66
Comportament uman: foamea si setea Bucureşti, 2014

Comportament Uman Curs 2 RT

Embed Size (px)

DESCRIPTION

scu parhon

Citation preview

Page 1: Comportament Uman Curs 2 RT

Comportament uman: foamea si setea

Bucureşti, 2014

Page 2: Comportament Uman Curs 2 RT

Comportamentul alimentarComportamentul alimentar

Circuite care se intercondiţionează::– Nucleii hipotalamici cu rol central în Nucleii hipotalamici cu rol central în

reglarea echilibrului saţietate/foamereglarea echilibrului saţietate/foame– Balanţa energetică echilibrată printr-o Balanţa energetică echilibrată printr-o

gamă largă de neurohormoni, neuro-gamă largă de neurohormoni, neuro-transmiţători, neuromodulatoritransmiţători, neuromodulatori

– Lansarea de semnale feedback din tractul Lansarea de semnale feedback din tractul gastrointestinal sau ţesutul adipos către gastrointestinal sau ţesutul adipos către structurile corticalestructurile corticale

Page 3: Comportament Uman Curs 2 RT

Nucleii hipotalamiciNucleii hipotalamici

Nucleul ventromedialNucleul ventromedial sau centrul saţietăţii cu neuroni sau centrul saţietăţii cu neuroni prezentând izoforma lungă a receptorului de leptină (Ob-Rb)prezentând izoforma lungă a receptorului de leptină (Ob-Rb)

Nucleul dorsomedial,Nucleul dorsomedial, aşezat sub cel ventromedial, conţine aşezat sub cel ventromedial, conţine receptori de tip Ob-Rb, generic fiind denumit centrul foameireceptori de tip Ob-Rb, generic fiind denumit centrul foamei

Nucleul arcuatNucleul arcuat de la baza ventricului trei, care include neuroni de la baza ventricului trei, care include neuroni cu secreţie de tip orexigen: neuropeptidul Y şi AGRP (agouti-cu secreţie de tip orexigen: neuropeptidul Y şi AGRP (agouti-related peptide), şi respectiv anorexigeni: POMC related peptide), şi respectiv anorexigeni: POMC (proopiomelanocortina), CART (cocaine şi amphetamine (proopiomelanocortina), CART (cocaine şi amphetamine related transcript) related transcript)

Aria hipotalamică lateralăAria hipotalamică laterală: : neuroni cu secreţie peptidică: euroni cu secreţie peptidică: orexină şi MCH (melanin-concentrating hormone), ambele cu orexină şi MCH (melanin-concentrating hormone), ambele cu rol orexigenrol orexigen

Nucleul paraventricularNucleul paraventricular conţine neuroni secretagogi de conţine neuroni secretagogi de Corticotropin-releasing factor (CRF) – considerat un potent Corticotropin-releasing factor (CRF) – considerat un potent inhibitor al foameiinhibitor al foamei

Page 4: Comportament Uman Curs 2 RT
Page 5: Comportament Uman Curs 2 RT

NUCLEUL PARAVENTRICULAR

NUCLEUL DORSOMEDIAL

NUCLEUL VENTROMEDIAL

NUCLEUL ARCUAT

ARIA HIPOTALAMICĂ

LATERALĂ

HIPOFIZA

NUCLEUL SUPRACHIASMATIC

Conexiunile nucleilor hipotalamici implicaţi în comportamentul alimentar

Page 6: Comportament Uman Curs 2 RT

Indexul de masa corporala (IMC)

IMC= greutatea in Kg/inaltimea la patrat (kg/m2)

erori: persoane cu masa musculara mare, femei gravide

IMC normal = 18.5‑25 kg/m2

IMC >29 kg/m2 – e asociat cu o crestere a riscului de mortalitate prematura

IMCSubponderal <18.5 kg/m2Normal18.5–24.9 kg/m2Suprpaonderal 25–29.9 kg/m2Obezitate (Grad 1) 30–34.9 kg/m2Obezitate (Grad 2) 35–39.9 kg/m2Obezitate (Grad 3) > 40 kg/m2

Page 7: Comportament Uman Curs 2 RT

Prevalenta excesului ponderal (supraponderalitate, obezitate) la adultii 20-74 ani in SUA

www.endotext.com

Page 8: Comportament Uman Curs 2 RT

Efectele potentiale ale genelor si mediului inconjurator asupra obezitatii

WWW.ENDOTEXT.COM

Page 9: Comportament Uman Curs 2 RT

Reglarea greutatii corporale intr-un mediu cu predispozitie la obezitate

WWW.ENDOTEXT.COM

Page 10: Comportament Uman Curs 2 RT

Ipoteza set-point

exista un control al G corporale “set-point”

factori reglatori ai: aportului alimentar (apetitului) consumului energetic (nivelul de activitate si

temperatura corporala)

Conceptul lipostat-ului (adipostat – ului) = semnale proportionale cu marimea depozitelor de grasime integrate cu alti reglatori ai aportului alimentar

scaderea depozitelor de energie din tesutul adipos cresterea aportului alimentar

Page 11: Comportament Uman Curs 2 RT

APETIT

INHIBARE= SATIETATE

STIMULARE= FOAME

LeptinaInsulina

CCKMSHPYY

GLP-1

Orexina A,BNPY

AGRPMCH

Ghrelina

Hormonii orexigeni şi anorexigeni

Legendă: CCK-colecistokinina; MSH-Hormon melanocito-stimulator; PYY- Peptidul YY; GLP-1-Glucagon-

Like Peptide-1; NPY- neuropeptidul Y; AGRP- agouti-related peptide; MCH-melanin-concentrating hormone

Page 12: Comportament Uman Curs 2 RT

Factor Efect SNC Efect periferic

-MSH (melanocortin) satietate increased energy expenditure

CRH satietate Stimulates ACTH- cortisol release

Urocortin satietate

Cocaine-and amphetamine-regulated transcript (CART)

satietate -------

Serotonin satietate -------

Hypothalamic Ghrelin satietate

agouti-related peptide (AGRP) foame -------

Neuropeptidul Y (NP-Y) Si MCH foame Cortisol, insulin, insulin resistance

Testosterone, thermogenesis

galanin Foame (grasimi) -------

orexins A and B(Hypocretins 1, 2)

foame -------

Endocannabinoizii foame

Controlul neural al apetitului

Page 13: Comportament Uman Curs 2 RT

Leptina

hormon peptidic (146 aa) secretat de tesutul adipos alb

induce satietatea la nivel hipotalamic

scade depozitele de grasime

creste consumul energetic simpatic

creste oxidarea acizilor grasi si reduce TG

scade activitatea si expresia enzimelor lipogenice

scade activitatea lipogenica a insulinei si favorizeaza lipoliza

receptori leptinici : cei mai multi in hipotalamus, dar si in tesutul adipos si pancreas acceasi familie de receptori ca si receptorii GH si PRL

leptina exogena: scade apetitul, creste rata MB, temperatura, nivelul de activitate

Page 14: Comportament Uman Curs 2 RT

Efectele leptinei

Page 15: Comportament Uman Curs 2 RT

Neuroendocrinologia reglarii aportului alimentar:semnalele periferice de satietate

Modified from Marx, Science 2003 February 7; 299: 846-849. (in News)

LeptinInsulin

PYYGhrelinGI tract

Spinalnerves

VagusCCK

HypothalamusARC

NTS/AP

Area Postrema:

• part of dorsal vagal complex

• chemoreceptive (no BBB)

• site of neural integration• bi-directional projections

to the GI tract (via vagal afferents and efferents)

• bi-directional projections to the hypothalamus, amygdala and other regionsAmylin

other circulating gut peptides

Page 16: Comportament Uman Curs 2 RT

- Fetita de 8 ani, rezultata dintr-un mariaj

consangvin, cu foame si supraalimentare constanta;

- homozigota pentru o mutatie inactivatoare a genei

leptinei;

-G= 86 kg, IMC= 46 kg/m2, procent grasime

corporala 57% (n: 15-25%) la 4,5 ani;

-T3, temperatura corporala normala, insulinemie

crescuta

Mutatii inactivatoare ale genei leptinei

Page 17: Comportament Uman Curs 2 RT

Congenital Leptin Deficiency Due to Homozygosity for the {Delta}133G Mutation: Report of Another Case and Evaluation of Response to Four Years of Leptin TherapyJCEM

Page 18: Comportament Uman Curs 2 RT
Page 19: Comportament Uman Curs 2 RT

- Familie franceza de provenienta algeriana

- Homozigote pentru un defect genetic al receptorului leptinei

- 3 surori cu G normala la nastere obezitate 1 deces la 19 ani (151 kg)

- Amenoree

- Intarzierea cresterii

- Hipotiroidism (TSH, T3, GH si IGF-I ↓ )

- Receptorul leptinei este necesar pentru maturatia sexuala - MC4 receptor in hipotalamus afecteaza functia sexuala

Defecte ale receptorului leptinei

Page 20: Comportament Uman Curs 2 RT

Modified from Marx, Science 2003 February 7; 299: 846-849. (in News)

Hormonii peptidici gastrointestinali

food intake regulation

digestion and metabolism

Anti-obesity potential

Anti-diabetes potential

Vagusnerve

Ghrelin

InsulinAmylin

Glucagon

Leptin

PYY

GLP-1

CCK

Page 21: Comportament Uman Curs 2 RT

Mediatori gMediatori gastro-intestinalastro-intestinali implicati in i implicati in reglarea aportului energeticreglarea aportului energetic

Mediator Efect

CCK Eliberata in duoden in timpul meselor. Stimuleaza vagul satietate la nivel hipotalamic

Gh-relina Eliberata de tractul gastrointestinal inaintea meselor. Stimuleaza eliberarea de GH, scade oxidarea grasimilor, creste aportul alimentar si adipozitatea (efecte anti-leptina)

PYY36 Membru al familiei NPY. Elibeata de IS distal ca raspuns la hrana. Scade aportul alimentar hipotalamic

Page 22: Comportament Uman Curs 2 RT

GLP-1

GLP-1: incretinaGLP-1: incretina Eliberat in ileonul distal si colon ca raspuns la meseEliberat in ileonul distal si colon ca raspuns la mese Exenatide (Byetta); incretin mimeticExenatide (Byetta); incretin mimetic

– Creste secretia de insulina dupa glucoza oralCreste secretia de insulina dupa glucoza oral– Supreseaza cresterea glucagonului in starea de Supreseaza cresterea glucagonului in starea de

satietate satietate – scade aportul alimentar si G corporalascade aportul alimentar si G corporala– incetineste evacuarea gastricaincetineste evacuarea gastrica– creste masa celulelor beta pancreaticecreste masa celulelor beta pancreatice

Toft-Nielsen M, et al. J Clin Endocrinol Metab 2001; 86:3717-3723Drucker DJ. Mol Endocrinol 2003; 17:161-171Nielsen LL, et al. Reg Pept 2004; 117:77-88

Page 23: Comportament Uman Curs 2 RT

Mediatori ai tesutului adipos implicati in reglarea balantei energetice

Mediator Efect

Adiponectina Creste sensibilitatea la insulina, oxidarea grasimilor tisulare, cu reducerea AG liberi si a TG hepatice

Resistina Secretata in timpul adipogenezei

Antagonizeaza actiunile insulinei

Acylation stimulating protein

Creste sinteza adipocitara de TG clearance mai rapid postprandial al TG

Leptina Actioneaza auspra NPY, AgRP, si and -MSH neuronilor din Ht scaderea aportului alimentar

Page 24: Comportament Uman Curs 2 RT

Tulburările de comportament Tulburările de comportament alimentaralimentar

Anorexia nervoasăAnorexia nervoasă

BulimiaBulimia

Comportamentul de tip “binge Comportamentul de tip “binge

eating”eating”

Page 25: Comportament Uman Curs 2 RT

Anorexia nervosa

Page 26: Comportament Uman Curs 2 RT

Criterii de diagnostic pentru anorexia nervosa

Tipul de anorexie nervosa

A Refuzul de a menţine greutatea corporală la nivelul greutatii normale minime *

Tiprestrictiv = restricting type

În timpul episodului actual, persoana nu s-a angajat în mod regulat în comportament de tip mâncat compulsiv sau purgare ***

B Frica intensă de a nu lua in greutate sau de a deveni gras(a), chiar dacă este subponderal(a)

C Perturbarea modului în care este percepută greutatea corporală sau conformaţia corpului propriu, nedatorată influenţei greutăţii sau conformaţiei corporale asupra autoevaluării sau negarea seriozităţii greutăţii actuale scăzute

mancat compulsiv/ purgare =binge eating/purging type

În cursul episodului actual, persoana se angajează în mod regulat în comportament de mâncat compulsiv sau purgare***

D Amenoree secundara

Criterii  de diagnostic  pentru anorexia nervoza (DSM-IV)

*de exemplu: pierdere în greutate ducând la menţinerea greutăţii corporale la mai puţin de 85% din cea sperată sau incapacitatea de a lua în greutate plusul sperat pentru perioada de creştere, ducând la o greutate corporală de mai puţin de 85% faţă de cea sperată;** amenoree = absenţa a cel puţin 3 cicluri menstruale consecutive ( se consideră amenoree dacă menstra apare sub terapie hormonală, de exemplu estrogeni); *** comportamentul de tip purgare include vărsături autoprovocate sau abuz de laxative, diuretice, clisme

Page 27: Comportament Uman Curs 2 RT

Anorexia nervosa

emaciere emaciere refuzul de a mentine o refuzul de a mentine o

G corporala normala si G corporala normala si sanatoasasanatoasa

imagine corporala imagine corporala distorsionatadistorsionata

teama de a creste in G teama de a creste in G amenoree amenoree

comportament comportament alimentar modificat alimentar modificat extremextrem

Page 28: Comportament Uman Curs 2 RT

Anorexia nervosa

Modalitati de scadere in G

dieta exercitii excesive varsaturi autoinduse utilizare de laxative, diuretice, emetice

Se vad “supraponderali desi sunt clar malnutritiAlimentatia, controlul G devin obsesiiEpisod unic/ recaderi / forma cronica deteriorarea sanatatii in mai multi ani

Page 29: Comportament Uman Curs 2 RT
Page 30: Comportament Uman Curs 2 RT

Tipurile de anorexie

TIPUL RESTRICTIV:

– restrictie severa de calorii (cateva sute de restrictie severa de calorii (cateva sute de calorii/zi sau doar apa). calorii/zi sau doar apa).

– de frica cresterii in G de frica cresterii in G autoinducere varsaturi autoinducere varsaturi sau exercitii fizice

TIPUL BINGE-EATING/PURGING:

– mese mici sau normale si apoi mese mici sau normale si apoi

– autoinducere de varsaturi sau effort fizic excesiv autoinducere de varsaturi sau effort fizic excesiv

– este extrem de periculoasaeste extrem de periculoasa

Page 31: Comportament Uman Curs 2 RT
Page 32: Comportament Uman Curs 2 RT

Semne de alarma ale anorexiei

• • starvare deliberata cu scadere in Gstarvare deliberata cu scadere in G• • frica intensa, persistenta de a lua in Gfrica intensa, persistenta de a lua in G• • refuzul alimentarii sau alimentatie extrem de refuzul alimentarii sau alimentatie extrem de restrictivarestrictiva• • dieta continuadieta continua• • hirsutismhirsutism• • exercitii fizice excesive exercitii fizice excesive • • frilozitate frilozitate • • bradimenoree sau amenoreebradimenoree sau amenoreecaderea parului caderea parului

Page 33: Comportament Uman Curs 2 RT

Criterii de diagnostic pentru bulimie Tip

de purgare (purging)

În cursul episodului curent, persoana s-a angajat regulat în autoprovocarea de vărsături, laxative, diuretice, clisme

A Episoade recurente de mâncat compulsiv, cu ambele componente*

B Comportament compensator inadecvat recurent**

C A+B minim de 2 ori pe săptămână, minim 3 luni

de nonpurgare (nonpurging)

În cursul episodului curent, persoana s-a angajat în alte comportamente compensatorii inadecvate: post, exerciţii fizice

D Autoevaluarea e în mod nejustificat influenţată de conformaţia şi greutatea corpului.

E Perturbarea nu survine exclusiv în cursul episoadelor de anorexie nervoasă.

Criterii de diagnostic pentru bulimia nervoasă (DSM IV)

*1.mâncat într-o anumită perioadă de timp (de exemplu 2 ore) a unei cantităţi mai mari decât ar mânca cei mai mulţi oameni  într-o perioada similară ca timp şi circumstanţe; 2.sentimentul de lipsă de control a mâncatului în cursul

episodului;**vărsături autoprovocate, abuz de laxative, diuretice, clisme, alte medicamente, postul, exerciţii fizice

Page 34: Comportament Uman Curs 2 RT

Comportamentul de tip” binge Comportamentul de tip” binge eating”eating”

se referă la o subsecvenţă din cadrul tulburărilor de se referă la o subsecvenţă din cadrul tulburărilor de alimentaţie, clasificată în DSM IV drept „tulburare alimentaţie, clasificată în DSM IV drept „tulburare de comportament alimentar fără altă specificaţie”, de comportament alimentar fără altă specificaţie”, mai precis episoade recurente de „binge eating” mai precis episoade recurente de „binge eating” (mâncat compulsiv), fără metode compensatorii (mâncat compulsiv), fără metode compensatorii inadecvate ca în bulimia nervosa inadecvate ca în bulimia nervosa

alimentarea compulsivă înseamnă cantităţi mai mari alimentarea compulsivă înseamnă cantităţi mai mari decât la alte persoane, în aceleaşi circumstanţe, decât la alte persoane, în aceleaşi circumstanţe, îngurgitate fără simţul controlului, mai repede decât îngurgitate fără simţul controlului, mai repede decât e cazul, nelegat de senzaţia de foame, până ce e cazul, nelegat de senzaţia de foame, până ce pacientul se simte inconfortabil de sătul, episoade pacientul se simte inconfortabil de sătul, episoade care apar cel puţin de 2 ori pe săptămână, minim 6 care apar cel puţin de 2 ori pe săptămână, minim 6 luniluni

Page 35: Comportament Uman Curs 2 RT

Compulsive Overeating and Binge Compulsive Overeating and Binge Eating: Eating: Stress EatingStress Eating

    Compulsive overeatingCompulsive overeating is characterised by persistent is characterised by persistent

fantasies about food.  Food has an irresistible allure fantasies about food.  Food has an irresistible allure

to the compulsive overeater because it is associated to the compulsive overeater because it is associated

with a happy or psychologically satisfying experience, with a happy or psychologically satisfying experience,

either in the past or the present.  He/she thinks about either in the past or the present.  He/she thinks about

or gorges on food even when not particularly hungry or gorges on food even when not particularly hungry

in order to fill his/her psychological need.  Compulsive in order to fill his/her psychological need.  Compulsive

overeaters normally engage in binge eating. overeaters normally engage in binge eating. 

Binge eatingBinge eating is characterised by the uncontrollable is characterised by the uncontrollable

urge to rapidly consume large quantities of food urge to rapidly consume large quantities of food

within a short period of time regardless of feelings of within a short period of time regardless of feelings of

hunger or fullness.  hunger or fullness.  They They do not spend a great deal of do not spend a great deal of

time fantasizing about foodtime fantasizing about food

Page 36: Comportament Uman Curs 2 RT
Page 37: Comportament Uman Curs 2 RT

Medicamente aprobate de FDA pentru tratamentul obezitatii

DCINume

comercial FolosireAnul

aprobarii

Orlistat Xenical Long-term 1999

Sibutramine Meridia Long-term 1997

Diethylpropion Tenulate Short-term 1973

PhentermineAdipex, lonamin

Short-term 1973

PhendimetrazineBontril, Prelu-

2Short-term 1961

Benzphetamine Didrex Short-term 1960

Page 38: Comportament Uman Curs 2 RT

Sistemul endocanabinoid este hiperactivat in :

Modelele animale de obezitate genetica Modelele animale de obezitate induse de dieta Obezitatea umana

Page 39: Comportament Uman Curs 2 RT

Endocanabinoizii stimuleaza ingestia alimentara la soarece

Hao S et al. Eur J Pharmacology. 2000; 392:147-156.

Anandamide 0.001

mg/kg

Vehicle

*P<0.05; **P<0.01 vs vehicle

1 3 5 7 Day

Food intake (grams/day)

7

6

5

4

3

*

*

*

**

Page 40: Comportament Uman Curs 2 RT

Engeli S, et al. Diabetes 2005; 54:2838–2843.

* P<0.05 vs lean women

Sistemul endocanabinoid este up-reglat in obezitatea umana

Page 41: Comportament Uman Curs 2 RT

10

8

6

4

2

0

16

14

12

10

8

5

4

18.5-24.9 25.0-29.9 >30.0

BMI (kg/m2)

18.5-24.9 25.0-29.9 >30.0

Caucasians African Americans

P<0.05*P<0.01*

P<0.05*

BMI (kg/m2)

Percent of subjects with FAAH 385 A/A genotype by BMI Percent of subjects with FAAH 385 A/A genotype by BMI category category

% of

subje

cts

wit

h F

AA

H 3

85

A

/A * vs normal BMI

O mutatie in enzima care degradeaza endocanabinoizii este asociata cu cresterea IMC

Sipe JC et al. Int J Obes Relat Metab Disord.2005;29:755-759.

Page 42: Comportament Uman Curs 2 RT

Blocarea CB1 determina scaderea doza-dependenta a aportului alimentar la soarece

Wiley JL et al. Br J Pharmacol. 2005;145:293-300.

2.0

1.5

1.0

0.5

0.00.0 0.3 1.0 3.0 10.0 Rimonabant Dose (mg/kg-1)

Food intake

(g)

Page 43: Comportament Uman Curs 2 RT

Adipose tissue metabolismAdipose tissue metabolism

– EC stimulation with CBEC stimulation with CB11 agonist increases agonist increases adipose tissue LPL expression while CBadipose tissue LPL expression while CB11 blockade inhibits this effectblockade inhibits this effect

– CBCB11 stimulation reduces while blockade stimulation reduces while blockade increases adiponectin synthesisincreases adiponectin synthesis

– CBCB11 blockade reverses the histological blockade reverses the histological changes in adipose tissue produced by changes in adipose tissue produced by diet-induced obesitydiet-induced obesity

– EC stimulation reduces the expression of EC stimulation reduces the expression of AMP kinase in visceral fatAMP kinase in visceral fat

Supporting Evidence:Supporting Evidence:

Cota D et al. J Clin Invest. 2003;112:423. Matias I, et al. XV ICRS Symposium June 24-27, 2005; Clearwater, Fla. Jbilo O, et al. FASEB J. 2005;19:1567-1569.

Page 44: Comportament Uman Curs 2 RT

Sistemul endocanabinoid periferic in tesutul adipos

Tesutul adipos al soarecilor obezi hraniti cu o dieta grasa (high fat diet - HFD) plus rimonabant seamana cu cel al soareceilor slabi hraniti cu o dieta standard (STD)

Jbilo O, et al. FASEB J. 2005;19:1567-1569.

Dieta standard

Dieta bogata in grasimi

Dieta bogata in grasimi+ Rimonabant

Page 45: Comportament Uman Curs 2 RT

Stimularea sistemului endocanabinoid,atat central cat si periferic, duce la:

crestere in greutate

lipogeneza

insulinorezistenta

dislipidemie

alterarea heomeostaziei glicemice

Page 46: Comportament Uman Curs 2 RT

Echilibrul hidro-electrolitic şi ingestia

de lichide Cantitatea totală de apă din organism reprezintă Cantitatea totală de apă din organism reprezintă

aproxaprox.. 55% din greutatea corporală la femei şi 55% din greutatea corporală la femei şi respectiv 60% la bărbaţi, diferenţa fiind pusă pe respectiv 60% la bărbaţi, diferenţa fiind pusă pe seama ţesutului adipos, care conţine în medie mai seama ţesutului adipos, care conţine în medie mai puţină apă decât ţesutul slabpuţină apă decât ţesutul slab

2/3 din apa totală este repartizată intracelular şi 1/3 2/3 din apa totală este repartizată intracelular şi 1/3 extracelular extracelular

DDintre lichidele extracelulare, ¾ există în spaţiul intre lichidele extracelulare, ¾ există în spaţiul interstiţial şi ¼ intravascular interstiţial şi ¼ intravascular

La mamifere, menţinerea homeostaziei hidrice este La mamifere, menţinerea homeostaziei hidrice este dependentă de reglarea osmolarităţii plasmatice, dependentă de reglarea osmolarităţii plasmatice, fiind astfel în strânsă conexiune cu reglarea fiind astfel în strânsă conexiune cu reglarea metabolismului sodicmetabolismului sodic

Page 47: Comportament Uman Curs 2 RT

Echilibrul hidro-electrolitic

Osmolaritatea este reglată de secreţia de arginin Osmolaritatea este reglată de secreţia de arginin vasopresină (AVP), eliberată din hipofiza posterioară sub vasopresină (AVP), eliberată din hipofiza posterioară sub efectul stimulilor specifici.efectul stimulilor specifici.

Volumul şi presiunea sanguină sunt controlate mai ales Volumul şi presiunea sanguină sunt controlate mai ales de sistemul renină-angiotensină-aldosteron, prin de sistemul renină-angiotensină-aldosteron, prin intermediul reglării concentraţiei plasmatice de sodiuintermediul reglării concentraţiei plasmatice de sodiu

Osmolaritatea lichidului extracelular (LEC) la indivizii Osmolaritatea lichidului extracelular (LEC) la indivizii normali variază între 280-295 mOsm/kg, dar este normali variază între 280-295 mOsm/kg, dar este menţinută în limite mai strânse, caracteristice fiecărui menţinută în limite mai strânse, caracteristice fiecărui individ în parte. Este dependentă în mare măsură de individ în parte. Este dependentă în mare măsură de concentraţia plasmatică a sodiului, şi în situaţii concentraţia plasmatică a sodiului, şi în situaţii excepţionale este modificată semnificativ de excepţionale este modificată semnificativ de concentraţiile ureei şi glucozei. concentraţiile ureei şi glucozei.

Page 48: Comportament Uman Curs 2 RT

Arginin vasopresina

Arginin vasopresina (AVP) sau hormonul antidiuretic, Arginin vasopresina (AVP) sau hormonul antidiuretic, este sintetizată la nivelul neuronilor magnocelulari este sintetizată la nivelul neuronilor magnocelulari hipotalamici şi depozitată la nivelul hipofizei hipotalamici şi depozitată la nivelul hipofizei posterioare, de unde este eliberată în circulaţie sub posterioare, de unde este eliberată în circulaţie sub efectul stimulilor osmotici sau de volum/presiune. efectul stimulilor osmotici sau de volum/presiune.

Secreţia de AVP este controlată în principal de două Secreţia de AVP este controlată în principal de două mecanisme, care reglează apa totală din organism: mecanisme, care reglează apa totală din organism: – O creştere mică a osmolarităţii plasmatice a LEC (~2%) O creştere mică a osmolarităţii plasmatice a LEC (~2%)

stimulează secreţia de arginin vasopresină (AVP), cu stimulează secreţia de arginin vasopresină (AVP), cu antidiureză renală şi sete.antidiureză renală şi sete.

– O scădere relativ mai mare (~10%), a volumului O scădere relativ mai mare (~10%), a volumului circulant iniţiază de asemenea antidiurezcirculant iniţiază de asemenea antidiurezăă mediată de mediată de AVP şi probabil sete mediată de angiotensină.AVP şi probabil sete mediată de angiotensină.

Page 49: Comportament Uman Curs 2 RT

Volemie

Eliberare de aldosteronCelule juxtaglomerulare

Angiotensinogen

Angiotensinogen I

Angiotensina II Eliberare de renină

Presiune de perfuzie renalăRetenţie renală de sodiuExcreţie renală de potasiu

Echilibrul potasemiei

Enzima de conversie

Axa renină-angiotensină-aldosteron în reglarea metabolismului hidroelectrolitic

Page 50: Comportament Uman Curs 2 RT

Viata acvatica Viata acvatica viata terestra viata terestra Osmolalitatea plasmatica 285-295 mOsm/lOsmolalitatea plasmatica 285-295 mOsm/l Dezvoltarea sistemelor de hoemostazieDezvoltarea sistemelor de hoemostazie

Filogenie

Page 51: Comportament Uman Curs 2 RT

Filogenia nonapeptidelor neurohipofizare

AspT- aspargtocin; AsvT- asvatocin; AVP-Arg8-vasopressin; Hyd – hydrins, IT- isotocin, LVP- Lys8-vasopressin; MT- mesotocin; OT- oxytocin; PhaT-phasvatocin; SIT- Ser, Ile oxytocin; ST- seritocin.

Hoyle, Brain Res, 848, 1-25, 1999

Page 52: Comportament Uman Curs 2 RT

Sawyer WH- hypothese, 1977

AVT

4 Ser 8 Glu OT

AVP

OT

4 Ser 8 Ile OT

Filogenia nonapeptidelor neurohipofizare

Page 53: Comportament Uman Curs 2 RT

Peptide Oxytocin-likePeptide Oxytocin-like

1 2 3 4 5 6 7 8 91 2 3 4 5 6 7 8 9

Cys-Tyr-Ile-Gln-Asn-Cys-Pro-Leu-Gly Cys-Tyr-Ile-Gln-Asn-Cys-Pro-Leu-Gly (NH(NH22))

OxytocineOxytocine * * * * * * * Ile * * * * * * * * Ile *

MesotocineMesotocine * * * Ser * * * Ile * * * * Ser * * * Ile *

IsotocineIsotocine * * * Ser * * * Glu * * * * Ser * * * Glu *

GlumitocineGlumitocine * * * * * * * Val * * * * * * * * Val *

ValitocineValitocine * * * Asn * * * * * * * * Asn * * * * *

AspargtocineAspargtocine

Peptide Vasopressin-likePeptide Vasopressin-like

1 2 3 4 5 6 7 8 91 2 3 4 5 6 7 8 9

Cys-Tyr-Phe-Gln-Asn-Cys-Pro-Arg-Gly (NHCys-Tyr-Phe-Gln-Asn-Cys-Pro-Arg-Gly (NH22))

VasopressineVasopressine

* * * * * * * Lis * * * * * * * * Lis *

Lisine-Lisine-vasopressinevasopressine

* * Phe Phe * * * * * * * * * * * * * *

PhenipressinePhenipressine

* * * * Ile Ile * * * * * * * * * * * *

VasotocineVasotocine

Structura hormonilor neurohipofizari

Page 54: Comportament Uman Curs 2 RT
Page 55: Comportament Uman Curs 2 RT

Vasopressin Oxytocine

Uterus

Breast

Gonads

? AH

?Adipocyte

?CNSCNS

Adrenals

Liver

AH

Smooth Muscle

Kidney

Hypothalamus

Page 56: Comportament Uman Curs 2 RT

Sistemul port hipotalmo-hipofizar

Gr. Popa and U. Fielding, Lancet, 238, 1930

Page 57: Comportament Uman Curs 2 RT

Ontogenia echilibrului hidric

Systemul magnocelular Systemul magnocelular (NSO, NPV)

Osmoreceptori (AV3V) Receptori Receptori AT1AT1

Angiotensina II Oxidul nitric Relaxina

Neuroanatomie functionala Neuroanatomie functionala

Page 58: Comportament Uman Curs 2 RT
Page 59: Comportament Uman Curs 2 RT
Page 60: Comportament Uman Curs 2 RT
Page 61: Comportament Uman Curs 2 RT
Page 62: Comportament Uman Curs 2 RT
Page 63: Comportament Uman Curs 2 RT

Davison et al., J Clin Invest 1988; 81:798–806.)

Seuil osmotique pendant la grossesse

Page 64: Comportament Uman Curs 2 RT

Setea si balanta hidrica a organismului

Reeves et al, 1998

2% crestere a osmolalitatii plasmatice 10% scadere a vol. plasmatic

Osmoreceptori SNC Baroreceptori

Eliberare AVP Angiotensina II

AntidiurezaSETE

Aport hidricConservarea apei

Volemia

Osm PlasmaticaANP&BNP ANP&BNP

Apetit pt Na

Page 65: Comportament Uman Curs 2 RT

Relaxina

Relaxina – stimuleaza activitatea neuronala, setea si comportamentul dipsogen (Sunn et al, 2001).

Page 66: Comportament Uman Curs 2 RT

Neuroimagistica setei

10 subiecti, PET si evalaure psihologica a setei (Denton, PNAS, 96, 5304-5309, 1999)