilor și se va lucra asupra propriilor limite. Aprofundare Pentru asigurare și aprofundare se vor prezenta metode de

reflecție și de monitorizare.


Locație adecvată



Temă de studiat:


87

Jurnalul despre trei zile de activități personale, care au loc în timpul liber. Descrierea unei rutine zilnice a unui beneficiar rezident pe baza observațiilor proprii și pe baza documentației de asistență și îngrijire medicală

Încheierea modulului Compararea și evaluarea temei de aprofundare, având în centru rolul profesional. Eventual utilizarea cunoștințelor însușite pentru o conversație cu beneficiarul rezident.

Literatura de referință Benner P. Wrubel , (1997). Pflege, Stress und Bewältigung , Bern: Hans Huber Verlag. Duppel, S., ( 2005 ), Nähe und Distanz als gesellschaftliche Grundlegung in der ambulanten Pflege, Bremer Schriften, Hannover: Schlütersche Verlagsgesellschaft. Fischer, R., (2013). Berufliche Identität als Dimension beruflicher Kompetenz, Band 26, Bielefeld: Bertelsmann Verlag. Hoffmann – Gabel, B. (2008). Könnte ich mich doch besser abgrenzen, Hannover: Vincentz Verlag. Molcho, S. (2009), Umarme mich, aber rühre mich nicht an, Genf: Ariston Verlag. Peplau, H. (1995).Interpersonelle Beziehungen in der Pflege (Hausarbeit/ Internet). Wirsing, K.,(2013) .Psychologie für die Altenpflege, Weinheim, Basel: Beltz Psychologie Verlags Union. Wirsing, K.,(2000).Psychologisches Grundwissen für Altenpflegeberufe, Weinheim, Basel: Beltz - Psychologie Verlags Union.


88

Modul 5 Echipa multiprofesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ Durata în ore: 50 ore


AutorInnen Corinna Quint, Olcsvári, Tünde Schönlau, Kerstin Urbanska, Alexandra


Nivel EQR 4

Condiții preliminare - dacă este posibil: Modulul I b elaborat în cadrul proiectului Leonardo (EQR 3)


Modul 7 Elaborarea unui concept de îngrijire Partea I: Situația inițială și analiza nevoilor (EQR/HQR 5 până la 6)

Descrierea modulului Ca o echipă multiprofesională în domeniul îngrijirii tinerilor, diferitele grupuri profesionale lucrează împreună pentru un scop bine definit, în timp ce sunt interdependente și conștiente de relația reciprocă. În special în domeniul asistenței și îngrijirii medicale a tinerilor, această echipă poate fi alcătuită din alte profesii decât în cazul persoanelor vârstnice sau al bolnavilor. Pentru a se putea mișca cu încredere și în mod deliberat în calitate de membru al echipei multiprofesionale, zonele profesionale proprii și nespecializate trebuie să fie clar definite și să fie clarificate interfețele propriei activități profesionale.. Datorită mixului de personal, competențele profesiilor individuale pot fi utilizate optim și în mod intenționat și astfel calitatea îngrijirii tinerilor care au nevoie de îngrijire poate fi îmbunătățită. Prin concentrarea asupra competențelor de bază ale profilurilor individuale ale locurilor de muncă, calitatea serviciilor de îngrijire nu numai că poate fi îmbunătățită exclusiv - în cazul problemelor de interfață datorate, de exemplu, lipsei de comunicare, coordonarea dificilă poate duce la pierderi de calitate, care trebuie evitate..

Competențe Participanții dobândesc cunoștințe specifice subiectului ca bază pentru o acțiune independentă în echipa multiprofesională. Ei sunt capabili să se adreseze constructiv și să rezolve problemele emergente în cadrul echipei multi-profesionale. Ei sunt capabili să utilizeze rețeaua existentă orientată spre rezolvarea problemelor și să realizeze obiective comune, contribuind cu propriile motivații și talente. Ei fac


89

schimb de informații ca membri ai echipei multiprofesionale și definesc nevoile individuale ale tinerilor cu nevoie de îngrijire în domeniul lor de responsabilitate.


definesc limitele / oportunitățile propriei acțiuni profesionale și ale locului de muncă.

precizează responsabilitățile și sarcinile profesiilor implicate.

respectă divizarea muncii diferitelor profesii, ca fiind complementare în îngrijirea tinerilor cu nevoi speciale

cunosc diferite metode / posibilități de cooperare multi-profesională și pot să aleagă, în funcție de situație, cea mai potrivită (discuții de transfer multi-profesionale, discuții de caz, discuții de rezolvarea conflictelor, discuții de caz etic).


percep evenimente cu scopul schimbului de experiență multiprofesională în mod sensibil.

inițiază schimburile de experiență multiprofesionale și selectează profesiile participante conform scopului.

participă în mod conștient la punerea în aplicare a unor dialoguri multiprofesionale, cum ar fi discuții de caz.

poate accentua și reprezenta în dialog în mod sigur perspectiva îngrijirii profesionale.

evaluează succesul dialogului multiprofesional și eficacitatea propriei profesii pe baza criteriilor selectate.

participă la crearea rețelelor multidisciplinare și contribuie la acestea.

Abordare/ comportament Participanții ...

respectă profesionalismul persoanelor din grupurile profesionale implicate în echipa multi-profesională (în sensul Total Care)

acceptă și apreciază echipa multiprofesională

sunt conștienți de necesitatea unui dialog multiprofesional, având în vedere complexitatea "îngrijirii tinerilor ".

sunt conștienți de necesitatea de a comunica de la un capăt la altul în cadrul echipei multiprofesionale și de a încuraja schimbul de experiențe în cazul proceselor de luarea deciziilor.


90


Introducere Pentru a obține o introducere în subiect, poate fi proiectată o cafenea care să inspire conversații. Mesele din sala de seminarii pot fi amenajate în mese de grup mici sau o cafenea învecinată poate fi utilizată pentru a crea o atmosferă relaxată. Fiecărui grup de mese i se atribuie un grup profesional din echipa multiprofesională. Acestea pot fi: îngrijitori persoane vârstnice, infirmieri pentru persoane vârstnice, asistenți medicali, fizioterapeuți, asistenți sociali, dieteticieni, medici, terapeuți ocupaționali, clerici, logopezi, etc. Cafeneaua va servi pentru a vorbi despre diferite profesii și pentru a face schimb de impresii și experiențe. Pentru a "alimenta" discuțiile, sunt prezentate câteva clisee provocatoare pentru fiecare grup profesional, care pot fi apoi discutate. Următoarele clișete stereotipizate pot fi folosite pentru diferitele profesii: Îngrijitori persoane vârstnice:

Numai cântă și bat palma cu bătrânii

Șterg oamenii bătrâni numai la fund

Sunt doar pentru spălarea bătrânilor

Infirmieri pentru persoane vârstnice:

Sunt doar prelungirea mâinii pentru asistente medicale

Învață într-un an tot ce îngrijitorii profesioniști învață trei ani de zile

Asistenți medicali:

Sora „Rabiata“ (obez, prost dispus și brut)

Sora Sexy (decolteu adânc, tot timpul gata pentru flirt)

Fiecare asistenta se casatoreste cu un doctor bogat

Stau tot timpul așezate, bea cafea și fumează Fizioterapeuți:

Doar fac gimnastică cu masaj

Sunt aceleași cu masserele

Toate sunt atletice

Asistenți sociali:

Nu sunt ajutoare sociale?

„Fac același lucru ca și acompanionul de zi cu zi“? Dietetici:

Ajută persoanele supraponderale să piardă în greutate

Nu știu să gătească, știu doar să încălzească mâncarea Medici:

Semi-Zei în alb

Sunt maimuțe lacome


91

Toți joacă golf sau polo

Se amestecă de regulă cu asistentele Ergoterapeuți:

Mătușa/unchiul cu activități artizanale

Om ecologic

Ei nu fac același lucru ca și fizioterapeuții? Clerici:

Toți sunt bătrâni pedofili

Cu toții sunt înapoiați și demodați

Toți trăiesc în conformitate cu Biblia, Coranul sau Talmudul / Tora

Logopezi:

Fiind copil a avut o eroare de vorbire el însuși

Cântă doar cu clienții / pacienții lor

Nu există limite pentru propria creativitate și creativitate a participanților - această bază ar putea fi elaborată în prealabil cu participanții. Aprofundare Think – Pair – Share: Gândește-e – Discutați în perechi – Împărtășiți Ulterior, sub forma unei lucrări de grup / proiect, participanții se strecoară în unele dintre rolurile diferitelor grupuri ocupaționale, care au fost dezvoltate în brainstorming. Alegerea grupului profesional poate și ar putea fi făcută din interes personal, dar profesorul ar trebui să încerce să acopere cât mai multe grupuri profesionale cu această metodă. Din diferite perspective, participanții dezvoltă posibilele sarcini care ar putea fi atribuite grupului lor profesional și modul în care acestea ar putea acționa în cadrul rolului. Pentru această parte a programului de aprofundare sunt recomandate aproximativ 10-12 ore. Faza „Think“ – Gândește-te: Fiecare participant se ocupă singur de profesia aleasă; Întrebările cheie se referă la sarcini / Activități și interfețe cu alte profesii; Baza este experiența proprie și / sau o contribuție printr-un input adecvat în formă de text sau căutat pe Internet.

Faza „Pair“ – Discutați în perechi: Doi participanți își schimbă fiecare profesia comună; ei își transferă rezultatele într-un mediu de vizualizare pentru prezentarea ulterioară în plen.

Faza „Share“ – Împărtășiți:


92

Prezentare, de ex. despre o statuie sau pictură; în mijlocul imaginii este tânărul asistat/îngrijit; fiecare grup mic reprezintă un membru al grupului numit mai sus, caută un mediu de vizualizare în imaginea statică; atunci când toate acestea sunt complete, interfețele din rețea sunt reprezentate de "fire". (Vizualizarea rețelei / colaborării tuturor profesiilor afiliate) Pe baza acestor elaborări, participanții reflectă conținutul împreună cu lectorul și, dacă este necesar, analizează deficitele în plen. Aprofundare Reflecții din practică: Pentru a internaliza rezultatul exercițiului de mai sus din domeniul rețelei colaborării multi-profesionale, participanții fac transferul unui caz concret din domeniul lor de practică. Ei aduc cazul unui îngrijitor anonim. Acestea arată contribuțiile diferitelor profesii implicate și interfețele acestora utilizând acest exemplu. O parte din acaesta poate fi prelucrat, de asemenea, ca temă de aprofundare. Temă de aprofundare: Participanții dezvoltă o discuție de caz multiprofesională și o conduc cu un angajat al unui domeniu profesional afiliat al echipei multiprofesionale. În acest interviu, participanții se informează în detaliu despre domeniul extern de activitate și despre interfețele cu profesia de asistență medicală. Tema de aprofundare poate fiutilizată ca pregătire a temei de studiat.


Locație adecvată


În instituțiile de îngrijire de tip ambulatoriu și rezidențial, unde activitatea se referă și la îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi speciale, în unități protejate, la domiciliul persoanelor tinere îngrijite, unde se derulează activitatea de îngrijire, fizioterapie, ergoterapie, logopedie, resp. cabinet medicale, centre de zi și spitale. Cluburile sportive inclusive sau școlile speciale pot fi deasemenea utile ca loc de învățare. Cu toate acestea, nici alte locuri de învățare nu sunt excluse, deoarece acestea pot fi adaptate flexibil la rezultatele brainstorming-ului.

Temă de studiat: Ca temă de studiu, participanții pot crea un program pentru un beneficiar rezident pe mai multe zile. Aceștia observă care profesii vin la beneficiarul rezident, ce sarcini îndeplinesc și cum reacționează beneficiarul rezident la respectiva profesie. Sunt aici îndeplinite clișeele discutate la început?

Încheierea modulului Documentarea temei de studiat


93

Literatura de referință Pflege heute (2014): Pflegelehrbuch. München (Elsevier Verlag). Benner, Patricia (2012): Stufen zur Pflegekompetenz, From Novice to Expert. Bern (Huber Verlag). Belling, Andrea (2006): In Gruppen und Teams zusammenarbeiten. München (Elsevier Verlag). Eberhardt, Daniela (2013): Together is better? Die Magie der Teamarbeit entschlüsseln. Heidelberg (Springer Medizin Verlag). https://www.dgpalliativmedizin.de/category/5-neu-ops-8-98e-dokumentationshilfen.html (zuletzt abgerufen am 23.08.2017).


94

Modul 6 Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“ Durata în ore: 50 ore


Autori Corinna Quint Olcsvári, Tünde Schönlau, Kerstin Urbanska, Alexandra


Nivel EQR 4

Condiții preliminare - posibilitate: Modulul I.b din Proiectul Leonardo (EQR 3) - cunoașterea procesului de asistență medicală - Bazele interacțiunii și comunicării situaționale și personale


Modul 7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ Partea I. - Situația inițială și analiza nevoilor

Descrierea modulului Procesul de consiliere este deosebit de important în domeniul îngrijirii tinerilor, de multe ori un eveniment serios și neprevăzut justifică necesitatea bruscă de îngrijire. Rezultă o reorientare a dorințelor și obiectivelor în viața tinerilor care au nevoie de îngrijire, modelarea viitorului se schimbărilor în mod fundamental. În această perioadă de schimbare, poate fi dificil pentru tinerii care au nevoie de îngrijire să găsească o imagine de ansamblu a persoanelor de contact, a instituțiilor și birourilor responsabile, a diagnosticelor și a terapiilor, precum și a potențialului lor personal pentru viitor. Conceptele de consultanță, precum și eventualele evenimente de consultanță sunt discutate în acest modul și elaborate conform cerințelor participantului. Nu numai competențele tinerilor care au nevoie de îngrijire, ci și competențele și resursele aparținătorilor și partenerilor acestora sunt evaluate și incluse în procesele de consiliere și îndrumare.

Competențe Participanții se află în rolul lor de îngrijitori/asistenți medicali personae de consiliere în echipa multi-profesională. În proiectarea relației cu persoanele care au nevoie de îngrijire, sunt conștienți de poziția lor particulară și recunosc limitele corespunzătoare. Ei recunosc nevoia de sprijin și susținere, precum și limitele fizice și psihologice față de tinerii îngrijiți și aparținătorii lor. Participanții acordă atenție cunoștințelor, capacităților, competențelor și abilităților existente. Nevoile și obiceiurile


95

tinerilor care trebuie îngrijiți sunt luate în considerare în timpul consultărilor. În cadrul domeniului definit de sarcini, participanții evaluează cu exactitate limitele și limitările persoanelor care au nevoie de îngrijire și a aparținătorilor acestora, recunoscând astfel eventualele fenomene de supraîncărcare. Dacă acestea apar, participanții oferă posibilități (interdisciplinare) de programe de consiliere și de terapie. Ei pot aplica diferite metode adaptate tinerilor care urmează să fie îngrijiți și să folosească suportul mediei moderne.


desemnează diferite ocazii care duc la ocazii de consultanță.

văd consilierea ca parte a procesului de îngrijire medicală.

contrastează modele și teorii diferite de consiliere și pot diferenția orientarea și concentrarea acestora.

discută diferitele grade de complexitate a situațiilor de consiliere: în special, concentrarea asupra tânărului pacient și a persoanelor de contact.

Pot face diferența între discuții informative, discuții de conflict, discuții de orientare și ocazii specifice de consultare.

Capacități Participanții ...

să ia decizii fondate cu privire la aplicarea modelelor specifice pe baza criteriilor personale și situaționale.

sunt atenți și percep nevoile individuale de consiliere ale tinerilor care au nevoie de îngrijire și ale aparținătorilor lor și negociază obiectivele și procesul cu cei afectați.

sprijină persoanele îngrijite/pe cei implicați în găsirea deciziilor, pregătesc consilierea într-o manieră orientată spre scop, subiect și contextul și asigură implementarea.

evaluaează situația de consiliere împreună cu cei afectați și reflectă împreună asupra obiectivelor realizate.

susțin persoanele îngrijite în ceea ce privește schimbarea condițiilor de trai și emotiile rezultate din acest fapt.

asistă persoanele îngrijite în tratarea problemelor legate de nevoile lor de îngrijire.


96

Abordare/ comportament Participanții ...

sunt sensibili și înțelegători față de nevoile și incertitudinile / problemele tinerilor îngrijiți.

acceptă că procesul de consultare este întotdeauna deschis: există mai multe opțiuni disponibile pentru decizie.

arată o atitudine înțelegătoare și apreciativă față de incertitudinile și sensibilitățile tinerilor îngrijiți și a aparținătorilor lor.

acționează congruent și authentic în situații conversaționale.


Introducere: Se oferă o prezentare generală a conținutului modulului, scopul modulului fiind prezentat în mod transparent. Tema consultării poate fi inițiată printr-o sesiune de brainstorming și prin gruparea ulterioară a proceselor de consultanță. În special, ar trebui să se definească consilierea zilnică (de exemplu, ca schimb de informații cu vârstnici și mai experimentați) de consiliere și îndrumare profesionale. Pentru introducerea sunt recomandate opt ore de predare. Aprofundare: În cadrul discuției pregătitoare sunt discutate și elaborate modelele de consiliere teoretică (forme de consiliere, concepte de consiliere, evenimente de consiliere și zone problematice de consiliere), participanții având posibilitatea de a-și aduce propriile atitudini și experiențe. Prezentarea unui film de lung metraj (de exemplu, "O minte minunată" sau " Zbor deasupra unui cuib de cuc ") ca un studiu de caz al posibilelor ocazii de consiliere sau îndrumare la bolnavii tineri. Pentru diferitele ocazii, participanții vor realiza o consultare bazată pe filmul prezentat. Rezultatele sunt prezentate în grupele de ex. sub forma unui joc de roluri. Aici, participanții pot integra mass-media modernă, cum ar fi aplicații (de exemplu, pentru pansamente sau kinesthetics). Pentru această parte, inclusiv aprofundarea, sunt recomandate până la 16 ore. Ulterior, rezultatele sunt reflectate și evaluate în formă de prezentări, dacă este necesar, pot fi făcute aici corecții sau modificări de conținut. Aprofundare: Lectorul stă la dispoziție ca și consultant. Participanții trag câte


97

un subiect, la care ar trebuie să consilieze lectorii. O lucrare de control în formă scrisă al performanței este mai puțin relevantă datorită aspectului practic. Temă de aprofundare: Participanții pot, în funcție de dorința lor, să aleagă o situație de consultare trecută. Această situație ar trebui reflectată și evaluată ținând cont de conținutul nou dezvoltat. Ce a fost bine în situația respectivă? Ce s-ar fi putut face diferit sau poate chiar mai bine? Cum mă simt în această situație (ca îngrijitor/asistentă medicală)? Pot să mă pregătesc diferit într-o situație similară?


Locație adecvată


În instituțiile de îngrijire de tip ambulatoriu și rezidențial, unde activitatea se referă și la îngrijirea persoanelor tinere cu nevoi speciale, în unități protejate, la domiciliul persoanelor tinere îngrijite, unde se derulează activitatea de îngrijire, fizioterapie, ergoterapie, logopedie, resp. cabinet medicale, centre de zi și spitale. Cluburile sportive inclusive sau școlile speciale pot fi deasemenea utile ca loc de învățare. Temă de studiat: În practică, participanții pot să planifice, să realizeze și să evalueze o situație de consiliere concretă.

Încheierea modulului Documentarea temei de studiat

Literatura de referință Pflege heute (2014): Pflegelehrbuch. München (Elsevier Verlag). Benner, Patricia (2012): Stufen zur Pflegekompetenz, From Novice to Expert. Bern (Huber Verlag). Schickert, Jochen: Hilfsmittel in der Pflege, Rollstuhl, Prothese und weitere Alltagshilfen sicher anwenden. München (Elsevier Verlag). Warschburger, Petra (2009): Beratungspsychologie. Heidelberg (Springer Medizin Verlag) Quernheim, German (2013): Spielend anleiten und beraten. Hilfen zur practic en Pflegeausbildung. München (Elsevier Verlag). König, Eckhard, Volmer, Gerda (2014): Handbuch systemische Organisationsberatung. Weinheim (Beltz). Hellige, Barbara, Hüper, Christa (2015): Professionelle Pflegeberatung und Gesundheitsförderung für chronisch Kranke. Rahmenbedingungen - Grundlagen - Konzepte –


98

Methoden. Frankfurt am Main (Mabuse-Verlag).


99

Modul 7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ Partea I.- Situația inițială și analiza nevoilor Durata în ore: 100 ore


Autori Barbara Knigge-Demal Johanna Hoffmeister Olcsvári, Tünde Urbanska, Alexandra


Nivel EQR Nivel HQR

5 până la 6

Condiții preliminare - formare professională de îngrijire medicală absolvită sau - înscrierea la praxisHochschule Köln / Rheine


Modul partea II: „Îngrijirea Tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului

Descrierea modulului Modulul este oferit sub forma a două "submodule". Obiectivul principal este analiza multi-perspectivică a nevoilor de asistență și îngrijire ale tinerilor care au nevoie de îngrijire (Partea I) și dezvoltarea de noi idei de concept pentru "Îngrijirea Tinerilor" (Partea a II-a). Ambele părți ale modulului necesită o cooperare strânsă cu o instituție de "Îngrijirea Tinerilor". Partea I a modulului este vorba de identificarea evoluțiilor sociale și a serviciilor de asistență și îngrijire pentru tinerii cu nevoie de îngrijire. Pe de o parte, acestea se bazează pe contextele juridice și instituționale ale societății, dar și pe nevoile individuale de îngrijire ale tinerilor afectați și ale îngrijitorilor.

Competențe Participanții se ocupă de evoluțiile juridice, economice și sociale și analizează factorii care influențează îngrijirea tinerilor care au nevoie de îngrijire. Ei știu că aceste schimbări au un impact asupra nevoii de îngrijire, asupra accesului la serviciile de îngrijire, dar și asupra domeniului de ocupație " Îngrijirea Tinerilor". Ei analizează literatura de referință și fac un studiu empiric pentru a identifica provocările legate de asigurarea asistenței și îngrijirii orientate asupra exigențelor. Pe baza constatărilor, participanții determină posibile consecințe pentru conceptele orientate către viitor și asupra exigențelor de îngrijire.


100

Rezultatele învățării Cunoștințe Participanții …

explică impactul social asupra situației de asistență și îngrijire a tinerilor care au nevoie de îngrijire.

descrie influența condițiilor economice și juridice asupra prestărilor de servicii în domenniul asistenței și îngrijirii tinerilor cu nevoie de îngrijire.

schițează studiile relevante și rezultatele cercetărilor privind situația îngrijirii medicale a tinerilor care au nevoie de îngrijire.

explică diferite metode empirice pentru analiza nevoilor și descriu punctele lor focale de cunoaștere.

Capacități Participanții …

discută fenomenele de îngrijire medicală slabă, excesivă sau abuzivă.

În conformitate cu principiile statisticii descriptive sau a cercetărilor calitative stabilesc și interpretează o prestația specifică de îngrijire a unei instituții cu privire la nevoile, pe de o parte, a tinerilor îngrijiți și, pe de altă parte, apersonalului îngrijitor

identifică blocajele viitoare de asistență și îngrijire și nivelul de calitate a îngrijirii într-o unitate

prezintă rezultatele analizei nevoilor și să integrează rezultatele discuțiilor ca fiind concluzii în dezvoltarea conceptului.

Abordare/ comportament Participanții …

sunt atenți și sensibili la calitatea îngrijirii tinerilor care au nevoie de îngrijire.

Se ocupă acceptabil și respectabil cu nevoile celor care au nevoie de îngrijire.

se ocupă de perspectiva asistentelor medicale în domeniul angajării și acceptă evaluarea situației.

au un rol responsabil în dezbaterea socială privind calitatea îngrijirii pentru tinerii care au nevoie de îngrijire.

recunosc nevoile specifice ale persoanelor cu nevoie de îngrijire din acest grup de vârstă tânăr și deduc nevoia de elaborare a conceptelor cu abordare mai specială.


Acest modul ar trebui să fie realizat ca un proiect și sub forma unui seminar bloc. Introducerea modului poate fi realizat printr-o discuție cu "tinerii" care au nevoie de îngrijire. Acest lucru poate


101

provoca îngrijorări emoționale, iar interesul pentru acest subiect poate fi trezit nu doar la nivelul cognitiv. Prin interviuri cu îngrijitorii sau rudele, participanții (studenții) ar trebui, în continuare, să experimenteze cealaltă perspectivă privind nevoia de îngrijire și situația de viață a "tinerilor care au nevoie de îngrijire" și, de asemenea, să recunoască și să accepte preocuparea și provocările lor. Ulterior, se face o analiză a datelor empirice existente privind nevoile de îngrijire ale tinerilor care au nevoie de îngrijire. Participanții s-ar putea confrunta cu această sarcină și ar putea discuta rezultatele în plen. De asemenea, este posibil să prezinte rezultatele într-un afiș care să rezume în mod clar toate concluziile privind analiza nevoilor. Pentru a prezenta aceste rezultate, pot fi invitate instituții de "Îngrijirea Tinerilor" sau posterele legate de deschiderea discuțiilor pot fi expuse într-un departament sau într-o comunitate din domeniul respectiv.


Locație adecvată


Locurile de învățare se extind semnificativ aici. Atât evaluarea nevoilor poate avea loc datorită metodologiei diferite în diferite locații de învățare, cât și prin prezentarea rezultatelor într-un departament sau într-o comunitate din domeniul respectiv.

Încheierea modulului

Absolvirea modulului constă dintr-un raport scris pe tema nevoilor de asistență și îngrijire, respectiv și prezentarea rezultatelor într-o unitate de " Îngrijirea Tinerilor ", într-un departament sau într-o comunitate din domeniul respectiv.

Literatura de referință Schöneck, N. & Voß, W. (2013). Das Cercetaresprojekt: Planung, Durchführung und Auswertung einer quantitativen Studie. Berlin: Springer. Simon, F. (2012). Einführung in die Systemtheorie und Konstruktivismus. Heidelberg: Carl Auer. Behrens, J. & Langer, G. (2016). Evidence-based nursing and caring: Methoden und Ethik der Pflegepraxis und VersorgungsCercetare - vertrauensbildende Entzauberung der "Wissenschaft". Göttingen: Hogrefe. Graf, P & Spengler, M. (2008). Sozialmanagement Praxis: Leitbild- und Konzeptentwicklung. Augsburg: Ziel Verlag. Grassi, A., Rhiner, K., Kammermann, M., Balzer, L.


102

(2014). Gemeinsam zum Erfolg: Früherfassung und Förderung in der beruflichen Grundbildung durch gelebte Lernortkooperation. Bern: hep Verlag AG. Leibziger, J. W. (2009). Konzepte entwickeln: Handfeste Anleitungen für bessere Kommunikation. Frankfurt a. Main: FAZ-Institut für Management-, Markt- und Medieninformationen. Hänsel, D. (1999). Projektunterricht: Ein praxisorientiertes Handbuch. Weinheim und Basel: Beltz Verlag. Görts, W. (2009). Projektveranstaltungen - und wie man sie richtig macht. Bielefeld: UVW Universitätsverlag Weber.


103

Modul 8 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ Partea II. - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului Durata în ore: 150 ore


Autori Barbara Knigge-Demal Johanna Hoffmeister Olcsvári, Tünde Urbanska, Alexandra


Nivel EQR Nivel HQR

5 până la 6

Condiții preliminare - Absolvirea cu succes a părții I. a modulului


Continuarea dezvoltării conceptului ca parte a unei Teze de licență sau altă teză (eventual combinată cu practica într-o instituție din domeniu).

Descrierea modulului Modulul este oferit sub forma a două "submodule". Obiectivul principal este analiza multi-perspectivică a nevoilor de asistență și îngrijire ale tinerilor care au nevoie de îngrijire (Partea I) și dezvoltarea de noi idei de concept pentru "Îngrijirea Tinerilor" (Partea a II-a). Ambele părți ale modulului necesită o cooperare strânsă cu o instituție de "Îngrijirea Tinerilor". În partea a II.-a al modulului de elaborarea conceptului de îngrijire, accetul se pune pe planificare, implementare și evaluare. Este foarte important planificarea unui concept aplicabil, orientat pe clienți și pe personalul de asistență și îngrijire în instituțiile care derulează „Îngrijirea Tinerilor“. În acest scop vor fi familiarizate diferite concepte, obiectivele unui concept formulat pentru "Îngrijirea Tinerilor", măsurile corespunzătoare planificate, precum și aspectele legate de implementare și evaluare vor fi explicate într-un raport. Dezvoltarea conceptului este astfel testată pe exemplul îngrijirii tinerilor și completată de un plan de evaluare. După finalizarea modulului, abilitățile dobândite în domeniul dezvoltării conceptului ar trebui să fie transferabile în alte domenii de asistență medicală și sănătate.

Competențe Pe baza rezultatelor cercetării, precum și pe baza condițiilor sociale, economice și legale, participanții discută despre diferite concepte de îngrijire pentru domeniul îngrijirii tinerilor. Participanții deduc obiective și măsuri pentru conceptele


104

inovatoare de îngrijire având în vedere nevoile clienților și al angajaților. Ei elaborează un plan pentru managementul proiectului și asigură conceptul, luând în considerare evaluarea formativă și sumativă. Aceasta face ca conceptul "Îngrijirea Tinerilor" să poată fi verificat empiric într-o posibilă implementare.


Pot descrie și explica diferite modele de dezvoltarea conceptelor.

discută diferite forme de formulare a obiectivelor și le pot distinge cu privire la nivelul de exigențe.

schițează cerințele privind evaluare formativă și sumativă.

explică sarcinile și responsabilitățile în managementul de proiect.


analizează alternativele conceptuale divergente și le evaluează efectele pe fondul evaluării nevoilor în instituțiile din domeniul " Îngrijirii Tinerilor".

crează un plan de lucru structurat în scris, identifică obiectivele și măsurile proiectului și prezintă sarcinile managementului de proiect.

ilustrează programul de evaluare, care are ca scop revizuirea impactului conceptului atât formativ cât și sumativ.

prezintă conceptul în instituția potrivită, discute echipei în cadrul echipei de lucru condițiile și clarifice acceptarea, precum și posibilele cerințe de adaptare.

reflectă conceptul dezvoltat pe fondul feedback-ului / rezultatelor chestionarelor de la instituție, estimează domeniul său de aplicare și eficacitatea pe baza unor criterii dovedite.

efectuează, după acest prim proces de evaluare, o primă revizuire a conceptului.


acceptă și apreciază nevoile clienților și ale angajaților. Aceștia sunt atenți la aceste nevoi și ajung în consecință la dezvoltarea unui concept ce ia în considerare aceste nevoi.

În disputa privind modul corect de atingere a obiectivului iau în considerare comentariile și feedback-ul din partea instituției.


105

apreciază în mod corespunzător recomandările de revizuire ale instituției și integrează sugestiile în concept folosind criterii transparente


Acest modul ar trebui să fie realizat ca un proiect și sub forma unui seminar bloc. Introducerea în modulul II poate începe cu reflecția critică asupra părții I al modulului. În acest scop, în grupul participanților se pot forma așa numiți tandemi, care oferă reciproc feedback asupra rezultatelor evaluării nevoilor și confirmă succesul și aspectele critice. În continuare, participanții se ocupă de modelele conceptuale existente, ideile de concept și conceptele de aisitență și îngrijire și compară obiectivele și măsurile lor cu rezultatele evaluării nevoilor lor. Elaborează un plan de lucru și considerente pentru managementul de proiect. Într-un "atelier de scriere" participanții învață să îmbine ideile de concept și să le noteze într-un mod structurat. Ele sunt susținute de tutori. În cele din urmă, planifică un eveniment deschis de discuție, care se ocupă de îngrijirea tinerilor care au nevoie de îngrijire și pentru prima dată prezintă ideile lor de concept publicului. Aici, în prim-plan stă dezbaterea conceptului dezvoltat într-un grup de experți în instituția respectivă. Aici, participanții trebuie să se ocupe de întrebările și comentariile privind corectitudinea potrivirii și posibilitățile de implementare a ideii lor de concept.


Locație adecvată


Pe lângă universitate, o instituție de "îngrijirea tinerilor" trebuie privită ca un alt loc de învățare. Procesul de dezvoltare, precum și definirea obiectivelor și a măsurilor, trebuie să aibe loc însoțitde feedback și corelare constantă cu instituția corespunzătoare.

Încheierea modulului Abolevirea modulului este alcătuită dintr-un raport în scris și prezentarea de concepție într-o unitate de "îngrijirea tinerilor".

Literatura de referință Behrens, J. & Langer, G. (2016). Evidence-based nursing and caring: Methoden und Ethik der Pflegepraxis und VersorgungsCercetare - vertrauensbildende Entzauberung der "Wissenschaft". Göttingen: Hogrefe. Pfaff, H. et al. (2011). Gesundheitsversorgung und Disease Management – Grundlagen und Anwendungen der VersorgungsCercetare. Stuttgart: Schatthauer.


106

Dibelius O. & Maier W. (Hrsg.) (2011). Versorgungsforschung für dementiell erkrankte Menschen. Stuttgart: Kohlhammer. Seidel, G., Ulla Walter, U., Schneider, N. & Dierks, M.-L. (2013). Patientengerechte Gesundheitsversorgung für Hochbetagte: Anforderungen aus der Sicht älterer und hochaltriger Menschen. Stuttgart: Kohlhammer. Bürger, R. & Schmid, K. (o.J.). Einführung in die interne Evaluation: Theorie und Materialien. Zugriff unter: http://www.modus21.Cercetare.uni-erlangen.de/inhalt/Skript_Interne_Evaluation.pdf (23.08.2017). Stockmann, R., Meyer, W. (2014). Evaluation: Eine Einführung. (2. Aufl.) Opladen & Toronto: Verlag Barbara Budrich. Probst, H-J. & Haunerdinger, M. (2007). Projektmanagement leicht gemacht: Projekte erfolgreich planen, steuern und abschließen. Heidelberg: Redline Wirtschaft, Redline GmbH. Graf, P & Spengler, M. (2008). Leitbild- und Konzeptentwicklung: Strategien- Tools- Materialien. 5. Aufl. Augsburg: Ziel Verlag. Antes, W. (2014). Projektarbeit für Profis: Praxishandbuch für moderne Projektarbeit. Weinheim und Basel: Beltz Juventa.


107



Teil D: Clasificarea și adaptarea modulelor

Karolina Pohl-Skorupa pentru Carework și

Imola Szilágyi-Nagy pentru Fundația Creștină Diakonia Sfântu Gheorghe

cu colaborarea: J. Hoffmeister, B. Knigge-Demal und K. Schönlau

Grilă de module pentru clasificarea modulelor

o Clasificarea modulelor în diferite sisteme

o Prezentare grafică: Clasificarea modulelor

o Explicații privind clasificarea modulelor individuale

Ghid pentru adaptarea modulelor

o Introducere

o Prezentarea experiențelor privind adaptarea modulelor

Literatura Partea D


108

Grilă de module pentru clasificarea modulelor

Ca urmare a "pachetului de lucru 06 Grila modulelor" a fost elaborat un sistem de clasificare în care

modulele dezvoltate pot fi înscrise. Scopul acestei clasificări este de a promova transparența în

ceea ce privește orientarea conținutului modulelor pe baza unor concepte teoretice. În plus, grila

modulelor demonstrează amploarea ofertei, atât în ceea ce privește conținutul, cât și structura

„Conceptului de formare modulară Îngrijirea Tinerilor“.

Clasificarea modulelor în diferite sisteme

În următorul sistem de clasificare toate cele 16 module dezvoltate sunt înscrise. Sistemul de

clasificare sa bazat pe trei modele și teorii diferite. Prin clasificarea modulelor individuale în

sistemul de clasificare, trebuie clarificat ce perspective și abordări ale îngrijirii tinerilor au influențat

dezvoltarea modulelor. Următoarele trei teorii, respectiv modele formează cadrul de bază și de

justificare a modulelor și au fost utilizate în consecință pentru a forma un sistem de clasificare.

Acestea includ

Cadrul de Calificare European

Abordarea ecosistemică al lui Bronfenbrenner

Tipologia modulelor de Hundenborn și Knigge-Demal

Cadrul de Calificare European

Prescurtarea EQR sereferăla „Cadrul de Calificare European pentru învățarea pe tot parcursul vieții“

și instituie un sistem de niveluri de calificare stabilit în aprilie 2008 printr-o decizie a Parlamentului

și a Consiliului European. Scopul a fost acela de a face comparabile calificările și competențele

profesionale în țările membre ale UE. A fost creată o scară de opt puncte pentru a stabili nivelul de

cunoștințe, aptitudini și competențe dobândite pe fiecare Nivel EQF. Nivelul EQF 1 este dobândirea

cunoștințelor de bază, a cunoștințelor generale și a competențelor într-un anumit domeniu. Nivelul

EQR 8 atinge cele mai înalte calificări. La acest nivel sunt experții profesioniști dintr-un anumit

domeniu.

Cadrele de calificare naționale au fost dezvoltate pe baza cadrului european de calificare și, astfel,

au organizat calificările în sistemele de învățământ. Cadrul de calificare descrie ce cunoștințe,

capacități și abilități sociale sunt dobândite la niveluri specifice de învățământ. Mulțumită existenței

cadrului național de calificare devine posibilă compararea sistemelor din diferite țări. Aceasta ar

trebui să sprijine permeabilitatea internațională a calificărilor și a programelor educaționale.

Abordarea ecosistemică al lui Bronfenbrenner

Pentru a caracteriza modulele și pentru a lua în considerare și o perspectivă sistemică în module, s-

a folosit abordarea teoretică a lui Uri Bronfenbrenner. El distinge patru nivele diferite ale sistemului,

microsistemul, mesosistemul, exosistemul și macrosistemul. Nivelele de sistem ale Bronfenbrenner

descriu relația dintre persoanele care acționează, respectiv între persoanele care acționează și


109

condițiile sociale. Aceste niveluri au avut o importanță deosebită pentru dezvoltatorii de module,

deoarece descriu și explică acțiunile și relațiile interpersonale ale persoanelor din sistemul de

îngrijire a tinerilor.

Microsistemul

El descrie microsistemul ca model al sarcinilor, activităților, rolurilor și relațiilor interpersonale pe

care o persoană le are în sistemul social al familiei sau la locul de muncă. Potrivit lui Bronfenbrenner,

aceste persoane individuale se caracterizează prin lumea lor de viață, caracteristicile lor fizice și

materiale sau nivelul lor de dezvoltare (vezi Bronfenbrenner, 1981, S.38). Microsistemul vizează

înțelegerea interacțiunilor dintre oameni, a activităților și comportamentului acestora și a modului

în care acestea formează relații.

Modulele care se concentrează asupra sistemului de relații dintre tinerii care au nevoie de îngrijire

și îngrijitorii, activitățile și rolul comportamentului acestor persoane se bazează pe Bronfenbrenner

la nivel microScopul acestor module este de a înțelege comportamentul și interacțiunea dintre

oameni și de a dezvolta competențe pentru relațiile profesionale (B. Knigge-Demal, C. Eylmann, G.

Hundenborn 2011).

Mesosistemul

Potrivit lui Bronfenbrenner, mesosistemul descrie dialogul și relațiile dintre colegi sau într-o echipă.

Cu toate acestea, nu este vorba numai de persoanele implicate, ci și de condițiile contextuale ale

muncii (sau vieții private). Fiecare sistem, cum ar fi prestațiile de îngrijire pe termen lung în spitale,

serviciul de asistență medicală ambulatoriu sau spitalul de îngrijire medicală acută, fiecare se

caracterizează prin cerințe specifice pentru oameni. Modulele care abordează aceste condiții

sistemice contextuale ale îngrijirii medicale geriatrice și care abordează cerințele asociate profilului

de competență al îngrijitorului sau asistentului sunt înșirate în sistemul meso. Aceste module se

concentrează pe dezvoltarea de competențe care pot fi utilizatepentru a îndeplini cerințele specific

și sunt necesare , de exemplu, în instituții de îngrijire pentru vârstnici.

Exosistemul

Potrivit lui Bronfenbrenner, exostemul descrie o sferă a vieții sau mai multe domenii ale vieții în

care persoana care acționează nu participă direct, dar în care au loc evenimente care influențează

acțiunile persoanelor. Ideea este, așadar, că acțiunile oamenilor nu sunt întotdeauna determinate

de persoanele prezente și de condițiile lor contextuale, ci și de sistemele sociale care nu sunt direct

implicate în situație. De exemplu, aria vieții familiei persoanei care are nevoie de îngrijire cu relațiile

sale sociale influențează viața tânărului care are nevoie de îngrijire în instituție, fără ca aceștia să

aibă o influență directă asupra tuturor activităților (Bronfenbrenner, 1981, S. 42). Cerințele

rezultate asupra îngrijitorilor nu au fost abordate direct, ci numai indirect în modulele dezvoltate.

Makrosistemul

După Bronfenbrenner cadrul social se referă la împrejurimile în care trăiesc persoanele, care

activează. Macro-sistemul vizează înțelegerea nevoilor societății și a impactului acestora asupra

vieții persoanelor implicate și dezvoltarea de competențe prin învățarea și absolvirea modulelor.


110

De exemplu, cerințele de îngrijire medicală, tendințele demografice și rezultatele negocierii

colective au ca rezultat solicitările față de îngrijitori, care pot fi îndeplinite numai dacă sunt

dezvoltate prin educație și formare competențele adecvate, care au un impact asupra

comportamentului lor la locul de muncă și în societate. Modulele care se ocupă de condițiile sociale

și efectele și cerințele acestora asupra acțiunilor persoanelor sunt situate la nivel macro.

Conform sistemului de clasificare al lui Bronfenbrenner, fiecare modul poate fi clasificat în funcție

de nivelul de sistem formulat de Brofenbrenner și pentru care ar trebui să se inițieze competențe

la nivelul respectiv.


111

Tipologia modulelor

Modulele dezvoltate pot fi clasificate în mai multe moduri. În legătură cu tipologia modulelor după

Hundenborn și Knigge-Demal (2011), în concordanță cu cele ale lui Lisop și Huisinga (2000), a fost

stabilită o tipologie a modulelor referitor la domeniul de învățare. Conform acestei tipologii,

modulele diferă în funcție de principalele funcții ale proceselor de învățare. Conform Lisop și

Huisinga, modulele pot fi caracterizate ca fiind "module de bază", "module practice de

aprofundare" sau ca "module de calificări speciale referitoare la subiect".

Modulele de bază se referă la cunoștințele centrale și de bază din diferite domenii ale științei.

Acestea oferă o imagine de ansamblu a principalelor constatări ale unui domeniu științific,

întrebările, metodele și sistematica acestora. Adesea ele sunt aliniate la sistemul subiect al

disciplinei științifice corespunzătoare. Prin furnizarea de cunoștințe de bază, ele constituie baza

pentru acțiuni justificate profesional în situații ocupaționale.

Modulele practice de aprofundare, pe de altă parte, au o legătură evidentă și durabilă cu situațiile

ocupaționale și cu procesele de acțiune necesare. Modulele practice de aprofundare se adresează

celor care, în conformitate cu aspirațiile lor, facilitează transferul către situații profesionale și sunt

potriviți pentru rezolvarea problemelor din domeniul ocupațional, în acest caz îngrijirea tinerilor. În

procesele de învățare în modulele practice de aprofundare, cunoștințele și acțiunile sunt

coordonate astfel încât nu numai să poată efectua acțiuni profesionale pe baza cunoștințelor de

specialitate, dar și să poată acționa în mod fundamentat.

Modulele de calificare specifice referitoare la subiect se axează pe dezvoltarea personalității

cursantului. Ele sunt orientate spre inițierea valorilor, motivației și reflecției etice.

Diferitele tipologii ale modulelor permit o examinare corectă a principiului științific (Modul de

bază), a principiului situației (modul practice de aprofundare) și a principiului personalității

(Calificări speciale referitoare de subiect). (Hundenborn & Knigge-Demal 2011).

Pe lângă descrierea sistemului de clasificare, clasificarea modulelor se vizualizează cu ajutorul

tabelelor (tabelele 11 și 12) și graficelor.


112

Prezentare tabelară: Clasificarea modulelor

La începutul tabelului este afișată numerotarea modulelor legat de cu titlul modulului: Numerele

romane I-VI se referă la modulele inițial dezvoltate în cadrul proiectului Leonardo da Vinci Transfer

de inovare (2012-2014), numerele arabe 1-8 la modulele proiectului Erasmus + „Îngrijirea Tinerilor“

(2016-2018). De asemenea, devine clar la ce nivel de sistem se alocă modulele individuale, conform

abordării ecosistemice a lui Bronfenbrenner, cărui nivelul de calificare corespund, conform Cadrului

European de Calificare (EQR / EQF) și la care tipul conform tipoligiei modulelor de Hundenborn &

Knigge-Demal.

Din moment ce Tabelul singur nu poate detalia sistemul de interdependențe între module și

localizarea modulelor în întregime ca concept, crearea unui grafic în care toate modulele pot fi

vizualizate mai bine ca un sistem coerent părea de importanță esențială.

Astfel, a fost elaborată o formă grafică care integrează toate sistemele de clasificare și, în același

timp, permite vizualizarea modulelor din trei perspective diferite.

Atât forma tabelară cât și simbolurile și indicațiile utilizate ar trebui să reprezinte în mod optim

sistemul de relații menționat mai sus.

Cercul verde și puzzle-urile violete au fost folosite pentru a marca modulele în funcție de tipul de

domeniul de învățare. Toate modulele care aparțin modulelor de bază și modulelor practice de

aprofundare, după ce au fost clasificate în tipologia de câmpuri de învățare au fost prezentate ca

două forme diferite de puzzle. Puzzle-urile modulului de bază sunt îndreptate cu "nasul" în sus. Ele

ilustrează aspectul că modulul formează o bază, un fundament. Altă formă de puzzle a fost folosită

pentru marcarea modulelor practice de aprofundare. Cercurile verzi corespund modulelor, care

sunt module ale calificărilor speciale referitoare la subiect. În partea stângă a grilei a fost afișată o

scală. Punctele 1-6 se referă la Nivelul EQF, adică la clasificarea modulelor în funcție de nivelul de

calificare. În partea superioară și inferioară a grilei au fost prezentate criteriile de clasificare în

funcție de nivelurile sistemului.


113

Nr. Titlul modulului Einordnung in die Lernfeldtypologie

Einordnung nach Bronfenbrenner

Umfang in Stunden

Puncte Credit

EQR- Level

I.a Dezvoltarea personalităţii şi a identităţii persoanelor tinere cu

nevoie de îngrijire

– Lumi personale şi dezvoltarea lor

Modul de bază Nivel micro 32-40 1 2

I.b Dezvoltarea personalităţii şi a identităţii persoanelor tinere cu nevoie de îngrijire – Nevoie de îngrijire ca urmare a unor boli cronice sau accidente

Modul de bază Nivel micro 32-40 1 3

II Consolidarea rolului profesional

–Formarea relaţiilor și generarea situațiilor de discuție

Calificări speciale referitoare la subiect

Nivel micro 32-40 1 2

III Participare la activarea persoanelor tinere cu nevoi speciale Modul practic de aprofundare

Nivel meso 32-40 1 2

IV.a Personalitatea şi îngrijirea corporală a persoanelor tinere cu


– în relaţie cu sexualitate, intimitate şi comunicare

Modul practic de aprofundare


IV.b Personalitatea şi îngrijirea corporală a persoanelor tinere cu


– în relaţie cu alimentaţia şi excreţia

Modul practic de aprofundare


V A Perceperea sarcinilor de asistenţă în situaţii de criză Modul practic de aprofundare


VI Consolidarea rolului profesional

– Tratarea conflictelor şi a greutăţilor/împovărărilor (proprii)


Nivel micro 32-40 1 3

Tabelul 8: Grila modulelor partea 1

Tabelul 9: Grila modulelor partea 2


114

Nr. Titlul modulului Clasificare în baza domeniului de studiu

Clasificare după Bronfenbrenner

Durata în ore

Puncte Credit

Nivel EQR

1 Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“

Modul practic de aprofundare Nivel meso 50 2 2-3

2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“


Nivel micro 50 2 2-3

3 Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?

Modul de bază Nivel micro 50 2 2-3

4 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“


Nivel micro 50 2 2-3

5 Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“

Modul practic de aprofundare Nivel meso 50 2 4

6 Consiliere din partea personalului de asistență/îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“

Modul practic de aprofundare Nivel meso 50 2 4

7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor

Modul practic de aprofundare Nivel macro 100 4 5-6

8 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului

Modul practic de aprofundare Nivel meso 150 6 5-6


115

Explicarea clasificării modulelor după Bronfenbrenner

Se poate deduce din grila modulară că modulele Ia, Ib, II, VI și modulele 2-4 după clasificarea în

funcție de nivelele sistemului lui Bronfenbrenner se referă la nivelul micro, adică la beneficiarul

îngrijirii și personalul de îngrijire și asistență, respectiv la interacțiunea lor în cadrul situațiilor de

îngrijire medicală. Modulele III, IVa, IVb și V, precum și modulele 5 și 6 sunt situate pe Nivel mezo

și astfel se referă la echipa de asistență medicală și la cooperarea colegiale în cadrul acestei echipe.

Calificările la Nivel macro sunt dezvoltate prin introducerea modulelor 1, 7 și 8. Unele module pot

fi atribuite mai multor niveluri de conținut, modulele fiind înscrise la nivelul sistemului, pe care se

concentrează cu accent.

Explicarea încadrării modulelor în Tipologia modulelor

Atunci când analizăm grila modulului, se constată că trei module conform tipologiei aparțin

modulelor de bază. Acestea sunt modulele I.a, I.b și 3. Patru module - II, VI, 2 și 4 sunt module de

calificări speciale referitoare la subiect. Modulele, care se concentrează pe aprofundarea în munca

practică, formează cel mai mare grup. Printre modulele de aprofundare în practică se află modulele

III, IV.a, IV.b, V, 1, 5, 6, 7 și 8.

Explicarea încadrării modulelor în EQR

Grila modulului arată, de asemenea, în ce nivel EQR se află modulele individuale. Se poate afirma

clar că majoritatea modulelor au fost amplasate pe Nivelul EQR 2 până la 3. Unul dintre motivele

acestui lucru este faptul că proiectul Leonardo da Vinci Transfer de inovare menționat anterior

(2012-2014) a avut ca scop dezvoltarea de module la acest nivel. Continuarea proiectului a permis

dezvoltarea de module pe nivel EQR mai înalt.

Există în totalitate șase module pe Nivelul EQR 2: Ia, II, III, IV.a, V și 2. Următoarele două module -

1 și 4, sunt plasate la limita niveluri EQR 2 și 3. Modulele I.b, IV.b, VI și 3 corespund nivelului EQR 3.

Două dintre modulele nou dezvoltate îndeplinesc nivelul EQR 4 privind calificările. Acestea sunt

modulele 5 și 6. În analiza celor mai înalte niveluri ale scalei, se poate observa că ultimele două

module 7 și 8 nu pot fi atribuite fără echivoc la un nivel și au fost plasate pe Nivelul EQR 5-6.


116

Explicații la clasificarea modulelor individuale

Modulul 1 este un modul practic de aprofundare deoarece este în mod clar legat de acțiuni în

situații profesionale. Modulul integrează know-how-ul, precum și competențele personalului de

asistență și îngrijire și sprijin, deci se află pe nivelul 2 la 3 al EQF. În ceea ce privește clasificarea

după Bronfenbrenner, modulul se numără la nivel meso, deoarece se referă la cooperarea între

echipa de asistenți medicali și echipa multi-profesională.

Graficul 4: Grila de module


117

Modulul 2 se concentrează pe dezvoltarea personalității, astfel că aparține grupului de module care

promovează calificările specifice referitoare la subiect. Tema identității profesionale se referă la

oricine care va fi implicat în îngrijirea pacientului, astfel încât modulul se află la nivelul EQF de la 2

la 3. În ceea ce privește clasificarea conform Bronfenbrenner, modulul se numără la nivel micro,

deoarece aceasta se referă la personalul de îngrijire și aistență.

Modulul 3 este un modul de bază la nivelul EQF 2 - 3, deoarece aceasta este vorba de însușirea de

cunoștințe de bază din mai multe de științe referitoare la domeniul în cauză. Orientarea pe un

anumit subiect permite îngrijitorului să analizeze situația pentru a putea acționa corespunzător

după aceea. După clasificarea conform Bronfenbrenner, modulul se referă la mine ca îngritor sau

asistent medical, deci la nivel micro.

Modulul 4 vizează calificările speciale referitoare la subiect. Similar cu modulul 2, accentul se pune

pe dezvoltarea personalității îngrijitorului. Clasificarea pe EQUF Nivea 2 - 3 implică faptul că

subiectul modulului se referă la fiecare persoană care participă la procesul de asistență și îngrijire

medicală. După clasificarea conform Bronfenbrenner, modulul 4 aparține nivelului micro - definește

rolul meu de persoană de asistență.

Modulele 5 și 6 sunt module practice de aprofundare, deoarece sunt legate de acțiuni în situații

profesionale. Modulele transmit astfel competența profesională și competența socială. Întrucât nu

este vorba de un subiect individual și toate persoanele angajate în procesul de îngrijire formează

echipa, ambele module au fost alocate nivelului meso, după clasificarea conform Bronfenbrenner..

Modulele 5 și 6 se află la nivelul 4 al EQF, deoarece se referă la asistente medicale.

Modulul 7 este un modul practic de aprofundare, deoarece permite aplicarea practică a

cunoștințelor dobândite. Potrivit Bronfenbrenner, modulul se înscrie la nivel macro - analizând și

ținând cont de cadrul societății, a fost alocat nivelurilor 5 - 6 din cadrul EQF, deoarece după

implementarea modulului necesită experți din domeniul specific.

Modulul 8 este un modul practic de aprofundare, deoarece este similar aici, ca în modulul 7, se

referă la transferul cunoștințelor teoretice în practică. Modulul se referă la formarea asistenților

medicali și a personalului calificat superior, deci se află la nivelul 5 - 6 al EQF. După clasificarea

conform Bronfenbrenner, modulul aparține lui nivel meso.


118

Ghid de adaptarea modulelor

Introducere

La descrierea produsului în aplicației de proiect pentru pachetul de lucru "Ghid pentru adaptarea

modulelor" este prevăzut printre altele un „Ghid de adaptare al modulelor“, care

Utilizează experiența cu privire la modul în care adaptarea modulului este posibilă pentru

toate grupurile țintă

Oferă indicii privind procesul de dezvoltare a conținutului specific al modulelor pe fundalul

caracteristicilor specifice țărilor partenere de proiect

Integrează grupurile țintă ale secvențelor educaționale

Tematizează și consolidează toate constatările din cadrul atelierelor de transfer (citate în

mod analog din propunerea de proiect p. 44/45, martie 2016)

Subiectul adaptării modulelor i-a preocupat pe toți partenerii proiectului din stadiul incipient: Deja

în faza de testare a modulelor, aproape toate modulele trebuiau să fie adaptate condițiilor existente

în țările partenere. Cauzele au fost multiple. Pentru unele module, participanții s-au schimbat în

comparație cu Descrierea modulului și, astfel, nivelul de calificare descris în modul a trebuit să fie

adaptat în funcție de novelul cunoștințelor preliminare ale participanților.

Sau situațiile de învățare nu au vizat domeniul "îngrijirii tinerilor", și modulul a trebuit să fie aliniat

cu același accent pe inițierea îngrijirii în îngrijirea vârstnicilor sau asistența pentru persoanele cu

dizabilități.

Aceste provocări și altele similare au dus la schimbări în aproape toate modulele pe care le

considerăm ca fiind de natură exemplară.

Practic, modulele trebuie integrate în diferite concepte educaționale în funcție de structură și

conținut. Au fost folosite în acest proiect

- ca formare internă, perfecționare pentru angajații proprii ai instituției

- integrate în formarea de asistență medicală de 1 an

- integrate în educația aistenților medicali

- integrate ca și conținut de studiu în cursurile pentru îngrijitori

Aceste variante au fost posibile numai pentru că toți partenerii au adaptat modulele în mod

responsabil la condițiile date. Este posibilă și transferabilitatea în alte domenii de acțiune, cu

condiția să se asigure adaptarea necesară.

Prezentul ghid de adaptare cuprinde acum rapoarte exemplificative privind implementarea a

modulelor. Acestea deschid opțiunile utilizării modulului participativ și încurajează explorarea

domeniului pedagogic de acțiune.

Din acest motiv, responsabilii de module și docenții au realizat rapoarte detaliate privind

implementarea modulelor, care arată clar modul în care modulele au fost modificate și adaptate


119

condițiilor situației date. În acest sens, ei au urmărit, de obicei, următoarele întrebări pentru a

prezenta exemplaritatea adaptării:

- Ce semnificație are un grup de participanți modificat?

- Cum poate reuși o adaptare la nivelul de studiu?

- Care ar trebui să fie luate în considerare în cazul în care grupul țintă se modifică?

- Cum poate un mix de metode să susțină însușirea competențelor dorite?

O prezentare tabelară a testării modulelor poate fi găsită în partea A despre derularea proiectului

și partea E despre evaluare.


120

Desrierea experiențelor legate de adaptarea modulelor

Raport din Oberhausen referitor la modulele 1 și 5 de Corinna Quint și Cornelia Sievert

Adaptare exemplară la participanți/grup țintă modificat

Modulul "Amenajarea unui spațiu de locuit" a fost testat pe parcursul în cadrul cursului de instruire

pentru asistenții geriatrici cu durata de un an la un seminar de specialitate al institutului Johanniter

Akademie/ NRW, într-o locație din NordRhein-Westfalen (NRW). Participanții la testarea de modul

au fost cursanți care au terminat aproximativ jumătate din perioada de formare. Este de menționat

faptul că la cursul a participat un grup multicultural de diferite națiuni și, astfel, o gamă largă de

experiențe diferite a îmbogățit testarea modulului. Participanții au adus cu ei puține cunoștințe

teoretice de bază, dar mulțumită rucsacului lor biologic au fost capabili să realizeze un transfer

teoretic-practic adecvat. Datorită reglementării formării în asistența medicală geriatrică de către

statul NRW, au existat reglementări clare privind spațiul în care modului i-a fost permis să se miște.

Controlat de legea privind îngrijirea vârstnicilor și de reglementările de pregătire și examinare în

asistența medicală geriatrică, lecțiile în educație au loc într-un model bloc. Modulul a trebuit să fie

integrat în curriculum-ul prescris. Pentru domeniul de învățare în care modulul a fost integrat, este

prevăzut un număr de ore de predare. Astfel, o fază de învățare practică atât de lungă, cum este

recomandată în modul, a fost dificil de implementat. Deoarece tineri care au nevoie de îngrijire în

îngrijirea geriatrică sunt destul de rari, din păcate, grupul țintă de tineri care au nevoie de îngrijire

nu a putut fi pe deplin respectat. Cu toate acestea, accentul de predare a fost îndreptat în mod

repetat către tinerii care au nevoie de îngrijire și aspectele care sunt legate de nevoile tinerilor cu

nevoie de îngrijire au fost introduse în clasă. O vizită la o instituție destinată tinerilor care au nevoie

de îngrijire, i-a dat materialului teoretic plasticitate. O atenție deosebită a fost acordată

comportamentului posturale a participanților pentru a crește gradul de conștientizare a subiectului

și sensibilitatea față de această temă. Astfel, participanții au putut prezenta diferențele dintre

tinerii care au nevoie de îngrijire și îngrijirea persoanelor în vârstă mai transparent. Acest lucru a

dat modulului un focus ușor diferit, dar totuși a reușit să-și realizeze pe deplin intenția.

Modulul a fost predat de un lector care are o vastă experiență practică în diferite domenii de

acțiune. A participat la cursul de pregătire a lectorului în cadrul proiectului și a primit și implementat

impulsuri valoroase pentru extragerea conținutului din rezultatele învățării și pentru pregătirea

didactică a conținutului.

Practic, intenția modulului a fost implementată. Se poate constata că ajustarile necesare au adus o

nouă abundență modulului și nu sunt percepute ca un dezavantaj.


121

Adaptare exemplară a nivelului de studiu

Modulul 5 - Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“ a fost

testat în cadrul formării profesionale pentru asistenții geriatrici cu durata de trei ani la un seminar

de specialitate al institutului Johanniter Akademie/ NRW. Participanții la testarea de modul au fost

cursanți ai primului an de studiu, deoarece la momentul testării nu a fost niciun curs de formare al

celui de-al treilea an la seminar. Astfel, nivelul de studiu și rezultatele învățării formulate în modul

au fost modificate. Participanții nu au adus suficientă experiență anterioară asupra subiectului

modulului, astfel încât nivelul de abstractizare a fost uneori prea ridicat. În cadrul modulului,

participanții au avut posibilitatea în mod repetat să se ocupe de diferite grupuri profesionale și de

interfețele cu profesiile care asigură îngrijire și asistență. Tema de aprofundare a fost înlocuită prin

împărțirea și adaptarea temei de studiu în două domenii de responsabilitate. Datorită reglementării

formării în asistența medicală geriatrică de către statul NRW, existau linii directoare clare în care

modulului i sa permis să se miște. Controlat de Legea privind îngrijirea persoanelor vârstnice și

reglementările privind educația și examinarea cursanților la cursurile de îngrijirea persoanelor în

vârstă, testarea a avut loc într-un model bloc. Mai mult, modulul a trebuit să fie integrat în

curriculum-ul prescris. Pentru domeniul de învățare în care modulul a fost integrat, este prevăzut

un număr de ore de predare. Astfel, o fază de învățare practică atât de lungă, cum este recomandată

în modul, a fost dificil de implementat. Deoarece tinerii care au nevoie de îngrijire în îngrijirea

geriatrică sunt destul de rare, din păcate, grupul țintă de tineri care au nevoie de îngrijire nu poate

fi pe deplin respectat. Cu toate acestea, accentul de predare a fost îndreptat în mod repetat către

tinerii care au nevoie de îngrijire și aspectele care sunt legate de nevoile tinerilor cu nevoie de

îngrijire au fost introduse în clasă. Datorită nivelului de educație al participanților, gândurile și ideile

privind diferitele profesii ale unei echipe multiprofesionale, legate de domeniile de activitate și

interfețele cu profesiile de asistenți medicali, au fost subliniate în mod deosebit.

Modulul a fost predat de un lector care are o vastă experiență practică în diferite domenii de

acțiune. De asemenea, a participat la cursul de pregătire a lectorului în cadrul proiectului și a primit

și implementat impulsuri valoroase pentru extragerea conținutului din Rezultatele învățării și

pentru pregătirea didactică a conținutului.

Practic, intenția modulului a fost implementată. Trebuie remarcat totuși că grupul țintă al

cursanților pentru implementarea viitoare al modulului în cadrul formării la seminarul de

specialitate trebuie să fie la un nivel de studiu mai ridicat, astfel încât Rezultatele învățării să se

poată construi unul pe altul și să fie consecvenți. Pe lângă acestea totuși nu a trebuit să se

înlocuiască conținutul dorit al modulului. O abordare mai flexibilă și orientată către participanți la

modul ar fi de dorit dacă se va implementa din nou. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că în

prealabil profesorii au fost instruiți intens cu privire la instrumentele de punerea în aplicare a

modulului, făcând astfel înțelegerea și informațiile de bază transparente și comprehensibile.


122

Raport din Polonia referitor la modulele 4 și 6 de Karolina Pohl-Skorupa

Adaptare exemplară la grupă de participanți heterogenă, adaptarea nivelului de studiu

Modulul 4 „Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor

profesionist?“ a fost testat în două grupuri diferite - un grup de studenți de la Universitatea de Stat

de Medicină din Oppeln și un grup de angajați de la CareWork - îngrijitori.

Testarea modulului 4: „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“de la nivel EQR 2 până la 3 lanivel EQR

6

Primul grup a constat din studente din primul an de studiu în domeniul asistenței medicale. A fost

un grup de femei cu vârste cuprinse între 20-21 ani. Studenții nu aveau experiență de lucru, iar

modulul a fost implementat ca parte a unui curs suplimentar. Participanții au fost voluntari

interesați să-și aprofundeze cunoștințele și competențele. Deoarece modulul nu a putut fi integrat

în programul de studii, organizarea în forma unui curs suplimentar s-a dovedit a fi o soluție.

Implementarea modulului a început cu introducerea conținutului teoretic la 17.01.2018.

Cunoștințele teoretice dobândite au fost ulterior utilizate în soluționarea diferitelor sarcini legate

de module. Au fost discutate mai multe studii de caz, cu un accent special pe situația în care o

asistentă tânără se ocupă de un pacient tânăr. În timpul unei lucrări de grup au fost create afișe în

care studenții au menționat aspectele pozitive și negative ale unei astfel de relații.

Participanții la curs au fost cel mai bine integrați în timpul sarcinii de brainstorming. S-a bazat pe

enumerarea caracteristicilor unui prieten și a caracteristicilor unei asistente medicale profesionale.

Grupul a abordat conținutul teoretic și sarcinile. Introducerea modulelor a permis o preocupare

bine reușită cu tema de aprofundare. Pe parcursul cursului, elevii au participat la o vizită la un

centru de îngrijire pentru copii, adolescenți și adulți cu dizabilități mentale (doar de sex feminin).

Grupul a ajuns să cunoască viața și rutina zilnică a pacientelor. În timpul interviurilor cu rezidenții și

cu personalul, ei au putut confrunta conținutul modulului cu realitatea și au ajuns la concluzia că

personalul instituției a avut aceleași obiective ca și în modulul " Identitatea profesională în cadrul

„îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?" Prin aderarea la intervalul de timp de 50

de ore, modulul ar putea fi implementat pe deplin.

Testarea modulului 4 cu un grup de participanți heterogen și resurse de timp reduse

Al doilea grup în care a fost testat modulul a fost personalul CareWork - îngrijitorii care lucrează în

mediul familial al persoanelor în vârstă. Au fost 12 doamne în vârstă de 44-64 ani. Datorită faptului

că personalul lucrează într-un ritm neregulat, întregul modul sa dovedit a fi deosebit de dificil de

implementat cu durata de 50 de ore: Timpul de prezență, Timpul de învățare și aprofundare.

Conținutul modulului a fost comprimat și adaptat unei instruiri de o zi. Participanții au fost voluntari

care erau interesați să își extindă abilitățile și competențele. Toate doamnele au avut experiență de

viață și experiență de lucru în asistență medicală între 2-10 ani.


123

În legătură cu durata redusă a modulului, componentele cunoașterii se aflau în prim-plan.

Participanții au învățat, printre altele, despre rolurile îngrijitorului și pacientului, au abordat studii

de caz și au rezolvat sarcini practice, cum ar fi Joc de roluri - Eliminarea zonelor de tensiune,

rezolvarea conflictelor, stabilirea de limite. Viata profesională cotidiană a participanților este

legată, în esență, de îngrijirea seniorilor. S-a dovedit indispensabilă adaptarea conținutului

modulului la grupul țintă. Cu toate acestea, lectorul a fost capabil să implementeze o parte

semnificativă a cerințelor modulului fără probleme într-un alt domeniu (în cazul îngrijirii seniorilor).

Testarea modulului 6: Adaptarea nivelului modulului la nivel de studiu

Modulul 6 „Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“ a fost testat, în mod

similar cu modulul 4, într-un grup de studenți Erau studenți la Universitatea de Medicină de Stat

din Oppeln. Studenții Facutății de la specializarea asistență medicală, femei și bărbați cu vârsta

cuprinsă între 20 și 25 de ani. Participanții nu au avut experiență profesională specială și au

participat voluntar la testare. În acest caz, la participare rolul principal a fost jucat de motivația și

interesul studenților pentru dezvoltarea propriilor competențe.

Partea teoretică a fost realizată pe baza literaturii de referință adecvate. Conținutul a fost adaptat

la nivelul cunoștințelor și al competențelor dobândite anterior ale studenților. După introducerea

conținutului teoretic, s-au rezolvat diferite sarcini legate de componentele cunoașterii. În această

parte a fost inclus, de asemenea, un film care se ocupă tema modulului. Studenții au discutat

problemele menționate în film și au căutat soluții pentru rezolvarea lor. Bazându-se pe diverse

studii de caz pregătite de lector, participanții au elaborat sesiuni de consiliere în situații potențiale

de lucru în timpul exercițiilor în grup. Totul a fost prezentat în plen în formă de joc de roluri.

Participanții s-au pus în roluri diferite - îngrijitorul, părinții pacientului, consilierul. Au fost folosite

diferite tehnici de predare și ajutoare didactice, printre care: discuții, interviuri, observații,

consiliere. Faza de transfer și stagiul de practică a avut loc într-un spital. Elevii au urmat participat

la intervențiile chirurgicale și au practicat la departamentul de boli interne, respectiv pediatria

pentru copiii mai mari. În special, s-au desfășurat consultări în cadrul practicii obligatorii a

studenților, în care s-a putut utiliza conținutul modulului. În ultima fază a aprofundării, studenții au

participat la un workshop. În timpul întâlnirii s-a acordat o atenție deosebită importanței consilierii,

identificării corecte a problemei și situația unei persoane tinere care are nevoie de îngrijire.

Studenții au subliniat faptul că la consilierea modernă pentru a satisface nevoile și pentru a ajunge

la tineri ar trebui să se utilizeze pe deplin resurse multimedia și online. Deși modulul a fost

implementat ca parte a unui curs suplimentar, o parte semnificativă a cerințelor modulului ar putea

fi integrate în programul de învățare a studenților. A fost folosită în principal practica profesională,

care s-a desfășurat în spital și în îngrijirea la domiciliu.

Studenții

Au discutat temele pe concepte teoretice și modele de consiliere și consultanță, precum și

metode și mijloace ale procesului de consultare.

Au accentuat importanța consultanței moderne, evaluarea optimă a conceptului de

consiliere pentru dialog în tematica asistenței medicale, au discutat toate opțiunile


124

disponibile pentru rezolvarea problemelor în asistență medical, care conduc la o decizie

autonomă și va ajuta alegerea bună.

Au evidențiat cât de important este diagnosticul/ diagnosticarea corectă a problemei,

situației tinerilor îngrijiți și a aparținătorilor în procesul de consiliereÎn procesul de

recunoaștere ar trebui folosite tehnici și instrumente adecvate, cum ar fi observarea,

intervievarea, cursul tratamentului, măsurăturile și metodele indirecte sub formă de scale

și chestionare de evaluare.

Au recunoscut rolul special al asistentei medicale ca și consilier profesionist al îngrijitului

tânăr și al familiei / rudelor sale.


125

Raport din Gladbeck referitor la modulele 2 și 3 de Gabriele Bötticher, Lucia Formagiu, Joachim

Georg & Kerstin Schönlau

Adaptare exemplară la grup heterogen de participanți

Instruirea unei echipe este– și consecințele pentru selectarea metodei

Modulul 2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și

sărbătorirea succeselor!“

Grupul de studiu pentru ambele module

Ambele module au fost testate ca parte a unei perfecționări interne. Particularitatea a fost că de

fiecare dată a participat întreaga echipă din domeniul de îngrijirea tinerilor:

Asistenți, infirmieri, îngrijitori, personalul de la servicii sociale, servicii de noapte, servicii

interne și asistenți medicali.

Astfel, a fost un grup de învățare heterogen ceea ce privește calificarea formală, dar care lucrează

împreună ca o echipă în viața profesională. Experiența profesională, în special în ceea ce privește

îngrijirea tinerilor cu nevoi speciale, a fost foarte diferită.

Îngrijirea Tinerilor există din 2009. Aici sunt îngrijite femeile și bărbații cu vârsta cuprinsă între 30 și

60 de ani, care au nevoie de îngrijire și asistență medicale datorită limitărilor fizice cauzate de boală

sau accident.

Participarea întregii echipe a fost deosebit de importantă pentru coordonatorul departamentului

de asistență medicală și pentru managerul instituției, pentru ca

să consolideze poziția managementului zonei rezidențiale

să contribuie la dezvoltarea echipei în domeniul îngrijirii tinerilor

să dezvolte o atitudine comună față de problemele ce se ivesc în domeniul îngrijirii

să exerseze practic comportamente de comunicare între ei și față de beneficiarii rezidenți

să inițierea dezvoltarea conținutului / și cea profesională

să contribuie la verificarea conținutului proiectului UE din punct de vedere practic

Implementarea a putet fi realizat numai prin acoperirea serviciilor de către angajații altor unități

ale Diakonisches Werk. Această "vizită de lucru" a condus, de asemenea, la o mai bună înțelegere

a specificului îngrijirii tinerilor la angajații din celelalte instituții.

Condiții cadru

Ofertele educaționale au avut loc în timpul programului de lucru, participanții au fost eliberați din

serviciu.

Au fost programate 3,5 zile pentru fiecare modul, care a inclus și prezentarea rezultatelor grupului.

Temele de studiu au avut loc în perioada de auto-studiede, între zilele de cursuri cu prezență

obligatorie și au fost implementate în instituție în grupuri mici reflectând situații reale cu

beneficiarii rezidenți.

Toate evenimentele au avut loc în spațiile căminului de vârstnici Vinzenzheim.

Lectorii


126

Modulele au fost realizate de doamna Gabriele Bötticher, care se poate uita înapoi la o mulțime de

experiență profesională în implementarea formărilor și pefecționărilor în profesia de îngrijire

medicală. Doamna Bötticher este cunoscută în casă, deoarece ea a participat și la proiectele

anterioare ale UE, educația și coaching-ul pe teren. Așadar, exista o bază de încredere în avans, care

este necesară pentru procesarea subiectelor sensibile. Participarea doamnei Bötticher la formarea

lectorului în cadrul proiectului UE a fost de asemenea utilă. Așadar, manipularea cerințelor din

cadrul modulului a fost transparentă.

Metodele utilizate în modulul: Stabilirea obiectivele de atins și sărbătorirea succeselor

În ambele zile ale seminarului, prezentările scurte au fost alternate cu exerciții de involvarea

participanților și activarea grupului.

Mai jos sunt enumerate căteva din acestea:

Cu ajutorul unui flipchart și a copiilor pregătite în prealabil, formularea obiectivelor

(SMART) este prezentată și practicată împreună în cazul obiectivelor personale ale

participanților, astfel încât aceasta să poată fi implementată în cadrul temă de aprofundare

(în raport cu obiectivele cu și pentru beneficiarii rezidenți)

Prin întrebarea "Ce urme doriți să lăsați în îngrijirea tinerilor în 2018", tema de aprofundare,

care a fost planificată pentru acest modul, a fost inițiată deja în prima zi. Această întrebare

a fost vizualizată cu ajutorul unui flipchart.

Cu jocul percepției realității Reality-Check, percepția proprie a putut fi examinat și privit

focusat într-un mod jucăuș, ceea ce este important pentru eficiența propriilor acțiuni

Abordând subiectul toată lumea a trebuit să-și scrie succesul personale pe un card. În a

doua etapă, cărțile au fost citite cu voce tare și, în același timp, o minge din fire delână a

fost aruncată de la o persoană la alta. Astfel, la sfârșit afost vizualizat "rețeaua echipei".

Scopul a fost: realizarea și sărbătorirea succesului în calitate de echipă.

Realizările în formă de cercuri. Pe un perete metaplan este vizualizată imaginea unei ținte.

Din interior spre exterior sunt termenii: eu, echipa, beneficiarii rezidenți, centrul de

vârstnici. În etapa următoare, sunt discutate probleme, cum ar fi: Ce efecte au succesele

tale personale asupra echipei? Care au fost succesele voastre ca o echipă de îngrijirea

tinerilor? Pentru a prelucra apoi în grupuri mici, care sunt succesele pentru beneficiarii

rezidenți în îngrijirea tinerilor.

Flipchart ca o introducere la întrebări: Când există succes? Unde sunt punctele de

declanșare? Modalități de evaluare diferite ale succeselor? (din perspectiva persoanei

respective: angajați și rezidenți)

Consilierea colegială ca instrument de abordare a situațiilor neprevăzute.

După ce s-au familiarizat cu metoda, angajații au luat-o ca exemplu practic, au dezvoltat-o

cu ajutorul lectorului și au pus-o imediat și cu succes în practică, din ziua următoare a

modulului.


127

Modulul „Stabilirea de obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor“ transmite în primul pas o

anumită ușurință și pare a fi de la sine înțeles, desigur. În a doua etapă, s-a formulat problema „Nu

putem să sărbătorim întotdeauna când am obținut ceva“ sau „Trebuie să atingem și să sărbătorim

obiective care sunt mai importante pentru beneficiarii rezidenți sau care sunt orientate într-o

manieră diferită decât propriile obiective profesionale!“

Mai ales schimbul interdisciplinar a accentuat viziunea și a lărgit înțelegerea reciprocă.

Heterogenitatea grupului a fost un moment de îmbogățire aici.

În același timp, a fost un avantaj pentru angajați să iasă dintr-o zonă de lucru, deoarece a devenit

clar încă o dată în cele două zile ale modulului cât de important este recunoașterea obiectivului

atins. Confruntarea cu diferitele perspective și ceea ce este văzut ca un succes sau obiectiv pentru

rezidentul individual, precum și pentru angajat nu trebuie neapărat să fie în concordanță cu ideile

personale.

Pe lângă aspectele legate de conținut, angajații au recunoscut, de asemenea, cât de important este

acest subiect pentru sănătatea psihică a tuturor.

Metode utilizate la testarea modulului Comportament provocativ

În ambele zile ale seminarului, prezentările scurte au fost alternate cu exerciții de involvarea

participanților și activarea grupului.

Mai jos sunt enumerate căteva din acestea:

Folosirea imaginilor de film (sursa: Youtube) și povestiri scurte

Un copil mic, care mănâncă singur confruntat cu un adult, care mănâncă ca un copil mic

Participanții au văzut și au înțeles când și de ce depinde faptul, că un om se comportă în

mod evident “bătător la ochi” și astfel provocator.

Discuție cu privire la întrebările provocatoare pentru a evidenția relevanța

comportamentelor izbitoare și nevoia de a le aborda.

• Imaginile selectate într-o prezentare Power Point ilustrează importanța unei atitudini

înțelegătoare.

World Café ca introducere pentru a prelucra principalele subiecte: Reacția la

comportamentele speciale; obiective prioritare; Orientarea eforturilor; Aplicarea "rețetelor

de succes". Obiectiv: necesitatea unei acțiuni orientate spre cerere.

Examinarea imaginii omului în legătură cu acompaniamentul tinerilor care trebuie îngrijiți.

Metode alese: Participanții discuta mai întâi în grupuri de câte doi, apoi în grupuri de patru,

apoi în grupuri de opt și sunt de acord în ultimul grup cu privire la ceea ce le pare important

în această privință. În al doilea pas, discuția în plen și transferul în viața profesională a

participanților este posibil.

• Semnificația limbajului: Foaie de lucru cu motto-ul „Lucruri pe care nu le spui...“ O referire

la viața de zi cu zi și capcanele zilnice, care pot întări situațiile dificile cu tinerii care au

nevoie de îngrijire și de rudele lor, devine clar.


128

Comportamentul izbitor și agresiunea: Metoda "Teatru de interacțiune" cu lectorul și un

participant. Participanții recunosc în ce formă se poate impune dorința cuiva – din acest

punct de vedere ce fac oamenii îngrijiți și ceea ce provoacă ei la rândul lor, dacă dorința

este de ex. ignorată sau cum reacționează în cazul în care este necesar să se tragă o linie.

Ca rezultat, grupul introduce situații profesionale contextuale.

Teatrul de improvizare ca o punte către posibilitățile de a reacționa asupra

comportamentului izbitor. Participanții conștientizează importanța expresiilor faciale, a

mimicii, a gesturilor și a pasului cu care ei pot devia situație în direcția bună

Comunicarea nonviolenta – ilustrate cu ajutorul marionetelor de mână (lupul și girafa) și a

foii de lucru ulterioare.

Decealări (situații acute) prezentate în situații foarte specifice.

În cazul perfecționărilor pe lângă dezvoltarea continuă a competenței profesionale, educația

continuă presupune întotdeauna consolidarea competențelor sociale și de comunicare. Acesta din

urmă descrie modul de abordare a relațiilor și în relații. Acest lucru este posibil numai dacă fiecare

angajat poate să perceapă sentimentele celuilalt și să reflecte asupra modului în care își poate

optimiza propria gestionare a emoțiilor.

Acesta este tocmai ceea ce este esențial în activitățile de zi cu zi din domeniul îngrijirii tinerilor în

focusul modulului "A face față unui comportament provocativ". Manipularea cu resurse a propriei

emoții este un element de legătură, de cooperare într-o echipă multiprofesională.

În concluzie, trebuie menționat faptul că componența grupului de învățare a făcut posibilă atât

dezvoltarea conținutului, cât și cea a relațiilor interpersonale.

Cum se potrivește conținutul modulelor cu participanții din seria testărilor?

Grupul de învățare heterogen menționat mai sus (PDL, asistenți medicali, îngrijitori, asistenți sociali

și asistenți de supraveghere) nu numai că au permis participanților să se uite la alte domenii de

lucru și să se implice în conversație, dar a necesitat și o metodologie care face ca tema modulului

să fie transparentă pentru toți.

Deși sau datorită cunoașterii reciproce a angajaților, este necesar să se creeze o atmosferă de

învățare apreciativă în care, pe lângă conținutul teoretic, trebuie să se stabilească o relevanță

practică directă, care să ia în considerare din nou și din nou diferitele grupuri ocupaționale și

domenii de lucru. De asemenea, aceasta necesită o atmosferă de învățare plină de bucurie, în care

toată lumea nu este doar văzută și auzită, dar și își dă seama că poate și ar trebui să contribuie,

deoarece întrebările, discuțiile și greșelile sunt un semn al învățării.

Metodele enumerate au fost alese conștient. Participanții au putut să introducă și să discute

subiectele lor de zi cu zi și experiențele de zi cu zi. Conținutul teoretic se baza pe o broșură orientate

asupra specificațiilor modulului. În cadrul seminarului, a trebuit să se facă o legătură între

conținutul teoretic și acțiunile zilnice ale angajaților. Astfel pe de o parte, cei care se așteptau la un

transfer de cunoștințe în formarea viitoare s-au simțit "ușurați" și, de asemenea și cei care ar descrie

de multe ori o perfecționare ca "bătaie la cap".


129

Procedura aleasă nu numai că a reușit să asigure că participanții s-au ocupat de subiectul modulului

în ceea ce privește conținutul și că au oferit un transfer practic, dar și că este posibil să se

concentreze și pe alte priorități de lucru și proceduri de servicii.

În contextul Temei de aprofundare a fost o îmbogățire rezolvarea aceasta sub forma unei exerciții

de grup. Esențial pentru succes a fost faptul că participanții grupurilo de lucru au provenit din

diferite grupuri profesionale, astfel încât diferitele competențe ar putut fi suportate și astfel a putut

avea loc un sprijin reciproc.

Această abordare a asigurat integrarea în activitățile profesionale. În același timp, cooperarea

interdisciplinară a fost practicată și consolidată.


130

Raport din România referitor la modulele 3 și 4 de Tünde Olcsvári & Imola Szilágyi-Nagy

Partenerul de proiect din România Fundația Creștină Diakonia Sfântu Gheorghe (Casa Irisz) s-a

angajat pentru testarea a douămodule.

Adaptare exemplară la grup de participanți/ grup țintă modificat și amestecat:

În România, ambele module au fost testate într-un grup mixt de participanți.

La testarea modulului 4 „Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau

îngrijitor profesionist?“ au participat 6 angajați ai Fundației Creștine Diakonia (Casa Irisz – Centru

de zi pentru persoane cu dizabilități). Acești angajați au participat la testarea modulului ca parte a

formării anuale. Pe lângă ei au participat 10 cursanți de la Postliceul de Medicină din Sfântu

Gheorghe, unde asistenții medicali sunt instruiți pe parcursul unui curs de 3 ani. La testarea acestui

modul s-au înscris numai participanții din anul al treilea de formare, care au acumulat deja o

experiență în timpul stagiilor de practică în spital. Astfel, ei s-au putut îmbogăți datorită schimbului

de experiență cu ceilalți participanți.

În ceea ce privește sexul participanților, aria de îngrijire medicală din România este ocupată aproape

exclusiv de femei, astfel că în general femeile s-au înregistrat, un singur bărbat (asistentul social

Diakonia) se afla în grup.

La testarea modulului 3 - „Comportament provocativ” au participat 7 angajați ai Fundației Creștine

Diakonia (Casa Irisz – Centru de zi pentru persoane cu dizabilități). Doar unii dintre ei au participat

și la modulul 4. Pe de o parte, acest lucru sa datorat unei schimbări a personalului, iar pe de altă

parte, și alți angajați, lideri de grup, erau interesați și de testarea acestui modul, pornind de la

experiențele acumulate de colegii lor din testarea modulului 3.

De la Postliceul de Medicină din Sfântu Gheorghe au participat la testarea modulului 3 cursanții

anului 2 de studiu, dat fiind faptul, că studenții anului 3 se pregăteau de examenul de absolvire și

lucrarea de diplomă. Spre cea mai mare surpriză, după feedbackul bun privind testarea modulului

4, pentru testarea modulului 3 de la Postliceul de Medicină din Sfântu Gheorghe s-au înscris 22 de

participanți.

În ceea ce privește sexul participanților, de această dată au participat doi bărbați (un lider de grupde

la Diakonia și un student de la cursul de asistent medical).

Adaptare exemplară al nivelului de studiu

Modulele testate au fost elaborate pentru nivelul EQR 2-3. În ceea ce privește participanții, aceștia

au atins acest nivel prin educația lor școlară. Deci, din acest punct de vedere, modulul a putut fi

realizat conform planului.

Cu toate acestea, nivelul de învățare trebuia adaptat la cunoștințele anterioare și experiența

practică din domeniul asistenței medicale, dar și la experiența de viață a participanților. Angajații

Diakonia participanți au mulți ani de experiență în lucrul cu persoanele cu dizabilități. Datorită


131

muncii cotidiene cu persoane cu dizabilități fizice și mentale, ei au o mare experiență în îngrijirea

tinerilor care au nevoie de îngrijire, deși centrul de zi nu oferă îngrijire 24 de ore pe zi.

În cazul participanților la Postliceul Medical, acest modul a fost oferit ca o educație opțională

extracurriculară, ceea ce înseamnă că ei s-au oferit voluntar și, prin urmare, au luat parte foarte

interesați și motivați. Aici a trebuit să se țină seama de faptul că aceștia sunt încă în educație și că

au dobândit experiență practică numai în timpul stagiilor de practică în spital. Spre deosebire de

participanții de la Postliceul Medical la prima testare de modul, participanții la al doilea modul au

avut mai puțină experiență practică, precum și mai puține cunoștințe teoretice de bază datorită

nivelului mai scăzut al pregătirii. Astfel, ei au putut beneficia "dublu" din testarea de modul: Pe de

o parte, datorită activității educaționale a lectorilor, pe de altă parte datorită experienței

profesionale și de viață a angajaților Diakonia. Dar acest lucru însemna și faptul că nivelul de

învățare trebuia să fie adaptat la cunoștințele anterioare și condițiile preliminare.

Lectorii au fost conștienți de această adaptare necesară deja la începutul planificării. În prima zi a

testării modulelor, din faza introductivă, au fost evaluate cunoștințele anterioare și condițiile

preliminare și, pe cât posibil, competențele respective ale participanților, pentru a adapta modulul

la nivelul corespunzător.

Ambele module se referă la relația interpersonală dintre pacient și îngrijitor, astfel încât, pe lângă

transferul de cunoștințe și practica aprofundării cunoștințelor existente și dobândite, sa acordat o

atenție deosebită atitudinilor participanților, pentru a crește gradul de sensibilizare și

conștientizare a subiectului și a le ajuta să recunoască în timp util semnele fenomenelor procesate

(apropierea și distanța dintre persoana care are nevoie de îngrijire și îngrijitorul, precum și

comportamentul provocator) în situațiile lor de zi cu zi și să le trateze în mod corespunzător.

Adaptare exemplară la participanți/ grup țintă modificat

În România, condițiile nu sunt încă la fel de dezvoltate ca de ex. în Germania. În România nu există

unități de îngrijire specială pentru "Îngrijirea Tinerilor", iar capacitatea și serviciile căminelor pentru

vârstnici sunt insuficiente, astfel încât Diakonia, în calitate de partener român, a selectat pentru

testare module care sunt considerate adecvate în situația actuală. Pe de o parte, modulele ar trebui

să aibă o valoare adăugată pentru personalul de îngrijire a Centrului de Zi "Casa Irisz", iar pe de altă

parte, ar trebui să se concentreze asupra orientării viitoare, astfel încât modulele s-au desfășurat în

colaborare cu Postliceul Medical local, responsabil pentru formarea viitorilor asistenți medicali.

În ceea ce privește orientarea spre viitor, este important de menționat că, după mulți ani de

planificare, transfer de proiecte și concepte și căutarea resurselor, a început construcția unui

complex de clădiri în care să fie creată atât o unitate de îngrijire medicală cât și o locuință asistată

pentru cei care au nevoie de îngrijire. Clădirea se află în imediata vecinătate a Centrului de Zi Casa

Irisz și este finanțată parțial de Biserica Reformată din Transilvania.


132

Aceasta înseamnă că actualul grup țintă pentru ambele categorii de participanți - tineri cu

dizabilități pentru angajații Diakonia - și pacienți spitalizați sau îngrijire ambulatorie pentru

postlieanți - se poate schimba în imediata vecinătate.

Noua unitate va necesita personal care va dobândi abilitățile necesare pentru prestările servicii de

îngrijire, în special pentru Îngrijirea Tinerilor.

Adaptare metodică exemplară

Cei doi lectori, Olcsvári Tünde, psihologul coordonator al Casei Irisz, cu mulți ani de experiență, de

asemenea în cadrul proiectului Îngrijirea Tinerilor, și asistenta Mátyás Judit, profesoară în Postliceul

Medical, au discutat și au planificat împreună testarea modulelor și au împărțit conținutul între ele.

Aamândouă profesoare au putut să se completeze reciproc foarte bine.

Întrucât participanții, mai ales la cel de-al doilea mdul, au fost parțial foarte tineri și din punct de

vedere profesional neexperimentați, Olcsvári Tünde a introdus ambele module cu o parte teoretică

privind autocunoașterea și cunoștințele de bază , care apoi a fost aprofundat prin stagiul practic și

studiile de caz.

Mátyás Judit a abordat tema modulelor din punct de vedere medical și a asistenței medicale,

concentrându-se pe relația de îngrijire cu cei care au nevoie de îngrijire, unde a reușit să

împărtășească și să discute multe experiențe, printre care și experiențe personale ale

participanților.

Un accent deosebit a fost pus pe diversitatea metodelor și pe alternanța dintre prelegeri teoretice

și exerciții practice. În timpul zilelor de formare teoretice au fost implementate următoarele

metode (fără pretenții de exhaustivitate):

Jocuri de activarea și de team building

Descoperirea cunoștințelor anterioare și a condițiilor preliminare: Prezentarea externă a

imaginilor interioare prin desen, pictură, performanțe în fomă de statui, joc de roluri, etc.,

și discutarea acestora. Biografia proprie - schimbarea sa la tinerii cu nevoie de îngrijire -

discuții, reflecție asupra înțelegerii mai bune a rolurilor

Brainstorming: Rolul îngrijitorului sau situațiile si moduri de comportamentele dificile,

povocative – dezbatere în grupuri mici și apoi prezentare în plen

Transfer de cunoștințe sub formă de prelegeri scurte, însoțite de prezentări PowerPoint,

(fragmente de) filme scurte

Manifestări provocative, chiar și agresive ale naturii, cum ar fi soare puternic, ploaie,

tunete, fulgere, furtună etc.. – cum pot copia, ca om, această manifestare, ce simt în tot

acest timp

Analiză biografică proprie și reflecție asupra experiențelor

Cauzele comportamentului provocativ în viața de zi cu zi - pierderea, frustrarea, agresiunea

etc.

comportamente legate de boli

Identificarea simptomelor și al diagnosticului, ca o posibilă cauză de comportament

provocativ


133

Joc de roluri privind comunicarea și rezolvarea conflictelor (extinderea perspectivelor)

Acțiuni și reacții – introducere pron formă vizualizată și reflectarea, dezbaterea acestuia,

pentru a determina și a exersa limita corespunzătoare

Exemple din experiența personală

Studii de caz și aprofundarea lor sub formă de discuție: cum a fost, ce a simțit persoana

afectată în această situație? ce a făcut el/ea? ce i-ar fi fost de ajutor? ce a făcut situația

dificilă? ce a dus la escaladarea situației?

Joc de roluri pentru empatizare și îmbogățirea cu o viziune înțelegătoare a situației

respective și a persoanei, îngrijitorului sau al tânărului îngrijit

Jocuri cu simbol: de ex. Conștientizarea comportamentului provocator = Simbolul pentru

furie a fost o oală de gătit unde participanții au putea arunca toate "legumele" lor

deranjante și provocatoare, acoperite cu capac, până când totul explodează - apoi au

analizat de ce și cum a survenit această explozie, ce poate sta în spatele comportamentului

provocator la o persoană.

Lectorii au participat, în mare parte, la lecțiile celuilalt lector, oferind participanților un plus

sentiment de siguranță.

Pentru cele 4 zile de formare practică, participanților i-au fost înmânate foi de observații cu sarcina

de a selecta o persoană tânără, care are nevoie de îngrijire, de al observa în mod special, conform

punctelor enumerate și de a prezenta cazul în timpul reuniuni finale și de a o discuta împreună într-

o rundă de reflecție. Au fost luate în considerare următoarele aspecte: numele, sexul, vârsta

persoanei în care este îngrijită, diagnosticul, ce tratament are el, ce nevoi personale și sociale

trebuie recunoscute, planul de îngrijire, problemele întâlnite în timpul îngrijirii, schimbarea stării în

timpul stagiului de practică, experiențele practice etc.

La testarea ambelor module s-a putut respecta intervalul de timp pre-planificat, astfel încât în

fiecare dintre cele 4 zile teoretice s-au ținut 5 ore de predare și în cele 4 zile de stagiu practice

participanții au fost câte 7,5 ore în spitalul județean Fogolyán Kristóf din Sfântu Gheorghe,

respective în Centrul de Zi pentru persoane cu dizabilități Casa Irisz. În ceea ce privește calendarul

planificării cursurilor, la prima testare de modul s-a întâmplat, că am planificat instruirea teoretică

pentru patru zile de joi consecutive, Was die zeitliche Planung betrifft, so haben wir bei der ersten

Erprobung erlebt, dass wir den theoretischen Unterricht an vier aufeinanderfolgenden

Donnerstagen geplant haben, dar datorită perioadei stagiului de practică din spital al

postliceanților, am reușit să finalizăm a patra zi de teorie foarte târziu, adică după zilele de practică.

Din retrospectivă, acest lucru a fost foarte pozitiv, deoarece a permis o evaluare cuprinzătoare și

un rezumat al teoriei și practicii. Prin urmare, a doua testare de modul am planificat dela început în

acest mod.

În concluzie, putem constata că există o mare nevoie de astfel de module, care să permită

dezvoltarea competențelor în afara învățământului obișnuit tradițional al școlii și postliceului.


134

Raport din Rheine la modulele 7 de Dr. Bettina Shamsul și Johanna Hoffmeister

Adaptare exemplară la condiții preliminare de studii modificate

Modulul 7 „Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și

analiza nevoilor” a fost derulat și testat în semestrul de iarnă 2017-2018 la praxisHochschule, în

cadrul cursului de studiu pentru îngrijitori, de doi lectori (Dr. Shamsul și pedagogul diplomat Martha

Jopt).

Scopul acestui modul a fost de a utiliza metode adecvate pentru a determina nevoile de îngrijire ale

tinerilor care au necesitate de îngrijire și pentru a înregistra situația inițială a îngrijirii și asistenței

medicale dedicat acestui grup specific de pacienți. Accentul a fost pus pe circumstanțele și nevoile

speciale ale tinerilor care au nevoie de îngrijire și pe solicitărilr mintale, fizice și sociale care se

orientează asupra angajaților din acest domeniu.

Spre deosebire de plnificarea de la început, modulul nu a fost testat în al 8-lea semestru, ci ca

urmare a diferitelor argumente într-o cohorta a celui de-al 5-lea semestru.

Principalele argumente pentru testarea în semestrul al cincilea se regăsesc în două aspecte:

În semestrul 5, modulul care urma să fie testat a putut fi integrat în forma unui modul

obligatoriu și oferit pentru un grup întreg, deja existent. În semestrul 8, din motive

organizaționale și structurale, acesta ar fi putut fi oferit doar ca un modul facultativ

suplimentar, astfel încât ar fi trebuit să se presupună o reducere foarte puternică a

numărului de participanți.

Studenții semestrului 8 nu ar fi fost înmatriculați la universitate după absolvirea ultimului

semestru, al optulea, astfel încât o conexiune a modulului 8 cu testarea modulului 7 nu ar

fi fost posibilă din punct de vedere organizatoric, dacă participanții ar fi fost studenții

semestului 8. Odată cu testarea modulului 7 în semestrul 5, modulul 8 a putut fi testat în

cel de-al 6-lea semestre (semestrul de vară 2018) în aceeași cohortă.

Desigur, această schimbare a fost asociată cu eforturi considerabile de adaptare, care au continuat

să aibă un impact asupra modulului 8, atât în ceea ce privește conținutul, cât și structura. Acest

lucru se datorează faptului că ceea ce privește conținutul modulului 8, aceasta se bazează în

întregime pe modulul 7.

Următoarele aspecte trebuiau, prin urmare, să fie luate în considerare în mod special în ceea ce

privește adaptarea modulului 7:

Participanții la testarea modulului au fost un grup de studenți din semestrul 5, care aveau deja

cunoștințe de bază în îngrijire, dar nu erau încă competenți în ceea ce privește cercetările calitative.

Subiectul "Îngrijirea Tinerilor" și grupul de îngrijire corespunzător nu le-au fost cunoscute. Prin

urmare, a fost necesar să se adapteze modulul la condițiile prealabile proivind nivelul de studiu,

care au avut în final un efect asupra conținutului, competențelor, obiectivelor de învățare și

implementării metodologice. Desigur, acest lucru a avut un impact semnificativ asupra

competențelor descrise în modulul 7 și rezultatele învățării:


135

Următoarele competențe nu au putut fi inițiate sau sunt foarte limitate:

Studenții ...

Și-au extins profilul de competență în ceea ce privește abilitatea de a analiza situația

inițialăn în "îngrijirea tinerilor". Ei s-au ocupat de finanțarea "îngrijirii tinerilor" și au analizat

condițiile privind negocierea ratelor de îngrijire medicală și finanțarea asociată a îngrijirii

descrisă prin Legea privind îngrijirea pe termen lung.

Au realizat interviuri cu managerii de unități de îngrijirea tinerilor privind resursele și

problemele curente în îngrijirea tinerilor care au nevoie de îngrijire, utilizând un ghid de

interviu dezvoltat. (În modulul 7, discuțiile de grup s-au concentrat mai curând pe situația

generală a asistenței și îngrijirii.)

Au evaluat datele empirice și s-au axat pe resursele și problemele centrale ale unităților

analizate în cadrul proiectului, derivând obiectivele rezonabile pentru dezvoltarea

conceptului de îngrijire.

În adaptarea la nivelul de învățare al studenților din semestrul al 5-lea au fost introduse

următoarele competențe care au fost / nu sunt enumerate în Descrierea modulului și au trebuit

completate corespunzător ulterior:

Studenții …

Cunosc și pot explica situația inițială în ceea ce privește situația ofertelor de îngrijirea

tinerilor cu nevoie de îngrijire în NRW (Renania de Nord-Westfalia) ca urmare a căutării în

literatura relevantă a informațiilor pe tema "Îngrijirea Tinerilor", precum și a formării

profesionale al personalului din unitățile de îngrijirea tinerilor

Au cunoștințe profunde cu privire la designul proiectului de cercetare calitativă,

Pot elaborara, bazat pe constatările și cunoștințele lor, ghid de orientare pentru discuțiile

de grup

Pot desfășura discuțiilor de grup cu tinerii care au nevoie de îngrijire și angajații unei unități

de îngrijire și asistență pentru tinerii cu nevoie de îngrijire și le pot evaluarea din punct de

vedere științific și metodic.

Detalii privind implementarea metodică:

Studenților li sa oferit inițial o imagine de ansamblu a structurilor de îngrijire a sănătății, a formelor

de finanțare a îngrijirii unități rezidențiale și ăîn domeniul de îngrijire și asistență medical, respectiv

a cadrului juridic. Bazându-se pe aceasta, studenții au lucrat pe tema îngrijirii tinerilor. Ei au primit

o primă vedere de ansamblu asupra disciplinei și apoi au abordat subiectul prin citirea literaturii de

specialitate. Ei au cercetat în grupuri mici unitățile destinate tinerilor care au nevoie de îngrijire în

NRW, precum și pregătirea profesională a personalului din instituțiile de îngrijirea tinerilor. În urma

acestei părți tematice a modulului, studenții au participat la o vizită într-o unitate de îngrijire pentru

tineri la Casa Sf. Au avut ocazia să adreseze o serie de întrebări într-o discuție cu șeful serviciului

social.


136

În continuarea modulului studenții au învățat principii și tehnici de cercetare calitativă. După

consultare cu șeful zonei rezidențiale îngrijirea tinerilor, au fost planificate „grupuri focus“

împreună cu beneficiarii rezidenți a departamentului de îngrijirea tinerilor de la St. Josefshaus, au

fost convenite termene și studenții au fost invitați la acestea.

Bazându-se pe cunoștințele lor despre cercetările calitative, studenții, în două grupuri, au elaborat

două ghiduri de orientare pentru interviuri în grupuri de discuții cu rezidenții îngrijirii tinerilor și

angajații din domeniu. Discuțiile de grup au avut loc, deși cu ceva întârziere, în aceeași zi. Fiecare a

fost pregătit și moderat de un grup de trei până la patru studenți. În cadrul discuțiilor de grup cu

locuitorii, nevoile lor, preferințele lor, precum și dorințele lor de zi cu zi și cele referitoare la problem

structurale au fost în prim plan. În două grupuri de discuții cu angajați, au discutat provocările legate

de munca de zi cu zi, nevoile rezidentelor și competențele profesionale proprii necesare.

Au fost planificate și necesare 45 de minute pentru cele trei grupuri de focus. Interviurile, precum

și discuțiile de grup au fost pregătite, moderate și înregistrate digital de studenți. A existat o

distribuție convenită a rolurilor în cadrul grupului de studenți, astfel încât s-au putut simți siguri

pentru ei. Transcrierea discuțiilor de grup a avut loc o zi mai târziu, relizat tot de studenți. Discuțiile

anonimizate, deja în formă scrisă, au fost evaluate ulterior în grupuri mici folosind analiza calitativă

a conținutului conform lui Mayring și au fost analizate și discutate ulterior în plen. Studenții au

pregătit din rezultate prezentări cursuri Power Point și le-au prezentat, în formă anonimă, adaptat

grupului respectiv intervievat, în cadrul unității pentru angajați și beneficiarii rezidenți. Presa locală

a fost invitată și prezentă la întâlnirea de prezentare cu personalul instituției. Întâlnirea de

prezentare pentru beneficiarii rezdenți a îngrijiri tinerilor a avut loc în zona lor de locuit, fără

participarea angajaților sau a presei. Laaceastă prezentare au luat parte aproape toți rezidenții,

precum și studenții bine cunoscuți și cei doi profesori. Feedback-ul de la angajați, precum și de la

rezidenții din îngrijirea tinerilor privind interogarea și prezentarea rezultatelor a fost foarte pozitiv.

Experiențe și concluzii finale:

Prin modul, studenții au dezvoltat o înțelegere a problemei situației de îngrijire din cadrul îngrijirii

tinerilor și au realizat că, analizând nevoile și necesitățile locuitorilor și angajaților, este posibilă o

contribuție pozitivă la proiectarea structurilor de îngrijire. În cadrul acestui modul au fost capabili

să dobândească tehnici de cercetare calitativă pentru analiza situațiille inițiale privind nevoile și

necesitățile, respectiv de analiză și prezentare în instituții. Potrivit afirmațiilor proprii, studenții au

dobândit o creștere a competenței și au extins domeniul lor de experiență prin munca la proiect în

contextul asistenței medicale.

În cadrul modulului, nu a fost posibilă analizarea condițiilor structurale, personale, financiare și

spațiale într-un nivel solid din punct de vedere științific, pe lângă evaluarea nevoilor. La discuția

finală a modulului, studenții și-au exprimat un interes deosebit pentru participarea la a doua parte

a modulului - analiza continuă și dezvoltarea conceptului.


137

Întrucât metodologia calitativă a cercetătorilor și procedura corespunzătoare au fost discutate

numai în termeni de conținut, aceste aspecte trebuiau să fie dezbătute, discutate și reflectate în

mod cuprinzător. Această dezbatere profundă a fost absolut necesară ca bază pentru punerea în

practică.

Adaptarea modulului la cunoștințele existente ale grupului de studiu participant a reprezentat o

adaptare foarte necesară. Studenții au reușit să abordeze practica cercetării calitative, în care s-au

ocupat de domeniul "Îngrijirea tinerilor". Studenții au avut ocazia să se implice în literatura de

specialitate cu privire la situația inițială a " Îngrijirii tinerilor ", să elaboreze ghiduri de interviuri, să

desfășoare discuții de grup orientate spre calitate și să le evalueze folosind metodologia științifică.


138

Raport din Rheine la modulul 8 de Prof. Dr. Barbara Knigge-Demal

Adaptare exemplară la cunoștințe preliminare modificate repectiv reducerea timpului de

prezențăși de studio individual

Modulul 8 „Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Partea II. -

Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului“, se bazează complet pe modulul 7 în privința

competențelor și a rezultatelor învățării. În conformitate cu planificarea, modulul 7 a fost

implementat în semestrul de iarnă la praxisHochschule în Rheine. Diverse motive au dus la

imposibilitatea de a realiza pe deplin competențele planificate din modulul 7 (a se vedea Raportul

privind modulul 7). Acest lucru, nu în ultimul rând, a fost cauzat de faptul că modulul 7 a fost integrat

în forma unui modul obligatoriu al semestrului al 5-lea, spre deosebire de cel planificat. Au existat,

de asemenea, linii de adaptare considerabile în ceea ce privește concepția, proiectarea și

implementarea modulelor (vezi descrierea modulului 7). Consecințele au continuat până la punerea

în aplicare a modulului 8, care, desigur, era de așteptat. În plus, modulul 8 a fost integrat într-un alt

modul obligatoriu, spre deosebire de cum a fost planificat.

Prin urmare, următoarele caracteristici speciale trebuiau luate în considerare în planificarea actuală

a testării modulului 8:

Nu toate condițiile preliminare de învățare enumerate la Descrierea modulului 8 au fost

luate în considerare la modulul 7.

Datorită integrării modulului 8 într-un modul obligatoriu, volumul de lucru planificat de 150

de ore nu a putut fi implementat.

Acest lucru a dus la o serie de modificări pentru planificarea și implementarea modulelor, care au

avut un impact asupra competențelor, precum și asupra conținutului și metodelor didactice.

În modulul 8, competențele nerealizate din modulul 7 au fost înregistrate și completate în funcție

de obiectivele modulului. În consecință, următoarele competențe ale modulului 7 ar fi putut fi

dezvoltate:

Studenții

erweiterten ihr Kompetenzprofil bezüglich der Befähigungen zur Analyse der Situația

inițialăn in der „Jungen Pflege“. Sie setzten sich mit der Finanzierung der „Jungen Pflege“

auseinander und analysierten die Bedingungen der Pflegesatzverhandlung sowie die damit

verbundene Finanzierung von Pflege durch das Pflegebedürftigkeitsgesetz.

führten anhand eines entwickelten Interviewleitfadens Gespräche mit den

Einrichtungsverantwortlichen zu den Ressourcen und gegenwärtigen Problemen in der

Versorgung von jungen pflegebedürftigen Menschen durch.

werteten die empirischen Daten aus und fokussierten dabei die zentralen Ressourcen und

Probleme in den Projekteinrichtungen und leiteten daraus begründete Ziele für die

Konzeptentwicklung ab.


139

Resursele de timp schimbate au condus la o nouă adaptare a modulului 8. Spre deosebire de

planificare, studenții nu și-au putut dezvolta propriile concepte. În contextul condițiilor de învățare

și a volumului de muncă schimbate, studenții au abordat concepte de îngrijire deja existente și le-

au examinat cu privire la potrivirea și în ceea ce privește situația inițială în cele două instituții din

proiect. Următoarele competențe au fost dezvoltate, având în vedere volumul de lucru modificat:

Studenții

au cunoștințe aprofundate în asistența medicală primară, îngrijirea medicală, consilierea de

la egal la egal și discuțiile interdisciplinare.

pot analiza aceste concepte în ceea ce privește șansele de implementare și calitatea îngrijirii

pentru Îngrijirea Tinerilor.

Pot adapta concepte de mai sus, privind condițiile unității de asistenți și îngrijire și pot

dezvolta un plan de implementare î concordanțăcu condițiile date.

pot explica obiectivele de calitate asociate, precum și posibilele aspecte ale evaluării și pot

prezinta planificarea lor instituțiilor din proiect.

Adaptarea modulului 8 și implementarea acestuia în semestrul al 6-lea sa dovedit foarte utilă. În

acest fel, toți elevii din semestrul al 6-lea ar putea dobândi un profil de competență extins și o

înțelegere profesională chiar înainte de absolvirea profesională în domeniul sănătății și asistenței

medicale. Ei au cunoscut particularitățile muncii conceptuale și, prin urmare, și-au extins

perspectiva potențialului responsabilități și sarcini. Multe comentarii ale studenților în timpul

implementării modulului au dus la impresia că aceste noi domenii de dezvoltare a conceptului au

avut un efect pozitiv semnificativ asupra atractivității programului de licență.


140

Literatura partea D

Bronfenbrenner, U. (1981). Die Ökologie der Menschen. Entwicklung. Natürliche und geplante Experimente. Stuttgart: Klett Verlag. Europäische Kommission Bildung und Kultur (2008). Der Europäische Qualifikationsrahmen für lebenslanges Lernen. (EQR) Internet: https://ec.europa.eu/ploteus/sites/eac-eqf/files/leaflet_de.pdf Abruf: 17. Juli 2018 Huisinga, R. & Lisop, I. (2000). Exemplarik – eine Forderung der KMK- Handreichung, in A. Lipsmeier

und G. Pätzold. Lernfeldorientierung in Theorie und Praxis. Beiheft der Zeitschrift für Berufs- und

Wirtschaftspädagogik, Stuttgart

Hundenborn,G. & Knigge-Demal, B. (2011). Leitfaden zur Entwicklung und Einführung

modularisierter Curricula in beruflichen Bildungsgänge der Altenpflege. Teil 1. Im Rahmen des

Projektes: Modell einer gestuften und modularisierten Altenpflegequalifizierung. Internet:

https://www.fh-bielefeld.de/inbvg/abgeschlossene-projekte/modularisierung Abruf: 17. Juli 2018

Knigge-Demal, B., Eylmann, C. und Hundenborn, G. (2013). Anforderungs- und Cadru de calificare für den Beschäftigungsbereich der Pflege und persönlichen Assistenz älterer Menschen. Im Rahmen des Projektes: Modell einer gestuften und modularisierten Altenpflege-qualifizierung. Internet: https://www.fh-bielefeld.de/inbvg/abgeschlossene-projekte/erprobung-qualifikationsrahmen Abruf: 17. Juli 2018

https://ec.europa.eu/ploteus/sites/eac-eqf/files/leaflet_de.pdf

https://www.fh-bielefeld.de/inbvg/abgeschlossene-projekte/modularisierung

https://www.fh-bielefeld.de/inbvg/abgeschlossene-projekte/erprobung-qualifikationsrahmen


141

Concept de formare modulară


Partea E: Evaluarea testării modulelor

Prof. Dr. Barbara Knigge-Demal

Sarcinile și perspectivele monitorizării științifice

Designul evaluării

Rezultatele sondajului în scris al lectorilor

Rezultatele sondajului în scris al participanților

Evaluarea modulelor individuale de către participanți

Sumarul evaluării

Literatura partea E


142

Sarcinile și perspectivele monitorizării științifice

Proiectul "Dezvoltarea, adaptarea, transferul și diseminarea serviciilor de formare modulară pentru personalul de îngrijire medicală în îngrijirea ambulatorie și cel de tip rezidențial a tinerilor care au nevoie de îngrijire" a fost însoțit pe parcursul întregii perioade de o expertiză științifică a cărei sarcină a fost operaționalizarea pachetelor de lucru, acompanierea și monitorizarea punerii în aplicare a modulelor, și pe lângă evaluare să contribuie la organizarea reuniunilor de lucru interne și a reuniunilor transnaționale. Această gamă destul de largă de sarcini înseamnă că au fost evaluate nu doar rezultatele testării modulelor, ci și cursul proiectului și în special întâlnirile internaționale.

În fazele pregătitoare pentru reuniunile transnaționale, scopul principal a fost acela de a examina următoarele etape sau pachete de lucru, de a clarifica conceptele, de a le consensualiza, de a operaționaliza pachetele de lucru și de a realiza o coordonare a responsabilităților respective.

Cu toate acestea, accentul evaluării a fost pus pe testarea modulelor. Acest proces a început cu dezvoltarea modulului și implicarea continuă a partenerilor de proiect în sarcinile de dezvoltare. În această fază, toți partenerii proiectului au fost informați despre rezultatele intermediare și integrați în dezvoltarea în continuare a modulelor printr-un sondaj sistematic. Acestea includ consensualizarea unui concept comun de îngrijire și coordonarea unei concepții de educație și formare comune. Un grad înalt de concordare cu conceptul de îngrijire și asistență medicală, respectiv intențiile pedagogice ale modulelor a fost realizat cu ocazia formării lectorilor. Cu această ocazie, dezvoltatorii de module s-au întâlnit cu lectorii, au convenit asupra conceptului de competențăv, a rezultatelor învățării, a metodelor de predare și mediile modulelor și au folosit întâlnirea pentru a stimula schimbul reciproc de idei, experiențe și de materiale didactice..

Proiectarea evaluării Obiectivele evaluării

Orientarea centrală a monitorizării științifice a proiectului a fost, de asemenea, justificată în obiectivul proiectului de a pregăti punerea în aplicare a modulelor, de a standardiza implementarea acestora și de a obține o comparabilitate în calitatea testării. Evaluarea are scopul de a contribui la o revizuire științifică a modulelor.

Din acest motiv, au fost numiți în toate unitățile de testare responsabili de module, ale căror sarcini și responsabilități au fost identificate într-o listă de verificare (vezi Anexa 1). Persoanele responsabile de modul au avut sarcina de a asigura traducerea modulelor pentru testarea transnațională, pregătirea și supravegherea executării testării modulelor, să atragă și să informeze lectorii, precum și să definească participanții la formare și să însoțească implementarea modulelor.

Totodată, a fost vorba și despre asigurarea responsabilității pentru evaluarea la fața locului. Rolul pentru acest domeniu privind sarcinile și responsabilitățile a fost definit, și a fost corelat cu partenerii proiectului. Persoanele responsabile pentru evaluare au fost responsabile pentru traducerea chestionarelor în limba națională, pentru pregătirea și executarea standardizată a interviurilor în scris, precum și pentru transmiterea datelor colectate către monitorizarea științifică. Sarcinile și responsabilitățile persoanelor responsabile de evaluare au fost standardizate utilizând o listă de verificare (vezi Anexa 2).


143

Pe lângă evaluarea formală a proiectului, desfășurată în principal în cadrul întâlnirilor de lucru transnaționale, sub forma unui studiu scris, designul de evaluare a vizat un studiu scris al responsabililor de module, al lectorilor și al participanților.

A 2-4-a reuniune transnațională de lucru a fost deosebit de semnificativă în ceea ce privește procesul comun de decizie. Au fost definite pașii centrali de lucru, termenii și definițiile, precum și accentul activității în următoarea fază a proiectului. La aceste întâlniri a fost evaluată prin interviu scris satisfacția cu rezultatele atinse până la momentul respectiv (vezi Graficul 5).

• Graficul 5: Reuniunile transnaționale

Fiecare întâlnire sa bazat pe un scop adecvat fazei respective a derulării proiectului. Prima întâlnire de lansare a început cu acordarea grupului de proiecte pentru provocările celui de-al treilea proiect pe tema "Îngrijirea tinerilor". Printre altele, a devenit clar faptul că coordonarea obiectivelor proiectului, precum și comunicarea de încredere între partenerii de proiect a permis o înțelegere reciprocă rapidă și eficientă. Înainte de cel de-al treilea proiect descris aici, a existat deja un prim proiect exploratoriu privind cerințele de calificare în domeniul îngrijirilor tinere și un al doilea proiect în care au fost dezvoltate 8 module pentru educația ulterioară în domeniul îngrijirii tinerilor. În cel de-al treilea proiect, tabloul modulelor a fost completat cu încă 8 module și testat în șapte instituții și trei țări.

Tabelul 8 descrie modulele dezvoltate în pachetul de lucru 02. Pe baza chestionării preliminare, acestea au niveluri de calificare heterogene și sunt atât tematic cât și, în ceea ce privește competențele care trebuie dobândite, orientate spre munca de zi cu zi în domeniul îngrijirii tinerilor. Procesul de dezvoltare a modulelor a fost explicat în detaliu în Partea C a acestui raport.

Testarea modulelor

Scopul proiectului a fost, printre altele, ca toate modulele să fie testate de cel puțin un partener de proiect. Acest obiectiv a putut fi atins. Cu toate acestea, numai modulele 3 și 4 au fost testate de

1. Reuniune transnațională

Kick-Off la Gladbeck, Germania


27.03.-29.03.2017 la

Breslau, Polonia


06.-09.06.2017 la Mamaia,

România


14.-16.06.2017 în Rheine, Germania


14.-16.02.2018 în Wisla, Polonia


Conferința finală la

Gladbeck, Germania


144

două ori sau de trei ori în diferite instituții cu participanți diferiți (vezi Tabelul 13 privind Testarea modulelor).

MODULE Titlul modulelor Locul testării și participanții

Modul 1 Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“

La seminarul de specialitate de asistență medicală pentru îngrijitori în îngrijirea vârstnicilor de partenerul Johanniter Akademie din Oberhausen.

Modul 2 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“

În cadrul perfecționării interne a personalului în căminul del vârstnici Vinzenzheim în Gladbeck, Bottrop.

Modul 3 Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?

În cadrul perfecționării interne a personalului în căminul de vârstnici Vinzenzheim în Gladbeck, Bottrop & La Fundația Creștină Diakonia din Sfântu Gheorghe în România, în cadrul perfecționării interne a personalului (Lucrători și asistenți sociali) de la Centrul de Zi pentru persoane cu dizabilități Casa Irisz. & Postliceul de asistență medicală din Sfântu Gheorghe

Modul 4 Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“

În cadrul perfecționării interne a personalului la Carework Polonia & la Universitatea de Medicină de Stat din Oppeln, Polonia, programul de studiu pentru asistenți medicali & La Fundația Creștină Diakonia din Sfântu Gheorghe în România, în cadrul perfecționării interne a personalului (Lucrători și asistenți sociali) de la Centrul de Zi pentru persoane cu dizabilități Casa Irisz. & Postliceul de asistență medicală din Sfântu Gheorghe

Modul 5 Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“

La seminarul de specialitate de asistență medicală cu durata de 3 ani în îngrijirea vârstnicilor de partenerul Johanniter Akademie din Oberhausen.

Modul 6 Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“

Carework Polonia la Universitatea de Medicină de Stat din Oppeln, Polonia, programul de studiu pentru asistenți medicali

Modul 7 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor

În cadrul programului de studiu model Licențiat în îngrijire de la praxisHochschule, din Rheine

Modul 8 Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului

În cadrul programului de studiu model Licențiat în îngrijire de la praxisHochschule, din Rheine

Tabelul 10: Modulele și locul testării lor

Este interesant faptul că modulul 4 a fost implementat o dată într-un grup de cursanți foarte heterogen în formarea internă și o dată în studiul asistenților medicali la o Universitate de Medicină


145

din Polonia și încă o dată într-un grup de învățare heterogen, ca formare internă a personalului din Gladbeck.

Chestionarea participanților în formă scrisă

Ancheta scrisă a participanților a avut loc cu un chestionar în trei părți. În centrul atenției, aceasta a constat în declarații la care o scală de răspuns dihotomă putea fi aprobată sau respinsă (vezi Döring& Bortz 2015). Această formă relativ simplă a chestionarului a fost convenită cu partenerii proiectului pentru a putea standardiza pe deplin sarcinile de traducere, precum și colectarea de date în grupuri participante relativ eterogene.

Chestionarul participanților constă în prima parte din 9 declarații care au măsurat testarea modulului general și, în special, gradul de informare cu privire la obiectivele modulului. În cea de-a doua parte, participanții au putut evalua opțiunile de implementare a modulului prin intermediul a 14 enunțuri, iar în a treia parte, sa putut descrie satisfacția generală cu modulul și predarea a 10 enunțuri (vezi Anexa 3).

Colectarea datelor a fost efectuată numai după finalizarea Temei de aprofundaren, care a fost efectuată într-o unitate practică. De regulă, această fază de practică a fost urmată de o a doua fază teoretică scurtă în care au fost apoi colectate datele pentru evaluare. Standardizarea necesară a anchetei și anonimizarea sondajului au fost asigurate de responsabilii de evaluare.

Chestionarea lectorilor în formă scrisă

Ancheta scrisă a docenților a fost efectuată și cu un chestionar constând din trei părți, care se axează pe enunțuri date, care pot fi aprobate sau nu, convenite pe o scală de răspuns dihotomă (vezi Döring & Bortz 2015). Această formă de chestionare în scris a fost agreată cu partenerii proiectului și a fost în mare parte paralelizată în ceea ce privește subiectul chestionarului, dar și în ceea ce privește domeniul de aplicare cu chestionarul participanților. Ca și în chestionarea participanților, la chestionarea docenților în prima parte a chestionarului s-au evaluat testarea modulului în general, în special gradul de informare cu privire la obiectivele testării în 9 enunțuri. A doua parte a chestionarului s-a ocupat, de asemenea, de posibilitățile de implementare a competențelor dobândite prin modul, această scală a fost operaționalizată prin intermediul a 11 declarații, iar în a treia parte satisfacția lectorilor cu formarea/ lecțiile a fost măsurată pe baza a 11 enunțuri (vezi Anexa 4).

Colectarea datelor a avut loc la sfârșitul modulului. Standardizarea necesară a chestionării a fost asigurată de responsabilii de evaluare.


146

Rezultatele chestionării lectorilor în formă scrisă Un număr de 12 lectori au participat la ancheta în scris despre implementarea modulelor. Cu vârsta medie de 48,3 ani, se poate presupune că lectorii au experiențe de viață relativ extinse. Din România, Polonia și Gladbeck există câte trei evaluări efectuate de lectori. În Oberhausen, au fost testate două module, fiecare fiind evaluat de câte un lector. Din Polonia și România există două evaluări de către lectori, deoarece modulul 4 a fost testat de patru ori, iar modulul 6 o dată. Ratingul de la Rheine a fost ușor diferit, de acolo fiind disponibilă doar ratingul pentru modulul 7. Al doilea lector nu a participat la evaluarea modulului.

Chestionar Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Locul predării 2 4 5 1 3 1 4 4 5 5 2 3

Vârsta 55 46 40 65 48 53 46 46 40 39 56 46 medie 48,3

Modulul 5 3 4 7 4 7 2 3 3 3 1 6

Tabelul 11: Prezentarea lectorilor și al locului de implementare

Legendă la locațiile de testare: 1 praxisHochschule Rheine 2 Johanniter Akademie – Seminarul de specialitate pentru îngrijitori vârstnici în

Oberhausen 3 CareWork Leszno – Universitatea de Medicină Oppeln în Polonia 4 Seniorenhilfe, SZ Vinzenzheim Gladbeck, Bottrop, Dorsten 5 Postliceul pentru Asistenți Medicali, RO Sfantu Gherghe, Casa Irisz România, Diakonia

Prin interogarea Lectorului are loc o evaluare a predării. În acest scop au fost elaborate trei scale. În Partea A a chestionarului, lectorii putea să-și evalueze propria pregătire pentru formarea modularizată. Partea B vizează evaluarea practicabilității competențelor predate, iar în partea C lectorii au avut ocazia să își evalueze propria satisfacție cu lecțiile. Partea A a chestionarului a constat din 9, partea B și partea C din 11 articole (vezi Tabelul 15) .


147

Partea A Partea B Partea C

Întrebări

Număr răspunsuri pozitive Întrebări

Număr răspunsuri pozitive Întrebări

Număr răspunsuri pozitive

DA1 12 DB1 12 DC1 12

DA2 11 DB2 12 DC2 12

DA3 12 DB3 11 DC3 12

DA4 12 DB4 12 DC4 8

DA5 12 DB5 12 DC5 12

DA6 12 DB6 12 DC6 9

DA7 11 DB7 10 DC7 12

DA8 11 DB8 12 DC8 11

DA9 9 DB9 12 DC9 12

DB10 12 DC10 12

DB11 11 DC11 11

Tabelul 12: Răspunsurile din partea lectorilor

(Abrevierile de pe prescurtările enunțurilor se referă la chestionarul profesorului cu litera D, la partea chestionarului cu părțile de la A la C și la numerotarea articolelor.)

Partea A a fost evaluată pozitiv de 11 și, respectiv, de 12 lectori. O singură excepție este punctul 9. Acest articol prevede: "Au fost instruiri interne pentru lectori / lectori ai modulului, care m-au pregătit bine pentru a lucra ca lector / lector.“ Doar 9 din cele 12 lectori au răspuns pozitiv laacest enunț.

Aplicabilitatea cunoștințelor și a competențelor dobândite în cadrul modulului este în mare parte pozitivă pentru lectori, întrucât 8 din cele 11 sunt considerate pozitive de 12 lectori. Două elemente au fost evaluate pozitiv de 11 lectori și un punct de 10 lectori.

În partea C lectorii au avut ocazia să-și evalueze propria satisfacție cu lecțiile. Din cele 12 lectori, 7 enunțuri au primit un rating pozitiv, plus două enunțuri au fost evaluate pozitiv de 11 lectori. Excepțiile sunt enunțurile DC4 și DC6. Acestea au fost evaluate pozitiv numai de 8 din 9 lectori.

Enunțul DC 4 sună în felul următor "Implementarea modulului a avut unele probleme" iar enunțul DC6: "În timpul testării, mă tot întrebam ce ar trebui să înceapă participanții cu aceste cunoaștințe?" Aceste elemente nu sunt formulate clar și necesită negare. Este posibil să existe o judecată greșită din cauza formulării negative a elementelor.


148

Rezultatele chestionării participanților în formă scrisă Descrierea participanților

Ancheta scrisă a participanților a avut loc la sfârșitul modulului. De asemenea, sa ținut cont de faptul că modulele ar trebui evaluate parțial numai după o fază de practică sau de punerea în aplicare a temei de aprofundaren de către participanțiChestionarul a constat din trei părți. Partea A oferă o evaluare generală a modulului, în Partea B participanții au putut evalua predarea și aplicarea acestuia în viața de zi cu zi și în partea C satisfacția cu formarea a fost subiectul chestionarului.

Dar mai întâi, este vorba de descrierea participanților privind testarea modulului. Un total de 141 de persoane au participat la testarea modulului, 123 participante și 16 participanți. Două persoane nu au marcat datele cu privire la sexul lor.

Modulul 3 a fost testat cu un număr de 45 de persoane în România și Gladbeck cu cel mai mare număr de participanți. Modulul 4 a fost implementat de trei grupuri, dar în total cu numai 25 de participanți. Modulele 1 și 6 au avut cel mai mic număr de participanți. Ambele module, modulul 7 și modulul 8 au fost implementate doar cu un singur grup de participanți. Din tabelul de mai jos 16 devine clar că aceste rezultate nu au putut fi evaluate la participanții din România decât într-o măsură limitată, deoarece la datele grupei de participanți a fost prezentat doar un rezumat.

Modul 1 Modul 2 Modul 3 Modul 4 Modul 5 Modul 6 Modul 7 Modul 8 Total

Număr participanți

7 14 45 32 14 8 10 11 141

Număr femei 4 13 41 31 12 7 7 8 123

Număr bărbați 2 1 4 1 1 1 3 3 16

Vârsta femeilor (Modul 3 fără România)

44,0 42,9 43,9 37,3 28,3 20,9 23,9 23,6 34,9

Vârsta bărbaților (Modul 3 oh fără ne România)

28,0 44,0 41,5 32,0 22,0 25,0 31,0 25,7 30,8

Femei + bărbați (Modul 3 fără România)

38,7 43,0 43,6 37,1 27,8 21,4 25,4 24,2 34,4

Tabelul 13: Distribuția și vârsta femeilor și bărbaților participanți

(parțial lipsesc informații privind sexul și vârsta)


149

Vârsta participanților a variat considerabil între module. Pentru modulele 5 - 8, vârsta medie este semnificativ mai mică decât pentru participanții din modulele 1 - 4. Modulul 5 a fost testat cu participanți la specializarea de îngrijitor persoane vârstnice, modulele 6, 7 și 8 cu studenți care studiază în Germania și Polonia. Toate celelalte module au fost testate în grupuri eterogene, în cadrul unui curs intern sau în România, în Postliceul pentru asistenți medicali, precum și la Casa Irisz din Sfântu Gherghe. O altă caracteristică distinctivă a fost nivelul de sofisticare a modulelor.

Modulele 5, 6, 7 și 8 sunt situate pe Nivelul EQR 4 până la 6. Modulele 1 până la 3 variază între nivelul EQF 2 până la 3 și sunt pentru îngrijitori și asistenți. Modulele 5 și 6 se bazează pe nivelul de formare profesională și modulele 7 și 8 privind nivelul învățământului superior.

După cum s-a menționat deja, la testarea modulelor au participat în mod semnificativ mai multe femei, care erau în același timp mai în vârstă decât omologii lor de sex masculin.

Graficul 6: Vârsta participanților repartizată pe modulele 1-8

Graficul 6 arată că diferențele dintre vârsta participanților sunt clare. În modulele 1 până la 4 participanții sunt mai în vârstă decât media, în modulele 5 - 8 participanții sunt mai tineri decât media. În același timp, această distincție marchează o modificare a nivelului modulelor.

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

40,0

45,0

Modul1

Modul2

Modul3

Modul4

Modul5

Modul6

Modul7

Modul8

gesamt

Vârsta medie a participanților [în ani]

Alter Frauen(Modul 3ohneRumänien)

Alter Männer(Modul 3ohneRumänien)


150

Evaluarea testării modulelor decătre participanți

Următoarea secțiune descrie mai întâi evaluarea globală a testării modulelor de către participanți. Un total de 141 de persoane au participat la testarea modulelorNumărul de participanți la diferite module (de la 1 la 8) a variat între 7 și 45 de persoane (vezi Tabelul 16). Nu se poate exclude faptul că diferența gravă a numărului de ratinguri acordate va avea un impact asupra rezultatelor sondajului.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că evaluarea pozitivă a testării modulelor, la toate modulele este la un nivel relativ ridicat. Deoarece aprobările pozitive ale modulelor variază între 83,8% și 97% și se situează în medie la o valoare de 89,7% (vezi Graficul 7).

Graficul 7:Evaluarea pozitivă a modulelor / a enunțurilor legate de module de către participanți

Cea mai bună evaluare a participanților a avut loc la modulul 2. Acest modul cu titlul: Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“ a fost testat în formarea internă, într-o echipă interdisciplinară cu 14 participanți calificați în Bottrop. În perioada premergătoare întâlnirii, a avut loc și chestionarea cu privire la situația inițială în "Îngrijirea tinerilor", rezultatele căruia a fost ulterior utilizat în mod decisiv pentru constituirea modulelor.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că ratingul a două module este mult sub medie. Cu toate acestea, trebuie notat faptul că axa corespunzătoare din grafic (vezi graficul 7) începe doar la 80%. Este vorba de modulele 1 și 5. Modulul 5: „Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor““ a fost evaluat pozitiv cu numai 83,8% iar modulul 1 „Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“, cu 85,2 % a enunțurilor. Ambele module au fost

80%

85%

90%

95%

100%

Modul 1(N=7)

Modul 2(N=14)

Modul 3(N=45)

Modul 4(N=32)

Modul 5(N=14)

Modul 6(N=8)

Modul 7(N=10)

Modul 8(N=11)

gesamt(N=134)

85,29%

97,06%

90,46%

88,42%

83,82%

94,49%

89,71%

87,43%

89,67%

Numărul relativ al răspunsurilor pozitive la modulele 1 până la 8


151

integrate într-o formare deja recunoscută de stat pentru îngrijirea vârstnicilor și îngrijirea geriatrică. Aceste module au fost astfel integrate în curricula deja planificată a școlii, cu acreditare de stat. Nu se poate exclude faptul că această situație a influențat implementarea modulului și răspunsul participanților.

Privind evaluarea de către participanți într-un mod mai diferențiat, devine clar că pot fi

identificate diferențe în răspunsul la scala individuală a chestionarului. După cum sa explicat deja,

chestionarul pentru intervievarea participanților constă în trei scale.

Partea A este o evaluare generală a modulului de către participanți, partea B a chestionarului se referă la faptul dacă competențele dobândite sunt utilizabile în practică, iar în partea C participanții își pot exprima satisfacția față de lecții.

În următorul grafic 8 se poate observa pe de o parte, că o mare parte din enunțurile din partea A a chestionarului au primit un răspuns pozitiv. După cum s-a explicat deja, această parte a chestionarului se referă la evaluarea generală a modulului. Din Graphicul 8 rezultă de asemenea, că diferențele dintre ratingul mediu al modulelor individuale pot fi atribuite elementelor individuale din partea A. Astfel, elementele TA1, TA4 și TA7 diferă semnificativ de evaluarea în general pozitivă a modulelor. În modulul 6, doar aproximativ 60% dintre participanți sunt de acord cu enunțul: "Subiectele modulului îmi sunt familiare". Această evaluare se referă la modulul 6: „Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“care a fost testat în Polonia la o universitate în cadrul programului de formare pentru asistenți medicali.

Graficul 8: Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea A a chestionarului

Întrebarea TA4 "Conținutul instruirii a fost adaptată cunoștințelor mele anterioare" este evaluată pozitiv în modulul 5 de către puțin peste 40% dintre participanți, iar în modulul 7 doar de 60% dintre participanți. Această evaluare devine explicabilă dacă sunt luate în considerare condițiile de context în timpul testării modulelor. După cum am menționat deja, ambele module au fost integrate în

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

TA1 TA2 TA3 TA4 TA5 TA6 TA7 TA8 TA9 TA10

Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea A a chestionarului privind evaluarea generală a modulelor

Modul 1 (N=7)

Modul 2 (N=14)

Modul 3 (N=45)

Modul 4 (N=32)

Modul 5 (N=14)

Modul 6 (N=8)

Modul 7 (N=10)

Modul 8 (N=11)

gesamt (N=141)


152

programele școlare actuale sau modulele universitare existente. Acest lucru a dus la o schimbare semnificativă în oferta de învățare obișnuită și planificată anterior. Cu toate acestea, s-a încercat în ambele locații să se integreze în mod semnificativ modulele în procesul de învățare respectiv. Nu pare să fi fost cu mare succes.

Un alt fenomen se poate observa în evaluarea enunțului TA7: "Conținutul și temele modulului nu au nimic de a face cu munca mea de zi cu zi". Doar 60% din participanții la modulul 7 "Dezvoltarea unui concept pentru îngrijirea tinerilor cu nevoi specuiale - Situația inițială și evaluarea nevoilor" sunt de acord cu acest enunț într-un sens pozitiv. Acest rezultat nu este surprinzător, având în vedere că în momentul testării modulelor studenții se aflau în semestrul al 5-lea al unui curs universitar de 8 semestre în domeniul sănătății și al asistenței medicale, care se concentrează pe îngrijirea medicală extrem de complexă, și până la testarea modulul 7 studenții nu au avut deloc sau foarte puțin contact cu îngrijirea tinerilor.

Partea B din chestionarul participanților nu a primit un răspuns foarte omogen (vezi Graficul 9). După cum sa explicat mai sus, el se ocupă de posibilitățile de aplicare a competențelor dobândite în viața de zi cu zi. Aici se remarcă mai întâi faptul, că modulul 2 (Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“) evaluat în mod consecvent foarte bine și înregistrându-se doar o singură "excepție". Acest lucru se referă la întrebarea TA11: "În timpul formării am descoperit ceea ce știu și pot face", acest enunț a fost răspuns pozitiv în modulul 2 de "numai" 85% dintre participanți.

Graficul 9: Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea B a chestionarului

Modulul 6 (Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“) este evaluată în ceea ce privește posibilele aplicații aproape în mod constant pozitiv. Excepția de la acest lucru este enunțul TB4: "Formarea a abordat probleme care sunt comune în viața mea profesională de zi cu zi și de aceea mă ocup de ele", doar puțin peste 60% dintre respondenți au fost de acord cu aceste declarații. Ceea ce poate fi explicat prin faptul că studenții Universității Medicale de Științe Aplicate nu au experiență profesională.

50%

55%

60%

65%

70%

75%

80%

85%

90%

95%

100%

Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea B al chestionarului cu privire la posibilitatea de derulare a modulelor

Modul 1 (N=7)

Modul 2 (N=14)

Modul 3 (N=45)

Modul 4 (N=32)

Modul 5 (N=14)

Modul 6 (N=8)

Modul 7 (N=10)

Modul 8 (N=11)

gesamt (N=141)


153

Un răspuns foarte eterogen la posibilitățile de aplicare s-a evidențiat la modulul 1. Acest modul se referea la " Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor". A fost testat ca parte a unei formări pentru îngrijitori în domeniul geriatriei. Și în cazul modulului 5 (Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor”) întrebările referitoare la aplicare au fost evaluate foarte diferit. Astfel, numai 65% sunt de acord cu afirmația "În sala de clasă au existat exerciții cu care să pot încerca ceea ce am învățat". În modulul 7 (Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor) Studenții au evaluat declarația TB12: "Conținutul modulului a avut puțin de-a face cu munca mea zilnică" doar 60% într-un sens pozitiv. În perioada premergătoare testării modulelor, studenții nu au avut niciun contact cu îngrijirea tinerilor, deoarece erau în principal ocupați în îngrijirea cazurilor acute.

În graficul 10 care urmează, sunt ilustrate rezultatele evaluării din partea C a chestionarului. Cu această parte C a chestionarului, participanții evaluează satisfacția cu modulul și lecțiile asociate. În ansamblu, evaluarea predării în aproape toate modulele se situează la un nivel înalt. Un enunț special în această parte a chestionarului este punctul TC6: "În timpul formării, m-am gândit din nou și din nou ce voi putea face cu aceste cunoaștințe?". Acest enunț poate fi numit "excepție" pentru aproape toate modulele. Acest enunț este evaluat în mod deosebit de nefavorabil la modulul 4 (Identitatea profesională în îngrijirea tinerilor - "Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?"). Cu toate acestea, nu se poate exclude faptul că formularea ambiguă a enunțului a contribuit la răspunsul participanților.

O altă excepție este postul TC9 "Deocamdată nu vreau să particip la nici o formare suplimentară (de acest gen)". Acest element a fost răspuns la modulul 1 (Amenajarea spațiilor personale de viață în "îngrijirea tinerilor") cu puțin sub 60% din participanți pozitiv. Acest lucru înseamnă că participanții de la cursul de îngrijitor/ asistent geriatric nu mai vor să se ocupe de acest subiect.

Graficul 10: Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea C a chestionarului

Mai jos, modulele de la 1 la 8 și evaluarea asociată de către participanți sunt prezentate diferențiate.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

TC1 TC2 TC3 TC4 TC5 TC6 TC7 TC8 TC9 TC10

Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea C a chestionarului privind afinitatea cu modulele / lecțiile.

Modul 1 (N=7)

Modul 2 (N=14)

Modul 3 (N=45)

Modul 4 (N=32)

Modul 5 (N=14)

Modul 6 (N=8)

Modul 7 (N=10)

Modul 8 (N=11)


154

Evaluarea modulelor individuale de către participanți Evaluarea modulelor 7 și 8 in Rheine:

În continuare este vorba despre modulele 7 și 8 care au fost testate la PraxisHochschule din Rheine. Aici, modulele au fost implementate în programul de protecția sănătății și asistență medicală. Evaluarea studenților din semestrul 5 și 6 este ilustrată de graficul 11. Modulul 7 (Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor) a fost implementat în cel de-al 5-lea semestru. Și cu același grup de studenți, a fost testat în semestrul al șaselea modulul 8 (Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului), care se bazează pe modului 7. Astfel, acest grup de studenți a petrecut un an universitar într-un singur modul, cu particularitățile îngrijirii tinere.

Graficul 11: Evaluarea modulelor 7 și 8 de către studenții care prticipă la cursurile de la praxisHochschule din Rheine, partea A a chestionarului

Trei aspecte se remarcă în evaluarea generală pozitivă a modulului 7. Sunt enunțurile TA4 (Conținutul cursului a fost adaptat la cunoștințele mele anterioare), TA 5 (Conținutul modulului / lecțiilor a avut mult de-a face cu munca mea) și TA7 (Conținutul și subiectele modulului au avut puțin de-a face cu munca mea zilnică). Toate cele trei declarații au fost aprobate de doar 60% și respectiv 70% din studenți.

Este important de știut că conținutul și competențele ambelor module (7 și 8) au fost elaborate pentru al 8-lea semestru de studiu, după finalizarea formării profesionale, ca modul facultativ. Din diverse motive, universitatea a decis să introducă ambele module în formă de modul obligatoriu al semestrelor 5 și 6 înainte de absolvirea învățământului profesional. Este probabil ca această modificare a grupului participanților și faptul că modulele au fost integrate în modulele existente de învățământ superior au avut un impact asupra evaluărilor participanților.

Răspunsul din partea B a chestionarului este puțin diferit (vezi Graficul 12) Pentru aproape toate enunțurile acordul pozitiv variază între 70% și 100%. Aici diferă răspunsurile la enunțul TB11 (pe

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea A a chestionarului privind evaluarea generală a modulelor - Rheine

Modul 7 (N=10)

Modul 8 (N=11)

gesamt (N=21)


155

parcursul formării am descoperit, ceea ce știu și ce pot face). Numai 60% dintre participanți sunt de acord cu acest enunț într-un mod pozitiv.

Cerințele modulului s-au axat pe semestrul de studiu 8, deci nu este deloc surprinzător faptul că studenții nu au fost întotdeauna capabili să-și evalueze pozitiv profilul de competență actual. Evaluarea negativă a declarației TB12 (conținutul instruirii a avut puțin de-a face cu munca mea zilnică) a fost deja explicat de mai multe ori în termeni de logică. Pentru prima dată, studenții s-au confruntat cu provocările Îngrijirii tinerilor prin modulele 7 și 8.

Partea B a chestionarului a permis participanților să evalueze posibilitățile de aplicare ale modulului. Acestea sunt evaluate mai bine în modulul 7 decât în modulul 8. Mai ales când vine vorba de opțiunile de implementare în viața profesională (curentă). Ambele module sunt axate pe viitor, deoarece susțin că absolvenții studiilor de licență vor implicați în dezvoltarea conceptului în viitor în domeniul lor de responsabilități și sarcini. Perspectiva privind viitoarele domenii de acțiune devine deosebit de provocatoare atunci când viitorul apropiat este determinat în primul rând de examenul de absolvire pentru asistență medicală. Această situație a fost în special la modulul 8. Deoarece testarea sa a avut loc în ultimul semestru înainte de examenul de absolvire profesională în domeniul protecției sănătății și asistență medicală.

Graficul 12: Evaluarea modulelor 7 și 8 de către studenții cursului. la praxisHochschule din Rheine, partea B a chestionarului

Cu toate acestea, se poate observa că în modulele 7 și 8, studenții au fost de acord cu enunțul TB8 "Modulul m-a ajutat să găsesc noi soluții la problemele de zi cu zi" și că au descoperit ceea ce încă pot învață (TB13).

În partea C a chestionarului (vezi Graficul 13), studenții au putut să-și evalueze satisfacția față de modul și derularea testării. Întrebările TC1, TC2, TC4 și TC5 sunt evaluate mai pozitiv la modulul 7 decât la modulul 8. Aceste întrebări se referă la evaluarea emoțională a formării. În mod diferit de întrebările TC7 până la TC10, aceasta se referă la interesul pentru subiect și semnificația acestuia pentru viitor. Aceste întrebări sunt evaluate ca fiind 100% pozitive în ambele module.

50%55%60%65%70%75%80%85%90%95%

100%

Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea B a chestionarului privind posibilitățile de implementare a modulelor - Rheine

Modul 7 (N=10)

Modul 8 (N=11)

gesamt (N=21)


156

Graficul 13: Evaluarea modulelor 7 și 8 de către studenții cursului de la PraxisHochschule din Rheine, partea C a chestionarului

O excepție în evaluarea pozitivă a celor două module poate fi văzută în enunțul TC6 (În timpul formării, m-am gândit din nou și din nou, ce pot să fac cu aceste cunoștințe?). Acest enunț a fost evaluat negativ în aproape toate testările.

În continuare vor fi detaliat comentate rezultatele evaluării modulelor 1 și 5 din Oberhausen.

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea C a chestionarului privind satisfacția cu modulele / lecțiile - Rheine

Modul 7 (N=10)

Modul 8 (N=11)

gesamt (N=21)


157

Evaluarea modulelor 1 și 5 din Oberhausen:

Modulele 1 (Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“) și 5 (Îngrijitorul, ca

membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“) au fost integrate fiecare în câte un program de calificare pentru îngrijitori în geriatrie și cursul de trei ani pentru asistenți pentru vârstnici. În graficul 14 aceste două module se abat de la evaluarea pozitivă a celorlalte module.

Analizând mai temeinic, aceste nu se referă la evaluare generală a modulelor din partea A a chestionarului. Aici, 6 din 10 enunțuri sunt evaluate cu 80% până la 100% pozitiv. Primele trei întrebări și ultimele trei întrebări se referă la amploarea informațiilor privind conținutul, obiectivele și domeniile de aplicație ale modulului. Cu întrebările de mijloc din Partea A a chestionarului, participanții evaluează relația modulului cu cunoștințele anterioare și cu viața profesională. Este de înțeles că participanții din domeniul formării îngrijitorilor din domeniul geriatric și formarea de trei ani pentru asistente medicale pentru persoane vârstnice pot crea mai puține puncte de referință, deoarece prin intermediul celor două module acestea au avut contact doar cu provocări în domeniul îngrijirii tinerilor. Viața lor profesională se concentrează asupra îngrijirii persoanelor în vârstă în cadrul centrelor rezidențiale.

Graficul 14: Evaluarea întrebărilor din partea A a chestionarului de către participanții la modulele 1 și 5

Doar 40% dintre participanți au răspuns pozitiv la întrebarea: "Conținutul formării s-a bazat pe cunoștințele mele anterioare". Răspunsurile la întrebările TA5 "Conținutul modulului / lecției a avut mult de-a face cu munca mea" și TA 7 "Conținutul și subiectele modulului nu au nimic de-a face cu munca mea zilnică" sunt oarecum diferite, totuși încă evaluate de 70% dintre respondenți într-un sens pozitiv.

În partea B a chestionarului, participanții au evaluat în munca lor zilnică posibilitățile de implementare a modulului 1 (Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“) cu 70% până la 100% pozitiv. Enunțurile: TC1: Pot implementa acțiunile învățate în munca mea zilnică. TC3: Formarea a abordat probleme care sunt foarte importante pentru munca mea profesională. TC6: În cadrul formării au existat exerciții cu care am putut aprofunda ceea ce învățasem. TC 13: Pe parcursul formării am descoperit ceea ce pot și vreau să învăț în continuare.

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea A a chestionarului privind evaluarea generală a modulelor - Oberhausen

Modul 1 (N=7)

Modul 5 (N=14)

gesamt (N=21)


158

au fost evaluate cu 100% pozitiv la modulul 1 (vezi Graficul 15).

Graficul 15: Evaluarea întrebărilor din partea B a chestionarului de către participanții la modulele 1 și 5

La enunțurile din partea B a modulului 5 (Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“) răspunsurile pozitive la opțiunile de punere în aplicare a cunoștințelor dobândite variază între 62% și 87%. Cu toate acestea, atunci când se diferențiază, se pare că la enunțurile: TB4 „Formarea a abordat probleme care sunt comune în viața mea profesională și, prin urmare, de multe ori mă simt implicată“, TB7 „Am reușit să urmăresc lecțiile bine, pentru că s-a bazat pe cunoștințele mele anterioare“, TB8 „Predarea m-a ajutat să găsesc noi soluții la problemele de zi cu zi“, TB9 „Formarea mi-a ajutat să reflectez mai bine la munca mea.“ und TB10 „Numai câteva conținuturi ale formării mi-au fost interesante ”, aproape 90% dintre participanți sunt de acord într-un sens pozitiv. La enunțul TB13 „Am descoperit în cursul formării ceea ce pot și vreau să învăț în continuare.“ Peste 90% dintre participanți au fost de acord. În graficul de mai jos 16, satisfacția cu modulele 1 și 5 este evaluată de participanți.

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Numărul relativ de răspunsuri pozitive din partea B a chestionarului privind posibilitățile de punere în aplicare a modulului în îngrijire și asistența medicală

geriatrică Oberhausen

Modul 1 (N=7)

Modul 5 (N=14)

gesamt (N=21)


159

Graficul 16: Evaluarea întrebărilor din partea C a chestionarului de către participanții la modulele 1 și 5

În general, participanții sunt relativ mulțumiți de lecțiile din ambele module. Din acest rating pozitiv, doar două afirmații cad: TC6 „În timpul formării, m-am gândit din nou și din nou, ce ar trebui să fac cu aceste cunoaștințe?“ evaluat cu mai puțin de 20% din participanți într-un sens pozitiv și TC9 „Deocamdată, nu vreau să particip la nici o formare suplimentară (de acest gen)“, Aceste declarații sunt evaluate pozitiv de aproximativ 60% dintre respondenți.

0%

20%

40%

60%

80%

100%


Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea C a chestionarului privind satisfacția cu modulele / lecțiile

Modul 1 (N=7)

Modul 5 (N=14)

gesamt (N=21)


160

Evaluarea modulelor 2 și 3 din Gladbeck:

În cele ce urmează modulele 2 (Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“) și 3 (Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?) sunt supuse unei analize diferențiate. Evaluarea modulului 3 de mai jos se referă numai la testarea din Gladbeck. Acest modul a fost testat și în România.


Enunțurile din partea A a chestionarului sunt aproape toate evaluate pozitiv. O ușoară deviere de la aceasta este la enunțul TA4 „Conținutul formării a fost adaptat cunoștințelor mele anterioare“. Numai 70% dintre participanți au fost de acord cu acest enunț. În celelalte cazuri, estimările pozitive variază între 85% și 100%

Partea B a chestionarului sa axat pe posibilele aplicări ale competențelor dobândite. Rezultatele acestui studiu sunt ilustrate în graficul 18.

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea A a chestionarului privind evaluarea generală a modulelor - Gladbeck

Modul 2 (N=14)

Modul 3 (N=15)

gesamt (N=29)


161


Toate cele 14 declarații sunt evaluate pozitiv cu 85% până la 100% dintre participanți. Chiar și afirmația "Am descoperit în cursul formării ceea ce știu și pot face" deviază abia cu 85% din aprobarea ratingului general foarte pozitiv.

În partea C a chestionarului, a fost evaluată de participanți satisfacția generală cu modulul / lecția. Pentru modulele 2 și 3, acest lucru se dovedește, de asemenea, foarte pozitiv. În modulele 2 și 3, câte 8 din 10 enunțuri sunt evaluate cu 90% până la 100% pozitiv. Numai enunțul TC6 (În timpul formării tot m-am gândit, ce ar trebui să fac cu aceste cunoștințe?) și enunțul TC9 (Pentru moment nu vreau să particip la alte cursuri (de acest gen) cu 80% și respectiv 90% sunt ușor diferit de celălalt.


75%

80%

85%

90%

95%

100%

Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea B a chestionarului privind posibilitățile de implementare a modulelor 2 și 3 - Gladbeck

Modul 2 (N=14)

Modul 3 (N=15)

gesamt (N=29)

50%

60%

70%

80%

90%

100%



- Gladbeck-

Modul 2 (N=14)

Modul 3 (N=15)

gesamt (N=29)


162

Evaluarea modulelor 4 und 6 din Polonia:

Testarea modulului 4 (Identitate profesională în îngrijirea tinerilor - "Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?") a fost derulată în Polonia în două grupuri mici. Un grup a constat din studenți ai primului an studențesc specializare asistență medicală la Universitatea de Medicină din Opole. Nu aveau experiență de lucru și modulul a fost implementat ca parte a unui curs suplimentar. Participanții s-au oferit voluntar să-și aprofundeze cunoștințele și abilitățile în modulul 4. Cel de-al doilea grup, chiar foarte mic, care a testat modulul 4 ăn Polonia, a fost o echipă de la CareWork - îngrijitori care lucrează în mediul familial al persoanelor în vârstă. Deoarece rezultatele sondajului nu diferă una de cealaltă, ele sunt rezumate în următorul Graficul 20 și explicații textuale.


Modulul 4 în partea A a chestionarului a fost evaluat aproape complet cu 90% până la 100% pozitiv. Excepțiile sunt enunțurile TA1 și TA7. Cu declarația TA1 "Temele modulului îmi sunt familiare" sunt de acord doar cu puțin peste 50% din participanți. Declarația TA7 "Conținutul și temele modulului nu au nimic de-a face cu munca mea zilnică" resping 70% din participanți.

Comportamentul de răspuns al participanților la modulul 6, care a fost, de asemenea, testat la Universitatea de Medicină în Opole în programul de calificare pentru asistenți medicali, ca o formare suplimentară pentru primul și al doilea an de studiu, este relativ similară. Din nou, articolul TA1 "Temele modulului îmi sunt familiare" sunt aprobate de puțin peste 60% dintre participanți. Dealtfel există diferențe mici în evaluarea pozitivă dintre module.

În Partea B a chestionarului, participanții au evaluat opțiunile de implementare și competențele dobândite. Cu excepția a două enunțuri, toate celelalte au primit o aprobare de la 95% la 100% de către participanți. Cele două abateri se referă la declarațiile TB4 și TB6. Declarația din TB4 "În cadrul testării modulului au fost abordate problemele care apar frecvent în viața mea profesională și de aceea recurg adesea la ele" a fost aprobat în modulul 5 doar cu aproximativ 70%, iar în modulul 4 cu puțin peste 60% dintre participanți.

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în evaluarea generală a modulelor Partea A a chestionarului - Polonia -

Modul 4 (N=17)

Modul 6 (N=8)

gesamt (N=25)


163

Cu enunțul TB6 "Pep parcursul formării au existat exerciții cu care am putut încerca ceea ce am învățat" în modulul 4 erau de acord doar aproximativ 75% (vezi Graficul 21).


Satisfacția generală cu modulul sau lecția a fost înregistrată în partea C a chestionarului. Rezultatele evaluării au fost rezumate în următorul Grafic 22. Din nou, există doar câteva diferențe între ratingurile modulelor 4 și 6. Cu o singură excepție, participanții sunt de acord cu 80% până la 100% cu toate enunțurile din partea C a chestionarului. Excepția este enunțul TG6 "În timpul formării m-am tot gândit, ce ar trebui să fac cu aceste cunoștințe?".

50%

55%

60%

65%

70%

75%

80%

85%

90%

95%

100%

TB1 TB2 TB3 TB4 TB5 TB6 TB7 TB8 TB9 TB10 TB11 TB12 TB13 TB14

Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea B a chestionarului privind posibilitățile de implementare a modulelor 4 și 6 în Polonia

Modul 4 (N=17)

Modul 6 (N=8)

gesamt (N=25)


164


0%

20%

40%

60%

80%

100%



- Polonia-

Modul 4 (N=17)

Modul 6 (N=8)

gesamt (N=25)


165

Evaluarea modulelor 3 și 4 din România:

Modulul 3 (Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?) a fost testat în afară de Gladbeck și în România la Sfântu Gheorghe, pentru cursanții Postliceului Sanitar – Asistent medical, respectiv în cadrul Centrului de zi și Terapie ocupațională Casa Irisz, ca perfecționare internă pentru angajați. După o fază teoretică de 4 zile, tema de aprofundare a modulului a fost testată două zile în Casa Irisz și două zile în spitalul Fogolyán Kristóf de Sfântu Gheorghe.

La implementarea modulului 3 din România au participat 29 de persoane. Rezultatele sondajului din partea A a chestionarului arată că acordul privind enunțurile se situează între 70% și 100%. Cu două elemente sunt de acord 100% dintre participanți, acestea sunt afirmațiile TA2 "Înainte de începerea cursului a fost prezentat conținutul modulului", respectiv enunțul TA7 „ Continutul si temele modulului nu prea au de-a face cu munca mea zilnică.” Cu declarația "Obiectivele de învățare care trebuie atinse prin formare sunt importante pentru viața mea profesională" au fost de acord 90% dintre participanți.

Dar numai 70% dintre participanți sunt de acord cu TA9: „Structura modulului îmi este acum cunoscută“.Această evaluare indică faptul că modulul 3 a devenit doar parțial transparent participanților până la sfârșitul cursului (vezi Graficul 23). Cu toate acestea, această evaluare este oarecum contradictorie cu declarația TA2: „Înainte de începerea cursului ne-a fost prezentat conținutul modulului/formării“, la care 100% dintre participanți au răspuns pozitiv.


Modulul 4 „Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?“ a fost testat cu 15 participanți în Polonia, dar și de două ori în România cu diferiți participanți de la Postliceul Sanitar (participanții erau după bacalaureat): cu cursanții din anul 2. De la specializarea asistent medical și cu angajații (Lucrători Sociali) de la Centrul de Zi și Terapie Ocupațională pentru Persoane Adulte cu Dizabilități. Aprobarea articolelor din chestionarul din partea A (evaluarea generală a modulului) variază între 80% și 100%. De la aprobarea extensivă a enunțurilor TA1: „Temele modulului îmi sunt familiare“,

50%

60%

70%

80%

90%

100%


Numărul relativ pozitiv al răspunsurilor în partea A a chestionarului general de evaluare - România

Modul 3 (N=29)

Modul 4 (N=15)

gesamt (N=44)


166

TA2: „Înainte de începerea cursului ne-a fost prezentat conținutul modulului/formării“ și TA3: „Am vorbit despre obiectivele de învățare ale modulului / lecției“, Se poate concluziona că introducerea modulului a furnizat informații complete despre modul. Această impresie este întărită de aprobarea de 100% a articolelor TA6 și TA8. Partea B a chestionarului a evaluat posibilitățile de implementare a competențelor dobândite în module (vezi Graficul 24). Aici, ratingurile pozitive variază între module, dar și între enunțuri. Șansele de implementare sunt evaluate ușor mai pozitive în modulul 3 (Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?) decât în modulul 4 (Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?). Există diferențe clare în declarația TB1 "Pot implementa acțiunile învățate în rutina zilnică de lucru", participanții modulului 3 sunt de acord cu aceste declarații aproape 100%, în timp ce participanții modulului 4sunt de acord cu acest enunț doar 80%. Această diferență poate fi legată și de enunțul TB14 „Din ceea ce am învățat în această formare, pot aplica doar puțin“. Enunțul TB6 "Au fost exerciții în clasă cu care am putut aprofunda ceea ce am învățat", și enunțul TB13 "În cadrul formării am descoperit ceea ce aș putea și ce aș vrea să învăț" a fost evaluat puțin mai pozitiv, cu aproape 90% de către participanții la modulul 4. Ambele elemente primesc doar aprobarea de la 70% până la 80% din participanții la modulul 3.


În partea C a chestionarului (vezi graficul 25), participanții evaluează satisfacția cu modulul și lecțiile asociate. Se observă un nivel ridicat de acord în evaluarea celor două module. Atât modulul 3, cât și modulul 4 se caracterizează printr-o evaluare relativ ridicată și omogenă a elementelor. Ca și în cazul tuturor celorlalte module, există o singură excepție clară cu afirmația: „În cursul testării modulului, m-am gândit din nou și din nou ce ar trebui să încep cu aceste cunoaștințe?“ a fost aprobat la 0% într-un sens pozitiv. Punctul TA7 este ușor diferit la evaluarea de către participanți "Am realizat ce ar trebui să fac cu noile cunoștințe accumulate de la formare în viața de zi cu zi".

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Numărul relativ al răspunsurilor pozitive în partea B a chestionarului privind posibilitățile de punere în aplicare a modulelor 3 și 4 - România-

Modul 3 (N=29)

Modul 4 (N=15)

gesamt (N=44)


167

În modulul 3 aproximativ 90% dintre respondenți sunt de acord cu această afirmație, în modulul 4 există doar puțin mai mult de 60% dintre participanți. În graficul următor 25, rezultatele sondajului sunt prezentate la partea C a chestionarului.


0%

20%

40%

60%

80%

100%



- România

Teil C Modul 3 (N=29)

Teil C Modul 4 (N=15)

Teil C gesamt (N=44)


168

Comentarea sumară a evaluării În prima evaluare a implementării modulelor, devine clar că evaluarea modulului 2 cu aprobare de 97% (Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Stabilirea obiectivelor de atins și sărbătorirea succeselor!“), a modulului 6 cu 94,5% aprobare (Consiliere din partea îngrijitorului în cadrul „îngrijirii tinerilor“) și a modulului 3 cu aprobare de 90,6% (Comportamentul provocativ în cadrul „îngrijirii tinerilor“ – Ce este de făcut?) se situează în evaluarea pozitivă a participanților peste media de 89,7%. Gradul de aprobare a evaluării modulului 7 (Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Situația inițială și analiza nevoilor), 4 (Identitatea profesională în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - „Prieten/ă sau îngrijitor profesionist?) precum și 8 (Elaborarea unui concept de îngrijire în cadrul „îngrijirii tinerilor“ - Dezvoltarea, implementarea și evaluarea conceptului) corespunde cu media ratingului global. După aceea sunt modulele 1 (Amenajarea spațiilor personale de viață în cadrul „îngrijirii tinerilor“) și 5 (Îngrijitorul, ca membru al echipei multiprofesionale în cadrul „îngrijirii tinerilor“) sunt evaluate cu cele mai scăzute procentaje, deoarece aprobarea lor pozitivă este sub media generală. Cu toate acestea, trebuie luată în considerare faptul că modulele au fost testate în condiții de context foarte diferite. Cât de puternic aceste (condițiile-cadru) vor afecta testarea modulelor, nu a fost clar pe parcursul pregătirii procesului de testare. Un factor semnificativ care influențează pare să fie libertatea de proiectare în implementarea modulelor. Această libertate în planificare a fost în mod special la modulele 2, 6 și 3. Modulele 2 și 3 au fost testate în cadrul unei formări interne cu o echipă de muncă din domeniul îngrijirii tinerilor, a cărei implementare nu a fost influențată de reglementările guvernamentale. În mod similar modulul 6. A fost testat ca parte a unui seminar facultativ la Universitatea de Științe Aplicate din Opole (Polonia). În schimb, libertatea în planificare al modulelor 1 și 5 era redus semnificativ de prevederile guvernamentale. Încercarea în aceste condiții de a integra în aceste condiții modulele în curricula existentă pare să fie mai puțin reușită decât cea realizată în implementarea tuturor celorlalte module. Modulele 7 și 8 au fost, de asemenea, integrate în curricula existentă a universității. În plus, se poate afirma că la universitate există și alte opțiuni de planificare, decât în formarea pentru ocupațiile de îngrijitor persoane vârstnice, respectiv în formarea de trei ani în domeniul asistenței medicale geriatrice. În plus, se poate pronunța ipoteza că studenții sunt familiarizați cu schimbarea oportunităților de învățare și au învățat să se ocupe de ele. Cu toate acestea, se pare că este posibilă adaptarea modulelor la noi domenii de acțiune, precum și schimbarea ariilor de responsabilitate și libertatea de proiectare. Cu toate acestea, toate rezultatele acestor testări a modulelor indică faptul că, în implementarea modulelor, trebuie acordată atenție respectării condițiilor-cadru respective, cerințelor de învățare ale grupului de participanți și posibilităților viitoare de aplicare. Acești factori devin deosebit de importanți dacă participarea la modul nu este voluntară, ci obligatorie. În partea A a chestionarului de mai sus, toate elementele privind gradul de informare privind structura și conținutul modulelor determină evaluarea modulelor testate. Cu toate acestea, la


169

examinarea mai detaliată, opțiunile de punere în aplicare sunt înregistrate în partea B al chestionarului. Aceste evaluări au avut un impact grav asupra modulelor globale de evaluare. Partea C, în care se ia în considerare satisfacția cu modulul și predarea, a fost evaluată relativ pozitiv în aproape toate modulele.

Literatura Partea E: Nicole Döring & Jürgen Bortz (2015) Metode de cercetare și evaluare în științele sociale și umane. Springerverlag Berlin, Heidelberg


170

Proiectul și efectele acestuia J. Hoffmeister cu colaborarea lui K. Schönlau

Conceptul de formare modulară se încheie aici cu o privire asupra sensului, beneficiilor și impactului

proiectului Erasmus + "Îngrijirea Tinerilor" de la care a pornit acest concept.

Pe măsură ce studiem impactul acestui proiect, se ivesc următoarele întrebări:

• Care a fost sensul realizării acestui proiect? • Ce valoare adăugată aduce acest concept? • • În ce măsură proiectul sau conceptul îmbunătățesc îngrijirea medicală a tinerilor care

necesită îngrijire?

Înainte de a răspunde la aceste întrebări, iată câteva gânduri:

Înainte de începerea proiectului, unii dintre cei implicați din diferite instituții au avut puțin sau deloc

de-aface cu acest domeniu de îngrijire "Îngrijirea Tinerilor". Cu toate acestea, prin abordarea acestei

probleme, toată lumea implicată în proiect a fost sensibilizată în acest domeniu de îngrijire Cu toate

acestea, prin abordarea acestei probleme, toată lumea implicată în proiect a fost sensibilizată în

acest domeniu de îngrijire. Fie ca partener în discuțiile legate de conținut, fie ca lector în

dezbaterea teoretico-didactică, fie ca participant la module în timpul testării modulelor: Domeniul

"Îngrijirea Tinerilor" a avut o prezență pe care nu a avut-o anterior cu aceste persoane. Cu toate

acestea, și pentru persoanele sau instituțiile implicate, care au fost în contact direct cu acest

domeniu de activitate chiar înainte de începerea proiectului, a avut loc o dezbatere mai profundă,

ceea ce a dus la reînnoirea sensibilității și prezenței la consolidarea identificării proprii cu acest

domeniu de activitate.

Și la nivel regional a existat o prezență tot mai mare a subiectului în jurul domeniului de activitate.

La diverse evenimente, proiectul a fost raportat, actori din presa regională au fost invitați, actori

politici, dar și colegi din diferite arii de asistență medicală și de îngrijire medicală s-au confruntat cu

subiectul acestui domeniu de îngrijire neglijat.

În plus, este important să recunoaștem și să apreciem că toți cei care au participat ca participanți

la implementarea și testarea modulelor pot beneficia de competențe sporite la nivel tehnic,

metodologic și personal. Pe de o parte, creșterea competențelor individuale are o prioritate majoră

pentru propria dezvoltare ulterioară, dar reprezintă, de asemenea, un avantaj valoros în sensul

dezvoltării personalului pentru unitatea implicată.

Prin selecția orientată pe necesități a conținutului modulelor pe baza rezultatelor sondajului din

cadrul proiectului "Învățare explorativă" participanții au raportat despre recunoașterea subiectelor

din viața lor de zi cu zi în conținutul modulelor și au considerat că selectarea subiectelor modulelor

este o încurajare și apreciere pentru situațiile și dificultățile întâlnite în mod special.


171

În cazul în care modulele sunt oferite pentru o echipă interdisciplinară completă într-un grup

rezidențial, la fel ca în centrul senior Vinzenzheim din Gladbeck, pot fi identificate chiar modificări

la nivel de grup. Datorită adaptării sporite a asistenței medicale la provocările specifice ca urmare

a conținutului care se ocupă de diferite subiecte de module și / sau ca urmare a unei unități crescute

în echipa de îngrijire medicală sau interdisciplinară, participanții la modulele de la Gladbeck au

raportat impulsuri pozitive în sensul unei situații îmbunătățite de îngrijire a tinerilor care au nevoie

de îngrijire. Participarea ca grup interdisciplinar sa dovedit a fi deosebit de semnificativă, deoarece

aceasta corespunde cooperării cotidiene în echipe de profesioniști și persoane calificate. În plus,

participanții la aceste module au raportat că participarea în comun a arătat, de asemenea, o valoare

adăugată ridicată, care ar putea fi descrisă de termenul "teambuilding". Pentru a permite punerea

în aplicare a modulului cu întreaga echipă, angajații altor unități ale Diakonisches Werk au preluat

serviciile din zona "Îngrijirea Tinerilor". Au avut, de asemenea, șansa de a cunoaște particularitățile

acestui domeniu.

De exemplu, următoarele cuvinte cheie sunt listate în Gladbeck, care au fost colectate în plus față

de evaluarea scrisă într-o prezentare orală și sesiune de reflecție finală privind valoarea

implementării modulului. Acestea ilustrează valoarea adăugată descrisă mai realist decât este

posibil altfel:

Promovarea gândirii ca echipă și a colaborării în echipă

Consolidarea angajaților individuali în situațiile de stres de zi cu zi, deoarece "simt echipa

din spatele lor"

Extinderea competențelor de specialitate

Dezvoltarea unei înțelegeri colegiale a principalelor domenii de lucru / sarcinile /

împovărărilor colegilor

Clarificarea și delimitarea conținutului propriu de muncă și a suprapunerilor

Încercarea și dezvoltarea de noi forme de colaborare

Să găsim de la "reacționând" la "acționând" pe baza "sentimentului NOI" în viața

profesională de zi cu zi

• Formularea și implementarea obiectivelor (auto-eficacitatea individului și a echipei)

Un alt success al proiectului poate fi numit în continuare, că, în urma unor încercări, deja a avut loc

o integrare în conceptele existente. De exemplu, modulele testate și derulate din Gladbeck au fost

incluse în catalogul de instruire internă și se intenționează să se includă toate celelalte module care

vor fi dezvoltate în anul următor. Aceste module ar trebui apoi să fie oferite întregii echipe.

Modulele testate ar putea fi incluse, de asemenea, în conceptul de program de studiu existent la

Universitatea Rheine de Științe Aplicate prin integrarea lor în module obligatorii. În viitor,

studenților le va fi pus la dispoziție să absolve aceste modulele.

De asemenea, pare deosebit de important că multe dintre aceste evoluții pot fi recunoscute nu

numai de instituțiile implicate în mod direct în acest proiect. Chiar și la instituțiile cu implicare

secundară, cum ar fi Casa Sf. Iosif din Rheine, care a cooperat cu PraxisHochschule la testarea

modulului Modulul 7 și Modulul 8, există un interes crescut în utilizarea modulelor dezvoltate

pentru instruirea internă.


172

Dar acum pentru a răspunde la întrebările anterioare:

Care a fost sensul derulării acestui proiect?

Sensul este de căutat în dezvoltarea unui concept educațional specific. Un astfel de concept

educațional, care se axează pe grupul de îngrijire a tinerilor care au nevoie de îngrijire și care se

axează în mod special pe acest grup de pacienți și pe îngrijirea acestora, nu a existat încă în sectorul

de educație medicală.

Cu toate acestea, specificitatea sectorului de îngrijire și, prin urmare, necesitatea unui program de

formare, asistență medicală și formare continuă a asistenților medicali la diferite niveluri de

calificare corespunzătoare acestei ramuri de îngrijire este aproape evidentă. Dacă acceptăm că

învățarea pe tot parcursul vieții este necesară pentru ocuparea forței de muncă în prezent, este

foarte util pentru persoanele care îngrijesc tinerii cu nevoi speciale să găsească un astfel de concept

accesibil din punct de vedere instituțional.

Ce valoare adăugată aduce acest concept?

Valoarea adăugată poate fi dedusă din ideile formulate mai sus cu privire la valoarea conceptului.

Valoarea adăugată este, printre altele, în …

… creșterea gradului de conștientizare a acestei ramuri de furnizare,

… consolidarea identității proprii în legătură cu acest domeniu de furnizare,

… o prezență tot mai mare a subiectului, la nivel regional și politic,

… o sporire a competenței individuale, dar și a echipei,

… experiență încurajare și apreciere pentru situații problematice cu experiență specială,

… integrarea modulelor în concepte deja existente,

… a inițiat procese de teambuilding.

În plus, ca valoare adăugată, nu trebuie exclus faptul că conceptul este compus din proporții

diferite, care pot fi de mare importanță pentru diferite persoane vizate. De exemplu, ghidul

profesorului este valoros ca instrument pentru cei care doresc să implementeze și să deruleze

modulele dezvoltate și sprijină pregătirea. Grila modulului clarifică, de asemenea, orientarea

conținutului diferitelor module, de ex. Pentru srijinirea docenților. Ghidul de adaptare a modulelor

devine relevant de exemplu atunci, când o instituție sau o persoană dorește să completeze

modulele, dar grupul de învățare are premise foarte diferite.

În ce măsură proiectul sau conceptul îmbunătățesc îngrijirea medicală a tinerilor care au nevoie

de îngrijire?

În mod direct, proiectul sau conceptul nu îmbunătățește îngrijirea tinerilor care au nevoie de

îngrijire. În mod indirect, o îmbunătățire a asistenței medicale poate fi observată atunci când

participanții la modulele educaționale își schimbă comportamentul în cadrul situațiilor de asistență

medicală datorită implicării lor pe diferite teme și reflecții. O schimbare în îngrijirea medicală poate

fi de asemenea detectată dacă, la fel ca în timpul testării modulelor din Gladbeck, participă o

întreagă echipă de module, echipa este pregătită să reflecte atitudini, comportamente sau acțiuni

de bază și să integreze schimbările în rutina zilnică.


173

De asemenea, se va schimba ceva pentru tinerii care au nevoie de îngrijire dacă ei înșiși sunt

implicați în implementarea modulului. Acesta este cazul modulului 7, de exemplu. Prin interogarea

pacienților sau a beneficiarilor rezidenți, aceștia au posibilitatea de a aborda problemele, de a-și

exprima dorințele și de a iniția schimbări.

După ce au fost prezentate toate aceste aspecte, se poate trage concluzia că proiectul și conceptul

rezultat declanșează efecte la diferite nivele și astfel îndeplinesc un sens clar, valoare și beneficii.


174

Lista anexelor Anexa 1: Lista cu sarcinile responsabilului de modul

Anexa 2: Lista cu sarcinile responsabilului de modul

Anexa 3: Chestionarea participanților

Anexa 4: Chestionarea lectorilor

Anexa 5: Model de Certificat

Documents

Conceptul de formare modulară „Îngrijirea Tinerilor · Persoanele tinere cu nevoi speciale sunt îngrijite adesea în intituțiile adresate îngrijirii ărsoanelor vârstnice,