Comunitatea mea in sarbatoare

Material realizat de:

TANCU ALEXANDRUTEODORESCU ALICENECULAE VLADUT

Profesor coordonator: GHIMPU RODICA

Pe 25 octombrie Sfantul Dumitru incuie vara si lasa libera pe pamant iarna. Cu Focul lui Sumedru se incheie anul pastoral si incepe un sezon al muncilor casnice in care femeile se ocupa de tors, tesut, tricotat, multe din aceste actiuni realizandu-se in vecini, la claca.

Sfantul Andrei anunta ca sarbatorile de iarna au sosit, satul Rau Alb devenind un loc unde miticul, misticul se imbina cu modernul, batranii pastrand cu sfintenie traditiile si superstitiile iar tinerii participand la ritualurile vechi.

Primul semn ca se apropie Sarbatorile este dat de Sfantul Nicolae: in fiecare casa, copiii - dar si unii adulti - isi pregatesc ghetele, lustruindu-le si punandu-le langa usa. Vine noaptea de 5 spre 6 decembrie, atunci cand Mos Nicolae trece pe la toate gospodariile pentru a lasa cate ceva in ghete: cadouri pentru cei care au fost buni si cuminti, sau cate o nuia pentru cei neascultatori.In ajun de Mos Nicolae in scoala noastra incepe concursul “Cea

mai frumoasa clasa in prag de sarbatori”. Elevii fiecarei clase impodobindu-si cat mai frumos clasa pentru a fi premiati in ultima zi de curs din acest an calendaristic

Tot pana in Craciun, pe 20 decembrie, peste sarbatoarea religioasa a Sfantului Ignatie Teoforul se suprapune datina romaneasca de taiere a porcului - Ignatul. In acea zi se pregatesc bucatele traditionale pentru

Craciun: carnati, caltabosi, jumari, sangerete, slanina sau sunca etc. Tot atunci se toaca si carnea pentru sarmale, iar pulpele se transeaza pentru friptura. Unele dintre preparate se pun la afumat (carnatii, slanina, pieptul ardelenesc etc.). Imediat dupa sacrificare, gospodarul face “pomana porcului”: ofera celor care l-au ajutat la taiat (uneori si vecinilor) sorici, carne proaspat prajita si un pahar de vin (sau tuica fiarta in anumite zone).

In putinele zile ramase pana la Craciun,

gospodinele fac piftie (racitura), sarmale, cozonaci cu nuca, mac si

rahat (sau branza si stafide), placinta si prajituri diverse. In acelasi

timp, incepe curatenia in casa si in curte, impodobirea locuintei si

pregatirea hainelor pentru Sarbatori.

Pe 22 decembrie elevii si prescolarii au primit din partea Primariei si agentilor economici locali cadouri de Mos Craciun. Tot in aceasta zi grupul vocal al scolii a mers cu colindul la Primarie.

Cu o zi inainte, elevele din grupul vocal “Raurencele” au mers si au colindat la ISJ Dambovita, Consiliul Judetean Dambovita, Trustul de presa Artpress.

Pe 22 decembrie dascalul bisericii trece cu Crucea din casa in casa pentru a vesti nasterea Mantuitorului. In aceasta zi copiii pana in 13 ani isi confectioneaza dincarton o stea cu caremerg la colindat in ziua de 23 decembrie.

Pe 23 decembrie, seara, incepe colindul. Primii care pleaca sunt tinerii (flacaii de insurat). Spre dimineata, merg cu colindul copiii.

Pe 24 decembrie, in aceasta zi de Ajun a Craciunului, incepe marea Sarbatoare a Nasterii Domnului. Cei mici impodobesc bradul si-l asteapta pe Mos Craciun. Merg la biserica pentru a se spovedi, in tot acest timp mamele si bunicile stau in bucatarie pentru a pregati mancarurile traditionale.

Pe 25 decembrie toata suflarea satului merge la biserica pentru a asculta slujba de Craciun. Elevii scolii sustin in fiecare an un mic recital de colinde. Dupa slujba merg acasa si servesc masa in familie.

Sarbatoarea Craciunului dureaza pana pe27 decembrie, intre 28 si 31 decembrie gospodarii lucreaza prin gospodarii, iar gospodinele in casa pregatind locuinta pentru petrecerea de revelion. Copiii se pregatesc de colind repetand Sorcova, Plugusorul, Capra, Vasilca.

Pe 31 decembrie dupa-amiaza, vin copiii cu Sorcova. Dupa ce se termina sorcovitul, pornesc baietii cu Plugusorul. In noaptea de revelion, flacaii vin cu Capra, acestia sun costumati in doctor, tigan, tiganca, tobosar, capra.

La Anul Nou (sau în Ajun), ceata colindă de la casă la casă, purtând pe o tavă o căpăţână de porc împodobită cu mărgele si panglici. Colinda narează pe scurt peripeţiile Sivei (Vasilcăi), adică ale porcului sacrificat (numele derivă de la patronul crestin al Anului Nou) care s-a îngrăsat la munte cu jir, iar la ses a băut apă rece. Grăsimea acumulată a stârnit mânia românilor, care au tăbărât asupra ei. După modelul colindelor propriu-zise, acţiunea e transpusă în cadrul mitic adecvat. (...) Iuresul celor care au atacat-o se desfăsoară într-o grandoare epică: Românii că m-au văzut/După mine s-au luat/Românii cu topoarele/Tiganii cu baroasele/Cobzarii cu cobzele/Lăutari cu diblele/Casapi cu masatele/Olteni cu palanţele/Dănciuci cu copăile/Bucătari cu clestele/Flămânzii cu gurile/Toţi pe mine m-a-ncolţit...Împărţirea prăzii se face după treptele sociale ale vremii: Luat-au românii slănina/ Si boierii carnea bună/Iar ţiganii căpăţâna/Pe lemn de tei mi-o pârliră/Si frumos mi-o-mpodobiră...Colinda se încheie cu solicitarea darului: Un colac de grâu curat/Cât piatra morii de lat/Pe colac vadra de vin/Si cu galbenul deplin si cu urările de sănătate, revelându-se si pofta de câstig: La mulţi ani cu sănătate/Că-i mai bună decât toate/La boieri la dumneavoastră/Să ne iasă partea noastră.

Sarbatorile de iarna se termina cu Boboteaza si Sfantul Ion. De Boboteaza oamenii merg la biserica cu galeti de apa pe care parintele le sfinteste. Cu apa sfintita merg acasa si boteaza pomii, animalele, casa.

De Sfantul Ion, oamenii merg la biserica si apoi sarbatoresc in familie.