complicatiile obezitatii

7/21/2019 complicatiile obezitatii

1/30

Evaluarea pacientului cu obezitate (Hncu N, Roman G, Veresiu A. Diabetul zaharat.Nutritia si Bolile Metabolice., vol 2., cap Obezitatea, Ed Echinox, 2010, pg 130-150)AnamnezaIstoria familiala: Obezitatea la rudele de grad 1 si 2. Starea ponderala a partenerului de viata.Aportul alimentar: Frecventa meselor. Tipul alimetelor. Comportamentul alimentar.Caracteristici psihologiceIstoria personala specifica obezitatii.: Istoria curbei ponderale. Cure de slabire- tipul,medicatia, produse nutritive. Boli ce pot influenta greutatea. Complicatii/comorbidittaticunoscute.Date referitoare la ciclul menstrual si viata sexuala.Date referitoare la somn.Examenul obiectivAcanthosis nigricans: indicator de insulinorezistentaVergeturi rosii/violet: indicator de hipercorticism

PilozitateDezvoltarea organelor sexualeTulburari de crestere la copiiiGinecomastia la barbati: deficit androgenicEvaluarea prin inspectie a distributiei tesutului adiposAntropometrie: Greutatea si inaltimea masuratori standardizate. Circumferinta abdominala.Circumferinta fesiera si raportul talie/soldMsurarea TAEvaluarea taliei hipertensive

Prelucrare statistic

In analiza statistic s-au utilizat att metodele descriptive, ct i cele analitice.Analiza descriptiv studiaz i descrie boala ca fenomen de mas, utiliznd criterii

de timp, de loc i de caracteristici personale; pe baza acestei descrieri se formuleaz ipotezeprivind factorii care condiioneaz apariia bolii. Prin urmare, epidemiologia descriptivrspunde la 3ntrebri: cnd?, unde?, la cinese produc mbolnvirile?

Dup culegerea datelor, ntr-o form accesibil pentru a le asigura caracterulinformaional, s-a efectuat prelucrarea acestora.

Aciunile de prelucrare au cuprins etapa de ordonare, sistematizare, centralizare ireducere a volumului informaiilor culese, prin operaii succesive de grupare, sortare,codificare i sintetizare.

Datele au fost exprimate sub o form care s permit ncadrarea lor n anumitecategorii; o variabil nu va finregistrat sub mai multe forme; gruparea datelor se va face pecategorii de variabile. Datele au fost centralizate n baze de date EXCEL i SPSS 17.0 i

prelucrate cu funciile statistice la care acestea se preteaz.n prezentarea datelor s-au folosit intervalele de ncredere la pragul de semnificaie

95%, iar pentru testarea diferenelor s-au utilizat testele 2 i t-Student.Prelucrarea primar, respectiv sistematizarea datelor prin centralizare i grupare, au

condus la obinerea indicatorilor primari, care se prezint sub form de mrimi absolute. Pe


2/30

baza indicatorilor primari, prin diferite procedee statistice de comparare, abstractizare igeneralizare s-au obinut indicatorii derivai.

Indicatorii derivai au rolul de a evidenia aspectele calitative ale unui ansamblu,viznd relaia dintre diferite pri ale unui grup de pacieni sau diferite caracteristici, legturide interdependen dintre variabile. S-au folosit urmtorii indicatori derivai: indicatori aivalorii medii: media aritmetic simpl, mediana, modulul; indicatori ai dispersiei: deviaiastandard, variaia.

Testul ANOVA const n analiza dispersiei variabilei dependente. n ANOVA simplatotalul dispersiei provine din dou surse: intragrupal i intergrupal. Ambele surse reflectdispersia datorata seleciei randomizate a eantionului.

n calculul diferenei semnificative dintre dou medii, testul t-Student ine cont demsurarea variabilitii i ponderea observaiilor. Testul calculeaz un t pe baza mediei iabaterii standard pentru fiecare lot n parte, n funcie de numrul gradelor de libertate (GL).Plecnd de la ipoteza nul, care presupune c ntre grupurile studiate nu exist nici o

diferen, calculnd valoarea lui t i comparndu-l cu t tabelar, dac valoarea calculat estemai mare dect cea tabelar atunci ipoteza nul este respins, iar diferena este declaratsemnificativ statistic. Pragul de semnificaie unanim acceptat este de 95% adic p=0,05.Cu ct valoarea lui p este mai mic dect aceast valoare cu att semnificaia este mai

puternic.

Testul 2este un test neparametric, ce compar 2 sau mai multe repartiii de frecveneprovenite din aceeai populaie; se aplic atunci cnd evenimentele ateptate se exclud.Uneori, cnd o frecven din formula de calcul este mic, se aplic Yates pentru coreciaformulei, pentru a obine o estimare mai mare a diferenei. Dac p obinut este mai mic dect

cel tabelar la pragul de semnificaie de 95%, evenimentele nu se exclud - n acest caz se puneproblema dac sunt dependente.

Coeficient de corelaie Spearman (r) are valori cuprinse ntre -1 i 1. Cu ct valoarealui r este mai apropiat de 1 (corelaie direct) sau de -1 (corelaie indirect) parametri suntdependeni unul de altul.


3/30

REZULTATE

Caracteristici descriptive ale pacientilor luati in studiu

S-a examinat un esantion de 241 de pacienti, majoritatea de sex feminin (65,5%), siproveniind din mediul urban. Majoritatea persoanelor analizate au avut ocupatia de 2 (52,3%)si numai 0,8 % erau 5 (ocupatia). In ceea ce priveste venitul, majoritatea persoanelor dinstudiu au refuzat sa ofere informatii, 43,6% au avut venitul 1, 17,8% venitul 2, iar 5,8%venitul 3.

Tabelul I. Caracteristici sociodemograficeNr Procent

Sex masculin 83 34,4feminin 158 65,6

Mediu de provenienta urban 154 63,9

Rural 87 36,1Ocupatia 1 61 25,3

2 126 52,3

3 17 7,1

4 25 10,4

5 2 ,8

6 9 3,7

22 1 ,4Venit 0 79 32,8

1 105 43,62 43 17,8

3 14 5,8

Nu s-au observat diferente semnificative in ceea ce priveste distributia sexelor infunctie de mediul de provenienta.

22

12.4

41.9

23.7

urban

rural

masculin feminin


4/30

Virsta participantilor a variat intre 18 si 65 de ani, fiind in medie de 35,66 11,79 ani.

Un procent de 46,5% dintre persoane au avut virsta de 35-59 ani si numai 2,1% peste 60 deani.

S-a observat ca persoanele din mediul rural au avut in special ocupatia de 3 si 4, intimp ce toate persoanele cu ocupatia de 5 au provenit din mediul urban. Participantii dinmediul urban au avut mai frecvent ocupatia de 6, remarcindu-se astfel diferente semnificativestatistic ale distributiei ocupatiei in raport cu mediul de provenienta (p0,001).

Figura 2. Ocupatie vs. mediu de provenienta

28%

24%

46%

2%

sub 25 ani 25-35 ani 35-59 ani peste 60 ani

0% 20% 40% 60% 80% 100%

1

2

3

4

5

6

22

urban

rural


5/30

Majoritatea participantilor au avut studii medii (64,3%), existind un procent de 7,1%participanti cu studii primare si gimnaziale. Mai mult de un sfert dintre persoane au avutstudii superioare (28,6%).

In mediul rural ponderea persoanelor care au absolvit mai putin de 8 clase a fost mai

mare comparativ cu mediul urban (12,6% vs. 3,9%). Ponderea participantilor cu studiisuperioare a fost mai mare in mediul urban (33,8% vs. 19,5%, p=0.006):

7%

64%

29%

sub 9 clase 9-12 clase peste 12 clase


6/30

In categoria de virsta sub 25 de ani, 49,3% dintre persoane au avut studii superioare,

iar 50,7% studii medii. In cazul persoanelor cu virsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani, 52,6% auavut studii medii, 42,1% studii superioare si 5,3% studii primare si gimnaziale. In ceea ce

priveste grupa de virsta 35-59 ani, 9,8% au absolvit mai putin de 8 clase, iar 10,2% mai multde 12 clase. in rindul persoanelor cu virste peste 60 de ani au predominat cele care au absolvitmai putin de 8 clase (60%) si numai 40% au avut studii licele. Diferenta distributiei categorieide educatie in raport cu virsta a fost semnificativa (p;0,001):

In ceea ce priveste bolile cronice, s-a observat o prevalenta de 20,7% a HTA, de

14,9% a diabetului zaharat si de 8,3% a hepatitei cronice. Ponderea afectiunilor cronice a fost

mai mare la pacientii din mediul urban, dar diferentele inregistrate nu au fost semnificative.

Urban % Rural % pHTA 72 28 0,178DZ 75 25 0,187Hepatita cronica 60 40 0,804

In ceea ce priveste frecventa hipertensiunii, diferentele in raport cu grupa de virsta au

fost semnificative (p;0,001), fiind intilnita la 3% dintre personele cu virsta sub 25 de ani, la

1,8% dintre cele cu virsta de 25-35 de ani, la 38,4% dintre cele cu virste cuprinse intre 35 si

59 de ani si la 80% dintre cele cu virsta peste 60 de ani.


7/30

HTA Totalda nu

virsta categorii sub 25 Count 2 65 67% within virsta categorii 3,0% 97,0% 100,0%% within HTA 4,0% 34,2% 27,8%% of Total 0,8% 27,0% 27,8%

25-35 ani Count 1 56 57% within virsta categorii 1,8% 98,2% 100,0%% within HTA 2,0% 29,5% 23,7%% of Total 0,4% 23,2% 23,7%

35-59 ani Count 43 68 112% within virsta categorii 38,4% 60,7% 100,0%% within HTA 86,0% 35,8% 46,5%% of Total 17,8% 28,2% 46,5%

peste 60 ani Count 4 1 5% within virsta categorii 80,0% 20,0% 100,0%% within HTA 8,0% 0,5% 2,1%% of Total 1,7% 0,4% 2,1%

Niciun participant cu virsta sub 35 de ani nu fusese diagnosticat cu diabet in momentulintrarii in studiu. Diabetul zaharat era diagnosticat la 28,6% dintre persoanele cu virstecuprinse intre 35 si 59 de ani si la 80% dintre cele cu virste peste 60 de ani (p0,001).

In ceea ce priveste hepatita cronica, distributia pe grupe de virste a avut o dispozitie

diferita comparativ cu HTA sau DZ, fiind mai frecvent intilnita la virste tinere (p=0,002):

19,4% dintre participantii cu virsta sub 25 de ani, 3,5% dintre cei cu virste intre 25 si 35 de

ani, 4,5% dintre cei cu virste intre 35 si 59 de ani si 0% dintre cei peste 60 de ani, cunoscindu-

se a avea aceasta afectiune.


8/30

Procentul personaleor care au declarat ca urmeaza un regim alimentar a fost de 17%.

In mediul urban 18,2% dintre participanti au declarat ca tin dieta, iar in cel rural de 14,9%(p=0,595). Se remarca diferente importante in raport cu grupa de virsta a persoanelor care au

declarat ca urmeaza o dieta (p0,001): 3% dintre cele cu virsta sub 25 de ani, 3,5% dintre cele

cu virsta de 25-35 ani, 30,4% dintre cele cu virsta de 35-59 de ani si 60% dintre cele cu virsta

peste 60 de ani.


9/30

Dintre persoanele cu studii superioare doar 5,8%,iar in cazul celor cu studii medii

19,4% au declarat ca urmeaza o dieta. In schimb 41,2% dintre pesroanele care absolvisera mai

putin dde 9 clase au declarat ca respecta un regim. S-a remarcat o diferenta semnificativa a

distributiei in raport cu grupa de virsta a persoanelor care declarau ca urmeaza o dieta

(p0,001).

In ceea ce priveste tipul de dieta, 14,5% au declarat ca urmeaza regim pentru diabet.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

sub 25 ani 25-35 ani 35-59 ani peste 60 ani

dieta3 3.5 30.4 60

fara dieta 97 96.5 69.6 40

AxisTitle

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

sub 9 clase 9-12 clase peste 12 clase

dieta 41.2 19.4 5.8

fara dieta 58.5 80.4 94.2

AxisTitle


10/30

Tip regimFrequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

Valid

197 81,7 81,7 81,7

ceai de slabit 1 ,4 ,4 82,2DIABET 12 5,0 5,0 87,1

DZ 23 9,5 9,5 96,7F PRAJE 1 ,4 ,4 97,1

FARA CAR 1 ,4 ,4 97,5HIPERPROT 1 ,4 ,4 97,9HIPOLIP 1 ,4 ,4 98,3

HIPOS 1 ,4 ,4 98,8

HIPOSOD 3 1,2 1,2 100,0

Total 241 100,0 100,0

Caracteristici antropometrice (declarate de participanti)Descriptive Statistics

N Minimum Maximum Mean Std. DeviationGmax 241 45,0 140,0 82,606 16,4869Varsta-Gmax 241 14 65 31,78 11,167Gmin 241 40 89 61,51 9,609Varsta-Gmin 241 12 57 21,80 6,188Gactuala declarata 241 46,0 140,0 77,546 15,7511Talia declarata 241 1,50 1,94 1,6951 ,08907IMCdeclarata 241 16,96 47,23 27,0523 5,48978Valid N (listwise) 241

Greutatea maxima declarat de participantii din lotul studiat a fost in medie de 82,60kg, fiind inregistrata in medie la virsta de 31-32 de ani, in timp ce greutatea minima a fost de61,51 kg, in jurul virstei de 21,80 ani. Gruetatea medie actuala declarata in lotul studiat a fostde 77,54, iar IMC mediu declarat de 27,05 kg/m2, variind intre 16,96 si 47,23 kg/m2.


11/30

Majoritatea participantilor au fost normoponderali (41,08%). Ponderea celor cusuprapondere a fost de 28,22%, iar a celor cu obezitate de 30,71%.

In ceea ce priveste greutatea masurata aaceasta a fost in medie de 78,28 kg, variind

intre 46 si 145 kg, iar IMC-ul masurat a fost in medie de 27,25 kg/m2.

Descriptive Statistics


12/30

N Minimum Maximum Mean Std. DeviationGmasurata 241 46,0000 145,0000 78,260581 15,8154507T masurata 241 1,50 1,95 1,6969 ,09039Circ.abd. 241 50,0 142,0 93,195 16,8495circ sold 241 49,0 145,0 101,423 15,6664circ git 241 28,0 84,0 36,479 5,6889

circ brat 241 15,0 65,0 31,811 6,2546IMC 241 16,9550 47,2255 27,258675 5,5648247Valid N (listwise) 241


13/30

Evaluarea caracteristicilor socio-demografice

Pacientii de sex masculin au avut predominant exces ponderal (41,5% cu excesponderal, iar 20,7% obezitate). In ceea ce priveste pacientii ponderea celor cu obezitate a fostmai mare a fost in cazul celor de sex feminin (20,7% dintre barbati si 33,5% dintre femei), in

timp ce in cazul celor supraponderali a predominat sexul masculin (41,5% dintre barbati si27,8% dintre femei), diferenta dintre sexe fiind semnificativa (p=0,047).

sex Totalmasculin feminin

IMC categ

normoponderali

Count 31 61 92% within IMC categ 33,7% 66,3% 100,0%% within sex 37,8% 38,6% 38,3%% of Total 12,9% 25,4% 38,3%

supraponderali


obezitate


Total

Count 82 158 240

% within IMC categ 34,2% 65,8% 100,0%% within sex 100,0% 100,0% 100,0%% of Total 34,2% 65,8% 100,0%

0

10

20

30

40

50

60

70

80

normoponderali supraponderali obezitate

33.7

43.6

24.3

66.3

56.4

75.7

sex masculin

sex feminin


14/30

Nu s-a observat diferente in raport cu mediul de provenienta. In mediul urbanprocentul de pacienti normoponderali a fost 38,6%, a celor supraponderali de 30,1%, iar acelor cu obezitate de 31,4%. In mediul rural, 35,9% dintre pacienti au fost normoponderali,41% au fost supraponderali, iar 31,4% au fost cu obezitate (p=0,477).

Mediu deprovenienta

Total

urban rural

IMC categ

normoponderali

Count 59 33 92% within IMC categ 64,1% 35,9% 100,0%% within Mediu deprovenienta

38,6% 37,9% 38,3%

% of Total 24,6% 13,8% 38,3%

supraponderali

Count 46 32 78

% within IMC categ 59,0% 41,0% 100,0%% within Mediu deprovenienta

30,1% 36,8% 32,5%

% of Total 19,2% 13,3% 32,5%

obezitate

Count 48 22 70% within IMC categ 68,6% 31,4% 100,0%% within Mediu deprovenienta

31,4% 25,3% 29,2%

% of Total 20,0% 9,2% 29,2%

Total

Count 153 87 240% within IMC categ 63,8% 36,2% 100,0%

% within Mediu deprovenienta

100,0% 100,0% 100,0%

% of Total 63,8% 36,2% 100,0%

0

10

20

30

40

50

60

70


64.1

59

68.6

35.9

41

31.4sex masculin

sex feminin


15/30

S-au observat diferente semnificative in raport cu grupa de virsta. Persoanele sub 25de ani au fost majoritatea mormoponderale (79,1%), numai 14,9% au fost supraponderale, sinumai 6% au avut obezitate. Persoanele de peste 60 de ani au fost in proportie de 60% cuobezitate si de 40% cu suprapondere, nici una dintre acestea fiind normoponderale. De fapt seobserva o crestere a frecventei cazurilor de obezitate cu virsta.

virsta categorii Totalsub 25 25-35

ani35-59

anipeste 60

ani

IMCcateg

normoponderali

Count 53 26 13 0 92% within IMC categ 57,6% 28,3% 14,1% 0,0% 100,0%% within virstacategorii

79,1% 45,6% 11,7% 0,0% 38,3%

% of Total 22,1% 10,8% 5,4% 0,0% 38,3%

supraponderali


14,9% 42,1% 37,8% 40,0% 32,5%

% of Total 4,2% 10,0% 17,5% 0,8% 32,5%

obezitate


6,0% 12,3% 50,5% 60,0% 29,2%

% of Total 1,7% 2,9% 23,3% 1,2% 29,2%

Total

Count 67 57 111 5 240

% within IMC categ 27,9% 23,8% 46,2% 2,1% 100,0%% within virstacategorii

100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

% of Total 27,9% 23,8% 46,2% 2,1% 100,0%

Se observa existenta unei tendinte semnificative de scadere a ponderii pacientilor

normoponderali si de crestere a frecventei cazurilor de obezitate si suprapondere in raport cu

grupa de virsta.

Astfel nici un pacient normoponderal nu a avut virsta peste 60 de ani, in schimb 57,6%dintre acestia aveau mai putin de 25 ani. Cintre pacientii cu obezitate un procent redus a fost

constituit din persoane cu virsta sub 35 de ani, dar 80% din obezi au apartinut categoriei de

virsta 35-59 de ani.

Ponderea persoanelor sub 25 de ani cu suprapondere a fost redusa. Majoritatea

persoanelor cu suprapondere au avut peste 25 de ani.


16/30

S-au observat diferente semnificative (p0,001) ale ponderii pacientilor obezi in raportcu categoria de venit. Un procent de 46,7% dintre pacientii cu venit 1 au avut obezitate,

pondere ce a fost mult mai redusa in cazul pacientilor cu venit 2 (9,5%). Cel mai mic procentde pacienti normoponderali s-a observat in cazul categoriei 3 de venit (14,3%).

IMC categ Totalnormoponderali supraponderali obezitate

venit

0Count 47 19 13 79% within venit 59,5% 24,1% 16,5% 100,0%



3

Count 2 8 4 14

% within venit 14,3% 57,1% 28,6% 100,0%

TotalCount 92 78 70 240% within venit 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%

0

100

200

300

400

500

600


576

12.8 5.728.3 30.8

1014.1

53.880

0 2.6 4.3

sub 25

25-35 ani

35-59 ani

peste 60 ani


17/30

Analiza in raport cu nivelul de educatie a condus la remarcarea unor diferentesemnificative (p0,001). Majoritatea pacientilor cu mai putin de 9 clase au avut exces

ponderal 35,3% obezitate si 35,3% suprapondere. Aceeasi tendinta s-a observat si in cazulpersoanelor cu studii medii. Insa majoritatea persoanelor cu studii superioare au fostnormoponderale (53,6%), in aceasta categorie inregistrindu-se si ponderea cea mai redusa a

subiectilor cu obezitate (7,2%):


educatie

sub 9 claseCount 5 6 6 17% withineducatie

29,4% 35,3% 35,3% 100,0%

9-12 claseCount 50 45 59 154% withineducatie

32,5% 29,2% 38,3% 100,0%

peste 12clase

Count 37 27 5 69% withineducatie

53,6% 39,1% 7,2% 100,0%

TotalCount 92 78 70 240% withineducatie

38,3% 32,5% 29,2% 100,0%

0

10

20

30

40

50

60


59.5

24.1

16.5

26.7 26.7

46.7

35.7

54.8

9.5

14.3

57.1

28.6

0

1

2

3


18/30

Diferente semnificative s-au observat si atunci cin ds-a analizat ponderea pacientilor

cu exces ponderal in raport cu ocupatia (p0,001).


ocupatie

1Count 48 10 3 61% within ocupatie 78,7% 16,4% 4,9% 100,0%







TotalCount 92 78 70 240% within ocupatie 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%

0

10

20

30

40

50

60


29.4

35.3

53.6

35.3

29.2

39.1

53.6

39.1

7.2

sub 9 clase

9-12 clase

peste 12 clase


19/30

Nr claselor absolvite pare a scadea direct proportional cu categoria de IMC in manierasemnficativa (p0,001), in timp ce obezii au avut o virsta medie mai mare canormopondderalii (p0,001).

N Mean Std.Deviation

Std.Error

95% Confidence Intervalfor Mean

Minimum Maximum

LowerBound

UpperBound

nrclase

normoponderali 92 12,92 2,396 ,250 12,43 13,42 8 17supraponderali 78 12,53 2,886 ,327 11,87 13,18 4 20obezitate 70 10,87 1,693 ,202 10,47 11,28 8 16Total 240 12,20 2,540 ,164 11,87 12,52 4 20

virsta

normoponderali 92 27,36 8,457 ,882 25,61 29,11 18 59supraponderali 78 37,99 10,732 1,215 35,57 40,41 18 63obezitate 70 43,63 9,519 1,138 41,36 45,90 20 66Total 240 35,56 11,721 ,757 34,07 37,05 18 66

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100


78.7

16.4

4.9

28

37.634.4

17.6

52.9

29.4

20

32

4850 50

00

22.2

77.8

0

100

0

1

2

3

4

5

6

22


20/30

Evaluarea complicatiilor obezitatii

Complicatiile obezitatii au fost cunoscute de un numar redus de pacienti. Numai 1,4%au declarat ca sunt cunoscuti cu complcatii, in timp de 96,8% nu aveau diagnostice care sa fieconsiderate ca o complicatie a obezitatii.

Complic.obez.Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent

Valid

0 211 87,6 96,8 96,81 3 1,2 1,4 98,22 4 1,7 1,8 100,0Total 218 90,5 100,0

Missing System 23 9,5Total 241 100,0

Numai 3,7% dintre participanti fusesera diagnosticati cu boala artrozica in momentulluarii in studiu, in timp ce 7,5% erau cunoscuti cu lombosciatica.

Dintre pacientii fara complicatii mecanice 42,7% au fost normoponderali, 32,9%supraponderali si 24,4% obezi. Dintre cei cu boala artrozica 55,6% au fost normoponderali intimp ce 11,1% au fost normoponderali si 33,3% au fost supraponderali, diferenta observatafiind semnificativa statistic (p0,001).

nu

89%

boala artrozica

4%

lombosciatica

7%


21/30

IMC categ Total


complic.mecanice

0

Count 91 70 52 213

% within complic.mecanice 42,7% 32,9% 24,4% 100,0%% within IMC categ 98,9% 89,7% 74,3% 88,8%

% of Total 37,9% 29,2% 21,7% 88,8%

artroze

Count 1 3 5 9% within complic.mecanice 11,1% 33,3% 55,6% 100,0%

% within IMC categ 1,1% 3,8% 7,1% 3,8%% of Total 0,4% 1,2% 2,1% 3,8%

lomoboscitaica

Count 0 5 13 18


% of Total 0,0% 2,1% 5,4% 7,5%

Total

Count 92 78 70 240


% of Total 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%

In lotul analizat 10% dintre participanti au declarat ca se stiu cu complicatii metabolice(diabet,). Absenta acestor afectiuni s-a inregistrat la un numar de 88,4% dintre participanti, iar1,7% au declarat prezenta dislipidemiei.

Frecventa DZ la pacientii din lotul analizat a fost de 14,9%.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100


98.9

89.7

74.3

1.13.8

7.1

0

6.4

18.6

0

1

2


22/30

In raport cu categoria de IMC diferetele au fost semnificative (p0,001). Dintreparticipantii fara complicatii metabolice majoritatea au fost normoponderali (42,9%), si numai23,1% au fost obezi.

IMC categ Total


complic.metabolice

absenteCount 91 72 49 212% within complic.metabolice 42,9% 34,0% 23,1% 100,0%

% of Total 37,9% 30,0% 20,4% 88,3%

DZCount 1 5 18 24% within complic.metabolice 4,2% 20,8% 75,0% 100,0%

% of Total 0,4% 2,1% 7,5% 10,0%

DislipidemieCount 0 1 3 4% within complic.metabolice 0,0% 25,0% 75,0% 100,0%% of Total 0,0% 0,4% 1,2% 1,7%

Total

Count 92 78 70 240

% within complic.metabolice 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%% of Total 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%

Dintre persoanele cu dislipidemie 75% prezentau obezitate, iar 25% suprapondere.Nici o persoana cu dislipidemie din lotul analizat nu a fost normoponderala.

Intre diabetici ponderea cea mai mare au avut-o cei cu obezitate (75%), urmati desupraponderali (20,8%). Numai 4,2% dintre diabetici erau normoponderali.

diabet

10%

nu

88%

dislipidemie

2%


23/30

In ceea ce priveste complicatiile cardiovasculare asociate obezitatii acestea nu au fostprezente la 79,9% dintre pacienti. HTA a era cunoscuta de 19,9% dintre participanti, iarangina pectorala de 0,4%.

S-au inregistrat diferente semnficative ale ponderii complicatiilor cardiovasculare inraport cu categoria de IMC. Din totalul hipertensivilor numai 4,3% erau persoanenormoponderale si numai 19,1% cu suprapondere, dar 76,6% dintre ele erau cu obezitate.

Pacientii cu AP erau numai obezi (p0,001).


complic.CV

absenteCount 90 69 33 192% within complic.CV 46,9% 35,9% 17,2% 100,0%% of Total 37,5% 28,8% 13,8% 80,0%

HTACount 2 9 36 47% within complic.CV 4,3% 19,1% 76,6% 100,0%% of Total 0,8% 3,8% 15,0% 19,6%

AP

Count 0 0 1 1

% within complic.CV 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%% of Total 0,0% 0,0% 0,4% 0,4%

TotalCount 92 78 70 240% within complic.CV 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%% of Total 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%

4%

21%

75%

DZ

normoponderali supraponderali obezi


24/30

Tulburarile de somn identificate au fost prezenta sforaitului (33,2%). Somnolentadiurna (6,2%) si apneea in somn cu martori (1,7%). Dintre persoanele fara tulburari de somn,

ponderea cea mai mare au avut-o cele normoponderale (52,1%). Dipentre participantii care nuau declarat tulburari de somn, numai 14,1% erau obezi si numai 33,8% erau supraponderali(p0,001).


Tulb de somn

absCount 74 48 20 142% within apnee in somn 52,1% 33,8% 14,1% 100,0%

% of Total 30,8% 20,0% 8,3% 59,2%

sforait

Count 15 24 40 79

% within apnee in somn 19,0% 30,4% 50,6% 100,0%% of Total 6,2% 10,0% 16,7% 32,9%

somnolenta

Count 3 4 8 15


Apnee cu martori

Count 0 2 2 4


Total

Count 92 78 70 240

% within apnee in somn 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%

% of Total 38,3% 32,5% 29,2% 100,0%

Dintre persoanele care au declarat simprome sugestive pentru apneea in somn(somnolenta, sorait, apnee cu martori) aproximativ jumatate erau obezi. Niciuna dintre

persoanele care au declarat prezenta apneei cu martori nu era normoponderala. Numai 19%dintre participantii care declarau ca sforaie aveau o greutate normala si numai 20% dintre ceicu somnolenta diurna erau normoponderali.

normoponderali

4%

supraponderali

19%

obezitate

77%

HTA


25/30

Complicatii psihologice

S-a analizat categoria de IMC in raport cu scorul rezultat la aplicarea chestionarelor destima de sine (Rosenberg), imaginea corporala si anxietatea fizica sociala.

Sorul de anxietate fizica sociala s-a analizat pentru ca exista nuemroase studii care

arata ca acesta se coreleaza cu motivatia de a efectua exercitiu fizic, practic persoanele cuanxietate fizica sociala avind o motivatie mai scazuta de a realiza efort fizic.

Se constata ca scorul SPA difera semnificativ intre categoriile de IMC (p=0,001).Diferenta semnificativa a fost intre persoanele normoponderale si cele obeze (p=0,003) siintre cele normoponderale si cele cu suprapondere (p=0,006). Nu s-a observat o diferentasemnficativa intre scorurile supraponderalilor si ale obezilor.


Std.Error

95% ConfidenceInterval for Mean

Minimum Maximum

LowerBound

UpperBound

SPA-scortotal normoponderali 92 41,23 5,539 ,578 40,08 42,38 30 53supraponderali 78 38,54 5,686 ,644 37,26 39,82 26 56obezitate 70 38,27 5,677 ,679 36,92 39,63 19 51Total 240 39,49 5,770 ,372 38,76 40,23 19 56

BSQ- scor normoponderali 92 27,66 11,839 1,234 25,21 30,11 13 66supraponderali 78 30,08 10,023 1,135 27,82 32,34 13 61obezitate 70 34,43 13,091 1,565 31,31 37,55 13 69Total 240 30,42 11,953 ,772 28,90 31,94 13 69

Rosenbergscor total

normoponderali 92 34,12 4,312 ,450 33,23 35,01 22 40supraponderali 78 34,58 7,011 ,794 33,00 36,16 20 79obezitate 70 29,90 5,430 ,649 28,61 31,19 17 39Total 240 33,04 5,961 ,385 32,28 33,80 17 79

In ceea ce priveste imaginea corporala, s-au remarcat diferente semnificative in raport

cu categoria de IMC (p=0,001). In acest caz difernentele semnificative au aparut numai intrenormoponderali si cei cu obezitate (p=0,001), intre normoponderali si supraponderali

0

10

20

30

40

50

60

normoponderali supraponderali obezisforait 19 30.4 50.6

somnolenta 20 26.7 53.3

apnee cu martori 0 50 50

AxisTitle


26/30

(p=0,074) si intre supaponderali si obezi, diferentele privind imaginea corporala fiindnesemnificative.

Pentru analiza stimei de sine s-a ales scorul Rosenberg, care are stabilitate mai mare la

modificarile stimei de sine de moment. Stima de sine a fost semnficiativ mai redusa la obezi

(p0,001). Diferentele au fost semnificative doar intre normoponderali si supraponderali siintre normoponderali si obezi (p0,001).

Atunci cind s-a realizat analiza pe sexe, s-a observat ca la barbati nu au existat

diferente semnificative ale scorurilor SPA (p=0,158), BSQ (p=0,496) si Rosenberg (p=0,414)

in raport cu categoria de IMC.

DescriptivesN Mean Std.

DeviationStd.Error


Minimum Maximum

Lower

Bound

Upper

Bound

SPA-scor total

normoponderali 31 42,13 5,801 1,042 40,00 44,26 30 53

supraponderali 34 39,32 5,719 ,981 37,33 41,32 26 51

obezitate 17 41,18 6,415 1,556 37,88 44,47 24 51Total 82 40,77 5,961 ,658 39,46 42,08 24 53

BSQ- scor

normoponderali 31 25,16 13,128 2,358 20,35 29,98 13 55supraponderali 34 25,26 8,778 1,505 22,20 28,33 13 45obezitate 17 28,94 13,108 3,179 22,20 35,68 13 66Total 82 25,99 11,466 1,266 23,47 28,51 13 66

Rosenberg scortotal

normoponderali 31 34,84 4,067 ,730 33,35 36,33 27 40

supraponderali 34 34,74 4,926 ,845 33,02 36,45 20 40obezitate 17 33,06 5,517 1,338 30,22 35,90 20 39

Total 82 34,43 4,745 ,524 33,38 35,47 20 40

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

normoponderali supraponderali obezi

SPA 41.23 38.54 38.27

BSQ 27.66 30.08 34.43

Rosenberg 34.12 34.58 29.9

AxisTitle


27/30

La femei diferentele intre scoruri in raport cu IMC au fost insa semnficative, ceea ce

sugereaza ca modificarile stimei de sine si ale imaginii corporale in realtie cu obezitatea saucu supraponderea sunt importante.

Se constata ca scorul SPA difera semnificativ intre categoriile de IMC (p=0,002).Diferenta semnificativa a fost intre persoanele normoponderale si cele obeze (p=0,003) siintre cele normoponderale si cele cu suprapondere (p=0,026). Nu s-a observat o diferentasemnficativa intre scorurile supraponderalilor si ale obezilor.


Std.Error


Minimum Maximum

LowerBound

UpperBound

SPA-scor total

normoponderali 61 40,77 5,393 ,690 39,39 42,15 31 53supraponderali 44 37,93 5,650 ,852 36,21 39,65 29 56

obezitate 53 37,34 5,144 ,707 35,92 38,76 19 51

Total 158 38,83 5,573 ,443 37,95 39,70 19 56

BSQ- scor

normoponderali 61 28,93 11,024 1,411 26,11 31,76 13 66supraponderali 44 33,80 9,397 1,417 30,94 36,65 13 61obezitate 53 36,19 12,710 1,746 32,69 39,69 13 69Total 158 32,72 11,580 ,921 30,90 34,54 13 69

Rosenberg scortotal

normoponderali 61 33,75 4,418 ,566 32,62 34,89 22 40supraponderali 44 34,45 8,329 1,256 31,92 36,99 21 79

obezitate 53 28,89 5,045 ,693 27,50 30,28 17 38Total 158 32,32 6,399 ,509 31,31 33,32 17 79

In ceea ce priveste imaginea corporala, s-au remarcat diferente semnificative in raportcu categoria de IMC (p=0,003). In acest caz difernentele semnificative au aparut numai intrenormoponderali si cei cu obezitate (p=0,002), intre normoponderali si supraponderali(p=0,09) si intre supraponderali si obezi, diferentele privind imaginea corporala fiindnesemnificative.

Stima de sine a fost semnficiativ mai redusa la obezi (p0,001). Diferentele au fostsemnificative doar intre normoponderali si supraponderali (p0,001)si intre normoponderalisi obezi (p0,001).


28/30

Se observa ca exista diferente semnificative ale scorului de anxietate sociala in raportcu categoria de virsta, dar si intre categoria de IMC si scorul SPA, existind un efect deinteractiune semnificativ al IMC si virstei asupra scorului SPA.

Tests of Between-Subjects EffectsDependent Variable: SPA-scor total

Source Type III Sum ofSquares

df Mean Square F Sig. Partial EtaSquared

Corrected Model 1092,207a 10 109,221 4,243 ,000 ,224Intercept 61588,348 1 61588,348 2392,457 ,000 ,942imccat 153,481 2 76,741 2,981 ,054 ,039categvirtsa 406,955 3 135,652 5,270 ,002 ,097imccat * categvirtsa 305,828 5 61,166 2,376 ,042 ,075Error 3784,179 147 25,743

Total 243093,000 158

Corrected Total 4876,386 157

a. R Squared = ,224 (Adjusted R Squared = ,171)

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

normoponderale supraponderale obeze

SPA 40.77 37.93 37.34

BSQ 28.93 33.8 36.19

Rosenberg 33.75 34.45 28.89

AxisTitle


29/30

Nu s-a observat un efect de interactiune semnficiativ al categoriei de IMC si categoriei

de virsta asupra scorului de apreciere a imaginii corporale.

Tests of Between-Subjects EffectsDependent Variable: BSQ- scorSource Type III Sum of Squares df Mean Square F Sig. Partial Eta SquaredCorrected Model 2578,705a 10 257,871 2,052 ,032 ,122Intercept 35729,625 1 35729,625 284,320 ,000 ,659imccat 660,539 2 330,269 2,628 ,076 ,035categvirtsa 397,120 3 132,373 1,053 ,371 ,021imccat * categvirtsa 749,395 5 149,879 1,193 ,316 ,039

Error 18473,041 147 125,667Total 190222,000 158

Corrected Total 21051,747 157

a. R Squared = ,122 (Adjusted R Squared = ,063)

Nu s-a observat un efect de interactiune semnficiativ al categoriei de IMC si categoriei

de virsta asupra stimei de sine.

Tests of Between-Subjects EffectsDependent Variable: Rosenberg scor total


30/30

Documents

complicatiile obezitatii