Comunicare - Suport Curs Nou

7/25/2019 Comunicare - Suport Curs Nou

http://slidepdf.com/reader/full/comunicare-suport-curs-nou 1/24

LABORATOR DE COMUNICARE

Capitolul 1. Introducere1.1. Obiectul cursului1.2. Conceptul de comunicare

1.3. Şcoala de la Palo Alto: Axiomele comunicării

Capitolul al 2-lea. Modalităi de tran!"itere a "e!a#ului2.1. Comunicarea interpersonală2.2. Comunicarea verbală2.3. Comportament nonverbal

Capitolul al $-lea. %e"nalele corpului u"an3.1. Kinezica3.2. xpresiile !e"ei3.3. Oculezica3.#. Ol!actica3.$. %aptica

Capitolul al &-lea. Alte 'or"e de tran!"itere a coninuturilor non-(er)ale #.1. Arte!actele#.2. Cronemica#.3. Proxemica

Capitolul al *-lea. Ele"ente de parali")a#$.1. &mportan"a paraverbalului 'n procesul de transmitere a semni!ica"iilor

Capitolul al +-lea. ,ro)le"e i tenici de co"unicare(.1. )ariere 'n comunicare(.2. *ipuri de ascultare

Capitolul al /-lea. Metaco"unicarea0 o an!ă de a ne eplica+.1. Ce este metacomunicarea,+.2. -nsemnătatea metacomunicării pentru o interrela"ionare e!icientă.

CA,ITOLUL 1Conceptul de co"unicare. Modele i 'uncii ale co"unicării. Aio"ele co"unicării

,ro)le"e de de'inire a conceptuluiComunicarea este o dimensiune centrală a vieţii noastre culturale; fără ea, orice tip de culturămoare. În consecinţă, studiul comunicării presupune studiul culturii în care este integrată /0on

ise4 15624 27.

Comunicarea a primit nenumărate de!ini"ii 8 !ie ele implicite ori explicite 8 toatedemonstr9nd e!orturile continue ale practicienilor4 oamenilor de tiin"ă preocupa"i de a descrie4

prezice i 'n"ele;e c9t mai bine !enomenul 'n discu"ie. Aceste de!ini"ii pot !i ;rupate 'n cate;oriivariate4 unele venite dinspre zona limbajului comun4 altele din s!era intereselor individuale aleunora dintre specialiti i4 'n !ine4 o cate;orie de de!ini"ii izvor9te din orientarea specialitilor spreinteresul public4 general .

O listă de 'ntrebări4 care ar putea părea cov9ritoare4 re!lectă4 de !apt4 doar o mică parte din problemele la care teoreticienii i cercetătorii 'ncearcă a!larea de răspunsuri4 'n e!orturile lor de a;ăsi acea de!ini"ie care să <acopere= domeniul comunicării. Ast!el4 ei 'ncearcă să descopere cum4

1



de ce comunică oamenii i care sunt limitele 'ntre care se poate vorbi de comunicare, >or să tiecum i de ce oamenii 'i planifică actul comunicării /a se 'n"ele;e: intenţionalitatea comunicării7.>or să 'n"elea;ă cum i de ce uneori comunicarea reuete4 iat alteori euează lamentabil4 ce anumedetermină ast!el de oscila"ii, -ncearcă4 de asemenea4 să 'n"elea;ă modul 'n care o persoană sau oor;aniza"ie in!luen"ează comunicarea dintre ceilal"i oameni i4 !ără 'ndoială4 irul 'ntrebărilor poatecontinua mult de aici 'nainte /!ie i numai dacă ar !i să le dezvoltăm pe cele enumerate de?a7.

Aadar4 ce este comunicarea, @ecile i zecile de de!ini"ii care iau !ost date conceptuluidea lun;ul ultimilor $ /i mai bine7 de ani nu sau dovedit a !i pe deplin satis!acătoare. O de!ini"ie

acurată trebuie să con"ină conceptele ceie4 cu adevărat de!initorii pentru domeniul comunicării4dar i să surprindă rela"iile dintre ele4 să eviden"ieze modul de conlucrare4 de 'ntrepătrundere aacestor concepte4 !inalitatea !iind aceea a unui enun" descriptiv exaustiv.

Bu ne propunem a o!eri aici o 'niruire de autori i de!ini"ii date dea lun;ul timpuluino"iunii de comunicare4 ci ne vom opri la două surse <clasice= de de!inire4 surse accesibile oricui.Ast!el4 Dicţionarul explicativ al limbii romne propune: <Comunicare4 ac"iunea de a comunica irezultatul ei. 1. -ntiin"are4 tire4 veste4 raport4 rela"ie4 le;ătură. 2. Prezentare4 'ntrun cerc despecialiti4 a unei contribu"ii personale 'ntro problemă tiin"i!ică.= /D4 155(4 2#7. -ntro !nciclopedie de "ilosofie #i $tiinţe umane4 termenului comunicare 'i este atribuită accep"iunea:<transmitere de in!orma"ii4 prin intermediul instrumentelor verbale i nonverbale /mimică etc7E=/Farco ra;o4 Andrea )oroli4 .a.4 2#4 1+17. timolo;ia latină a termenului comunicare este: <a!ace comun4 a pune 'mpreună4 a amesteca4 a uni4 a 'mpărtăi=.

Prin urmare4 dacă a trăi 'nseamnă a interac"iona4 atunci a trăi 'nseamnă a comunica.

Gpunem despre comunicare că este proces4 este 8 deci devenire4 dar mai ales că este pluralitate:comunicarea necesită minimum două persoane4 presupun9nd cel pu"in dedublarea interioară.Comunicarea umană presupune un eu care produce semne i un tu care interpretează semnele.

ar de ce trebuie să comunicăm4 care sunt e!ectele comunicării4 i4 p9nă la urmă4 care ar !imotivele pentru care se pune un accent at9t de mare pe această componentă a vie"ii sociale, i

bine4 comunic9nd ne exteriorizăm inten"ia de a in!luen"a4 de a persuada4 i asta prin trans!erul dein!orma"ii4 care implică atitudine4 opinie4 decizie din partea celor implica"i 'n acest proces. !ectele

produse sunt uneori destul de pro!unde4 'ntruc9t comunicarea depăete stadiul unui simplu scimbde in!orma"ii 'ntre păr"i4 respectiv al unei interac"iuni 'ntre acestea. iind /aa cum am maimen"ionat un proces7 undele sale pot cunoate propa;area p9nă 'n straturile incontientului4

produc9nd reac"ii or;anice care nu sunt controlate contient /'nroire4 accelerarea bătăilor inimii4tensiune musculară etc.7 Gcopul ultim al in!luen"ării prin comunicare este modi!icarea realită"iitrăite.

Hn alt e!ect este ilustrat prin 'nsăi raportarea la amintita etimolo;ie latină /Ia !ace comun4a pune 'mpreună4 a amesteca4 a uni4 a 'mpărtăiI74 context care ne 'n;ăduie a vorbi de comunizare/apartenen"ă4 unire4 !raternizare7.

Aa cum ne 'nva"ă modelul scematic de bază al comunicării4 des!ăurarea oricărui act decomunicare presupune existen"a unui emiţător /căruia i se mai spune i emitent74 a unui canal i aunui receptor . -n termenii cei mai simpli4 aadar4 comunicarea presupune transmiterea mesa?uluidinspre emi"ător către receptor.

Am ilustrat 'n c9teva cuvinte simplitatea4 care nu e dec9t una de supra!a"ă4 asupra de!iniriiconceptului de comunicareJ spunem <de supra!a"ă=4 datorită complexită"ii ce caracterizează4 'n

planul realită"ii4 !aptul de a de!ini procesul 'n discu"ie. ără a reveni asupra existen"ei numărului dede!ini"ii date comunicării4 care /aa cum am mai precizat7 este unul consistent4 se cuvine men"ionat!aptul că4 atunci c9nd vorbim despre comunicare ca domeniu tiin"i!ic4 trebuie să avem 'n vedere o

bo;ată serie de studii interdisciplinare. Practic4 a pune comunicarea pe un soclu pe care esteinscrip"ionat simplu <disciplină de studiu=4 c9nd avem de a !ace cu o plurivalenţă de discipline i

domenii ce conver; spre ai clădi impunătorul statut4 este4 din capul locului4 o 'ncercare indiscutabilsortită eecului. Ceea ce dorim a sublinia aici vine să explice /sau poate să ?usti!ice,7 nu at9tmul"imea de!ini"iilor date comunicării pe parcursul c9torva decenii de c9nd a intrat 'n s!era

preocupărilor cercetătorilor4 dar mai ales di!icultatea /dacă nu cumva imposibilitatea7 de a sea?un;e la o de!ini"ie care să aibă preten"ia de a reui să includă 'n con"inut tot ceea ce 'nseamnăcomunicarea. Cu toate acestea4 e!orturile specialitilor 'ndreptate spre delimitarea domeniuluiintitulat Ştiin"ele comunicării au !ost4 i cu si;uran"ă vor !i multă vreme de aici 'ncolo4 mai multdec9t notabile.

upă ce am prezentat modelul elementar al comunicării /emiţător % mesaj % receptor&4 să vedem4'n continuare4 etapele pe care acest model le urmează4 'n sensul adău;ării unor elemente noi.

2



ără 'ndoială că mesa?ul4 odată transmis dinspre emi"ător către receptor4 lucrurile nu se oprescaici4 ci4 aa cum este i !iresc4 receptarea mesa?ului ;enerează anumite e!ecte asupra destinataruluisău. Producerea acelor e!ecte a existat 'n mintea celui care lea ;enerat /sau care a dorit să le;enereze7 'ncă din momentul 'n care a emis mesa?ul cu pricina4 alt!el spus4 vorbim aici decaracterul de intenţionalitate ce caracterizează comunicarea de tip uman1. Caracteristică extrem deimportantă pentru comunicarea interumană4 inten"ionalitatea este apana?ul exclusiv al !iin"ei careare capacitatea de a contientiza4 de a re!lecta4 deci de a ra"iona4 iar acea unică !iin"ă 8 'ntre toatecelelalte care populează spa"iul 'n care locuim 8 este omul. Aa cum precizează autorii 0.0.>an

Cuilenbur;4 O. Gcolten4 L.M. Boomen4 <Epentru ca trans!erul de in!orma"ie să devină un procesde comunicare4 emitentul trebuie să aibă intenţia de a provoca receptorului un e!ect oarecare. Prinurmare4 <comunicarea= devine un proces prin care un emiţător transmite informaţie receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte.= /2#42#7.

Continu9nd modelul comunicării4 trebuie spus că acesta capătă consisten"ă dacă vom pune problema 'n termeni de necesitate a 'ndeplinirii anumitor condiţii, pentru ca receptorul să poată percepe corect /'n"ele;9nd prin aceasta adecvat i nedistorsionat7 ceea ce i sa transmis. -n acest punct al discu"iei4 vom introduce no"iunea de cod : emi"ătorul apelează la coduri pentru a puteatransmite4 in!orma receptorul /prin codare vom 'n"ele;e transpunerea 'n semnale a mesa?uluirespectiv4 iar aceste semnale străbat canalul de comunicare4 a?un;9nd la cel căruia 'i sunt destinate7.Atare etapă este urmată de opera"ia de decodare4 sau de interpretare4 opera"ie pe care receptorultrebuie să o realizeze. O condi"ie de bază 'n des!ăurarea optimă a procesului de comunicare este

aceea ca receptorul să acorde o interpretare sau o semni!ica"ie c9t mai apropiată4 ori 8 pe c9t posibil 8 de importan"ă e;ală mesa?ului4 cu cea pe care acesta o are pentru persoana care la emis.Aio"ele co"unicării 3coala de la ,alo Alto

Şcoala de la Palo Alto /un mic ora situat la sud de Gan rancisco7 desemnează un ;rup decercetători din domenii di!erite4 care iau concentrat activitatea asupra studiului comunicării.Principalii exponen"i ai Şcolii de la Palo Alto4 Paul MatzlaNic4 0.%. )eavin i . 0acson 'iconcentrează cercetările pe rela"iile dintre elemente4 mai mult dec9t pe acestea din urmă luateseparat4 men"ion9nd !aptul că orice comportament uman are valoare comunicativă.

Cei trei autori consideră4 aadar4 'n lucrarea lor de re!erin"ă intitulată 'ragmatics of (uman Communication. ) *tud+ of nteractional 'atterns, 'at-ologies and 'aradoxes4 că procesulde comunicare debutează mai ales ca rela"ionareJ am adău;a !aptul că4 odată cu ;lobalizarea4comunicarea pare să revină cu mai mare insisten"ă la această primă caracteristică a ei. Prin )xiomele comunicării, Paul MatzlaNic /Şcoala de la Palo Alto7 eviden"iază acest aspect preponderent de rela"ionare ce caracterizează comunicarea:

Aio"a nr.1. <ste imposibil să nu comunici= /P. MatzlaNicE4 15(+4 $17.Avem 'n !a"ă un enun" c9t se poate de clar4 de <transparent=. -n mod evident4 ciar dacă nu

comunicăm direct o !ace 'n!ă"iarea noastră4 ainele pe care le purtăm4 !elul 'n care păim4ascultăm4 privim4 ne micăm mucii !e"ei4 conducem maina4 'ncidem ua după noi etc. etc. totul vorbete despre noi4 atunci c9nd noi nu o !acem. ie că re!uzăm4 !ie că nu avem disponibilitate4 !iecăEam !ăcut un pariu cu propria persoană: <nu transmit absolut nimic timp de o săptăm9n9nă4 dar nimic=. xclus Prezen"a umană >& transmite continuu in!orma"ii despre ea4 indi!erent dacă o !acesau nu contient4 voit.

Aio"a nr.2 <Orice comunicare implică existen"a unui con"inut i a unei rela"ii ast!el'nc9t /con"inutul n.n.7 cel mai recent 'l con"ine pe cel mai veci i este4 'n acest !el4 ometacomunicare.= /P.MatzlaNicE15(+4 p.$#7.

xplicarea acestui enun" /care poate părea uor neclar7 presupune4 'nainte de toate4 precizarea no"iunilor 'ntrebuin"ate. Ceea ce numim i 'n"ele;em4 'n mod curent4 prin termenul

<comunicare= nu se limitează la simpla transmitere in!orma"iilor4 ci ea implică 'ntotdeauna orela"ie. Comunicarea cuprinde nu numai conţinutul 4 /ceea ce spunem7 ci i relaţia4 care impunemodul nostru personal de a transmite acel con"inut4 dar i modul personal al interlocutorului de ainterpreta4 de a acorda semni!ica"ii con"inutului respectiv. razele pe care le !ormulăm con"incuvinte4 dar sunt 'nso"ite4 sus"inute i de componenta nonverbală /postură4 mimică4 intona"ie etc.7care indică modul 'n care trebuie 'n"eles sau interpretat mesa?ul 'n contextul rela"iei: ca o su;estie4un ordin4 o ;lumă4 o amenin"are etc. Prin urmare4 'n comunicare e nevoie să 'n"ele;em con"inutul

1 Aa cum vom vedea4 la momentul potrivit4 caracterul inten"ional al comunicării este propriu omului i numai

luiJ 'n lumea animalelor4 despre care se spune că ar comunica 'ntre ele /subiect asupra căruia vom stărui4 deasemenea4 la momentul oportun7 nu se poate vorbi de intenţionalitatea comunicării.

3



mesa?ului i să interpretăm maniera 'n care acesta este prezentat /pentru inten"ii4 sub'n"elesuri:sur9s4 ;est al m9inii7. ste ceea ce numim partea <meta= a mesa?ului4 respectiv cadrul4 modul de'ntrebuin"are a mesa?ului. ela"ia care4 'n comunicare4 in!luen"ează con"inutul4 plas9nduse la unnivel superior4 este metacomunicare.

-n concluzie4 pentru ca o comunicare să !ie reală, deplină #i integră este necesar caaceasta4 pe l9n;ă !luxul in!orma"ional propriuzis /asi;urat de prezen"a cuvintelor74 să !ie sus"inutăi de componenta nonverbală /mimică4 ;estică4 postură4 paralimba?74 care vine să 'ntre;ească4 sănuan"eze4 să 'ntărească cele transmise prin intermediul cuvintelor.

Aio"a nr. $: <Batura unei rela"ii este 'nt9mplătoare pe punctarea secven"elor comunica"ionaledintre participan"ii la actul de comunicare.= /P.MatzlaNicE15(+4 p.$57. &ată că ne con!runtăm din nou cu o !ormulare destul de pu"in accesibilă 'n"elesului curent.

a"ionamentul care stă la baza acestei axiome este că at9t vorbitorul4 c9t i receptorul structurează'n mod di!erit /'n manieră personală7 !luxul in!orma"ionalJ de aceea4 !iecare consideră că propriulcomportament4 avut pe durata comunicării4 este de !apt o reac"ie la comportamentul celuilalt.elevantă ar putea !i4 'n acest sens4 o a!irma"ie de ;enul: <Păi dacă elea nu mar !i provocat/'ntrebat4 insti;at4 determinat74 na !i spus4 sau na !i !ăcut asta=

impotrivă4 mesa?ul pe care această axiomă are inten"ia de a nil transmite este acela că procesul de comunicare umană nu poate !i pus 'n termeni de cauzăe!ectJ comunicarea are uncaracter ciclic4 continuu4 in!init. Boi putem transmite printro varietate de a!irma"ii o idee4 o părere4o exclama"ie etc. semni!ic9nd pentru noi ceva anumeJ asta nu 'nseamnă că am spus vreodată tot4 căam epuizat vreodată posibilită"ile de exprimare ale acelei idei4 opinii4 exclama"ii etc. oi4

<bene!iciarii=4 utilizatori ai comunicării ne iluzionăm doar că am 'nceput i am terminat o discu"ie4o comunicare. -n realitate4 comunicarea este un continuum !ără 'nceput i !ără s!9rit. Atunci c9ndcomunicăm o !acem dintrun motiv sau altul /!ie că vrem să convin;em partenerul de dialo; deceva4 !ie pentru că vrem să ne <descărcăm= pe acesta4 !ie pentru că vrem să stabilim o rela"ie deamici"ie4 !ie pentru că inten"ionămEorice7J 'nsă oricare near !i motivele4 se;mentul pe care sedes!ăoară comunicarea noastră este unul !oarte limitat4 compus doar din acele elemente care intră'n s!era directă /a ta4 a mea4 a lui7 de interes Ş& A*Q* Ori4 comunicarea 'nseamnă tot ce ne'ncon?oară4 tot ce se 'nt9mplă nu doar 'n micul univers personal4 ci 'n 'ntre;ul univers.

Aio"a nr.& <iin"ele umane comunică at9t di;ital4 c9t i analo;ic. Rimba?ul di;ital are osintaxă deosebit de lo;ică i de complexă4 dar este lipsit de o semantică adecvată 'n domeniulrela"ionării4 'n timp ce limba?ul analo;ic posedă semantică4 dar nu are o sintaxă adecvată pentru ao!eri o de!ini"ie lipsită de ambi;uitate asupra naturii rela"iei= /P.MatzlaNicE15(+4 p.(((+7.

in nou4 explicarea axiomei necesită precizări re!eritoare la termenii utiliza"i de cătreautorul ei: prin limba? digital trebuie să 'n"ele;em ansamblul de semne simbolice4 abstracte pe careomul le utilizează pentru a !ace le;ătura dintre cuv9nt /semn7 i obiectul pe care acesta 'ldesemnează /obiectul semni!icat prin acel semn7. i;italul este atribuit emis!erei st9n;i:reprezentări lo;ice4 ra"ionament analitic4 divizarea problemelor 'n păr"ile componente. e pildă4

pentru 'nceputul zilei4 care4 'n mod conven"ional4 a primit denumirea de <diminea"ă= nu există niciun temei pentru a denumi ast!el acest interval al zilei. Ra !el de bine 'n en;leză i se spune<mornin;=4 'n ;ermană <mor;en=4 'n !ranceză <matin= etc. -n acelai mod se petrec lucrurile cuoricare dintre cuvintele care alcătuiesc vocabularul oricărei limbiJ cuvintele sunt4 deci4 pureconven"ii4 semne di;itale4 coduri care trebuie 'nvă"ate de vorbitorii unei limbi4 pentru a se putea!ace 'n"elei.

Rimba?ul analogic se re!eră la perceperea ;lobală a rela"iilor4 la intui"ie4 la perceperea'ntre;ului4 /recunoaterea lui pornind de la parte7. Rimba?ul analo;ic este reprezentat deasemănare4 de asociere4 de analo;ie i este atribuit emis!erei drepte a creierului uman. >ăz9ndui

părin"ii !ăc9nd di!erite lucruri4 copilul va reui să dob9ndească4 prin 'nvă"are4 va <copia= /pe bază

de analo;ii4 asocieri4 asemănări7 cum anume trebuie să ducă la 'ndeplinire di!eritele ac"iuni.-n concluzie4 di;italul este limba?ul con"inutului4 iar analo;icul este limba?ul rela"iilor.

intre toate !iin"ele terestre4 omul este singura !iin"ă care reuete să combine cele două !orme delimba? 8 analo;ic i di;ital 8 <clădind=4 ast!el4 impunătorul edi!iciu al comunicării.

Aio"a nr. * <*oate scimburile comunica"ionale sunt !ie simetrice4 !ie complementare4depinz9nd de măsura 'n care ele se bazează pe e;alitate sau pe di!eren"ă. = /P.MatzlaNicE15(+4

p.+7Ra o primă re!lec"ie4 idealul 'ntro comunicare este reprezentat de abordarea4 de pe pozi"ii

de e;alitate4 a partenerilor implica"i 'n actul de comunicare. Această <e;alitate= presupune existen"aa o serie de variabile oarecum comune pentru partenerii de dialo;4 respectiv /cam7 acelai ;en deabilită"i4 considera"ie reciprocă4 dorin"ă sinceră de a comunica 'n mod constructiv4 deci descidere

#



deplină spre dialo;J dar cel mai important este respectul reciproc al persoanelor implicate4 dublat deabsen"a4 la acetia4 a inten"iei de ai domina 'n vreun !el partenerul /a7 de comunicare. Cam ast!elar putea !i sci"at cadrul comunicării <per!ecte=. ar c9t de bene!ic ar !i dacă zi de zi4 ceas de ceasam comunica doar la modul ideal4 dacă orice comunicare ar !i desăv9rită, vident4 acest lucrueste unul imposibil4 i ce bine că este aaJ vă ima;ina"i c9t de plictisitor ar !i ciar i numai ;9ndul simetriei oricărei comunicări *u spui una4 eu sunt de acordJ la r9ndul meu4 !ac i eu o a!irma"ie4cu care tu eti 'ntru totul de acord. iecare discută cu !iecare i un !ericit acord ;eneral există laorice nivel4 'ntro monotonie absolută

Cadrul4 rela"ia pune probleme atunci c9nd partenerii nu cad de acord asupra ierariei 'nscimburile lor comunica"ionale: certuri casnice4 c9nd !iecare vrea să aibă ultimul cuv9nt4 ne;ocieridiplomatice sau sindicale /'n care se cere stabilirea componen"ei dele;a"iilor .a.74 bolnavul cumedicul psiiatru etc. Aceste <probleme= sunt diferenţele despre care MatzlaNic vorbete 'nenun"ul axiomei cu numărul $. le sunt utile4 necesare4 adesea imperative. Complementaritatea esteapana?ul constructivismului4 'n cele din urmă4 al evolu"iei speciei.

CA,ITOLUL AL 2-lea. MODALIT45I DE TRAN%MITERE A ME%A6ULUICo"unicarea interper!onală

Co"unicarea (er)ală

Co"unicarea interper!onalăCe e!te co"unicarea interper!onală7

Hn mod de a de!ini comunicarea interpersonală este de a o compara cu alte !orme decomunicare. Comunicarea interpersonală di!eră de alte !orme de comunicare prin !aptul că numărul participan"ilor la comunicare este mai redus4 interactan"ii se a!lă 'n proximitate !izică unii !a"ă deal"ii4 există multe canale senzoriale implicate4 iar !eedbacul este imediat. Hn aspect relevant 'nde!inirea comunicării interpersonale 'l constituie luarea 'n considera"ie a rela"iei dintre interactan"i.

Avem multe rela"ii4 di!erite unele de altele4 cu semenii din ?urul nostru. Sin9nd seama de naturaacestor rela"ii4 o parte a cercetătorilor consideră că ar !i potrivit a de!ini comunicarea interpersonalădrept comunicare care apare 'ntre oamenii care se cunosc de ceva vreme.

-n acest context4 !ăc9nd distinc"ia 'ntre comunicarea impersonală i comunicarea interpersonală4Fiai inu4 'n lucrarea sa intitulată "undamentele comunicării interpersonale4 a!irmă:

• <ela"ia interpersonală se 'ntemeiază pe cunoaterea unor date psi-ologice privitoare lainterlocutor. atorită acestor in!orma"ii putem anticipa reac"iile partenerului de dialo; 'ntrun modmult mai e!icient dec9t 'n cazul 'n care ne adresăm unei persoane total necunoscute. -n anumitelimite4 predic"iile comportamentale sunt posibile i 'n comunicarea impersonală4 dar ele se bazeazăexclusiv pe !actori socioculturali4 nu psiolo;ici.

• Pe l9n;ă posibilitatea de a prevedea reac"iile interlocutorului4 cunoaterea interpersonală ne o!erăi explica"ii ale acestor reac"ii. Observa"ia că cineva a devenit nervos sau sa 'ntristat la auzulcuvintelor noastre e una impersonală4 dar dacă dispunem de date su!iciente despre !elul de a !i idespre via"a personală a respectivului4 putem spune i de ce sa comportat ast!el.

• Gpre deosebire de comportamentul impersonal4 supus unor re;ului de convie"uire cu caracter denorme sociale ;eneral4 strate;iile interpersonale se bazează pe aplicarea de reguli individualedeterminate de cunoaterea particularită"ilor interlocutorului. eosebirile de temperament i pro!il

psiolo;ic dintre prietenii notri ne <obli;ă= să 'i tratăm di!eren"iat4 discut9nd cu !iecare 'n alt !el. de la sine 'n"eles că orice rela"ie interumană 'ncepe prin a !i impersonală i dob9ndete

treptat caracter interpersonal.= /2#4 p.3$7

$



8unciile co"unicării interper!onaleComunicarea interpersonală este importantă datorită !unc"iilor pe care le 'ndeplinete. Ori

de c9te ori ne an;a?ăm 'n comunicarea cu o altă persoană4 'ncercăm să acumulăm in!orma"ii despreacea persoană. O!erim4 la r9ndul nostru4 in!orma"ii printro varietate de modalită"i verbale inonverbale.

Potrivit *eoriei Penetrării Gociale /autori: &rNin Altman i almas *aTlor7 noi 'ncercăm săacumulăm in!orma"ii despre ceilal"i4 'n aa manieră 'nc9t să putem interac"iona c9t mai e!icient cu

acetia. Putem prezice mai bine cum vor ;9ndi4 sim"i i ac"iona ei4 dacă tim cine sunt. ob9ndimaceste in!orma"ii !ie pasiv observ9ndui dezinteresat4 !ie activ observ9nd cum rela"ionează cuceilal"i4 !ie interactiv4 an;a?9ndune noi 'n rela"ia cu ei. Autodezvăluirea 2 este adesea utilizată

pentru ob"ine in!orma"ii de la altă persoană.Abordăm comunicarea interpersonală i pentru a ne a?uta pe noi 'nine 'n a 'n"ele;e ce

spune cineva 'ntrun anumit context. Cuvintele pe care le rostim pot 'nsemna anumite lucruri4 'n!unc"ie de modul 'n care sunt spuse4 sau 'n !unc"ie de contextul rostirii lor. Comunicareainterpersonală ne a?ută săi 'n"ele;em mai bine pe ceilal"i.

Hn alt temei pentru care ne an;a?ăm 'n comunicarea interpersonală este de a ne stabili oidentitate. /olurile pe care le interpretăm 'n rela"iile cu ceilal"i ne a?ută 'n a ne stabili o identitate.Acelai lucru 'l !ace i cipul nostru4 ima;inea sinelui public cu care ne prezentăm celorlal"i. At9trolurile4 c9t i cipurile noastre sunt <construite= 'n !unc"ie de modul 'n care interac"ionăm cu ceidin ?ur.

-n !ine4 ne an;a?ăm 'n comunicarea interpersonală deoarece avem nevoie at9t de aexprima4 c9t i de a primi necesită"i interpersonale. Milliam Gcutz4 'n lucrarea "iro0 ) t-ree1dimensional t-eor+ of interpersonal be-avior a identi!icat trei ast!el de nevoi:

incluziunea este nevoia de a stabili identitatea 'n raport cu ceilal"iJ controlul este nevoia de a exercita leadersipul i de a demonstra abilită"iJ afecţiunea este nevoia de a dezvolta rela"ii cu semenii.

,rincipiile co"unicării interper!onale 3

1. Comunicarea interpersonală este inevitabilăAa cum ne 'nva"ă Şcoala de la Palo Alto4 prin intermediul primei sale axiome4 nu putem să nucomunicăm. Ciar dacă nu prin cuvinte4 cu si;uran"ă prin aceleai canale prin care transmitemin!orma"ii despre noi /tonul vocii4 ;estică4 postură4 expresii !aciale etc.7 primim4 la r9ndul nostru4in!orma"ii despre cei din ?urul nostru. -n orice caz4 este bine să nu uităm că: oamenii ne ?udecă 'n

!unc"ie de comportamentul pe care 'l adoptăm4 iar nu după inten"iile noastre.2. Comunicarea interpersonală este ireversibilă Bu putem <lua 'napoi= ceea ce am spus4 odată ce am !ăcuto. -n mod inevitabil4 e!ectul răm9ne. Aacum a!irmă un proverb rusesc: <Odată ce '"i iese un cuv9nt din ;ură4 nul mai po"i 'n;i"i 'napoi.=

3. Comunicarea interpersonală este complicată Bici o !ormă de comunicare nu este simplă. atorită numărului de variabile implicate4 ciar i celemai simple solicitări sunt extrem de complexe. Potrivit teoreticienilor4 ori de c9te ori comunicăm4există cel pu"in ase <oameni= implica"i: a7 cel care crezi că etiJ b7 cel care crezi că că este cealaltă

persoanăJ c7 cel care crezi că cealaltă persoană crede că etiJ d7 cel care cealaltă persoană că etiJ e7cel care crede cealaltă persoană că etiJ !7 cel care cealaltă persoană crede că tu crezi că este.

-n realitate4 noi nu !acem scimb de idei4 ci !acem scimb de simboluri. Şi acest lucru contribuiela complicarea comunicării4 'ntruc9t cuvintele /simbolurile7 nu au semni!ica"ii proprii4 noi!olosindule doar 'n anumite moduri. Biciodată două persoane nu vor !olosi exact aceleai cuvinte

pe care le !olosete un alt ;rup de două persoane.#. Comunicarea interpersonală este contextuală

2 Autodezvăluirea nu 'nseamnă pur i simplu a o!eri in!orma"ii unei alte persoane4 ci trebuie să

ne trimită cu ;9ndul la împărtă#irea in!orma"iilor cu o altă persoană4 in!orma"ii pe care aceasta4

'n mod normal4 nu ar avea de unde să le a!le. Autodezvăluirea implică risc i vulnerabilitate din

partea persoanei care 'mpărtăete in!orma"ia.

3 traducere de pe NNN.pstcc.edu!acsta!!din;interpr.tm

(

http://www.pstcc.edu/facstaff/dking/interpr.htm








xplica"iile se pot prelun;i mult deaici 'nainte4 dar vom respecta concizia promisă.

'rin comportament nonverbal înţelegem modalitatea prin care se exteriorizează sentimente, stări emoţionale, atitudini, fără a se face apel la cuvntul rostit.

Gemni!ica"ia acestui tip de comportament este str9ns le;ată de contextul 'n care se ;ăsete persoana4 precum de tipurile de rela"ii pe care aceasta le are cu semenii. Prin modul 'n care necomportăm nonverbal completăm4 nuan"ăm4 'ntărim mesa?ele pe care le transmitem prinintermediul limba?ului verbal. Combinarea adecvată ori 8 dimpotrivă 8 inadecvată a elementelor verbale cu cele nonverbale este de natură a asi;ura buna des!ăurare4 respectiv eecul actului decomunicare interpersonală.

C9teva dintre elementele de speci!icitate ale comportamentului non verbal sunt: /cel mai adesea7 este lipsit de inten"ionalitate4 iar e!orturile susţinute de a nil controla pot

conduce la euarea comunicăriiJ este alcătuit din coduri pe care trebuie să 'nvă"ăm a le !olosi4 ciar dacă unele coduri non verbale

sunt universale4 av9nd aceeai semni!ica"ie 'n culturi di!eriteJ v9rsta4 respectiv experien"a de via"ă au un aport bene!ic la modul de mani!estare a

comportamentului nonverbalJ abilită"ile de decodi!icare a elementelor comportamentului nonverbal 'mbunătă"esc semni!icativ

calitatea raporturilor interumane4 a?ut9nd 'n <depistarea= anumitor aspecte4 probleme a căror transpunere 'n mesa?e verbale poate !i incomodă.

CA,ITOLUL AL $-lea. %EMNALELE COR,ULUI UMAN9ine:ica

Epre!iile 'eeiOcule:icaOl'actica;aptica

9ine:ica <!tudiul "icărilor corpului=Kinezica sau micarea corpului include ;esturile4 micările m9inii i ale bra"ului4 micarea

piciorului4 expresiile !aciale4 privirea !ixă i clipitul4 postura sau pozi"ia corpului.ei !iecare parte a corpului poate !i utilizată pentru a transmite mesa?e nonverbale4 !a"a4 m9inile i

bra"ele sunt principalele canale inezice prin care sunt trimise mesa?ele nonverbale. Comparativ cu

alte păr"i ale corpului4 ele au o mare capacitate de transmitere4 'n special !a"a. Cel mai răsp9nditsistem de clasi!icare a canalelor inezice a !ost dezvoltat de Paul man i Mallace riesen4 'nlucrarea 7-e /epertoire of onverbal 8e-avior0 Categories, 9rigins, :sage and Coding /15(57. iau or;anizat comportamentul inezic 'n cinci mari cate;orii:

17 emblemeleJ27 ilustratoriiJ37 dispozi"iileJ#7 re;latoriiJ$7 adaptatorii.

Gemni!ica"iile celor mai multe dintre acest canale inezice variază de la o cultură la alta. !mblemele #i ilustratorii

mblemele sunt 'n primul r9nd /dar nu i exclusiv7 ;esturile m9inilor care au o traducereliterală verbală directă. -n G.H.A. ;estul m9inii !olosit pentru a reprezenta cuv9tul <pace= este un

bun exemplu lar;ă recunoatere a emblemei. -n opinia lui ane Arcer emblemele constituie uncanal de comunicare prin care se poate transmite un bo;at volum de in!orma"iiJ mai mult4 elconsideră că emblemele sunt adesea deosebit de subtile4 con"in9nd 'nsă semni!ica"ii pro!unde.

Oamenii apar"in9nd culturilor di!erite utilizează di!erite embleme4 ciar dacă 'n orice culturăexistă4 'n ;eneral4 un nivel ridicat al acordului semni!ica"iei emblemelor particulare. *otui4 pentruun străin4 o emblemă !avorită a unei culturi4 poate săi răm9nă acestuia străină /lipsită desemni!ica"ie7.

acă emblemele sunt4 'n primul r9nd4 ;esturile m9inilor care au o traducere verbală directă4ilustratorii sunt reprezenta"i4 'n mod tipic4 de micările m9inilor i ale bra"ului4 micări careacompaniază vorbirea4 sau !unc"ionează pentru a completa ori a accentua ceea ce a !ost spus princuvinte. )ătutul cu pumnul 'n masă 'n timpul unui discurs4 de exemplu4 sau ;estul de a arăta cuiva

5



pumnul str9ns4 pentru a ne exprima !uria4 sunt ilustratori. &lustratorii servesc !unc"ieimetacomunica"ionale4 adică ei sunt mesa?e despre mesa?eJ sunt mesa?e nonverbale care ne spuncum să interpretăm mesa?ele verbale. -n cea mai mare parte a lor4 emblemele i ilustratorii nu sunt'nvă"a"i 'n coală4 ci sunt dob9ndi"i pe cale in!ormală4 de către copil4 prin intermediul procesului desocializare4 'n cadrul culturii căreia 'i apar"ine. -ncep9nd cu v9rsta de ase luni4 copiii din toateculturile 'ncep să !olosească ;esturile pentru a comunica părin"ilor lor necesită"ile pe care le au.

ane Arcer4 pro!esor la Hniversitatea Ganta Cruz4 Cali!ornia4 specialist 'n comunicare4 considerăcă emblemele i ilustratorii au o vecime de cel pu"in 2.$ de ani i pot !i văzu"i 'n activitatea

artistică străvece a di!eritelor culturi. Arcer este părere că studiul sistematic al ;esturilor a'nceput cu aproximativ # de ani 'n urmă4 'n timpul lui Gaespeare. ei culturile di!eră mult 'nceea ce privete utilizarea ilustratorilor4 oamenii din ma?oritatea culturilor au tendin"a de a le !olosi

pentru aceleai tipuri de situa"ii de comunicare. e exemplu4 multe dintre culturi !olosescemblemele i ilustratorii 'n timpul salutului4 /de sosire sau de rămasbun74 pentru a insulta sau

pentru a adresa obscenită"i altor persoane4 pentru a indica lupta sau zborul i pentru a descrie rela"iiromantice sau de prietenie.

itualurile de salut reprezintă o componentă importantă 'n repertoriul comunicativ al oricărei persoane. aptul de a cunoate !ormele de salut practicate 'n di!erite culturi4 'n cadrul interac"iuniicu persoane dintro cultură sau alta reprezintă un prim pas spre dezvoltarea competen"ei decomunicare interculturală. -ntrun context mai important i 'n culturile colective4 ritualurile de salutdi!eră adesea4 cu privire la acordul asupra statutului social al cuiva. Fai mult4 'n unele culturi4

bărba"ii i !emeile au re;uli di!erite despre modul 'n care să salute pe cineva. )unăoară4 c9nd

coreenii salută /'nt9mpină7 persoane mai v9rstnice4 pro!esori sau persoane cu un statut mai ridicat/dec9t are cel ce adresează salutul74 se apleacă răm9n9nd ast!el pentru o durată de timp ceva maimare4 i evit9nd totodată contactul cu privirea. C9nd se 'nt9lnesc oameni de a!aceri sau prietenii'ntre ei plecăciunea este4 de re;ulă4 mai scurtă i mai rapidă. Gi;ur că exemplele pot continua4

popoarele asiatice o!erind <cu ;enerozitate= !elurite ritualuri de salut4 ele ne!iind sin;urele 'n acestsens4 de altminteri.

Dispoziţiile0 Epre!iile 'eeiAtunci c9nd vorbim de <expresia !e"ei= cuiva4 'n mod ne'ndoielnic4 ne vine 'n minte

reprezentarea anumitor componente /privire4 pozi"ia spr9ncenelor4 a buzelor4 o ;rimasă sau unz9mbet 'ntipărit pe !a"a persoanei etc.7. Cipul dă expresie 'n modul cel mai reuit trăirilor interioare4 i tot el4 !iind la elementul a!lat cel mai <la vedere= ne poate a?uta 'n a !i persuasiviatunci c9nd sus"inem o problemă sau4 din contră4 să ne trădeze adevăratele trăiri. *oatecomponentele a!late la nivelul !e"ei4 prin a căror punere 'n micare lăsăm să se vadă4 ori 'ncercămsă ascundem ceea ce ;9ndim ori sim"im4 alcătuiesc ceea ce denumim prin mimică. Bici unul dintreelementele alcătuitoare ale comportamentului nonverbal nu 'ntrunete caracterul de universalitate lanivel de semni!ica"ii con"inute4 aa cum se 'nt9mplă cu mimica.

Far Knapp i 0udit %all /autori ai seriei onverbal Communication in (uman nteraction& aua?uns la concluzia că4 probabil mai mult dec9t oricare altă parte a corpului4 !a"a poate exprima celmai bine nonverbalul. Prin intermediul expresiilor !aciale4 ne putem comunica personalitatea4

putem descide i 'ncide canalele de comunicare4 completa sau cali!ica alt comportamentnonverbal i4 probabil4 mai mult dec9t orice altceva4 ne putem comunica starea emo"ională.

Ful"i lin;viti sunt de părere că limba?ul nostru verbal a evoluat dintrun sistem nonlin;vistic decomunicare care a !ost motenit din trecutul nostru4 din statutul de primate. acă acesată aser"iuneeste reală4 atunci ei ar trebui să se atepte ca unele !orme ale comportamentului nonverbal să !ieaceleai 'n cadrul culturilor. viden"a curentă su;erează că anumite expresii !aciale ale emo"iei4numite dispoziţii sunt universale. Paul man a!irmă că oamenii pot exprima mai mult de 1.

de expresii !aciale i că4 2. p9nă la 3. dintre acestea au le;ătură cu emo"iile. man este precaut atunci c9nd subliniază !aptul că4 prin studiul !e"elor4 noi nu putem spune ce ;9ndescoamenii4 ci doar ceea ce simt acetia.

!ectuarea numeroaselor studii i cercetări lau condus pe man la necesitatea de a descoperidacă anumite elemente ale comportamentului !acial sunt universale sau au un caracter speci!ic. li cole;ii săi erau de părere că anumite micări ale !e"ei sunt probabil universale 'n exprimareasurprizei4 a !ricii4 !uriei4 dez;ustului4 !ericirii i triste"ii. i au ar;umentat 'n continuare că4 'n timpce oamenii din culturi diver;ente pot exprima 'n mod similar emo"iile4 ceea ce stimulează emo"ia iintensitatea cu care este exprimată aceasta este4 probabil4 cultura de apartenen"ă. Alt!el spus4 dei;ermanii i ?aponezii pot exprima teama4 surpriza4 !uria4 !ericirea i dez;ustul 'n termeni deexpresii !aciale similare4 ce <smul;e= teama 'n ;ermani poate !i di!erit de ceea ce smul;e teama din

1



?aponezi. Fai mult4 culturile pot di!eri 'n ceea ce privete modul 'n care 'i ;estionează i 'ire;ularizează expresiile !aciale de emo"ie4 mai ales 'n prezen"a altora.

ei studiile lui man demonstrează că expresiile !aciale ale emo"iilor primare sunt universale4alte in!orma"ii precum individualismul i colectivismul ?oacă un rol esen"ial 'n exprimareaemo"iilor.

/eglatoriie;latorii non verbali sunt acele comportamente i ac"iuni care ;uvernează4 direc"ionează isau

conduc conversa"ia. Pe parcursul conversa"iilor4 'n Gtatele Hnite de exemplu4 contactul direct prinintermediul privirii i răspunsul a!irmativ prin micarea speci!ică a capului4 comunică4 'n mod tipic'n"ele;erea /acordul7 sau ceea ce interlocutorul 'n"ele;e că sa comunicat. Ciar ;radul de apropiere!izică4 pe durata unei conversa"ii4 este un semnal care poate aten"iona interlocutorul dacă săcontinue sau nu comunicarea.

e;ulile pentru contactul direct sau distan"a 'n timpul conversa"iei variază considerabil4 la nivelde cuturi speci!ice unei "ări sau alteia.

)daptatorii sunt ac"iuni inezice care satis!ac necesită"i de ordin psiolo;ic sau !iziolo;ic.Gcărpinarea unei m9ncărimi satis!ace o necesitate de ordin !iziolo;ic4 pe c9tă vreme ;estul de a

bate /ritmic4 eventual7 pe bancă cu pixul4 'n timp ce atepta"i ca pro!esorul să delibereze 'ntrunexamen !inal4 satis!ace o nevoie psiolo;ică. &mportan"a adaptatorilor nu este !oarte ridicată4 deaceea nici studiile asupra lor nu sunt numeroaseJ 'n cea mai mare parte4 adaptatorii nu sunt studia"i

/'nvă"a"i7 pentru că4 probabil nu variază !oarte mult 'n cadrul culturilor.Ocule:ica <contactul (i:ual=Oculezica poate !i de!inită drept comportamentul privirii.

-n timpul interac"iunilor sociale4 oamenii se privesc 'n oci4 'n mod repetat4 dar contactulvizual mai prelun;it are loc atunci c9nd 'l ascultăm pe cel ce vorbete4 men"in9ndune privirea 'nmedie de trei p9nă la zece secundeJ !aptul de a prelun;i contactul vizual conduce la instalareadiscon!ortului celui care vorbete. urata contactului vizual este re;lată de re;uli bine de!inite4speci!ice unor zone culturale lar;i.

Ra om4 lipsa contactului vizual creează sentimentul lipsei de interac"iune4 al comunicăriiinsu!iciente. Orientarea i !ocalizarea privirii dau in!orma"ii despre ;radul de apropiere resim"it deinterlocutorJ acesta poate aborda privirea o!icială4 rezervată i respectuoasă4 de antura?4 'ntre

prieteni4 cole;i4 persoane apropiate4 sau intimă4 erotică. -n cadrul rela"iilor interpersonale4 privirea /UeTecontact=7 o!eră un !eedbac importantdespre reac"iile celui din !a"a noastră4 iar modul 'n care privim i suntem privi"i are le;ătură cunevoile noastre de aprobare4 acceptare4 'ncredere. Ciar i a simplul !apt de a privi sau de a nu privi

pe cineva poartă o semni!ica"ie: privind pe cineva con!irmăm că 'i recunoatem /i eventual 'iacceptăm7 prezen"a4 iar interceptarea privirii cuiva 'nseamnă dorin"a de a comunica. -n cazul unuidiscurs av9nd un număr mai mare de auditori4 privirea va !i 'ndreptată4 ritmic4 cu men"inerea eitimp de 13 secunde pe !iecare persoană. Concentrarea privirii pe unadouă persoane din acelauditoriu4 i automat i;norarea stabilirii unui contact vizual i cu ceilal"i prezen"i4 ar putea crea4acestora din urmă4 exact sentimentul că sunt i;nora"i4 ciar dacă inten"ia vorbitorului nu a !ostaceasta.

Ol'actica <!e"nalele ol'acti(e=Ol!actica se re!eră la sim"ul omului asupra mirosului4 sim" care 'ndeplinete o !unc"ie biolo;ică de

mare 'nsemnătate. Probabil cel mai pu"in 'n"eleasă4 i totodată cea mai !ascinantă dintre toate

senza"iile umane este ol!actica4 adică sim"ul mirosului.Cercetările e!ectuate asupra sim"ului ol!activ4 ca i al rolului pe care 'l 'ndeplinesc mirosurile 8 'n

;eneral 8 'n via"a socială prezintă anumite di!icultă"i4 'ntruc9t răm9n neelucidate o serie denecunoscute4 precum4 ce semni!ică exact expresii de ;enul: miros înţepător 4 miros neplăcut 4 mirosacru înnăcrit& sau miros dulceag, miros proaspăt etc. Hn obstacol 'n realizarea unei clasi!icări amirosurilor 'l reprezintă modurile di!erite 'n care percep indivizii umani aceste mirosuri.

eosebirile 'ntre clasele sociale4 respectiv cele bazate pe miros reprezintă produsul cultural parental4 al educa"iei4 al reli;iei4 i al presiunii sociale din partea semenilor. Fai mult4 acestedistinc"ii sus"in barierele sociale dintre ;rupuri i ciar ?usti!ică persecutarea de către ;rupuldominant a ;rupurilor subordonate. -n vul Fediu4 oamenii bo;a"i cumpărau par!umuri pentru adiminua /acoperi7 mirosurile claselor in!erioare.

11



)oTd Libbons4 /'n lucrarea sa din 156(4 intitulată 7-e ntimate *ense of *mell 74 a!irmă că'n timpul celor două războaie mondiale4 solda"ii ;ermani i cei en;lezi pretindeau că pot identi!icadumanul cu a?utorul mirosuluiJ <preten"ii= similare au mai !ost relatate i cu prile?ul altor războaieimportante4 asupra cărora nu vom stărui4 din motive de spa"iu i nu numaiE

-ntro altă perioadă din istoria omenirii sa veiculat intens ideea că <ne;rii ar avea unmiros puternic i deza;reabil=.

ei probabil că este cel mai pu"in studiat dintre toate sim"urile4 sociolo;ii au descoperitcă senza"ia ol!activă are o poten"ială in!luen"ă asupra interac"iunii sociale. Potrivit statisticilor de

specialitate4 un procent semni!icativ de adul"i sunt contien"i i in!luen"a"i de mirosuri4 'n mediullor. Accentuarea mirosului este adesea motivată de rolul central pe care 'l are ol!actica 'nmen"inerea rela"iilor sociale.

;aptica%aptica4 sau comunicarea tactilă se re!eră la !olosirea atin;erii. Far Knapp este de părere

că atin;erea ar putea !i cea mai primitivă !ormă de comunicare. Comunicarea aptică variază !oartemult de la o cultură la alta4 iar numărul i tipurile de atin;eri variază 'n raport cu v9rsta4 sexul4situa"ia i rela"ia persoanelor implicate. duard %all !ace distinc"ie 'ntre culturile de contact4 i celede noncontact. Culturile de contact sunt acelea care tind să sus"ină /'ncura?eze7 atin;erea i sean;a?ează 'n atin;ere mult mai !recvent dec9t culturile de contactmoderat sau culturile denoncontact4 'n care atin;erea apare mai pu"in !recvent i este4 'n ;eneral4 descura?ată. Fulte dintreculturile americane sudice i centrale sunt considerate "ări de contact4 aa cum sunt culturile multor

"ări sudice europene. Gtatele Hnite sunt considerate ca av9nd o cultură de contactmoderat4 'n timpce multe "ări asistice sunt considerate ca av9nd culturi de noncontact.atorită !aptului că suntem adesea s!ătui"i să nui atin;em pe al"ii4 unii oameni dezvoltă evitarea

atin;erii. Ast!el de oameni se simt necon!ortabil 'n situa"ii care cer /solicită7 atin;erea4 evit9ndo pec9t posibil. Gtudiile e!ectuate de )et Castel pe popula"ii din America4 0aponia4 Puerto ico iKorea4 lau condus la concluzia că ?aponezii i americanii permit !emeilor să atin;ă o altă !emeie4dar bărba"ii nu trebuie să se atin;ă 'ntre ei4 pe c9nd la coreeni i la puertoricani situa"ia se prezintăexact invers.

Oamenii din Bordul &taliei au c9teva inibi"ii 'n le;ătură cu spa"iul personal i atin;erea4 iar indienii din partea de st au !ormă de expresivitate aparte 'n privin"a atin;erii. aptul de a atin;e

piciorul unei persoane mai v9rstnice este un semn de respectJ indienii 'i demonstrează 'nrederea!a"ă de o persoană prin ;estul de str9n;ere vi;uroasă a m9inii4 pe durata unei conversa"ii sau 'ntimpul unei activită"i reli;ioase. C9nd un preot indus 'i dă binecuv9ntarea la adunările reli;ioase4el atin;e delicat cu palmele sale m9inile descise ale celor prezen"i.

Şi arabii saudi"i tind să acorde o mare valoare atin;erii. Oamenii de a!aceri saudi"i 'i str9n;adesea m9inile4 ca semn de 'ncredere4 o !ormă de comportament aptic pe care americanii ointerpretează adesea ;reit. *otui4 !emeile saudite nu sunt niciodată atinse 'n public.

Ca i proxemica4 natura atin;erii este adesea mediată de mai multe culturi. ela"ia dintreinteractan"i4 locul i durata atin;erii4 presiunea i relativitatea atin;erii4 mediul 'n care aceasta apare/public sau privat74 precum i dacă atin;erea este inten"ională sau pur accidentală in!luen"eazăatin;erea 'n cadrul culturilor.

CA,ITOLUL al &-lea. Alte 'or"e de tran!"itere a coninuturilor non(er)ale. Arte'actele ,roe"ica

Crone"icaArte'actele<-mbrăcămintea4 podoabele4 accesoriile vestimentare comunică apartenen"a persoanei la ;enul

biolo;ic /bărbat!emeie74 la o clasă de v9rstă /t9nărmaturbătr9n74 la o cate;orie socioeconomică/"ăranorăeanJ patronmuncitor74 la o pro!esie sau alta /militar4 preot etc.7. ste imposibil să !ii'mbrăcat i să nu transmi"i celorlal"i ipso facto cine eti i cum percepi tu lumea.= /GeptimiuCelcea4 2$4 $27.

Adeseori putem identi!ica tipul de cultură căreia 'i apar"ine o persoană după 'n!ă"iarea sa !izică idupă modul cum este 'mbrăcată. Comunicarea cu altă persoană este precedată de observareavizuală a apari"iei sale !izice. Fai mult4 'n ma?oritatea culturilor4 oamenii manipulează 'n modcontient apari"ia lor !izică pentru ai comunica identitateaJ de asemenea4 cele mai multe culturi au

12



re;uli stricte privind modul 'n care membrii săi se vor prezenta. Berespectarea <prevederilor= uneiculturi asupra modului 'n care cetă"enii se prezintă este un !apt ce poate ;enera sanc"iuni severe.

-n aproape toate culturile bărba"ii i !emeile se 'mbracă di!erit4 iar di!eren"ele 'ncep 'ncă dela natere. -n Gtatele Hnite4 de exemplu4 nounăscu"ii băie"i sunt 'mbrăca"i4 'n mod tradi"ional 'nalbastru4 iar !eti"ele 'n roz. -n cultura masai din KenTa4 distinc"ia dintre tinerele !ete i !emei este!ăcută cunoscută prin arte!actele corporale. emeile masai poartă coliere speci!ice i cercei4 pentrua desemna statutul lor marital. Pentru o !emeie măritată4 !aptul de a !i văzută !ără cercei poateatra;e asprimea pedepsei !izice din partea bărbatului ei. )ărba"ii masai poartă cercei i inele de

bra"4 care le desemnează statusul social. *ot purtarea unui anumit cercel deosebete bărbatul mai 'nv9rstă de cel luptător. -n !ine4 alte ornamente corporale transmit dacă un masai /bărbat sau !emeie7a !ost circumscris.

-n ma?oritatea culturilor islamice4 !emeile musulmane sunt adesea uor de recunoscut prinear!ele purtate pe cap sau prin turbane4 care reprezintă simboluri importante ale credin"eireli;ioase printre musulmani. Gmucer apreciază că ear!ele sunt adesea percepute de occidentalica un semn al sub?u;ării !emeilor de către bărba"i. -n *urcia4 totui4 multe !emei tinere musulmanecred că4 mai cur9nd dec9t a reprezenta un simbol al servitu"ii !a"ă de bărba"i4 ear!a purtată pe capsau voalul servete drept !ormă de protec"ie 'mpotriva privirilor 'ndrăzne"e ale bărba"ilor i ca unsimbol al credin"ei !a"ă de umnezeu4 iar nu neapărat !a"ă de so"ii sau ta"ii lor.

Potrivit lui Pillip %arris i obert Foran /'n lucrarea lor din anul 15514 5anaging Cultural Differences74 stipulează ideea că 'n multe culturi din stul Fi?lociu4 precum Arabia Gaudită4 le;eaislamică decretează că 'mbrăcămintea !emeilor trebuie să !ie conservatoare4 iar podoaba capilară a

acestora trebuie să !ie acoperită 'n public. Fai mult4 ele trebuie să evite macia?ul 'n prezen"a bărbatului saudit. &deea care sus"ine acest !apt este aceea de a evita trezirea instinctului sexual al bărbatului. )ărba"ii saudi"i pot purta !ie cămaa tradi"ională saudită4 !ie costumul occidental4 dar nuau voie să poarte pantaloni scur"i4 i nici cămăi desceiate. e asemenea4 este interzisă purtarea

părului lun; de către bărba"i.-n 0aponia4 imonoul 8 o robă lun;ă cu m9neci lar;i i lun;i 8 este 'mbrăcămintea tradi"ională

at9t a bărba"ilor4 c9t i a !emeilorJ este purtată cu o centură lată sau obi ca articol exterior de'mbrăcăminte. esi;nul speci!ic al imonoului variază 'n raport cu v9rsta4 cu sexul4 cu stareacivilă4 cu perioada anului i ocazia la care este purtat.

Crone"icaCronemica se re!eră la canalul nonverbal al timpului. dNard *. %all /15664 1#27 vorbete de

di!eren"a care trebuie !ăcută 'ntre timpul monocronic i timpul policronic4 'n !unc"ie de aceste două!orme temporale !iind orientate toate culturile. *impul monocronic este interpretat ca !iind liniar4tan;ibil i divizibil 'n păr"i din ce 'n ce mai mici i mai precise /ani4luni4 săptăm9ni4 zile4 ore4minute4 secunde4 sutimi i miimi de secundă7. *impul policronic se caracterizează prin e!ectuareasimultană a mai multor activită"i i printro implicare mai puternică a oamenilor 'n aceste activită"i.

Primul sistem pentru or;anizarea timpului4 'n aproape toate culturile4 este calendarulJ acesta dăoamenilor posibilitatea de a controla timpul. *ot calendarele sunt cele care dau posibilitateamen"inerii le;ăturii dintre om i universul cosmic4 ori a omului cu supranaturalul. Potrivit luiR..o;;ett /specialist 'n probleme de o;anizare a calendarelor74 'n multe culturi4 calendarele suntconsiderate aproape sacre i servesc drept sursă a ordinii sociale i a identită"ii culturale. in multe

puncte de vedere4 calendarele dictează modelele de comunicare umană. C9nd oamenii muncesc4lucrează4 măn9ncă4 celebrează4 urmează o !ormă instruire /educa"ie74 se odinesc4 poartă războaieetc.4 etc.4 totul se des!ăoară 'n !unc"ie de cursul timpului4 prescris de calendar. e exemplu4 secrede despre căsătorii că sunt de succes4 'n !unc"ie de numărul de ani pe care cuplurile lau parcurs'n această !ormă. -n cele mai multe culturi4 v9rsta unei persoane4 care este măsurată prin calendar4

reprezintă primul criteriu pentru privile;iile sociale i culturale4 ca i pentru responsabilită"ile acelei persoane.

R.. o;;ett apreciază că există aproximativ patruzeci de calendare utilizate 'n 'ntrea;a lume4 'nzilele noastreJ cele mai multe dintre aceste calendare sunt realizate pe baze astronomice. Ciclul

primar astronomic include ziua4 luna4 anul: zilele sunt de!inite de rota"ia păm9ntului 'n ?urul propriei axeiJ lunile se bazează pe micarea de revolu"ie a lunii 'n ?urul păm9ntuluiJ anul se bazează pe micarea de revolu"ie a păm9ntului 'n ?urul soarelui.

-n opinia lui dNard %all4 semni!ica"ia perceperii timpului este di!erită 'n cadrul culturilor.)unăoară4 'n G.H.A. timpul este tan;ibil /concret4 perceptibil7J pentru americani timpul poate !icumpărat4 v9ndut4 salvat4 celtuit4 pierdut4 măsurat4 decis4 risipit. e asemenea4 americanii suntorienta"i spre viitor4 'n sensul că totul este plani!icat cu stricte"e4 tot ce se ateaptă sau se dorete a

13



se 'nt9mpla. impotrivă4 pentru mul"i dintre arabi4 o persoană care 'ncearcă să privească 'n viitor este considerată !ie nonreli;ioasă4 !ie nebună. -n mintea arabilor4 predomină ideea că umnezeu inumai el poate decreta ce se va 'nt9mpla i ce nu. O altă constatare a lui dNard %all se re!eră la!aptul că durata este o componentă importantă pentru modul 'n care cineva percepe timpul4 durataacestuia !iind ceea ce se 'nt9mplă 'ntre două puncte. -n !ine4 timpul este o secven"ă de evenimentecare di!eră pentru !iecare set de circumstan"e.

,roe"ica

Proxemica se re!eră la percep"ia i utilizarea spa"iului4 incluz9nd teritoriul i spa"iul personal.*eritoriul se traduce prin spa"iul ;eo;ra!ic !izic4 iar spa"iul personal prin spa"iul psiolo;ic sau perceptual 8 ;9ndit uneori ca un <balon= de spa"iu pe care oamenii 'l poartă cu ei 'n activită"ile lor de zi cu zi. -n culturile av9nd o densitate a popula"iei ridicată4 spa"iul i teritoriul personal suntamplu valori!icate. Privarea de spa"iu 'n loca"iile dens populate este adesea mai de;rabă de ordin

psiolo;ic4 dec9t una de natură !iziolo;ică. Pe străzile din Calcutta4 &ndia4 mersul pe ?os nu'nseamnă altceva dec9t izbirea de ceilal"i trecători4 iar acest !apt este unul c9t se poate de obinuitiEateptat4 totodată.

actorii socioeconomici pot a!ecta4 de asemenea4 percep"ia culturală asupra spa"iului.-n;rămădirea 'n spa"iul casnic insu!icient este un lucru comun4 'n mare parte din Gri Rana.

ste ne'ndoielnic !aptul că4 un rol decisiv asupra modului 'n care sunt men"inute distan"ele 'ntimpul comunicării 'l are cultura. esi;ur că mai există i alte variabile dec9t cele culturale4 care

pot a!ecta distan"ele proxemice4 aa cum sunt v9rsta i sexul interlocutorilor4 natura rela"iei

acestora4 mediul i etnia. C9teva studii au arătat că 'n cele mai multe culturi nevoia de spa"iu personal crete odată cu v9rsta. -n plus4 utilizarea spa"iului in!luen"ată de sex pare să di!eresemni!icativ 'n !unc"ie de cultura căreia 'i apar"in participan"ii la procesul de comunicare.

CA,ITOLUL al *-lea. Ele"ente de parali")a#I"portana para(er)alului >n proce!ul de tran!"itere a !e"ni'icaiilor

Paralimba?ul se re!eră la calită"ile vocale care 'nso"esc de obicei vorbirea. Knapp i %all clasi!ică paralimba?ul 'n două mari cate;orii: calită"ile vocii i vocalizările. Calită"ile paralin;vistice alelimbii includ: intensitatea4 ritmul4 tempoul4 articularea i rezonan"a vocală. >ocalizările

paralin;vistice includ r9sul4 pl9nsul4 suspinul4 re;ur;itatul4 'n;i"itul4 s!orăitul4 su;i"ul etc. Altevocalizări paralin;vistice sunt intensitatea i noninfluenţele4 de tipul <m=4 <a= i <u=.

Şi linitea este considerată ca !ăc9nd parte din paralimba?. Adeseori4 calită"ile paralin;vistice4vocalizările i nonin!luen"ele dezvăluie statutul emo"ional al vorbitorului isau vivacitatea sa.Persoanele care audiază pot discerne atunci c9nd vorbitorii sunt nervoi sau 'ncrezători prin simplaascultare a tonului vocii lor4 a ritmului acesteia4 a linitii din ea4 precum i din numărulnonin!luen"elor. )unăoară4 părin"ii detectează adesea starea de decep"ie a copilului nu at9t dincuvintele rostite de acesta4 c9t din modul 'n care copilul 'i expune <problema=. Prin intermediul

paralimba?ului4 putem spune dacă vorbitorii sunt sinceri4 cinici ori sarcastici. Fai mult4 ori;inea;eo;ra!ică a unei persoane poate !i str9ns determinată de paralimba?ul său.

-n toate limbile vorbite4 sunetele vocale sunt purtate prin vocale4 !iind imposibilă rostireacuvintelor !ără acestea. Consoanele4 pe de altă parte4 !unc"ionează pentru a stopa i porni sunetul.Rin;vistul Peter Rade!o;ed a observat că4 dei probabil există 'n ?ur de nouă sute de consoane idouă sute de vocale 'n toate limbile lumii4 cele mai multe limbi vorbite tind să !olosească doar cincisunete vocale. e !apt4 una din cinci limbi !olosete aceleai sunete vocale aa cum sunt eleutilizate 'n spaniolă i en;leză 8 a, e, i, o i u 8 dei există varia"ii privind pronun"area lor. Acelai

autor subliniază că4 dei există mii de sunete de vorbire4 pe care orice individ uman le poate rosti4doar c9teva sute de sunete au !ost observate printre vorbitorii limbilor lumii. -n medie4 sunt !olositevreo patruzeci de sunete4 i to"i copiii lumii sunt capabili de a le emite pe toateJ to"i copiii4 de

pretutindeni4 produc aceleai sunete 'n !aza de su;ari /de p9nă la un an7. ei micu"ii nu au 'nvă"at'ncă limba speci!ică a culturii lor i nu pot 'ncă pronun"a nici măcar un sin;ur cuv9nt din respectivalimbă4 ei au un <limba? comun=4 practic9nd sunetele tuturor limbilor umane.

aptul că to"i copiii produc un mic subset de tipuri de silabe care se re;ăsete 'n toate limbilelumii4 eviden"iază !aptul că limba?ul uman nu a !ost inventat de oameni4 ci mai de;rabă a evoluat .

Hnele limbi4 numite tonale4 se bazează pe tonuri vocalizate pentru a comunica semni!ica"ii. -naceste limbi4 ridicarea sau cobor9rea tonului scimbă 'n"elesul cuv9ntului.

1#



>orbitorii en;lezi 'i pot comunica !uria sau triste"ea modi!ic9ndui intensitatea vocii. ără oin!lexiune adecvată4 semni!ica"ia propozi"iei unui vorbitor en;lez poate !i interpretată eronat.

Aa cum se 'nt9mplă i cu alte !orme de comunicare4 unele sceme sunt dob9ndite prin 'nvă"are ivariază de la o cultură la alta. e exemplu4 cei din Coreea de Gud sunt 'nvă"a"i să evite vorbitul ir9sul z;omotos 'n orice situa"ia4 atare comportament !iind văzut ca primitiv i neproductiv odată cetinde a atra;e aten"ia. e aceea mul"i coreeni4 'n special !emei 'i acoperă ;ura atunci c9nd r9d.

-n studiul lor asupra paralimba?ului /a se vedea: 8e+ond personalit+ impressions0 !ffects of p-+sical and vocal attractiveness on false consensus, social comparison, affiliation, and assumed

and perceived similarit+. <ournal of 'ersonalit+, =4/374 #11#3+74 @ucerman i FiTae introducideea stereotipului atractivită"ii vocale. i consideră că4 rolul pe care 'l are atractivitatea !izică aunei persoane este asemănător cu cel pe care 'l are un timbru vocal plăcut. ezultatele studiului lor au eviden"iat !aptul că vocile atractive sunt cele relativ bine <sonorizate=4 rezonante i articulate.>ocile neatractive sunt cele stridente /ci"ăitoare74 nazale4 monotone i cele lipsite de intensitate.

Parte a canalului paralin;vistic4 tăcerea 'nseamnă lipsa comunicării verbale sau absen"a sunetului.in nou4 cercetările e!ectuate indică importan"a culturii 'n semni!ica"iile i utilizarea stilului. incompararea modurilor 'n care este utilizată tăcerea printre ?aponezi i americani4 a rezultat că4 'nG.H.A. tăcerea este de!inită prin pauză4 spa"iu ;ol4 sau lipsa comunicării verbale4 autorii studiului/%ase;aNa i LudTunst7 apreciind că tăcerea nu !ace parte din rutina comunica"ională /zilnică7 aamericanilor. Cei doi specialiti ar;umentează că dei tăcerea este acceptabilă 'n rela"iile cu

persoane apropiate4 atunci c9nd 'nt9lnesc persoane străine4 americanii <;estionează= tăcerea cu!oarte mare z;9rcenie4 ;ăsindo ciar st9n;ace i total nepotrivită. -n 0aponia tăcerea semni!ică

spa"iul sau pauza 'n timpul comunicării verbale4 iar ?aponezii acordă o importan"ă deosebită tăcerii4 pauzele sau tăcerea !iind interpretate cu mare aten"ie. Gtilistic4 ?aponezii sunt 'nvă"a"i să !ie indirec"ii oarecum ambi;ui 'n men"inerea armonieiJ de aceea4 tăcerea poate !i utilizată pentru a evita stiluldirect4 tranant4 niilist4 dur.

O altă concluzie la care a a?uns un specialist 'n comunicarea prin intermediul paralimba?ului4Carles )raitNaite4 este aceea că tăcerea reprezintă o componentă nonverbală centrală 'n vorbireaoricărei comunită"i. l este de părere că anumite !unc"ii comunicative ale tăcerii pot !i universale inu variază de la o cultură la alta. -n sus"inerea a!irma"iilor sale4 Carles )raitNaite ar;umenteazăcă4 printre nativii ;rupurilor americane4 ?aponeze4 ?aponezamericane din %aNaii i oamenii dinmediul rural al Appalaciei4 utilizarea tăcerii ca act comunicativ este asociată cu comunicareasitua"iilor 'n care există o distribu"ie cunoscută i ine;ală de putere printre interlocutori. Cu altecuvinte4 c9nd interlocutorii 'i recunosc 'n mod contient di!eren"a de statut4 ei utilizează 'n modcontient tăcerea.

CA,ITOLUL al +-lea. ,ro)le"e i tenici de co"unicareBariere >n co"unicare

Tipuri de a!cultare

Bariere >n co"unicarePrin de!ini"ie4 'n cadrul ;eneral al comunicării4 ideea de <bariere 'n comunicare= include

orice element de natură a obstruc"iona des!ăurarea adecvată a comunicării4 contribuind ladiminuarea ;radului de !idelitate4 acurate"e i e!icien"ă a trans!erului de mesa?.

Principalele bariere 'n calea comunicării sunt reprezentate di!eren"a de percep"ie4concluziile ;răbite4 stereotipiile4 lipsa de cunoatere4 lipsa de interes4 di!icultă"ile de exprimare4emo"iile i personalitatea.

17 Diferenţele de percepţie reprezintă modul 'n care privim /percepem7 lumea. Prin mod dea percepe lumea trebuie să 'n"ele;em experien"ele noastre anterioare. Persoane de di!erite v9rste4

na"ionalită"i4 culturi4 educa"ie4 ocupa"ie4 sex4 temperamente vor avea alte percep"ii i tot di!erite lelor !i interpretările date di!eritelor situa"ii.

27 Concluziile grăbite intervin 'n situa"iile 'n care vedem ceea ce dorim să vedem i auzimceea ce dorim să auzim4 evit9nd recunoaterea i acceptarea realită"ii.

37 *tereotipurile reprezintă situa"iile 'n care tratăm di!erite persoane ca i c9nd ar !i unasin;ură: <o ;eneralizare despre un ;rup de oameni care distin;e aceti oameni de al"ii= /FTers415543327 sau <tendin"a de a alătura atribute cuiva sin;ur 'n baza unei cate;orii 'n care această

persoană a !ost plasată= /%ellrie;el4 Glocum4 Moodman4 15524 1157. Hn bun exemplu 'l constituie4'n acest sens4 modul 'n care suntem adeseori eticeta"i de "ările civilizate4 noi rom9nii4 mul"umită<ambasadorilor= notri carei duc pe acolo existen"a4 'ntrun mod nu tocmai ortodox.

1$



#7 2ipsa de cunoa#tere % resim"im acut povara di!icultă"ii de a comunica e!icient cu o persoană av9nd o educa"ie di!erită de a noastră4 ori ale cărei cunotin"e 'n le;ătură cu o anumitătemă de discu"ie sunt mult mai reduse dec9t cele pe care le avem noi.

$7 2ipsa de interes 8 una din cele mai 'nsemnate bariere 'n calea comunicării este lipsa deinteres a interlocutorului !a"ă de mesa?ul receptat. -n ast!el de cazuri4 de dorit este ca emi"ătorul să/re7 !ormuleze mesa?ul de aa manieră 'nc9t acesta să intre 'n s!era de interese i preocupări alereceptorului.

(7 Dificultăţile de exprimare apar atunci c9nd emi"ătorul 'nt9mpină di!icultă"i 'n ai ;ăsi

cuvintele potrivite pentru exprimarea ideilor pe care dorete să le transmită. Ripsa de 'ncredere 'n propriile posibilită"i4 vocabularul sărăcăcios4 starea de emotivitate sunt !actori care pot conduce ladevierea sensului mesa?ului.

+7 'ersonalităţile celor doi actori4 emi"ătorul i receptorul4 care intervin 'n procesulcomunicării au un rol extrem de important 'n des!ăurarea actului de comunicare. ste necesarăadaptarea !actorilor de personalitate dintro perspectivă multiplă: <temperarea= temperamentului4corelarea limba?ului cu posibilită"ile de interpretare ale interlocutorului4 starea de spirit /dispozi"ia7'n care se a!lă interlocutorul este4 de asemenea4 o variabilă importantă de care trebuie să se "inăseama atunci c9nd se !ormulează un mesa?.

&on %aine propune următoarea clasi!icare a barierelor de comunicare /15564 232$7: bariere de limba?: di!icultă"i de exprimare4 expresii i cuvinte con!uzeJ bariere de mediu4 av9nd ca suport explicativ pozi"ia emitentului sau a receptorului: ima;inea

despre celălalt dublată uneori de existen"a ideilor preconcepute4 sentimentele persoanelor a!late 'n

procesul comunicării4 o percep"ie inadecvată a subiectului supus discu"ieiJ bariere de concep"ie: presupunerile4 neaten"ia i lipsa de interes la receptare4 enun"areaincorectă a mesa?ului4 concluziile eronate.

Acestei proxime clasi!icări4 'i urmează cea care men"ionează: bariere !izice: distan"ă i spa"iuJ bariere sociale: concepte di!erite despre via"ăJ bariere ;noseolo;ice: lipsa experien"ei4 a cunotin"elorJ bariere sociopsiolo;ice: obiceiuri4 tradi"ii4 pre?udecă"i.

-n !ine4 să mai men"ionăm i ;ruparea: bariere ;eo;ra!ice: distan"a 'n spa"iuJ bariere istorice: distan"a 'n timpJ

bariere statalopolitice: re;imuri politice di!eriteJ bariere economice: lipsa mi?loacelor !inanciareJ bariere tenice: lipsa teniciiJ bariere lin;vistice: necunoaterea ori slaba cunoatere a limbilor

străineJ bariere psiolo;ice: percep"ie4 memorie4 convin;eriJ bariere de rezonan"ă: mesa?ul nu răspunde nevoilor individului.

<e!erinduse la totalitatea barierelor care apar 'n comunicare4 *orrin;ton i %all /15514 p.#27 neo!eră un util tabel 'n care identi!ică cinci ast!el de bariere: bariere 'n trimiterea mesa?ului4 bariere 'nreceptarea acestuia4 bariere ale 'n"ele;erii4 bariere ale acceptării i bariere ale ac"iunii.

• barierele 'n trimiterea mesajului apar4 'n concep"ia celor doi autori4doar la nivelul emi"ătoruluiJ ele sunt concretizate 'n transmiterea unor mesa?e necontientizate caatare4 'n existen"a unor in!orma"ii inadecvate 'n con"inutul mesa?ului i 'n pre?udecă"i 'n ceea ce

privete mesa?ul sau 'n ceea cel privete pe receptorJ• barierele la nivelul receptării apar"in 'n e;ală măsură celui care

primete mesa?ul4 i mediului: 'n primul caz avem dea !ace cu nevoi4 anxietă"i4 credin"e4 valori4atitudini4 opinii4 expecta"ii4 pre?udecă"i4 nivelul de aten"ie o!erit stimulului4 iar 'n cel deal doilea4cu e!ectul con?u;at al altor stimuli existen"i 'n mediuJ

• barierele de înţelegere se situează at9t la nivelul emi"ătorului/semantică i ?ar;on4 abilită"i de comunicare4 durata comunicării i canalul acesteia74 c9t i lanivelul receptorului /probleme semantice4 concentrarea4 abilită"ile de ascultare4 cunotin"e despremesa?4 pre?udecă"i4 receptivitatea la ideile noi7. upă cum putem lesne să observăm4 'n ceea ce

privete relevan"a didactică a demersului4 aceasta trebuie să se constituie 'ntro viziune sistemică4

1(



deoarece barierele 'nt9lnite la ambii comunicatori se a!lă 'ntrun ecilibru al complementarită"ii itrebuie4 deci4 să !ie dezvoltate modalită"i de solu"ionare con?u;ateJ

• barierele acceptării sunt sin;urele văzute de cei doi autori caac"ion9nd la nivelul tuturor indicatorilor implica"i /emi"ător4 receptor i mediu7J ast!el4 dacă lanivelul emiţătorului acestea sunt de!inite de caracteristicile personale4 comportamente4 atitudini iopinii4 credin"e i valori4 la nivelul receptorului sunt atitudinile4 opiniile i pre?udecă"ile4 credin"elei valorile4 receptivitatea la idei noi4 structura de re!erin"ă !olosită4 caracteristicile personale. -ns!9rit4 la nivelul mediului avem interpersonal4 <ciocnirile= emo"ionale4 di!eren"ele de status4

re!eren"ialul ;rupului4 experien"e anterioare 'n interca"iuni similareJ• barierele acţiunii se constituie4 de asemenea4 at9t la nivelul

emi"ătorului /unde re;ăsim memoria i nivelul acceptării74 c9t i la cel al receptorului /memoria iaten"ia4 nivelul de acceptare4 !lexibilitatea pentru scimbarea atitudinilor4 comportamentului etc.4caracteristicile personale7.= /&. P9nioară4 2#4 17.

Tipuri de a!cultare9mul învaţă trei ani să vorbească #i o viaţă întreagă să asculte.

)ndr> 5alraux

C9nd oamenii se ;9ndesc la comunicare4 se concentrează pe abilitatea de a trimite mesa?e. aptulde a !i un bun comunicator nu se limitează 'nsă la calită"ile de vorbitor4 ci le presupune4 'n e;alămăsură4 i pe acelea de bun ascultător.Ascultarea este o tenică ce trebuie dezvoltată4 'mbunătă"ită4tocmai datorită aportului procentual 'nsemnat la procesul de comunicare: jumătate din comunicareeste ascultare.

A !i un bun ascultător 'nseamnă a acorda aten"ie tuturor elementelor indicatoare /a?utătoare 'ndecodi!icarea mesa?elor7 transmise de emi"ător: intona"ia4 durata de des!ăurare a mesa?ului4 emo"iai comportamentul nonverbal. O ;reeală !undamentală pe care o !ace ma?oritatea ascultătorilor este aceea de a 'ncepe să se ;9ndească la o replică 'nainte de a asimila4 'n 'ntre;imea lui4 mesa?uladresat. Ciar dacă rolul său este unul important4 nu doar analizatorul auditiv este sin;urulresponsabil de receptarea mesa?uluiJ mecanismele co;nitive sunt cele care determină ca in!orma"ia<preluată= pe cale auditivă să capete semni!ica"ie pentru noi. e aceea4 a crede că putem săascultăm4 să interpretăm i 'n acelai timp să !im preocupa"i de ai da interlocutorului replicaeficientă4 'ntrun interval de timp imposibil de scurt4 i asta 'nainte de ai !i ascultat inte;ralmesa?ul4 este o ;ravă eroare. xistă c9teva elemente prin care 'i putem da interlocutoruluisentimentul că este ascultat i 'n"eles. ste vorba4 'n primul r9nd4 de momentul i de con"inutul

in!orma"ional al replicii date: dacă aceasta include aspecte care au le;ătură directă /sau au uncaracter eventual completiv7 cu ceea ce a transmis emi"ătorul4 atare !apt va !i de natură4 pe de o

parte ai permite vorbitorului să adau;e noi !actori descpriptivi mesa?ului său4 iar pe de altă parte4 'iva da 'ncrederea că este 'n"eles cu adevărat. Para!razarea celor spuse4 cu scopul clari!icăriianumitor puncte4 precum i !ormularea unor 'ntrebări le;ate de ceea ce a !ost spus sunt4 deasemenea4 tenici care stau la baza unei bune ascultări. Principalele !orme /tipuri de7 ascultare sunt:

a7 ascultarea !lotantă este comparabilă cu situa"ia lecturii de tipul scanării: este ca atunci c9nd4'ntro mul"ime de conversa"ii simultane i di!erite4 la care participăm sau nu 'n cip direct4 putemauzi numele persoanei care ne interesează sau alte cuvinte speci!iceJ b7 ascultarea participativă asemănătoare cu lectura super!icială: este ca atunci c9nd participăm la

conversa"ie !iind4 'n acelai timp4 cu ;9ndul 'n altă parteJc7 ascultarea pasivă este acea !ormă a ascultării care lasă 'n ;ri?a celuilalt ;ăsirea ideilor. *ăcerea4

adică a nu spune i a nu !ace nimic4 ne poate conduce spre piste !alse4 ;ener9nd presupuneri ce pot

!i eronate4 i de aici la acceptarea tacită a unor situa"ii sau stări de !apt. Presupunerile i acceptareaunor stări de !apt !avorizează4 'n cip ne!ericit4 evolu"iile ulterioare i modi!icările care pot apărea.Ascultarea <'n tăcere= poate !i sus"inută4 'n mod in;enios4 prin următoarele reac"ii4 'n ceea ce

privete ;radul de aten"ie: 8 contactul vizual /aprobarea din priviri7J

8 ;estica /a da aprobator din cap4 alte micări discrete ale capului4 modi!icări ale posturii etc.7J 8 mimicaJ exclama"ii de tipul: <Aa=4 <a4da=4 <%m=4 <a,=4 etc.

d7 ascultarea activă4 /!orma superioară a ascultării7 este ascultarea cu un scop. Această !ormăreprezintă mai mult dec9t simpla auzire care este4 după cum tim4 ac"iunea de a percepe sunetul.Ascultarea activă trece dincolo de simpla 'nre;istrare a sunetului din mediul 'ncon?urător4 ea

1+



implic9nd4 pe l9n;ă simpla receptare i interpretarea stimulilor auditivi4 i acordarea /atribuirea7unei anumite semni!ica"ii acelui sunet.

Htilizarea unor metode de ascultare poate a?uta la minimalizarea sau cair la evitarea unuicon!lict inutil4 poate aduce claritate i 'n"ele;ere conversa"iilor i interac"iunilor cu al"i oameni.Ascultarea activă are loc atunci c9nd ascultătorul aude mesa?e variate4 le 'n"ele;e con"inutul i apoi/le7 veri!ică semni!ica"ia4 o!erind !eedbacul corespunzător.

Caracteristicile ascultătorului activ sunt: petrece mai mult timp ascult9nd dec9t vorbindJ

lasă vorbitorul să termine ceea ce are de spusJ permite celeilalte persoane să termine ceea ce are de spus4 'nainte de a răspundeJ este permisiv cu interlocutorul4 lăs9ndul să vorbească !ără a domina conversa"iaJ !ormulează 'ntrebări cu !inal descisJ se concentrează asupra a ceea ce se spune i nu pe un anumit răspuns adresat vorbitorului.

)loca?e 'n calea unei bune ascultări: compararea !ace comunicarea di!icilă pentru că cel care ascultă e preocupat să

arate că este mai presus de celălalt4 sau că a su!erit mai mult 'n via"ă etc. -n timpul 'n care celălaltvorbete4 ascultătorul se poate ;9ndi la lucruri de ;enul: <a !i putut să rezolv problema asta mai

bine ca el= sau <eu am trecut prin cestii mult mai ;rele= .a.m.d.J g-icirea scopurilor ascunse: uneori cel care ascultă nu este !oarte atent4 !iind

preocupat de <;icirea scopurilor4 ascunse= pe care lear putea avea celălalt. Aten"ia este ast!elcentrată pe intona"ia celui care vorbete i pe ;esturile prin care <se trădează=J

pregătirea replicii: aten"ia ascultătorului este centrată pe replica pe care el trebuiesă o dea4 prin urmare nu prea are timp să asculte aa cum ar trebui ceea ce spune interlocutorul său.Hnele persoane 'i construiesc 'n minte adevărate scenarii4 ;9ndinduse care e cea mai potrivităreplică pentru ceea ce /ele7 presupun că va !i spusJ

filtrarea: nu ascul"i tot ce spune interlocutorul4 ci doar anumite lucruri. eexemplu4 po"i !i atent doar la starea a!ectivă a celuilalt4 i;nor9nd ceea ce el spune de !aptJ

blamarea sau judecarea0 !olosirea eticetelor ne;ative este un lucru periculos4 pentru că duce la diminuarea aten"iei atunci c9nd vine vorba de a asculta. acă ascultătorul 'lconsideră pe vorbitor <prost=4 va avea tendin"a să eticeteze ceea ce spune el drept o <idio"enie=4 inui va acorda aten"ia cuvenită. O re;ulă !oarte importantă a ascultării e!iciente este aceea că

?udecă"ile trebuie !ăcute doar atunci după ce vorbitorul va !i terminat de ai expune mesa?ulJ neatenţia sau visarea: ascultătorul este atent la o parte din mesa?4 după care

'ncepe să se ;9ndească la 'nt9mplări personale de care 'i amintesc cele auziteJ

identificarea: acest tip de bloca? se produce atunci c9nd ascultătorul preia ceea cei se spune prin propria experien"ă. *ot ce aude 'i aduce aminte de ceva ce i sa 'nt9mplat4 a sim"itsau a pă"it elJ

contrazicerea: 'n orice discu"ie4 prota;onitii sunt pui 'n situa"ia de a dezbate ide a ar;umenta anumite subiecte. Problemele se ivesc atunci c9nd ascultătorul este prea ;răbit săaducă contraar;umente4 aten"ia !iindui centrată pe ;ăsirea punctelor slabe 'n ceea ce spunevorbitorul. O variantă a acestui tip de bloca? este distru;erea celuilalt4 iar acest !apt implică!olosirea de remarci ironice i aluzii incomode cu scopul de a des!iin"a punctul de vedere al

partenerului de dialo;J dorinţa de a avea mereu dreptate: 'n acest caz4 ascultătorul recur;e la orice

mi?loace /inven"ii4 critici4 acuza"ii7 pentru a demonstra că are dreptate. l nu este aproape delocreceptiv la critici i corec"ii4 i nu acceptă su;estii le;ate de scimbare. Convin;erile lui suntinatacabile i nu admite că ar putea ;reiJ

divagarea de la subiect : implică scimbarea subiectului de către ascultător4 atuncic9nd nu se simte con!ortabil4 ori nui place tema care se discutăJ concilierea exagerată: apare atunci c9nd4 din dorin"a de a !i plăcut de toată lumea4

ascultătorul este de acord cu orice i cu oricine.Atunci c9nd ne an;a?ăm 'n ascultarea activă4 sau 'n orice altă !ormă de comunicare este importantsă "inem seama de !aptul că există multe comportamente nonverbale de ascultare i de comunicare.

Ascultătorul activ are capacitatea de a re!ormula cu acurate"e 'n propriul limba? ceea ce sespune precum i pe aceea de a urmări i 'n"ele;e semnele neverbale4 limba?ul corporal /contactvizual potrivit4 postura adecvată4 ;estică descisă4 'ncuviin"ările7. Hn bun ascultător privete atent4dă uor din cap 'n semn de aprobare i z9mbete4 mai ales 'n micile pauze. C9nd vrea să vorbească4

16



la s!9ritul unei propozi"ii4 'ntoarce uor capul de la cel care vorbete4 !ace ;esturi intermediare itra;e aer 'n piept.

Indicaii de li")a# (er)al?ntre)area invita"ia de a vorbi: -ntrebările arată !aptul că interlocutorul este interesat de

ceea ce se spune. -ntrebările bune a?ută oamenii să se autoexploreze4 să 'i analizeze !aptele isentimentele mai 'n pro!unzime. xistă două mari tipuri de 'ntrebări: descise i 'ncise. -ntrebările'ncise sunt cele la care răspunsul este de tipul IdaI sau InuIJ de multe ori4 aceste tipuri de 'ntrebăritind să se centreze mai mult asupra !aptelor 'n sine i mai pu"in asupra sentimentelor sau dorin"elor

celui ascultat. le dau discu"iei aerul unui intero;atoriu. -ntrebările descise4 'n scimb4 o!eră posibilitatea exprimării libere. xistă totui cazuri 'n care 'ntrebările 'ncise sunt binevenite: a?utăla 'nceperea interviuluiJ a?ută la elaborarea unui punct 'n cadrul interviului sau discu"ieiJ a?ută ladescoperirea tiparelor de ;9ndire ale clientului.

?ncura#area0 para'ra:area0 "ani'e!tarea e"patiei i re:u"area?ncura#area minimală i para!razarea a?ută la ad9ncirea conversa"iei4 d9ndui celuilalt

sentimentul că este ascultat. Ambele abilită"i se bazează pe !ocalizarea pe cuvinteleceie.-ncura?ările minimale verbale sunt cuvintele scurte care 'l a?ută pe vorbitor să vorbească maideparte. O 'ncura?are minimală poate !i 'n unele cazuri i tăcerea4 atunci c9nd celui ascultat i seo!eră timpul necesar pentru a da un răspuns.

,ara'ra:area este un mod special de a acorda aten"ie vorbitorului4 implic9nd capacitateade a recomunica persoanei 'n cauză ceea ce ea a spus anterior. ste vorba de o!erirea unui !eed

bac asupra a ceea ce sa 'n"eles din ceea ce a spus el. Hneori e bine să cerem confirmarea

para!razării4 pentru a !i si;uri că ceea ce sa spus a !ost 'n"eles corect. Para!razarea nu trebuiecon!undată cu interpretarea4 care implică perceperea situa"iei din punctul de vedere alascultătoruluiJ uneori interpretarea poate !i corectă 'nainte ca totul să !ie spus4 dar este pre!erabil sănu se !acă dec9t atunci c9nd sau clari!icat !oarte bine lucrurile.

E"patia se poate de!ini drept calitatea de a asculta i 'n"ele;e corect clientul4 de a vedealucrurile din punctul lui de vedere. Ge consideră că cea mai importantă abilitate pentru dezvoltarea'n"ele;erii empatice o constituie re!lectarea sentimentelor. mo"ia este o parte importantă a rela"iei4ciar dacă nu este mereu contientizată. Gentimentele se pot exprima at9t verbal c9t i nonverbal4 itrebuie observate i valorizate. -n re!lectarea sentimentelor se urmează 'n ;eneral următorii pai:denumirea sentimentelor /prin cuvintele !olosite 'n discu"ie sau prin meta!ore7J !olosirea unor enun"uri de ;enul: <Ge pare că sim"i...= sau <-n"ele; că te sim"i...= urmate de numele emo"ieirespectiveJ para!razare4 pentru a clari!ica eventualele neclarită"iJ veri!icare4 atunci c9nd nu suntemsi;uri.

Re:u"area este similară cu para!razarea i re!lectarea sentimentelor4 dar cere o centraremai amplă asupra a ceea ce sa spus pentru o perioadă mai lun;ă de timp4 de c9teva minute4descoperirea cuvintelorceie i a rela"iilor dintre ele4 precum i re!ormularea lor. eprinderea desumarizare poate !i !olosită pentru: 'nceperea unei edin"eJ clari!icarea a ceea ce se 'nt9mplăJtrecerea de la un subiect la altul 'n timpul unei edin"eJ pentru a !ace le;ătura 'ntre toate celediscutate pe parcursul edin"ei sau pentru a !ace le;ătura 'ntre cele discutate pe parcursul a maimulte edin"e.

Indicaii de li")a# ne(er)alContactul (i:ual Privete persoana care '"i vorbete4 respectiv persoana căreia 'i vorbeti

/cu excep"ia persoanelor care se simt mai con!ortabil dacă nu sunt privite pentru că subiectul 'ndiscu"ie le poate !răm9nta !oarte tare4 sau le poate crea o stare ?enantă7. Persoana are sentimentul căeste ascultată4 că 'i dăm aten"ie i poate !i condusă să vorbească despre ceea ce 'l interesează celmai mult pe interlocutor. Avem cu to"ii experien"a conversa"iei cu cineva care nu ne sus"ine

privireaJ nu putem spune dacă ne asculta sau nu. C9nd ne uităm 'n ocii altei persoane4 o lăsăm să

tie că 'i acordăm 'ntrea;a noastră aten"ie. Această metodă4 de sus"inere psiolo;ică4 transmite:=Gunt aici. Gunt atent la tine. -mi pasă de tine= /*rebuie să ne analizăm propriul tip de contactvizual 'n timpul ascultării4 precum modul 'n care acest contact vizual 'l a!ectează pe interlocutorJeste bine să 'ncercăm a ne dezvolta i alte stiluri.7

Li")a#ul trupului Pozi"ia trebuie să !ie de uoară 'nclinare 'n !a"ă i descisă /bra"ele sănu !ie 'ncruciate7. *rebuie să apară o simetrie cei doi să o!ere ima;inea posturilor <'n o;lindă=4ascultătorul să preia pozi"ia ascultatului 8 i o complementaritate a micărilor. Pentru a sporiempatia este ideal ca această o;lindire să se !acă incontient4 de la sine. acă imităm c9t mai exact

posibil expresiile persoanei căreia dorim săi ;icim ;9ndurile vom a?un;e să ;9ndim asemenea ei.

15



Di!tana interper!onală 'n cultura noastră distan"a normală este de un bra". bine săreuim a ne ;ăsi propria modalitate de rela"ionare spa"ială cu cel pe carel ascultăm st9nd la birou4sau 8 dacă situa"ia o cere 8 ciar pe podea4 alături de cel pe carel ascultăm. *rebuie evitatesemnele de nervozitate4 pozi"ia 'mpietrită sau micarea excesivă.

Ascultătorul activ tie că nevoia de aten"ie este una !oarte reală: la !el de mare ca i nevoiade rană4 nevoia de apă4 nevoia de adăpost /cel care vorbete e mai de;rabă4 i 'n cip omenesc4interesat de propria persoană dec9t de ascultător i vrea săi poată auzi vocea i să !ie ascultat7. Peun atare !undament4 a!cultătorul acti(

comunică emi"ătorului ce 'nseamnă pentru el mesa?ul primit4 !apt ce 'i creează acestuia cel pu"inimpresia că e urmărit cu aten"ie4 i permite emi"ătorului săi controleze receptarea. -l 'ncura?eazăsă vorbească4 necenzur9ndui direct sentimentele i atitudinile /?ocul eucelălalt4 adică ce !ac eu ice percepe interlocutorul: dacă eu tac el constată că poate vorbi !ără să !ie 'ntreruptJ dacă eu 'irespect tăcerile de dialo; simte că se poate exprima liberJ dacă privirea mea se 'ndreaptă spre el4nea;resiv4 dacă 'l aprob i 'l stimulez să continue ideea el constată că i se acordă aten"ie i are cel

pu"in sentimentul că este 'n"eles.7J nu minimalizează i nu anticipă sentimentele vorbitorului4 nu 'l 'nva"ă pe celălalt ce să simtă sauce să !acă4 nu 'l aprobă i nici nul dezaprobă4 ci 'l 'ncura?ează săi exprime deplin i liber reac"iileemo"ionale4 men"ine dialo;ul descis. e;ulile generale ale ascultării atente: dacă asculta"i activ4 !i"i pre;ăti"i să asculta"i /tăce"i4 i;nora"i ceea ce vă poate distra;e4 exersa"iconcentrarea7J

păstra"ivă mintea descisă4 !ără pre?udecă"i sau concluzii pripite4 'nt9rzia"ivă ar;umentele icontraar;umentele4 dar asculta"i critic4 c9ntărind ar;umentele i dovezileJ dacă există o neadecvare 'ntre limba?ul verbal i limba?ul corporal al vorbitorului i ascultătorulactiv are ocazia săi veri!ice interpretarea4 e bine să o !acă pentru a elimina posibilele ne'n"ele;eri. e;ulile structurale ale ascultării atente: păstra"i aten"ia pe c9t posibil constantă la mi?locul expuneriiJ urmări"i ideile principale4 distin;9nd ideea4 de exemplu4 dovada /proba74 de ar;ument. Rua"i noti"e

pe ideile principale dar i pe cele secundare4 derivate din primele4 cu detalii acolo unde apareineditul. acă ave"i ocazia4 citi"i textul 'n prealabil i urmări"i accentele sau dezvoltările 'n raportcu textul scris pe care le !ace emi"ătorul.

CA,ITOLUL al /-lea. Metaco"unicarea0 o an!ă de a ne eplicaCe e!te "etaco"unicarea7

?n!e"nătatea "etaco"unicării pentru o inter-relaionare e'icientă

Fetacomunicarea ne propune interpretarea cuvintelor i expresiilor pentru a ;iciinten"iile i ideile vorbitorului. Ceea ce spunem nu reprezintă 'ntotdeauna ;9ndul nostru real.)ărba"ii tiu că atunci c9nd o doamnă spune InuI4 aceasta 'nseamnă poate4 dacă spune IpoateI4'nseamnă IdaI4 iar dacă spune IdaI nu este o doamnăJ invers4 dacă un diplomat spune IdaI4 aceasta'nseamnă poate4 dacă spune IpoateI4 'nseamnă nu4 i dacă spune InuI4 atunci nu este un diplomat. În orice comunicare rămne mereu ceea ce cuvintele noastre spun despre noi fără intenţia noastrămai ales semiotic& #i ceea ce c-iar încearcă să ascundă. 2a aceste adevăruri putem ajunge numaidacă interpretăm #i înţelegem contextul interior al discursului sau textului, precum #i contextul exterior, cu pre1textul #i sub1textul .

*rebuie să !im 'nsă !oarte aten"i atunci c9nd avem de identi!icat dacă un mesa? este sau numetacomunicare. -n exemplul: IBu team sunat pentru că am notat ;reit numărul tău de tele!onInu trebuie interpretat ca metalimba? ci ca Iact ratatI: ;reeti pentru a nu !i obli;at să !aci sau să

supor"i ceea ce nu"i place. Fetacomunicarea este altceva nu pur i simplu minciună tr9ntita 'n !a"ăcu neruinare /dezin!ormare7 i nici măcar mai subtilul act ratat. a "ine de interpretare i deexpresie 'n condi"iile 'n care re;ulile situa"iei comunica"ionale ne impun socialmente adevărul.Atunci spunem adevărul model9ndul4 au;ment9ndui sau diminu9ndui aspectele4 cosmetiz9ndul.Putem proceda ulterior la !el ca diplomatul care nu va retracta4 nu va ne;a ceea ce a spus anterior4ci va spune că Inu a !ost bine 'n"elesI. Bumai 'n acest context are sens metalimba?ul: 'n limiteleinterpretabilită"ii oneste i adecvate. e aceea4 cel interpretat poate para 'n ast!el de situa"ii4 c9nd ise reproează ceva: Idoar nai crezut că eu...I4 care mută pe umerii celuilalt4 care interpretează4culpabilitatea de a !i ;9ndit de rău despre cineva. Alt!el aveam dea !ace cu o minciună pe care o

putem controla prin re!eren"ialitate coresponden"a cu realitatea sau coeren"ă compatibilitatea cu

2



celelalte aspecte /cea mai des !olosibilă re;ulă7. Fetacomunicarea este4 !a"ă de minciună sau actratat4 mult mai subtilă4 de aceea necesită interpretare.

Interpretarea "etaco"unicării /'nainte ciar de orice interpretare este nevoie să neamintim de re;ulile ascultării active7:a7 contientul i incontientul nostru 'i au propriile voci care intervin 'n discursJ

b7 putem asculta 'ntrun minut de trei ori mai multe cuvinte dec9t putem pronun"aJc7 e bine4 cel pu"in pentru 'nceput4 c9t !acem 'ncă exerci"ii4 să ne veri!icăm interpretarea spun9ndui

interlocutorului ce am 'n"eles noi.Ceea ce ne spune cineva depinde de scopul urmărit de vorbitor4 de situa"ia dată4 de rela"iacu noi. C9nd 'l ascultăm trebuie să avem 'n vedere v9rsta4 statutul social4 educa"ia4 mediul cultural4starea emo"ională /există o pluralitate a subiectului care vorbete7.

Ce trebuie să urmărim: pentru că oricine comunică se raportează la un anumit nivel derealitate4 !aptul respectiv este ascuns sau etalat4 sus"inut sau contrazis4 scăzut sau exa;erat. Ceea ce

putem cu uurin"ă desci!ra ciar i 'n expresii de dimensiuni reduse4 un cuv9nt4 o propozi"ie4 o !razăsunt4 prin urmare4 ne;a"iile sau a!irma"iile4 diminuările i au;mentările a ceea ce este 'n discu"ie.

Pentru o mai bună edi!icare asupra metalimba?ului4 prezentăm4 'n continuare4 o anali:ă a"etali")a#ului 'n cazul reclamelor imobiliare /după: Allan Pease i Alan Larner4 2imbajul vorbirii4 Polimar4 )uc.4 155#7Cumpăra"i: ocazie unică V Avem probleme cu v9nzarea&nteresant V Hr9t

olosire optimă a spa"iului V oarte micGtil casă de "ară V 'n;esuită4 ne'ncăpătoareeedin"ă cu multiple posibilită"i de dezvoltare V Cartier ie!tin i murdar4 sub nivelul standard)ine pozi"ionat V Gituat undevaGituat 'ntro zonă bună4 linitită V eparte de ma;azine i coliProprietate unică4 pe care to"i o doresc V Proprietate cu aspect obinuit*ransport la uă V Fi?loacele de transport opresc la doi metri de ua de intrareă spre o ;rădină care nu necesită multă 'ntre"inere V Bu are ;rădinăFulte trăsături ori;inale V Are toaleta 'n curte4 la !el i spălătoria&deală pentru oamenii pricepu"i care tiu să !acă repara"ii mărunte V epararea ei va costa o avere

Ra !el stau lucrurile cu limba?ul diplomatic /din comunicatele de presă74 cu cel politic sau cu cel pro!esional medical sau reli;ios: spun !oarte rar lucrurilor pe nume4 codi!ic9nd excesiv situa"ia.

Dicionar al "etali")a#ului cotidian /cuvinte care semantic spun altceva dec9t aparentainten"ie comunicativă a vorbitorului7:Iesi;urI supraaccentueazăJ putem bănui că vorbitorul exa;erează pentru că nu este si;ur decredibilitatea sa.IHn !el deI nesi;uran"a vorbitorului 'n identi!icarea obiectului.Ie !aptI 8 ne spune că realitatea e alta dec9t ni se spuseseIOarecumI scuză pentru o a!irma"ie irelevantă.IPăi...I4 <ăăă...= i alte inter?ec"ii similare sau repetarea 'ntrebării /unei păr"i din ea7: <tra;e detimp=4 pentru a răspundeJ recule;ere4 ordonarea ;9ndurilor ICrede"imăI4 Ivorbesc seriosI vorbitorul simte că va !i ;reu de crezut.IGincerI4 Ipe leauI arată că vorbitorul urmează să !ie mult mai pu"in sincer sau onest dec9t

pretinde.IoarI4 InumaiI minimalizează semni!ica"ia a ceea ce urmează să !ie spus4 atenuează vina unei

persoane. /Bu au cura?ul să spună ceea ce ar vrea să spună sau 'ncearcă să minimalizeze

răspunderea de interpreta 'n !unc"ie de context7.I-ncercI4 Ivoi 'ncercaI4 Isă vedem ce se poate !aceI expresii !avorite pentru cei care vreau să sespele pe m9ini.Ia4 darI 'ncercare de evitare a intimidării prin simularea unui acord.I*rebuie săI4 Iar trebuiI indică de !apt numai părerea i dorin"a vorbitorului.IGi;ur că...I are trei sensuri: sarcastic /'ntrebarea este prostească7J plin de sine /tiu tot ce se poatespune despre asta7J politicos /tiu că sunte"i destul de inteli;ent4 dar trebuie să mă re!er la..7.A propWs: permite scimbarea subiectului adesea !ără le;ătură cu ceea ce sa discutat.

ic"ionar de epre!ii cu sens de "etali")a#

21



ICum să zicI4 Iun !el deI Iti"i dumneavoastrăI expresii ;eneralizante i comuniante4 care nu spunnimic ci te obli;ă pe tine să ;9ndeti i să spui implic9ndute. le re!uză să spună ceea ce este despus i te lasă pe tine să spui ceea ce este st9n?enitor pentru cel care !ace a!irma"ia.IBu crede"i căI4 Inu vi se pare căI4 cer de la ascultător răspunsul: IdaI /ii permit vorbitorului sălmanipuleze7. Ra !el cu Inam vorbit prea mult4 nu ,I4 Inam 'ntrecut măsura4 nu ,I cer răspunsuriasi;urătoare: nu i indică indi!eren"a vorbitorului !a"ă de un da7Iiindcă veni vorbaI4 Idacă tot sunt aiciI4 Ica să nu uitI4 Idacă mă ;9ndesc bineI au drept scop săatenueze importan"a a ceea ce vorbitorul vrea să spună4 dar ceea ce urmează este de !apt problema

cea mai importantă.IAa cum poate ti"iI4 I!ără 'ndoialăI ascultătorul este la !el de iste" ca vorbitorul4 stabilesc un !elde e;alitate.IA vrea să pot speraI apare ca o opinieJ de !apt spune: 'n 'mpre?urări normale a vrea să...IBo să crede"i4 darI4 Inar trebui să vă spun toate acestea4 darI dorin"a de a !urniza in!orma"ii aunui b9r!itor sau a unei ;uri sparte. /Io ti"i pe aia cuI4 Iastami aduce aminte deI4 Iti"i ce a spus ,Icer răspunsul da7IBu su!la"i o vorbă despre ceea ce vam spusI4 Inu vreau să st9rnesc zvonuriI ne;a"ia este de !aptinutilă4 inten"ia e contrară.IGă nu mă 'n"ele;e"i ;reitI V no să vă placă ceea ce auzi"i4 dar numi pasă.IBui vorba de bani4 ci de principiuI este vorba de bani.I*rebuie să ne !ace"i odată o vizităI V atepta"i p9nă vă vom cema.IGper să vă placă mămăli;aI V indi!erent de op"iune ve"i !i servit cu mămăli;ă.

IAcum ară"i cu adevărat suplăI V ai !ost o ;rasă.Ioar nai crezut că eu...I V mută pe umerii celuilalt culpabilitatea de a !i ;9ndit de rău desprecineva.IFeta!oric vorbindI V adică inadecvatICa să vorbesc ca politicieniiI V delimitare sociopro!esională de ima;inea celuilalt vorbitor /adesea peiorativă7Ra 'ntrebarea: Ice vă datorez pentru...I4 se răspunde: Inu e vorba de asta...I4 ceea ce 'nseamnă: nucer4 dar nici nu re!uzIBu depinde numai de mine...I V pot in!luen"a situa"ia 'n direc"ia dorită dar...Ieveni"i peste c9teva zile...I V prima dată: nu am timp de astaJ a doua oară: nu mă interesează astaIFă mai ;9ndescI V am9narea sau re!uzul an;a?ăriiIFăcar am 'ncercatI V nu mă prea ateptam să reuescIBu te deran?a pentru mineI V nu sunt obinuit să !iu bine tratat4 nu am preten"ii la un tratamentdeosebitIBu vrei să bei o ca!ea ,I V 'ntrebarea ne;ativă care poate su;era un răspuns ne;ativIte mai servesc cu ceva ,I su;erează răspuns ne;ativ4 atra;e aten"ia asupra 'nceierii 'nt9lniriiIaca nu a?un; 'n 1 minute4 'nseamnă că nu mai vinI V pu"ine anse de veniIA murit at9t de t9nărI V sunt mai bătr9n i am supravie"uit sau sunt mai bătr9n i mă simtvulnerabilIupă umila mea părereI4 Idacă vre"i să a!la"i părerea meaI expresii care introduc păreri

personale autoapreciate.<Cu o condi"ie= sau <Cu anumite condi"ii ,= c9nd punem condi"ii o !acem adesea pentru a putea sănu !im de acord mai apoiIdacă vrei să vii4 vii acumI V ni se !or"ează m9naI!aci cum creziI4 Inu vreau să te obli;I: o spune cineva uor !rustrat de libertatea de decizie aceluilalt de !apt eu asta a vrea să !aci<Oare , ciar crezi ,= 'ntrebări menite să ne inducă 'ndoiala.

BIBLIO@RA8IE @ENERAL4

1. )irenbil4 >era4 15554 *emnalele corpului. Cum să înţelegem limbajul corporal 4 ditura LemmaPres4 )ucureti.

2. )or"un4 umitru4 224 *emiotică. 2imbaj #i comunicare4 ditura GBGPA4 )ucureti.3. )remmer4 0an4 oodenbur; %erman /editori74 2 /ed. & 155174 9 istorie culturală a gesturilor 4

ditura Polimar4 )ucureti.

#. Coen4 avid4 155+ /ed. &: 155274 2imbajul trupului în relaţiile de cuplu4 ditura Polimar4)ucureti.

22



$. Cosmovici4 Andrei4 155(4 'si-ologie generală4 ditura Polirom4 &ai.(. Cuilenbur; 0.0.>an4 Gcolten O.4 Boomen L.M.4 2#4 $tiinţa comunicării4 ditura %umanitas4

)ucureti.+. ucrot4 OsNald4 Gcae!!er4 0eanFarie4 155(4 oul dicţionar al #tiinţelor limbajului4 ditura

)abel4 )ucureti.

6. man4 Paul i riesen4 Mallace4 15(54 7-e /epertoire of onverbal 8e-avior0 Categories,9rigins, :sage and Coding 4 'n <Gemiotica=4 1.

5. Lo!!man4 rvin;4 234 3iaţa cotidiană ca spectacol 4 )ucureti4 ditura Comunicare.ro.

1. %aine4 & .4 15564 ntroducere în teoria comunicării4 ditura unda"iei <om9nia de m9ine=4)ucureti.

11. %all4 dNard4 15664 <*e idden dimension o! time and space in todaTXs Norld=4 'n . PoTatos/ed.7 Crosscultural 'erspectives in onverbal Communication4 *oronto: C0 %o;re!e.

12. %artleT4 FartT4 2$4 2imbajul trupului la serviciu4 ditura Polirom4 &ai.

13. Racombe4 abrice4 2$4 /ezolvarea dificultăţilor de comunicare4 ditura Polirom4 &ai.1#. FcYuail4 enis4 Comunicarea4 15554 ditura &nstitutul uropean4 &ai.1$. Bu"ă4 Adrian4 )bilităţi de comunicare4 2#4 ditura GP4 Colec"ia <Caiete experen"iale=4

)ucureti.1(. Pease4 Allan4 15534 2imbajul trupului4 ditura Polimar4 )ucureti.

1+. Pease4 Allan4 214 Întrebările sînt de fapt răspunsuri4 ditura Curtea >ece4 )ucureti.

16. Pease4 Allan4 Larner4 Alan4 155#4 2imbajul vorbirii4 ditura Polimar4 )ucureti.

15. Prutianu4 Şte!an4 2$4 )ntrenamentul abilităţilor de comunicare, ditura Polirom4 &ai.2. Yuiliam4 Gusan4 21 /155(4 155+74 7ainele limbajului trupului4 ditura Polimar4 )ucureti.

21. odneT4 avies 155+4 Ce ne dezvăluie faţa4 ditura Polimar4 )ucureti.

22. icoeur4 Paul4 15554 De la text la acţiune4 ditura cinox4 Clu?.

23. ZZZ1564 'entru o teorie a textului4 ditura Hnivers4 )ucureti.

2#. Gtanton4 Bii4 155$4 Comunicarea4 d. Ştiin"i!ică i *eincă4 )ucureti.

2$. Şoitu4 Rauren"iu4 214 'edagogia comunicării, ditura &nstitutul uropean &ai.2$.Gcutz4 Milliam4 15$64 "iro0 ) t-ree1dimensional t-eor+ of interpersonal be-avior. BeN [or:%olt4 ineart4 and Minston. 2(.>oicu Fonica4 usu Costace4 15564 )8C1ul comunicării manageriale, ditura anubius4)răila.

2+. MatzlaNic4 Paul4 .a.4 15(+4 'ragmatics of (uman Communication. ) *tud+ of nteractional 'atterns, 'at-ologies, and 'aradoxes, M.M.Borton \ CompanT4 BeN [or4 Rondon.

26. NNN.pstcc.edu!acsta!!din;interpr.tm

BIBLIO@RA8IE OBLI@ATORIE

1. Celcea4 Geptimiu4 coordonator4 2$4 Comunicarea nonverbală0 gesturile #i postura4 dituraComunicare.ro4.

2. Celcea4 Geptimiu4 coordonator4 2#4 Comunicarea nonverbală în spaţiul public, ditura*ritonic4 )ucureti.

3. inu4 Fiai4 2#4 "undamentele comunicării interpersonale4 ditura4 )ic All4 *imioara.#. ise4 0on4 234 ntroducere în #tiinţele comunicării4 ditura Polirom4 &ai.

23





$. P9nioară4 &onOvidiu4 2#4 Comunicarea eficientă. 5etode de interacţiune educaţională4ditura Polirom.

(. Mald4 Rucica4 15+34 *isteme de comunicare umană4 ditura tiin"i!ică4 )ucureti.

Documents

Comunicare - Suport Curs Nou