32
Septembrie 2007 Standardizarea STANDARDIZAREA EUROPEANĂ COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ELECTROTEHNICĂ – LINII DE FORŢĂ – 2006 Le CEN et le CENELEC viennent de publier leurs Rapports Annuels 2006, reflétant l’activité qu’ils ont déroulée pendant cette année Economia implică noţiunea de schimbare, la care factorii econo- mici trebuie să se adapteze. CEN trebuie să anticipeze schimbările şi să răspundă la ele, adică să dea do- vadă de creativitate şi flexibilitate, într-un cuvânt de inovare. Inovarea este singura soluţie pentru ca CEN să îşi păstreze competenţa. Standar- dizarea are imensa capacitate de a sprijini şi de a facilita inovaţia. Ino- vaţia nu se referă numai la produ- se, ci şi la procese şi managementul lanţului de distribuţie. Ca răspuns la cererea pieţei, procesul de stan- dardizare s-a accelerat considerabil şi s-a simplificat. Prin intermediul experţilor săi din comitetele tehni- ce, reprezentând industria, guver- nele, consumatorii, mediul şi alte grupuri de interese, CEN este la curent cu ultimele noutăţi. În 2006, lucrările CEN au culminat cu adop- tarea Strategiei CEN 2010. Anul 2006 a marcat o etapă majoră în co- operarea politică dintre CEN şi CE- NELEC şi s-a îmbunătăţit dialogul CEN cu membrii asociaţi. Principalele produse ale CEN sunt standardele europene şi acor- durile grupurilor de lucru (CEN Workshop Agreements – CWA). Politica CEN La ora actuală, CEN numără 30 de membri cu drepturi depline în cadrul Europei. Reţeaua CEN se dezvoltă şi în afara Europei, prin extinderea statutului de organism de standardizare partener la orga- nisme de standardizare din state neeuropene. În Europa, CEN îşi in- tensifică bunele relaţii cu partenerii săi din cadrul Uniunii Europene şi ai Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELE). CEN se deschide în egală măsură şi restului lumii. În 2006, organismul australian de standardizare a devenit organism partener în cadrul CEN. Au fost in- tensificate relaţiile cu Comisia Eu- ropeană şi cu AELE. Comunicare Pentru a răspunde obiectivelor Strategiei 2010, CEN a introdus conceptul de CENStandardDays – sesiune de instruire pentru noii ve- niţi. Alături de CENELEC şi ETSI, CEN a fost prezent la cea de-a Pa- tra Conferinţă de Afaceri la Nivel Înalt (European Business Summit), de la Bruxelles. În 2006, a avut loc cea de-a doua Adunare Genera- lă comună CEN-CENELEC de la essalonique. Certificare În cadrul revizuirii Strategiei 2010, Consiliul de Administraţie al CEN a definit opt obiective-cheie privind evaluarea conformităţii. INFORMAŢII DIN PARTEA UNOR MEMBRI AI CEN România În 2006, unul din obiectivele majore pe care şi le-a fixat ASRO – organismul naţional român de stan- dardizare – a constat în participarea la o serie televizată cu privire la in- tegrarea României în structurile eu- ropene, difuzată înaintea ştirilor, pe TVR 1. Radio România Cultural a difuzat o serie de opt emisiuni, inti- tulată România şi standardele euro- pene. O serie de 29 de seminarii şi ateliere a fost organizată în întreaga ţară, pentru a promova standardele europene adoptate de ASRO. Ex- perţii ASRO au fost invitaţi să par- ticipe la peste 50 de evenimente la nivel naţional. ASRO a creat o reţea de centre de informare regionale în întreaga ţară, în cooperare cu ca- merele de comerţ. La ora actuală, 15 centre sunt deja operaţionale.

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

  • Upload
    others

  • View
    2

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea �

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL

EUROPEAN DE STANDARDIZARE ELECTROTEHNICĂ –

LINII DE FORŢĂ – 2006

Le CEN et le CENELEC viennent de publier leurs Rapports Annuels 2006, reflétant l’activité qu’ils ont déroulée pendant cette année

Economia implică noţiunea de schimbare, la care factorii econo-mici trebuie să se adapteze. CEN trebuie să anticipeze schimbările şi să răspundă la ele, adică să dea do-vadă de creativitate şi flexibilitate, într-un cuvânt de inovare. Inovarea este singura soluţie pentru ca CEN să îşi păstreze competenţa. Standar-dizarea are imensa capacitate de a sprijini şi de a facilita inovaţia. Ino-vaţia nu se referă numai la produ-se, ci şi la procese şi managementul lanţului de distribuţie. Ca răspuns la cererea pieţei, procesul de stan-dardizare s-a accelerat considerabil şi s-a simplificat. Prin intermediul experţilor săi din comitetele tehni-ce, reprezentând industria, guver-nele, consumatorii, mediul şi alte grupuri de interese, CEN este la curent cu ultimele noutăţi. În 2006, lucrările CEN au culminat cu adop-tarea Strategiei CEN 2010. Anul 2006 a marcat o etapă majoră în co-operarea politică dintre CEN şi CE-NELEC şi s-a îmbunătăţit dialogul CEN cu membrii asociaţi.

Principalele produse ale CEN sunt standardele europene şi acor-durile grupurilor de lucru (CEN Workshop Agreements – CWA).

Politica CENLa ora actuală, CEN numără

30 de membri cu drepturi depline în cadrul Europei. Reţeaua CEN se dezvoltă şi în afara Europei, prin extinderea statutului de organism de standardizare partener la orga-nisme de standardizare din state neeuropene. În Europa, CEN îşi in-tensifică bunele relaţii cu partenerii săi din cadrul Uniunii Europene şi ai Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELE). CEN se deschide în egală măsură şi restului lumii. În 2006, organismul australian de standardizare a devenit organism partener în cadrul CEN. Au fost in-tensificate relaţiile cu Comisia Eu-ropeană şi cu AELE.

ComunicarePentru a răspunde obiectivelor

Strategiei 2010, CEN a introdus conceptul de CENStandardDays – sesiune de instruire pentru noii ve-niţi. Alături de CENELEC şi ETSI, CEN a fost prezent la cea de-a Pa-tra Conferinţă de Afaceri la Nivel Înalt (European Business Summit), de la Bruxelles. În 2006, a avut loc cea de-a doua Adunare Genera-lă comună CEN-CENELEC de la Thessalonique.

CertificareÎn cadrul revizuirii Strategiei

2010, Consiliul de Administraţie al CEN a definit opt obiective-cheie privind evaluarea conformităţii.

INFORMAŢII DIN PARTEA UNOR MEMBRI AI CEN

RomâniaÎn 2006, unul din obiectivele

majore pe care şi le-a fixat ASRO – organismul naţional român de stan-dardizare – a constat în participarea la o serie televizată cu privire la in-tegrarea României în structurile eu-ropene, difuzată înaintea ştirilor, pe TVR 1. Radio România Cultural a difuzat o serie de opt emisiuni, inti-tulată România şi standardele euro-pene. O serie de 29 de seminarii şi ateliere a fost organizată în întreaga ţară, pentru a promova standardele europene adoptate de ASRO. Ex-perţii ASRO au fost invitaţi să par-ticipe la peste 50 de evenimente la nivel naţional. ASRO a creat o reţea de centre de informare regionale în întreaga ţară, în cooperare cu ca-merele de comerţ. La ora actuală, 15 centre sunt deja operaţionale.

Page 2: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

2 Standardizarea • Septembrie 2007

TehnicăSe depun eforturi pentru adap-

tarea la un mediu european în permanentă schimbare, ca efect al mondializării.

Elaborarea de standardeÎn ceea ce priveşte colaborarea

dintre CEN şi CENELEC, un nou Forum sectorial a fost creat în 2006, cu privire la managementul ener-giei. Comisia Europeană şi AELE încredinţează permanent misiuni CEN, în domenii noi.

Producţia de standarde2006 a fost un an record, cu pu-

blicarea a 1 287 de standarde euro-pene, astfel încât numărul total al acestora se ridică la 11 353.

Noi posibilităţi de standardizareÎn anul 2006, CEN a semnat un

contract de 3,5 milioane de euro cu Comisia Europeană, pentru a eva-lua necesităţile actuale şi viitoare de standarde în domeniul serviciilor. CEN întreţine o colaborare perma-nentă cu specialiştii din domeniul cercetării, sub formă de parteneri-ate oficiale.

PrestandardeAcordurile grupurilor de lucru

constituie o alternativă mai rapidă şi mai flexibilă la standardele europe-ne. În alte domenii decât ICT, şase noi proiecte au demarat în 2006. În total, 31 de acorduri ale grupurilor de lucru au fost încheiate în 2006.

Instrumente electroniceEchipa CEN care se ocupă

de tehnologia informaţiei are trei obiective: accesibilitatea tuturor serviciilor electronice, facilitate la utilizare şi câştig de timp.

Standardele şi inovaţiaÎn Strategia 2010, actualizată,

CEN se angajează „să furnizeze cli-

enţilor produse şi servicii care răs-pund necesităţilor lor în timp util şi în funcţie de nevoile pieţei”.

AeronauticăÎn 2006, în urma iniţiativei Ce-

rul Unic European, a Uniunii Euro-pene, CEN a primit un prim man-dat cu privire la managementul tra-ficului aerian.

ConstrucţiiLucrările CEN în acest domeniu

se referă în mod deosebit la perfor-manţa energetică şi la durabilitatea clădirilor, la prevenirea infracţiona-lităţii prin urbanism şi proiectarea clădirilor, la reducerea riscului de delicte, furturi şi incendii.

Produse de consumAu fost publicate mai multe

standarde europene cu privire la biocarburanţi şi la combustibilii so-lizi de recuperare.

Energie şi managementul energieiCEN şi CENELEC au creat în

2006 o platformă comună intitulată Forum sectorial cu privire la mana-gementul energiei şi două Forţe-ţintă cu privire la managementul energiei, eficacitatea energetică şi calculele er-gonomice referitoare la energie.

Biroul de Mediu (EHD)Biroul de Mediu este o iniţiativă

menită a integra aspectele de mediu în proiectele de standardizare.

Produse alimentare şi nutreţuriA fost înfiinţat grupul de lu-

cru 177, cu privire la activităţile agricole, care se ocupă de calitatea alimentelor, valoarea adăugată a producţiei agricole şi de redactarea unui studiu cu privire la sistemele de certificare a calităţii produselor alimentare în Europa.

SănătateUn Comitet consultativ pentru

standardele din domeniul sănătăţii a fost creat în 2006, precum şi opt Forţe-ţintă.

Tehnologia informaţiei şi a comunicăriiÎn 2006 s-au desfăşurat lucrări

cu privire la formatul de schimb XML deschis pentru documentele juridice şi cu privire la schema XML pentru schimbul de date între orga-nisme sau unităţi care lucrează într-o situaţie de criză sau de urgenţă.

MaşiniComisia Europeană a adoptat în

2006 o revizuire a directivei Securi-tatea maşinilor, fapt care va antrena adaptarea a peste 600 de standarde europene în anii următori.

NanotehnologiileÎn 2006 s-au desfăşurat lucrări

referitoare la terminologie, clasifi-care, măsurare şi probleme legate de sănătate, securitate şi mediu.

Echipamente sub presiunePrintre standardele elaborate,

EN 13445, Recipiente sub presiune, nesupuse la flacără, constituie un pas tehnologic major.

ServiciiNoi proiecte au fost demarate

în 2006 în domenii precum: anali-za suporturilor de tipărire, centrele de contact cu clienţii şi serviciile de sprijinire a întreprinderilor.

TransporturiÎn 2006 a fost dezvoltat un pro-

gram de lucru cu privire la colecta-rea taxei pentru vehicule şi avioane. Standarde europene referitoare la interacţiunea om-maşină şi la in-formarea în timp real în timpul cir-culaţiei rutiere sunt în curs de ela-borare în cadrul CEN/TC 278. În ceea ce priveşte transportul feroviar, CEN a elaborat seria de standarde

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Page 3: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea �

EN 14067, referitoare la dezvoltarea liniilor europene de mare viteză şi la necesităţile de interoperabilita-te. De asemenea, a fost elaborat un nou standard european pentru ve-rificarea cerinţelor de rezistenţă la zdrobirea vehiculelor feroviare.

COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ELECTROTEHNICĂ

In anul 2007, Comitetul Euro-pean de Standardizare Electroteh-nică (CENELEC) cuprinde 30 de state europene, cu comitete tehnice naţionale, cu aproape 1 500 de ex-perţi care colaborează la elaborarea de standarde, în vederea asigurării maximului de calitate şi siguranţă pentru produsele şi serviciile din domeniul electrotehnic.

În vederea implementării unui concept european mai larg, Ghidul 27 cu Privire la Afiliere a fost reîn-noit. În paralel, CEN şi CENELEC au iniţiat transformarea acestui do-cument într-un ghid comun care să fie aprobat în 2007. S-a decis ca statutul de afiliat să fie acordat şi statelor din afara Europei şi prima ţară care a beneficiat de acest statut a fost Tunisia, prin intermediul in-stitutului său naţional de standar-dizare – INNORPI. State precum Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului CENELEC pentru statele din vecinătatea Uniunii Europene, pre-şedintele CENELEC a participat pe 21 noiembrie 2006 la inaugurarea Comitetului Algerian pentru Elec-trotehnică şi Telecomunicaţii.

CENELEC – CEIÎn urma acordului de la Dresda,

din 1996, a început colaborarea în domeniul electrotehnic între CE-NELEC, organism european de standardizare, şi Comisia Electro-tehnică Internaţională (CEI), or-ganism internaţional de standar-

dizare; astfel, în 2006, 86% dintre standardele europene CENELEC şi standardele armonizate au fost identice cu cele internaţionale sau au fost bazate pe acestea. Un pro-cent de 71% din publicaţiile CENE-LEC au fost identice sau bazate pe cele ale CEI.

ProiectePrioritatea Uniunii Europene a

devenit susţinerea dezvoltării du-rabile, o necesitate pe care CENE-LEC a adoptat-o în politica sa prin dezvoltarea unui ambiţios proiect intitulat Informaţii despre mediu (Environmental Database). Acesta a devenit accesibil din ianuarie 2007 şi conţine un set de informaţii des-pre toate aspectele de standardizare relaţionate cu cele de mediu.

Prin informaţiile conţinute în acest proiect, CENELEC contribuie la o integrare sistematică a tuturor aspectelor relevante în domeniul mediului în cadrul activităţilor de standardizare, cu o contribuţie ma-joră a sectorului electrotehnic.

Iniţierea acestui proiect demon-strează interesul industriei electro-tehnice pentru garantarea siguran-ţei tuturor utilizatorilor.

O alianţă operaţională între CENELEC şi CENS-a iniţiat un proiect de cola-

borare între cele două organisme, o Alianţă Operaţională, identificân-du-se aspecte comune pentru rezol-varea cărora se pot elabora progra-me cu un grad ridicat de eficienţă, iar procesul de elaborare a standar-delor poate fi optimizat.

Ideea acestui proiect a fost ini-ţiată în iunie 2006, vizând activităţi care permit colaborarea, precum: transparenţa, serviciile informaţio-nale, contracte şi acorduri specifice. Printre acţiunile concrete ale aces-tei alianţe se numără diverse par-ticipări în cadrul unor evenimente externe, modalităţi comune de a promova programele iniţiate.

Pe agenda acestui grup opera-ţional figurează şi acţiunea Viitorul Peisajului Standardizării Europe-ne (Future Landscape of Eurpean Standardization - FLES), iniţiată în 2005, şi care continuă să abordeze politica de standardizare, proce-sele decizionale, de imagine şi de marketing.

Politica de comunicare, un as-pect de asemenea important, a necesitat o reformulare a metodo-logiilor. S-au formulat noi idei de comunicare internă mult mai dina-mică şi mai transparentă.

Noi acţiuniComitetul European de Stan-

dardizare Electrotehnică a accep-tat mandatul Comisiei Europene, M/392, aflat sub incidenţa Directi-vei 73/23/EC, care tratează aspec-tele legate de siguranţa aparaturii casnice. S-a demarat o revizuire a standardelor din seria EN 60335, pentru a garanta o mai mare sigu-ranţă a aparaturii utilizate în special de către copii sau persoane cu diza-bilităţi. n

Redactare: Maria Bratu şi Adina Georgeta Haţegan

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Page 4: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

� Standardizarea • Septembrie 2007

Creat în urmă cu 10 ani, CEN/TC 325 are ca obiectiv să stabilească metode de evaluare şi cerin-ţe de performanţă pentru prevenirea infracţionalită-ţii în zonele rezidenţiale şi în cele cu activităţi locale, pentru a asigura securitatea şi confortul şi a reduce la minimum senzaţia de insecuritate. El reuneşte la ora actuală reprezentanţi ai Belgiei, Danemarcei, Spaniei, Italiei, Marii Britanii, Elveţiei şi Franţei. Autorităţi-le statului, arhitecţii şi urbaniştii, firmele de amena-jare, centrele tehnice şi responsabilii cu securitatea schimbă puncte de vedere. „Împărtăşirea experienţei cu colegii străini şi parteneri francezi ne interesa în mod deosebit”, subliniază Marianne Anache, director al Misiunii studii de securitate la Institutul de Ame-najare şi Urbanism în Isle-de-France (IAURIF), care participă la lucrări. CEN/TC 275 a publicat în 2006 standardul NF EN 14383-11 care se referă la termino-logie şi defineşte în trei limbi termenii specifici utili-zaţi în alte părţi. Versiunea revizuită a prestandardului XP ENV 14383-2, dedicată urbanismului, apare în acest an sub formă de raport tehnic. În ceea ce priveşte specificaţiile tehnice XP CEN/TC 14383-3 şi 14383-4, apărute în 2005 şi 2006, ele se referă la zonele de locu-inţe şi, respectiv la magazine şi birouri.

1 Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN 14383-1 ca standard român, cu indicativul SR EN 14383-1:2006 şi titlul: Prevenirea infracţionalităţii. Urbanism şi proiectarea clădirilor. Partea 1: Definirea termenilor specifici. A se vedea menţiunea de la sfârşitul articolului

Starea de spiritRevizuirea standardului experimental XP ENV 14383-2

a fost demarată la cererea Franţei, care a reluat coordo-narea grupului de lucru. „Prima versiune a standardu-lui 14383-2, finalizată în 2003, nu a întrunit unanimi-tatea în Franţa”, declară Bertrand Vallet, însărcinat cu misiunea la Biroul de programare a politicilor locale din domeniul locuinţelor şi al reînnoirii urbane la Di-recţia Generală a Urbanismului, Habitatului şi Con-strucţiilor (DGUHC), la Ministerul Echipamentelor. „Ea era influenţată de viziunea anglo-saxonă a urba-nismului, prevenirea situaţiilor, abordarea defensivă şi ignora problematica calităţii vieţii urbane”. Noua re-dactare trebuie să favorizeze demersurile care permit luarea în calcul a provocărilor de securitate într-o zonă situată cât mai în amonte posibil. „Viitorul raport teh-nic TR 14383-2 urmăreşte aceeaşi structură ca şi cele-lalte documente şi se bazează pe o analiză a riscurilor, urmată de recomandări”, precizează Rose-Marie Tor-chia, inginer la AFNOR. El recomandă să se identifice spaţiile şi diferitele tipuri de infracţionalitate şi să se asocieze partenerii interesaţi, apoi descrie diferite stra-tegii de urbanism. „O declaraţie preliminară rezumă noua sa stare de spirit, îmbinarea cerinţelor de securi-tate cu luarea în calcul a calităţii vieţii sociale”, declară Bertrand Vallet: contribuţia la o dezvoltare urbană so-lidară, suprimarea abordărilor care nu ţin seama de-cât de securitatea bunurilor, nu de cea a persoanelor, şi vizează instituirea unei securităţi în folosul grupu-rilor, nu al întregii populaţii. Documentul nu oferă o soluţie unică, ci invită responsabilii unui proiect de

PREVENIREA INFRACŢIONALITĂŢII PRIN URBANISM ŞI PROIECTAREA CLĂDIRILORMARIE-CLAIRE BARTHET

Les spécifications élaborées en Europe par le CEN/TC 325, Prévention de la malveillance par l’urbanisme et la conception des bâtiments fournissent des recommandations pour définir les mesures de protection les mieux adaptées à une situation donnée. Après l’urbanisme, les habitations et les commerces, le comité technique s’intéresse aux écoles, aux stations-service et aux transports publicsMots clés: constructions, urbanisme, sécurité, malveillance, normes européennes

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Page 5: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea �

STANDARDIZAREA EUROPEANĂurbanism să reflecte asupra celor mai bune opţiuni în funcţie de sit, de-a lungul unei liste de întrebări. „Prin intermediul acestei grile, documentul se vrea util tu-turor celor care trebuie să ţină seama de securitate în proiectele lor, fie că este vorba de antreprenori sau de persoane private, de responsabilii de lucrări (arhitecţi, urbanişti)”, adaugă Bertrand Vallet. „Este un set de in-strumente, un ghid metodologic. IAURIF a desfăşurat studii cu privire la luarea în calcul a securităţii în urba-nism, mai ales pentru spaţiile publice. Aceste studii şi alte exemple, franceze şi nord-americane, au ajutat să se evidenţieze factorii care trebuie controlaţi, precum vizibilitatea spaţiilor, utilizarea lor (şi posibilitatea de supraveghere), managementul lor (întreţinere, mente-nanţă, prezenţă umană). Astfel, un experiment în par-cul Poudrerie, la Sevran (Seine-Saint Denis) a permis reperarea punctelor asupra cărora să se acţioneze din punct de vedere al securităţii şi să se identifice soluţii”, consideră Marianne Anache.

Noi spaţiiSpecificaţia tehnică XP CEN TS 14383-3 oferă re-

comandările pentru reducerea riscurilor de infracţio-nalitate care vizează persoanele şi bunurile din zonele locuite. Ea acoperă zonele de locuinţe noi şi vechi. Do-cumentul îşi propune să definească măsurile de protec-ţie cele mai bine adaptate unui sit, după ce s-a efectuat o analiză a riscurilor. Conform aceleiaşi scheme, o spe-cificaţie tehnică XP CEN/TS 14383-4 furnizează liniile directoare contra furtului, incendiului şi altor inciden-te care pot fi comise contra clădirilor noi sau vechi, cu destinaţii comerciale. Una dintre sarcinile cele mai di-ficile este să se determine tipul şi nivelul de ameninţare (vandalism, furt, agresiune) şi măsurile de remediere. Aceste standarde descriu obiectivele şi metodologia, analiza riscurilor şi evaluarea nivelurilor de protecţie cerute pe baza abordărilor elementare care combat in-fracţiunile: alegerea raţională (un delincvent potenţial

efectuează propria sa „analiză a riscului” !), activităţile de rutină (pentru ca un delict să fie comis, trebuie să existe un delincvent motivat, o ţintă adaptată şi lipsa unui paznic competent) şi spaţiul care trebuie apărat (toată lumea are dreptul să se afle într-un spaţiu public – o stradă – nu un spaţiu privat – curtea din spate a unui magazin). Ele abordează proiectarea şi amenaja-rea spaţiului, iluminatul, securitatea uşilor, ferestrelor şi obloanelor, controlul accesului, etc.

La celelalte două documente, lucrările sunt în fază de debut. Viitorul raport tehnic TR 14383-5 se va referi la staţiile de servicii şi la protecţia clă-dirilor contra utilizării infracţionale a vehicu-lelor: Franţa trebuie să facă propuneri la aceste două subiecte pe baza documentelor redactate de prefectura de poliţie. În ceea ce priveşte viitorul TR 14383-6 pentru şcoli, elaborat la cererea Marii Bri-tanii, acesta trebuie să furnizeze recomandări pentru reducerea riscurilor de infracţiuni şi de comportamen-te antisociale faţă de bunuri şi persoane în şcoli prima-re şi colegii. În sfârşit, un subiect a fost înscris în 2006 în programul de lucru al comitetului tehnic: prevenirea infracţiunilor în spaţiile destinate transporturilor pu-blice. Acestea trebuie să satisfacă necesitatea de mobi-litate a cetăţenilor în condiţii economice, sociale şi de mediu avantajoase pentru colectivitate. Prin caracterul lor, comportamentele agresive afectează calitatea cli-matului de încredere. Problemele care ţin de infracţi-uni implică acţiuni asupra indivizilor, organizaţiilor, structurilor şi locurilor. Un grup de lucru, coordonat de Franţa, are sarcina de a redacta un raport tehnic care să conţină linii directoare cu privire la metodele de evaluare a riscurilor şi recomandări care vizează re-ducerea lor. El se va referi la transportul terestru colec-tiv şi public al călătorilor (transportul rutier şi feroviar) şi va acoperi spaţiile destinate transportului, precum gările. Noile grupuri de lucru şi comitetul tehnic s-au reunit la începutul lunii martie la Barcelona. n

CUVÂNTUL SPECIALISTULUI

THIERRY HARTMANNComisar de divizie, consilier tehnic la cabinetul directorului general al poliţiei naţionale – Ministerul de Interne

„Referenţialele pentru aplicarea prevenirii situaţionale în Franţa”

Principiul luării în calcul a infracţionalităţii în urbanism şi în construcţii este stipulat de articolul 11 din Legea din 21 ianuarie 1995 de orientare şi de programare cu privire la securitate. Aceasta a condus la elaborarea articolului L 111-3-1 din codul de urbanism, care se înscrie în legea obligaţiei de a realiza un studiu prealabil de securitate publică pentru proiectele de construcţii şi de amenajări importante. Decretul de aplicare nu a apărut

Page 6: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

6 Standardizarea • Septembrie 2007

STANDARDIZAREA EUROPEANĂniciodată…

Discuţiile fiind reluate, în mod deosebit pentru finalizarea textelor reglementare, Ministerul Echipamentelor, delegaţia ministerială orăşenească şi Ministerul de Interne au elaborat un ghid cu privire la studiile de siguranţă şi de securitate publică. Se va explica antreprenorilor demersul de prevenire a infracţionalităţii (în sensul larg – de la vandalism, la riscul terorist) în urbanism şi construcţii. Acest ghid furnizează puncte de reper, elemente de referinţă pentru autorităţi, antreprenori şi arhitecţi: „Ştiţi să integraţi securitatea la incendiu, iată cum trebuie să integraţi problematica de securitate publică”. Focul se supune unor legi fizice relativ stabile; în domeniul siguran-ţei nu există legi fizice, ci observaţii, constante, o metodologie, recomandări. Studiile vor trebui să se traducă în nişte preconizări. Aceste preconizări tehnice, organizaţionale şi umane vor fi exprimate în documentele europe-ne de standardizare care furnizează un cadru de referinţă.

Documentele actuale sunt mai ales ghiduri de bune practici destinate a preveni infracţionalitatea. Abordarea care apără Franţa şi alte state de abordarea anglo-saxonă, cu caracter foarte tehnicist – constă în proporţionarea măsurilor de prevenire la riscurile la care eşti expus şi pe care o analiză le va evidenţia în prealabil. În aceasta constă provocarea negocierilor în cadrul organismelor de standardizare. Documentele elaborate rezultă dintr-o abordare consensuală între statele anglo-saxone şi cele de origine latină. Franţa trebuie să îşi însuşească aceste referenţiale utilizate de numeroase state europene.

Asociaţia de Standardizare din România a adoptat în anul 2006, prin metoda filei de confirmare, stan-dardul european EN 14383-1:2006, cu indicativul SR EN 14383-1:2006 şi titlul: Prevenirea infracţionalităţii. Urbanism şi proiectarea clădirilor. Partea 1: Definirea termenilor specifici. În mai 2007 l-a tradus în limba româ-nă. Documentul reprezintă partea de terminologie a seriei de standarde care au ca obiect „Prevenirea crimi-nalităţii prin urbanism şi proiectarea clădirilor”. Documentul prezintă în anexă, în trei limbi străine, termenii specifici utilizaţi în alte părţi, cu privire la urbanism, locuinţe, spaţii comerciale şi birouri, precum şi condiţiile acestora.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 273, aprilie 2007

Page 7: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea �

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

L’Europe se soucie de ses forêts. Représentant un secteur économique non négligeable, elles ressurgissent dans les débats depuis une dizaine d’années. Laissée de côté lors du traité de Rome, la forêt vient de faire l’objet d’un plan d’action adopté le 15 juin 2006. Dans le même temps, les initiatives de valorisation via des certifications volontaires se développentMots clés: forêt, protection de la forêt, développent durable, certification volontaire

MANAGEMENTUL PĂDURILOR ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

ISABELLE COUNE

Protecţia pădurilor constituie o provocare însemnată pentru Uniu-nea Europeană de vreme ce atunci când Comisia Europeană a adoptat planul său de acţiune, pădurea aco-perea 37,8% din teritoriul său, din activităţi forestiere şi de silvicultu-ră trăind 3,4 milioane de oameni. Aceste cifre nu au încetat să creas-că în ultimii ani odată cu lărgirea Uniunii Europene de la 25 la 27 de state membre şi graţie programe-lor de împădurire. Astfel, suprafa-ţa forestieră a Uniunii Europene a crescut cu 2,3 milioane de ha între 2000 şi 2005, ţările cele mai dota-te din acest punct de vedere fiind Finlanda şi Suedia, unde pădurile reprezintă 73,9% şi respectiv 66,9% din teritoriu. Furnizând 20% din lemnul rotund industrial, Uniunea Europeană se impune ca al doilea producător mondial după Statele Unite. În 2001, valoarea producţiei anuale a activităţilor legate de pă-dure atingeau 365 de miliarde de euro. În ciuda importanţei canti-tăţilor produse, volumul mediu de lemn recoltat în fiecare an în Uni-unea Europeană reprezintă 60% din creşterea anuală a pădurilor. Pădurea furnizează şi produse pre-cum răşinile, plantele medicinale şi

ciupercile. În afară de aceste aspecte strict

economice, pădurile contribuie la conservarea biodiversităţii, la protecţia solurilor, a resurselor hi-draulice şi la lupta contra efectului de seră. Ele fac parte integrantă din peisaj şi participă la identificarea culturală a unei locaţii. Ele gene-rează activităţi precum turismul şi vânătoarea.

Pădurile în pericolAceste păduri sunt ameninţate

de numeroase pericole de origine naturală sau antropică: poluare, furtuni, activităţi de păstorit, tăieri ilegale. În fiecare an, o jumătate de milion de ha de suprafaţă împădu-rită dispare în incendii, mai ales în ţările mediteraneene. Planul de acţiuni pentru păduri, adoptat de Uniunea Europeană anul trecut, urmează unei rezoluţii a Consiliu-lui din 15 decembrie 1998, prima piatră unghiulară a strategiei fores-tiere a Uniunii. Această rezoluţie stabileşte un cadru de acţiune în favoarea managementului durabil al pădurilor. Ea subliniază impor-tanţa rolului multifuncţional al pădurilor şi al managementului lor durabil pentru dezvoltarea socie-

tăţii. Ea integrează angajamentele luate de Uniune cu ocazia iniţiative-lor internaţionale paralele, precum Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare, în 1992 sau conferinţele ministeriale cu privire la protecţia pădurilor în Europa. Strategia se bazează pe principiul subsidiarităţii şi pune accentul pe aplicarea angajamentelor.

Începând din 1998, problema managementului pădurilor nu a în-cetat să se impună în Europa şi la nivel internaţional. Progrese sem-nificative au fost realizate în crearea de instrumente de protecţie şi de management durabil al pădurilor: politica dezvoltării rurale, măsuri de protecţie contra incendiilor şi a poluării atmosferice, crearea reţelei Natura 2000, programe de cerceta-re etc. O deficienţă este, totuşi, de semnalat: aplicarea măsurilor-ţin-tă de retenţie a carbonului, pentru care rolul pădurilor a fost evidenţiat prin Protocolul de la Kyoto, se efec-tuează mai lent decât s-a prevăzut.

Două scheme de certificareUn alt aspect care se cuvine a

fi îmbunătăţit îl constituie comu-nicarea cu privire la avantajele pe care le prezintă pentru consumator

Page 8: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

� Standardizarea • Septembrie 2007

utilizarea lemnului provenit din pădurile gestionate în mod durabil. Certificarea este unul din instru-mentele utilizate pentru încuraja-rea managementului durabil al pă-durilor. Ea permite consumatorului să se promoveze produsele filierei provenite din aceste păduri. La ora actuală, există două posibilităţi de a se miza pe certificări, demersuri voluntare şi private. Programul Eu-ropean al Pădurilor Certificate sau Pan European Forest Certification (PEFC) a fost lansat în 1999, la ini-ţiativa proprietarilor de păduri din şase state europene. Obiectivul său era de a se crea un sistem de cer-tificare a managementului durabil al pădurii europene, în mare parte privată şi parcelată. Schema PEFC este stabilită prin referirea la prin-cipii, criterii şi indicatori de mana-gement durabil al pădurilor, definiţi cu ocazia conferinţelor interminis-teriale pentru protecţia pădurilor în Europa (mai ales conferinţa de la Helsinki). Pe 31 octombrie 2003, PEFC şi-a confirmat vocaţia mondi-ală prin elaborarea Programului de Recunoaştere a Certificărilor Fores-

tiere – Programme for Endorsment of Forest Certification Schemes. La ora actuală, schema PEFC reuneşte 33 de ţări, dintre care 21 din Euro-pa. O suprafaţă de 200 de milioane ha de pădure este certificată, dintre care 115 ha în America de Nord, 60 în Europa, şi restul în lume.

Consiliul pentru Bunul Manage-ment Forestier - Forest Stewardship Council, o altă mare schemă de cer-tificare creată în 1993, este susţinut de marile organizaţii neguverna-mentale (ONG-uri) internaţionale (WWF, Greanpeace). El acoperă 80 milioane ha, dar este slab reprezen-tat în Franţa.

Şi mâine?Planul de acţiune adoptat de

Uniunea Europeană furnizează un cadru pentru acţiunile comunitare în favoarea pădurilor. El ţine seama de necesitatea de a elabora abordări specifice pentru fiecare tip de pădu-re. Planul vizează patru obiective principale: îmbunătăţirea compe-titivităţii pe termen lung, protecţia mediului, contribuţia la o mai bună calitate a vieţii şi stimularea coor-

donării şi comunicării. Acest plan, elaborat pe 5 ani (2007-2011), va face obiectul unei evaluări în 2009, apoi a unui raport pentru o fază nouă în 2012.

Eticheta Flacăra VerdeEticheta Flacăra Verde grupează 40 de fabricanţi de aparate cas-nice de încăl-zire cu lemne care răspund

unor criterii stricte: un randament minim de 65% şi eliminarea în at-mosferă a unei cantităţi mai mici de 0,6% monoxid de carbon. Ges-tionat de ADEME, de Sindicatul energiilor regenerabile şi de Grupul de fabricanţi de materiale de încăl-zire centrală cu apă caldă, această etichetă se înscrie în Programul Lemn-Energie 2000-2006 al ADE-ME, susţinut de autorităţile statului, pentru a promova această energie şi a răspunde angajamentelor de re-ducere a gazelor cu efect de seră. n

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

CUVÂNTUL SPECIALISTULUI

STÉPHANE MARCHESISecretar general al PEFC, Franţa

„Certificări corespunzătoare la scară teritorială”

A standardiza dezvoltarea durabilă a pădurii nu este scopul nostru întrucât acest lucru nu este pertinent. Pe plan european, am creat certificări corespunzătoare la nivel teritorial. Marea forţă a PEFC constă în faptul că porneşte de jos, de la nivel local (naţional îndeosebi) şi aşează în jurul unei mese rotunde toate părţile interesate (producători, fabricanţi, asociaţii de consumatori, oameni de ştiinţă, guvernul - lucru care nu s-a mai întâmplat în domeniul forestier. Din aceste dialoguri iau naştere compromisuri care nu satisfac complet pe nimeni, dar care sunt acceptabile pentru toată lumea. Ele fixează cerinţele care trebuie îndeplinite de proprietarii de păduri care aderă apoi voluntar la demers. Organismele regionale întocmesc dări de seamă în fiecare an cu privire la realizarea acţiunilor la care s-au angajat pentru atingerea obiectivelor stabilite. PEFC este un organism de tip „umbrelă”, care recunoaşte schemele de certificare ale statelor, de îndată ce acestea din urmă satisfac unele principii mari. El defineşte criteriile de management durabil, realizate de o serie de indicatori aplicaţi societăţilor din ţările avute în vedere din punct de vedere al intereselor consensuale ale tuturor părţilor. Fiecare schemă este supusă unei revizuiri la fiecare 5 ani. PEFC respectă identitatea acestor membri, fapt care este foarte important din punct de vedere al legitimităţii întrucât ei se identifică cu PEFC. La ora actuală, sistemul este mondial. El este pe cale de a se extinde la zone geografice confruntate cu mai

Page 9: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea �

STANDARDE ELABORATE DE ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA ÎN DOMENIUL LEMNULUI

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 273, aprilie 2007

STANDARDIZAREA EUROPEANĂmulte dificultăţi. În primăvara lui 2007, Gabonul a fost primul stat african care a intrat în PEFC. Un număr de 22 de state din 33 angajate posedă astăzi o schemă recunoscută. Materiile prime certificate sunt urmărite de-a lungul procesului de transformare. Două mari „şantiere” vor apărea în 2007: lanţul grafic şi lemnul pen-tru construcţii. Presiunea pieţei este tot mai mare şi astăzi lemnul care nu este certificat se comercializează greu.

INDICATIV TITLU

SR 2024:1993 Lemn rotund de fag pentru industrializare

SR 1294:1993 Lemn rotund de răşinoase pentru industrializare

SR 1039:1993 Lemn rotund de gorun, stejar, gârniţă şi cer pentru industrializare

SR 3302:1993 Lemn rotund de diverse specii tari şi moi pentru industrializare

STAT 4342-85 Lemn rotund de foioase pentru construcţii

STAT 1040-85 Lemn rotund de răşinoase pentru construcţii. Manele şi prăjini

STAS 3416-75 Lemn rotund pentru piloţi

STAS 259-84 Lemn rotund şi despicat pentru industria celulozei şi hârtiei. Condiţii tehnice de calitate

STAS 5170-73 Lemn rotund de răşinoase şi foioase pentru industrializare şi construcţii. Măsurare, marcare, stivuire

SR EN 844-3:1998 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 3: Termeni generali referitori la cherestea

SR EN 844-1:1998 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 1: Termeni generali comuni pentru lemn rotund şi cherestea

SR EN 1313+A1:2001 Lemn rotund şi cherestea. Abateri admisibile şi dimensiuni preferenţiale. Partea 1: Cherestea de răşinoase

SR EN 1316-2:2001 Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 2: Plop

SR EN 844-8:2000 Lemn rotund şi cherestea. Partea 8: Termeni referitori la particularităţile lemnului rotund

SR EN 844-9:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 9: Termeni referitori la particularităţile cherestelei

SR EN 844-10:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 10: Termeni referitori la coloraţie şi la atacurile ciupercilor

SR EN 844-11:2000 Lemn rotund şi cherestea. Termeni referitori la degradările cauzate de insecte

SR EN 844-7:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 7: Termeni referitori la structura biologică a lemnului

SR EN 844-6:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 6: Termeni referitori la dimensiunile cherestelei

SR EN 844-5:2000 Lemn rotund şi cherestea. Partea 5: Termeni referitori la dimensiunile lemnului rotund

SR EN 844-4:2000 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 4: Termeni referitori la conţinutul de umiditate

SR EN 844-2:2000 Lemn rotund şi cherestea. Partea 2: Termeni generali referitori la lemn rotund

SR EN 1309-1:2000 Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a dimensiunilor. Partea 1: Cherestea

SR EN 1311:2000 Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a alterărilor biologice

SR EN 1310:2000 Lemn rotund şi cherestea. Metodă de măsurare a particularităţilor

SR EN 1316-3:2001 Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 3: Frasin şi arţari

SR EN 1316-1:2001 Lemn rotund de foioase. Partea 1: Stejar şi fag

SR EN 1313-2+AC:2001 Lemn rotund şi cherestea. Abateri admisibile şi dimensiuni preferenţiale. Partea 2: Cherestea de foioase

SR EN 1315-1:2001 Clasificare dimensională. Partea 1: Lemn rotund de foioase

SR EN 1315-2:2001 Clasificare dimensională. Partea 2: Lemn rotund de răşinoase

SR EN 1312:2001 Lemn rotund şi cherestea. Determinarea volumului unui lot de cherestea

SR EN 844-12:2003 Lemn rotund şi cherestea. Terminologie. Partea 12: Termeni suplimentari şi index general

SR EN 13556:2004 Lemn rotund şi cherestea. Nomenclatorul lemnului utilizat în Europa

SR EN 14251:2004 Lemn rotund pentru construcţii. Metode de încercare

SR EN 1309-2:2006 Lemn rotund şi cherestea. Metodă de determinare a dimensiunilor. Partea 2: Lemn rotund. Cerinţe pentru măsurarea şi pentru regulile de calcul al volmului

Page 10: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

10 Standardizarea • Septembrie 2007

Schematic, în procesele de in-dustrializare care se desfăşoară la ora actuală în întreaga lume, ambala-jele din lemn – palete sau lăzi – sunt utilizate fie în mânuirea continuă cu ajutorul transportoarelor, fie în cea discontinuă, prin intermediul unui operator. Oricum ar sta lucrurile, după cum declară Sindicatul Indus-triei şi Serviciilor Paletei (SYPAL), „funcţiile şi utilizările lor sunt mul-

tiple şi trebuie să fie sigure pentru toţi operatorii”. În acest scop, di-feriţii factori ai filierei „Ambalaje” încearcă să răspundă preocupărilor de management al securităţii prin diferite acţiuni în curs de desfăşu-rare de câteva luni: iniţierea unei re-glementări împreună cu autorităţile statului, pe de-o parte, şi desfăşura-rea unei activităţi de standardizare angajată, de cealaltă parte.

Politici de etichetare în evoluţieAceste două tipuri de demer-

suri se efectuează în cadrul unei uniformizări europene. După păre-rea specialiştilor, unanimă cu privi-re la acest aspect, paleta nu este o simplă asamblare a unor elemente din lemn, ci o structură destinată a transporta o sarcină definită. Prin-cipalele domenii acoperite de aceste standarde – deja aplicate sau în curs de elaborare – sunt legate mai ales de calitatea lemnului, de asambla-rea sa, de depozitarea paletelor, de securitatea la incendii, precum şi de

condiţiile de încărcare a paletelor în funcţie de sarcina şi de caracterul mijloacelor de mânuire. În afară de aceste demersuri de standardizare, alte acţiuni sunt în curs de realizare: desfăşurarea de formări şi promo-varea informaţiei, evaluarea riscu-rilor şi aplicarea de măsuri de pre-venire, elaborarea unui Ghid de uti-lizare a paletelor din lemn. Aspecte practice. Securitate şi reglementare, pentru uzul utilizatorilor şi stabili-rea unui control al calităţii. Acest ultim aspect se bucură de o evolu-ţie constantă. Deşi există deja două etichete mari, o a treia va apărea în termen de câteva săptămâni, în ori-ce caz până la sfârşitul primului tri-mestru al acestui an. Este vorba de etichete profesionale: SEI – eticheta franceză a Sindicatului ambalajelor industriale şi logistica asociată (SE-ILA) pentru ambalajele profesiona-le, mărcile Eur-Epal pentru paletele europene Qualipal şi marca Sypal. Această marcă, de curând apărută, a fost elaborată „pentru a răspunde unei cereri a pieţei pentru paletele

AMBALAJELE DIN LEMN. SECURITATEA PERSOANELOR ŞI A MĂRFURILOR – PREOCUPARE A STANDARDIZĂRIIJEAN-CLAUDE TOURNEUR

La logistique est devenue l’un des points clés dans la stratégie de production et de ser-vice des entreprises. Les produits d’emballages font évidemment partie de ces circuits et de cette vaste chaîne. Les producteurs d’emballages, avec leurs différentes associations professionnelles intègrent les évolutions pour assurer la sécurité des produits, des per-sonnes et le faire savoir. Par la réglementation et la normalisation notamment. Tout en ne cessant pas d’appeler à une concurrence loyale. AnalyseMots clés: emballages en bois, sécurité des marchandises, logistique, normes européennes

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Page 11: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea ��

destinate a suporta sarcini mai mici decât paletele Eur-Epal. Marea no-utate constă în faptul că sarcina ma-ximă pentru prima utilizare trebuie să fie indicată”, declară Sindicatul. Pe de altă parte, în urma adoptării standardului fitosanitar NIMP 15, care impune un tratament contra paraziţilor, preocupările legate de limitele acestui tratament au apărut deja. După părerea unui specialist, „deşi tratamentul termic la 56° im-pus timp de 30 de minute elimină organismele dăunătoare precum insectele, el nu permite să se evite apariţia mucegaiurilor”. Din acest motiv, specialiştii recomandă să se prelungească durata tratamentului, pentru a se reduce suficient umidi-tatea şi a se evita orice posibilitate de alterare ulterioară. Acum, când sistemele de logistică, transport şi depozitare se dezvoltă şi automati-zarea devine omniprezentă, speci-aliştii din domeniu nu mai permit ca paletele să nu respecte dimensi-unile prevăzute de standard sau să fie necorespunzător reparate întru-cât aceste aspecte conduc la oprirea sistemelor logistice. Acest lucru în-seamnă pierdere de timp, de măr-furi şi accidentarea persoanelor. Viitorul ambalajelor din lemn – din

punct de vedere al securităţii – tre-ce prin aceste demersuri voluntare identificate. El va determina evolu-ţia utilizării acestui material în ca-drul unui lanţ logistic mondializat, care urmează şi însoţeşte creşterea economiei mondiale, fără a-l mai pune sub semnul întrebării, ţinând seama de caracteristicile intrinseci ale materialului din care sunt fabri-cate paletele: lemnul.

COFEPAC militează pentru o concurenţă echitabilă şi armonizatăComitetul Francez pentru Am-

balajele din Hârtie şi Carton (CO-FEPAC) militează de multă vreme pentru respectarea regulilor de concurenţă şi aplicarea uniformă a regulilor şi standardelor armoniza-te. „Lider în domeniul ambalajelor din hârtie şi carton, datorită mate-rialelor folosite şi a produselor obţi-nute, comitetul beneficiază de toate avantajele care îi permit să satisfacă necesităţile viitoare în ceea ce pri-veşte ambalajele societăţii noas-tre”, declara Comitetul anul trecut, într-un document destinat presei. „Aceste ambalaje incontestabile presupun ca ambalajele din hârtie şi carton să evolueze în condiţii de concurenţă echitabile şi armonizate

şi într-un mediu naţional care oferă un sprijin mai substanţial”.

Aceşti profesionişti cer mai multe lucruri:

è garanţia aprovizionării re-gulate cu energie şi în condiţii de preţuri acceptabile;

è armonizarea condiţiilor de transport (greutate de încărcare maximă de 44 tone şi de circulaţie, de care vecinii săi europeni benefi-ciază de multă vreme;

è respectarea unei concuren-ţe echitabile pentru produsele sale în toate stadiile prelucrării;

è luarea în calcul a impactu-rilor ce derivă din cerinţe noi referi-toare la costuri presupune mai ales să se armonizeze cerinţele de con-formitate la ambalajele importante, pentru a elimina orice distorsiuni de concurenţă şi a ghida întreprinderi-le din domeniu, în mod deosebit pe cele mici şi mijlocii în eforturile lor de cercetare-dezvoltare să respecte cerinţele esenţiale tot mai cerute de piaţă şi în care demersurile pe care le-au întreprins cu utilizatorii de ambalaje, pentru a-şi îmbunătăţi şi consolida mijloacele de securitate sanitară în noul cadru reglementar european.

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

STANDARDE ELABORATE DE ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA ÎN DOMENIUL AMBALAJELOR DE LEMN

Nr. crt. INDICE TITLU

1 STAS 7370-85 Ambalaje de lemn. Lăzi grătar din lemn de foioase pentru bidoane metalice cilindrice

2 STAS 5300-65 Ambalaje de lemn. Lăzi pentru explozivi de mână

3 STAS 4624-85 Ambalaje de lemn. Lăzi din lemn pentru legume şi fructe proaspete

4 STAS 5558-85 Cutii de lemn pentru pile electrice uscate

5 STAS 5845/2-70 Ambalaje de lemn. Terminologie

6 STAS 10492-84 Ambalaje de lemn. Lăzi pentru table şi plăci de plumb

7 STAS 10491-84 Ambalaje de lemn. Lăzi pentru lingouri de aur şi de argint

8 STAS 10490-84 Ambalaje pentru lăzi de lemn. Lăzi pentru ţevi de plumb

9 STAS 10498-84 Ambalaje de lemn. Lăzi pentru borcane cu azotat de argint

10 SR EN ISO 1042:2002 Ambalaje de lemn. Ladă pentru săpun de rufe

11 STAS 1123-84 Ambalaje de lemn. Butoaie cilindrice din placaj

12 STAS 1247-89 Ambalaje de lemn. Lăzi pentru exportul legumelor şi fructelor. Condiţii tehnice generale de calitate

Page 12: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

12 Standardizarea • Septembrie 2007

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ13 STAS 2281-74 Ambalaje de lemn. Lăzi pentru conserve alimentare

14 STAS 5761-86 Ladă pentru fitil de amorsare

15 STAS 5655-78 Ambalaje de lemn. Lăzi fixe din lemn de foioase pentru uz general

16 STAS 7261-86 Ambalaje de lemn. Ladă de lemn de foioase şi plăci din fibre de lemn pentru ouă

17 STAS 1648-85 Ambalaje de lemn. Butoaie de uz general

18 STAS 6955-85 Ambalaje de lemn. Lăzi din plăci, din fibre de lemn (PFL) pentru unt, untură, margarină şi plantol

19 STAS 6157-78 Ambalaje de lemn. Lăzi din plăci din fibre de lemn pentru uz general

20 STAS 1250-86 Ambalaje de lemn. Ladă de plăci din fibre de lemn pentru marmeladă

21 STAS 5274-85 Lăzi pentru plante medicinale

22 STAS 4623-85 Ambalaje de lemn. Lăzi compartimentate pentru butelii de sticlă

23 STAT 2684-86 Ambalaje de lemn. Butoaie de stejar pentru vin şi băuturi distilate

24 STAS 4857/1-87 Ambalaje de lemn. Elemente componente din lemn de foioase. Grosimi nominale

25 STAS 4857/2-77 Ambalaje de lemn. Elemente componente din lemn masiv pentru lăzi şi stelaje. Condiţii tehnice

26 STAS 4857/3-77 Ambalaje de lemn. Lăzi şi stelaje fixe din lemn masiv. Tipuri principale şi condiţii tehnice generale

27 STAS 4857/4-87 Ambalaje de lemn. Lăzi din plăci din fibre de lemn. Tipuri principale şi condiţii tehnice generale de calitate

28 STAS 4857/5-87 Ambalaje de lemn. Lăzi şi stelaje. Reguli pentru verificarea calităţii, metode de verificare, marcare, depozitare şi transport

29 STAS 12469-86 Ambalaje de lemn. Ladă pentru drojdie pentru panificaţie comprimată

30 STAS 7673-84 Ambalaje de lemn. Butoaie cilindrice din plăci de fibre de lemn

31 STAS 152-86 Ambalaje de lemn. Lăzi pentru organe de asamblare metalice

32 STAS 5226-79 Ambalaje de lemn. Lăzi pentru electrozi înveliţi pentru sudură electrică

33 STAS 5147-80 Ambalaje de lemn. Panouri de lemn pentru ambalarea produselor din industria hârtiei

34 STAS 5159-89 Ambalaje de lemn. Lăzi pentru geamuri şi produse din geamuri plane sau curbe

35 STAS 5160-83 Ambalaje de lemn. Lăzi pentru exportul geamurilor plane şi al altor produse din geamuri plane

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 273, aprilie 2007

Page 13: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea ��

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

FRANCE BOIS-FORÊT, MARCAJUL CE ŞI PROIECTUL BING

JEAN-CLAUDE TOURNEUR

Pour que l’application, en août de cette année, du marcage CE dans les scieries se passe mieux, l’association interprofessionnelle France Bois Forêt a coordonné un projet vrai-ment innovant: Bing. Mais cette jeune structure fait aussi bien d’autres choses pour aider à la pénétration des marchés et à la normalisation sectorielle internationaleMots clés: sciage, méthodes de classement, marcage CE, principe Bing, essences, développe-ment durable

Proiectul Bing se caracterizează printr-o acţiune profesională specifică, aplicată la sfârşitul lui 2006 şi în primul semestru al acestui an în domeniul fabricilor de cherestea. Obiectivul: realizarea unei maşini de clasare mecanică a lemnului, adaptată unităţilor mici şi mijlo-cii de debitare a cherestelei. Aplicarea marcajului CE începând cu 1 august pentru realizarea conformităţii cu Directiva Maşini, determină obligaţia de a clasa che-resteaua destinată construcţiilor în funcţie de caracte-risticile mecanice. Două metode de clasare pot fi apli-cate de către o întreprindere: în primul rând, clasarea vizuală. Conform Camerei de Comerţ şi Industrie din Losère, acest lucru „este costisitor din punct de vedere al mâinii de lucru şi prea puţin satisfăcător din punct de vedere al randamentului. În plus, nu există standar-de de clasare vizuală pentru unele esenţe, în mod deo-sebit pentru lemnul de castan”. Cea de-a doua metodă este cea a clasării cu ajutorul maşinii. Or, la începutul lui 2007, „patru modele de maşini, toate elaborate de constructori străini, erau disponibile pe piaţă”. Ele re-prezentau o investiţie mare, în jur de 200 000 de euro. Ritmurile lor de tratare sunt mult superioare celor ale maşinilor de producţie care funcţionează în micile unităţi de debitare a cherestelei.

Principiul BingCIRAD, Institutul de Cercetare în Domeniul Agri-

culturii, care este foarte interesat de statele în curs de dezvoltare, a elaborat deci în cooperare cu Centrul Tehnic pentru Lemn şi Mobilă (CTBA) un prototip de

maşină de clasare complet automatizată, care permite obţinerea rapidă de valori ale proprietăţilor mecanice ale unei bucăţi de lemn. CIRAD, Camera de Comerţ şi Industrie din Losère şi Arfobois au propus o maşină de clasare capabilă să răspundă necesităţilor şi speci-ficităţilor întreprinderilor mici şi medii de debitare a cherestelei. „Am procedat astfel pentru a pregăti sosi-rea marcajului CE şi a ajuta la dezvoltarea în întreprin-deri a clasării lemnului destinat construcţiilor”, declară Bernard Rey, director la France Bois Forêt. Care este interesul pentru profesionişti? „Să se dispună de o ma-şină mai puţin costisitoare – între 30-50 000 de euro, în funcţie de nivelul de automatizare al dispozitivului”, continuă el. După părerea unui expert, este vorba des-pre achiziţionarea unei maşini mai bine adaptate la rit-murile de producţie ale acestor întreprinderi, ale cos-turilor mai mici ale mâinii de lucru, beneficiind de un randament superior în raport cu clasarea vizuală.

Page 14: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

�� Standardizarea • Septembrie 2007

Misiunile France Bois ForêtFrance Bois Forêt îşi propune să aplice acordul in-

terprofesional şi să finanţeze acţiuni în favoarea dezvol-tării durabile din cadrul domeniului. „Marea varietate de esenţe forestiere disponibile în Franţa constituie o ofertă remarcabilă şi excepţională, care îmbină esenţele de producţie de masă în domeniul cherestelei şi lemnul preţios pentru pieţele de nişă. Acest lucru se datorează unor proprietari şi unui grup de întreprinderi variate care există pe întregul teritoriu naţional, în mod deo-sebit în zona rurală”, afirmă Bernard Robert.

Primul obiectiv al France Bois Forêt este să promo-veze pădurile şi lemnul francez, îmbunătăţind compe-

titivitatea şi performanţele întreprinderilor, să ofere factorilor din filieră o informaţie economică „precisă şi operaţională” şi să contribuie la progresul ştiinţific. Standardizarea, reglementarea şi certificarea sunt pre-zente în cadrul acestor misiuni. Astfel, în China, graţie unor eforturi în cadrul sectorului, esenţele franceze au fost integrate în codul de construcţii chinez. În Ja-ponia, profesioniştii s-au organizat pentru a participa la lucrările Comitetului de standardizare al Asociaţiei Japoneze de Standardizare (JAS) pentru produsele din lemn. n

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

STANDARDE ADOPTATE DE ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA ÎN DOMENIUL CLASIFICĂRII CALITATIVE A LEMNULUI

Nr. Crt. Indicativ Titlu

1 SR EN 1315-1:2001 Clasificare dimensională. Partea 1: Lemn rotund de foioase

2 SR EN 1315-2:2001 Clasificare dimensională. Partea 2: Lemn rotund de răşinoase

3 SR EN 1316-1:2001 Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 1: Stejar şi fag

4 SR EN 1316-2:2001 Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 2: Plop

5 SR EN 1316-3:2001 Lemn rotund de foioase. Clasificare calitativă. Partea 3: Frasin şi arţari

6 SR EN 942:2003 Lemn pentru tâmplărie. Clasificare generală a calităţii lemnului

7 SR ENV 1927-1:2001 Clasificarea calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 1: Molid şi brad

8 SR ENV 1927-2:2001 Clasificarea calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 2: Pin

9 SR ENV 1927-3:2001 Clasificarea calitativă a lemnului rotund de răşinoase. Partea 3: Larice şi pin douglas

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 273, aprilie 2007

Page 15: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea ��

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

ALERGENII. LUAREA DE MĂSURI

Le comité technique européen dédié aux allergènes (CEN/TC 347) a engagé des travaux sur les métaux et les parfums, sujets considérés, parmi d’autres, com-me prioritaires. Parallèlement, le CEN/TC 275, Ana-lyse des produits alimentaires, rédige deux normes importantes. Éléments d’analyseMots clés: allergènes, bijoux contenant du nickel, déter-gents, cosmetiques, normes

Reacţiile alergice la substanţele prezente în produ-sele din viaţa de zi cu zi şi din cea profesională consti-tuie o problemă semnificativă de sănătate, a cărei im-portanţă este în creştere şi care afectează o mare parte a populaţiei din Europa. Majoritatea alergenilor de con-tact care cauzează dermatite, sunt prezente în produse-le fabricate de om. Unele dintre ele se află în plante şi în alte surse naturale. În ceea ce priveşte alergenii care provoacă astm şi rinite alergice, aceştia sunt proteine prezente în natură, precum polenul, dar şi perii anima-lelor, mucegaiurile şi substanţe chimice. Unii alergeni afectează pielea şi aparatul respirator prin mecanisme diferite: exemple tipice, parfumurile şi formaldehida, care pot cauza alergii la contactul cu pielea sau cu apa-ratul respirator, prin inhalare. După cum se precizează în planul său de afaceri, propunerea CEN/TC 347 este să se elaboreze standarde de metode de analiză pen-tru determinarea alergenilor din materiale şi produse. Experţii îşi concentrează eforturile pe alergenii prio-ritari identificaţi ca sursă a numeroase probleme de sănătate. Numărul acestor alergeni este de 56. Metode de analiză comune statelor europene pot reprezenta un progres considerabil, sporind posibilităţile de a preveni alergiile. Standardele trebuie să sprijine reglementarea europeană şi să permită factorilor din industrie şi la-boratoarelor de control să utilizeze aceleaşi metode de referinţă. Substanţele alergene sunt acoperite mai ales de directivele referitoare la substanţe şi preparate pe-riculoase, la nichel, cosmetice şi detergenţi. CEN/TC 347 a creat patru grupe de lucru care se ocupă de me-tale, conservanţi şi coloranţi, materiale plastice şi ca-uciuc, parfum şi colofan. Până acum numai grupurile de lucru (GT) Metale şi Parfumuri şi Colofan au iniţiat redactarea de documente. În Franţa, va fi înfiinţată o

comisie multidisciplinară care îşi propune să asigure urmărirea tuturor lucrărilor. Ţinând seama de amploa-rea produselor acoperite, factorii nu se arată neapărat interesaţi de toate subiectele. Orientarea propusă de AFNOR este să se bazeze pe legături cu comisiile sec-toriale existente, la care participă numeroşi experţi.

WG 1, Metale, revizuieşte la ora actuală standar-dul NF EN 18111, care furnizează metoda de încercare de referinţă pentru eliberarea nichelului din produsele destinate să vină în contact direct şi prelungit cu pielea (bijuterii-fantezie, nasturi de jeans). Nichelul este cau-za cea mai frecventă a alergiilor de contact din Europa. Acest standard furnizează o încercare chimică in vitro care îşi propune să corespundă cât mai îndeaproape cu reacţiile biologice umane. WG 4 elaborează o me-todă de determinare a unui număr de 24 de alergeni menţionaţi în directiva Cosmetice (a se vedea opinia specialistului).

Dar alergenii alimentari?CEN/TC 347 a exclus din domeniul său de lucru aler-

genii agroalimentari. CEN/TC 275, Analiza produselor ali-mentare – Metode orizontale – elaborează două proiecte de standarde cu privire la detectarea acestor alergeni prin me-tode de analiză imunologice (pr NF EN 15633-1) şi biolo-gie moleculară (pr NF EN 15634-1). Proiectul de standard pr NF EN 15633-1 furnizează un cadru general pentru metodele calitative şi cantitative utilizate pentru determi-narea alergenilor conţinuţi în produsele alimentare prin

1 Standardul EN 1811:1998 a fost adoptat de Asociaţia de Standardizare din România – organismul naţional de stan-dardizare – cu indicativul SR EN 1811:2002 şi titlul: Metodă de încercare de referinţă pentru eliberarea nichelului din produsele care sunt destinate să vină în contact direct şi prelungit cu pielea

Page 16: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

16 Standardizarea • Septembrie 2007

STANDARDIZAREA EUROPEANĂmetode bazate pe anticorpi. El enunţă linii directoare şi criterii de performanţă generale, în vederea detectării şi a cuantificării proteinelor care servesc drept marcheri şi care indică prezenţa ingredientelor alimentare aflate la originea alergiilor. Proiectul pr NF EN 15634-1 descrie un mod operator care permite să se detecteze calitativ şi/sau cantitativ secvenţe de acid nucleic (ADN) care joacă rol de marcher al constituenţilor sau ingredientelor potenţi-al alergeni printr-o analiză a acizilor nucleici extraşi din proba studiată, cu ajutorul metodei de amplificare în lanţ prin polimerază (metoda PCR). Liniile directoare, cerin-ţele minime şi criteriile de performanţă indicate în aceste documente sunt destinate a asigura că laboratoare diferite

vor obţine rezultate comparabile şi reproductibile. Aceste lucrări se înscriu în cadrul unor directive

europene referitoare la indicarea ingredientelor pre-zente în alimente. Unele ingrediente se află la originea alergiilor sau intoleranţelor consumatorilor. Cel mai adesea acestea sunt: laptele de vacă, arahidele, soia, ouăle, crustaceele, moluştele, nucile, ţelina şi grâul. Dacă există numeroase seturi de analize, bazate pe metode clasice de tip Eliza, acestea sunt utilizate în funcţie de caz de laboratoarele de analiză şi furnizea-ză rezultate eterogene. Viitoarele standarde europene vor umple un vid în acest domeniu (a se vedea opinia specialistului). n

OPINIA SPECIALISTULUI

YANNE BOLOHde la Asociaţia Franceză a Persoanelor care Prezintă Mai Multe Alergii

„Necesitatea de standarde cu privire la detectarea alergenilor

alimentari este reală”

Dacă eşti prezent în amonte, aceasta îţi oferă posibilita-tea să înţelegi modurile de decizie pentru a putea interveni. Iată de ce Asociaţia Franceză a Persoanelor care Prezintă Mai Multe Alergii se implică în standardizare. Trebuie să ştim ce trebuie să dozăm (problemă mai dificilă decât pare: marche-rul ales este pertinent, de exemplu), cum trebuie să dozăm şi până unde (este necesar să se meargă mai departe din punct de vedere al sensibilităţii metodelor?), dar înainte de toate, de ce trebuie să dozăm. Exagerarea şi dezordinea care există în dozări sporesc costul alimentelor fără beneficii pentru noi. Înainte de orice, trebuie să sistematizăm demersurile HACCP2

„alergene”, mai ales pentru a ajusta dozările şi necesităţile consumatorilor. Refuzăm etichetarea preventivă de tip „pro-dus care poate conţine”, care nu oferă nici o informaţie reală: produsul conţine sau nu alergenul, se poate vorbi de o con-taminare întâmplătoare sau de prezenţă sistematică. Regle-mentarea europeană impune etichetarea ingredientelor, nu etichetarea preventivă. Acesta este, de altfel, sensul sesizării pe care am depus-o, împreună cu Asociaţia Consumatorilor CLCV, la Agenţia Franceză pentru Securitatea Sanitară a Ali-mentelor (AFSSA). După părerea noastră, marea majoritate a alergicilor pot trăi cu produse din comerţ în condiţiile în care compoziţia lor este clar indicată. Nu există un document de referinţă cu privire la detectarea alergenilor alimentari. Or, necesitatea este reală: se află pe piaţă seturi de dozare vari-ate. Proiectele de standarde în curs se bazează pe metode imunologice şi pe acizi nucleici. Este vorba de consideraţii generale care vor trebui să fie urmate de cerinţe cu privire la validarea metodelor.

OPINIA SPECIALISTULUI

FRÉDÉRIC SALTRONDirector de laborator,

responsabil al unei unităţi de analiză la laboratorul din Marsilia, Serviciul Comun al

Laboratoarelor

„O metodă validată şi direct utilizabilă”

Necesităţile de standardizare au apărut în urma publică-rii a două texte reglementare, cu privire la cosmetice (directi-va 76/768/CEE modificată) şi detergenţi (directiva 2002/216/CE), care impun o etichetare informativă pentru 26 de com-ponenţi care pot fi potenţial alergeni de îndată ce depăşesc o anumită concentraţie. Dozarea lor justă se poate dovedi dificilă. Este cazul parfumurilor: concentraţiile sunt variate, moleculele sunt numeroase, matricea este complicată. Este vorba în primul rând să se pună la punct o metodă de ana-liză cu privire la materiile prime de parfumare, destinate a fi încorporate în cosmetice şi detergenţi, scopul fiind dozarea alergenilor în produsul final.

Asociaţia Internaţională a Parfumurilor – International Fragrance Association (IFRA) – a publicat o metodă de anali-ză care serveşte ca bază pentru elaborarea de către grupul de lucru Parfumuri şi colofan, al CEN/TC 347 a unui standard care permite să se măsoare 24 de molecule potenţial alergene ale materiilor prime pentru parfumare. După încercările prelimi-nare interlaboratoare, aceeaşi metodă a INFRA (care datează din 1996) a fost modificată şi îmbunătăţită. Standardizarea are deci ca obiectiv complementar să ofere laboratoarelor de control o metodă validată şi direct utilizabilă.

Traducere: Maria Bratu, din: Enjeux, nr. 275, iunie 2007

Asociaţia de Standardizare din România – organis-mul naţional de standardizare – a adoptat standardul EN 1811:1998 cu indicativul SR EN 1811:2002, şi titlul: Metodă de încercare de referinţă pentru eliberarea nichelu-lui din produsele care sunt destinate să vină în contact direct şi prelungit cu pielea2 Analizele în punctele critice de control

Page 17: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea ��

ISO SE IMPLICĂ ÎNTR-UN DOMENIU DE ACTUALITATE – ENERGIA EOLIANĂWILLIAM A. BRADLEY III, vicepreşedinte al Asociaţiei Americane a Producătorilor de Aparataj (AGMA), Secţia Tehnică

La force du vent est une des plus importantes sources d’energie renouvelable, enregis-trant au niveau mondial les deux dernières années une augmentation très rapide d’envi-ron 10 000 MW. ISO et CEI ont créé un groupe de travail commun, JWG, afin d’élaborer des normes internationales à base desquelles seront construites des turbines éoliennes.Mots clés: énergie renouvelable, énergie éolienne, normes internationales, centrales éolien-nes, turbines éoliennes

Forţa vântului este una din cele mai importante surse de ener-gie regenerabilă, înregistrând la nivel mondial, în ultimii doi ani, o creştere foarte rapidă de circa 10 000 MW. Pentru a veni în întâm-pinarea necesităţilor din industria de profil privind proiectarea turbi-nelor eoliene, ISO şi CEI au consti-tuit un grup de lucru comun, JWG în vederea elaborării de standarde internaţionale în acest domeniu.

Forţa vântului este una din cele mai importante surse de energie re-generabilă, cu cea mai rapidă creş-tere în ultima perioadă de timp. Astfel, în ultimii doi ani s-a înre-gistrat o creştere la nivel mondial, a producţiei de energie electrică din surse eoliene de circa 10 000 MW anual, ceea ce în procente reprezin-tă 20% anual.

În acelaşi timp, costurile de producţie pentru energia eoliană au scăzut. În 2005, aceste costuri au reprezentat doar o cincime faţă de cele din anul 1990, iar în con-

tinuare se estimează o tendinţă de scădere, având în vedere producţia în masă de turbine eoliene de mare capacitate.

Anul trecut, în peste 40 de ţări capacitatea de generare de energie electrică din surse eoliene a crescut. A se vedea tabelele de mai jos, care prezintă comparativ pentru anul 2004 şi 2005, capacitatea totală de energie electrică generată din surse eoliene la nivel mondial, european şi în primele 10 ţări producătoare de energie eoliană.

În Germania, care este unul din liderii mondiali în fabricarea de componente pentru turbine eolie-ne, există în jur de 16 000 de astfel de turbine instalate. Aşa cum reiese din tabelele de mai sus, Germania se află pe primul loc în clasamentul producătorilor de energie electrică din surse eoliene, realizând 31 % din producţia mondială în 2005, ceea ce reprezintă 6% din consu-mul total de energie electrică din această ţară. Un raport al Agenţiei

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Page 18: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

�� Standardizarea • Septembrie 2007

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Germane pentru Energie (DENA) indică pentru anul 2015 un consum estimat de energie electrică din surse eoliene de 15%. În schimb, Danemarca nu a înregistrat nici o creştere a capacităţii de energie eo-liană în ultimul an; totuşi, turbinele eoliene instalate în această ţară ar putea acoperi 50 % din consumul naţional total de energie electri-că. În prezent, în Danemarca 23 % din consumul naţional de energie electrică provine din producţia de energie eoliană, ceea ce face ca din acest punct de vedere, Danemarca să fie lider mondial, iar producţia remanentă de energie eoliană este vândută altor ţări. Spania se află pe locul doi în clasamentul ţărilor producătoare de energie eoliană; în prezent energia eoliană acoperă 8 % din consumul naţional de ener-gie electrică şi se intenţionează ca această cifră să se dubleze până în anul 2012. Deşi, la nivel mondial, mai puţin de 1 % din consumul de energie electrică provine din ener-gia eoliană, aceasta devine an de an tot mai competitivă.

Cu câţiva ani în urmă, cele mai multe dintre centralele eoliene in-stalate aveau o capacitate de maxi-mum 1 MW. Multe astfel de cen-trale erau instalate în gospodării şi necesitau subvenţii guvernamen-tale pentru a fi capabile să genere-ze destulă energie electrică pentru consum. În prezent, se produc, în mod curent, turbine eoliene cu o capacitate cuprinsă între 1,5 MW şi 2,5 MW, iar în Germania au fost instalate deja trei turbine eoliene de capacitate mare (4,5 - 5 MW). Prin utilizarea turbinelor eoliene de capacitate mai mare se realizează economii importante, ceea ce face ca energia eoliană să devină din ce în ce mai utilizată ca sursă de ener-gie alternativă, mai ales că este şi „regenerabilă”.

Tendinţa de a utiliza mai mult energia eoliană în consumul de energie electrică va continua, de-oarece vor fi disponibile unităţi de capacitate din ce în ce mai mare. Agenţiile europene pentru energie regenerabilă prevăd anual un bu-

get pentru cercetare şi dezvoltare de 250 milioane de euro, din care o parte este alocată pentru a se studia posibilitatea de a mări capacitatea turbinelor eoliene la 8 MW şi chiar la 10 MW până în 2010.

Turbinele eoliene reprezintă una din cele mai importante aplica-ţii ale sistemelor electromecanice. Aceste turbine necesită dispozitive de acţionare a unor angrenaje de mare putere, compacte, de dimen-siuni mici şi generatoare electrice, care furnizează sarcini fluctuante într-un mediu cu vibraţii înalte şi temperaturi extreme.

Proiectarea unor astfel de tur-bine eoliene necesită specificaţii corespunzătoare pentru toate sub-ansamblurile mecanice şi electrice care le compun. De aceea, un stan-dard internaţional privind aceste aspecte este foarte necesar, mai ales că unele din proiectele de turbine eoliene realizate în trecut au pre-zentat deficienţe serioase.

2004Capacitatea de producţie efectivă

a turbinelor eoliene

Locaţie

Procent de creştere în

2004%

Capacitate de producţie la începutul anului 2005

MW

Mondial 20,6 47 574

Europa 20,0 34 630

1 Germania 13,8 16 628

2 Spania 33,2 8 263

3 SUA 6,3 6 752

4 Danemarca 0,1 3 118

5 India 40,7 2 983

6 Italia 42,0 1 265

7 Olanda 18,2 1 078

8 Japonia 46,0 940

9 Marea Britanie 27,4 897

10 Austria 46,3 607

2005Capacitatea de producţie efectivă

a turbinelor eoliene

Locaţie

Procent de creştere în

2005 %

Capacitate de producţie

la începutul anului 2006

MW

Mondial 23,7 58 982

Europa 17,5 40 700

1 Germania 10,8 18 428

2 Spania 21,3 10 027

3 SUA 36,0 9 149

4 India 47,7 4 430

5 Danemarca 0,0 3 128

6 Italia 35,7 1 717

7 Marea Britanie 52,3 1 353

8 China 64,9 1 260

9 Olanda 13,1 1 219

10 Japonia 16,1 1 040

Page 19: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea ��

Comitetul tehnic de standar-dizare al ISO, care se ocupă de aspectele mecanice ale angrena-jele este TC 60, Gears (Angrena-je). Cu toate acestea, standardele existente, care se referă la turbi-nele eoliene au fost elaborate în comitetul tehnic al TC 88 al CEI, Wind turbines (Turbine eoliene). Aceste standarde CEI prezin-tă doar specificaţii pentru per-formanţe de sistem. In 2003, în cadrul CEI/TC 88 a fost propus un nou proiect de standard, spe-cific amplificatoarelor de turaţie din cadrul turbinelor eoliene. În acelaşi timp, mulţi membri ISO şi CEI, cum ar fi Institutul Naţional de Standardizare Ame-rican (ANSI), American Gear Manufacturer (AGMA) şi Ame-rican Wind Energy Association (AWEA) s-au implicat deja în elaborarea unor standarde pen-tru proiectare şi a unor specifica-ţii aferente amplificatoarelor de turaţie pentru generarea de ener-gie electrică din surse eoliene. Unul din aceste standarde este standardul naţional american ANSI/AGMA/AWEA 6006-A3.

ISO şi CEI au decis să for-meze un Grup de Lucru Comun (Joint Working Group - JWG) între ISO/TC 60 şi CEI/TC 88, care să elaboreze un standard pentru amplificatoarelor de tura-

ţie ale turbinelor eoliene.

La prima reuniune a JWG care a avut loc în mai 2004, au participat 45 de reprezentanţi ISO şi CEI şi s-a stabilit să se elaboreze un standard ISO/CEI. În urma discuţiilor din cadrul JWG, avându-se în vedere cerinţele la nivel internaţional, s-a făcut recomandarea ca standardul american ANSI/AGMA/AWEA 6006-A3 să fie transformat printr-o procedură de standardizare rapidă (fast track) în standard internaţio-nal şi să se aibă in vedere şi elabora-rea unei a doua ediţii a acestui stan-dard internaţional, care să extindă cerinţele pentru turbinele eoliene de dimensiuni mai mari. Ca urma-re, în anul 2005 a fost publicată pri-ma ediţie a standardului internaţio-nal ISO 81400-4, Wind turbine ge-nerator system – Part 4: Gearboxes for turbines from 40 kW to 2 MW and larger, care este un standard de referinţă ce furnizează informa-ţii despre specificarea, selectarea, proiectarea, fabricarea, procurarea, funcţionarea şi monitorizarea am-plificatoarelor de turaţie ale siste-melor generatoare din cadrul turbi-nelor eoliene, în condiţii de securi-tate. Comitetul AGMA care a avut responsabilitatea elaborării acestui standard internaţional a fost format din producători, utilizatori, consul-tanţi, producători de rulmenţi, fur-nizori de sisteme de lubrifiere etc.

cu experienţă bogată, din întreaga lume. Mulţi din aceşti experţi au devenit membri ai JWG. În prezent, în cadrul JWG se lucrează la revizu-irea acestui standard internaţional, pentru a se răspunde necesităţilor unor sisteme de acţionare mai mari în acest domeniu.

În concluzie, se poate spune că viitorul se arată favorabil pentru industria de turbine eoliene. Exis-tă o cerere în continuă creştere de energie electrică din surse eoliene, deoarece aceste surse de energie sunt regenerabile şi viabile. Se esti-mează că energia eoliană va conti-nua să aibă cea mai rapidă creştere din domeniul producerii de energie electrică, cu peste 10 000 MW anu-al la nivel mondial. Deoarece se vor produce turbine eoliene de dimen-siuni mai mari, ţările care produc energie electrică din surse eoliene vor realiza considerabile economii la scară. În prezent se fac eforturi susţinute pentru a face sistemele de acţionare ale turbinelor eoliene mai fiabile şi cu o durată de func-ţionare mult mai mare. Activităţile de standardizare în acest domeniu vor continua să se desfăşoare în ca-drul ISO, CEI şi al grupului comun de lucru ISO/CEI JGW, elaborând standarde internaţionale care să susţină această industrie aflată în plină dezvoltare. n

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Notă naţională

Asociaţia de Standardizare din România s-a implicat în susţinerea efortului de introducere şi utilizare în ţara noastră a energiei electrice obţinute din surse eoliene, prin adoptarea standardelor europene şi interna-ţionale referitoare la acest domeniu.

În acest domeniu există comitetul tehnic de standardizare CT 174, Turbine eoliene, care este corespon-dentul român al comitetului tehnic internaţional de standardizare, CEI/TC 88, Wind turbines (menţionat în acest articol) şi al celui european CLC/TC 88, Wind turbines. Domeniul de activitate al CT 174 este elaborarea standardelor pentru turbogeneratoare eoliene, cu referire la securitate, tehnici de măsurare şi proceduri de încercare. Au fost adoptate 9 standarde europene şi 2 standarde internaţionale, prin metoda traducerii, a filei de confirmare şi a anunţului. Este de menţionat seria de standarde SR EN 61400, Turbine eoliene.

Page 20: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

20 Standardizarea • Septembrie 2007

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂDomeniul de activitate al comitetului tehnic internaţional ISO/TC 60, Gears, menţionat în acest articol,

este acoperit de comitetul tehnic român CT 61, Transmisii mecanice, care are ca obiectiv standardizarea în domeniul arborilor pentru maşini şi a accesoriilor acestora, a curelelor de transmisie şi a roţilor aferente, a angrenajelor şi variatoarelor de turaţie. Standardele din seria ISO 81400, la care se face referire în articol, nu au fost adoptate încă ca standarde române. n

Traducere: Mihaela Anghelescu - expert standardizare, Direcţia Publicaţii, din: ISO Focus, vol. 4, nr. 12, de-cembrie 2006-ianuarie 2007, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected].

ASRO-ORGANISMUL DE CERTIFICARE SISTEME DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII (ASRO OC-SMC) a emis încă un CERTIFICAT de conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO 9001: 2001 pentru:

� S.C. NICAS SRL Bucureşti pentru domeniile: � Confecţionare, montare, întreţinere de structuri şi tâmplării metalice şi PVC şi a accesoriilor pentru acestea (cod CAEN 281 şi cod CAEN 454)� Confecţionarea ambalajelor de carton şi hârtie pentru cadouri şi a accesoriilor acestora tip flori, fructe, frunze artificiale, articole surpriză (cod CAEN 212 şi cod CAEN 3663)

STANDARDE ELABORATE DE ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA ÎN DOMENIUL ENERGIEI EOLIENE

INDICE TITLU

SR CEI 60050-415:2005 Vocabular Electrotehnic Internaţional. Capitolul 415: Aerogeneratoare

SR CEI/TR 61400-24:2006 Turbine eoliene. Partea 24: Protecţia împotriva trăsnetului

SR CEI/TS 61400-23:2006 Turbine eoliene. Partea 23: Încercări de rezistenţă ale palelor rotorice în mărime na-turală

SR EN 50308:2005 Turbine eoliene. Măsuri protectoare. Prescripţii pentru proiectare, exploatare şi între-ţinere

SR EN 61400-1:2006 Turbine eoliene. Partea 1: Condiţii de proiectare

SR EN 61400-11:2001 Turbine eoliene. Partea 11: Tehnici de măsurare a zgomotului

SR EN 61400-11:2004 Turbine eoliene. Partea 11: Tehnici de măsurare a zgomotului

SR EN 61400-11:2004/A1:2007 Turbine eoliene. Partea 11: Tehnici de măsurare a zgomotului

SR EN 61400-12:2001 Turbine eoliene. Partea 12: Tehnici de măsurare a performantelor de putere

SR EN 61400-12-1:2007 Turbine eoliene. Partea 12-1: Măsurarea performanţelor de putere a turbinelor eoliene pentru producerea energiei electrice

SR EN 61400-2:2001 Turbine eoliene. Partea 2: Securitatea turbinelor eoliene mici

SR EN 61400-2:2007 Turbine eoliene. Partea 2: Condiţii de proiectare pentru turbine eoliene mici

SR EN 61400-21:2003 Turbine eoliene. Partea 21: Măsurarea şi evaluarea caracteristicilor de calitate ale pute-rii turbinelor eoliene conectate la o reţea electrică

STAS R 12232-84 Energia vântului. Terminologie

Page 21: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea 21

STANDARDELE INTERNAŢIONALE TREBUIE SĂ CONTRIBUIE LA CREŞTEREA EFICIENŢEI ENERGETICEALAN BRYDEN, secretar general al ISO

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Conformément au rapport Perspectives du développement mondial de l’énergie, dans les prochaines 25 années, la demande globale d’énergie augmentera de 50%, le rôle prin-cipal étant joué toujours par les combustibles fossils (80%), ce qui n’est pas compatible avec la tendance desdits combustibles de se faire toujours plus rares et avec la pollution engendrée par les émissions de gaz à effet de serre. La solution la meilleure à moyen terme est le développement des sources d’énergie alternatives et recyclables...Mots clés: efficience énergétique, énergie alternative, énergie recyclable, protection de l’envi-ronnement, normes internationales

Page 22: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

22 Standardizarea • Septembrie 2007

În conformitate cu raportul World Energy Outlook 2006, pre-zentat de Agenţia Internaţională de Energie, care se bazează pe tendin-ţele şi pe priorităţile economiilor în curs de dezvoltare, cererea globală de energie în următorii 25 de ani ar trebui să crească cu mai mult de 50 %, iar ponderea energiei pe bază de combustibili fosili ar trebui să reprezinte încă 80 % din totalul de energie produsă. Este clar că aceas-tă tendinţă nu poate fi compatibilă cu tendinţa de epuizare şi cu nive-lul de distribuţie inegal al rezerve-lor mondiale de combustibil fosil, precum şi cu nevoia imperioasă de a reduce poluarea cauzată de emisi-ile de gaze cu efect de seră.

Cea mai bună soluţie pe termen mediu pentru creşterea eficienţei utilizării energiei ar fi dezvoltarea surselor de energie alternative şi re-generabile. Însă creşterea eficienţei energetice presupune implicarea activă a utilizatorilor de energie şi a factorilor de decizie, de la guver-ne la consumatori, de la industrie la transport şi construcţii, de la pro-iectarea de produse şi echipamen-te până la proiectarea de reţele şi infrastructuri. Acţiunile necesare implică existenţa unui cumul de reglementări, tehnologii, subvenţii economice, precum şi promovarea bunelor practici.

Deşi au fost elaborate multe strategii şi programe naţionale pe această temă, numai de curând au apărut colaborări şi angajamente regionale şi internaţionale. Cea mai spectaculoasă orientare în această direcţie a fost luată la Summit-ul G8, care a avut loc la Gleneagles, în 2005. Şefii de state care au partici-pat au adoptat o rezoluţie colectivă solemnă pentru „a promova inova-rea, eficienţa şi conservarea energei, a îmbunătăţi politicile, reglementă-rile şi cadrul financiar şi a accelera utilizarea tehnologiilor curate, în

special a acelora cu emisii poluante scăzute”.

Este evident că, în acest context, standardele internaţionale trebuie să îşi aducă contribuţia. Acestea se adresează multora din organisme-le constituite pentru a defini, im-plementa şi monitoriza macro şi micropoliticile din acest domeniu, cum ar fi: armonizarea termino-logiei şi a definiţiilor, prevederea metricii şi a metodelor de încercare pentru evaluare, monitorizarea şi comunicarea consumului de ener-gie, modelarea şi compararea sis-temelor de energie, caracterizarea materialelor şi produselor, ca şi a proceselor de producţie, din punct de vedere al optimizării utilizării energiei.

Standardele internaţionale pot disemina tehnologiile inovative, în special pentru cele aferente surselor de energie alternativă şi regenerabi-lă. Aceste tehnologii vor contribui la reducerea timpului de introdu-cere pe piaţă, la crearea unor pieţe mondiale care să asigure dimensi-unea critică pentru asigurarea suc-cesului economic, ca şi la realizarea de instrumente de decizie obiec-tive pentru acordarea subvenţiilor publice şi reglementări în vederea încurajării unei utilizării largi şi judicioase.

ISO şi CEI au o activitate sem-nificativă atât în domeniul produc-ţiei de energie, cât şi în domeniul utilizării energiei, activitate care a fost prezentată şi în publicaţi-ile ISO Focus. Dar în domeniul

standardizării se poate face mai mult. În acest sens, Consiliul ISO a decis să adopte o atitudine proacti-vă şi a lansat un plan de acţiuni am-biţios pentru a intensifica contribu-ţia ISO. De asemenea, ISO va face o analiză a portofoliului de standarde internaţionale existente pentru a identifica subiectele de interes încă neabordate.

ISO a încheiat un parteneriat cu Agenţia Internaţională de Energie, care are în vedere analiza şi publi-carea stadiului curent al realizării standardelor internaţionale din domeniu, precum şi potenţialul de dezvoltare de noi standarde inter-naţionale care să ajute la promova-rea eficienţei energetice şi a surselor de energie regenerabilă în întreaga lume. S-a prevăzut ca această acti-vitate să fie adusă în atenţia Sum-mit-ului G8, din 2007, din Germa-nia. De asemenea, ISO şi membrii săi vor fi prezenţi la Congresul Mondial al Energiei din noiembrie 2007, unde aspectele privind efici-enţa energetică vor ocupa locuri de frunte pe ordinea de zi a agendei de lucru. n

Traducere: Mihaela Anghelescu, expert principal standardizare, din: ISO Focus, vol. 4, nr. 12, decembrie 2006-ianuarie 2007, revista Organi-zaţiei Internaţionale de Standardi-zare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected].

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

„Standardele interna-ţionale pot disemina

tehnologii inovatoare pentru surse de energie

alternativă şi regenerabilă”

Page 23: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea 23

NOUL RAPORT TEHNIC CU PRIVIRE LA SECURITATEA SOFTWARE-ULUI

ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

ISO publie un nouveau Rapport technique visant à réduire les risques de mise en danger, voire de décès des patients, dus à une mauvaise utilisation ou a un défaut de fonctionne-ment de logiciels de santéMots clés: rapport technique, logiciels de santé, risque, défaut de fonctionnement, mauvaise utilisation

Organizaţia Internaţională de Standardizare publi-că un Raport tehnic care îşi propune să reducă riscurile de accidente sau de decese ale pacienţilor, datorate unei utilizări necorespunzătoare sau a unei funcţionări de-fectuoase a software-ului destinat îngrijirii sănătăţii.

În domeniul sănătăţii, informaţia a fost utilizată cu precădere pentru funcţii administrative relativ critice şi sistemele de sprijin în decizia clinică a căror logică era relativ simplă şi uşor de înţeles, serveau ca sprijin accesoriu în luarea deciziilor şi mai puţin ca referinţă majoră uzuală. Riscurile potenţiale pentru pacient, dis-tincte de problemele legate de administrarea medicală, aveau deci defecte.

La ora actuală, contextul s-a modificat considera-bil, schimbările intervenite fiind de natură a spori ris-curile pentru pacienţi. Un anumit număr de accidente au generat decesul prematur sau complicaţii la pacienţi sau au erodat încrederea publicului în general, care se aşteaptă la o securitate absolută din partea acestui tip de dispozitive. Aceste accidente au avut consecinţe asu-pra reputaţiei organismelor de sănătate sau au ocazio-nat acţiuni substanţiale de dezdăunare.

Noul Raport tehnic ISO/TR 27809:2007, Informa-tică în domeniul sănătăţii. Măsuri care asigură pacien-tului securitatea software-ului utilizat în scopuri de în-grijire a sănătăţii, tratează măsurile de control necesare pentru asigurarea securităţii pacientului în cazul în care recurge la produse de software în domeniul sănă-tăţii şi la standardele necesare a le sprijini. Raportul se aplică acelor produse de software pentru îngrijirea să-nătăţii care nu fac obiectul reglementărilor referitoare la dispozitivele medicale.

Directorii generali şi alţi responsabili ai organizaţi-ilor de îngrijire a sănătăţii trebuie să recunoască că: produseledesoftwareîndomeniulsănătăţiipot

puneînpericolsănătateapacienţilor;

acest risc creşte în funcţie de complexitateaaplicaţiilor; organismele de îngrijire a sănătăţii se sprijină

dinceîncemaimultpeprodusedesoftwareîndome-niulsănătăţii; pentruaevitaacesteriscuri,estenecesarsăse

elaborezestandardepentrufabricareaşiutilizareaaces-tuitipdecalculatorşiacesteatrebuierespectate.

La rândul lor, fabricanţii trebuie să recunoască că: trebuieefectuatecontroalepentruproiectarea,re-

alizareatehnică,producţiaşiutilizareadesoftwareîndo-meniulsănătăţii,iaracestestandardesuntnecesarepentrutoate aceste aspecte, inclusiv pentru controlul calităţii şimanagementulriscurilor, înviitor,controalelevorfisusceptibileaficeru-

tedeclienţişidecătreorganismeledereglementare.Raportul tehnic 27809 examinează standardele

care vor fi necesare dacă securitatea software-ului în domeniul sănătăţii se bazează pe controale efectua-te de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor. Acest raport, care nu reprezintă deocamdată decât o primă etapă, studiază amănunţit standardele şi con-troalele aplicate dispozitivelor medicale şi oferă soluţii practice cu privire la modul de a le adapta la produsele de software pentru îngrijirea sănătăţii.

ISO/TR 27809:2007, Informatică în domeniul sănă-tăţii. Măsuri care asigură pacientului securitatea soft-ware-ului în domeniul sănătăţii, poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Servi-ciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, telefon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88. n

Traducere: Maria Bratu – Comunicat ISO nr. 1068/2007

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Page 24: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

24 Standardizarea • Septembrie 2007

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Produsele cosmetice sunt articole de igienă şi de înfrumuseţare care permit curăţarea, protejarea, parfuma-rea, întreţinerea corpului uman, modificarea aspectului său şi corectarea imperfecţiunilor. Majoritatea lor nu prezintă riscuri pentru sănătate când utilizatorul respectă regulile care figurează pe prospecte sau pe etichete şi când folosesc produsul în cunoştinţă de cauză. Totuşi, contaminarea – în cursul procesului de fabricaţie – poate avea efecte nocive asupra utilizatorului sensibil la anumite substanţe şi poate provoca infecţii, chiar reacţii aler-gice grave.

Standardul ISO 18416:2007, Produse cosmetice. Microbiologie. Detectarea Candidei albicans, va ajuta la limi-tarea efectelor nedorite ale produselor cosmetice, specificând o metodă de examinare pentru uzul laboratoarelor, destinată a garanta calitatea produsului şi securitatea consumatorilor.

„Prezenţa microorganismelor în produsele cosmetice poate genera modificări chimice şi poate altera pro-dusul sau poate prezenta riscuri de infectare, periculoase pentru consumator”, declară Mojdeh Rowshan Tabari, şef de proiect şi coordonator al grupului de lucru care a elaborat standardul. „Trebuie neapărat să fim în măsură să garantăm, înainte de comercializarea produselor cosmetice, că fabricarea lor a fost efectuată respectându-se standardele cele mai riguroase de calitate şi securitate”, adaugă ea.

ISO 18416:2007 oferă liniile directoare pentru detectarea şi identificarea bacteriei Candida albi-cans – microorganism care poate genera infecţii cutanate sau ale mucoaselor.

Standardul interesează laboratoarele de depistare a Candidei albicans, mai ales acelea însărcinate cu controlul şi inspecţia produselor cosmetice, laboratoarele din indus-

tria produselor cosmetice, precum şi diversele laboratoare private.

Standardul ISO 18416 se înscrie în cadrul unei serii de standarde actualmente în curs de elaborare de către comitetul tehnic ISO/TC 217, Produse cosmetice, cu privire

la detectarea şi identificarea microorganismelor din produsele cosmetice. Utilizarea standardelor va juca un rol important în fabricarea unor produse cosmetice sigure.

Documentul poate fi achiziţionat de la Asociaţia de Standardizare din România, Serviciul Vânzări-Abonamente, str. Mendeleev, nr. 21-25, sector 1, Bucureşti, tele-fon: 316 77 25, fax: 317 25 14; 312 94 88. n

Traducere: Maria Bratu – Comunicat ISO 1069/2007

UN NOU STANDARD ISO PENTRU ÎNCERCAREA PRODUSELOR COSMETICE

Qu’il s’agisse de shampoing, de dentifrice, d’articles de maquillage ou de crèmes de beauté, des centaines de milliers de produits cosmétiques verront leur qualité et la sécurité des consommateurs améliorées grâce à une nouvelle norme internationale publiée par l’ISOMots clés: produits cosmétiques, qualité, sécurité, détection de Candida albicans, norme in-ternationale

Page 25: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea 25

STANDARDELE LUNII

MARIA BRATUexpert documentare, Direcţia Publicaţii, ASRO

STANDARDE EUROPENE ADOPTATE INIŢIAL PRIN FILĂ DE CONFIRMARE SAU NOTĂ DE CONFIRMARE, PENTRU CARE SE PUBLICĂ VERSIUNEA ROMÂNĂ

POMPE DE CĂLDURĂSR EN 12263:2002, Sisteme de răcire şi pompe de

căldură. Dispozitive întreruptoare de securitate, pentru limitarea presiunii. Condiţii şi încercări

Prevederile acestui standard european contribuie la aplicarea condiţiilor impuse de Directiva 97/23/CE, privind vasele sub presiune

Clasificare alfanumerică: D41-Maşini frigorifice;Clasificare ICS: 27.080-Pompe de căldură; 27.200-

Tehnica frigului

ELECTROTEHNICĂ ÎN GENERALSR EN 60950-23:2006, Echipamente pentru tehno-

logia informaţiei. Securitate. Partea 23: Echipamente de mari dimensiuni pentru stocarea datelor

Standardul stabileşte prescripţii privind echipa-mentele pentru tehnologia informaţiei prevăzute cu sisteme autonome de stocare a datelor, care conţin părţi mobile periculoase. Aceste sisteme au dimensiuni care pot permite ca o persoană să pătrundă în interior; totodată, ele înglobează şi echipamente de dimensiuni mari în care se poate introduce mâna sau capul în zone care conţin părţi mobile periculoase. Prescripţiile din acest standard completează prescripţiile din standar-dul SR EN 60950-1.

Clasificare alfanumerică: F45-Aparataj electric de

joasă tensiune;Clasificare ICS: 35.020-Tehnologia informaţiei (IT)

în general; 29.020-Electrotehnică în general

ŞINE ŞI COMPONENTE PENTRU LINII FERATESR EN 13231-3:2006, Aplicaţii feroviare. Cale. Re-

cepţia lucrărilor. Partea 3: Criterii de recepţie a lucrări-lor de polizare, frezare şi rabotare a şinelor în cale

Documentul specifică cerinţele tehnice şi măsu-rările care trebuie efectuate pentru recepţia lucrărilor de reprofilare longitudinală şi transversală a ciupercii şinelor de cale ferată, inclusiv a aparatelor de cale care pot fi reprofilate. De asemenea, acest standard infor-mează despre procedurile aplicate pentru verificarea instrumentelor de referinţă care trebuie utilizate pen-tru măsurări şi pentru aprobarea unor instrumente, altele decât cele de referinţă, utilizate pentru măsurări. Standardul se aplică lucrărilor de reprofilare a şinelor Vignole cu masa mai mare sau egală cu 40 kg/m

Clasificare alfanumerică: D60-Generalităţi;Clasificare ICS: 45.080-Şine şi componente pentru

linii ferate

GEOTEXTILESR EN 14150:2006, Bariere geosintetice. Determina-

rea permeabilităţii la lichide

Standardul specifică metoda de măsurare a fluxului unui lichid în regim permanent printr-o geomembrană utilizată ca barieră pentru lichide în aplicaţii pe termen lung. Metoda de încercare şi aparatura descrise permit măsurarea unui flux inferior sau egal cu 10-6 m3/m2/zi-1. În cazul particular în care, în timpul încercării, valorile

L’article présente brièvement les normes que l’Association Roumaine de Normalisation vient de publier le mois dernier

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 26: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

26 Standardizarea • Septembrie 2007

obţinute pentru o geomembrană sunt inferioare limitei de sensibilitate a acestei metode, valoarea fluxului de li-chid este atunci declarată inferioară valorii de 10-6m3/m2/zi-1. Dată fiind durata sa mare, această metodă nu este indicată pentru încercări de control al producţiei. Geosinteticele bentonitice nu pot fi încercate utilizând această aparatură de încercare

Clasificare alfanumerică: M09-Diverse;Clasificare ICS: 59.080.70- Geotextile

PRODUSE PETROLIERE ÎN GENERALSR EN ISO 4259:2007, Produse petroliere. Determi-

narea şi aplicarea valorilor fidelităţii referitoare la meto-dele de încercare

Prezentul standard stabileşte modul de calcul al es-timatelor fidelităţii şi aplicarea lor la specificaţii. În par-ticular, acesta conţine definiţii ale termenilor statistici importanţi (articolul 3), procedurile care urmează a fi adoptate în planificarea unui program de încercări in-terlaboratoare, pentru a determina fidelitatea metodei de încercare (articolul 4), metoda de calcul al fidelităţii din rezultatele unui astfel de program (articolele 5 şi 6) şi procedura de urmat pentru interpretarea rezultatelor de laborator în legătură atât cu fidelitatea metodelor de încercare, cât şi cu limitele impuse de specificaţii (arti-colele 7-10).

Clasificare alfanumerică: A51-Metode de analiză şi încercări;

Clasificare ICS: 75.080-Produse petroliere în general

COMBUSTIBILI LICHIZISR EN 14213:2004, Combustibili pentru încălzire.

Esteri metilici ai acizilor graşi (EMAG). Specificaţii şi metode de încercare

Standardul prezintă caracteristicile şi metodele de analiză ale combustibililor destinaţi încălzirii

Clasificare alfanumerică: A52-Produse petroliere albe;

Clasificare ICS: 75. 160.20-Combustibili lichizi

OŢELURI PENTRU APARATE SUB PRESIUNESR EN 10222-2:2002, Piese forjate din oţel pen-

tru recipiente sub presiune. Partea 2: Oţeluri feritice şi martensitice cu caracteristici specificate la temperatură ridicată

Acest standard stabileşte condiţiile tehnice de livra-re ale pieselor forjate din oţeluri feritice şi martensitice, cu caracteristici precizate la temperatură ridicată, utili-zate pentru recipiente sub presiune

Clasificare alfanumerică: B13-Oţeluri carbon de calitate şi produse din acestea obţinute prin deformare plastică;

Clasificare ICS: 77.140.30-Oţeluri pentru aparate sub presiune; 77.140. 85-Piese forjate

PIESE FORJATESR EN 10222-3:2002, Piese forjate din oţel pentru

recipiente sub presiune. Partea 3: Oţeluri cu nichel cu caracteristici specificate la temperatură ridicată

Documentul stabileşte condiţiile tehnice de livrare pentru piesele forjate din oţel cu nichel, cu caracteris-tici precizate la temperatură scăzută, utilizate pentru recipiente sub presiune

Clasificare alfanumerică: B13-Oţeluri carbon de calitate şi produse din acestea obţinute prin deformare plastică;

Clasificare ICS: 77.140. 85-Piese forjate

PRODUSE REFRACTARESR EN ISO 8895:2006, Produse refractare izolante

fasonate. Determinarea rezistenţei la compresiune la rece

Acest standard stabileşte metoda de determinare a rezistenţei la compresiune la rece a produselor refrac-tare izolante fasonate

Clasificare alfanumerică: H40-Generalităţi;Clasificare ICS: 81.080-Produse refractare

UŞI ŞI FERESTRESR EN 1026:2001, Ferestre şi uşi. Permeabilitate la

aer. Metodă de încercare

Standardul stabileşte metoda convenţională care se utilizează pentru determinarea permeabilităţii la aer a ferestrelor şi uşilor asamblate complet, oricare ar fi ma-terialele din care sunt alcătuite, atunci când sunt supu-se la presiuni de încercare pozitive şi negative

Clasificare alfanumerică: K41-Tâmplărie pentru construcţii;

Clasificare ICS: 91.060.50-Uşi şi ferestre

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 27: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea 27

SR EN 1027:2001, Ferestre şi uşi. Etanşeitate la apă. Metodă de încercare

Documentul defineşte metoda convenţională care se foloseşte pentru determinarea etanşeităţii la apă a ferestrelor şi uşilor asamblate complet, oricare ar fi ma-terialele din care sunt alcătuite

Clasificare alfanumerică: K41-Tâmplărie pentru construcţii;

Clasificare ICS: 91.060.50-Uşi şi ferestre

SR EN 12207:2002, Ferestre şi uşi. Permeabilitatea la aer. Clasificare

Standardul stabileşte clasificarea rezultatelor în-cercării ferestrelor şi uşilor asamblate complet, oricare ar fi materialele din care sunt alcătuite, după încercare conform SR EN 1026.

Clasificare alfanumerică: K41-Tâmplărie pentru construcţii;

Clasificare ICS: 91.060.50-Uşi şi ferestre

SR EN 12208:2002, Ferestre şi uşi. Etanşeitate la apă. Clasificare

Acest standard stabileşte clasificarea rezultatelor încercărilor ferestrelor şi uşilor asamblate complet,

oricare ar fi materialele din care sunt alcătuite, după încercarea realizată conform SR EN 1027

Clasificare alfanumerică: K41-Tâmplărie pentru construcţii;

Clasificare ICS: 91.060.50-Uşi şi ferestre

SR EN 12210:2002, Ferestre şi uşi. Rezistenţa la în-cărcare din vânt. Clasificare

Prezentul standard stabileşte clasificarea rezultate-lor încercării pentru ferestrele şi uşile asamblate com-plet, indiferent de materialul lor, după încercarea reali-zată conform SR EN 12211.

Clasificare alfanumerică: K41-Tâmplărie pentru construcţii;

Clasificare ICS: 91.060.50-Uşi şi ferestre

SR EN 12219:2002, Uşi. Influenţe climatice. Cerinţe şi clasificare

Standardul se aplică foilor de uşă şi uşilor încercate conform SR EN 1121-2 şi SR EN 1294.

Clasificare alfanumerică: K41-Tâmplărie pentru construcţii;

Clasificare ICS: 91.060.50-Uşi şi ferestre n

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 28: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

28 Standardizarea • Septembrie 2007

LIANŢI HIDRAULICI RUTIERIJENI TOMA, expert principal standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO

L’une des priorités nationales de notre pays en vue de l’accès à l’Union Européenne est de réaliser une infrastructure routière au niveau européen. Il est évident que l’une des conditions de l’accomplissement de cet objectif est le respect des normes européennes. Pour aider les ingénieurs qui effectuent des projets techniques, les constructeurs et les producteurs de produits pour les constructions, l’Association Roumaine de Normalisa-tion (ASRO) a adopté les normes européennes en tant que normes roumainesMots clés: infrastructure routière, normes européennes, normes roumaines, liants hydrauli-ques

Una din priorităţile naţionale în vederea integrării României în Uni-unea Europeană o constituie reali-zarea unei infrastructuri rutiere la nivel european.

Este evident că una din condi-ţiile realizării acestui deziderat este respectarea standardelor europene. Pentru a veni în ajutorul proiectan-ţilor, constructorilor, producători-lor de produse pentru construcţii,

Asociaţia de Standardizare din Ro-mânia (ASRO) a adoptat standarde-le europene ca standarde române.

Unul din aceste standarde euro-pene, ENV 13282:2000 a fost adop-tat, prin traducere, ca standard ro-mân, SR ENV 13282:2002, Lianţii hidraulici rutieri. Compoziţie, speci-ficaţii şi criterii de conformitate, în cadrul comitetului tehnic CT 111, Ciment şi var, coordonat din partea

ASRO de d-na Ecaterina Aramă.

Lianţii hidraulici rutieri sunt produse finite, obţinute în fabrici şi livrate gata de utilizare.

Standardul prevede utilizarea acestora pentru realizarea straturi-lor de bază şi de fundaţie, a stratu-rilor de formă, cât şi pentru stabili-zarea şi tratarea solului.

Un liant hidraulic rutier trebuie să se prezinte sub formă de pulbere fabricată dintr-un amestec de dife-rite componente şi să aibă o com-poziţie omogenă. O caracteristică aparte a lianţilor hidraulici este ace-ea că atunci când sunt amestecaţi cu apa se întăresc, atât în aer, cât şi în apă, şi rămân în stare solidă, chiar şi sub apă.

Standardul cuprinde referiri la componentele lianţilor hidraulici rutieri, cum sunt: componentele principale (de exemplu clincher, zgură, materiale puzzolanice, ce-nuşă zburătoare, şisturi calcinate ş.a.), componentele auxiliare mino-re (materiale anorganice minerale),

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 29: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea 29

sulfatul de calciu şi aditivii.

Standardul stabileşte patru clase de rezistenţă ale lianţilor hidraulici rutieri având drept criteriu de clasi-ficare rezistenţa standard minimă.

Standardul detaliază condiţiile mecanice, precizând rezistenţa la compresiune la 7 zile şi la 28 de zile pentru fiecare clasă de rezistenţă în parte, condiţiile fizice, cum sunt fi-neţea, timpul iniţial de priză, stabi-litate şi condiţiile chimice.

Componentele unui liant hi-draulic rutier şi proporţia medie a lor trebuie să fie înregistrate şi de-clarate de producător, atunci când acest lucru este cerut de către utili-zator. De asemenea, aceştia trebuie identificaţi pe documentele însoţi-toare printr-o notare specifică pre-văzută de standard.

Conformitatea lianţilor ruti-eri cu condiţiile din standardul SR ENV 13282 trebuie să fie conti-

nuu evaluată, de aceea standardul cuprinde şi un capitol care preci-zează criteriile de conformitate ce trebuie aplicate, inclusiv proceduri-le de evaluare şi condiţiile de con-formitate, inclusiv frecvenţa mini-mă de eşantionare pentru fiecare caracteristică de încercat.

Pentru utilizarea corectă a acestui standard trebuie avute în vedere şi standardele la care se fac referiri în textul acestuia, şi care au fost adoptate ca standarde române. Acestea sunt:

SR EN 197-1, Ciment - Partea 1: Compoziţie, specificaţii şi crite-rii de conformitate ale cimenturilor uzuale

SR ENV 413-1, Ciment pentru zidărie. Partea 1: Specificaţie

SR ENV 459-1, Var pentru con-strucţii. Partea 1: Definiţii, specifica-ţii şi criterii de conformitate

SR EN 459-2, Var pentru construcţii. Partea 2: Metode de încercare

SR EN 196-1, Metode de încer-cări ale cimenturilor. Partea 1: De-terminarea rezistenţelor mecanice

SR EN 196-2, Metode de încer-cări ale cimenturilor. Partea 2: Ana-liza chimică a cimenturilor

SR EN 196-3, Metode de încer-cări ale cimenturilor. Partea 3: De-terminarea timpului de priză şi a stabilităţii

SR EN 196-6, Metode de încer-cări ale cimenturilor. Determinarea fineţii.

SR EN 196-7, Metode de încer-cări ale cimenturilor. Partea 1: Me-tode de prelevare şi pregătire a pro-belor de ciment

SR EN 197-21, Metode de în-cercări ale cimenturilor. Partea 21: Determinarea conţinutului de clo-ruri, dioxid de carbon şi alcalii din cimenturi n

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Page 30: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

30 Standardizarea • Septembrie 2007

Protecţia mediului a devenit una din problemele principale ale umanităţi. Presiunea generată de schim-bările climatice, resursele naturale mondiale în con-tinuă scădere şi multe alte modificări ale mediului au determinat elaborarea a nenumărate legi a căror res-pectare contribuie la conservarea şi refolosirea resur-selor existente.

Una dintre cele mai acute probleme legate de pro-tecţia mediului este reprezentată nu numai de gene-rarea deşeurilor în cantităţi mari, ci şi de gestionarea necorespunzătoare a acestora.

În România, Legea 137/1995 privind protecţia me-diului legiferează faptul că „statul recunoaşte tuturor persoanelor dreptul la un mediu sănătos”.

Dezvoltarea economică din ultimii ani, creşterea producţiei şi a consumului, dar şi existenţa tehnologi-ilor şi a instalaţiilor deja învechite din industrie, care consumă energie şi materiale în exces, au condus, anu-al, la generarea de cantităţi mari de deşeuri.

Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor con-duce la numeroase cazuri de contaminare a solului, a aerului şi a apelor subterane şi de suprafaţă, amenin-ţând totodată şi sănătatea populaţiei.

Conform legislaţiei în vigoare şi a experienţei eu-ropene în domeniu, deşeurile pot fi reutilizate de către agentul economic generator, pot fi tratate şi reciclate sau transferate către o staţie de tratare (pentru reduce-rea gradului lor de periculozitate) sau către un incine-rator (pentru reducerea volumului). Deşeurile nerecu-perabile sunt, de obicei, depozitate, dar numai ca ulti-mă opţiune de eliminare. Fiecare etapă din gestionarea

deşeurilor poate prezenta un potenţial risc pentru me-diu, deoarece diferitele metode de gestionare implică eliberarea poluanţilor în mediu.

De asemenea, conform politicilor actuale de dez-voltare durabilă, se impune necesitatea stabilirii unor indicatori de mediu, care să reflecte tendinţele stării mediului şi să monitorizeze progresele făcute în dome-niul respectiv.

Orice organizaţie trebuie să-şi implementeze un sistem de management al mediului (SMM) pentru a putea ţine sub control eficient şi eficace fiecare as-pect de mediu posibil în acea organizaţie. Certificarea acestui sistem de către un organism de certificare oferă recunoaştere pe plan naţional, european sau internaţi-onal, determinând creşterea încrederii partenerilor de afaceri în capacitatea organizaţiei de a gestiona aspec-tele de mediu şi de a furniza servicii competitive.

Conform noilor cerinţe europene, se va pune un ac-cent deosebit atât pe controalele realizate de autorităţile abilitate în acest sens, cât, mai ales, pe autocontrolul ce va trebui să se deruleze la nivelul fiecărei organizaţii.

Pentru a asigura un control adecvat şi eficace al de-şeurilor şi mediului, este necesar să fie cunoscute atât cerinţele legale referitoare la deşeuri, cât şi standardele aplicabile.

Legile, reglementările tehnice şi prevederile ad-ministrative sunt emise de autorităţi legislative şi sunt obligatorii. Cunoaşterea şi respectarea legilor permit funcţionarea pe piaţă a societăţilor comerciale.

Standardele sunt elaborate prin consens de factorii

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

GESTIONAREA DEŞEURILOR

JENI TOMA expert standardizare, Direcţia Publicaţii, ASRO

La protection de l’environnement est devenue l’un des principaux problèmes de l’huma-nité. La pression engendrée par les changements climatiques, les ressources naturelles en baisse continue et beaucoup d’autres modifications de l’environnement ont deter-miné la promulgation de nombreuses lois dont le respect contribue à la conservation et à la reutilisation des résultats existantsMots clés: protection de l’environnement, déchets, management des déchets, lois, organisa-tion

Page 31: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

Septembrie 2007 • Standardizarea ��

STANDARDIZAREA ROMÂNĂinteresaţi din cadrul comitetelor tehnice de standardi-zare şi utilizarea lor este voluntară. Cunoaşterea şi res-pectarea standardelor asigură competenţa şi competi-tivitatea societăţilor comerciale, fiind un factor deter-minant al succesului în cadrul pieţei unice europene.

Pentru a putea să creaţi o bază de documente necesare atât pentru respectarea legislaţiei, cât şi pentru creşterea competitivităţii produselor şi servi-ciilor dumneavoastră, ASRO a realizat colecţia pe CD:

„GESTIONAREA DEŞEURILOR – colecţie de acte normative”.

CD-ul cuprinde legislaţia de bază referitoare la protecţia mediului şi lista tuturor standardelor în vigoare referitoare atât la protecţia mediului, în ge-neral, cât şi la deşeuri. De asemenea, sunt incluse şi listele standardelor referitoare la calitatea apei, cali-tatea aerului şi calitatea solului. n

Se poate opta pentru trei variante ale produsului:

Varianta 1: „GESTIONAREA DEŞEURILOR – COLECŢIE DE ACTE NORMATIVE”Varianta 2: „GESTIONAREA DEŞEURILOR – COLECŢIE DE ACTE NORMATIVE”, plus 9 standarde referitoare la salubrizarea localităţilor

SR 13330:1996 Salubrizarea localităţilor. Vocabular

SR 13343:1996 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii generale de proiectare pentru depozitarea controlată

SR 13350:1996 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane şi rurale. Clasificare

SR 13351:1996 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane şi rurale. Prescripţii generale de colectare selectivă

SR 13386:1997 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Forme şi dimensiuni de recipiente pentru precolectare

SR 13387:1997 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii de proiectare a punctelor pentru precolectare

SR 13388:1997 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii de amplasare a depozitelor controlate

SR 13399:1998 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii de dimensionare a depozitelor controlate

SR 13400:1998 Salubrizarea localităţilor. Deşeuri urbane. Prescripţii pentru determinarea cantităţilor de deşeuri urbane

Varianta 3: „GESTIONAREA DEŞEURILOR – COLECŢIE DE ACTE NORMATIVE”, plus 6 standarde referitoare la caracterizarea deşeurilor, respectiv levigare şi analiza eluatelor

SR EN 12457-1:2003 Caracterizarea deşeurilor. Levigare. Test de verificare a conformităţii pentru levigarea deşeurilor granulare şi a nămolurilor. Partea 1: Test cu o etapă pe şarjă la un raport lichid-solid de 2 l/kg pentru materiale cu conţinut ridicat de solid şi cu dimensiunea particulei sub 4 mm (fără sau cu reducerea dimensiunii)

SR EN 12457-2:2003 Caracterizarea deşeurilor. Levigare. Test de verificare a conformităţii pentru levigarea deşeurilor granulare şi a nămolurilor. Partea 2: Test cu o etapă pe şarjă la raportul lichid-solid de 10 l/kg pentru materiale cu dimensiunea particulei sub 4 mm (fără sau cu reducerea dimensiunii)

SR EN 12457-3:2003 Caracterizarea deşeurilor. Levigare. Test de verificare a conformităţii pentru levigarea deşeurilor granulare şi a nămolurilor. Partea 3: Test cu doua etape pe şarjă la raportul lichid-solid de 2 l/Kg şi de 8 l/Kg pentru materialele cu conţinut înalt de solid şi cu dimensiunea particulei sub 4 mm (fără sau cu reducerea dimensiunii)

Page 32: COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE ŞI COMITETUL … · 2007-10-01 · Algeria, Armenia, Iordania, Liban, Moldova şi Siria sunt vizate în con-tinuare. Ca o confirmare a intere-sului

32 Standardizarea • Septembrie 2007

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Pentru o mai bună gestionare a deşeurilor, este ne-cesară şi implementarea unui sistem de management al mediului. Această implementare conduce la îmbunătă-ţirea continuă a calităţii mediului, organizaţiile acor-dând o atenţie deosebită impactului produs de activită-ţile, produsele şi serviciile lor asupra mediului.

Dar pe lângă beneficiile asupra mediului, imple-mentarea unui SMM conduce în timp şi la rentabiliza-rea organizaţiei prin:

l reducerea utilizării materiilor prime/resurselor;

l reducerea consumului de energie;l reducerea costurilor pentru generarea şi eli-

minarea deşeurilor;l utilizarea resurselor regenerabile;l promovarea unor produse ecologice pe piaţa

europeană;l obţinerea unei imagini mai bune în mediul de

afaceri.

Toate acestea au ca rezultat reducerea cheltuie-lilor de realizare a produselor, respectiv reducerea

preţurilor acestora, ceea ce determină creşterea com-petitivităţii şi recunoaşterea pe plan naţional, european şi internaţional.

ASRO oferă şi servicii pentru certificarea sistemu-lui de management al mediului, în conformitate cu SR EN ISO 14001:2004 prin Organismul de certifi-caredesistemedemanagementdemediu,care este dublu acreditat de către RENAR şi Raad vor Accredi-tatie (RvA) – Olanda. Certificatul emis cu sigla RvA are recunoaştere internaţională, ceea ce conferă celor certificaţi un real avantaj în faţa concurenţei.

Protejarea mediului înconjurător trebuie să fie unul dintre obiectivele fiecărei companii, în condiţii-le în care integrarea României în Uniunea Europeană aduce noi constrângeri legate de acest aspect. Dezvol-tarea politicii economice, cadrul legislativ din ce în ce mai restrictiv cu privire la cerinţele legate de proteja-rea mediului înconjurător, preocupările diverse pentru dezvoltarea durabilă conduc nemijlocit la necesitatea tratării cu atenţie deosebită a tuturor aspectelor care au o directă legătură cu mediul. n

SR EN 12457-4:2003 Caracterizarea deşeurilor. Levigare. Test de verificare a conformităţii pentru levigarea deşeurilor granulare şi a nămolurilor. Partea 4: Test cu o etapă pe şarjă la raportul lichid-solid de 10 l/Kg pen-tru materiale cu dimensiunea particulei sub 10 mm (fără sau cu reducerea dimensiunii)

SR EN 12506:2004 Caracterizarea deşeurilor. Analiza eluatelor. Determinarea pH, As, Ba, Cd, Cl-, Co, Cr, Cr Vl, Cu, Mo, Ni, NO2-, Pb, S total, SO42-, V şi Zn

SR EN 13370:2004 Caracterizarea deşeurilor. Analiza eluatelor. Determinarea amoniului, AOX, conductivităţii, Hg, in-dicelui de fenol, COT, CN uşor eliberabile, F