COMITETUL ROMAN PENTRU INFRASTRUCTURIILE … · Prof.dr. Gheorghe POPA Pre ş edinte al Comitetului Român pentru Infrastructurile Cercet ă rii Am primit în aprilie 2007 onoranta

COMITETUL ROMAN PENTRU INFRASTRUCTURIILE CERCETARII — C.R.I.C.

3

RAPORT C.R.I.C.

CUPRINS

Rolul Comitetului Român pentru Infrastructurile Cercetării—C.R.I.C. 9

Definirea infrastructurilor de cercetare 13

Instrumentele de finanţare 15

Criterii le de evaluare 19

Priorităţile pentru investi ţii în infrastructuri mari de cercetare 23

Infrastructurile pan-europene cu participare românească aflate în fază pregăti toare prin PC7

29

Propunerile C.R.I.C. pentru proiecte de investiţii prioritare 31

Anexa 1. Lista instalaţi ilor de cercetare de interes naţional—2007 53

Anexa 2. Propuneri pregăti te în cadrul programului IMPACT (sesiunile 1—4) 55

CUVÂNT ÎN AINT E 5

CUVÂNT ÎN AINT E 7


4

RAPORT C.R.I.C.


5

RAPORT C.R.I.C.

Cuvânt înainte

Etapa concretă pe care Aria Românească a Cercetării o are de parcurs în perioada post-aderare 2007-2013, a fost pregăti tă prin elaborarea şi adoptarea de către Guvernul României a Strategiei Naţionale pentru Cercetare, Dezvoltare şi Inovare (CDI) pentru perioada 2007-2013. Un obiectiv ambi ţios, dar ferm, stabili t prin Strategia Naţională CDI, este cel de realizare a masei critice şi a facili tăţilor necesare cercetări i de performanţă şi recunoaş terii internaţionale şi, bineînţeles, creşterea calităţii ac tiv ităţilor CDI, care dev in astfel repere cheie pentru evoluţia sis temului CDI din ţara noastră. În acest context, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţi fică – ANCS a urmărit crearea unui cadru funcţional şi stabil, care să asigure fundamentarea deciz iei şi optimizarea efortului public în crearea, modernizarea şi uti lizarea infrastructurii pentru cercetare. În consecinţă în aprilie 2007 a fost înfiinţat Comitetul Român pentru Infrastructurile Cercetării – C.R.I.C., format din 5 reprezentanţi ai comunităţii ş tiinţi fice şi 4 reprezentanţi ai agenţii lor de finanţare (minis tere implicate în finanţarea cercetării), ca forum strategic consultativ al ANCS pentru planificarea pe termen lung şi alocarea efic ientă a resurselor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii de cercetare. Misiunea principală a C.R.I.C. o constituie s tabilirea ş i rev izuirea periodică a priorităţilor naţionale pentru dezvoltarea infrastructurilor de cercetare s i formularea de recomandări priv ind etapele de urmat in construc ţia s i operarea acestora, cuprinse în forma unei „ foi de parcurs” de nivel naţional (roadmap). Conducerea Comitetului a fost încredinţată domnului prof.dr. Gheorghe POPA, de la Universitatea Al. I. Cuza Iaşi, reprezentant de înalt prestigiu al comunităţii ştiinţi fice din România. Raportul pe care C.R.I.C. l-a prezentat ANCS după un an de activ itate răspunde cerinţelor formulate iniţial şi configurează traseul şi etapele considerate necesare pentru consolidarea infrastructurii de cercetare naţionale conform ex igenţelor impuse de integrarea în Spaţiul European al Cercetării. Recomandările formulate în Raportul C.R.I.C. susţin dezvoltarea a 19 de centre noi de cercetare, în domenii ş tiinţi fice şi tehnologice considerate prioritare la nivel naţional şi relevante pentru tendinţele ş i priorităţile care caracterizează evoluţia actuală a cercetării de nivel european.

Stimaţi citi tori, Suntem la un an după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană.


6

RAPORT C.R.I.C.

Perspectiva de dezvoltare a obiectivelor de investi ţii sus ţinute în Raportul CRIC ţine cont de cerinţele de compatibil itate s tructurală ş i corelare operaţională a infrastructurii naţionale cu infrastructurile pan-europene de cercetare prevăzute în „foaia de parcurs” de nivel european stabili tă în 2006 de Forumul Strategic European pentru Infrastrucurile de Cercetare – ESFRI. De asemenea, este estimat efortul financiar necesar pentru realizarea fiecărui obiectiv în parte şi sunt prezentate sursele de finanţare disponibile prin Programul Capacităţi din cadrul PN II şi Axa prioritară 2 – Competitiv itate prin Cercetare, Dezvoltare şi Inovare din Programul Operaţional Sectorial pentru Creş terea Competitiv ităţi i Economice. Doresc să exprim întreaga apreciere şi să adresez mul ţumiri membrilor CRIC pentru activ itatea desfăşurată în primul an de activ itate a Comitetului. Ţin să-mi exprim sincera convingere că Raportul va răspunde aş teptărilor comunităţii ş tiinţifice din ţara noastră şi va determina o implicare activă în sus ţinerea şi realizarea obiectivelor pe care acesta le promovează.

Prof. Dr. Ing. Anton Anton

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică


7

RAPORT C.R.I.C.

Cuvânt înainte

Orientarea cercetării către infrastructuri mari cere o planificare pe termen lung, nu doar din partea decidenţilo r şi a finanţatorilor, dar şi din par tea cercetătorilor. În acest sens C.R.I.C. v ine în sprijinul demersului Autorităţi i Naţionale pentru Cercetare Ş tiin ţifică de a realiza un por tofoliu de proiecte de inv estiţii în in frastructuri de cercetare (de ex. prin Programul IMPACT) şi sprijină acţiunile de actualizare periodică a datelor priv ind acest fond de informaţii. Suntem în momentul prezentării raportului nostru după aproape un an de analize, dezbateri, în cadrul C.R.I.C., priv ind starea actuală a infrastructurii de cercetare, necesităţile şi priorităţile de dezv oltare a acesteia în acord cu Strategia domeniului cercetare-dezvoltare şi inovare. Raportul C.R.I.C. îşi propune să orienteze propunerile de proiecte de infrastructuri din punct de v edere al tipurilor de obiectiv e care v or fi susţinute cu priorita te. În acest sens, C.R.I.C. a ex aminat amploarea şi costul acestor propuneri şi recomanda un cadru de finanţare a acestora utilizând un set coerent de criterii. Este de aşteptat ca raportul să dev ină un factor catalizator al eforturilor de cercetare în direcţia celor mai semnificativ e şi mai urgente inv estiţii strategice în infrastructurile de cercetare. Raportul C.R.I.C. vizează direcţiile de cercetare pe termen lung ale României, propunând atât o listă de priorităţi cât şi recomandări priv ind realizarea acestora, ceea ce constituie o foaie de parcurs naţională (roadmap) pentru infrastructuri de cercetare care va fi actualizată anual, atât în urma analizei oportunităţilor naţionale de cercetare, cât şi prin monitorizarea noilor oportunităţi care apar în ştiinţă la niv el internaţional. Roadmap-ul naţional are în v edere asigurarea sinergiei cu roadmap-ul european, în aşa fel încât cei care stabilesc politicile pentru cercetare să dispună de informaţia necesară adoptării deciziilor respectiv e. Spre ex emplu, în anumite cazuri, datorită resurselor foarte mari necesare, este mai eficientă participarea într-un proiect de infrastructură pan-europeană şi dezv oltarea numai a infrastructurii strict necesare pentru parteneriatul cu aceasta, decât angajarea naţională independentă într-o asemenea direcţie. În aceste condiţii, scopul acestui raport este de a oferi, pe de o parte, decidenţilor care stabilesc politicile şi, pe de altă parte, comunităţii academice româneşti în sensul ei larg, precum şi comunităţii de afaceri o orientare priv ind direcţiile potenţiale de dezv oltare a infrastructurilor mari de cercetare, pentru integrarea în Spaţiul European al Cercetării. Totodată, membrii C.R.I.C. îşi ex primă convingerea că Autoritatea Naţională pentru Cercetarea Ştiinţifică v a acorda atenţia necesară procesului de ev aluare a propunerilor de proiecte, apelând la cei mai cunoscuţi ex perţi - ev aluatori din ţară şi străinătate, aşa încât să se dezv olte un climat de încredere şi siguranţă în selectarea celor mai bune proiecte propuse de instituţii şi specialişti credibili şi performanţi. Ianuarie 2008

Prof.dr. Gheorghe POPA Preşedinte al Comitetului Român pentru Infrastructurile Cercetării

Am primit în aprilie 2007 onoranta inv itaţie din partea Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţi fică de a conduce Comitetul Român pentru Infrastructurile Cercetării C.R.I.C..


8

RAPORT C.R.I.C.

Rolul Comitetului Român pentru Infrastructurile Cercetării

C.R.I.C.


10

RAPORT C.R.I.C.

Strategia Naţionala pentru Cercetare, Dezv oltare şi Inov are (CDI) pentru perioada 2007-2013, de curând adoptată de Guv ernul României, atribuie un rol crucial infrastructurii pentru cercetare în susţinerea dezv oltării cunoaşterii şi a resursei umane pentru cercetare. Două din cele şase componente ale Planului na ţional de Cercetare-Dezv oltare si Inov are pentru perioada 2007-2013 sunt direct orientate în această direcţie, iar celelalte patru au ca principal pilon de susţinere a activ ităţilor infrastructura pentru cercetare. Infrastructurile pentru cercetare au caracteristici deosebite, dintre care putem enumera pe cele mai importante:

resursele financiare prov in de la mai mulţi finanţatori, c omplex i ta tea şi dim ens iuni le aces tor in fras truc tur i nec esi tă o p lan i fic are pe perioade

m ar i de tim p, sunt folosite în comun atât de utilizatorii interni, personalul entităţii care le administrează cât şi de

utilizatorii ex terni, pot av ea (şi trebuie să aibă), pe termen mediu, un impact major asupra ev oluţiei cercetării din

ţară cât şi asupra dezv oltării şi progresului mediului economic.

Pe plan internaţional prin infrastructura de cercetare se înţelege: dotări şi echipamente de valoare şi complex itate foarte mare (de ex emplu ≥ 100.000 Eur),

utilizate numai de către personal de cercetare specializat; obiectiv e de investiţii pentru cercetare; baze de date ştiinţifice de mare capacitate şi complex itate (cu acces liber sau restricţionat).

Crearea şi utilizarea infrastructurii pentru cercetare din fonduri publice necesită o atenţie deosebită din partea managementului fondurilor publice si al administratorilor de infrastructuri pentru asigurarea cadrului financiar şi instituţional adecv at utilizării si dezvoltării lor raţionale, eficiente. Pentru România, intensificarea, dar, mai ales, optimizarea efortului public în crearea, modernizarea şi utilizarea infrastructurii pentru cercetare sunt elementele principale recomandate atât de strategia domeniului CDI cât şi de rezultatele analizei (surv ey) realizate în perioada 2005-2006. Comitetul Român pentru Infrastructurile Cercetării (C.R.I.C.) a fost numit prin Decizie a Preşedintelui ANCS pe 2 aprilie 2007, fiind format din 5 reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice şi 4 reprezentanţi ai agenţiilor de finanţare (ministere implicate în finanţarea cercetării). C.R.I.C. este responsabil pentru asigurarea unei baze solide în evaluarea nevoilor de infrastructuri de cercetare pe termen lung. Acest organism a fost constituit atât ca un consiliu ştiinţific al ANCS pentru implementarea programului „Capacităţi” din Planul Naţional II, cât şi ca un forum strategic, în care scop v a elabora rapoarte si v a formula recomandări pentru alocarea resurselor în crearea, dezvoltarea şi utilizarea infrastructurii de cercetare de interes naţional şi de interes pentru comunitatea ştiinţifică românească. C.R.I.C. propune alocarea de resurse pentru infrastructura realizată parţial sau integral din fonduri publice româneşti atât pe teritoriul României, cât şi în afara acestuia. Misiunea principala a C.R.I.C. o constituie stabilirea prioritatilor naţionale pentru infrastructuri de cercetare si elaborarea unui raport priv ind etapele de urmat in construcţia si operarea acestora (Roadmap). Acest raport cuprinde următoarele capitole: scop, definiţii, categorii, priorităţi, domenii cu potenţial deosebit. La stabilirea priorităţilor au fost av ute în vedere următoarele categorii de infrastructuri: a) naţionale:

instalaţiile de interes naţional, Reţeaua Naţională pentru Educaţie si Cercetare (RoEduNet), laboratoare si echipamente de mare complex itate;

baze de date de interes ştiinţific sau documentar pentru cercetare de dimensiuni mari, dezvoltate în România sau pentru care es te necesară achiziţionarea licen ţelor de acces (baze de date ISI, bibl io teci);


11

RAPORT C.R.I.C.

b) internaţionale: infrastructuri construite sau operate în colaborare internaţională în baza conv enţiilor la care

România este parte: 1. ESA, CERN, ITER, IUCN Dubna; 2. Proiectele din lista ESFRI;

alte infrastructuri realizate în parteneriat naţional şi/sau internaţional. În ceea ce priv eşte domeniile cu potenţial deosebit se au în v edere:

analiza portofoliului de proiecte IMPACT – şi stabilirea de priorităţi priv ind proiectele de infrastructuri identificate prin consultarea comunităţii ştiinţifice şi de afaceri (bottom - up),

stabilirea proiectelor prioritare la nivel naţional (top-dow n), promov area proiectelor de infrastructuri priorităţi naţionale la niv el european şi internaţional.

Pentru competiţia priv ind dezvoltarea infrastructurilor publice de cercetare lansată în decembrie 2007 pentru Programul Capacităţi – proiecte mari de investiţii – şi POS – Creşterea Competitiv ităţii Economice – Ax a prioritară 2 – Operaţiunea 2.2.1, C.R.I.C. face parte din Comitetul de Selecţie al competiţiei, care are urmă toare le atr ibu ţi i :

aprobarea raportului preliminar de ev aluare, numirea Comisiei de contestaţii, departajarea proiectelor care au obţinut acelaşi punctaj, aplicarea regulilor specifice de selecţie, elaborarea raportului final de ev aluare şi a listei propunerilor selectate pentru finanţare şi

transmiterea acestora pentru aprobare preşedintelui ANCS. Ev aluarea propunerilor se va face cu ev aluatori străini în comisii de ev aluare formate din câte trei membri.


12

RAPORT C.R.I.C.

C om pone nţ a C.R.I . C.

Prin Decizia Preşedintelui ANCS din 2 aprilie 2007, au fost nominalizate pentru a face parte din componenţa acestui for de dezbatere următoarele personalităţi:

Preşedinte: Prof. dr. Gheorghe POPA – Univ. Al. I. Cuza Iaşi

Membri: Acad. Bogdan SIMIONESCU – Institutul de Chimie Macromoleculară Petru Poni Iaşi Dr. ing. Gabriel NEAGU – ICI Bucureşti Dr. Octav ian RUSU – RoEduNet Dr. Adrian DUŞA – Universitatea Bucureşti Dr. ing. Nicolae HRISTEA – director Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Col. dr. ing. Marin TĂNASE – Ministerul Apărării Dr. ing. Petru IANC – director general Ministerul Economiei şi Finanţelor Comisar sef ing. Dan DOBRESCU – Ministerul Internelor şi Reformei Administrativ e Prof.dr. ing. Sandu LUCIAN – Univ ersitatea Tehnica de Constructii Bucuresti Secretariatul C.R.I.C. a fost asigurat de către Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, astfel: Ionel ANDREI – director general ANCS Dana GHEORGHE - director general ANCS Dr. Elena TOMA – consilier pentru afaceri europene pentru fonduri structurale Viorel IOANĂŞ – consilier ANCS Mihaela GUDA – consilier ANCS

Definirea infrastructurilor de cercetare


14

RAPORT C.R.I.C.

În mod tradiţional o infrastructură de cercetare (inclusiv resursele umane asociate) este reprezentată prin echipamente majore ori seturi de instrumente, cât şi resurse de cunoaştere cum sunt colecţiile, arhiv ele şi bazele de date. În contex tul acestui raport, infrastructurile mari de cercetare se definesc astfel:

Instalaţii, echipamente, resurse ori instrumente, de amploare şi complexitate deosebite -date de costurile de achiziţie, operare, întreţinere şi/sau facilitare a accesului utilizatorilor - prin care se asigură condiţii esenţiale comunităţii ştiinţifice atât pentru cercetarea fundamentală, cât şi pentru cea aplicativă.

Infrastructurile de cercetare pot fi organizate într-o locaţie unică, distribuite în locaţii multiple ori în locaţii v irtuale - serv iciul fiind oferit electronic. In această ul timă categorie sunt incluse obiectiv e de tip eInfrastructure (infrastructuri electronice: reţele de mare v iteză, Grid, produse softw are asociate acestora), pentru care este necesară asigurarea unui grad înalt de structurare a informaţiei în sisteme de management a datelor care să permită informarea şi comunicarea cu potenţialii utilizatori. Aceste infrastructuri sunt necesare pentru asigurarea competi tiv ităţii cercetării româneşti la niv el internaţional de v ârf, în diverse domenii ştiinţifice sau tehnologice. În această direcţie, proiectele care v or fi incluse în roadmap sunt caracterizate de costuri foarte mari (cel puţin 600.000 de euro) şi de o perioadă lungă de dezv oltare, care necesită ex pertiză şi un cadru instituţional stabil, sustenabil. În plus, aceste proiecte prezintă următoarele caracteristici: oferă beneficii socio-economice la niv el naţional

sunt aliniate cu interesele comune ale comunităţii ştiinţifice la nivel naţional au impact strategic în domenii ştiinţifice de v ârf sunt interoperabile şi competitiv e internaţional. Aceste caracteristici pot fi obligatorii pentru

domenii în care problematica av ută în v edere este trasnaţională şi necesită colaborarea internaţioanlă (ex emple : domeniile energetic, mediu, securitate, etc)

sunt utilizate la întreaga lor capacitate, multi-disciplinar, iar accesul este deschis tuturor cercetătorilor interesaţi

v alorifică ex pertiza ex istentă în domeniu, într-un cadru colaborativ . Sunt domenii cu carácter interdisciplinar care necesită participarea specialiştilor din domenii diferite şi chiar a entităţilor de cercetare din domenii diferite, nev oite să folosească o infrastructură compexă şi costisitoare. În aceste cazuri este necesară instituţionalizarea colaborărilor în v ederea utilizării eficiente a infrastructurii şi crearea condiţiilor pentru rezolv area problematicii specifice. Ex emple: domeniile de ştiinţe fundamentale, mediu, energetic, sănătate, etc.

au impact pe termen lung asupra calităţii v ieţii oamenilor stimulează interesul tinerilor şi îi atrage către o carieră în cercetare. Realizarea unei

infracstructuri moderne şi performante v a crea o motiv aţie puternică pentru stablizarea fenomenului de “brain drain” şi crearea premizelor pentru inv ersarea lui.

au un rol determinant în pregătirea noilor generaţii de cercetători stimulează transferul de cunoaştere şi tehnologie.

Instrumentele de finanţare


16

RAPORT C.R.I.C.

Începând cu 2007 ANCS a div ersificat considerabil instrumentele de finanţare a cercetării în scopul îndeplinirii obiectiv elor Strategiei Naţionale de CDI 2007-2013. În ceea ce priv eşte inv estiţiile în infrastructuri CD sursele de finanţare sunt următoarele: A. Programul Capacităţi din cadrul PN II. Prin Modulul I acest program finanţează proiecte de inv estiţii de dimensiuni mici, până în 2 milioane lei, care constau în achiziţii de echipamente, precum şi proiecte mari de inv estiţii, pentru care valoarea finanţării nerembursabile este cuprinsă între 2 milioane si 60 milioane lei, care pe lângă achiziţii de echipamente cuprind şi activ ităţi de construcţie/ex tindere/modernizare clădiri. Ambele tipuri de proiecte sunt dedicate organizaţiilor de cercetare publice. Pentru proiectele mici se organizează anual competiţii începând cu 2007, pentru proiectele mari prima competiţie a fost lansată în decembrie 2007, fiind recomandată stabilirea până la sfârşitul anului 2008 a întregului calendar pentru următoarele competiţii.

B. Axa prioritară 2 a Programului Operaţional Sectorial pentru Creşterea Competitivităţii Economice. Acest program este finanţat din fonduri structurale de la Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezv oltare Regională şi contribuţia României la program (aproximativ 15% din fonduri). Ax a 2 „Competitiv itate prin CDI” cuprinde 9 operaţiuni din care 4 dedicate proiectelor de inv estiţii.

B.1. Operaţiunea 2.2.1 are ca obiectiv dezv oltarea infrastructurii de CD în organizaţiile de cercetare publice prin achiziţii de echipamente şi aparatură care pot fi însoţite de activ ităţi de construcţie/ ex tindere/ modernizare clădiri. Operaţiunea vizează numai 5 dintre domeniile prioritare ale Strategiei: Energie, Mediu, Sănătate, Agricultură, Siguranţă şi Securitate Alimentară şi Materiale, Procese şi Produse Inov ativ e. Prima competiţie a fost lansată în decembrie 2007 împreună cu Capacităţi Modulul I pentru proiecte mari de inv estiţii (max . 50 milioane euro) pentru care v aloarea finanţării nerembursabile este cuprinsă între 2 milioane şi 60 milioane lei. Următoarele competiţii pe această operaţiune se vor organiza în 2009 şi 2011.

B.2. Operaţiunea 2.2.2 are ca obiectiv dezv oltarea unor poli de excelenţă, definiţi ca structuri tip cluster inovativ care să grupeze întreprinderi inovativ e, centre de instruire, instituţii ale administraţiei locale, bănci, etc. în jurul unor univ ersităţi şi instituţii de cercetare puternice in domenii cu potenţial economic. Operaţiunea sprijină in principal dezv oltarea unor facilităţi comune şi animarea polului, în timp ce activ ităţile de cercetare ale polului şi inv estiţiile indiv iduale în infrastructura de cercetare pot fi sprijinite de alte operaţiuni din cadrul Ax e prioritare. Prin facilităţi comune se înţelege:

facilităţi pentru centru de perfecţionare si cercetare; infrastructuri de cercetare cu acces deschis pentru toţi membrii polului: laborator, facilitate

de testare; infrastructuri de reţele de bandă largă.

Valoarea max imă a finanţării nerambursabile pentru un proiect este 15 milioane lei. Prima competiţie pe această infrastructură este programată în 2009.


17

RAPORT C.R.I.C.

B.3. Operaţiunea 2.2.3 urmăreşte dezvoltarea unor reţele de centre CD, coordonate la nivel naţional si racordate la reţele europene si internaţionale de profil (GRID, GEANT). Se v or finanţa activ ităţi pentru conectarea la reţele GRID ai căror beneficiari sunt organizaţiile de cercetare şi activ ităţi pentru upgradarea reţelei RoEduNet (beneficiar: RoEdu Net). Prima competiţie se v a organiza în 2008.

B.4. Operaţiunea 2.3.2 se adresează întreprinderilor şi v izează dezv oltarea infrastructurii de CD cu crearea de noi locuri de munca în cercetare. Valoarea totală a unui proiect nu poate să depăşească 50 milioane euro, iar v aloarea finanţării publice este de maximum 50% din cheltuielile eligibile pentru întreprinderile mari, 60% pentru cele mijlocii, respectiv 70% pentru cele mici (în regiunea Bucureşti-Ilfov cu 10% mai mici pentru fiecare categorie). Se vor organiza anual competiţii începând cu 2008 până la epuizarea fondurilor alocate operaţiunii.

C. Programul Susţinerea Performanţei Instituţionale din cadrul PN II Prin acest program, component al PN II, se vor susţine activ ităţi cuprinse în planurile de implementare a strategiilor proprii ale instituţiilor şi unităţilor publice de cercetare-dezvoltare, activ ităţi care se referă la dezv oltarea instituţională şi prin dezvoltarea infrastructurii de cercetare.

D. Investiţii de capital din bugetul ANCS Prin alocaţii de la bugetul de stat se vor susţine obiectiv e de inv estiţii şi achiziţii de echipamente pentru unităţile şi instituţiile aflate în coordonarea sau subordinea ANCS.

E. Finanţarea Instalaţiilor de Interes Naţional Din fondurile alocate de la bugetul de stat ANCS se vor susţine în continuare cheltuieli pentru întreţinerea şi utilizarea instalaţiilor de interes naţional stabilite conform criteriilor şi Listei aprobate prin Hotărâre a Guv ernului. În anex a nr.1 se găseşte Lista acestor instalaţii aprobată prin Hotărârea Guv ernului nr. 1428/2004.


18

RAPORT C.R.I.C.

Criteriile de evaluare

COMITETUL ROMAN PENTRU INFRASTRUCTURIILE CERCETARII— C.R.I.C.

RAPORT C.R.I.C.

20

Pentru fundamentarea priorităţilor priv ind proiectele de inv estiţii în infrastructuri de cercetare de interes naţional, C.R.I.C. a utilizat următoarele criterii şi subcriterii de evaluare:

1. Relevanţă 1.1. Interesul pe care îl reprezintă la nivel naţional, regional

1.2. Concordanţă cu proiecte internaţionale de profil, compatibilitatea externă (UE, NATO)

1.3. Orientarea spre cercetarea de vârf (PNCDI II, PC7) 2. Potenţialul de utilizare 2.1. Ex istenţa unei mase critice de utilizatori/beneficiari potenţiali

2.2. Potenţialul de creştere a numărului de utilizatori/beneficiari (legătura cu sistemul naţional de pregătire a resursei umane)

3. Proporţionalitatea investiţiei în raport cu: 3.1. relevanta infrastructurii

3.2. potenţialul de utilizare al acesteia 4. Coordonarea realizării, utilizării, dezvoltării viitoare a infrastructurii 4.1. Soluţia de coordonare: Instituţie de cercetare/ Grup de iniţiativă, Consorţiu de instituţii/ Asociaţie profesională/ Organism de coordonare la nivel naţional (Academia Romana, ANCS, MEdCT, CNCSIS, CNMP etc .)

4.2. Asigurarea viziunii pe termen lung: ştiinţifică, tehnică (administrare, resursa umană specilizată), financiară

5. Calitatea mediului de implementare 5.1. Valorificarea expertizei în domeniu

5.2. Ex istenţa condiţiilor de implementare: logistică, utilităţi, personal de administrare, suport financiar pentru perioda următoare (min. 3 ani)

5.3. Disponibilitatea datelor privind utilizarea infrastructurii

6. Accesul la infrastructură 6.1. Tipul de acces: local, distribuit, virtual

6.2. Ex istenţa unei politici şi a unor soluţii tehnice asociate pentru acordarea de priorităţi de acces pe masa de utilizatori

7. Interoperabilitate

7.1. Conexiunea logică / funcţională cu alte componente ICer

7.2. Compatibilitatea tehnică cu infrastructuri similare pe plan internaţional


21

RAPORT C.R.I.C.

De asemenea, s-a av ut în v edere reprezentarea în lista de priorităţi a tuturor domeniilor prioritare prezentate în capitolul precedent. Din punct de v edere al corelaţiei între criterii/ subcriterii şi structura fişei de prezentare a propunerilor C.R.I.C. pentru proiecte de inv estiţii prioritare, tabelul următor prezintă relev anţa acestor criterii pe secţiunile documen-tului menţionat.

Criterii şi subcriterii

Secţiuni ale fişei de prezentare

Descriere Justificare Impact Sustenabilitate operaţională

Buget investi-ţie

Durată de realizare

Durată de utilizare

1 1,1 x x x

1,2 x x

1,3 x x x x

2 2,1 x x x

2,2 x x x x

3 3,1 x x

3,2 x x

4 4,1 x x x

4,2 x x

5 5,1 x x x

5,2 x x x

5,3 x x

6 6,1 x

6,2 x

7 7,1 x x

7,2 x x x


RAPORT C.R.I.C.

22

Priorităţile pentru investiţii în infrastructuri mari de cercetare


RAPORT C.R.I.C.

24

În stabilirea priorităţilor pentru inv estiţii în infrastructuri mari de cercetare ştiinţifică au fost avute în vedere Strategia Naţională CDI 2007-2013, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.217/2007 şi Planul Naţional pentru Cercetare-Dezv oltare şi Inov are pentru perioada 2007-2013 (PN II), aprobat prin Hotărârea Guv ernului nr.475/2007, ca instrument de operaţionalizare a strategiei. Pe de altă parte, s-a ţinut seama de faptul că, în ciuda eforturilor financiare făcute de Guv ernul României, în perioada 2005-2007, pentru modernizarea şi dezv oltarea infrastructurii de cercetare, respectiv pentru atragerea tinerilor în acest domeniu de activ itate, cercetarea ştiinţifică la nivel naţional are încă de recuperat faţă de celelalte ţări membre ale Uniunii Europene mai ales în ceea ce priv eşte nivelul tehnic şi tehnologic al infrastructurii de cercetare şi pe cale de consecinţă şi al tematicii de cercetare. Totodată, din analiza stării economice a ţării, a contribuţiei cercetării ştiinţifice la susţinerea şi stimularea dezv oltării economiei naţionale, respectiv la dezv oltarea cunoaşterii în general, e fectuată cu ocazia elaborării strategiei pentru activ itatea de cercetare ştiinţifică, a rezultat că ex istă mari inegalităţi între diferitele regiuni ale ţării în ceea ce priv eşte contribuţia acestora la activ itatea de cercetare. Diferen ţe mari se înregistrează si între domenii, instituţii sau colective de cercetare din ţară în ceea ce priv eşte nivelul ştiinţific şi tehnologic al cercetării, al rezultatelor obţinute şi al gradului de recunoaştere naţională şi internaţională a acestora. În stabilirea priorităţilor priv ind inv estiţiile mari în domeniul cercetării ştiinţifice au fost luate în considerare şi tendinţele pe plan european şi mondial. Aceste tendinţe arată că trebuie să se ţină seama de două ameninţări majore priv ind civilizaţia actuală: diminuarea resurselor clasice de energie şi respectiv creşterea gradului de poluare a atmosferei cu consecinţe majore ex primate, în primul rând, prin fenomenul de încălzire globală. Aceste ameninţări sunt interdependente, cu consecinţe pe termen mediu şi lung şi necesită, urgent, atât soluţii politice cât şi ştiinţifice şi tehnice. O parte a acestor soluţii constau în descoperirea unor surse noi de energie, elaborarea de tehnologii noi nepoluante şi, nu în ultimul rând, cunoaşterea originii şi proprietăţilor materiei v ii şi a condiţiilor de conserv are a acesteia. Alte elemente luate în considerare în stabilirea priorităţilor pentru inv estiţii mari în domeniul cercetării ştiinţifice sunt legate de: i) potenţialul ştiinţi fic, tehnic sau cultural deosebit al domeniului av ut în v edere şi ii) calitatea şi competenţele, respectiv potenţialul uman şi material de care dispune în prezent sistemul naţional de cercetare ştiinţifică afla t în proces de reorientare în condiţiile unei economii de piaţă. Prin domeniu cu potenţial deosebit a fost înţeles acel domeniu, stabilit în Strategia Naţională de CDI, care are o arie mare de extindere calitativă şi cantitativă, cu implicaţii multiple în dezvoltarea ştiinţei, tehnologiei şi în general a cunoaşterii. Totodată, ţinând seama de specificul sistemului naţional de cercetare ştiinţifică, prin domeniu cu potenţial deosebit a fost înţeles şi acel domeniu în care au fost obţinute rezultate bune, vizibile naţional şi internaţional care poate oferi condiţii de dezvoltare în continuare. Av ând în v edere cele de mai sus au fost identificate priorităţi concrete de inv estiţii în infrastructura de cercetare pe domeniile tematice prioritare ale Strategiei Naţionale de CDI după cum urmează : Tehnologia informaţiei şi comunicaţii

Analiza sistemului naţional de cercetare ştiinţifică, efectuată în perioada 2005-2006, a arătat că domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţii reprezintă o prioritate absolută, cel puţin din perspectiv a calităţii schimbului de informaţii în general şi al celor ştiinţifice în special precum şi al ex tinderii şi consolidării colaborărilor la niv el naţional şi mai ales internaţional. Ca urmare, se propune alocarea de fonduri substanţiale pentru crearea reţelei naţionale de comunicaţii de mare viteză şi a infrastructurii Grid, finalizarea sistemului unitar de conectare a bibliotecilor şi al sistemului de acces la acestea.


25

RAPORT C.R.I.C.

Pe de altă par te, ex tinderea sistemelor electronice de urmărire şi control al proceselor tehnologice, ale protocoalelor de lucru, al achiziţiilor de date şi prelucrare a lor necesită o dezvoltare pe orizontală a traductorilor, a sistemelor de preluare şi transmitere de date, a sistemelor de stocare şi prelucrare a informaţiilor. Totodată sunt necesari algoritmi şi programe de calcul generale şi/sau specializate funcţie de aplicaţia solicitată. Acest domeniu tinde să cuprindă majoritatea activ ităţilor economice şi stiinţifice, în administraţie sau în activ ităţi social-culturale, reprezentând un suport esenţial al promovării caracterului interdisciplinar al proiectelor de cercetare de mare complex itate şi impact. Sistemul de educaţie şi învăţământ din România, precum şi unele calităţi nativ e ale populaţiei, dovedite de afirmarea specialiştilor noştri pe plan modial în domeniul TIC, situează acest domeniu într-o poziţie fav orabilă cu potenţial real de dezv oltare în etapa imediată şi în perspectivă. Energia Domeniul energetic reprezintă un domeniu prioritar de importanţă transnaţională. Aceasta determină ca investiţiile în acest domeniu să aibe în v edere participarea cercetării româneşti la colaborările internaţionale în cadrul programului EURATOM prin cele două componente nucleare cu referire la reacţiile de fuziune şi respectiv fisiune. La niv el naţional se propun inv estiţii pentru studii în domeniul combustibililor ecologici cu accent, în primul rând, pe tehnologiile ce folosesc hidrogenul drept agent energetic. Aceste urgenţe şi particularităţi ale domeniului necesită, pe de o parte, stabilirea unei detalieri a strategiei în domeniul energetic ca suport al unor inv estiţii mari atât din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului cât şi a celorlalte Ministere de resort care să permita, pe de al tă par te, susţinerea acelor direcţii de cercetare care să menţină România în grupul ţărilor angajate în solu ţionarea, la scară globală, a problemei energetice. Astfel, ţinând seama de faptul că, încă din 1999, ţara noastră este membră a EFDA şi că, în cadrul asociaţiei, mai multe instituţii şi colectiv e de cercetare în domeniul fuziunii nucleare participă la colaborări in ternaţionale, a tât la cercetări fundamentale de fizica plasmei cât şi la cercetări priv ind realizarea instalaţiei ITER şi IFMIF, este de dorit să se facă inv estiţii importante pentru acele componente la care cercetătorii români şi-au dov edit competenţa şi în care sunt şanse de coordonare a domeniului. Mediu

În programul de mediu se propune dezv oltarea infrastructurii necesare desfăşurării cercetărilor pentru identificarea şi elaborarea procedeelor de reconstrucţie ecologică a mediului şi creşterea calităţii v ieţii. În condiţiile dezv oltării tehnice şi tehnologice de astăzi asistăm la tendinţe contradictorii. Pe de o parte, putem vorbi de o creştere a calităţii v ieţii confirmată de creşterea duratei medii de v iaţă, mai ales în ţările dezv oltate industrial şi ştiinţific, dar pe de altă parte, aceeaşi dezvoltare tehnologică a condus şi continuă să conducă la modificări ale condiţiilor naturale de mediu care tind să

dev ină irev ersibile şi care pot, pe termen lung, să pună în pericol suprav ieţuirea civilizaţiei umane. Această realitate conduce la necesitatea abordării in ter şi pluridisciplinare a problemei biodiv ersităţii, la studierea impactului activ ităţii omului asupra mediului înconjurător şi la reconsiderarea tehnologiilor industriale actuale. România se află în faţa unor opţiuni urgente priv ind refacerea, cel puţin în unele zone ale ţării, a condiţiilor naturale şi adoptarea de măsuri şi norme pentru conservarea mediului, pentru utilizarea pe scară largă, mai ales în domeniile industrial şi agro-alimentar, a tehnologiilor ecologice şi bioecologice. Aceste probleme recomandă angajarea unor investiţii mari pentru infrastructura specifică de cercetare în domeniul reconstrucţiei ecologice a mediului, care să asigure un potenţial important de cercetare atât la niv el central cât mai ales distribuit în toate regiunile ţării. O componentă particulară a acestui program îl reprezintă Del ta Dunării ca una dintre cele mai importante rezerv aţii naturale ale Europei, cu o contribuţie majoră la echilibrul natural al zonei şi cu un important potenţia l turistic şi economic. Refacerea acestui potenţial cere, în primul rând, investiţii importante în infrastructura


RAPORT C.R.I.C.

26

pentru cercetarea ştiinţifică, cercetare obligatorie pentru obţinerea şi furnizarea datelor necesare întocmirii unui program coerent şi eficient de refacere ecologică şi punere în v aloare a potenţialului economic al zonei. Fizica şi ştiinţele fundamentale În domeniul ştiinţelor fundamentale -matematică, fizică şi chimie -, România are cea mai bună vizibilitate internaţională. Aceste domenii au un potenţial remarcabil de dezvoltare în condiţiile în care sistemul de educaţie şi învăţământ v a lua măsurile corespunzătoare pentru asigurarea în continuare a pregătirii generaţiilor tinere. Este o prioritate na ţională găsirea de soluţii pentru menţinerea rezultatelor bune şi dezv oltarea acestor domenii de activ itate ca premisă a participării noastre cu drepturi egale în Uniunea Europeană. România poate şi trebuie să participe în etapa următoare la proiectele europene de realizare de studi i fundamentale în domenii de interes comun cum ar fi: LHC (Large Hadron Collider, instalat la CERN, Genev a, cel mai mare accelerator de particule din lume, aflat în faza de testare şi de dare în ex ploatare), ITER (International Tokamak Energy Reactor, prevăzut a fi realizat la Cadarache, Franţa, ca cel mai mare proiect mondial pentru surse de energie), FAIR (Facility for Antiproton and Ion Research, prev ăzut a fi realizat la Darmstadt, Germania). Toate aceste domenii şi facilităţi asigură proiecte pe termen mediu şi lung cu impact major asupra dezv oltării ştiinţei şi tehnologiilor v iitoare. Acest program de inv estiţii în echipamente de v aloare mare trebuie integrat în efortul european în domeniu şi să aibă în v edere participarea ţării noastre la realizarea unor instalaţii complex e, unele dintre ele cu localizare în România. Cu o determinare clară, proiecte ca XFEL (The European X-Ray Free Electron Laser, planificat a fi realizat în Germania) sau ELI (Ex treme Light Infrastructure, posibil a fi instalată în România) sunt nu numai realizabile ci şi de dorit a fi promov ate şi înfăptuite. Situaţia la zi priv ind implicarea ţării noastre în proiecte de infrastructură care urmează să fie finan ţate prin Programul cadru 7 al Comisiei Europene este prezentată mai jos. O componentă particulară a cercetării de fizică fundamentală şi aplicată, de importanţă majoră în această perioadă, o reprezintă ştiinţa suprafeţelor şi inter feţelor. Dezv oltarea acestui domeniu la niv el mondial şi implicaţiile sale în multiple domenii interdisciplinare justifică pe deplin finanţarea unei inv estiţii majore în crearea unei reţele naţionale de laboratoare şi colectiv e de cercetare şi formare de competenţe în domeniul suprafeţelor şi interfe ţelor. Sănătate Sistemul de sănătate, care are o bună reputaţie ca niv el de pregătire a specialiştilor, are nev oie de investiţii în infrastructura de cercetare pentru in troducerea metodelor şi tehnicilor noi din domeniul geneticii şi biologiei moleculare priv ind monitorizarea stării de sănătate a populaţiei, de prev enire şi identificare a îmbolnăv irilor, de tratare şi recuperare a pacienţilor. Trebuie să se ţină seama de tendinţele la niv el european şi participarea României la efortul comun de creare de reţele paneuropene pentru resurse bimoleculare şi bănci de date, pentru crearea de centre de cercetare distribuite pe continent pentru facilitarea transferului de cunoştinţe noi din domeniul cercetării medicale spre clinicile practice. România trebuie să facă efortul de a participa la

realizarea şi utilizarea unor sisteme complex e de cercetare şi tratament care se dezv oltă la niv el european (acceleratoare de particule, radiaţie sincrotron, etc.).

La niv el naţional în domeniul sănătăţii se impune, cu prioritate, orientarea efor turilor financiare spre genetică şi biologie moleculară, componente cu impact major în medicina actuală. În prezent, paradigma în domeniul medicinii constă în comutarea medicinei reactiv e spre o medicină predictivă şi prev entivă.


27

RAPORT C.R.I.C.

Starea de sănăta te a populaţiei şi creşterea calităţii v ieţii v a putea fi ev aluată prin măsurarea factorilor moleculari si biochimici fundamentali în v ederea înţelegerii patobiologiilor actuale, a schimbărilor surv enite în modelele de sănătate şi introducerea de tratamente personalizate bazate pe amprenta genetică. Pe de altă parte, evoluţia situaţiei economice şi a niv elului de trai a populaţiei, mai ales din ultimii ani, reclamă o atenţie deosebită pentru monitorizarea şi cercetarea bolilor infecţioase. Acestea cer orientarea investiţiilor de cercetare de v aloare mare şi spre crearea unui sistem la niv el naţional pentru cercetarea ştiinţifică în domeniu şi care să v ină în sprijinul şi completarea eforturilor făcute de sistemul sanitar naţional. Agricultura, siguranţa şi securitatea alimentară

Mai mult decât in alte domenii, infrastructura de cercetare din domeniul agricol a suferit o degradare accentuată, datorită susţinerii financiare insuficiente pentru întreţinere şi modernizare. Starea de sănătate a populaţiei şi calitatea v ieţii sunt strâns legate de asigurarea producţiei alimentare, necesare populaţiei, în condiţii stricte de calitate a alimentelor. Ca urmare, producţia agro-alimentară constituie un domeniu de interes prioritar ce necesită inv estiţii urgente şi consistente în infrastructura de cercetare, infrastructură care trebuie să asigure condiţiile pentru efectuarea de cercetări în

domeniul calităţii produselor alimentare, să asigure baza materială pentru modernizarea resurselor genetice la cereale şi plante tehnice. Totodată, aceasta infrastructură trebuie să ofere şanse noi cercetării naţionale în domeniul agricol şi al siguranţei alimentare în condiţiile unor colaborări cu parteneri din cercetarea ştiinţifică europeană şi mondială. Biotehnologii În strânsă conex iune cu domeniul sănătăţii, al conservării mediului şi al asigurării resurselor de materii prime, la nivel mondial se pune un accent deosebit pe dezv oltarea biotehnologiilor. Acest domeniu promite dezv oltarea de tehnologii noi, ecologice, în general în cicluri închise, cu minimizarea sau chiar ev itarea producerii de deşeuri şi creşterea eficienţei economice. Domeniul propus este complex şi necesită colaborări multiple, interdisciplinare, cu puternică componentă biologică la niv el molecular şi genetic. Inv estiţiile necesare se ridică la costuri semnificativ e ce nu pot fi acoperite decât printr-un program susţinut de bugetul de stat, aşa cum se are în vedere în acest program prioritar. Prin aceste inv estiţii se propune realizarea unei reţele naţionale de laboratoare şi centre de cercetare ştiinţifică în domeniu, asemănător sistemului dezv oltat la nivel european, reţea care, prin niv elul rezultatelor obţinute, ar trebui să asigure o integrare europeană şi în acest domeniu.

Materiale, procese şi produse inovative

Ştiinţa materialelor şi a proceselor prin care sunt produse materialele noi este un domeniu în plină dezv oltare în întreaga lume. El prezintă importanţă pentru majoritatea domeniilor de activ itate, pornind de la utilizările casnice şi terminând cu cerinţele tehnologiilor din domenii avansate (aeronautic, spaţial, militar). Ştiinţa materialelor este un domeniu cu precădere interdisciplinar. Pentru elaborarea, caracterizarea, producţia şi utilarea materialelor noi sunt necesare cunoştinţe fundamentale de fizică, chimie şi/ sau biologie. Sunt necesare modele matematice şi sisteme informatice performante capabile să preia şi să prelucreze un v olum


RAPORT C.R.I.C.

28

mare de date legate de cercetarea specifică din domeniu. Este totodată necesară o infrastructură de cel mai înalt niv el tehnic şi de personal de înaltă calificare. În ţară sunt mai multe instituţii şi colectiv e implicate în cercetări în domeniul ştiinţei materialelor, distribuite în toate centrele univ ersitare şi de cercetare mari ale României. Există deja o infrastructură de cercetare cu o dotare care permite trecerea la o etapă nouă, în care să se poată realiza o reţea naţională de cercetare în domeniu, cu participări la programe şi colaborări internaţionale. Trecerea la această etapă nouă, într-un sistem integrat de cercetare şi pregătire a specialiştilor, necesită inv estiţii no i de in frastructură în baza unui program naţional coerent, elaborat ce l pu ţin pe termen mediu. O componenta actuală, foarte dinamică şi cu mare potenţial de dezv oltare la scară industriala, îl reprezintă domeniului materialelor nanostructurate şi al tehnicilor şi tehnologiilor de producere, respectiv de utilizare a acestor structuri. Ca urmare, prin acest raport se propune finanţarea unor investiţii majore în domeniul atât al materialelor cât şi al cel al micro şi nano tehnologiilor (exemplu mecatronică, robotică, etc.). Spaţiu şi securitate Ev oluţiile din domenii ca obţinerea, transmiterea, prelucrarea şi stocarea informaţiei, transporturi, monitorizarea continuă şi protecţia mediului, protejarea resurselor, etc. reclamă o atenţie sporită şi investiţii importante în dezv oltarea unor sisteme de siguranţă şi securitate. Astfel de măsuri au fost luate, şi se iau în continuare, atât la niv el naţional cât şi european şi mondial. În acest contex t şi ţara noastră trebuie să considere ca prioritară o inv estiţie de v aloare seminificativă care, cel puţin în etapa actuală, să fie orientată spre realizarea unei platforme de cercetare, testare şi evaluare pentru securitate şi apărare în domeniul terestru, aero şi naval.

Cercetare socio-economică şi umanistă

Sunt considerare de asemenea prioritare cercetările din domeniile ştiinţelor economice, umaniste şi socio-culturale. Se cere o reconsiderare urgentă a infrastructurii pentru identificarea, evaluarea şi conservarea patrimoniului cultural-naţional, ca o condiţie obligatorie pentru legitimarea şi păstrarea identităţii naţionale în noul contex t european. Se impune o abordare nouă a modului în care este considerată relaţia indiv id-grup ca element esenţial al performanţei atât indiv iduale, cât şi a colectiv ului din care acesta face parte. Pentru aceasta este necesară o investiţie specifică prin care să poată fi abordată problematica ştiinţifică ax ată pe domeniile cu un mare impact practic în relaţiile interpersonale. Aceste domenii pot avea un potenţial remarcabil de dezvoltare în condiţiile în care sistemul de educaţie şi învăţământ v a lua măsurile corespunzătoare pentru asigurarea în continuare a unei pregătiri corespunzătoare a generaţiilor tinere. Este o prioritate na ţională găsirea de soluţii pentru menţinerea rezultatelor bune şi

dezv oltarea acestor domenii de activ itate ca premisă a participării noastre cu drepturi egale în Uniunea Europeană. Realizarea unui sistem de educaţie şi învăţământ strâns legat şi, în fazele superioare de pregătire, integrat în activitatea de cercetare ştiinţifică va asigura nu numai condiţii favorabile dezvoltării economiei naţionale, dar şi o recunoaştere a valorilor noastre naţionale şi o integrare echitabilă a românilor în sistemul economic, social şi cultural european.

Totodată, România este în situaţia să-şi dezvolte sisteme naţionale pentru monitorizarea şi analiza schimbărilor economice şi sociale pe teritoriul naţional, de creare a unei reţele naţionale de centre şi institute care să identifice patrimoniul cultural şi artistic, să-l reabiliteze, să-l conserve şi, acolo unde se pretează, să-l pună în v aloare. Într-o parte a acestor domenii România are nu numai experienţă, ci şi recunoaştere internaţională (domeniul arheologic) aşa încât inv estiţiile în aceste domenii sunt bine venite şi v or av ea şanse reale de dezv oltare cu rezultate importante la nivel naţional şi european.

Infrastructuri pan-europene cu participare românească aflate în fază pregătitoare prin PC7

European Strategy Forumon on Research Infrastructures


RAPORT C.R.I.C.

30

În anul 2002 a fost înfiinţat Forumul Strategic European pentru Infrastructurile Cercetării – ESFRI – care grupează reprezentanţii miniştrilor cercetării din Uniunea Europeană, cu mandatul de a dezbate aspecte strategice referitoare la infrastructurile cercetării. În cel de-al doilea semestru al anului 2004 Consiliul a solicitat ESFRI ca, în strânsă colaborare cu Comisia, să realizeze un Roadmap european cuprinzând noile infrastructuri mari de cercetare care v or fi construite de statele membre. Rezultatul acestor consultări, bazate pe evaluări internaţionale, s-a concretizat în primul Roadmap european pentru noi mari infrastructuri de cercetare. Roadmap-ul ESFRI 2006 a fost adoptat de ESFRI la întâlnirea din 28-29 Septembrie 2006. Conţine o listă de 35 propuneri pentru facilităţi de interes pan-european noi sau up-gradări majore ale celor ex istente, care se adresează unor arii de cercetare cheie: Mediu; Energie; Ştiinţele Materialelor; Astrofizică, Astronomie, Fizică Nucleară şi Fizica Particulelor; Ştiinţele Vieţii şi Ştiinţe Biomedicale; Ştiinţe Sociale şi Umaniste; Informatică şi Analiza Datelor. Roadmap-ul ESFRI va fi actualizat periodic (www.cordis.europa.eu/esfri/). Realizarea acestor proiecte este responsabilitatea Statelor membre dar beneficiază direct şi de sprijinul Comisiei Europene. În acest sens prin programul specific Capacităţi al PC7 au fost incluse acţiuni în programul de lucru pentru a susţine faza pregătitoare a proiectelor din roadmap, acestea participând la primul apel 2006/2007 dedicat strict acestui scop. Această fază urmăreşte să maturizeze proiectele din punct de vedere legal şi financiar. 34 dintre propunerile ESFRI sunt în acest moment în fază pregătitoare. România participă în 9 dintre propunerile de pe lista ESFRI 2006 conform tabelului de mai jos:

Partenerii români pe aceste propuneri v or primi sprijin prin programele finanţate din fonduri publice pentru activ ităţi RTD şi demonstrativ e, pentru activ ităţile din pachetele de lucru nefinan ţate comunitar şi pentru activ ităţi de promov are şi diseminare a rezultatelor proiectului. De asemenea, C.R.I.C. recomanda întreprinderea de demersuri si încurajează orice eforturi de localizare pe teritoriul României a oricărei infrastructuri pan europene cuprinse in lista ESFRI.

Domeniu Cod Proiect Lista ESFRI

Partener din România

Ştiinţe sociale şi umaniste

11.1 CESSDA

DA Universitatea Bucureşti - Arhiva Română de Date Sociale

11.2 CLARIN

DA Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi

Mediu 11.3 LIFEWATCH

DA Universitatea Bucureşti

11.4 ERICON Aurora Borealis

DA Fundaţia Antartică Română

Ştiinţele vieţii şi ştiinţe biomedicale

11.5 BBMRI

DA Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca

Astrofizică, astronomie, fizică nucleară, fizica particulelor

11.6 SPIRAL2

DA Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” - IFIN-HH

11.7 KM3NET

DA Institutul de Ştiinţe Spaţiale

11.8 FAIR

DA Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei” - IFIN-HH

Ştiinţele materialelor

11.9 ELI

DA Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiilor—INCDFLPR

Propunerile C.R.I.C. pentru proiecte de investiţii prioritare


RAPORT C.R.I.C.

32

Cod Denumire Status

1 Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii

1.1 Reţea de comunicaţii de mare viteză pentru educaţie şi cercetare

1.2 Infrastructura naţională GRID pentru cercetare

1.3 Centru de cercetare pentru tehnologii şi reţele optice avansate pentru comunicaţii

1.4 Centru de cercetare pentru securitate în sistemele informatice

1.5 Sistem unitar de corelare a bibliotecilor ştiinţifice şi enciclopedice

1.6 Sistem unitar pentru inventarierea proiectelor şi rezultatelor de cercetare

2 Energie

2.1 Platforma CD pentru combustibili ecologici

3 Mediu

3.1 Institut CD în domeniul reconstrucţia ecologică a mediului

3.2 Centrul internaţional de cercetări « Delta Dunării »

4 Fizică

4.1 Institut de ştiinţa suprafeţelor şi interfeţelor

5 Sănătate

5.1 Institut de cercetări în biosisteme şi farmacogenomică

5.2 Centrul Român de cercetare bio-moleculară aplicată bolilor infecţioase

6 Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară

6.1 Centru de cercetare pentru calitatea şi competitivitatea produselor alimentare

6.2 Bază tehnică pentru modernizarea resurselor genetice la cereale şi plante tehnice

7 Biotehnologii, bio logie şi genetica

7.1 Platformă de cercetare pentru biotehnologii

8 Materiale, procese şi produse inovative

8.1 Laborator deschis pentru sinteza, testarea şi evaluarea sistemelor nanostructurate compo-zite şi hibride biocompatibile

8.2 Centru de cercetări avansate pentru robotică şi micro/nanomecatronică integrată

9 Spaţiu şi securitate

9.1 Platformă pentru cercetare, testare şi evaluare pentru securitate şi apărare în domeniul terestru, aero şi naval

10 Cercetare socio-economică şi umanistă

10.1 Institut naţional de investigare ştiinţifică şi protecţie a patrimoniului cultural


33

RAPORT C.R.I.C.

1. Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii

1.1. Reţea de comunicaţii de mare viteză pentru educaţie şi cercetare

Domeniu ştiinţific: Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii Descriere:

Proiectul RoEduNet2 are ca scop construirea unei reţele naţionale pentru cercetare şi educaţie bazată pe tehnologii moderne (DWDM), folosind ca suport de transmisie fibra optică. Aceasta reţea va deserv i comunitatea de cercetare şi educaţie din România, va asigura infrastructura necesară pentru conectarea la reţeaua europeană de cercetare şi educaţie şi v a permite adaptarea la cerinţele dinamice ale aplicaţiilor de cercetare, în special aplicaţiile GRID. Asigurarea capacităţilor de transport de date de la nivel judeţean, regional şi naţional necesare pentru programele de dezv oltare a înv ăţământului de toate gradele.

Justificare: Proiectul v a asigura comunicaţii de date pe o structură de fibră optică cu lungime de circa 4200 km, un număr de canale de transmisie pe fiecare pereche de la 4 la 20 în funcţie de necesităţi cu posibilitate de ex tensie la 40 de canale în primii 5 ani şi la 80 de canale pentru orizontul de timp peste 5 ani.

Impactul investiţiei: Obiectiv ele principale ale proiectului RoEduNet2 sunt:

Crearea unei reţele de comunicaţii pentru cercetare şi educaţie in România, capabilă să ofere canale de comunicaţii cu lărgime de bandă mare şi serv icii de calitate;

Eliminarea diferenţelor tehnologice între RoEduNet şi reţelele de acelaşi tip din ţările membre ale Uniunii Europene, facilitarea colaborării ştiinţifice transfrontaliere şi crearea premiselor necesare participării RoEduNet la proiectele trans-europene în domeniul comunicaţiilor de date: GEANT2, SEEREN2, BSNet etc.;

Crearea infrastructurii de comunicaţii pentru educaţie şi cercetare în România pentru a permite implicarea activă a României în dezv oltarea reţelei GEANT în estul Europei şi în zona Mării Negre;

Garantarea ev oluţiei independente a reţelei RoEduNet pentru minimum 10 ani prin acces la fibra neechipată în regim IRU (Indefeasable Right of Use) şi echiparea acesteia cu echipamente de tip DWDM (Dense Wav elength Div ision Multiplex ing).

Sustenabilitate operaţională: Infrastructura este de in teres major pentru toate categoriile de cercetători şi cadre didactice din instituţii de cercetare şi Univ ersităţi pentru serv icii de transport de date, comunitatea GRID pentru canale de transmisie de v iteză foarte mare.

Buget investiţie: 35 milioane euro

Durată de realizare a investiţiei: 36 luni

Durată de utilizare: în limitele uzurii morale


RAPORT C.R.I.C.

34

1.2. Infrastructura naţională GRID pentru cercetare - RoReGI Domeniu ştiinţific: Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii Descriere: Proiectul RoReGI are ca obiectiv organizarea, implemetarea şi operarea infrastructurii Grid pentru cercetare în România, dedicată dezv oltării şi utilizării aplicaţiilor ştiin ţifice de mare complex itate, prin asigurarea accesului sigur al comunităţilor v irtuale de utilizatori la resursele de calcul şi de memorie de care au nevoie, în condiţii de fiabilita te, scalabilitate, securitate şi eficienţă în funcţionare. Infrastructura Grid v a include centre de resurse (site-uri) Grid de capacitate mare şi medie, inclusiv softw are specializat (middlew are), conectate prin reţeaua de comunicaţii de mare viteză pentru educaţie şi cercetare şi plasate în univ ersităţi şi institute de cercetare beneficiare ale acestei reţele. Proiectul este prevăzut să se desfăşoare în trei etape secv enţiale: (a) instalarea site-urilor de mare capacitate în localităţile în care sunt plasate nodurile principale ale reţelei RoEduNet de mare v iteză, pentru a asigura interconectarea acestora la 10Gbps (12 luni); (b) implementarea serviciilor de management operaţional al infrastructurii la niv el naţional (4 luni); (c) ex tinderea infrastructurii (etapă opţională, dimensionată după un an de funcţionare a primului tronson), prin instalarea de site-uri de capacitate medie, în corelare cu dezvoltarea reţelei de mare viteză şi cu dinamica cerinţelor de utilizare (12 luni). Justificare: dezv oltarea coordonată a unui proiect de interes naţional de mare v aloare şi complex itate; asigurarea condiţiilor de administrare profesională a unor configuraţii de calcul sofisticate; promov area tehnologiilor Grid în mediul academic şi de cercetare; asigurarea compatibilităţii cu politica de dezvoltare a infrastructurii electronice de cercetare la nivel

regional şi european (suport al Ariei Europeane de Cercetare), bazată pe infrastructurile naţionale Grid.

Impactul investiţiei: realizarea unei infrastructuri echilibrate, bazate pe centre activ e de competenţă în domeniu şi pe

reutilizarea rezultatelor obţinute în colaborarea naţională şi internaţională în domeniu; dezv oltarea şi v alorificarea potenţialului la niv el naţional în cercetarea-dezv oltarea de aplicaţii

dependente de resurse importante de prelucrare şi/sau memorare date; concentrarea resurselor financiare la niv elul organizaţiilor beneficiare către rezolv area problemelor

specifice domeniului, şi mai puţin către upgradarea continuă şi administrarea infrastructurii TI; constituirea la niv el naţional a comunităţilor v irtuale de utilizatori ai resurselor RoReGI; creşterea v izibilităţii şi accesibilităţii ofertei de aplicaţii în domeniile beneficiare ale infrastructurii Grid; asigurarea premiselor de participare activ ă la colaborarea ştiinţifică internaţională în aceste domenii. Sustenabilitate operaţională: Din punct de v edere tehnic, sustenabilitatea operaţională v a fi asigurată prin constituirea şi funcţionarea Centrului Operaţional Naţional şi prin implementarea reglementărilor şi responsabilităţilor impuse de politica operaţională. Din punct de v edere financiar, bugetul anual pentru operarea şi întreţinerea infrastructurii este ev aluat la 4,14 milioane euro: 2,24 mil. euro pentru site-urile mari, 0,24 mil. euro operare Centrul naţional RoReGI, 1,66 mil. euro pentru site-urile medii.

Buget investiţie: 6,45 milioane euro – pe totalul celor 3 etape. (4,1 miloane euro – pentru primele două etape)

Durată de realizare a investiţiei: 30 luni – pe totalul celor 3 etape (18 luni - pentru primele două etape)



35

RAPORT C.R.I.C.

1.3. Centru de cercetare pentru tehnologii şi reţele optice avansate pentru comunicaţii Domeniu ştiinţific: Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii Descriere: Scopul principal al proiectului este de a construi un centru de cercetare/dezvoltare/implementare pentru noi tehnologii în domeniul comunicaţiilor de date pe fibră optică, fiind deserv it de un colectiv interdisciplinar format din specialişti din domeniile: reţele de calculatoare şi tehnologia informaţiei, fizicieni, electroniş ti. Justificare: Centrul de cercetare va dezvolta tehnologii de comunicaţii de date pe suport optic de foarte mare capacitate, sporind limitele actuale ale canalelor de comunicaţie, ştiut fiind ca în acest moment sunt uti lizate maximum 10% din lăţimea de bandă teoretică a fibrei optice. Impactul investiţiei: Infrastructura va contribui direct la: Crearea/dezvoltarea/implementarea de noi dispozitive pentru comunicaţii de date pe suport de

fibră optică de foarte mare capacitate – de ordinul zecilor şi sutelor de bps, de tip modulatoare demodulatoare semnal optic, compensatoare de dispersie şi polarizare;

Crearea unui puternic pol de cercetare în domeniu pentru eliminarea diferenţelor dintre România şi ţările membre ale Uniunii Europene, contribuind activ la colaborarea ştiinţi fică europeană şi mondială în domenii de vârf;

Dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii pentru educaţie şi cercetare în România şi implicarea activă a României în dezvoltarea reţelei GEANT în estul Europei şi în zona Mării Negre;

Revigorarea cercetării din România în domeniile materiale avansate cu proprietăţi electrice şi magnetice tunabile şi microunde, precum ş i aplicarea acestora în telecomunicaţii, prin atragerea tinerilor cercetători.

Sustenabilitate operaţională: Centrul va furniza serv icii tuturor categoriilor de cercetători şi cadre didactice din instituţi i de cercetare şi Universităţi din domeniile: serv icii de transport de date, materiale cu proprietăţi electromagnetice tunabile, câmp electromagnetic de foarte înaltă frecvenţă şi infraroşu-optic





RAPORT C.R.I.C.

36

1.4. Centru de cercetare pentru securitate în sistemele informatice Domeniu ştiinţific: Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii

Descriere: Informatia electronica, esenţiala pentru cercetarea din orice domeniu, fie sub forma de e-mail, fie de documentare, fie orice alta forma este din ce in ce mai “bruiata” de div ersele pachete de tip “ junk” inerente o data cu creşterea vitezei de transfer din Internet. Din ce in ce mai mult se impune găsirea unor metode care sa filtreze informaţia electronica pentru ca cel care o cere sa obţină doar informaţia de in teres. Pe de alta par te, dezv oltarea tehnologiilor w ireless, precum si creşterea semnificativ a a benzilor de conectare in Internet a făcut ca reţelele de calculatoare sa fie tot mai v ulnerabile la atacuri, atât din ex terior cat si din interior. Proiectul urmăreşte crearea unei entităţi cu activ itate de CDI care sa stabilească un set de proceduri si sa ofere soluţii informatice care sa fie implementate la niv elul fiecărei instituţii interesate astfel încât transferul de informaţie electronica in tre ele sa fie complet securizata si lipsita de bruiajele inerente folosirii In ternetulu i public.

Justificare: Dezv oltarea cantitativ a a informatizării la nivel naţional nu a inclus ca prioritate componenta de securitate a informaţiei. Realizarea unui cadru tehnic si de reglementare este strict necesar pentru interoperabilitatea instituţionala a entităţilor naţionale si pentru normalizarea utilizării tehnologie informaţiei la nivel naţional. Impactul investiţiei: Accesul la resursele si la comunităţile de CDI europene si mondiale, ca de ex emplu programele spaţiale ale Uniunii Europene si ale Agenţiei Spaţiale Europene – GMES, GALILEO, EO GRID - implica implementarea si respectarea unor standarde de securitate informatica. Centrul v a derula activ ităţi de cercetare necesare domeniului si va furniza serviciile necesare comunităţilor din tara, începând cu comunitatea de CDI, sub forma de reglementari, politici, proceduri, autentificări, autorizări, training, elemente de suport pentru servicii cu valoare adăugată, ex pertiza. Piaţa adresata de activ ităţile Centrului este larga, serv iciile fiind necesare atât companiilor si IMM-urilor, cat si instituţiilor naţionale si publice. Sustenabilitate operaţională: Necesitatea implementării acestor serv icii la nivelul fiecărei entităţi, atât de CD-I cat si furnizori de serv icii / industrie, este impusa de regulile pe care produsele acesteia trebuie sa le respecte pentru a rămâne actor pe piaţă. Centrul dev ine astfel furnizor de serv icii plătite care, împreuna cu proiectele de cercetare, asigura sustenabilitatea instituţiei.

Buget investiţie: 700 000 Euro

Durată de realizare a investiţiei: 12 - 16 luni

Durată de utilizare: 10 ani


37

RAPORT C.R.I.C.

1.5. Sistem unitar de corelare a bibliotecilor ştiinţifice şi enciclopedice Domeniu ştiinţific: Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii Descriere: Infrastructura constă în definirea şi realizarea unui sistem naţional unitar de in terconectare şi management al tuturor biblio tecilor ştiinţifice şi enciclopedice bazat pe o reţea de comunicaţie date dedicată. Sistemul trebuie să asigure o infrastructură minimă hardw are/softw are la nivelul a 40 de centre info-documetare care pot colecta, organiza şi furniza servicii div erselor categorii de utilizatori. Realizarea proiectului presupune definirea unor proceduri de construire a bazelor de date accesibile on-line în acord cu normele şi reglementările naţionale şi interna-ţionale în domeniu. Proiectul trebuie să definească principiile şi procedurile de organizare şi prelucrare a fondului documentar la niv elul fiecărei structuri info-documentare şi a modalităţilor de interconectare în cadrul reţelei. De asemenea, proiectul va stabili concepţia de ansamblu a întregii reţele şi dezv oltarea ei v iitoare precum şi funcţiile fiecărui centru info-documentar şi ale nodului central. Justificare: Crearea premiselor pentru includerea sistemului national de biblioteci in initia tiv a europeana “European

Digital Library” . Reducerea efortului necesar pentru duplicarea/multiplicarea de catalogare-index are în paralel a

aceluiaşi document. Asigurarea accesului facil si rapid la documentele achiziţionate în biblioteci disponibile publicului

utilizator, indiferent de locul unde se află acesta. Reducerea fenomenului de digital div ide in domeniul informarii si documentarii pentru specialistii care au

locul de munca in alta zona decat a marilor centre urbane.

Impactul investiţiei: Specialiştii şi utilizatorii interesaţi v or beneficia de interfaţa unică de căutare, informare şi documentare asupra resurselor existente în bibliotecile din România. Ex pertiza în catalogare-index are-furnizare de serv icii moderne deţinută de specialiştii din bibliotecile

mari v a dev eni accesibilă şi bibliotecilor mici, care nu au personal specializat. Posibilitatea de a crea o serie de produse şi serv icii secundare (bibliografii, serv icii de împrumut

inter-bibliotecar, etc) la nivelul întregului sistem.

Sustenabilitate operaţională: Crearea sistemului intereseaza deopotriv a personalul implicat in activ itatile de biblioteca si ceretatorii/specialistii din div erse domenii de activ itate. In acest contex t bibliotecile v or asigura atat furnizarea datelor in sistem in flux continuu cat si dezv oltarea de serv icii in raport cu cererile utilizatorilor Resursele de intretinere pot fi asigurate din bugetele proprii ale univ ersitatilor, structurile administratiei centrale si locale interesate in obtinerea informatiei la zi, institutii de cercetare-dezv oltare, in a caror subordine functioneaza structurile infodocumentare respectiv e.

Buget investiţie: 3,7 milioane euro

Durată de realizare a investiţiei: 48 luni (etapa 1 2008-2010: elaborare conceptie, selectie si dotare noduri, si crearea nodului central; etapa 2, 2010-2011: punerea in functiune a sistemului si trecerea lui in faza operationala)

Durată de utilizare: sistem acumulativ cu durată nedeterminată


RAPORT C.R.I.C.

38

1.6. Sistem unitar pentru inventarierea proiectelor şi rezultatelor de cercetare Domeniu ştiinţific: Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii Descriere: Proiectul îşi propune să definească şi să realizeze un sistem naţional unitar de gestiune a proiectelor şi rezultatelor de cercetare astfel încât să se cunoască în orice moment atât preocupările cât şi stadiul de realizare al cercetărilor în div erse domenii de activ itate. Sistemul se bazează pe o reţea funcţională la care trebuie să coopereze toate insti tuţiile publice care finanţează cercetarea în România precum şi toate enti tăţile care beneficiază de finanţare publică. Institu ţiile par ticipante trebuie să asigure în tr-o structură unitară a tât descrierea proiectelor cât şi rezultatele obţinute şi să asigure consistenţa şi coerenţa datelor din bazele de date proprii. Proiectul v a stabili concepţia de ansamblu a întregii re ţele şi dezv oltarea ei v iitoare precum şi funcţiile fiecărui participant la sistem. Justificare: Crearea unui sistem naţional de informare asupra cercetărilor şi rezultatelor acestora ca suport de

decizie în stabilirea politicilor şi strategiilor priv ind cercetarea ştiinţifică în România. Asigurarea accesului facil si rapid la informaţii asupra stadiului de realizare al cercetărilor în div erse

domenii de activ itate precum şi asupra rezultatelor acestora. Ev itarea redundanţei în cercetări paralele şi o mai bună poli tică în coordonarea şi complementaritatea

div erselor cercetări. Impactul investiţiei: Specialiştii şi utilizatorii interesaţi v or beneficia de interfaţa unică de căutare, informare şi documentare

asupra proiectelor de cercetare ex istente. Crearea de sinergii ca rezultat al cooperărilor o ferite de in formaţia de interes asupra unor colectiv e de

cercetare similare sau complementare. Posibilitatea de creare a unor consorţii de cercetare pe diferite domenii. Sustenabilitate operaţională: Crearea sistemului interesează deopotrivă personalul implicat in activ ităţile de cercetare cât şi decidenţii din div erse domenii de activ itate. In acest contex t sistemul v a asigura atât furnizarea datelor în sistem în flux continuu cat si dezv oltarea de servicii in raport cu cererile utilizatorilor Resursele de întreţinere pot fi asigurate din bugetele proprii ale institu ţiilor beneficiare ale resurselor din cercetare cât şi companiile din sectorul priv at sau de stat beneficiare ale rezultatelor cercetării.

Buget investiţie: 2,1 milioane euro (estimat pentru includerea in sistem a 6 noduri si dezvoltarea nodului central care va sigura managementul sistemului)


Durată de utilizare: sistem acumulativ cu durată nedeterminată


39

RAPORT C.R.I.C.

2. Energie 2.1. Platforma CD pentru combustibili ecologici Domeniu ştiinţific: Energie Descriere: Biocombustibilii sunt combustibili destinaţi transportului si sunt obţinuţi din materiale organice. Biocombustibilii cei mai cunoscuţi sunt astăzi biodieselul (obţinut din uleiuri v egetale), bioetanolul (obţinut din zahăr, porumb si alte cereale) si biogazul. Biocombustibilii pot sa joace astăzi un rol important in politica energetica naţionala si europeana. Ei (biodieselul si bioetanolul) sunt singurul substitut imediat pentru benzina folosita in transport, fără modificări sau cu modificări minore ale mijloacelor de transport si sunt disponibili pe o scara larga. Pot sa asigure trecerea către alte surse energetice cum este cea a hidrogenului care are un potenţial enorm. Aceasta este încă departe de a fi impusa pe scara larga si va necesita schimbări majore atât in construcţia mijloacelor de transport, cat si al sistemului de distribuţie. Platforma de CD pentru combustibili ecologici, mecanismul prin care sunt aduşi împreună toţi factorii interesaţi (univ ersităţi, institute de cercetare, organisme guv ernamentale, producători si utilizatori, trebuie sa aibă ca obiectiv e principale dezvoltarea de noi cercetări in domeniile: biocombustibili: bioetanol si biodiesel; cercetarea nu este in momentul de fata pregătita sa ofere cea de

a doua generaţie de tehnologii de producţie, curate, bazate pe material lemnos, grăsimi si adiţional din câtev a tipuri de deşeuri, inclusiv menajere.

hidrogen: obţinere si stocare, transport; stabilirea unei strategii de C&D pe termen mediu si lung in strânsă concordanta cu obiectivele UE. Justificare: Diminuarea resurselor mondiale recuperabile de hidrocarburi fosile si majorările succesiv e ale preţului barilului de ţiţei, ca urmare a crizei petrolului, au creat premise fav orabile abordării altor surse pentru obţinerea de combustibili, care sa asigure pe de o parte securitatea aprov izionării si pe de alta parte independenta energetica. De asemenea, si legislaţia restrictiv a referitoare la nivelul de polare al mediului produsa de gazele de ardere ale combustibililor conv enţionali contribuie la accelerarea găsirii de surse alternativ e de energie. Au fost constituite: in anul 2004 - Platforma Tehnologica Europeana pentru Hidrogen si Celule de Combustie; in anul 2006 – Platforma Tehnologica Europeana pentru Biocombustibili. Au fost adoptate directiv ele 2003/30/EC – directiv a biocombustibililor; directiv a 2003/96/EC – directiv a de tax are energetica; directiv a 2001/77/EC asupra promovării electricităţii si produselor din surse energetice regenerabile; Conform declaraţiei scrise a Parlamentului European din mai 2007 cei 5 factori cheie pentru independenta energetica sunt: creşterea eficientei energetice cu 20% pana in anul 2020; reducerea încălzirii globale prin reducerea cu 30% pana in anul 2020 a emisiilor de gaze de sera; optimizarea introducerii la scara comerciala a surselor de energie regenerabila (in anul 2020, 33% din electricitate si 25% din energia totala v or fi din surse de energie regenerabile); Referitor la biocombustibili, in anul 2030 biocombustibilii vor acoperi 25% din nev oile de combustibil pentru transportul rutier si 10% din necesarul total de combustibili. Impactul investiţiei: constructia instituţională si dezv oltarea unei platforme de cercetare pentru cercetarea si obţinerea de

combustibili ecologici, in strânsă concordanta cu obiectiv ele politicii energetice europene si naţionale; stabilirea unei strategii naţionale de C&D in domeniul combustibililor ecologici care sa conducă la

îndeplinirea pe termen mediu si lung a obiectiv elor politicilor energetice si de mediu ale României si care sa permită stabilirea unui echilibru intre producţia interna si import;

accelerarea a linier ii leg isla tiv e s i s tandardelor de ca li ta te si de mediu din dom eniu l c ombus tibi li lor ec ologic i;


RAPORT C.R.I.C.

40

imbunatatirea bazei materiale pentru dezvoltarea platformei de cercetare integrate in domeniul combustibililor ecologici in v ederea atingerii standardelor europene pentru intreaga gama de servicii tehnologice necesare (tehnologii de conv ersie av ansate, biorafinarea);

cresterea competentei profesionale a personalului angrenat in activ itatea de cercetare specifica platformei pentru domeniul combustibililor ecologici;

diseminarea si transferul tehnologiilor, rezultatelor si cunostintelor acumulate in cadrul activ itatii de cercetare priv ind combustibilii ecologici, in v ederea cresterii capacitatii de colaborare si parteneriat in domeniu, atat pe plan national cat si international.

promov area parteneriatului public-privat.

Sustenabilitate operaţională: constructia unei imagini si a unor instrumente de lucru; crearea de parteneriate public-private pentru rezolv area unor obiectiv e de cercetare s i ap l ic area lor ; ex istenta unor unitati de cercetare si a unor grupuri de cercetare cu preocupari in domeniu; ex istenta unor parteneriate de cercetare priv ind cercetarea si dezvoltarea tehnologica a unor noi tipuri

de combustibili ecologici, finantate din PNII ex istenta unor investitii in derulare pentru construirea de unitati prelucratoare de biomasa pentru

obtinerea de combustibili economici (Slobozia, Arad); asigurarea necesarului de culturi energetice prin div ersificarea si cresterea ponderii culturilor energetice

in total culturi cu respectarea previziunilor din “Strategia energetica a Romaniei in perioda 2007-2020”.





41

RAPORT C.R.I.C.

3. Mediu 3.1. Institut CD în domeniul reconstrucţia ecologică a mediului Domeniu ştiinţific: Mediu Descriere: Proiectul are drept obiectiv principal crearea unei infrastructuri specializate, cu înaltă competenţă tehnico-ştiinţifică şi ex pertiză în domeniul reabilitării ecologice a solurilor afectate de poluarea cu poluanţi organici şi anorganici şi terenurilor degradate în urma ex ploatărilor miniere la zi sau emisiilor de la termocentrale, capabilă să diversifice şi să dezvolte cercetare transdisciplinară de performanţă, orientată spre rezolv area problemelor mari şi/sau punerii în aplicare a politicilor de dezvoltare socio-economică. Proiectul propune realizarea unui centru de elaborare şi transfer de tehnologii de reconstrucţie ecologică a mediului pentru deţinătorii de terenuri confruntaţi cu probleme de poluare a solului, indiferent de forma de proprietate; realizarea unui sistem de consultanţă pentru fermierii, proprietarii de terenuri contaminate şi companiile cu activ ităţi generatoare de poluare; definirea şi monitorizarea zonelor afectate de poluare (ţiţei, produse petroliere şi alte grupe de contaminanţi organici şi anorganici), realizarea de tehnologii specifice de depoluare a solurilor contaminate; reglementarea modului de aplicare a diverselor tehnologii de depoluare; reglementarea modului de realizare a reabilitării ecologice a solurilor depoluate; conectarea la structurile europene similare. Justificare: Diferen ţele foarte mari între niv elul la care sunt abordate problemele de depoluare a siturilor contaminate la niv el european şi la niv elul României impun cu necesitate realizarea urgentă a unui proiect care sa aducă o bază ştiinţifică şi tehnică în modul de organizare şi în fundamentarea tehnologiilor de depoluare. Ţinând seama de actele normativ e emise de Guv ernul României, HG nr. 1408 din 19.11.2007 priv ind modalităţile de inv estigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului şi Hotărârea nr. 1403 din 19.11.2007 priv ind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate, v a trebui să se obţină şi să se furnizeze Autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului un v olum foarte mare de informaţii. De asemenea, noua Directivă Europeană pentru Protecţia Solului impune norme pentru care în prezent nu ex istă dotarea necesară. Impactul investiţiei: Principalii beneficiari ai unei infrastructuri înalt specializate care poate fi creată prin finanţarea acestui proiect de inv estiţii ar putea fi: fermierii, proprietarii de terenuri contaminate şi companiile cu activ ităţi în domeniul industriei petroliere. De asemenea, firmele private care au ca obiect de activ itate interv enţii asupra solurilor poluate cu ţiţei şi produse petroliere v or primi asistenţă tehnică înalt calificată în procesul de remediere. Sustenabilitate operaţională: Cercetările ştiinţifice transdisciplinare v or putea sta la baza fundamentării de programe de dezvoltare durabilă, v or fundamenta din punct de v edere ştiinţific şi operaţional un sistem integrat de management al relaţiilor complex e între componentele mediului supus presiunii antropice şi factorii socio-economici, vor crea instrumente şi proceduri de ev aluare a impactului activ ităţii umane asupra factorilor de mediu şi vor dezv olta procedee de reducere a acestuia şi restaurare a echilibrului natural anterior apariţiei fenomenului de poluare. Sustenabilitatea infrastructurii rezidă şi din necesitatea raportării permanente a calităţii solului din România către Comunitatea Europeană.





RAPORT C.R.I.C.

42

3.2. Centrul internaţional de cercetări « Delta Dunării » Domeniu ştiinţific: Mediu Descriere: Conform deciziei Consiliului local al Comunei Murighiol nr. 1905/10.08.2006 se v a pune la dispoziţie un teren cu suprafaţa de 10ha, cu titlu de folosinţă gratuită, pentru realizarea unui centru internaţional de cercetări biologice. Noua unitate de cercetare, unică în ţară prin profilul şi condiţiile de cercetare pe care le v a oferi, va asigura activ itatea multidisciplinară şi concomitentă a cercetătorilor din numeroase institute, unităţi de învăţământ, organisme non-guvernamentale din ţară şi străinătate, iar prin programele C-D ce se vor derula în centru v a putea constitui nucleul-suport al ex tinderii relaţiilor de cooperare ştiinţifică cu ţări ale BSEC, ale Uniunii Europene şi cu alte organisme internaţionale. Justificare: Crearea centrului s-a impus în urma conştientizării faptului că presiunile antropice din ultimii 30-40 de ani asociate cu v ulnerabilitatea naturală a bazinului Mării Negre au condus la un declin al calităţii mediului din zona Deltei Dunării şi la accentuarea gradului de poluare. De aceea s-a considerat că se impune crearea condiţiilor necesare pentru realizarea la faţa locului a unor studii aprofundate v izând starea actuală de sănătate a Delte i şi elaborarea unor măsuri de protecţie specifice ecosistemelor din zonă. Impactul investiţiei: Infrastructura v a fi concepută pentru desfăşurarea de activ ităţi multidisciplinare, în domeniul ştiinţelor v ieţii, care să atragă cercetători de v aloare din spaţiul naţional şi European/internaţional, în special din ţările riverane Dunării, urmărind: creşterea gradului de implicare a comunităţii de cercetare la niv el naţional şi internaţional în activ ităţi de

cercetare, promov area ş i v alor i fic area s urs elor neconv en ţionale de energie c u reducerea impac tu lu i

asupra mediului, protejarea patrimoniului naţional, administrarea durabila a resurselor naturale, dezv oltarea colaborării multi şi trans-disciplinare. Sustenabilitate operaţională: Centrul v a asigura o infrastructură modernă unde se vor putea desfăşura simultan şi permanent activ ităţi de cercetare ştiinţifică multidisciplinare, pregătire universitară şi postuniv ersitară, schimburi de informaţii la faţa locului între specialişti din diverse ţări, sesiuni ştiinţifice, şcoli de v ară, întâlniri tematice, ateliere de lucru.





43

RAPORT C.R.I.C.

4. Fizică 4.1. Institut de ştiinţa suprafeţelor şi interfeţelor Domeniu ştiinţific: Fizică Descriere: Institu tul de Ştiinţa Suprafeţelor şi In terfe ţelor (ISSI) reprezintă o entita te autonomă de cercetare, constituită cu scopul de crea condiţiile unui parteneriat interdisciplinar între institu tele de cercetare dintr-o anumită zonă a ţării, av ând deja rezultate importante în domeniu. El va urmări dezv oltarea de cunoaştere în acest domeniu prioritar la niv el mondial - ştiinţa suprafeţelor/interfeţelor. ISSI v a av ea laboratoare specializate pentru: (a) preparare de straturi subţiri şi suprafeţe de interes pentru domenii prioritare cum ar fi biofizica şi biochimia moleculară, nano şi micro-electronica şi altele ; (b) caracterizarea acestora din punctul de vedere al structurii, topografiei, compoziţiei chimice, proprietăţilor electrice şi optice, folosind tehnici de difractometrie de raze X şi electroni, microscopie electronică, AFM/STM, spectrometrie de electroni, ioni şi raze X, spectro-fotometrie UV-Viz-IR, Raman, elipsometrie; (c) modificări de suprafaţă prin metode de plasmo-chimie, bombardament electronic/ionic. Atât în faza iniţială a proiectului cât şi pe durata desfăşurării lui, partenerii v or putea pune la dispoziţia institutului o serie de echipamente din dotarea lor, care se referă la domeniul ştiinţei suprafeţelor/interfe ţelor. Justificare: Activ itatea de cercetare v a urmări inv estigarea proceselor fundamentale de suprafaţă/interfaţă, cât şi valorificarea rezultatelor prin transfer de tehnologie către beneficiari din sectorul economic şi din domeniul academic, publicaţii ştiinţifice etc. Se v a urmări formarea de specialişti in domeniile: (a) modificărilor de suprafaţă şi a analizei lor; (b) producerea de materiale av ansate de interes catalitic şi în protecţia mediului; (c) punerea la punct a unor tehnici de modelare şi simulare a unor fenomene de suprafaţă si interfaţă. Impactul investiţiei: ISSI v a concentra şi forma specialişti pentru a produce cunoaştere, cu caracter fundamental şi aplicativ, pentru entităţi ştiinţifice si economice, prin formarea şi dezv oltarea de competenţe româneşti in domeniu. El v a permite integrarea absolv enţilor din domeniile de ştiinţe ale naturii şi inginerie, permiţând accelerarea întoarcerii in ţară a cercetătorilor români. ISSI se v a integra în reţeaua europeana de cercetare din domeniul ştiinţei suprafeţelor şi interfeţelor. Institutul v a promov a colaborarea cu instituţii internaţionale de prestigiu, pornind de la parteneriatele de cercetare/academice ex istente. ISSI va iniţia si susţine legături cu parteneri industriali din zona in care va fi plasat, ca şi cu alţi agenţi economici din ţară şi străinătate, interesaţi in implementarea de tehnologii inov ativ e. Impactul investiţiei se va resimţi rapid în domeniile materialelor avansate, protecţiei mediului, generării de energii curate, biofizică, sănătate, industrie alimentară, chimică, electrotehnică etc. Sustenabilitate operaţională: ISSI v a asigura serv icii de training si dezvoltarea de tehnici de caracterizare a materialelor pentru parteneri din domeniul academic şi economic, parcuri ştiinţifice si tehnologice. El v a oferi baza materiala si ex pertiza pentru desfăşurarea practicii de cercetare a studenţilor master şi doctorat. În primă etapă, instituţiile partenere v or pune la dispoziţia institutului resurse umane şi materiale deja ex istente in dotarea lor, pentru a stimula demararea rapida a cercetării si transferului de tehnologie.





RAPORT C.R.I.C.

44

5. Sănătate

5.1. Institut de cercetări în biosisteme şi farmacogenomică Domeniu ştiinţific: Sănătate

Descriere: Structură şi infrastructură biotehnologică av ansată, complexă, şi resursă

umană înalt calificată necesară înfiinţării, susţinerii, şi funcţionării unei entităţi de cercetare a v ieţii şi organismului uman ca o reţea integrată şi interactivă de gene, proteine, reacţii biochimice, celule, procese de dezv oltare, unităţi structurale şi funcţionale şi proprietăţile lor emergente a căror perturbare generează boala.

Contex t de cercetare fundamentală şi aplicativă destinat înţelegerii structurii, dinamicii, reglării biosistemelor pentru conceperea de noi biotehnologii, comutarea medicinei reactiv e spre o medicină predictivă si prev entivă. Starea de sănătate a populaţiei v a putea fi ev aluată prin măsurarea factorilor moleculari si biochimici fundamentali în vederea înţelegerii patobiologiilor actuale, a schimbărilor surv enite în modelele de sănătate şi introducerii de tratamente personalizate bazate pe amprenta genetică.

Promov area farmacogenomicii prin ex aminarea modului în care amprenta genetică afectează răspunsul la div erse tratamente, prin îmbinarea ştiinţelor farmaceutice tradiţionale cu înţelegerea v ariaţiilor şi polimorfismului genomului uman, prin personalizarea prescripţiei medicamentoase.

Justificare: Dezv oltarea cercetării pentru sănătate, crearea premiselor fondatoare a unui mediu de cercetare sinergic prin unificarea v ariatelor ex pertize ale membrilor comunităţii ştiinţifice într-o resursă combinată transdisciplinară capabilă să amplifice performanţele indiv iduale, să creeze oportunităţi de promov are a tehnologiilor de cercetare av ansate, inclusiv descoperirea de noi medicamente, să genereze resurse umane înalt calificate şi integrarea în reţelele europene de consorţii şi programe de educaţie şi cercetare. Impactul investiţiei: Crearea infrastructurii, dezv oltarea resursei umane necesare pentru activ itatea de cercetare în domeniile fundamentale ale biosistemelor şi aplicativ e ale farmacogenomicei; Promov area, stimularea, asistarea şi încurajarea dezv oltării capacităţilor ştiinţifice şi tehnologice la niv el

regional în domeniile menţionate; Funcţionarea ca pol regional de contact/diseminare de informaţii şi cunoaştere în domeniile

biosistemelor şi farmacogenomicii; Ofertă pentru par tenerii industriali interni de a beneficia de unele produse biotehnologice derivate din

activ itatea de cercetare şi recuperarea astfel a inv estiţiilor făcute în cercetare; Promov area colaborării cu partenerii ex terni, inclusiv industriali, pentru creşterea v izibilităţii la niv el

european şi internaţional a cercetării biomedicale desfăşurate în plan regional. Sustenabilitate operaţională: Dezv oltarea unei infrastructuri de importanţa critică pe plan regional, capabilă să competiţioneze cu rată mare de succes la programele de cercetare internaţionale, să genereze legături profitabile cu mediul economic în perspectiv a creării unui climat propice de atragere a specialiştilor români sau/şi straini, de creare de locuri de munca şi prevenire a emigraţiei tinerilor licenţiaţi şi maximizare a beneficiilor proprietăţii intelectuale, de accelerare a producţiei de noi medicamente şi facilitare a studiilor clinice.





45

RAPORT C.R.I.C.

5.2. Centrul Român de cercetare bio-moleculară aplicată bolilor infecţioase Domeniu ştiinţific: Sănătate Descriere: Infrastructura v a cuprinde un Sistem de laboratoare de cercetare care să permită identificarea de noi agenţi posibil patogeni pentru om sau co-infecţii ce se pot face responsabile de afecţiuni sev ere cu potenţial letal. Dezv oltarea unor astfel de laboratoare se impune cu atât mai mult cu cât există o multitudine de boli ce nu au o etiologie precizată şi în care este posibil ca o serie de germeni să poată sta la baza lor (ex emple sugestiv e: ulcerul doudenal recunoaşte în prezent o etiologie infecţioasă şi se tratează cu antibiotice, cancerul de col uterin – în proporţie de peste 86% recunoaşte o etioloige v irală şi se poate prev eni prin v accinare specifică). Infrastructura trebuie să susţină o serie de flux uri şi funcţiuni specifice pentru: hematologie, bacteriologie, imunologie şi v irusologie, genetică moleculară, culturi celulare şi un sistem de izolare a pacienţilor cu boli cu risc epidemiologic major pentru populaţie (ex ., febre hemoragice, SARS, gripă aviară, etc.). Acest sistem de laboratoare de cercetare trebuie dezvoltat în sinergie cu partea de diagnostic de laborator deja ex istentă la niv elul sistemului de sănătate publică. Justificare: Situaţia actuală complexă a bolilor infecţioase pe plan mondial relevă emergenţa şi reemergenţa bolilor infecto-contagioase (SARS, gripă aviară etc.), fapt asociat în ultima perioadă cu elemente de bioterorism, ceea ce a condus la elaborarea unor planuri de măsuri în sensul interv enţiei rapide, în caz de situaţii speciale (e.g.: problematica bolilor infecţioase) justifică înfiinţarea Centrului. Impactul investiţiei: Impactul acestei noi structuri se va traduce în 3 planuri diferite de activ ităţi: izolare şi identificare de noi agenţi infecţioşi; suprav egherea şi monitorizarea evoluţiei bolilor infecto – contagioase, din România si din regiune; dezv oltarea de soluţii terapeutice indiv idualizate si strategii de sănătate publica, in termeni de profilax ie

si îngrijire, intr-un sistem integrat – naţional si european. Sustenabilitate operaţională: Crearea sistemului interesează deopotrivă cercetatorii/ specialiştii personalul implicat in activ ităţile de cercetare din domeniu cât şi din alte instituţii de cercetare-dezv oltare/domenii de activ itate sau structuri ale administraţiei centrale si locale interesate in obţinerea informaţiei la zi în domeniu.





RAPORT C.R.I.C.

46

6. Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară 6.1. Centru de cercetare pentru calitatea şi competitivitatea produselor alimentare

Domeniu ştiinţific: Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară

Descriere: Proiectul are in v edere organizarea structurala si funcţionala a unui Centru de cercetare pentru calitatea şi competitiv itatea produselor alimentare, care să asigure atât desfăşurarea activ ităţilor de cercetare cât şi a celor de consultanta si pregătire profesionala, activ ităţi concretizate in ex perimente in staţii pilot, analize de laborator in domenii noi de cercetare si, activ ităţi de diseminare: cursuri, seminarii, w orkshop-uri, mese rotunde, conferinţe. Justificare: Starea actuală a infrastructurii şi cerinţele deosebite impuse pentru calitatea produselor alimentare impun: construcţia si dotarea de laboratoare pe subdomenii noi: analiza senzoriala, biochimie coloidala, rezonanta magnetica nucleara, calitate legume si fructe procesate, fermentativ e; construcţia si echiparea de staţii pilot pentru: produse făinoase, ex trudate-ex pandate, procesare legume – fructe si carne; construcţia si dotarea unui departament de cercetări interdisciplinare pentru elaborarea de cercetări şi studii pentru fundamentarea politicilor publice în domeniu.

Impactul investiţiei: Proiectul v a av ea ca impact creşterea calităţii si eficientei activ ităţii de CD desfăşurată in domeniu prin crearea unui mediu de cercetare de excelenta la niv el european si crearea unui mediu de cercetare atractiv si stimulativ pentru studenţi si doctoranzi, romani si străini. O alta direcţie de impact v a fi creşterea competentei profesionale si a colaborării cu partenerii industriali. Creşterea competitiv ităţii industriei alimentare româneşti prin cercetare si inov are reprezintă a treia direcţie de impact care are in vedere instruirea teoretica si practica a specialiştilor din industrie.

Sustenabilitate operaţională: Costuri anuale de operare ale proiectului: anul I – 5642 mii euro; anul II – 5642 mii euro Costurile de sustenabilitate operaţională v or fi: total 888 mii euro/an, adică 3085 mii lei, din care: utilităţi – 225 mii lei; materii prime – 2000 mii lei; telecomunicaţii – 80 mii lei; materiale consumabile – 380 mii lei; marketing si publicitate – 400 mii lei.





47

RAPORT C.R.I.C.

6.2. Bază tehnică pentru modernizarea resurselor genetice la cereale şi plante tehnice Domeniu ştiinţific: Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară Descriere: Pentru modernizarea cercetărilor priv ind perfecţionarea şi diversificarea resurselor genetice pentru cereale şi plante tehnice, este necesară suplimentarea şi reînnoirea bazei materiale ex istente cu: echipamente pentru c âmpur ile ex perim entale, în v ederea creş teri i v olum ului de mater ia l

b iolog ic cercetat; echipamente şi instalaţii pentru climat controlat, în v ederea efectuării de teste fiziologice priv ind

rezistenţa la stresuri climatice şi accelerării progresului genetic prin obţinerea de generaţii suplimentare; aparatură anal i tică de laborator pentru tes te de ca li ta te, tes te fiziolog ice ş i analiz e de

genetică m oleculară. Justificare: Modernizarea bazei tehnice este necesară pentru creşterea capacităţii cercetării româneşti de a furniza materiale biologice adaptate condiţiilor pedo-climatice ale României şi competitiv e pe plan european, v izând creşterea şi stabilitatea cantitativă şi calitativă a recoltelor agricole, în contex tul schimbărilor climatice şi preocupărilor pentru producerea de alimente şi furaje sănătoase şi în cantităţi suficiente. Impactul investiţiei: Inv estiţia în modernizarea bazei tehnice pentru perfecţionarea resurselor genetice la cereale şi plante tehnice poate av ea un impact semnificativ, atât imediat cât şi de lungă durată, asupra producţiei, stabilităţii recoltelor, calităţii tehnologice şi efectului asupra sănătăţii omului, la culturi cultiv ate pe 70-90% din suprafaţa arabilă a României. O investiţie asemănătoare realizată în anii 1970 -1971 în România din fonduri FAO a asigurat competitiv itatea şi integrarea internaţională a cercetărilor efectuate aici şi a permis un salt în valoarea resurselor genetice furnizate agriculturii româneşti, vreme de decenii. Sustenabilitate operaţională: Pentru v alorificarea cu eficienţă max imă a bazei tehnice modernizate se estimează a fi necesară acoperirea unor costuri anuale de operare suplimentare de 120 000 euro (costuri energetice pentru climat controlat – 60 000 euro, costuri materiale – 50000 euro şi costuri de întreţinere – 10000 euro) care vor putea fi susţinute din proiectele derulate.





RAPORT C.R.I.C.

48

7. Biotehnologii, biologie şi genetica 7.1. Platformă de cercetare pentru biotehnologii Domeniu ştiinţific: Biotehnologii, biologie şi genetică Descriere: Platforma de cercetare pentru biotehnologii se v a constitui ca un centru reprezentativ la niv el naţional pentru activ ităţi de cercetare şi dezv oltare tehnologică în domeniul biotehnologiilor. În acelaşi timp, institutul v a asigura în permanenţă o platformă diversificată pentru activ ităţile de cercetare specifice învăţământului superior din domeniul biotehnologic, ca şi a celui din domeniile agro-alimentar şi medico-farmaceutic. Principalele direcţii de cercetare v or fi: biotehnologii agricole, biotehnologii aplicate în domeniul medical şi farmaceutic, inclusiv cel v eterinar, biotehnologii alimentare şi biotehnologii utilizabile pentru reabilitarea mediului. Justificare: Biotehnologia reprezintă un domeniu de cercetare prioritar la nivel naţional, cu aplicaţii industriale nemijlocite, astfel că dezvoltarea sa şi în România constituie un interes şi un avantaj important în condiţiile aderării şi integrării în UE. În prezent ţara noastră dispune de un potenţial important de cercetare în domeniul biotehnologiilor, reprezentat atât prin compartimentele specializate din cadrul institutelor de cercetare cât şi facultăţilor din domeniul ştiinţelor biologice. Realizarea unei facilităţi de cercetare dedicate acestui domeniu, v a asigura o sursă internă v iabilă de competenţă de înalt niv el, într-un domeniu tehnologic de vârf, care poate oferi serv icii ştiinţifice şi tehnologice specializate şi poate dezv olta parteneriate durabile cu industriile beneficiare. Impactul investiţiei: Crearea platformei naţionale pentru biotehnologie v a constitui o reală bază pentru formarea specialiştilor din domeniul biotehnologiilor la standarde europene şi o premisă reală şi necesară a dezv oltării cercetării biotehnologice din România. Staţiile pilot pentru microproducţie demonstrativă din cadrul institutului sunt v itale pentru dezv oltarea cercetării aplicativ e româneşti în acest domeniu şi v or permite testarea de tehnologii şi transferul rapid al rezultatelor obţinute către sectorul productiv din economia reală. În ceea ce priveşte resursele umane, crearea institutului presupune căutarea şi dezvoltarea unor competenţe interdisciplinare sau multidisciplinare. Acest aspect determină, în mod ev ident, o complexitate sporită a întregi i activ ităţi dar permite, totodată, creşterea capacităţii de adaptare şi de învăţare a unor metode eficiente de lucru, asigurându-se astfel o durabilitate sporită proiectului. Sustenabilitate operaţională: Se v a asigura prin: participarea şi coordonarea unor proiecte complex e de cercetare-dezv oltare, de nivel naţional şi

internaţional, ca şi a unor programe şi/ sau sub-programe de cercetare de nivel naţional şi internaţional; identificarea rapidă şi v alorificarea oportunităţilor generate, atât pe plan naţional, cat şi internaţional, de

conjunctura fav orabilă a pieţei biotehnologiilor.



Durată de utilizare: peste 30 ani


49

RAPORT C.R.I.C.

8. Materiale, procese şi produse inovative 8.1. Laborator deschis pentru sinteza, testarea şi evaluarea sistemelor nanostructurate compozite şi hibride biocompatibile Domeniu ştiinţific: Materiale, procese şi produse inovativ e Descriere: Infrastructura propusă constă în realizarea unui laborator deschis de cercetare pentru sinteza si expertizarea nanobiomaterialelor pentru medicina regenerativ a si ingineria ţesuturilor. Prin modernizarea infrastructurii de cercetare si achiziţionarea de echipamente moderne pentru sinteza si ex pertizarea nanobiomaterialelor, in cadrul unui laborator deschis, se vor elabora, selecta si valida metodologii de sinteza si ex pertizare a nanobiomaterialelor in conformitate cu cerinţele europene. Se v a realiza accesul la instalaţii pentru cercetători, cadre universitare si specialişti din IMM-uri, activ ităţi de training si transfer tehnologic, accesul virtual la baza de date dezv oltata in comun. Cercetările v or fi orientate spre direcţii de v ârf prin sinteza la niv el laborator si pilot a unor noi tipuri de nanobiomateriale metalice, ceramice, compozite si hibride in condiţii de sterilitate specifice-clasa D, caracterizarea proprietăţilor mecanice, termice si chimice, asigurarea de mostre pentru teste in v itro si in v iv o prin colaborarea cu institute din domeniul biologic, transferul tehnologic la IMM-uri. Justificare: Strategia naţionala in domeniul cercetării-inovării Strategia Ministerului Economiei si Finanţelor in domeniul aparaturii si dispozitiv elor medicale Strategia de dezv oltare regionala elaborata de Agenţia de Dezv oltare regionala Bucureşti-Ilfov Programul Cadru 7 al Uniunii Europene – Direcţiile tematice 4 NMP si Sănătate Participarea dezv oltarea platformei tehnologice europeane de Nanomedicina Impactul investiţiei: Dezv oltarea infrastructurii si facilitaţilor de cercetare si testare existente pentru a permite realizarea de

cercetări fundamentale si industriale in acord cu tendinţele mondiale in domeniu; Omologarea unor tehnologii inovativ e, ecologice cu consum energetic redus; Realizarea unui laborator deschis permiţând accesul direct si v irtual la elaborarea, testarea si v alidarea

de noi nanobiomateriale precum si formarea profesionala continua a personalului din întreprinderile producătoare sau distribuitoare de materiale si aparatura biomedicala

Realizarea unei platforme naţionale si a unei baze de date integrata in PTE Nanomedicine Dezv oltarea unor IMM-uri in domenii de v ârf cum este cel al nanobiomaterialelor, noi nise de piaţă

pentru acestea, utilizarea eficienta a surselor autohtone de materii prime si materiale; Creşterea numărului de locuri de munca de înalta calificare si încadrarea tinerilor absolv enţi. Sustenabilitate operaţională: Inv estitia v a fi susţinuta prin: Interoperabili tatea cu baza experimentala si informaţionala ex istenta, Creşterea prognozată a interesului şi numărului de contracte directe cu IMM-uri din domeniu





RAPORT C.R.I.C.

50

8.2. Centru de cercetări avansate pentru robotică şi micro/nanomecatronică integrată

Domeniu ştiinţific: Materiale, procese şi produse inovativ e

Descriere: Crearea şi dezvoltarea pe plan naţional a unei noi insti tuţii de cercetare CETRONIC în coordonare MEF care urmăreşte concentrarea de activ ităţi CDI şi conex e acestora, în domeniul conceptelor integratoare de robotică şi micro/ nanosisteme mecatronice, care să permită inţierea de parteneriate ştiinţi fice interne şi interna ţionale, să stimuleze transferul tehnologic, să încurajeze cererile de inov are şi să participe la proiecte internaţionale de profil în compatibili tate europeană şi internaţională. Prin obiectiv ele sale specifice de cercetare , infrastructura fav orizează generarea de noi frontiere ale cunoaşterii ştiin ţifice şi transformarea acestora în aplicaţii in tegrate cu grad ridicat de inteligenţă şi informare pentru domenii de vârf şi perspectivă, în capabilitate şi complementaritate europeană pentru roboţi (industriali), micro şi nanosisteme, micro şi nanotehnologii de procesare şi aplicare pe baza unei politici şi soluţii tehnice asociate în scopul acordării de priorităţi de acces pentru întreaga masă de utilizatori. Disponibilitatea datelor priv ind utilizarea infrastructurii se v a face prin metode specifice de diseminare. Justificare: Prin domeniul ştiinţific abordat şi orientarea spre cercetări av ansate, în compatibilitate ex ternă, destinate unui număr mare de utilizatori, CETRONIC prezintă un interes major ca facilitate naţională şi în plan regional. CETRONIC configurează şi materializează o v iziune ştiinţifică, tehnică şi financiară pe termen lung. Corespunzător, relev anţa şi potenţialul funcţional ale centrului justifică, prin proporţionalita te, v olumul inv estiţiei şi asigură largi disponibilităţi priv ind diseminarea rezultatelor.

Impactul investiţiei: Pe plan naţional CETRONIC va dezvolta activ ităţi de mare complexitate, interdisciplinare şi transdisciplinare, din domenii de v ârf şi de perspectivă al obiectiv elor de cercetare, distingându-se prin caracterul inov ativ al cercetării, al concepţiei integratoare şi instituţionale bazate pe dezv oltarea cercetării avansate cu tematici specifice programelor naţionale şi internaţionale de CDI. Rezultatele activ ităţilor de cercetare din cadrul CETRONIC comportă un potenţial ridicat de utilizare destinat unei mase critice mari de utilizatori ce se v a amplifica în perspectiv a conexiunilor cu sistemul naţional de pregătire a resursei umane. Asigurarea impactului se v a realiza ex tinzând şi fav orizând accesul la noua infrastructură prin facilităţi locale cu distribuţie regională şi zonală şi în perspectivă v irtuală. CETRONIC se v a dezv olta ca o entitate de CDI în conex iune logică şi funcţională de complementaritate şi sustenabilitate cu celelalte compartimente multidisciplinare şi de cercetări av ansate din structura ICer. Sustenabilitate operaţională: CETRONIC v a funcţiona ca o instituţie de cercetare din cadrul INCDMF. Urmărind integrarea sinergiilor structurale ale ariilor de cercetare considerate şi v izând conceperea, realizarea şi implementarea de roboţi (industriali), micro/nanosisteme ,,high –tech” mecatronice, se asigură o bază largă de potenţiali beneficiari şi utilizatori, cu perspectiv ă continuă de ex tindere. Valorificarea ex pertizei în domeniu în cadrul unor condiţii de implementare asigurate pe termen scurt şi mediu, permite compatibilitatea cu infrastructuri funcţionale pe plan european şi internaţional.



Durată d utilizare: 7 ani


51

RAPORT C.R.I.C.

9. Spaţiu şi securitate 9.1.Platformă pentru cercetare, testare şi evaluare pentru securitate şi apărare în domeniul terestru, aero şi naval Domeniu ştiinţific: Spaţiu şi securitate Descriere: Proiectul v izează constituirea unei platforme pentru cercetare, testare şi evaluare care să asigure: capacităţi de cercetare pentru realizarea de noi soluţii tehnice pentru satisfacerea nev oilor naţionale de

cercetare în domeniu; testarea şi evaluarea produselor de toate categoriile din domeniul terestru, aero şi naval, nou fabricate

sau modernizate în ţară sau străinătate; efectuarea măsurătorilor parametrilor câmpului acustic produs de diferite surse de radiaţie: nave de

suprafaţă, sisteme sonar, maşini şi mecanisme aflate la bordul nav elor etc. precum şi detecţia, clasificarea şi identificarea obiectelor subacvatice generatoare de riscuri de securitate, în v ederea asigurării interoperabilităţii;

ev aluarea radiaţiei electromagnetice echipamentelor electrice şi electronice ce urmează a fi instalate la bordul nav elor, în conformitate cu standardele specifice aplicabile;

sporirea capabilităţii de apărare şi de interv enţie domeniul NBC, în caz de accidente sau ev enimente terorist-div ersioniste;

identificarea de noi algoritmi criptografici, metode de criptanaliză şi teste statistice, tehnologii de realizare şi testare echipamente, integrare de sistem şi teste operaţionale.

Justificare: punerea în practică a priorităţilor NATO în domeniul securităţii şi apărării (apărarea împotriv a

terorismului – DAT-1) şi HG 2080/2004 respectiv HG 556/2001 („Sisteme şi tehnologii pentru protecţia împotriv a terorismului de orice natură” şi „Cercetarea şi ex perimentarea de tehnici şi tehnologii şi realizarea de sisteme-pilot pentru protecţia frontierelor terestre, marine şi aeriene”).

Impactul investiţiei: Obiectiv ele propuse vor conduce la obţinerea unei infrastructuri care să ofere capacităţi sporite pentru a răspunde cerinţelor de cercetare-dezv oltare ale instituţiilor naţionale cu atribuţiuni în domeniul securităţii şi apărării precum şi deschideri spre o participarea la PC-7 al UE, programe R&D ale NATO, la grupurile de lucru NATO, la panelurile Research and Technology Organization, la cele ale European Defence Agency precum şi crearea capacităţii de a participa la alte programe internaţionale de cercetare. Finalizarea platformei v a av ea un impact semnificativ naţional (prin furnizarea de informaţii, date şi analize în domenii foarte sensibile politic şi militar), regional (prin dezv oltarea capabilităţilor de colaborare cu structuri s imi lare d in z ona Mă ri i Negre) ş i in terna ţional prin co laborarea cu al te uni tăţi de c erc etare d in dom eniu din a l te ţăr i. Sustenabilitate operaţională: Propunerea de proiect prezintă interes pentru întregul Sistem Naţional de Apărare, cât şi pentru sectorul civ il. Proiectul urmăreşte modernizarea unor infrastructuri ex istente şi dotări cu echipamente de cercetare moderne, deserv ite de colectiv e de cercetători cu înaltă calificare profesională. Cheltuielile de operare se acoperă din v enituri proprii.





RAPORT C.R.I.C.

52

10. Cercetare socio-economică şi umanistă 10.1. Institut naţional de investigare ştiinţifică şi protecţie a patrimoniului cultural Domeniu ştiinţific: Cercetare socio-economică şi umanistă Descriere: Institu tul Naţional de Inv estigare Ştiinţifică şi Protecţie a Patrimoniului Cultural v a reprezenta o entitate ştiinţifică şi de formare a specialiştilor în domeniul protejării patrimoniului cultural naţional şi univ ersal, aflată sub coordonarea unei Universităţi sau a unui consorţiu de Univ ersităţi. Obiectiv ul principal îl reprezintă creşterea capacităţii de inov are şi dezv oltare tehnologică în inv estigarea ştiinţifică şi conserv area integrată a bunurilor culturale. Misiunea Institutului, cu deschidere regională, naţională şi transfrontalieră, v a fi de a dezv olta noi metode de inv estigare ştiinţifică, conservare şi protejare a bunurilor de patrimoniu cultural, de a asigura asistenţă de specialitate pentru organismele de resort în combaterea proliferării falsurilor şi a comerţului ilicit cu bunuri de patrimoniu, de a forma interdisciplinar tineri specialişti prin programe de master, doctorat şi post-doctorat, în v ederea formării unui corp de ex perţi în domeniul patrimoniului cultural cu recunoaştere europeană, precum şi de a integra cercetarea ştiinţifică şi învăţământul superior românesc în structurile europene de cercetare şi formare a specialiştilor. Justificare: Crearea unui asemenea institut naţional în cadrul unei Univ ersităţi se justifică prin ex istenţa în cadrul acestora a unor centre de ex celenţă, platforme de cercetare interdisciplinară şi laboratoare de cercetare în domeniul inv estigării şi protejării patrimoniului cultural, recunoscute CNCSIS, prin existenţa unui corp de profesori şi cercetători ex perţi, cu recunoaştere naţională şi internaţională, prin ex istenţa unor programe educaţionale interdisciplinare în acest domeniu la toate niv elurile - licenţă, master, doctorat. Impactul investiţiei: local- investigarea şi protejarea patrimoniului cultural din zone precum Cluj, Iaşi. Timişoara sau Bucureşti; participarea la conserv area şi restaurarea monumentelor istorice de factură laică şi ecleziastică din aceste oraşe; regional- inv estigarea şi protejarea patrimoniului cultural din Moldov a, Transilv ania, Banat sau Muntenia; participarea la conservarea şi restaurarea monumentelor istorice din aceste regiuni istorice, în special a celor aflate pe Lista UNESCO şi Lista Monumentelor Istorice; naţional- participarea la Programul Naţional de Restaurare, aprobat de Ministerul Culturii şi Cultelor; participarea la combaterea proliferării falsurilor şi a comerţului ilicit cu bunuri de patrimoniu pe teritoriul României; transfrontalier- participarea la combaterea proliferării falsurilor şi a comerţului ilicit cu bunuri de patrimoniu la frontiera dintre spaţiul comunitar şi ex tra-comunitar; inv estigarea şi protejarea patrimoniului cultural din regiunile înv ecinate cu populaţie românofonă (Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul Sârbesc etc.). Prin realizarea acestui institut în centr-un centru univ ersitar ca Iaşi, Cluj sau Bucureşti va beneficia de o instituţie modernă şi reprezentativă pentru protejarea patrimoniului cultural. Sustenabilitate operaţională: După implementarea proiectului, Institutul Naţional de Inv estigare Ştiinţifică şi Protecţie a Patrimoniului Cultural v a putea oferi o serie largă de produse şi serv icii pentru protejarea patrimoniului cultural aparţinând unor div erse entităţii culturale, religioase şi economice regionale, naţionale şi chiar europene, care vor susţine activ itatea Institutului pe termen lung. De asemenea, v a participa alături de partenerii săi la diferite proiecte şi programe naţionale şi europene de salvare a patrimoniului cultural mobil şi imobil.




Anexa 1 Lista instalaţiilor de cercetare de interes naţional 2007


RAPORT C.R.I.C.

54

Lista instalaţiilor şi obiectivelor speciale de interes naţional finanţate din fondurile Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului –ANCS în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1428/2004 (M.Of.277 din 30 martie 2004) :

Nr.crt. Denumirea instalaţiei de interes naţional Denumirea unităţii de cercetare dezvoltare care administrează instalaţia

1. Reactorul nuclear de cercetare şi producţie de radioizotopi tip VVR-S

Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” – I.F.I.N. – HH Bucureşti

2. Staţie de tratare şi depozitare a deşeurilor radioactive-STDR

3. Depozit naţional de deşeuri radioactive-DNDR

4. Sistem liniar de accelerare TANDEM –Post-accelerare – TPA

5. Accelerator Ciclotron

6. Instalaţie de iradiere cu scopuri multiple.

7. Reţea seismică naţională (staţii seismografice cu înregistrare locală , staţii telelemetrate prin radio , reţea de accelerografe analogice – SMA 11 şi

Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Pământului I.N.C.D.F.P. Bucureşti

8. Laborator-Centrul Naţional de date (CTBT-Tratatul de interzicere totală a experienţelor nucleare)

9. Instalaţie –pilot experimentală pentru separarea tritiului şi deuteriului.

Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice – I.C.S.I. Râmnicu Vâlcea.

10. Accelerator cu electroni (betatron , accelerator liniar, microtron)

Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei – I.N.F.L.P.R . Bucureşti.

11. Instalaţie de plasme dense magnetice

12.

Sistem de producere, măsurare şi înregistrare a curenţilor de scurtcircuit .

Institutul de Cercetare şi Proiectare pentru Maşini Electrice , Transformatoare, Echipamente Electrice şi Tracţiune- ICMET Craiova.

13.

Navă de cercetări marine multidisciplinare „ Mare Nigrum”

Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină „ GEOECOMAR” -Bucureşti.

14. Observatorul geomagnetic naţional Surlari Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei Bucureşti- IGR 15.

Muzeul Geologic Naţional

16 Spectroscop de fotoemisie(XPS)– VG- ESCA

Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Materialelor- Bucureşti

17. Crescătorie de animale de laborator-ANIMALERIA-SPF

Institutul Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „ Cantacuzino”

18.

Laborator de experimentări aerodinamice la viteze mari –Sufleria Trisonică şi tubul Ludwig

Institutul Naţional de Cercetări Aerospaţiale ” Elie Carafoli”- INCAS 19.

Laborator de experimentări aerodinamice la viteze mici- Sufleria subsonică

Anexa 2 Propuneri pregătite în cadrul programului IMPACT (sesiunile 1—4)


RAPORT C.R.I.C.

56

Programului IMPACT are ca scop realizarea portofoliului de propuneri de proiecte pentru POS-CCE Ax a prioritara 2 „Competitiv itate prin cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare” . Până în noiembrie 2007 s-au desfăşurat 4 sesiuni ale programului IMPACT. După primele 4 sesiuni IMPACT pentru operaţiunea 2.2.1 vizând infrastructura publică de cercetare au fost realizate sau sunt în curs de finalizare studii de fezabilitate pentru 398 de propuneri dintre care un număr de 265 de propuneri au v alori între 2 şi 9 milioane lei, iar 142 de propuneri au v alori peste 9 milioane de lei, conform cererii de finanţare depusă la IMPACT.

Distribuţia pe regiuni a celor 398 de propuneri arată după cum urmează:

VII/ 18 propuneri/

5%

VI/ 36 propuneri/10%

V/ 40 propuneri/11%

IV/ 56propuneri/15%

III/ 10 propuneri/

3%

II/ 27 propuneri/7%

I/ 71 propuneri/ 19%VIII/ 112propuneri/

30%

I Nord-Est II Sud-Est III Sud I V Sud-Vest V Vest VI Nord -Vest VI I Centru VIII Bucureşti- Ilfov


57

RAPORT C.R.I.C.

Pentru cele 142 de propuneri peste 9 milioane lei (provenind de la 88 de instituţii) histograma arată astfel: 18 propuneri au v alori între 9 şi 20 de milioane euro etc. Un număr de 8 propuneri au valori peste 60 de milioane de lei.

Este posibil ca în urma realizării studiului de fezabilitate v alorile din cererile depuse la IMPACT să se modifice.

18

60

22

26

53

8

0

10

20

30

40

50

60

70

1 0 20 30 40 50 60 7 0

Valorile p roiectelor propuse i n cadru l p rogram ului IMPA CT(total proi ecte IMPACT = 39 8 di n ca re 142 au val ori pe ste 9 mil ioane RON ş i sunt re prez enta te în histogra ma de mai jos )

milioane RON


RAPORT C.R.I.C.

58

Documents

COMITETUL ROMAN PENTRU INFRASTRUCTURIILE … · Prof.dr. Gheorghe POPA Pre ş edinte al Comitetului Român pentru Infrastructurile Cercet ă rii Am primit în aprilie 2007 onoranta