112
CAPITOLUL I CAPITOLUL I NOŢIUNI INTRODUCTIVE Secţiunea I – Aportul criminalisticii la soluţionarea cauzelor penale Criminalistica este o ştiinţă cu o structură complex ă , dar unitar ă, în ciuda evenimentului s ă u caracter interdisciplinar şi, prin toate compartimentele sale joacă un rol decisiv în realizarea actului de justiţie. Activitatea de aplicare a legii penale este subordonară scopului procesului penal adică constatării la tim p în mod compl et a fapt elor care constituie infracţ iuni astfel ca orice persoană care a săvâr şit o infracţiune să e pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană nevinonată să nu e trasă la răspundere penală 1 . Această activitate este progresivă, pe etape, activitatea de justiţie desfăşurat ă de către instanţele de  judecată ind preceda tă de o activitate absolut necesară şio deosebit de compl ex ă efectuat ă de organele de urmărire penal ă care trebuie să asigure punerea unei cauze penale în stare de judecată. 1  Codul de procedură penală, art. 1 1

comportamentul simulat

Embed Size (px)

DESCRIPTION

lucrare

Citation preview

Page 1: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 1/112

CAPITOLUL ICAPITOLUL I

NOŢIUNI INTRODUCTIVESecţiunea I – Aportul criminalisticii la soluţionarea

cauzelor penale

Criminalistica este o ştiinţă cu o structură

complexă, dar unitară, în ciuda evenimentului săucaracter interdisciplinar şi, prin toate compartimentele

sale joacă un rol decisiv în realizarea actului de justiţie.

Activitatea de aplicare a legii penale este

subordonară scopului procesului penal adică constatării

la timp în mod complet a faptelor care constituie

infracţiuni astfel ca orice persoană care a săvârşit o

infracţiune să e pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici

o persoană nevinonată să nu e trasă la răspundere

penală1. Această activitate este progresivă, pe etape,

activitatea de justiţie desfăşurată de către instanţele de

 judecată ind precedată de o activitate absolutnecesară şio deosebit de complexă efectuată de

organele de urmărire penală care trebuie să asigure

punerea unei cauze penale în stare de judecată.1 Codul de procedură penală, art. 1

1

Page 2: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 2/112

!ntregul proces penal se desfăşoară pe baza şi în

limitele prevăzute de lege el ind reglementat

amănunţit de normele de drept procesual penal 2, însă

simpla aplicare a acestor reguli de drept procesual

penal este insucientă ind necesar să se recurgă la

diverse metode şi mijloace te"nico#ştiinţice

specializate de investigare a realităţii, la reguli şi

procedee tactice destinate efectuării actelor

procedurale precum şi la o metodologie de cercetarecriminalistică particularizată ecărui tip de infracţiune.

$entru a conrma învinuirea unei persoane instanţa

trebuie să dovedească existenţa tuturor elementelor

constitutive ale infracţiunii cum ar elementul material

al infracţiunii, consecinţele sale imediate, legătura de

cauzalitate dintre fapta comisă şi urmările ei

socialmente periculoase, împrejurările de loc, de timp,

de mod de operare, să identice autorul faptei, ceilalţi

participanţi la săvârşirea infracţiunii, uneori c"iar şi

victima. %oate aceste informaţii, elemente şi date sunt

descoperite, determinate, claricate şi vericate cuajutorul unor instrumente ştiinţice oferite de către

Criminalistică.

2 Ion Neagu, Lucia Moldovan, Drept procesual penal, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 192, p. 119!122

2

Page 3: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 3/112

C"iar şi procesul civil beneciază de mijloacele

criminalisticii în stabilirea unor elemente de fapt cu

privire la autenticitatea scrierii şi subscrierii, la cererea

 înscrisului sau valorilor presupuse a falsicate sau

contrafăcute, la stabilirea liaţiei şi altele".

Contribuţia criminalisticii la a&area adevărului

trebuie privită în sens larg, adică nu trebuie limitată

numai la aspecte te"nice, ea trebuie extinsă şi asupra

aspectelor tactice de efectuare a unor acte de urmărirepenală precum şi asupra metodologiei cercetării

faptelor prevăzute de legea penală.

'in punct de vedere tactic criminalistica asigură

mijloacele şi metodele ştiinţice necesare descoperirii,

xării, interpretării şi examinării urmelor infracţiunii, a

mijloacelor materiale de probă, identicării persoanelor

implicate într#un act infracţional (autor, complice,

victimă), a armelor, instrumentelor, a oricărui obiect

folosit sau produs al actului ilicit, stabilirea

 împrejurărilor în care au acţionat participanţii şi a

circumstanţelor care au favorizat activitateainfracţională.

"  E#. $tancu, Investigarea ştiin%i&ică a in&rac%iunilor. Curs de cri#inalistică, 'ipogra&ia (niversită%ii din

Bucureşti

"

Page 4: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 4/112

$rocedee te"nice moderne au permis

perfecţionarea metodelor de identicare după

semnalmente exterioare prin recurgerea la serviciile

calculatorului. %e"nicile biocriminalistice servesc la

examinarea urmelor biologice (de sânge, de spermă, de

salivă, re de păr).

Alte metode sunt cele zico#c"imice de analiză

cantitativă şi calitativă (în expertiza urmelor formate

din diverse resturi de materii organice şi anorganice)precum şi cele de examinare optică (pentru examinarea

urmelor instrumentelor de spargere, a armelor de foc,

 în expertiza falsurilor în înscrisuri, de bancnote, de

monede, de opere de artă sau de alte valori).

'in punct de vedere tactic criminalistica este

ştiinţa care pune la îndemâna organelor judiciare un

ansamblu de procedee şi reguli specice necesare

efectuării de acte de procedură sau activităţi

procedurale cu privire atât la momentul cercetării

locului faptei cât şi ala ascultării învinuitului sau

inculpatului, al ascultării martorilor, a persoanelorvătămate, al efectuării perc"eziţiilor, confruntărilor,

reconstituirilor).

) E#. $tancu, op. cit., col. I, p. 21!22

)

Page 5: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 5/112

Cu cât o cauză penală este mai complexă cu atât

este mai necesară aplicarea procedeelor tactice

criminalistice.

*etodologia cercetării unui caz concret este

determinată de natura faptei şi de împrejurările în care

a fost săvârşită, trebuind să se recurgă la cele mai

adecvate reguli de cercetare, la mijloacele te"nice şi

procedeele tactice criminalistice capabile să contribuie

la rezolvarea problemelor esenţiale referitoare laelementele constitutive ale infracţiunii pentru dovedirea

existenţei sau inexistenţei acesteia.

Secţiunea II – Noţiuni de anchetă penală

$rocesul penal constituie o activitate complexă

care se desfăşoară progresiv şi coordonat străbătând

trei faze procesuale+ urmărire penală, judecată şi

executarea "otărârilor penale. $arcurgerea tuturor celor

trei faze procesuale este caracteristică numai

procesului penal constituind forma tipică a acestuia.

rmărirea penală, prima fază a procesului penal

este reglementată în %itlul - $artea pecială a Codului

de procedură penală având rolul să pună la dispoziţia

*

Page 6: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 6/112

instanţei judecătoreşti materialul probator necesar

pentru stabilirea vinovăţiei infractorilor şi sancţionarea

lor/. Codul de procedură penală prevede obligativitatea

acesteia în ecare cauză penală excepţie reprezentând

cauzele penale în care instanţa este sesizată direct de

persoana vătămată şi cauzele de extindere a procesului

penal.

$rin urmărire penală se înţelege activitatea

desfăşurată de organele de urmărire penală şi care areca obiect strângerea probelor necesare cu privire la

existenţa infracţiunilor şi la elucidarea acestora sub

toate aspectele şi#n mod complet, la identicarea

făptuitorilor şi dovedirea vinovăţiei lor precum şi

efectuarea tuturor activităţilor procesuale prevăzute de

lege în legătură cu învinuirile aduse învinuitului sau

inculpatului. Astfel spus, unicul scop al urmăririi penale

 îl constituie a&area adevărului indiferent în favoarea cui

este stabilit.

$entru a&area adevărului cu privire la faptele şi

 împrejurările unei cauze precum şi la persoanafăptuitorului este necesar ca organele de urmărire

penală să apeleze la mijloacele te"nico#ştiinţice şi

* Ion Neagu, Luciana Moldovan, op. cit., p. 12)

+

Page 7: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 7/112

tactice pe care le pune la îndemână Criminalisticii.

0olosirea acestor instrumente nu poate concepută

decât într#un cadrul legal şi în mod organizat printr#o

planicare judicioasă pentru a asigura un fundament

ştiinţic urmăririi penale.

1oţiunea de pluricare a urmăririi penale trebuie

privită în sens larg conţinutul acesteia reprezentând un

proces de trecere de la gândirea practică la acţiunea

concretă de anc"etă de la început şi până la sfârşitulacesteia2. 3a reprezintă de asemenea elementul de

legătură dintre scopul şi sarcinile urmăririi penale, pe

de o parte şi modul lor de realizare prin acţiuni concrete

pe de altă parte.

Conţinutul său este dat de determinarea

obiectivelor sau direcţiilor cercetării pe baza datelor

existente în cauză la un moment dat, de elaborarea

versiunilor posibile privind fapta constatată,

determinarea probelor ce se cer a rezolvate în

legătură cu ecare versiune şi metodele şi mijloacele

criminalistice la care se va recurge4.$entru a fundamentată ştiinţic planicarea

urmăririi penale este supusă unor anumite principii+

+ $.. -olunsi, Cri#inalistica, Editura /tiin%i&ică, Bucureşti, 19+1, p. 2)+0 E#. $tancu, op. cit., vol. 2, p. 11

0

Page 8: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 8/112

principiul legalităţii, cel al identităţii şi cel al

operativităţii, ultimele două ind specice

Criminalisticii. 3xistă însă şi principii proprii planicării

urmăririi penale cum ar principiul individualităţii dat

de particularităţile ecărei cauze penale şi principiul

dinamismului dat, în primul rând de efectuarea promptă

şi dinamică a cercetărilor penale, şi în al 55#lea rând, de

adaptarea permanentă a planului de urmărire penală şa

situaţiile nou apărute, la datele noi din timpul anc"etei.

Secţiunea III – Detectarea comportamentului simulat – oactivitate extrajudiciară

!n literatura de specialitate din străinătate, ca de

altfel şi în cea din ţara noastră s#a scris foarte mult

despre valoarea probată a concluziilor desprinse în

urma testării cu ajutorul te"nicilor de tip poligraf.

Aceste lucrări vizează în cea mai mare parte numai

metodele te"nice de detectare a nesincerităţii nu şi alte

mijloace de obţinere a recunoaşterii, experimentate în

ţările occidentale, care reprezintă o încălcare &agrantă

a regulilor deontologice ale profesiunii de jurist din

partea celor c"emaţi să stabilească adevărul.

Page 9: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 9/112

Astfel, sunt considerate inadmisibile din punct de

vedere juridic şi etic mijloace de genul "ipnozei,

electroşocului sau narco#analizei. !n cazul narco#analizei

se folosesc substanţe psi"o#farmaceutice cum ar

preparatele barbiurice (amestec de brom"idrat se

scomplamină cu clor"idrat de mornă). $reparatele

barbiurice cunoscute şi sub denumirea de 6serul

verităţii7 au ca efect eliminarea cenzurii conştiente a

voinţei, provocând o stare de semiconştienţă(automatism oniric)8.

9ezervele exprimate în legătură cu acceptarea ca

mijloc de probă a metodelor te"nice de detectare a

tensiunii psi"ice, care au de altfel o bază ştiinţică, se

 îndreaptă în două direcţii principale+ din punct de

vedere psi"ologic şi din punct de vedere legal. 'in

punct de vedere legal, raportându#se strict la

prevederile Codului de procedură penală al 9omâniei,

trebuie subliniat faptul că mijloacele de probă admise în

legislaţia noastră sunt prevăzute limitativ în dispoziţiile

art. 2: C$$+ declaraţiile învinuitului sau ale inculpatului,părţii responsabile civilmente, declaraţiile martorilor,

 înscrisurile, mijloacele materiale de probă, constatările

 E#ilian $tancu, op. cit., vol. 2, p. 12" şi ur#.

9

Page 10: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 10/112

te"nico#ştiinţice, constatările medico#legale şi

expertizele;.

$rin urmare, în absenţa prevederii exprese a

examinării cu te"nica poligraf printre mijloacele de

probă admise de lege în mod direct, în literatura

criminalistică din 9omânia acest mod de investigare a

comportamentului simulat este inclus, în mod

nejusticat, în cadrul constatărilor te"nico#ştiinţice-<.

$otrivit art. --= din Codul de procedură penalăconstatarea te"nico#ştiinţică poate dispusă atunci

>când există pericol de dispariţie a unor mijloace de

probă sau de sc"imbare a unor situaţii de fapt şi este

necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări

ale cauzei?, iar potrivit art. --@ alin. = Cod procedură

penală obiectul constatării te"nico#ştiinţice îl

constituie materialele şi datele puse la dispoziţie sau

indicate de către organul de urmărire penală.

'eşi, ipotetic, s#ar putea admite că pericolul

dispariţiei unor mijloace de probă sau de sc"imbare a

unor situaţii de fapt, unit cu necesitatea lămuririiurgente a unor fapte sau împrejurări ale cauzei (starea

precară a sănătăţii care pune în primejdie viaţa celui

9 E#ilian $tancu, op. cit., vol. 2, p. 12)1 urel Ciopraga, Cri#inalistica 'ratat de tactică, editura -a#a, iaşi, 199+, p. 0)

1

Page 11: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 11/112

presupus a autorul faptei) ar putea justica te"nica

poligraf, o atare examinare ar irelevantă deoarece

aceasta presupune normalitatea psi"oziologică a

subiectului--.

biectul examinării cu te"nica poligraf nu îl

constituie mijloacele materiale de probă, materialele şi

datele puse la dispoziţie sau indicate de către organul

de urmările penală (art. --@ C$$) ci persoana, mai

exact un fapt de conştiinţă (sinceritatea saunecesinceritatea subiectului) o categorie specială de

urme, de natură imaterială-=.

Ar mai putea invocat ca argument faptul că

detectarea presiunii psi"ice nu este strict interzisă de

lege dar această interpretare a prevederilor legale

ec"ivalează cu o încălcare a principiului prezumţiei de

nevinovăţie (art. 22 C$$) ajungându#se la obligarea

 învinuitului sau inculpatului de a#şi proba vinovăţia. ri,

 în condiţiile unui sistem judiciar tipic statului de drept în

care drepturile şi libertăţile învinuitului ocupă poziţia

centrală, este inacceptabil ca, printr#o cţiune juridică,să includem această formă de investigare în categoria

mijloacelor de probă[email protected] urel Ciopraga, op. cit., p. 0)12 E#. $tancu, Cri#inalistica, editura cta#i, Bucureşti, 199*, p. )11" E# $tancu, op. cit., p. )11

11

Page 12: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 12/112

3ste pozitiv că suspectul are dreptul să accepte sau

nu testarea la poligraf, însă, în cazul în care refuză,

aceasta poate ec"ivala, cel puţin, cu un indiciu de

vinovăţie care poate exploatat în cursul anc"etei,

aspect care ec"ivalează cu un evident factor de

constrângere, de obligaţie la probarea nevinovăţiei-:.

0aptul că testarea sincerităţii cu poligraful, $..3.#ul

sau detectorul de stres psi"ologic în scris nu este

prevăzută de lege printre mijloacele de probă nuconstituie un impediment în a considerată o metodă

de investigare extrajudiciară foarte valoroasă care se

integrează organic în activitatea de anc"etă judiciară,

oferind indicii serioase în conturarea elementelor

constitutive ale infracţiunii. Această metodă trebuie

aplicată în strictă conformitate cu normele eticii noastre

 juridice.

1) E# $tancu, op. cit., p. )11

12

Page 13: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 13/112

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

COMPORTAMENT NORMAL VERSUSCOMPORTAMENT SIMULAT

Secţiunea I – Despre comportament 

!n sens larg, comportamentul reprezintă maniera

specică prin care organismul uman este determinat să

răspundă printr#un ansamblu de reacţii la solicitările de

1"

Page 14: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 14/112

ordin zic sau social care vin din ambianţă, căutând ca

prin aceasta să se adapteze la necesităţile nou

intervenite.

Comportamentul reprezintă expresia globală

(glandulară, motorie, verbală, afectivă, etc.) a unei

persoane într#o îmărejurare dată. $rin această reacţie

totală organismul uman răspunde la o situaţie trăită în

funcţie de stimulările mediului şi de tensiunile sale

interne-/.Comportamentul nu este numai un şir de reacţii

provocate de stimuli, ci o activitate complexă,

dinamică, determinată bio#psi"o#social prin care

persoana îşi adaptează reacţiile sale la mediu.

istemul de referinţă al unui comportament îl

reprezintă situaţia sau contextul social în care persoana

devine parte activă, relaţionându#se cu particularităţile

situaţiei în funcţie de trăsăturile personalităţii sale-2.

!n viaţa unei persoane apar adesea situaţii care o

solicită contradictoriu. Anumite conveniente sociale pot

intra în contradicţie cu starea de moment sau c"iar cuconvingerile intime ale persoanei, cu sistemul propriu

de valori. Apar în acest caz dilemele de comportament,

1* C. 3a#&ir, L. 4lăsceanu, Dic%ionar de sociologie, Editura Ba5el, Bucureşti, 199"1+ I. Buş, D. David., 6si7ologie 8udiciară, 6oligra& şi 7ipnoă, Editura 'ritonic, Clu:!Napoca, 2", p. 2"

1)

Page 15: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 15/112

depăşirea lor presupunând din partea persoanei

maturitate socială, psi"ică şi supleţe comportamentală.

Ba nivelul persoanei, comportamentul apare ca

traducător de atitudini, ind de fapt rezultanta

conguraţiei totale a altitudinilor. Atitudinile neind

egale ca intensitate şi valoare, în interiorul sistemului

atitudinal are loc o selecţie, în urma căreia este

desemnată şi promovată atitudinea cu implicaţiile cele

mai profunde în forma de comportament dată.!nţelegerea conduitei unei persoane într#o

 împrejurare sau alta presupune în mod necesar

cunoaşterea motivelor care o animă, precum şi a

scopurilor sale care pregurează şi orientează anticipat

comportamentul. $rin mijlocirea motivelor şi scopurilor

comportamentul uman se a&ă în conexiune directă cu

conştiinţa.

particularitate a comportamentului o constituie

caracterul învăţat, dobândit al acestuia. $rocesul de

 învăţare reprezintă un fenomen care se extinde la

nivelul întregii vieţi umane, prin aceasta înţelegându#seorice ac"iziţie pe care subiectul uman este capabil să o

facă şi care la rândul ei îi va in&uenţa comportamentul.

$ersoana se cunoaşte pe sine din încercările vieţii prin

1*

Page 16: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 16/112

intermediul comportamentelor pe care le dezvoltă,

reuşita sau nereuşita în aceste comportamente

reprezentând aspecte ale învăţării, răsfrângându#se şi

asupra lui-4. n rol important în învăţarea unor

comportamente îl au recompensa şi sancţiunea, care

contribuie e la facilitarea noilor ac"iziţii, e la

eliminarea celor necorespunzătoare.

'acă la început se folosea termenul de

comportament pentru a se face referire la reacţiileexteriorizate ale organismului, la ceea ce putea

observat, înregistrat şi măsurat direct, odată cu

dezvoltarea procedeelor şi te"nicilor de înregistrare a

reacţiilor organismului au putut descoperite şi

urmărite noi modicări interne ce ţin de procedeele

gândirii, emoţiei, limbajului etc., mai ne decât cele

observate anterior. Astfel s#au distins două modalităţi

de răspuns comportamental-8+

Comportamentul aparent (>overt

be"avior?) care include reacţiile exteriorizate ale

persoanei, observabile direct, cum ar limbajul vorbitsau gestual, mimica, activitatea de mişcare a

membrelor sau corpului.

10 I. Buş, D. David, op. cit., p. 2)1 I. Cio&u, Co#porta#entul si#ulat, Editura cade#iei de /tiin%e $ociale şi 6olitice, Bucureşti, 190), p. +"

1+

Page 17: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 17/112

Comportamentul inaparent   (>covert

be"avior?) include modicările interne, indirect

decelabile, ce însoţesc procesele gândirii, emoţiei,

limbajului etc., dintre care amintim+ modicarea

ritmului cardiac, modicarea ritmului respirator,

modicarea compoziţiei c"imice şi "ormonale a

sângelui, creşterea conductanţei electrice a pielii etc.

3xistă o continuă interşantajabilitate între cele

două modalităţi comportamentale, în sensul că unuicomportament aparent îi corespund obligatoriu forme

de comportament inaparent, însă nu oricăror

manifestări inaparente le corespund manifestări de

comportament aparent. Atât moda lităţile aparente

cât şi cele inaparente sunt aspecte ale unui

comportament larg cu o caracteristică de unicitate

pentru momentul respectiv.

e ştie că orice comportament are concomitenţe

cognitive şiDsau bioc"imice, după cum orice modicare

bioc"imică este resimţită în modul de procesare a

informaţiei sau în comportamentul. Buând în calculnalitatea acţiunii, este important de sesizat cauza

principală care optimizează interacţiunea persoanei cu

10

Page 18: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 18/112

mediul, putându#se astfel interveni asupra factorilor

blocaţi atât la nivel intern, cât şi la nivel extern-;.

1oţiunea de comportament deviant include

abaterile de la normele sociale, iar cel infracţional se

referă la abaterile şi încălcările normelor juridice

penale=<.

Comportamentul deviant, în cea mai mare parte se

 învaţă prin imitaţie. $rimele 6succese7 ale unui astfel

de comportament constituie nu numai graticaţii, dar şiincitaţii pentru învăţare din partea celui care imită.

5mitaţia este selectivă şi ierar"ică, nu imităm orice

şi oricum, imităm doar ceea ce ne atrage,

impresionează şi fascinează, de multe ori c"iar în poda

nonvalorii sociale evidente pe care respectivul model o

reprezintă. bservaţia este valabilă îndeosebi pentru

cei de vârste tinere la care imitarea ierar"ică negativă

este adesea "otărâtoare în procesul genezei

comportamentului deviantinfracţional.

$rin intermediul procesului de socializare,

societatea transmite membrilor săi modelul normativ şicultural alcătuit din ansamblul normelor şi valorilor

sociale. Acestea permit existenţa normală a vieţii19 M. Miclea, $tres şi apărare psi7ică, 6resa (niv. Clu:eană, Clu:!Napoca, 19002 D.6. Banciu, M.$. ;ădulescu, M. 4oicu, Introducere <n sociologia devia%iei, Ed. /tiin%i&ică şi Enciclopedică,

Bucureşti, 19*, p. "+

1

Page 19: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 19/112

sociale, asigurând atât raţionalitatea comportamentului,

cât şi stabilitatea sistemului social. rice societate are o

serie de norme scrise sau nescrise prin intermediul

cărora poate aprecia dacă o anumită conduită sau un

anumit act este adecvat sau nu, se în scrie sau nu în

modelul cultural prescris pentru toţi membrii săi. Aceste

norme stabilesc modalităţile de sancţiune pentru toate

conduitele sau actele care nu corespund aşteptărilor

societăţii.!n dezvoltarea unui comportament deviant o

contribuţie importantă o are cultura sau subcultura

căreia îi aparţine individul. 'in momentul în care s#a

stabilit o subcultură care aprobă devianţa învăţarea

socială devine principalul factor de propagare a ei=-.

'iverse forme de comportament deviant se învaţă e

prin observaţie, e prin experienţa personală. !nvăţarea

indirectă (observaţională) şi cea directă (experienţa

personală) se îmbină în diferite 6proporţii7 în modelarea

comportamentelor deviante. Apariţia unei manifestări

deviante este cu atât mai probabilă cu cât în experienţaanterioară a individului au existat modele de

comportament deviant==.

21 I. Buş, D. David, op. cit., p. 2+22 4. 6reda, Delicven%a :uvenilă, 6resa (niv. Clu:eană, Clu:!Napoca, 199

19

Page 20: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 20/112

Secţiunea II – Stimularea comportamentului 

na din problemele frecvent întâlnite în activitatea

 judiciară este cea a comportamentului simulat al

persoanelor implicate în diferite cauze penale.

Conduita sau comportamentul simulat este o

 încercare de a ascunde sau falsica sensul unei

realităţi. $ersoana în cauză dă intenţionat un răspuns

verbal străin aceluia pe care îl gândeşte, exteriorizând

sau mascând o expresie ce nu se potriveşte cu

aprecierea, atitudinea sau cu sentimentul autentic

 încercat.

imularea nu este o simplă eroare, ea secaracterizează prin intenţionalitate, este o greşeală

intenţionată, învăluită şi susţinută pragmatic. imularea

este o entitate contradictorie între aspectul aparent şi

cel imparent al comportamentului, expresia unei

dedublări psi"ologice în raport cu sine=@.

imularea are o prezenţă cotidiană, uneori se

dovedeşte a necesară, stimulând sensul vieţii. mul

are nevoie de unele pârg"ii compensatorii, de

2" N. Mitro&an, 4. 3dreng7ea, '. Butoi, 6si7ologie 8udiciară, Ed. /ansa, Bucureşti, 1992, p. "1

2

Page 21: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 21/112

autoiluzionare, de autoamăgire. $entru a depăşi

momentele critice din viaţă, persoana, conştient sau

inconştient, îşi protejează eul prin cultivarea

sentimentelor speranţei, încrederii, optimismului. !n

aceste situaţii simularea reprezintă o formă ocolită de

acceptare a condiţiei umane, un loc de refugiu

imaginar=:.

Condiţia succesului unei simulări este dată de

consistenţa sa internă, de abilitatea cu care subiectulmenţine coerenţa demersului său ctiv. 3a presupune

inteligenţă, conduită >civilizată?. Contrafacerile sunt

mijloace elegante de eludare a normativelor sociale.

ub masca unor conduite conformiste, inventând mereu

tactici derutante, simulantul se complace într#un fals

relaţional, structurându#şi un spaţiu simulat. paţiul

simulat este anume construit pentru a manipula. Cadrul

ctiv nu numai că ia locul realităţii, dar o şi preface.

imularea este întotdeauna motivată, determinată

de dorinţe, de interese. 3a este o modalitate de

realizare facilă a scopului. imularea apare în cele maidiferite situaţii+ pentru disculpare, pentru a apăra pe

cineva, din nevoia de protecţie, din dorinţa de

2) C. Cucoş, Minciună, contra&acere, si#ulare, Ed. 6oliro#, Iaşi, 1990, p )0

21

Page 22: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 22/112

răzbunare, pentru a rezista presiunilor şi normelor

coercitive ale comunităţii etc.

imularea se realizează prin diferite strategii+

inventare, exagerare, diminuare, adiţie, omisiune,

substituie, transformare, tăcere etc.

imularea, minciuna ind o construcţie ctivă, are

un impact deosebit asupra realului. 3a se poate

prezenta în diverse ipostaze=/+

simularea totală, în care falsitatea esteprezentă pe întreg parcursul manifestării

comportamentaleE

simularea intercalată cu anumite frânturi

de adevărE

simularea prin omisiunea voită a

informaţiei veridiceE

prezentarea unei variante sau ipostaze

greu vericabile ca ind adevărul însuşiE

recurgerea la demonstraţii incongruente

din punct de vedere formal (substituirea unei gândiri

logice cu una pasională)E

2* C. Cucoş, op. cit., p. )

22

Page 23: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 23/112

utilizarea abuzivă a unor demonstraţii

care nu concordă sau nu sunt relevante pentru situaţia

concretă prezentatăE

persi&area adevărului prin mimică,

gestualitate, dând de înţeles că ceea ce se spune este

falsE

exagerarea sau absolutizarea unor

aspecte neimportante în defavoarea esenţialuluiE

adăugarea la mesajul transmis a unorconotaţii negative ce ţin de prolul caracterial al

emitentuluiE

prezentarea unui adevăr ca şi cum

acesta ar o minciună şi a unei minciuni ca şi cum ar

adevărE crearea deliberată a unei derute

interpretative prin joncţionea dintre adevăr şi falsitate,

inducându#se prin aceasta dezinteresul interlocutorului

pentru a mai cunoaşte ceva.

1u există graniţe xe între adevăr şi falsitate,

existând o permanentă interşanjabilitate,

imultan operează după o logică elastică, pentru a

ajunge cât mai repede la ţintă, ind facilitat de limbaj şi

2"

Page 24: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 24/112

cunoscând foarte bine realitatea pe care îşi propune să

o ascundă.

!ntr#un anumit context aproape orice tip de

comportament poate dobândi funcţie adaptivă,

prolactică=2.

imularea reprezintă o metodă de coping

comportamental având funcţia de a preveni sau reduce

reacţia de stres provocată de anc"eta judiciară. $rin

simulare, persoana este convinsă că poate controlaagentul stresant, obţinându#se astfel o reducere a

reacţiei de stres. Acest efect pozitiv nu se înregistrează

automat.

!n urma unor studii experimentale (Averil, -;4@) s#a

constatat că prin controlul stresului nu se determină

doar reducerea acestuia, ci în unele cazuri se ajunge la

intensicarea fenomenului.

Copingul comportamentului antrenat în cazul

simulării, reduce stresul doar atunci când=4+

este urmat de un feed#bac" asupra

ecienţei intervenţiei comportamentaleE costul realizării lui nu depăşeşte

beneciileE

2+ M. Miclea, op. cit.20 M. Miclea, $tres şi apărare psi7ică, 6resa (niv. Clu:eană, Clu:!Napoca, 1990

2)

Page 25: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 25/112

reduce ambiguitatea şiDsau incertitudinea

legate de situaţia stresantă.

!n cazul testării la poligraf copingul

comportamental antrenat în simulare este inecient,

deoarece cele trei condiţii prezentate mai sus nu sunt

 îndeplinite în totalitate. Cu toate că beneciile obţinute

de subiectul simulant sunt net superioare costurilor

angajate în vederea realizării simulării (inducerii în

eroare a organelor judiciare), este puţin probabil să#şireducă stresul, deoarece+

acesta nu primeşte nici un feed#bac"

asupra ecienţei intervenţiei sale comportamentaleE

neavând nici o informaţie asupra situaţiei

stresante (feed#bac"), incertitudinea legată de acest

fapt nu are cum să se reducă.

Ba acestea se adaugă reactivarea la nivelul

sistemului cognitiv al subiectului a aspectelor

particulare ce ţin de comiterea faptei, menite să

amplice tensiunea psi"ică.

nitatea psi"o#somatică a simulării oferăposibilitatea certă de investigare şi depistare a oricărui

comportament simulat=8.

2 M. Miclea, $tres şi apărare psi7ică, 6resa (niv. Clu:eană, Clu:!Napoca, 1990

2*

Page 26: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 26/112

Secţiunea III – Indicatori psiho-fiziologici ai 

comportamentului simulat 

$rocesele afective sunt fenomene psi"ice complexe

caracterizate prin modicări ziologice mai mult sau

mai puţin extinse, printr#o conduită marcată de expresii

emoţionale (gesturi, mimică, etc.) şi printr#o trăire

subiectivă=;

.3moţia nu se reduce numai la aspectul de trăire

subiectivă, internă, ci formează o conguraţie complexă

de relaţii, un răspuns psi"oziologic multidimensional

vis#a#vis de evenimente. $rintre dimensiunile procesului

afectiv distingem@<+

modifcări cognitive  (procesarea

informaţiei stimul venită din mediu, care, în funcţie de

semnicaţie are rol activator sau nu)E

modifcări organice, vegetative

(creşterea arousalului zic, activarea cardiacă şi a

sistemului circulator, modicări la nivelul motilităţiigastrointestinale, tensiunii musculare, conductanţei

electrice a pielii etc.)E

29 I. ;adu şi cola5., Introducere <n psi7ologia conte#porană, Ed. $incron, Clu:!Napoca, 1991, p. *" $.;. laarus, E#otion and daptation, =>&ord (niversit? 6ress, 1991, <n Ioan Buş, D. David., op. cit., p. "1

2+

Page 27: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 27/112

modifcări comportamentale (gesturi,

reacţii, mimică, expresii vocale etc.).

Cele trei dimensiuni ale procesului afectiv nu pot

luate separat, între ele existând o permanentă

interacţiune sincronă, emoţia ind rezultatul conlucrării

a trei tipuri de factori+ cognitivi, organici şi

comportamentali. 9ezultanta interacţiunii acestor

factori se răsfrânge asupra trăirii subiective a

persoanei, respectiv a modului cum acesta resimtesituaţia şi se adaptează faţă de ea.

!n domeniul psi"ologiei judiciare emoţia este

considerată ca fenomen tipic sferei afective, deoarece

aceasta, prin modicările psi"ologice pe care le implică,

poate supusă unei analize ştiinţice sistematice.

Comportamentul emoţional global reprezintă

obiectivarea trăirii emoţionale, întâlnită atât în aspectul

inaparent, dar cel mai evident şi uşor observabil în cel

aparent. Aspectul aparent al modicărilor emoţionale

include motilitatea corporală, tremurul muscular,

expresivitatea facială, mişcările oculare, coloritulepidermic, tonalitatea vocală, intensicarea activităţii

sudoripare etc.

20

Page 28: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 28/112

'intre toate categoriile de răspuns emoţional

aparent, cea mai elocventă pentru observator o

constituie expresia facială, ind considerată ca un

barometru al emoţiei. 3xpresia >alb ca varul?,

referitoare la starea emoţională dezvoltată de către

subiect în cazul unei situaţii ce implică trăirea unei stări

emoţionale intense este asociată cu starea de

vasoconstricţie periferică (determinată de teamă). Ba

subiectul supus unei anc"ete judiciare, în cazulsăvârşirii unei infracţiuni această expresie este deseori

prezentă, dar cu un caracter mai difuz datorită tendinţei

subiectului de a simula o altă stare decât cea pe care o

trăieşte într#o astfel de situaţie@-.

3xpresia vocală în emoţie reprezintă un indice care

ne poate spune multe despre trăirea subiectivă pe care

o încearcă persoana. 3a se poate traduce prin

modicări în timbru, tonalitate, intensitate, in&exiuni,

accent etc. Aceste modicări sunt determinate de

nivelul ridicat al tensiunii musculaturii sc"eletice

generale, inclusiv a muşc"ilor laringelui carein&uenţează tensiunea corzilor vocale, ducând la noi

efecte de intensitate şi tonalitate.

"1 C.C. Negru, I. Buş, ;olul &actorului #otiva%ional <n detectarea co#porta#entului si#ulat prin te7nica poligra&,

Lucrare de licen%ă, @acultatea de 6si7ologie şi /tiin%e ale Educa%iei, Clu:!Napoca, 199, p. )"

2

Page 29: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 29/112

3lementul cel mai evident în cazul trăirii unor

emoţii, pe fond stresant (în cazul anc"etei judiciare, a

 încercării de a simula etc.) este tremurul ziologic

(microtremurătura musculară) existent la nivelul tuturor

muşc"ilor care acţionează aparatul fonorespirator. !n

cazul unei persoane care nu este stresată tremurul

ziologic are o intensitate maximă. !n momentul

instalării stresului acesta scade în intensitate sau este

eliminat. Creşterile sau scăderile intensităţii, frecvenţei,timbrului vocii, ca urmare a reducerii tremurului

ziologic, reprezintă un indice al gradului de stres pe

care#l încearcă persoana, frecvent utilizat în practicile

criminalistice în vederea detectării comportamentului

simulat.

!nsă nu trebuie separate aspecte externe, explicite,

de cele implicite, trebuind abordată atât problema

expresiei extreme a emoţiei cât şi a indicatorilor psi"o#

ziologici de care este legată.

$e baza indicatorilor ziologici utilizaţi atunci când

studiem emoţia putem obţine o informaţie obiectivăasupra gradului de intensitate pe care aceasta îl

implică. 5ndicatorii ziologici utilizaţi pentru a evidenţia

gradul de trăire subiectivă a unei emoţii sunt+

29

Page 30: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 30/112

electroencefalograma (3.3.F.), activitatea cardiacă şi a

sistemului sirculator (3.C.F.), rata respiratorie,

tensiunea musculară, modicările conductanţei

electrice ale pielii (F..9.) etc.

Electroencefalograma reprezintă o mărusă a

emoţiei ziologic central. *odalitatea de manifestare

este a unei activări (arousal) cu aspectul unui ritm de

voltaj redus şi frecvenţă ridicată, având ca aspect unui

ritm de voltaj redus şi frecvenţă ridicată, având ca efectblocarea ritmului alfa sincronizat@=. 3l apare în stările de

emoţie, depresie, anxietate, agitaţie etc. oferind

indicaţii cu privire la intensitatea acestora. *ăsurile pe

care le oferă sunt nespecice, referindu#se la starea,

respectiv la nivelul de activare determinat de o emoţie,

 însă foarte puţin la tipul emoţiei.

 Activitatea cardiacă şi a sistemului circular,

prin ritmul cardiac, tensiunea sanguină şi

vasomotricitate, reprezintă una dintre prezenţele cele

mai frecvente şi mai elocvente ale tabloului indicatorilor

pri"oziologici ai emoţiei.9itmul cardiac oferă o dinamică marcată atât de

caracterul stimulării emoţiei, cât şi de faptul că acea

"2 M. Doro&teiu, @iiologie . coordonarea organis#ului u#an, Ed. rgonaut, Clu:!Napoca, 1992, <n Ioan Buş, D.

David, op. cit., p. ")

"

Page 31: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 31/112

stimulare este prezentă sau doar expectată. Astfel,

emoţia legată de prezenţa concretă a unor stimuli

puternic stresanţi determină o modicare în sensul

accelerării ritmului cardiac, în timp ce doar anticiparea

prezenţei unor astfel de stimuli are ca efect decelerarea

ritmului cardiac@@.

0oarte uzitată în evidenţierea emoţiei, tensiunea

sanguină re&ectă atât ritmul bătăilor inimii (volumul de

sânge circulant), cât şi tonusul vasomotor local peunitatea de timp. Fradientele de presiune sanguină pot

interesa faza sistolică sau cea diastolică, precum şi

diferenţele dintre acestea, la un ciclu sistolă#diastolă.

Ca răspuns la stimulii cu caracter negativ pentru

persoană, care provoacă emoţia (în condiţii de

anxietate, stres etc.) are loc o creştere temporară a

tensiunii relaţionată cu modicări ale ritmicităţii

cardiace şi a vasomotricităţii.

3fectul modicărilor vasomotorii re&ectă creşteri

sau scăderi de volum sanguin la nivelul diferitelor părţi

din corp (deget, mână, braţ etc.), rezultat alvasoconstricţiei sau vasodilataţiei din regiunea

respectivă. 1u se poate vorbi despre o modicare

"" I. Cio&u, M. -olu, C. voicu, tratat de psi7o&iiologie, Ed. cade#iei, Bucueşti, 190, p. 21)

"1

Page 32: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 32/112

pletismogracă unică în emoţie, vasodilataţia sau

vasoconstricţia putând apărea în funcţie de calitatea

diferită a emoţiei (frică#vasoconstricţie periferică,

ruşine#vasodilataţie). neori ambele reacţii pot

surprinse concomitent prin înregistrări în puncte

multiple, deoarece dislocarea unei cantităţi de sânge

dintr#o regiune a organismului poate determina a&uxul

crescut de sânge într#o altă regiune@:.

*odicările cardiovasculare sunt indicatori aiactivităţii zice existente în emoţii, ai specicului

calitativ al acestora.

nul dintre cei mai vec"i indici ai emoţiei este rata

respiratorie. Aceasta poate înregistrată pneumatic

(la nivelul toracelui şi abdomenului pentru poligraf) sau

termoelectric (la nivelul nazal). 9eglarea respiraţiei este

complexă, ind supusă atât controlului involuntar re&ex

(excitarea centrului respirator bulbar), cât şi controlului

voluntar.

9espiraţia este sensibilă la o varietate de variabile

psi"ologice şi modicări organice care însoţesc emoţia.Astfel ritmul şi amplitudinea undelor respiratorii, durata

lor, raportul inspiraţieDexpiraţie, blocarea lor etc. sunt

") I. Cio&u, M. -olu, C. 4oicu, op. cit., p. 21)

"2

Page 33: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 33/112

afectate de tipul emoţiei (agresivitate, frică, nelinişte,

groază etc.), precum şi de starea con&ictuală care le

 însoţeşte.

Cu toate că nu există stricte valori parametrice sau

modele respiratorii care să poată atribuite unor tipuri

specice de emoţii, indicatorul de faţă face obiectul

unor sosticate investigaţii asupra comportamentului

simulat în domeniul judiciar.

Tensiunea musculară poate înregistrată localsau generalizat prin intermediul înregistrărilor mecanici

sau prin potenţialele electrice musculare (3.*.F.). Acest

tonus este considerat a strâns legat de starea

emotivă, astfel există o corelaţie pozitivă între 3*F din

regiunea frontală şi prezenţa anxietăţii, între

 înregistrările poligraf prin micşorările musculare şi

comportamentul simulat.

Galanţa muşc"ilor sc"eletici este în general

ec"ilibrată şi scăzută în relaxare. !n actul motor şi în

stările emoţionale crescute balanţa nivelului tensiunii

devine nu numai ridicată, ci şi discontinuă, cauzândtremurul. 3moţiile de intensitate crescută se pot

exterioriza în tremur, acesta putând c"iar dezorganiza

răspunsul motor din momentul respectiv.

""

Page 34: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 34/112

Modicările rezistenţei electrice a pielii 

reprezintă unul dintre cei mai sensibili indicatori ai

activităţii ziologice vegetative din emoţie. Când

activitatea corticală este reducă, iar componenta

simpatică predomină, conductanţa electrică a pielii este

scăzută, curba reacţiei crescând.

!n cazul confruntării repetate cu stimuli nocivi,

anciogeni, conductanţa electrică a pielii scade

condiţionat înaintea impactului cu stimuli, creşte întimpul primei faze de acţiune a acestuia după care

scade treptat. 0olosindu#se o metodă de tip poligraf au

fost obţinute sc"imbări de potenţial în raport cu

 încărcătura emoţională a cuvântului stimul. $aralele cu

reacţia electrodermică are loc o intensicare a activităţii

glandelor sudoripare, indicatori ai stresului emoţional@/.

 %oţi aceşti indicatori psi"ozilogici şi

comportamentali ai emoţiei pot întâlniţi în cadrul

practicii judiciare, mai ales în domeniul detectării

comportamentului simulat, având rolul de indici

indirecţi ai aspectului afectiv care acompaniazăpersoana în tot ceea ce face.

"* . Ciopraga, op. cit., p. 0

")

Page 35: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 35/112

CAPITOLUL IICAPITOLUL II

"*

Page 36: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 36/112

COMPORTAMENT NORMAL VERSUSCOMPORTAMENT SIMULAT

Secţiunea I – Despre comportament 

 'in perspectivă procesual penală, învinuitul este

persoana stabilită, deseori, dintr#un cerc de suspecţi,

faţă de care se efectuează cercetarea penală, cât timp

nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală contra sa.

(art. ==; C. pr. $en.).dată pusă în mişcare acţiunea penală, învinuitul

capătă calitatea de inculpat. 0iind o persoană care a

săvârşit o faptă penală, organele de urmărire penală

sau instanţa de judecată au obligaţia să stabilească

 împrejurările comiterii infracţiunii, cât şi gradul de

vinovăţie al făptuitorului.

Anc"eta penală presupune un contact direct,

nemijlocit între două părţi, determinat de apariţia unui

raport juridic procesual penal specic, ca urmare a

săvârşirii unei infracţiuni. 0aţă de obiectul său,

stabilirea existenţei sau inexistenţei raportului juridicpenal substanţial, raportul juridic procesual penal

conduce la o confruntare între principalii subiecţi +

autoritatea legală, reprezentată de organele

"+

Page 37: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 37/112

competente c"emate să stabilească adevărul, şi

persoana celui care a încălcat legea, ce încearcă pe

diverse căi, să se apere sau să evite tragerea la

răspundere penală@2

Confruntarea, în cazul de faţă, se desfăşoară pe tărâm

psi"ologic. Cu toate că ne a&ăm în faţa unui raport

 juridic prin excelenţă de putere, în care subiectul

dominant (magistratul) deţine o poziţie net avantajoasă

faţă de poziţia inferioară a învinuitului, procurorul sau judecătorul au de întâmpinat serioase dicultăţi, au de

claricat multe împrejurări, o bună parte dintre ele pe

calea luptei, a unui duel psi"ologic. A câştiga acest duel

 în favoarea adevărului înseamnă stăpânirea de către

magistrat a unor cunoştinţe de psi"ologie judiciară

a&ate la baza aplicării regulilor criminalistice. Ar de

neconceput să se realizeze scopul procesului penal fără

o cunoaştere exactă a omului, în calitatea sa de autor al

unei fapte penale, a mecanismelor psi"ice pe care se

bazează formarea declaraţiei şi, în general, a poziţiei

 învinuitului sau inculpatului în faţa organelor deurmărire penală sau a instanţei de judecată.

"+ E#. $tancu, op. cit., vol. 2, p. 90

"0

Page 38: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 38/112

$rocesele psi"ice ale făptuitorului au un caracter

foarte complex, această complexitate rezultând din

specicitatea etapelor infracţionale pe care făptuitorul

le traversează, mai mult sau mai puţin conştient. în linii

mari se apreciază că mecanismele psi"ologice ale

făptuitorului trebuie raportate la @ etape+

 în prima etapă se conturează latura

subiectivă a infracţiunii prin mecanisme psi"ologice

specice conceperii activităţii infracţionale(reprezentarea actului şi tendinţa de săvârşire sau de

nesăvârşire a faptei) şi rezoluţiei infracţionale@4. Acest

aspect este propriu infracţiunilor săvârşite cu intenţie.

 în etapa a doua are loc desfăşurarea

activităţii infracţionale, de regulă în trei faze succesive+

faza actelor pregătitoare, faza actelor de executare şi

faza urmărilor.

!n momentul săvârşirii faptei au loc procese psi"ice

puternice care dezorganizează forţa in"ibitoare a

scoarţei cerebrale şi, deci, percepţia senzorială.

'ezorganizarea percepţiei intervine şi datorită unuiputernic factor de bruiaj+ concentrarea atenţiei,

aproape în exclusivitate, asupra obiectului infracţiunii,

"0 C. Bulai, Drept penal ;o#An partea generală, '.(.B., Bucureşti, 199", p. 10+ şi ur#.

"

Page 39: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 39/112

deşi infractorul ar vrea să nu#i scape nimic din ceea ce

se întâmplă în jurul său. în această etapă intervin şi

ceilalţi factori de dezorganizare precum şi experienţa

infracţională a individului.

H în etapa a treia, post#infracţională, îşi fac

apariţia procese psi"ice determinate de teamă, de lupta

dusă de făptuitor pentru evitarea răspunderii penale.

'upă săvârşirea unui act ilicit se poate instala, la

majoritatea infracţiunilor, o stare de tensiune psi"ică,alta decât cea de tensiune preinfractională, mai mult

sau mai puţin evidentă, determinată de teama de a nu

descoperiţi şi care motivează dominanta depresivă a

individului. $rocesele psi"ice caracteristice acestui

moment generează nelinişte, nesiguranţă şi un

comportament neresc@8.

Astfel se explică o serie de acţiuni întreprinse de

făptuitori după săvârşirea infracţiunii, cum ar , de

exemplu, plecarea precipitată de la locul faptei,

distrugerea sau ascunderea unor mijloace materiale de

probă, dispariţia de la domiciliu, încercarea de creare aunor alibiuri prin deplasarea imediată într#un alt loc în

care încearcă să se facă IremarcaţiI.

" '. Bogdan, 6ro5le#e de psi7ologie :udiciară, Ed. /tiin%i&ică, Bucureşti, 190", p. 1

"9

Page 40: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 40/112

nii infractori mai versaţi încearcă să#şi ascundă

fapta prin simularea altor infracţiuni. 'e pildă în cazul

omorului se înscenează o sinucidere sau un accident,

după cum în cazul delapidării se simulează un furt, o

tâl"ărie. Alţi infractori, după ce constată că fapta a fost

descoperită, încearcă să obţină date despre evoluţia

cercetărilor revenind la faţa locului sau căutând să intre

 în contact cu persoanele ascultate. Ba infractorii

ocazionali pot întâlnite situaţii în care declaraţiile suntcontradictorii, vagi, deşi teoretic, de la această

categorie de făptuitori se aşteaptă cele mai clare şi

precise relatări referitoare la fapta pe care a comis#o.

1u trebuie uitaţi nici factorii obiectivi şi subiectivi

care pot in&uenţa procesul de percepţie al individului şi

nici condiţiile de memorare şi de redare, diferite de la

individ la individ, mai ales în momente de anc"etă

penală.

Secţiunea II !sihologia "nvinuitului sau inculpatului "nmomentul ascultării 39

"9 M. Basara5, Cri#inalistică, Ed. (niversită%ii Ba5eş!Bol?ai, Clu:!Napoca, 19+, p. 2+ şi ur#.

)

Page 41: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 41/112

*ecanismele psi"ologice ale celui anc"etat

prezintă câteva caracteristici care trebuie cunoscute

mai ales pentru contracararea încercărilor de inducere

 în eroare a organului judiciar prin simulare, disimulare,

minciună, sau prin folosirea altor mijloace prin care

acesta consideră că poate evita răspunderea penală.

Acestor mijloace le corespund anumite manifestări

determinate de mecanisme psi"ologice pe care

magistratul trebuie să le sesizeze şi să le interpreteze.'epistarea prezenţei stării de emoţie care poate

dezvălui dezacordul dintre cele armate şi cele

petrecute în realitate, dintre adevăr şi minciună,

reprezintă o problemă majoră a tacticii de anc"etă.

3ste resc ca majoritatea persoanelor invitate în

faţa organelor de anc"etă să prezinte o anumită stare

de emoţie, mai mult sau mai puţin intensă, potrivit

structurii lor psi"ice şi, îndeosebi, posturii procesuale în

care se a&ă+ învinuit, inculpat, martor sau parte

vătămată.

 %ensiunea psi"ică a învinuitului sau inculpatuluieste, de regată, mult mai mare decât a celorlalte

persoane. $ractica a scos în evidenţă faptul că un

anumit gen de infractori, de tipul recidiviştilor sau al

)1

Page 42: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 42/112

IprofesioniştilorI prezintă o stare emoţională aparent

mai redusă, pentru magistraţii neavizaţi sau fără

experienţă aceasta ind mai greu de depistat.

'atorită cauzelor diverse, care fac mai dicil de

sesizat emoţia tipică dezacordului dintre armaţiile

sincere şi nesincere, specialiştii consideră că prezenţa

emoţiilor poate stabilită, dar niciodată în c"ip total.

$entru evitarea acestui neajuns este important de ştiut

că stărilor emoţionale, de tensiune psi"ică, le suntspecice o serie de manifestări viscerale şi somatice,

mai importante ind+:<

a accelerarea şi dereglarea ritmului respiraţiei,

paralel cu dereglarea emisiei vocale (răguşirea),

scăderea salivaţiei senzaţia de uscare a buzelor şi a

gurii)E

 5 creşterea tensiunii sanguine şi accelerarea

bătăilor inimii, însoţită de fenomene vasodilatatorii

(congestionare) şi vasoconstrictorii (paloare)E

c contractarea muşc"ilor sc"eletici, manifestată

prin crispare sau prin blocarea funcţiilor motorii(aspectul de Iînlemnit de fricăI)E

) '. Bogdan, op. cit., p. 1)

)2

Page 43: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 43/112

d) sc"imbarea mimicii şi pantomimicii, pe un fond

de agitaţie,

transpusă frecvent în mişcări şi gesturi, într#o conduită

ce nu mai corespunde comportamentului normal al

individului. rice fenomen su&etesc îşi are

corespondent într#o stare psi"ică:-E

e) *odicarea timpului de reacţie sau de latenţă,

caracterizat prin întârzierea răspunsului la întrebări care

conţin cuvinte critice, afectogene, întârzieri ce potajunge la circa : secunde faţă de timpul în care se

răspunde la întrebările necritice. %impul de reacţie se

apreciază din momentul aplicării stimulului (întrebarea)

până în cel al declanşării răspunsului.

 în esenţă, pe un fond general de tensiune psi"ică,

specică anc"etei, îşi fac apariţia la cel ascultat,

manifestări având un grad înalt de intensitate, ceea ce

reprezintă un indiciu, de simulare, disimulare sau

minciună (forma de simulare sau disimulare a

adevărului, atunci când este comunicată prin limbaj).

 %oate aceste modicări pot stabilite cu o anumităaproximaţie de către cel ce efectuează ascultarea, dacă

)1 . t7anasiu, -est şi personalitate, Ed. /tiin%i&ică, Bucureşti, 1900, p. 2!*

)"

Page 44: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 44/112

are cunoştiinte de psi"ologie, ziologie şi, bineînţeles

spirit de observaţie adecvat profesiunii.

$ornind de la manifestările psi"ocomportamentale

ale persoanelor implicate în cauze penale, s#a încercat

stabilirea unor regu după care se poate detecta

minciuna, vinovăţia sau inocenţa:=+

răspunsul vinovatului este mai lent şi

ezitant, cel al inocentului este spontan, detaliat şideseori indignatE

vinovatul suportă mai greu privirea, spre

deosebire de inocent care roşeşte însă mai uşorE

inocentul face apel la corectitudinea sa şi

caută să demonstreze că nu ar avea nici un interes

pentru faptele care i se imputăE

inocentul dă mai greu explicaţii privind

modul în care şi#a petrecut timpul, spre deosebire de

vinovat care oferă imediat un >excelentI alibiE

inocentul este consecvent în declaraţiile

pe care le face. 1ecesităţile practice evidente au

condus la o serie de încercări de găsire a unor te"nici

prin care să se detecteze cu precizie şi obiectivitate

)2 M. LeClere, Manuel de 6olice 'e7niue, Ed. 6olice 4evue, 6aris, 190), p. +)

))

Page 45: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 45/112

principalele modicări cauzate de tensiunea psi"ică,

modicări care nu pot depistate printr#o singură

observaţie vizuală, c"iar de un anc"etator avizat şi cu

experienţă.

CAPITOLUL IVCAPITOLUL IV

TEHNICI DE EVIDENŢIERE ACOMPORTAMENTULUI

SIMULAT

Secţiunea I #eorii ce stau la $aza detectării 

comportamentului simulat 

!ncă din cele mai vec"i timpuri ale existenţei s#a

constatat că atunci când o persoană minte au loc

)*

Page 46: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 46/112

modicări psi"oziologice la nivelul organismului

acesteia. Gazându#se pe această supoziţie, au fost

descoperite şi perfecţionate diferite te"nici de detectare

psi"oziologică a comportamentului simulat.

rice instrument de măsură, e el tradiţional sau

modern are la bază o anumită teorie. Această teorie

poate explicită, detaliată până în cel mai mic

amănunt, sau implicită, rămânând la latitudinea

persoanei găsirea relaţiilor care stau la baza ei.'acă în antic"itate se considera că la originea

reacţiilor psi"oziologice se a&ă >$uterea 'ivină:@,

studiile contemporane sugerează că factorul major,

determinant al reacţiilor psi"oziologice îl reprezintă

variabilele motivaţional#emoţionale, iar studiile recente

susţin că factorul major în acest proces este reprezentat

de variabilele cognitive.

'avis (-;2-) sugera trei teorii (motivaţional#

emoţionale) care ar putea explica fenomenul ce stă la

baza reacţiilor psi"oziologice+

a) Teoria răspunsului condiţionat   susţine cărăspunsul ziologic este consecinţa unei activări

emoţionale determinată de către un stimul

)" C.. Lea, $upersition and @orce, 67iladelp7i, 10, <n I. Buş, D. David, op. cit., p. "0

)+

Page 47: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 47/112

condiţionat. Când un stimul dat este asociat cu o

emoţie puternică, un răspuns amplu va expectat.

Această teorie este susţinută de corelaţia pozitivă

existentă între răspunsul ziologic şi semnicaţia

itemilor testului pentru persoana respectivă. %eoria nu

explică de ce detectarea comportamentului simulat are

loc în condiţii cu motivaţie scăzută şi mai puţin

ameninţătoare.

b) Teoria conictului - activarea simultană adouă tendinţe con&ictuale, cum ar motivaţia de a

minţi şi dorinţa de a spune adevărul, se regăseşte la

nivelul arousalului ziologic. Cu cât con&ictul este mai

intens, cu atât mai amplu va răspunsul. Această

explicaţie provine din studiile efectuate de Buria între

anii -;=<#-;@<. %eoria nu poate explica detecţia

simulării în cazul >%estului cu cartonaşeI (un test de

simulare utilizat în investigaţia cu poligraful).

c) Teoria pedepsei - susţine faptul că arousalul

ziologic în timpul simulării este activat de frica de

consecinţe (0ear of ConseJuences) în cazul în care ar detectat.

)0

Page 48: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 48/112

$rezentarea şi explicarea celor trei teorii s#a făcut

conform unei surse de referinţă terminologică

americană::.

altă teorie care încearcă să explice modicările

psi"oziologice determinate de minciună şi care

accentuează rolul factorului afectiv#motivaţional este

>teoria motivaţieiI:/. %eoria susţine că există o rată

semnicativ ridicată a detecţiei psi"oziologice la

subiecţii motivaţi să evite detectarea, comparativ cuun grup de subiecţi care nu au fost explicit motivaţi.

Cercetările cognitive în domeniu au evidenţiat un

număr de trei teorii menite a explica originea reacţiilor

psi"oziologice antrenate în comportamentul simulat+

a) Teoria prezumţiei de vinovăţie # a fost introdusă

de către BKLLen:2  şi susţine faptul că reacţia

psi"oziologică va evidentă (indică simularea) la

 întrebarea relevantă, datorită faptului că subiectul este

conştient de vinovăţia lui. nele din asumpţiile stipulate

))  D. rapo7l and $. $tur#, 'er#inolog ;e&erence &or t7e $cience o& 6s?c7op7?siological Detection o& 

Deception, 'ennessee, 1990, p. 1+)* L.. -usta&son and M.'. =rne, E&&ects o& eig7tened Motivation on t7e Detection o& Deception, 8ournal o& 

pplied 6s?c7olog?, 19+), p. 1)", 1)0)+ D.'.L?en!'7e 4alidit? o& t7e -uilt? novvledge 'ec7niue, 8ournal o& pplied 6s?c7olog?, 6s?c7olog?

and t7e Lie Detection Industr?, #erican 6s?c7ologist, 19+,190)

)

Page 49: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 49/112

de BKLLen au la bază teoria reacţiei la orientare a lui

GerlKne:4 si oLolov:8.

b) Teoria ocalizării atenţiei  # iniţiată de către

Maid:;. Acesta a descoperit că răspunsul psi"oziologic

la un stimul re&ectă gradul în care stimulul este

expectat.

c) Teoria dihotomizării  # dezvoltată gradual de

către un grup de cercetători din 5erusalim/< în opinia lor

setul de stimuli (itemi ai testului poligraf) sediferenţiază în două categorii distincte + relevant şi

irelevant. ubiecţii care posedă informaţii în legătură cu

fapta penală pentru care sunt anc"etaţi se

concentrează doar pe un anumit aspect al stimulului

prezentat #dacă este relevant sau irelevant # în acest fel

ignorându#se alte aspecte ale stimulului, care

informează anc"etatorul în legătură cu gradul de

simulare al subiecţilor.

tudii mai recente/-  sugerează că in detectarea

comportamentului simulat intervin mai multe variabile.

)0 D.E.Berl?ne! Motiva%ional 6ro5le#s ;aised 5? E>ploratoi? and Epist7e#ic Be7avior, $tud? o& a $ciens,

 NeF Gor, 19+ ) E.N.$oolov! Baele re&le>e ale percep%iei, <n 6si7ologia <n (;$$, Ed. /tiin%i&ică, Bucureşti, 19+",pag. *")9 H.M. Haid şi M.'.=#e ! Cognitive, $ocial and 6ersonalit? 6rocesses in t7e 6s?siological Detection o&

Deceptio,cade#ic 6ress, NeF Gor, 191*  Ben!$7a7ar,- ! &urt7er $tud? o& t7e Dic7oti#iation '7eor? in Detection o& In&or#ation,

6s?c7op7?siolog?.l 900, <n Ioan Buş, D.David, opera citită, pag. "*1 C.C. Negru şi I. Buş, op. cit., p. "1

)9

Page 50: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 50/112

'in momentul în care detectarea psi"oziologică a

comportamentului simulat a devenit importantă în

domeniul cercetării psi"oziologice, există o părere

comună a specialiştilor asupra faptului ca reacţiile

psi"oziologice apar cu certitudine atunci când o

persoană ascunde adevărul.

Secţiunea II #ehnici si mijloace de investigare acomportamentului simulat 

$rocesele cognitive sunt însoţite de unele

manifestări observabile şi neobservabile direct, care pot

constatate în mod obiectiv prin înregistrarea cu

ajutorul unor aparate ( poligraf, fonograf etc.) a

modicărilor vasculare , cerebrale, de temperatură a

pielii şi respiratorii/=.

Ba persoanele normale din punct de vedere

psi"oziologic, comportamentul simulat (minciuna) esteadeseori asociat cu trăirea unor stări emotive intense

care se accentuează în momentul investigaţiei

criminalistice.*2 CC .Negru şi I. Buş=pera citită, pag. "1

*

Page 51: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 51/112

Cele mai frecvente reacţii psi"oziologice care au

fost puse în evidenţă la subiecţii supuşi anc"etei

 judiciare, ca urinare a unor comportamente

infracţionale săvârşite şi care erau motivaţi pentru

dezvoltarea unui comportament simulat, au fost+

accelerarea ritmului cardiac, creşterea presiunii

sangvine, apariţia fenomenelor vasodilatatorii şi

vasoconstrictorii ("iperemie sau paloare), accelerarea

şi sacadarea respiraţiei, dereglarea fonaţiei şiemisiunii de sunete, "iposalivaţia şi contractarea subită

a muşc"ilor sc"eletici.

 %oate aceste reacţii neurovegetative, declanşate

intern, sunt slab supuse unui control voluntar ind

determinate de gradul de percepere a riscului de a

detectat, rezultat al unei evaluări cognitive a situaţiei.

Aceste reacţii sunt asociate cu un comportament

manifest, cu valoare de identicare, pentru specialiştii

din domeniul judiciar, a unei disonanţe între declaraţiile

subiectului şi gradul de acord asupra lor. 'in

comportamentele externe relaţionate cu modicărileneuroziologice rezultă sc"imbări ale mimicii şi

pantomimicii, blocarea bruscă a funcţiilor motorii,

*1

Page 52: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 52/112

tremurul din voce, modicarea timpului de latenţă între

perceperea întrebării şi furnizarea răspunsului/@

Comportamentele prezentate anterior sunt

elemente ale vieţii psi"ice şi comportamentale pe care

orice persoană le experimentează de#a lungul vieţii, e

că a fost sau nu obiect al unei investigaţii criminalistice.

3le au fost puse în evidenţă prin diverse încercări

practice şi experimentale de#a lungul timpului, însă

ceea ce s#a obţinut sunt doar patternuri de posibilemanifestări (comportamentale şi ziologice), care diferă

de la o persoană la alta datorită frecvenţei, intensităţii,

duratei etc. în funcţie de modul în care sunt trăite şi

exteriorizate aceste >comportamenteI s#au creat te"nici

de control a sincerităţii declaraţiilor (comportamentului

simulat), care presupun atât o bună stăpânire a

metodolobgiei lor, cât şi o vastă şi îndelungată practică

 în domeniul psi"ologiei judiciare.

Cele mai cunoscute te"nici de investigare în acest

domeniu sunt+

1# Metoda asociaţiei libere

2# Metoda e!perienţei motrice

"# Tehnici pentru suprimarea cenzurii con"tiente

*" I. Buş şi D. David, op. cit., p. )

*2

Page 53: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 53/112

)# Metoda detectării stresului emoţional în scris

*# Metoda detectării stresului din voce

+# Tehnica poligra#

1) Metoda asociaţiei liere

Ca te"nică de diagnosticare a comportamentului

simulat, porneşte de la premisa că o anumită

semnicaţie a cuvintelor#stimul, care se prezintă

subiectului investigat, determină o activare la nivelul

reţelelor semantice, exercitând o in&uenţă specicăasupra stării emoţionale a subiectului, respectiv asupra

asociaţiilor pe care acesta le stabileşte ulterior.

3xistă o serie de criterii care#şi fac simţită prezenţa

 în orientarea stabilirii asocierilor de idei legate de un

cuvânt stimul. Astfel, dacă la cuvântul#stimul >micI se

răspunde prin cuvântul >mareI, iar la >albI cu >negruI,

se poate concluziona că asocierile făcute au la bază

principiul contrastului/:

na dintre modalităţile acestei te"nici strâns legate

de detectarea comportamentului simulat o reprezintă

 înregistrarea timpului de latenţă. Anastasi (-;2:), înurma utilizării acestei metodologii, concluziona+ >dacă

viteza de reacţie verbală este diferită la cuvintele critice

*) I. Cio&u Co#porta#ent si#ulat, Ed. cade#iei de /tiin%e $ociale şi 6olitice, Bucureşti, 190), p. +0

*"

Page 54: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 54/112

faţă de cele nesemnicative, dacă subiectul refuză

răspunsul la unele cuvinte critice sau repetă, în lipsa

altui cuvânt, răspunsuri verbale anterioare, atunci

vinovăţia subiectului poate socotită dovedităI//.

$rin timpul de latenţă se înţelege perioada care se

scurge de la emiterea unui stimul până la producerea

reacţiei.

!n cadrul acestor te"nici intră şi proba Abra"amsen#

9assanof#Nving, care utilizează te"nica asocierii decuvinte însoţită de înregistrarea timpilor de răspuns, ca

indicatori ai stărilor afective legate de evenimente pe

care persoana, obiect al investigaţiei, vrea să le

ascundă. $rocedura constă în administrarea unei liste

de cuvinte la care subiectul trebuie să asocieze cuvinte,

 într#un timp cât mai scurt. Bista este elaborată de către

un specialist în domeniul detecţiei comportamentului

simulat, după o studiere detaliată a cazului, şi cuprinde

cuvinte >neutreI, respectiv >afectogeneI, a căror

semnicaţie este legată direct sau indirect de ceea ce

subiectul încearcă să ascundă. Comparaţia întrereacţiile la cele două tipuri de cuvinte (neutre sau

afectogene) permite decelarea in&uenţei emotivităţii,

** I. Buş şi D. David, op. cit., p. )1

*)

Page 55: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 55/112

determinată de perceperea riscului de a detectat,

asupra tipului de răspuns oferit şi a timpului de reacţie,

cunoscându#se că la stimulii neutri timpul de latenţă

este constant, iar la cuvintele afectogene crescut/2.

5ndicii care se urmăresc pentru a se putea pune în

evidenţă tendinţa de simulare a subiectului sunt+

# repetarea cuvântului#stimul #necesară pentru a

avea timp să elaboreze un alt tip de răspunsE

# latenţa răspunsului #variabilă în funcţie de subiectşi condiţionată de natura stimulilor. Batenţa este mai

mare pentru cuvintele abstracte decât pentru cele

concrete . %impii de reacţie mai mari de patru secunde

indică o încercare de simulare.

# asociaţia supercială# asociaţia intrinsecă,

presupusă a cea cerută de către cuvântul stimul, este

derogată uneia superciale. e presupune că subiectul,

considerând că asociaţia ar prea expresivă, încearcă

să o substituie uneia mai puţin incriminante.

# repetarea cuvintelor oferite ca răspuns#un cuvânt

repetat de mai multe ori indică existenţa uneisemnicaţii care trebuie vericatăE

*+ ' .Bogdan! 6ro5le#e de psi7ologie :udiciară, Ed. /tiin%i&ică, Bucureşti,J 90",pag. 1"2

**

Page 56: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 56/112

# modicarea sensului cuvântului iniţial# constă în

oferirea unui răspuns pe care apoi încearcă să#l explice

privit dintr#o altă perspectivă.

 în majoritatea cazurilor indicii prezentaţi anterior,

apar strict legaţi de anumite cuvinte stimul, c"iar şi la

repetarea probei. Ba noi în ţară cercetările întreprinse

de către Al. 9oşea/4  au obţinut un coecient de

delitate de ;<O. Această te"nică de detectare a

comportamentului simulat este uneori folosită îndomeniul judiciar, dar pentru a#i creşte ecienţa se

foloseşte în combinaţie cu alte te"nici (metoda

experienţei motrice, poligraf).

!) Metoda e"perienţei motrice

$rimele încercări legate de această metodă

presupuneau înregistrarea reacţiilor ziologice ale unui

subiect care era investigat, folosindu#se te"nica

asocierilor libere. Astfel, cu cât încărcătura emoţională

a cuvântului prezentat era mai mare, cu atât pe

inscriptor apăreau reacţii vegetative (respiraţia, 33F )

mai ample, iar fonograma răspunsului verbal prezenta olatenţă mărită/8. Gazându#se pe cercetări similare şi

observând legătura, creată în timp, între un fenomen

*0 l.;oşca!Metodologie şi te7nici e>peri#entale <n psi7ologie, Ed. /tii%i&ică,Bucureşti, 1901,pag. 102* '.Bogdan şi I.Cio&ii, opere citite, pag. 1")

*+

Page 57: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 57/112

central, nemăsurabil direct şi un fenomen motor#

periferic (presiuni digitale ritmate pe o membrană

pneumatică), psi"ologul rus P.9. Buria/;  elaborează

metoda >experienţei motriceI.

Aceasta te"nică a fost modicată şi îmbunătăţită

de către psi"ologul de origine spaniolă 3milio *ira N

Bopez2<, care a construit un aparat numit manotometru.

3xperimentul consta în faptul că subiectul trebuia

să#şi dubleze răspunsul verbal, la cuvântul stimulconţinut în listă, cu o reacţie motorie (apăsarea pe o

clapă). în aceste condiţii subiectul îşi concentrează

atenţia asupra mâinii cu care trebuie să îndeplinească

sarcina, modicările care au loc la nivelul celeilalte

mâini scăpând controlului conştient, ind înregistrate,

 înregistrarea unui tremur asociat cu o latenţă ridicată a

răspunsului verbal reprezintă indiciul unei eventuale

tentative de simulare.

Buria constată că în condiţiile unei puternice

activări emoţionale, produsă de efortul de disimulare,

curba motrică înregistrată se modică în aşa măsură încât această activare emoţionala este decelabilă2-.

*9 .;. Luria şi $.=. 4inogradova, n =5:ective Investigation o& t7e D?na#ics o& $e#antic $iste#s, Britis7

8ournal o& 6s?c7olog?, 19*9, p. *, 9!9*+ E#ilio Mira G. Lope Manuel de 6s?c7ologie 8uridiue, 6.(.@., 6aris, 19*9, p. 0)+1 '. Bogdan, op. cit., p. 1"+

*0

Page 58: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 58/112

*etoda prezentată şi#a avut utilitatea la vremea

respectiv (prima parte a secolului QQ), azi ind înlocuită

de alte te"nici cu o acurateţe cu mult crescută.

#) Te$nici pentru suprimarea cenzurii conştiente.

copul acestor te"nici constă în suprimarea

controlului conştient al declaraţiilor, astfel încât

răspunsurile să e automate, lipsite de in&uenţa

controlului raţional voluntar.

 %e"nicile de acest gen îşi au originea în antic"itateunde, cunoscându#se efectul alcoolului asupra stării de

conştiinţă şi a controlului voluntar, prizonierilor de

război li se administra alcool pentru a se putea obţine

de la aceştia informaţii care în stare normală nu ar

fost furnizate.

'upă studierea efectelor pe care le are "ipnoza

asupra stării de conştiinţă, s#a recurs la folosirea ei

pentru detectarea comportamentului simulat. în -;</

anc"ez Perrera a utilizat pentru prima dată "ipnoza în

practica judiciară. în urma experienţei acumulate

acesta concluzionează că metoda nu poate generalizată, deoarece pe lângă un bun "ipnotizator

este nevoie şi de complezenţa celui care urmează să e

"ipnotizat. Armaţiile lui Perrera se bazează numai pe

*

Page 59: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 59/112

experienţa sa şi pe un suport teoretic supercial, la

acea vreme.

Cercetările ulterioare au demonstrat existenta a

două tipuri de te"nici de "ipnotizare care pot utilizate

 în practica judiciară2=+

# una permisivă (maternă) #care presupune un mod

>caldI de abordare a persoanei ce urmează a

"ipnotizată, complezenţă din partea acesteia, aderenţă

la procedură etcE# una agresivă (paternă)# care presupune ca

individul să nu coopereze şi să nu dorească sa e

"ipnotizat, bazându#se pe abilităţile "ipnotizatorului şi

având o modalitate specică de abordare a persoanei.

1u este greu de înţeles de ce te"nica de

"ipnotizare folosită de Perrera nu se putea aplica decât

 în situaţii rare persoanelor a&ate sub investigaţie

 judiciară. persoană vinovată va motivată pentru a

se împotrivi sau simula starea de transă în vederea

eludării informaţiilor pe care acesta nu vrea să le

mărturisească.Pipnoza ca te"nică de detectare a

comportamentului simulat se aplică în prezent în

+2 ;. (dol&!and5oo o& ?pnosis &or 6ro&essionals, 4an Nostrand,;ein7old,190,pag. )

*9

Page 60: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 60/112

domeniul criminalistic alături de investigaţiile cu

ajutorul poligrafului.

altă metodă subsumată acestei categorii

presupunea utilizarea unor substanţe psi"o#

farmaceutice ca eterul, morna, preparate barbiturice

etc. care aduc subiectul, căruia i se administrează, într#

o stare de semiconştienţă numită >automatism oniricI.

 în această stare cenzura conştientă este obnubilată,

fără a se suprima complet capacitatea de exprimaresau de reacţie automată.

!n anul -;-8, un medic american (Pouse) a lansat

un program numit >erul AdevăruluiI (%"rut"#erum). în

urma administrării substanţei respective, autorul

pretindea că se obţin declaraţii foarte sincere în

legătură cu infracţiunea pe care un subiect a comis#o.

$rocedura consta în administrarea serului (-O

brom"idrat de scopolamină şi =O clor"idrat de mornă)

la ecare jumătate de oră în doze de - sau = ml ( în

funcţie de greutate şi vârstă) până la obţinerea unei

stări de semiconştienţă2@

 în prezent o astfel de te"nică este interzisă,

considerându#se că ar reprezenta o gravă încălcare a

+" .8.E?nsenc!$ense and Nonsense in 6s?c7olog?,6elican, London.19++K '. Bogdan!=pera citită, pag. 1"0

+

Page 61: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 61/112

dreptului de apărare a individului în faţa organelor

 judiciare.

%) Metoda detectării stresului emoţional scris

3ste o metodă prin care se înregistrează sub formă

gracă modicările intervenite în scrisul unei persoane

a&ată într#o stare de tensiune psi"ică. e înregistrează

trei caracteristici ale scrisului+ timpul de latenţă, durata

scrierii răspunsului, presiunea scrierii. încăperea în care se desfăşoară examinarea trebuie

să e izolată fonic, să asigure confortul necesar acestui

gen de examinare, deoarece orice zgomot, orice

intervenţie din afară in&uenţează negativ desfăşurarea,

respectiv rezultatele testării2:.

e recomandă utilizarea acestei te"nici în paralel cu

testarea la poligraf, realizându#se o completare

reciprocă a rezultatelor obţinute prin cele două metode.

&) Metoda detectării stresului din voce

'atele oferite de literatura de specialitate

demonstrează că printre indicatorii cei mai sensibili aiemoţiei se înscriu şi caracteristicile conturului, vitezei,

amplitudinii, frecvenţei tonului fundamental al vocii de#

+) . 8.Nec7i&orConstatarea disi#ulării adevărului cu a:utorul aparatului pentru detectarea e&ectelor e#o%iei asupra

scrisului,in 'ratat practic de cri#inalistică, Ed.Ministerului de Inte#e,Bucureşti,l 90, voi 2, pag. )+!)1"

+1

Page 62: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 62/112

a lungul unei rostiri, ca urmare a modicărilor de ordin

ziologic în aducţia şi abducţia corzilor vocale2/.

c"imbările la nivelul frecvenţei tonului

fundamental se instalează, de regulă, în spectrul

neauzibil al vocii, domeniu care nu este în întregime

controlat de conştiinţă.

'etectorul sau evaluatorul de stres psi"ologic din

voce ($sKc"ological tress 3valuator #$3), este un

dispozitiv care permite evidenţierea stresului emoţionaldin voce, mai exact modulaţiile inauzibile şi involuntare,

de frecvenţă medie (0*) în registrul 8#-= Pz (8#-: Pz,

după alţi autori). Aceste modulaţii de frecvenţă, a căror

intensitate şi pattern sunt invers proporţionale cu

gradul de stres al vorbitorului, se presupun a

rezultatul tremurului ziologic care acompaniază

contracţia voluntară a muşc"ilor striaţi implicaţi în

vorbire. în timpul perioadei fără stres modulaţiile sunt

sub controlul sistemului nervos central (1C). Ba

apariţia stresului sistemul nervos autonom (1A) devine

dominant, având ca efect in"ibiţia muşc"ilor fonatori curepercusiuni la nivelul registrului 0*. Această in"ibiţie,

indicator al stresului emoţional, este evidenţiată de

+* . Ciopraga, op. cit., pag. *

+2

Page 63: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 63/112

către detectorul de stres din voce, ca o caracteristică

blocantă sau ca o formă de undă rectangulară22.

!n investigaţiile criminalistice, pentru obţinerea

unor rezultate superioare în analiza emoţiei manifestate

 în voce, se foloseşte un cuplu de aparatură, care

cuprinde+ #un magnetofon profesional de înaltă

performanţă, te"nică ce înregistrează răspunsul dat de

subiect la poligrafE

un sonograf de tipul 4<=; AE un aparat de detectare a stresului din voce

cu ajutorul căruia se transcrie pe vocograme

reprezentarea sonoră a răspunsului dat de subiect în

timpul testării la poligraf.

0olosirea acestei metodologii pentru

detectarea comportamentului simulat prezintă mai

multe avantaje

 înregistrarea profesională a răspunsului dat

de subiect, permiţându#se reţinerea şi transcrierea cu

ajutorul sonografului a modicărilor produse în voce şi

vorbire, rezultate a stării emoţionale trăiteE

++ @. orvat7! E&&ect o& Di&&erent Motiva%ional Instructions c# Detection o& Deception Hit7 t7e 6s?c7ological $tress

Evaluator and t7e -alvanic $in ;esponse, 8ournal o& pplied 6s?c7olog?, 1909,pag. "2"!""

+"

Page 64: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 64/112

posibilităţile ştiinţice oferite de sonograf în

transcrierea pe fonograme a caracteristicilor care pun în

evidenţă modicările produse în voceE

posibilitatea de a corela rezultatele obţinute

cu ajutorul poligrafului, cu cele provenite din studierea

vocogramelor.

'etectorul stresului din voce procesează

frecvenţele din voce, le păstrează pe bandă magnetică,

utilizând ltre electronice şi te"nică de discriminare afrecvenţelor. $attemurile de stres apar ca un traseu

mişcător pe o "ârtie specială pentru înregistrat.

Caracteristicile vocale care pun în evidenţă emoţia

determinată de disimularea adevărului, analizate cu

ajutorul acestei te"nici sunt24+

#valorile (medie şi limitele minime sau maxime)

frecvenţei tonului fundamental al vociiE

#durata emisiei vocaleE

#intensitatea consoanelor exploziveE

#viteza de articulareE

#timpul de latenţă.Acest dispozitiv a fost considerat ca ind un

detector al minciunii mediat vocal, multilateral, dar nu

+0 4ei supra

+)

Page 65: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 65/112

mai ecient decât poligraful. tudiile efectuate de

Garland (-;4/), Rubis (-;4@) şi Povart" (-;4;), în ceea

ce priveşte acurateţea detectării comportamentului

simulat, cu cele două dispozitive, au pledat în favoarea

utilizării poligrafului, acesta având predictibilitate mult

crescută.

') Te$nica poligraf 

 %e"nica poligraf este una dintre cele maiperformante te"nici folosite în domeniul detectării

comportamentului simulat.

$oligraful cunoscut empiric sub denumirea de

> detector de minciuni > este un înregistrator mecanic

sau electronic, ce preia pneumatic modicările de

tensiune arterială, puls, respiraţie, suplimentat cu un

sistem pentru înregistrarea rezistenţei electrodermice

(93') şi a micromişcărilor musculare28.

$oligraful nu înregistrează în mod direct minciuna,

ci modicările ziologice determinate de emoţiile care

 însoţesc comportamentul simulat.*odicările psi"oziologice sunt cauzate de

reacţiile emotive ale persoanei examinate (frica de

+ ng7elescu şi N.Dan, Dic%ionar de cri#inalistică,Ed. /tiin%i&ică şi enciclopedică, Bucureşti, 19)

+*

Page 66: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 66/112

detecţie, frica de consecinţe, anxietate etc). cupându#

se de această problemă G.*.mit"2;  menţionează că

uneori minciuna nu este clar şi simultan indicată prin

modicări în traseul cardiac sau respirator. 5ndicaţiile

cele mai sigure le oferă răspunsul electrodermic (F9).

 în aproximativ 4<#8<O din cazuri se poate stabili, pe

baza de F9, în condiţii experimentale, dacă subiectul

spune sau nu adevărul. 'acă se interpretează şi se iau

 în calcul şi ceilalţi indicatori (modicările respiratorii,tensiunea arterială, puls, etc.), atunci acest procent

poate creşte foarte mult.

+9 B.M.$#it7, '7e 6ol?grap7, $cienti&ic #erican, 19+0, pag. 2*!"1,21+

++

Page 67: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 67/112

CAPITOLUL VCAPITOLUL V

INVESTIGAREA COMPORTAMENTULUISIMULAT PRIN TEHNICA POLIGRAF

Secţiunea I Detectarea simulării cu ajutorul poligrafului 

$oligraful nu înregistrează minciuna ca atare, cimodicările ziologice ale organismului în timpul

variatelor stări emoţionale care însoţesc simularea.

'etecţia simulării cu te"nica poligraf este

fundamentată ştiinţic de următoarele aspecte+ în

săvârşirea unei fapte penale subiectul participă cu

 întreaga sa personalitate, mobilizându#şi pentru reuşita

infracţională întregul său potenţial cognitiv,

motivaţional şi afectiv. Acest lucru face ca actul

infracţional să nu rămână ca o ac"iziţie întâmplătoare,

+0

Page 68: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 68/112

periferică a conştiinţei, ci să se integreze în aceasta sub

forma unei structuri informaţionale stabile, cu conţinut

afectiv#emoţional specic, cu un rol motivaţional bine

diferenţiat4<.

 %e"nica poligraf acţionând în mod indirect asupra

planului conştiinţei subiectului, caută a evidenţia dacă

acesta redă cu delitate aspecte a ceea ce ştie, adică

elemente de conţinut ale realităţii subiective pe care o

poartă în planul conştiinţei saleStările emoţionale iau naştere încă din momentul în

care subiectul este invitat pentru a da relaţii legate de

faptă. Conştiinţa vinovăţiei, mobilizatoare a unei stări

emotive care poate mascată cu dicultate, îl

determină pe subiect să reacţioneze emoţionat ori de

câte ori i se prezintă un obiect sau i se adresează o

 întrebare în legătură cu infracţiunea comisă. minciună

spusă conştient, pe lângă efortul mintal pe care#l

necesită, produce şi o anumită stare de tensiune

emoţională.

Conform > %eoriei reacţiei determinată deinfracţiune >, persoana vinovată reacţionează când

minte, deoarece întrebările relevante provoacă emoţii0 '. Bogdan şi '.Butoi, 'ratat practic de cri#inalistică,vol.2,Ed. Ministerului de Inte#e,Bucureşti,l 992,

 pag. "+9 şi ur#.

+

Page 69: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 69/112

sau trăiri care au existat în momentul comiterii

infracţiunii4-. $oligraful (aşa zisul >detector de

minciuni>) înregistrează simultan pe o diagramă

modicările a cinci parametri psi"oziologici+ respiraţia

toracică, respiraţia abdominală, reacţia electrodermică,

tensiunea arterială, puls şi micromişcările

neuromusculare. 0iecare parametru psi"oziologic

 înregistrat grac pe diagrama poligraf prezintă anumite

caracteristici specice pe care examinatorul leanalizează şi le interpretează, formulând concluziile cu

privire la sinceritatea sau nesinceritatea subiectului,

concluzii consemnate într#un raport psi"ologic de

constatare te"nico#ştiinţică4=.

 %e"nica poligraf nu face altceva decât să depisteze

emoţia în mod indirect prin surprinderea reacţiilor

activatorii generale, care implică mecanisme ziologice

atât centrale cât şi periferice.

a) (regătirea testării, studierea materialuluii si 

cunoaşterea persoanei

Activităţile de descoperire a infractorilor şi declaricare a stărilor de fapt #în concordanţă cu adevărul#

reprezintă efortul comun al tuturor celor din sistemul

01 ..Barland, '7e 6oligra& 'est!Lies, 'rut7 nd $cience, $age 6u5lication, NeF Gor, 19,pag. *!002 1.Buş şi D.David, opera citită, pag. *)

+9

Page 70: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 70/112

 judiciar, precum şi al experţilor din cele mai diferite

domenii.

3xaminarea cu te"nica poligraf se efectuează pe

baza rezoluţiilor motivate sau a ordonanţelor organelor

de cercetare penală şi la cererea expresă a apărării.

Aceasta ind un mijloc de investigare, trebuie să e

solicitată şi să costituie de regulă, un moment iniţial al

anc"etei şi nu o ultimă activitate, când reactivitatea

psi"oemoţională a subiectului în cauză este afectată defoarte mulţi factori. Cu câteva zile înainte de

investigare, examinatorul va studia în mod detaliat

dosarul cauzei pentru a formula împreună cu cel care

instrumentează cauza, cele mai eciente întrebări.

3xaminarea se va efectua numai într#o cameră

izolată fonic, special mobilată şi amenajată. Camera

trebuie să e cât mai sobră, fără ornamente, tablouri

sau diferite obiecte care ar putea distrage atenţia

persoanei examinate, şi implicit să denatureze

 înregistrările psi"oziologice. %emperatura camerei

trebuie să e normală, iar iluminatul corespunzător. 'easemenea trebuie să existe şi o a doua cameră, anexa

0

Page 71: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 71/112

celei de examinare, aşa#numita >cameră de observaţie?

ec"ipată corespunzător acestui scop4@.

Ba efectuarea examinării va respectat principiul

liberului consimţământ şi al prezumţiei de nevinovăţie.

'acă subiectul nu este de acord cu efectuarea testării,

examinatorul va înc"eia un proces#verbal de

consemnare a refuzului şi a motivului invocat. ubiectul

 în cauză poate reveni asupra refuzului iniţial, urmând a

ulterior examinat.unt exceptate de la testarea cu te"nica poligraf 

următoarele categorii de persoane + minorii, femeile

gravide, bolnavii psi"ic, persoanele cu afecţiuni cardio#

respiratorii severe, cele cu afecţiuni neurologice grave

("emipareze#paralizii), alcoolicii, persoanele care în

momentul testării sunt în suferinţă zică (intervenţii

c"irurgicale recente, extracţii dentare, leziuni cauzate

de unele accidente etc.) şi alte persoane în legătură cu

care examinatorul apreciază că nu este cazul.

$ersoanele ce urmează a examinate cu te"nica

poligraf trebuie să îndeplinească următoarele condiţii+#să nu e supuse unor anc"ete obositoare E

#anterior să aibă asigurată o alimentaţie normalăE

0" I. Buş şi D. David, op. cit., p. **

01

Page 72: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 72/112

# să nu e ameninţate cu te"nica poligrafE

#să nu e sub in&uenţa băuturilor alcooliceE

#să nu e sub in&uenţa medicamentelor cu acţiune

asupra funcţiilor sistemului nervos central E

#să nu e duse în câmpul infracţional ( nu vor

participa la reconstituiri, experimente)E

#să nu participe la confruntări E

#să nu e prezentate pentru recunoaşterea din

grup şi să nu li se prezinte persoane spre recunoaştere,etc.

Condiţia obligatorie la examinarea cu te"nica

poligraf este normalitatea psi"oziologică a subiectului.

) *nterviul+test %

rice examinare cu te"nica poligraf va precedată

de un interviu pre#test şi înc"eiată cu un interviu post#

test. 3xaminatorul va trebui să obţină date exacte cu

privire la faptele şi circumstanţele care constituie baza

suspectării ori acuzării persoanei ce urmează a

examinată. 3xaminatorul va obţine date c"iar dinobservarea directă a persoanei încă din momentul în

care aceasta intră în laborator şi până la terminarea

0) E#ilian $tancu, Cri#inalistica, Ed cta#i, Bucureşti, 199*,voi. 2, pag. 121

02

Page 73: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 73/112

examinării. în timpul interviului pre#test persoanei ce

urmează a examinată i se aduce la cunoştiinţă scopul

examinării, modul de funcţionare al aparatului,

accentuând principiile fundamentării ştiinţice ale

metodei şi rezultatele ce se pot obţine. Acest aspect

sporeşte preocuparea persoanei nesincere asupra

detectării posibile şi de tensionează persoana sinceră.

!ntrebările din interviul pre#test au scopul de a

provoca răspunsuri verbale şi nonverbale, care vor oferiexaminatorului indicii asupra sincerităţii sau

nesincerităţii subiectului, fără a#l face să#şi diminueze în

mod inutil starea de tensiune şi fără ca examinatorul să

se angajeze într#un dialog acuzator în dorinţa de a

obţine o mărturisire a vinovăţiei. n subiect care este

 învinuit de către examinator că ar săvârşit

infracţiunea în curs de cercetare sau care este interogat

ca şi când ar deja considerat responsabil de aceasta,

nu mai este potrivit pentru un test la poligraf.

$roblematica examenului de laborator pune în

ecuaţie starea emoţională a subiectului ce urmează a testat la poligraf. 1outatea situaţiei în care se a&ă

subiectul, lipsa obişnuinţei de a mai fost examinat cu

asemenea aparatură sau implicarea acestuia în cauza

0"

Page 74: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 74/112

penală supusă investigaţiei, creează o stare de

tensiune, de nelinişte generală exteriorizată prin

manifestări caracteristice unui comportament simulat+

"iperemia sau paloarea facială, spasmul glotic,

contractarea buzelor, tremurul sau monotonia specială

a vocii, clipirea accelerată a oc"ilor, 6râs forţat7,

sudoraţia palmară sau facială, fremătatul mâinilor,

perioade de latenţă în răspunsuri, evitarea privirii

interlocutorului, culegerea unor scame imaginare,pedalarea picioarelor, contraîntrebările, solicitarea

inutilă pentru repetarea întrebărilor, etc. 3xperienţa

demonstrează nu greutatea de a surprinde aceste

manifestări, ci dicultatea de a le interpreta corect şi de

a le integra într#un prol psi"ologic adecvat.

!n situaţia examinării la poligraf este foarte

important de a stabili cauza care amplică starea

emoţională a subiectului (labilitatea

psi"ocomportamentală, trecutul său infracţional, starea

de sănătate, problematica delicată a unei cauze pentru

care este cercetat etc).5nterviul pre#test impune crearea unui sentiment de

siguranţă şi încredere reciprocă, a unui dialog desc"is,

degajat. 1erealizarea acestei ambianţe poate in&uenţa

0)

Page 75: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 75/112

negativ reactivitatea psi"oemoţională a subiectului şi

implicit rezultatul testării la poligraf.

!n timpul interviului pre#test un subiect sincer, de

obicei, va manifesta im comportament în care se pot

observa indicii naturaleţei şi dezinvolturii în

argumentare, subiectul manifestând mai mult

curiozitate faţă de cauza penală decât teamă,

exprimându#şi păreri, răspunzând prompt şi coerent la

 întrebări, etc.ubiectul nesincer nu cooperează, nu se angajează

 în dialog, dă răspunsuri monosilabice, este lipsit de

iniţiativă şi spontaneitate. Când se aduce în discuţie

problematica critică, se remarcă pe lângă negările

stereotipe de genul > nu ştiu,,E > nu#mi pot explica >E

> cine, eu S >E > nu#mi amintesc > şi unele manifestări

exterioare ale comportamentului simulat.

ubiectul sincer, neind implicat în cauza

cercetată, dispune de capacitatea psi"ică de comutare

a atenţiei către problematica interviului pre#test pe care

o acceptă cu interes. 'impotrivă, subiectul nesincer nu

dispune de  capacitatea de comutare a atenţiei,

evidenţierea aspectelor în legătură cu fapta comisă

având un efect in"ibant asupra lui.

0*

Page 76: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 76/112

$e tot timpul testării vocea examinatorului trebuie

să e sub control absolut. Atitudinea acestuia trebuie să

e obiectivă şi rezervată, să se manifeste imparţial în

privinţa sincerităţii sau nesincerităţii subiectului. altă

atitudine l#ar plasa mai curând în rolul unui anc"etator

decât al unui examinator.

3xaminatorul trebuie să asigure o ambianţă

confortabilă, înlăturând orice cauze care ar putea afecta

investigarea cu te"nica poligraf. ubiectul trebuie săstea relaxat în scaun, să e atent la întrebările adresate

şi să răspundă cu >daI sau >nu >. în continuare,

subiectul este instalat la poligraf, ataşându#i#se tubul

pneumograf, manşonul de tensiune arterială şi

electrozii pentru detectarea rezistenţei electrodermice

(93').

c) -$estionarul+test utilizat n e"aminare.

n c"estionar#test conţine în medie -< întrebări

numerotate de la - la -< , ordine care corespunde şi pe

diagrama poligraf. întrebările formulate se vor referi

numai la o singură cauză penală4/. 3xaminatorulnotează numărul întrebării pe diagrama poligraf 

adăugând, în funcţie de răspunsul armativ sau negativ

0* I. Buş!6si7ologie :udiciară, Ed. 6resa (niversitară Clu:eana, Clu:!Napoca,1990,pag. *

0+

Page 77: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 77/112

al subiectului, semnul > T S > sau > #> . în c"estionarul#

test sunt incluse următoarele categorii de întrebări42+

întrebările relevante  (incriminatorii, critice,

acuzatoare) sunt propoziţii interogative adresate

subiectului de psi"ologul examinator în mod nemijlocit,

concis şi clar atât în cadrul interviului pre#test, cât şi în

timpul testării, vizând săvârşirea sau  implicarea

acestuia în infracţiunea ce face obiectul investigaţiei,

apte să producă modicări în reactivitateapsi"oemoţională. în funcţie de complexitatea cauzei

cercetate întrebările relevante pot include şi întrebări

investigatorii sau de detaliu. Acestea reprezintă

propoziţii#interogative formulate ipotetic în vederea

identicării unei posibile reactivităţi psi"oemotionale la

subiectul testat, care să permită indicii cu privire la +

existenţa unor coparticipanţi, tăinuitori sau favorizatori,

locul unde se a&ă ascunse obiectele materiale ale

infracţiunilor, corpurile delicte, instrumentele utilizate la

săvârşirea infracţiunii, precum şi alte aspecte de acest

gen pe care subiectul le ascunde.!  întrebările neutre sunt propoziţii#interogative

simple, care nu au legătură cu incriminarea şi permit

0+ @.orvat7,'7e (tilit? o& Control uestions and t7e E&&ects o& 'Fo Control uestion '?pes in @ield 6ol?grap7'ec7niues, 8ournal o&6olice $cience and d#inistration,19, pag. 1+,19!21

00

Page 78: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 78/112

reec"ilibrarea psi"ică a subiectului după efectul

 întrebărilor relevante. copul lor este de a obţine în

diagrama poligraf un segment etalon pentru

reactivitatea psi"oemoţională obişnuită a

subiectului.

!  întrebările de control sunt propoziţii#interogative

la care aprioric, se cunoaşte că subiectul va răspunde

nesincer. copul acestora este de a obţine un anumit

nivel al reactivităţii psi"oemotionale necesarefectuării comparaţiilor cu nivelul reactivităţii

psi"oemotionale obţinute la întrebările

relevante.

!ntrebările sunt aduse la cunoştiinţa celui examinat,

 însă nu în ordinea în care vor adresate. în acest fel se

creează posibilitatea ca ele să e înţelese foarte

exact44.

d) E"aminarea sau interpretarea pograf 

'iagrama poligraf se derulează cu o viteză

constantă, cele / peniţe înregistrând simultanmodicările parametrilor ziologici corespunzători care

 însoţesc răspunsurile subiectului. 'iagrama poligraf 

00 E#. $tancu, op. cit., p. 12"

0

Page 79: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 79/112

reprezintă expresia gracă a reacţiilor psi"oziologice

concomitente c"estionării subiectului.

ub impactul întrebărilor relevante ale cauzei,

 întregul organism al subiectului examinat se a&ă într#o

stare de alertă, reactivitatea psi"oemoţională

corespunzătoare răspunsurilor simulate la aceste

 întrebări ind în mod evident mai clară, mai amplu

exprimată decât cea obţinută la întrebările neutre48.

3xaminatorul stabileşte tipul şi numărul de teste cevor aplicate unui subiect. 'e obicei, pentru a formula

o concluzie cu privire la sinceritatea sau nesinceritatea

subiectului sunt necesare cel puţin trei teste.

0ormularea concluziilor într#o examinare poligraf constă

 în activităţi de analiză, comparare şi sinteză,

raţionamente de tip deductiv, inductiv şi analogic,

activităţi de sesizare a celor mai sensibile modicări în

traseele diagramei poligraf ca urmare a răspunsurilor

obţinute la întrebările relevante, neutre şi de control.

'eci interpretarea rezultatelor testării se efectuează pe

baza comparării caracteristicilor de traseu alerăspunsurilor sincere la întrebări neutre (fără

 încărcătură emotivă ) şi la răspunsurile nesincere cu

0 M. Bradle? şi M. 8anise!ccurac? De#onstrations, '7reat, and t7e Detection o& Deception Cardiovascular,

Electroder#al, and 6upillar? Measures ,191, pag 1,"0!"1*

09

Page 80: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 80/112

caracter de control, cu răspunsurile nesincere la

 întrebările relevante (cu încărcătură afectogenă). Cu

alte cuvinte, cel care examinează trebuie să dispună de

modele de răspunsuri sincere şi nesincere, ultimele

ind obţinute prin  intermediul întrebărilor de control.

Aceste modele vor servi drept comparaţie cu

răspunsurile date la întrebările relevante4;.

!n urma interpretării, atât a diagramelor poligraf,

cât şi a comportamentului subiectului pe tot parcursulexaminării cu te"nica poligraf, se poate formula o

concluzie pozitivă, negativă sau incertă.

9ezultatul examinării subiectului se consemnează

de către psi"ologul examinator într#un >9aport

psi"ologic de constatare telinico#ştiinţică a

comportamentului simulat prin te"nica poligraf. Acest

raport cuprinde activităţile întreprinse pentru

depistarea comportamentului simulat şi concluziile

rezultate în urma analizei şi interpretării diagramelor

poligraf.

9aportul psi"ologic de constatare te"nico#ştiinţicăa comportamentului simulat se înaintează organelor de

09 E. $tancu, op. cit., p. 12)

Page 81: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 81/112

cercetare penală care au dispus examinarea subiectului

la poligraf.

e$ %nterviu post-test &'

rice examinare cu te"nica poligraf se înc"eie cu

un interviu post#test. Abordarea subiectului se

individualizează de la caz la caz, cu respectarea

regulilor generale privind audierea învinuitului sau

inculpatului, metodic, logic, argumentat, calm, ţinându#

se seama şi de nivelul de instruire şi cultură al acestuia.Abilitatea examinatorului constă în a#l convinge pe

subiect să încerce după propria sa pricepere să explice

stările emotive pe care le#a simţit în timpul

răspunsurilor date la întrebările adresate. 5nterviul post#

test va continuat în biroul de anc"etă de către cel

care instrumentează cauza respectivă.

Secţiunea II %actori care pot influenţa acurateţea testării cu poligraful 

 Ide#, p. 12*

1

Page 82: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 82/112

Biteratura în domeniul poligraf arată că atributele

de personalitate şi competenţa examinatorului pot

in&uenţa într#o anumită măsură rezultatele testării8-.

e impune ca examinatorul să e o persoană

inteligentă cu un bacLground educaţional superior, să

manifeste interes pentru activitatea sa, etc.

Antrenamentul şi experienţa vin să completeze

calicarea necesară.

Cercetările8=

  referitoare la relaţia dintre atributelede personalitate, competenţa examinatorului şi

rezultatele testării la poligraf, au demonstrat că

examinatorii cu o experienţa limitată au o rată relativ

mai ridicată a erorilor în evaluarea diagramelor şi în

formularea concluziilor, comparativ cu cei care au o

experienţă îndelungată în domeniu.

uzuLi U Porvat"8@ susţin că există o interacţiune

complexă între examinator şi subiect în administrarea

probei, ind incorect să se arme că această

interacţiune nu ar avea efect asupra rezultatului

testării.1 8. Larson! L?ing and its Detection, '7e (niversit? o& C7icago 6ress, C7icago, 19"2,, H. Marston !'7e LieDetector 'est, ;ic7ard;.$#it7,NeF Gor,19"2 @.ovart7 şi E.8.;eid! '7e ;ealia5ilit? o& 6ol?grap7 E>a#iner Diagnosis o& 'rut7 and Deception, 1901 ,pag. 20+!

21" . $uui şi @.ovart7! 6oligrap7 $u5:ects 6erceptions o& E>a#iner Co#petence and 6ersonal ttri5utes and'7eir ;elations7ip to t7e =utco#es o& 6ol?grap7 E>a#ination, ;eproduced &ro# 6ol?grap7 ,192, pag. 11,1)"!

1*1

2

Page 83: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 83/112

0actorii care pot afecta rezultatele examinării la

poligraf sunt8:+

neconştientizarea posibilităţii de detectare

(subiecţii cu nivel de şcolarizare şi V.5. foarte scăzut, cu

responsabilitate socială scăzută etc.)E

tensiunea emotivă sau nervozitatea unui

subiect sincer (îndoieli faţă de + exactitatea aparatului,

competenţa examinatorului, condiţiile în care se

efectuează examinarea etc)E nemulţumirea sau resentimentul unui subiect

sincer faţă de examinarea la poligrafE

"iperanxietatea (probleme personale ale

subiectului, teama pentru a nu implicat în fapta

cercetată, extinderea investigaţiei asupra altor fapte

etc.)E

implicarea în alte fapte sau infracţiuni similare

(subiectul este sincer cu privire la fapta în curs de

cercetare, dar ind implicat în alte fapte, este dominat

de un complex de culpabilitate)E

incomoditatea zică şi psi"ică din timpul

examinării (teama subiectului de o posibilă durere zică

) I. Buş şi D.David! opera citită,pag. +2

"

Page 84: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 84/112

produsă de aparat, presiunea exercitată de manşonul

tensiune arterială#puls sau de tubul pneumograf etc)E

responsabilitatea pe care o trăieşte subiectul

cu privire la nerespectarea atribuţiilor de serviciu,

favorizând comiterea infracţiunii de către altă persoană

(de exemplu, neglijenţa unui paznic face posibilă

comiterea infracţiunii de către o altă persoană)E

anc"etarea excesivă a subiectului anterior

examinării (anc"ete prelungite şi obositoare, acuzaţiileaduse subiectului, ameninţarea cu poligraful etc)E

numărul prea mare de întrebări sau prea multe

teste administrate subiectului într#o singură examinare

(acesta poate deveni areactiv)E

frazeologia inadecvată a întrebărilor relevante

(întrebări ec"ivoce)E

 întrebările de control inadecvate (care nu au

legătură cu problematica pentru care este cercetat

subiectul)E

starea de >subşocI sau >epuizarea de

adrenalinăI(un subiect nesincer poate areactiv dacă

este examinat imediat după comiterea infracţiunii,

datorită epuizării nervoase a acestuiaE o tensiune

emotivă provoacă un exces de adrenalină în sânge, iar

)

Page 85: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 85/112

glandele suprarenale ind suprasolicitate, devin

incapabile să facă faţă situaţiei# de aici condiţia de

>subşocI sau >epuizare a suprarenalelorI)E

raţionarea şi autoînşelarea (într#o situaţie

limită, când subiectul este condamnat la moarte sau la

detenţie pe viaţă, acesta devine atât de preocupat de

situaţia sa dicilă, încât amintirile sale despre fapta

comisă devin foarte estompate, iar o examinare la

poligraf poate neconcludentă)E anomaliile ziologice şi mintale

("ipertensiunea arterială, "ipertiroidismul, stările

febrileE psi"oticii, psi"onevroticii etc)E

factori diverşi (temperatura neadecvată a

camerei de examinare, iluminatul necorespunzător,

poluarea fonică etc).

!n timpul examinărilor la poligraf, subiecţii pot

adopta diferite conduite. 'e aceea, examinatorul

trebuie să ia măsuri de precauţie împotriva tentativelor

subiecţilor care încearcă să eludeze detectarea prin

unele manopere cum ar + respiraţia controlată, mişcărimusculare, esc"ivarea psi"ologică, deteriorarea

mecanică a poligrafului etc.

*

Page 86: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 86/112

 %eoretic nu este exclusă posibilitatea existenţei

unor subiecţi cu structuri psi"ice care să permită un

autocontrol, astfel încât printr#o concentrare mentală să

poată interveni asupra funcţiilor vegetative.

Cercetările în domeniu şi testarea la poligraf, în

scop experimental, a unui număr de -= Kog"ini, inrmă

cele prezentate mai sus. 'eşi aceştia, prin te"nici

specice, au încercat să se sustragă detecţiei, totuşi nu

au reuşit să#şi controleze reactivitatea psi"oemoţionalăla nivelul tuturor parametrilor ziologici înregistraţi de

poligraf 8/.

Secţiunea III &onsideraţii asupra celor două paradigme poligraf 

$rocedurile tradiţionale de detectare a

comportamentului simulat se bazează pe înregistrarea

unor parametrii ziologici ai sistemului nervos

autonomie (1A)+ tensiune arterială#puls, respiraţie lanivel toracic şi abdominal, reactivitate electrodermică şi

micromişcări musculare. Acestea sunt asociate cu

* Ioan Buş şi D David! =pera citită, pag. +*

+

Page 87: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 87/112

observaţii comportamentale pentru a se putea infera

sinceritatea sau nesinceritatea răspunsurilor date de

subiectul examinat.

e stipulează faptul că frica de a detectat (0ear of 

'etection#0') şi pedepsit produce patternuri ale

aroussalului autonomie şi modicări comportamentale,

asociate cu comportamentul simulat, care pot

identicate prin examinarea la poligraf 82.

Cea mai vec"e metodă utilizată în testarea poligraf este reprezentată de >%estul întrebării relevante sau

irelevanteI(9D5)84. Acest test constă în utilizarea a două

tipuri de întrebări+ relevante şi irelevante (neutre),

 întrebările relevante vizează direct sursa investigaţiei,

având un caracter incriminatoriu de forma 6'#ta l#ai

 împuşcat pe Q S 7 legătură cu incriminarea , permiţând

un răspuns sincer din partea subiectului+ Ai domiciliul

stabil în Austria SI

*ajoritatea criticilor la adresa acestei metode

susţin că rezultatele nu sunt atât de acurate, permiţând

un mare număr de falşi pozitivi88.

+ ;.Bas7ore şi E.6.;app!re t7ere lternatives to 'radi%ional 6ol?grap7 6roceduresO,6s?c7ological

Bulletin,199",pag. "!220 8. Larson, E.8.;eid, Heir, !opere citite, pag. *)2!*)0 @. orvat7, op. cit., p. 20+!21

0

Page 88: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 88/112

!n încercarea de a soluţiona problemele care apar

 în metoda prezentată anterior, 9eid (-;:4) introduce o

nouă procedură cunoscută sub denumirea de >%estul

 întrebării de controlI (CV%). $e lângă cele două tipuri de

 întrebări (relevante sau irelevante) se introduce un nou

tip de întrebare# >de controlI. inceritatea sau

nesinceritatea unei persoane este determinată printr#o

analiză comparativă între răspunsurile la întrebările

relevante şi cele de control (exemplu de întrebare decontrol + >%e#ai gândit vreodată să împuşti pe cinevaSI).

 în această procedură , întrebările irelevante au rolul de

a reec"ilibra psi"oemoţional subiectul. 'acă răspunsul

la întrebarea de control este mai amplu decât cel la

 întrebarea relevantă, se va formula o concluzie de

sinceritate, iar în cazul în care răspunsul la întrebarea

relevantă este mai amplu decât la întrebarea de control

se va formula o concluzie de nesinceritate. %estul este

elaborat individual pentru ecare subiect, iar atât forma

cât şi conţinutul sunt determinate de natura

interacţiunii dintre examinator şi subiect, de genulinfracţiunii etc.

Page 89: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 89/112

Cu toate ca această procedură este cea mai

utilizată în investigarea comportamentului simulat, la

adresa ei au fost aduse critici ,care susţin că8;+

evaluarea examinatorilor nu are rigoare ştiinţicăE

printre specialişti sunt prea puţini psi"ologi sau

oameni de ştiinţă care studiază comportamentul, iar cei

care sunt nu au titluri academice şi nu au competenţa

necesară pentru a face cercetări în domeniuE

nu există patternuri de răspuns ziologic şicomportamental care să indice minciuna.

3i critică modalitatea de cotare şi interpretare a

răspunsurilor la poligraf, armând că acestea sunt larg

subiective. $ropun utilizarea bazei computerizate a

cotării şi interpretării rezultatelor.

Adepţii paradigmei tradiţionale postulează faptul că

interpretarea rezultatelor trebuie efectuată de psi"olog,

deoarece o analiză computerizată , ind prea sintetică

nu ia în calcul toţi factorii care in&uenţează testarea.

uccesul procedurilor tradiţionale corista într#un set

de asumpţii, controversate, asupra manifestărilor

ziologice şi comportamentale reia donate cu minciuna,

abilitatea examinatorului de a infera nesinceritatea în

9 Ide# +, p. 22

9

Page 90: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 90/112

răspunsuri şi capacitatea CV% de a scoate în evidenţă

deosebiri ziologice între răspunsurile sincere şi cele

nesincere.

$rin studii experimentale a fost demonstrat faptul

că examinatorii pot biasa propria lor apreciere pentru a

reduce numărul subiecţilor vinovaţi, diagnosticaţi ca

inocenţi (falşi negativi), acest lucru contribuind la

creşterea numărului persoanelor inocente diagnosticate

ca vinovate (falşi pozitivi);<

. Aceste studii de specialitateau scos în evidenţă o rată a falşilor pozitivi pentru CV%

de /<O cu o medie de @<O.

!n anul -;/; BKLLen a dezvoltat o nouă te"nică de

investigaţii criminalistice (FR%), luând în calcul +

a) sarcina investigaţiei criminalistice este de a se

realiza o diferenţiere între nesinceritate (vinovăţie) şi

sinceritate, nu de a se detecta minciuna ca atareE

b) vinovatul deţine informaţii despre crimă, aspecte

pe care persoana neimplicată în cauză nu le cunoaşteE

c) reactualizarea informaţiilor specice crimei vor

produce o activare ziologică relaţionată cu răspunsuldoar la subiectul vinovat. %estul nu derivă din asumpţia

că există un răspuns psi"oziologic sau un set de

9 8.$uco şi B. in#unt!$tatistical 4ersus ClinicaP Lie Detection, #erican 6s?c7ologist, 191 ,pag. )!)9+

9

Page 91: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 91/112

manifestări comportamentale, bine denite, asociate s

cu minciuna. 3laborarea sa a fost motivată prin

asumpţia ca arousalul autonomie va indus la nivelul

structurilor psi"oziologice ale subiectului vinovat, de

către aspectele actului transgresiv şi a situaţiei

cunoscute doar de către acesta;-.

!n cadrul FR%#ului subiectului îi sunt

administrate un set de întrebări relevante cu posibilităţi

multiple de alegere, cerându#i#se un răspuns specic laecare item ( simpla identicare a lui). Ba formularea

concluziei de nesinceritate se ia în considerare itemul

cu cea mai amplă modicare j psi"oziologică

(exemplu+ >B#ai împuşcat cu o armă de vânătoareSI, >B#

ai împuşcat cu un pistol SI etc).

Acest test se bazează pe legătura ce există între

elementele specice crimei şi persoana vinovată,

apreciindu#se că itemii critici vor produce o activare

ziologică doar la persoanele care vor recunoaşte în

aceştia aspecte specice crimei.

 %otuşi aceasta te"nică nu este larg utilizată îndomeniul investigării comportamentului simulat datorită

condiţiilor stringente ale aplicării testului+

91 I.Buş şi D.David! opera citită, pag. +0

91

Page 92: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 92/112

a) de a se păstra strict secret detaliile importante ale

crimeiE

b) investigatorul să detalieze circumstanţele crimei,

pentru utilizarea ca detalii specice ale întrebărilor

testului, cunoscute doar de persoana vinovată şi uneori

de examinator.

'e#a lungul anilor cele două paradigme de

investigare (detectare) a comportamentului simulat

(CV% U FR%) au fost sursa multor dispute încomunitatea ştiinţică. 0uredK şi Ponts, Rirc"er U

9asLin;= sunt cele mai frecvente exemple a două tabere

 în permanentă dispută, ecare susţinându#şi poziţia cu

argumente ştiinţice. 0uredK atacă paradigma CV%,

lansând un îndemn tuturor practicienilor şi

cercetătorilor din domeniul poligraf să o abandoneze.

Ponts U colaboratorii răspund la atacul lui 0uredK

prin încercări menite a indica logic şi factual punctele

slabe ale acestei critici. Atacul lui 0uredK, argumentează

ei, se referă mai degrabă la practicile greşite ale

examinatorilor poligraf, decât la principiile de bază aleacestei paradigme (CV%). Ponts U colaboratorii nu sunt

92 C.;.onts, 8.C irc7er şiD.C.;asin!6ol?grap7erQs Dile#a or 6s?c7ologistQs C7i#aera ;epl? to @ured?Qs Logico!Et7ical Considerations &or 6s?c7op7?siological 6ractitioners and;esearc7ers:nternational 8ournal o& 6s?c7op7?siolog?, 199*, pag. +,11!121

92

Page 93: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 93/112

de acord cu poziţia lui 0uredK care stipulează faptul că

doar FR%#ul este un adevărat test psi"ologic

standardizat.

Cea mai frecventă critică adusă FR%#ului de către

adepţii CV%#ului se referă la modalitatea de examinare

a acestuia, deoarece+

a există o cerere investigativă şi o provocare

metodologică pentru dezvoltarea unui număr

adecvat de itemi care să surprindă vinovăţiapersoanei E;@

 5 3xistă necesitatea ca detaliile crimei să nu e date

publicului, prin aceasta evitându#se transmiterea

sentimentului de vinovăţie persoanei inocente.

deosebire între FR% şi CV% se referă la forma

testului. FR% reprezintă o formă standardizată de test,

 în timp ce CV% nu poate standardizată, deoarece

dezvoltarea întrebărilor de control depinde, de interviul

pre#test ce diferă de la un caz la altul.

!n FR% întrebările sunt dezvoltate pe baza

informaţiilor investigaţiei, nedepinzând (ca în CV%) deinteracţiunea examinator#examinat. 3xaminatori diferiţi

pot elabora întrebări diferite din punct de vedere

9" $.E.Elaad Detection o& -uilt? novvledge in ;eal Li&e Cri#inal Investigations,8ou#al o& pplied 6s?c7olog?,

199, pag. 0*,*21!*"

9"

Page 94: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 94/112

formal, însă asemănătoare din punct de vedere al

conţinutului.

FR%#ul reprezintă o expresie a proceselor cognitiv#

emoţionale, în timp ce CV%#ul reprezintă expresia

reacţiilor emoţionale+ frică, teamă etc.;:  Ca şi

procedurile tradiţionale, FR% a fost astfel dezvoltat încât

determinarea comportamentului simulat cu ajutorul lui

să se bazeze pe utilizarea indicilor ziologici.

0uredK (-;;@) în atacul asupra CV%#ului susţine căinterviul pre#test induce o anumită stare de stres psi"ic,

acest lucru neavând loc la nivelul procedurii FR%

(interviul pre#test lipsind). 5nterviul pre#test asociat CV%#

ului nu este o modalitate aversivă aşa cum arma

0uredK. Astfel, Beonard Reeler;/  iniţiator şi practician al

te"nicii poligraf, argumenta că acest tip de test nu

trebuie să folosească metode care ar putea supraactiva

suspectul. %oţi factorii supraactivatori trebuie eliminaţi,

astfel încât răspunsul să apară doar la întrebări şi nu la

modicările zice şi psi"ice. Cele mai bune rezultate

sunt obţinute atunci când examinatorul acţioneazăconform principiului prezumţiei de nevinovăţie.

9) ;.'. Bas7ore şi E.6.;app! opera citită,pag. "!22,11"9* Eeeler! Deception 'ests and t7e Lie Detec tors, ;eprinted in 6ol?grap7, 199).pag. 2",1")!1))

9)

Page 95: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 95/112

Critica adusă de 0uredK şi Gen#"aL"ar;2 la adresa

CV%#ului se referă la faptul că în unele cazuri nu se

poate face o distincţie clară între întrebarea relevantă şi

cea de control, aceasta din urmă tinzând să o

 înlocuiască pe prima.

usţinătorii paradigmei CV% accentuează

necesitatea existenţei întrebării de control ca

modalitate de comparare cu răspunsul la un item

relevant. Au existat cazuri în care un subiect care aignorat detaliile crimei nu a putut detectat pe baza

paradigmei FR%;4.

!n ambele paradigme (FR% UCV%), întrebările sunt

adresate subiecţilor în timp ce răspunsurile ziologice

sunt înregistrate ( patternurile respiratorii, tensiunea

arteriala#puls, conductanţa electrică a pielii). e

consideră că declanşarea reacţiei emoţional#ziologice

 însoţeşte răspunsurile care afectează subiectul şi

aceste reacţii sunt exprimate în înregistrările ziologice

la poligraf.

'iferenţele între cele două paradigme se răsfrângla nivelul;8+

9+ 8.8.@ured? şi Ben!$7a7ar, -!'7eories and pplications in t7e Detection o& Deception 6s?c7op7?siological

and International 6erspective, NeF!Gor,199, pag. )!)1"90 D.'.L?en! 'reraor in t7e Blood, Mc-raF!ill, NeRv!Gor,191, pag. 2*!2+29 8.6.;osen&eld! = alternativă la criticile lui Bas7ore şi ;app <n legătură cu te7nica poligra&radi%ionalA,6s?c7ological Bul let in, 199 *, pag . 110, 1*9 !1+ +

9*

Page 96: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 96/112

# întrebărilor utilizateE

! informaţiilor căutate de investigator

(examinator)E

! sarcinilor pe care examinatorul le implică în

dezvoltarea celor doua tipuri de teste (CV% U

FR%) adecvate particularităţilor individuale.

FR% implică o mai mare individualitate faţă de CV%.

Gas"ore şi 9app susţin că nu există un pattern al

răspunsurilor ziologice şi comportamentale, care sşindice minciuna în poda celor armate de către adepţii

te"nicilor tradiţionale.

pecialiştii din domeniul te"nicii poligraf ;;  au

demonstrat existenţa unor corelate psi"oziologice ale

minciunii la persoanele testate şi implicate în anumite

fapte infracţionale. 3ste clar că nu poate exista un

răspuns specic ( ziologic sau comportamental) al

minciunii. 3xistă corelate ale sistemului nervos

autonomie legate de arousal sau anxietate, iar

persoanele vinovate sau inocente pot prezenta

răspunsuri diferenţiate la întrebarea relevantă şi la ceade control. Arousalul evocat la persoana vinovată de

către întrebările relevante şi la persoana inocentă

99 Ide# 9

9+

Page 97: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 97/112

(sinceră) de către întrebările de control, ambele în CV%,

este acelaşi arousal autonomie ca şi cel evocat la

persoana vinovată în cazul utilizării paradigmei FR%.

e poate spune ca ambele te"nici (CV% si FR%) sunt

utile, prevalenta uneia dintre ele ind dată de

particularităţile unor situaţii concrete.

CAPITOLUL VICAPITOLUL VI

UTILIZAREA HIPNOZEI ÎN DETECTAREASIMULĂRII

90

Page 98: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 98/112

Secţiunea I Norme deontologice "n utilizarea hipnozei  pentru detectarea simulării '(( 

imularea sau comportamentul simulat este o

 încercare de a ascunde sensul unei realităţi. Altfel spus,

simularea este o misticare intenţionată şi conştientă a

adevărului.

tilizarea te"nicii "ipnotice pentru detectareasubiecţilor simulanţi este un demers complex şi poate

efectuat doar de specialistul psi"olog, după o pregătire

riguroasă teoretico#metodologică şi practică. în acest

demers este necesară respectarea cu stricteţe a unor

norme deontologice care g"idează şi constrâng

intervenţia, justicând în acelaşi timp posibilitatea

utilizării ei. Acestea reprezintă o combinare a normelor

deontologice specice activităţii psi"ologului cu

normele deontologice specice utilizării "ipnozei în

detectarea simulării+

1 #ubiectul supus investigaţiei este informatasupra procedurii ce urmează a utilizată, iar

intervenţia se realizează doar în măsura în care acesta

consimteE1 Ioan Buş şi D. David, op. cit., p. 1)

9

Page 99: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 99/112

2 #ubiectul are posibilitatea de a pune întrebări

despre procedură iar psi"ologul are datoria de a

răspunde onest la acestea E

" #!n cursul desfăşurării investigaţiei pot prezente

următoarele persoane+ psi"ologul expert care nu face

parte din instituţia care conduce anc"eta şi psi"ologul

expert al instituţiei care investig"ează cauza. $si"ologul

expert care nu face parte din instituţia care conduce

anc"eta are sarcina de a executa inducţia şi anulareainducţiei "ipnotice. $si"ologul expert al instituţiei care

investig"ează cauza are sarcina de a elabora probele la

care va supus subiectul investigat (în colaborare cu

membrii ec"ipei care conduc anc"eta) şi de a le efectua

propriu#zis în cursul investigaţieiE

:) # întreaga procedură este înregistrată video sau

audio pentru vericări ulterioare. Aceste materiale sunt

condenţiale şi la ele nu are acces nici o altă persoană,

exceptând persoanele cu aprobări speciale. Aprobările

sunt date la cererea justiţiei. %oate analizele se fac pe

baza raportului elaborat şi semnat de psi"ologiiparticipanţi.

99

Page 100: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 100/112

Secţiunea II #ehnica interferenţei '('

tilizarea "ipnozei ca te"nică pentru detectarea

simulării se bazează pe faptul că "ipnoza este o te"nică

care reduce drastic prelucrările informaţionale

conştiente şi voluntare, favorizând prelucrările

involuntare şi inconştiente. r, simularea prin deniţie

este un proces ce angajează preponderent prelucrări

conştiente şi voluntare. Altfel spus, "ipnoza detecteazăşi elimină simularea prin efectul negativ pe care îl

exercită asupra mecanismelor care stau în spatele

simulării #prelucrările conştiente şi voluntare de

informaţie. %e"nica cea mai frecvent utilizată şi mai

riguroasă este te"nica interferenţei, care are următorul

algoritm+

a) %nterviul-preliminar , în această etapă se obţine

acordul subiectului pentru utilizarea te"nicii şi i se

prezintă procedura de desfăşurare sub toate

aspectele, răspunzându#se de asemenea onest

 întrebărilor acestuia. n subiect simulant, în urmaacestor discuţii, foarte rar refuză te"nica, în sc"imb

subiecţii sinceri pot refuza explicit utilizarea te"nicii,

11 Ioan Buş, D. David, opera citită, pag. 1*

1

Page 101: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 101/112

invocând adesea motive de ordin religios. Aspectele

diferenţiatoare din această etapă nu pot denitive, ele

trebuind să e coroborate cu informaţiile nale obţinute

după utilizarea te"nicii. *ai mult, ele nu trebuie luate

ad literam deoarece modalitatea de exprimare diferă de

la un subiect la altul în funcţie de gradul său de cultură

şi pregătire . 5nteresează mai mult ideea care stă în

spatele formulărilor.

b) %nducţia (ipnotică paternă ţi autoritară. eciteşte textul C voce "ipnotică, voce diferită de cea

utilizată în comunicarea cotidianăE articiile gramaticale

existente în text sunt, în consecinţă, justicate şi

subordonate unui scop unic+ inducerea stării de transă

"ipnotică. e poate aplica prin adaptări minore

(păstrând structura fundamentală) într#o manieră

autoritară sau colaborativă în funcţie de scopul şi

domeniul în care este angajată. începe cu încercarea de

relaxare, continuă cu concentrarea atenţiei şi relaxarea

progresivă ajungându#se la adâncirea transei când

subiectul este deja calm şi relaxat.c) Tehnica propriu-zisă. !n te"nica interferenţei

demersul va următorul+ subiectului i se pun mai multe

 întrebări la care el va trebui să răspundă simultan în

11

Page 102: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 102/112

două modalităţi+ l)#verbal prin >daID4nu ştiuI sau >nuI si

=)#nonverbal prin ridicarea uşoară a mâinii drepte dacă

răspunsul este >daI, prin ridicarea mâinii stângi dacă

răspunsul este >nuI şi prin ridicarea ambelor mâini dacă

răspunsul este >nu ştiuI. întrebările sunt astfel

concepute încât să admită doar răspunsuri >daDnuD nu

ştiuI. 3le se clasică în trei categorii.

$rima categorie o formează întrebările relevante

pentru cazul ţintă. 3xemplu+ în caz de crimă, >B#ai lovitcu cuţitul pe QSI.

A doua categorie o formează întrebările de control.

3xemplu+ >%e#ai gândit vreodată să furi cevaSI

Aceste întrebări de control sunt concepute astfel

 încât ele să genereze un proces de simulare >ad "ocI

faţă de faptul cuprins în întrebare în cazul subiectului

sincer. Ginenţeles, subiectul simulant poate şi el genera

o simulare >ad "ocI (secundară) referitoare la

 întrebarea de control, dar impactul acesteia asupra

comportamentului său va mai redus decât în cazul

subiectului sincer deoarece simularea ţintă are unimpact pragmatic mai mare pentru el în comparaţie cu

simularea >ad "ocI. întrebările de control nu trebuie să

aibă o legătură necesară cu obiectul investigaţiei.

12

Page 103: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 103/112

A treia categorie o constituie întrebările neutre,

care se presupune că vor genera răspunsuri sincere

atât în cazul subiectului simulant cât şi în cazul

subiectului sincer. 3xemplu+ >Ai permis de conducereSI.

d)  )nularea inducţiei (ipnotice#

e) *valuarea +i întocmirea raportului. $e baza

te"nicii utilizate şi a indicatorilor înregistraţi coroborate

cu declaraţiile anterioare ale subiectului se efectuează

raportul asupra cazului a&at în cercetare, subiectul inddeclarat simulant, sincer sau neclasicabil. 'e

asemenea se menţionează şi informaţiile în plus, a&ate

de la subiect pe baza întrebărilor puse în cursul

investigaţiei.

 j) Coroborarea inormaţiilor cu inormaţii obţinute

 prin alte tehnici f întocmirea unui raport fnal. Cel mai

frecvent, rezultatele obţinute cu ajutorul "ipnozei sunt

coroborate cu rezultatele obţinute la te"nica poligraf,

ele completându#se şi susţinându#se reciproc. 9aportul

nal ia în calcul rezultatele obţinute la toate probele la

care subiectul a fost supus, conţinutul său acoperind şiaspectele prezentate în raportul înc"eiat după folosirea

te"nicii interferenţei.

1"

Page 104: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 104/112

Secţiunea III )ecanisme implicate "n tehnicainterferenţei *i indicatorii simulării "n cadrul acestei tehnici+

!n primul rând mecanismul general sau fundalul pe

care te"nica îşi justică ecienţa se bazează pe faptul

că "ipnoza este o te"nică ce reduce prelucrărileinformaţionale conştiente şi voluntare, favorizând

prelucrările involuntare şi inconştiente. r, simularea

este un proces ce angajează prelucrări conştiente şi

voluntare şi, în consecinţă, "ipnoza reduce capacitatea

de simulare a subiectului. Controlul voluntar al

simulantului se realizează în special asupra

comportamentului verbal. 3l şi#a expus în faţa

anc"etatorului varianta în formă verbală, declaraţia a

fost efectuată verbal, etc. Aşadar, prelucrările angajate

 în simulare au vizat mai puţin comportamentul

nonverbal (ex. ridicarea mâinilor ca răspuns la întrebărietc). Altfel spus, controlul subiectului simulant (şi aşa

redus prin "ipnoză) vizează mai ales comportamentul

verbal şi mai puţin pe cel nonverbal. C"iar dacă unii

1)

Page 105: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 105/112

subiecţi (puţini la număr) mai pot controla într#o

oarecare măsură comportamentul verbal c"iar şi în

cursul "ipnozei, controlul lor asupra comportamentului

nonverbal este drastic redus atât datorită "ipnozei cât

şi faptului că subiectul nu s#a pregătit anterior pentru o

comunicare a conduitei simulate prin modalitatea

nonverbală. Aceasta este în fapt c"eia detectării

simulării prin "ipnoză.

*ai mult, controlul exercitat de subiect asuprapropriilor răspunsuri verbale şi nonverbale este redus

datorită interferenţei, subiectul ind nevoit să

controleze simultan două canale de comunicare (verbal

şi nonverbal), ceea ce desigur reduce ecienţa acestui

control.

'eci mecanismele implicate în această te"nică

presupun reducerea capacităţii de control voluntar pe

care subiectul îl exercită asupra propriului

comportament verbal şi non verbal prin+ -) utilizarea

"ipnozeiE =) interferenţa care apare între modalităţile de

comunicare a răspunsului.$remisele acestei te"nici pornesc de la faptul că

subiectul are, în mod natural, un mai mic control

voluntar asupra comportamentului nonverbal sau, altfel

1*

Page 106: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 106/112

spus, simularea este mai elaborată asupra aspectelor

verbale (aceasta datorită modului de desfăşurare a

anc"etei) decât asupra celor nonverbale.

*ndicatorii simulării n cadrul te$nicii 

interferenţei sunt 1/!

a)răspunsurile verbale, când acestea sunt opuse

declaraţiilor anterioare ale subiectului mai ales dacă auo valoare incriminantă pentru subiect (3x. la întrebarea+

>B#ai lovit cu cuţitul pe Q5I, subiectul răspunde

verbal şi nonverbal >daI deşi iniţial negase acest

lucru)E

b)răspunsurile nonverbale, când sunt opuse

declaraţiilor anterioare ale subiectului, mai ales dacă au

o valoare incriminantă pentru subiect, c"iar dacă sunt

opuse răspunsurilor verbale ale subiectului (ex. la

 întrebarea >B#ai lovit cu cuţitul pe QSI, subiectul

răspunde verbal >nuI iar nonverbal ridică mâna dreaptă

care semnică >daI).c)pe parcursul examinării, prin întrebările puse,

pot relevate informaţii noi şi aspecte ale cazului

12 Ide#, p. 19!11

1+

Page 107: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 107/112

investigat care nu au fost prezentate anterior de subiect

sau nu au fost luate în calcul de cel care conduce

anc"eta.

3le se înregistrează, urmând ca apoi să e

vericate, având un rol orientativ şi sugestiv pentru

derularea ulterioară a anc"etei.

0oarte important este faptul că aceşti indicatori

obţinuţi şi înregistraţi prin te"nica interferenţei şi

concluziile derivate pe baza lor trebuie considerate cainformaţii orientative pentru anc"etă şi nu probe în

instanţă.

10

Page 108: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 108/112

CAPITOLUL VIICAPITOLUL VII

CONCLUZII

'esc"iderea de mare anvergură a crrminalisticii

spre domeniile conexe acesteia a determinat specialiştii

implicaţi în activităţile umane puse în slujba ideilor de

adevăr, dreptate şi justiţie să adopte pentru această

disciplină denumirea de >5nvestigarea ştiinţică a

comportamentului simulatI. Astfel s#a ajuns la creareaunui statut propriu acestei discipline, la elaborarea unui

sistem conceptual# operaţional al metodelor şi te"nicilor

de investigare.

1

Page 109: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 109/112

!n mod normal oamenii nu au aşteptat constituirea

unei ştiinţe psi"ologice juridice sau judiciare pentru a#şi

pune problema modului în care aspectele psi"ologice

pot penetra practica juridică sau practica judiciară.

Astfel >Codul Begilor lui *ânuI elaborat în 5ndia antică

stabileşte un sistem de excludere a acelor martori care

nu prezintă garanţii de >sinceritate şi de credibilitateI.

'eşi nu se bazează pe cercetări psi"ologice riguroase,

condiţiile stabilite de aceste coduri antice au meritul căaduc în discuţie faptul că nu orice mărturie poate

considerată infailibilă şi că nu orice martor este un

martor de bună credinţă.

'ezvoltarea psi"ologiei ştiinţice a creat premisa

unor aplicaţii de anvergură în domeniul juridic şi judiciar

prin descrierea, predicţia, explicarea şi controlul

aspectelor psi"ologice care in&uenţează practica

 juridică.

0enomenul infracţional, prin complexitatea în care

se manifestă, nu poate explicat şi înţeles fără aportul

psi"ologiei judiciare şi a ştiinţelor adiacente. 0actoruldeterminant al comportamentului infracţional este de

natură subiectivă întotdeauna, dar acest aspect nu

19

Page 110: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 110/112

poate izolat de contestul în care se manifestă+ social,

economic, juridic, cultural, etc.

'in perspectiva psi"ologiei judiciare, persoana

trebuie acceptată ca ind o inţă care în mod obişnuit

acţionează raţional, dar uneori automat şi c"iar

iraţional. $si"ologia judiciară cercetează

comportamentul sub toate aspectele, desc"ide largi

perspective explicaţiei ştiinţice a mecanismelor şi

factorilor cu rol favorizant, permiţând o fundamentarerealistă manifestărilor acestuia.

 în domeniul investigării comportamentului simulat

mijlocul secolului QQ marc"ează începutul unor dispute,

ce continuă şi azi, asupra prevalentei uneia dintre cele

două paradigme+ %estul întrebării de Control (CV%) şi

 %estul $rezumţiei de Winovăţie(FR%).

$roba valorii reale a unei te"nici ştiinţice o

reprezintă rezultatele concrete pe care le oferă, dar şi

evidenţierea limitelor pe care le presupune.

 în ultimul deceniu, datorită rezultatelor excepţionale

obţinute în investigarea comportamentului simulat atâtcu te"nica poligraf, cât şi cu te"nica "ipnotică, numărul

ţărilor care utilizează aceste te"nici este în continuă

creştere. Astfel, sfera de utilizare s#a diversicat,

11

Page 111: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 111/112

ajungându#se în prezent la utilizarea poligrafului şi

"ipnozei atât în domeniul investigaţiilor judiciare, cât şi

 în alte domenii ale vieţii sociale (selecţie şi evaluare de

personal, vericarea loialităţii angajaţilor). Aşa cum

susţin adepţii te"nicii poligraf şi a te"nicii "ipnotice,

experimentarea continuă şi perfecţionarea specialiştilor

este modalitatea prin care se pot elimina

imperfecţiunile ce mai există în folosirea acestor

te"nici. %ot mai mulţi specialişti din domeniul judiciar sunt

convinşi că investigarea comportamentului simulat prin

aceste te"nici este de o valoare incontestabilă şi

apelează din ce în ce mai mult la serviciile acestora,

contribuind astfel la generalizarea metodei.

0aptul că te"nica poligraf este considerată o

metodă de investigare extrajudiciară, că rezultatele

testării nu sunt prevăzute de lege printre mijloacele de

probă, nu constituie un impediment pentru folosirea sa

 în procesul judiciar

 %e"nica poligraf se integrează organic în activitateade anc"etă judiciară, dobândindu#şi statutul de metodă

ştiinţică intensivă, multifuncţională, de mare ecienţă

 împotriva criminalităţii.

111

Page 112: comportamentul simulat

7/17/2019 comportamentul simulat

http://slidepdf.com/reader/full/comportamentul-simulat 112/112

'atorită faptului că testarea la poligraf determină

recunoaşteri, asigurând mărturisiri de o reală forţă

probatorie, metoda ca atare ar putea deveni un mijloc

de probă, rămânând la latitudinea legiuitorului să

prevadă expres această posibilitate, iar practica

 judiciară să#i consolideze valabilitatea ştiinţică, în

prezent recunoscută doar în anumite limite.

9aportul psi"ologic de constatare te"nico#ştiinţică

a comportamentului simulat, elaborat de specialişti înte"nica poligraf din 9omânia este supus liberei aprecieri

a celor care instrumentează cauza penală, potrivit atât

intimei convingeri, cât şi conştiinţei lor juridice. Acelaşi

lucru se poate spune şi despre indicatorii obţinuţi şi

 înregistraţi prin te"nica "ipnozei, aceştia constituind

simple informaţii orientative pentru anc"etă şi nu probe

 în instanţă.