COMPETENŢA INSTANŢELOR JUDECĂTOREsTI ÎN MATERIE PENALĂ 

  • View
    228

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of  COMPETENŢA INSTANŢELOR JUDECĂTOREsTI ÎN MATERIE PENALĂ 

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    1/80

    UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

    FACULTATEA DE DREPT '' SIMION BRNUIU ''

    SPECIALIZAREA : DREPT

    LUCRARE DE LICEN

    TEMA :''COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE

    PENAL ''

    S I B I U

    - 2007-

    CAPITOLUL I

    NORMA JURIDIC N MATERIE PENAL

    Consideratii istorice:

    Aspecte istorice privind judecata penala

    Normele care reglementeaza judecata penala au cunoscut numeroase

    modificari determinate de evolutia societatii romnesti.

    n perioada de nceput a feudalismului si dupa constituirea celor trei tari

    romnesti ( Moldova, Voievodatul Transilvaniei si ara Romneasca )

    normele care reglementau aspectele privind judecata penala erau cuprinse

    ntr-un ansamblu normativ cunoscut sub denumirea de " Legeaarii " sau "

    Obiceiul arii ".

    " Legea arii " nu avea o forma scrisa, formarea sa a avut loc pe baza

    obiceiurilor mpamntenite n cursul formarii poporului romn si mai trziu

    dupa aparitia statelor romnesti. Se remarca, n privinta procedurii de

    judecata, un caracter unitar n toate cele trei tari romnesti[1].

    http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn1http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn1
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    2/80

    Organizarea statala romneasca nu a cunoscut n aceasta perioada

    principiul separatiei puterilor, ea se caracteriza prin contopirea functiilor

    administrative cu cele judecatoresti. Ca sef al statului, Domnul avea

    competente judecatoresti generale, materiale si teritoriale. Domnul judeca

    toate pricinile care i se nfatisau mpreuna cu sfatul sau. Pentru pricini maicomplicate, Domnul delega pe unii membrii ai sfatului sa faca cercetari pe

    baza carora se pronuntau apoi hotarrile n cauza.

    n calitate de judecator , fie ca judeca mpreuna cu sfatul sau singur,

    Domnul dadea ntotdeauna hotarrile judecatoresti numai pe baza probelor

    administrate, orale sau scrise.

    Prin delegare de la Domn toti marii dregatori aveau drept de judecatapotrivit competentelor lor n materie administrativa. Marii Vornici si Marele

    Ban aveau competenta n partile de tara aflate sub crmuirea lor.

    Vornicii , prcalabii si banii care conduceau judetele si tinuturile judecau

    n circumscriptiile lor administrative. n trguri si orase, pricinile se judecau de

    catre soltuzi Guzi ) si 12 prgari peste care se puteau suprapune dregatorii

    de stat.

    La sate s-au pastrat instantele formate din oameni buni si batrni. Nuexista apel sau alte grade de jurisdictie, dar partile nemultumite de o hotarre

    data puteau sa redeschida procesul la aceeasi instanta sau la organele de

    stat superioare. Nu exista autoritate de lucru judecat, dar se ncerca o

    ngreunare n redeschiderea proceselor prin introducerea unor amenzi

    ( zaveasca, gloaba, prada ) aplicate partii care ataca hotarrea.

    Procedura de judecata se derula dupa conceptia ca judecata trebuie sa

    se realizeze dupa dreptate si dupa obiceiul tarii. Probele puteau fi scrise si

    orale; cele scrise erau cele oficiale ( hrisoavele, direstele si cartile domnesti)

    si particulare ( zapisele ).

    Probele orale constau din marturia simpla, juratorii si juramntul cu

    brazda.

    n epoca feudalismului dezvoltat " legea tarii " a fost principalul izvor de

    drept, dar n paralel s-a aplicat si dreptul scris, n forma pravilelor laice oribisericesti sau a codificarii unor obiceiuri juridice.

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    3/80

    Prima codificare legislativa cu caracter laic din istoria dreptului nostru a

    fost " Cartea Romneasca de nvatatura ", ntocmita din ordinul lui Vasile

    Lupu ( n Moldova ) n anul 1646.

    n ara Romneasca n 1652 din porunca domnului Matei Basarab a fost

    tiparita " Pravila cea Mare " sau " ndreptarea Legii ". " ndreptarea Legii" era

    inspirata din " Cartea Romneasca de nvatatura " precum si alte acte sau

    nomocanoane bizantine.

    Dispozitiile celor doua pravile sunt n linii generale asemanatoare. n

    partea a II-a sunt cuprinse reglementari de drept civil, penal si procesual[2].

    n privinta instantelor judecatoresti, acestea erau laice si bisericesti.

    Activitatea judiciara era marcata de confuzia atributiilor judecatoresti siadministrative si de inexistenta specializarii instantelor, toate procesele ,

    indiferent daca erau civile sau penale, erau solutionate de aceeasi dregatori.

    Mijloacele de proba prevazute de pravile erau: nscrisurile, martorii,

    juramntul si expertizele. Judecatorul avea dreptul sa aprecieze marturiile n

    functie de conditia speciala a persoanelor.

    Desi nu era constituit nca sistemul apelului , partea care se declara

    nemultumita putea sa se adreseze unui judecator superior.

    n Transilvania, n anul 1517, a aparut o importanta lucrare de drept

    intitulata " Tripartitul lui Verboczi ", aceasta a fost aplicata n practica

    instantelor din Transilvania pna n anul 1848 . Institutiile dreptului penal si

    procesual prezentau o serie de asemanari cu cele din ara Romneasca si

    Moldova.

    n perioada regimului fanariot o contributie importanta privind reforma njustitie a avut-o Constantin Mavrocordat , care a domnit succesiv din 1730

    pna n 1769 (de sase ori n ara Romneasca si de patru ori n Moldova ).

    Acesta, prin reformele nfaptuite a delimitat atributiile judecatoresti ale

    dregatoriei fata de cele administrative, a restrns dreptul de judecata al

    stapnilor de mosii asupra locuitorilor din satele respective, a precizat

    atributiile judecatoresti ale divanului domnesc si a celorlalti dregatori cu

    atributii de judecata, inclusiv a ispravnicilor.

    http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn2http://www.scritube.com/stiinta/drept/LUCRARE-DE-LICENTA-COMPETENTA-111352415.php#_ftn2
  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    4/80

    Au fost numiti judecatori dintre marii boieri fara slujbe si a fost introdusa

    procedura scrisa a cartilor de judecata.

    Reformele lui Constantin Mavrocordat cuprinse n asezamntul publicat

    n Mercurede France ( 1742 ) contin si un capitol cu privire la reorganizarea

    justitiei.

    Divanul domnesc era cea mai nalta instanta de judecata a tarii. Acesta

    era condus de catre domnitor, fie personal, fie prin delegati.

    Cnd era prezidat de catre reprezentantii domnesti se numea Sfat sau

    Consiliu Domnesc. Divanul putea judeca , att ca instanta de fond , ct si ca

    instanta de apel.

    n tinuturi, judecatorii principali erau ispravnicii care aveau atributiiprecise. Marii boieri ( marele logofat , marii vornici , marele hatman ,

    marele vistier ,

    marele spatar), aveau si competenta de judecata , n raport de atributiile

    administrativ pe care le ndeplineau.

    Organizarea judecatoreasca si procedura de judecata concepute de

    Constantin Mavrocordat aveau la baza controlul domnesc n materie,procedura scrisa si consemnarea n scris a hotarrilor judecatoresti, care

    urmau sa fie comunicate celor judecati .

    Judecatorii aveau obligatia de a solutiona pricinile care la erau aduse la

    cunostinta, iar daca inculpatul nu se prezenta n instanta, era adus cu forta.

    Hotarrile judecatoresti date de divan erau aduse la ndeplinire prin

    dispozitie domneasca.

    Reforma nceputa de Constantin Mavrocordat a fost dusa la capat de

    Alexandru Ipsilante. Acesta a emis un hrisov n anul 1775 intitulat " Pentru

    rnduiala departamenturilor de judecati " care se regaseste n Codul din 1780

    sub numele de " Pravilniceasca Condica " .

    Reglementarile cu privire la organizarea instantelor judecatoresti sunt

    cuprinse n primele cinci titluri din " Pravilniceasca Condica ". n aceasta

    lucrare instantele erau organizate ntr-un sistem ierarhic avnd loc odelimitare precisa a competentelor diferitelor grade de jurisdictie, precum si o

  • 8/2/2019 COMPETENA INSTANELOR JUDECTOREsTI N MATERIE PENAL''

    5/80

    delimitare clara a competentelor judecatoresti ale diferitelor organe de cele

    administrative.

    Divanul domnesc era instanta suprema de judecata compus din boierii veliti,

    aflat sub

    conducerea domnului, avnd competenta generala n materie civila si penala.

    Acesta putea judeca att ca prima instanta ct si ca instanta de apel.

    Erau stabilite zilele de lucru ca instanta de fond si zilele de lucru ca instanta

    de apel.

    Departamenturile functionau ca instante civile si penale, ca instante de

    fond si de apel.

    Existau patru departamenturi, unul functiona ca instanta penala, iar

    celelalte ca instante civile. Departamentul ce judeca pricini penale era

    compus din boieri mazili.

    La toate departamenturile au fost introduse condice, unde se tinea

    evidenta hotarrilor judecatoresti, care erau date numai n scris.

    n cadrul personalului din departamente erau ncadrati logofeti, care

    aveau cunostinte juridice.

    Instantele speciale, constituite pe lnga spatarie si agie care judecau

    cauze de furt, bataie, injurii, produse pe raza de competenta a spatariilor si

    agiilor (acestea judecau si unele fapte savrsite de ostasi) .

    Pricinile penale de mai mica importanta erau judecate n fiecare judet,

    unde exista cte un judecator ajutat de un logofat.

    Infractiunile mai grave erau judecate de instante superioare.Ispravnicii judetelor aveau competenta de judecata, fie singuri, fie

    mpreuna cu judec