Upload
others
View
12
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1
COMITETUL DE COORDONARE
CONSTANTIN DUMITRU LAURENȚIU – primar
DOGARU DUMITRU VALERICĂ – viceprimar
CÂRCEI ELENA - secretar
BABOIU VALENTINA – consilier urbanistic
DOLOIU AURORA – contabil
ȚIBOACĂ MONALISA – asistent social
BUCUROIU NICOLAE – consilier local
CÂRCEI NICOLAE – profesor
URJAN ADRIAN – preot
PAPAZISSU DANIEL – administrator, om de afaceri
CONSULTANT PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI:
S.C. CONTAUDIT S.R.L.
EDITARE GRAFICĂ ȘI FOTOGRAFIE: CÂRCEI NICOLAE
"Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care asigură necesitățile prezente
fără a compromite posibilitățile generațiilor viitoare de a-si satisface propriile
necesități."
(Raportul Comisiei Brundtland, 1987)
2
1. INTRODUCERE
Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Beceni își propune să
valorifice potențialul, oportunitățile și realele disponibilități pentru dezvoltare,
inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ și competitiv, menit a atrage
investiții private importante din țară și străinătate.
Planificarea strategică reprezintă unul din instrumentele pe care
comunitățile locale îl pot utiliza pentru a avea certitudinea că politicile și
programele prognozate corespund așteptărilor cetățenilor și necesitaților de
dezvoltare durabilă.
Printre obiectivele pe care ni le-am propus, atunci când am inițiat acest
proiect, menționăm importanța formării unei deprinderi a participării publice,
stimularea capacității de adaptare a cetățenilor la cultura schimbării,
transformarea comunei Beceni într-un punct de referință pentru alte comune, și,
nu în ultimul rând, utilizarea eficientă și concentrată a tuturor resurselor locale
corelată cu atragerea și utilizarea rațională a fondurilor de finanțare publice și
private, interne și internaționale.
Dorim să mulțumim consilierilor locali, profesorilor, medicilor și tuturor
cetățenilor care, prin participarea lor, au făcut posibilă realizarea acestui proiect și
ne exprimăm încrederea că ideile cuprinse în Conceptul de Dezvoltare Strategică
vor contribui la dezvoltarea comunei noastre într-un cadru democrat, cu valențe
europene, care va asigura creșterea calității vieții și prosperitatea cetățenilor săi.
3
Strategia de Dezvoltare Locală este un document în care sunt prevăzute
direcţiile și obiectivele de dezvoltare a unei comunităţi pe termen scurt, mediu și
lung.
Este necesară pentru:
asigura un portofoliu de proiecte pentru accesarea fondurilor structurale și
de coeziune economică, cât și a altor instituţii guvernamentale și
neguvernamentale;
ajuta la dezvoltarea coerentă a tuturor sectoarelor socio - economice ale
comunităţii;
este inovatoare, asigurând conlucrarea tuturor segmentelor comunităţii
prin organizarea efortului comun pentru dezvoltarea locală a comunei.
comunitatea nu primeşte finanţare dacă un proiect nu este conform cu
programul de dezvoltare strategică al acesteia ;
asigura abordarea de jos în sus a tuturor segmentelor comunităţii;
majoritatea finanţatorilor o cer anexată la proiectele de finanţare
nerambursabilă înaintate de comunitate;
pregăteşte un plan de acţiune pentru elaborarea și implementarea
Programului de Dezvoltare Strategica Locală ;
elaborează Programul de Dezvoltare Strategică Locală ;
implementează Programul de Dezvoltare Strategică Locală ;
monitorizează și evaluează permanent implementarea Programului de
Dezvoltare Strategică Locală ;
4
propune spre aprobare Consiliului Local Programul de Dezvoltare Strategică
a Comunei Beceni;
Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală și micro-regională reprezintă
unul din paşii cei mai importanţi care susţin procesele de dezvoltare locală și
micro-regională condiţionând și influenţând în bună măsură evoluţia acestora.
Acest tip de strategie clarifică direcţiile și domeniile spre care se orientează
efortul de dezvoltare al comunităţii pe termen scurt, mediu și lung.
Principiile de bază care au stat la baza elaborării acestei strategii au fost
următoarele:
principiul cunoaşterii trăsăturilor locale.
Programul a fost elaborat în urma consultării cu Grupul de Iniţiativă Locală și a
unei analize atente asupra realităţilor din aceasta comună.
principiul parteneriatului.
A existat o bună colaborare între facilitatorul local și autorităţile locale din
comuna.
principiul realităţii.
Acest plan de dezvoltare strategică prezintă potenţialul, stadiul de dezvoltare și
baza de plecare în cadrul procesului dezvoltării durabile.
principiul continuităţii și sustenabilității.
Programul va fi îmbunătățit continuu și după adoptarea acestuia de către primărie
și implicit consiliul local.
principiul armonizării.
5
Cu obiectivele de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene și ale Planului de
Dezvoltare Strategica National precum și cu cele ale Planului National de
Dezvoltare Rurală.
Utilitatea elaborării planurilor de dezvoltare strategică este susţinută de
argumente, care în esenţă vizează:
utilizarea resurselor umane și logistice existente - elaborarea unui plan
strategic de dezvoltare locala contribuie, pe termen mediu și lung, la
gestionarea mai eficienta a resurselor locale: umane, financiare și logistice,
permiţând mobilizarea la cote superioare a acestora în vederea atingerii
obiectivelor propuse în cadrul planului de dezvoltare strategică locală.
existenta unui plan de dezvoltare - care creează/facilitează obţinerea
resurselor financiare care sa susţină procesele de dezvoltare la nivel cu
programele de ajustare sau dezvoltare socială care reprezintă obiectivele
urmărite de autorităţile locale pe termen mediu și lung, rolul strategiei de
dezvoltare locală fiind acela de a modifica optica elaborării unor strategii
conjuncturale prin care se urmăreşte satisfacerea unor nevoi imediate sau a
strategiilor de supravieţuire folosite adesea în comunităţile fără posibilităţi
financiare. Aceasta perspectivă imediata trebuie înlocuită cu perspectiva
dezvoltării strategice.
Scopul acestei lucrări este acela de a face o diagnoză a spaţiului rural la
nivelul comunei, în vederea identificării principalelor probleme cu care se
confrunta aceasta comunitate, precum și a definirii unei strategii de dezvoltare
rurală.
6
Grupul de Iniţiativa Locală Comuna Beceni
Scopul constituirii: stabilirea necesitaţilor și a priorităţilor comunităţii locale
pentru întocmirea planurilor de acţiune pe domenii socio-economice și
implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Beceni.
Coordonator: Primarul Comunei Beceni;
Participanţi:
A.P.L. - departament - contabilitate, secretariat, agricol, asistenta
sociala , juridic;
INSTITUŢII - învățământ, cultură , sănătate , poliție ,biserică, altele;
O.N.G. - Asociaţii și fundaţii neguvernamentale ;
Asociaţii agricole și zootehnice ;
Sector Privat - agenţii economici importanţi;
Comunitate - cate 2 reprezentanţi din fiecare sat;
8
2.1. Așezarea geografică
Comuna Beceni, este situata la aproximativ 32 km fata de oraşul Buzău,
ocupând poziţia centrala în cadrul zonei economice "Valea Stanicului". Dintre cele
noua localităţi componente, altele patru au tradiţie economica: Arbănași,
Dimiana, Cărpiniștea și Izvorul Dulce. Ca relief, ocupa o zona de deal cu înălțimi
medii, perimetrul administrativ incluzând ambele maluri ale Pârâului Slănic. Din
punct de vedere strategic, comuna are deschidere către centrul urban principal,
Municipiul Buzău, dar și spre zona economica Berca și Valea Câlnăului.
Comuna Beceni se învecinează la nord cu comuna Vintilă Vodă, la nord-est
cu comuna Mărgăritești, la est cu comunele Murgeşti și Racovițeni, la sud cu
comunele Zărnești, BIăjani și Cernătești, la sud-vest cu comuna Berca, iar la vest
cu comuna Scorţoasa. Comuna Beceni este compusă din nouă localităţi: Gura
Dimienii, Dogari, Florești, Beceni (satul de reşedinţa al comunei), Mărgăriţi, Valea
Părului, Cărpiniștea, Izvoru Dulce și Arbănași.
Partea centrală și nordică din zona locuită a comunei Beceni
9
2.2. Relieful
Geomorfologic, terenul ocupat de Comuna Beceni, aparţine unităţii majore
Subcarpații Buzăului și este caracterizat printr-o zona de dealuri cu înălțimi între
300 și 500 de metri, ce coboară lin spre apa Slănicului, fiind pretabile la eroziuni
datorate factorilor externi.
Comuna se află în zona levantin-cuaternară care este o zona monoclinală de
glacis, prezentând un relief structural de acumulare. Se desfăşoară în latura estică
și sud-estică a Subcarpaților Buzăului din dealurile care mărginesc depresiunea
Pâclele către valea Slănicului. Cea mai mare parte a acestei zone este formată
dintr-o serie de dealuri joase (între 300 și 500 m) . Ele se continuă spre sud cu
câmpia subcolinară cuaternară construita din pietrişuri, nisipuri lutoase și nisipuri.
Zona constituie o unitate de tranziţie dintre înălţimile subcarpatice sculptate în
depozite pliocene și câmpia cuaternară.
Aspect din Subcarpații Buzăului
10
2.3. Clima
Precizare: Deoarece nu există observații meteorologice efectuate sistematic
la Beceni, vom folosi datele disponibile la Stațiile meteorologice cele mai
apropiate: Bisoca, Buzău și Pătârlagele.
2.3.1. Factorii genetici ai climei
Radiaţia solară este dependentă de regimul nebulozităţii, de cel al duratei
de strălucire al soarelui și de particularităţile suprafeţei active. În regiunea
Subcarpaților Buzăului intensitatea radiaţiei solare directe este cuprinsă între 1,4
cal/cm2/min în timpul verii și 1,1 cal/cm2/min în timpul iernii. Variaţia acestor
valori depinde și de orientarea versanților: ele sunt mai mici cu aproape 25% pe
pantele cu orientare nordica și mai mari pe cele cu orientare sudica.
Radiaţia globală înregistrează valori ce depăşesc 120 kcal/cm2/an. Cele mai
mari sume lunare se înregistrează în luna iulie (18-19 kcal/cm2) când predomină
timpul senin, fiind cu 15 kcal/cm2 mai mare decât cele din luna decembrie.
Durata de strălucire a soarelui este de aproximativ 2200 ore/an.
Circulaţia maselor de aer. Subcarpații Buzăului sunt deseori cuprinşi în sfera
de acţiune a aerului provenit din centrii anticiclonici cantonaţi în nordul Uralilor în
timpul iernii, când aduc înseninări persistente care provoacă însemnate scăderi de
temperatura, sau în Asia Centrala și Golful Persic în timpul verii, când deplasează
spre estul tarii noastre un aer fierbinte și uscat, care poate ajunge pana în
Subcarpații Buzăului ca un vânt cu efecte dăunătoare vegetaţiei.
11
Ciclonii de la Marea Mediterană aduc mase de aer umed și mai puțin rece
(iarna). În situaţiile în care aceşti cicloni ajung deasupra Marii Negre concomitent
cu prezenta anticiclonilor continentali se creează condiţii de viscol care afectează
regiunea. Succesiunea relativ lentă a ciclonilor și anticiclonilor în aceasta zonă
induce o oarecare scădere a cantităţilor anuale de precipitaţii precum și o
creştere a radiaţiei efective datorata predominării aerului uscat, frecvent în regim
anticiclonal.
Când aerul rece anticiclonal trece pe la nordul Marii Negre și peste Delta
Dunării devenind mai puțin rece și mai umed determina în zona o vreme specifica
de iarna cu căderi abundente de zăpada dar pe un timp calm (viteza vântului < 2
m/s).
Și invaziile de aer cald, tropical afectează aceasta regiune către sfârşitul
verii. Ele provoacă încălziri bruşte și masive, cu frecvente temperaturi maxime
peste 300C. Pe acest fond s-a produs maxima absoluta la Buzău (39,60C în august
1951).
Suprafaţa activă. În cuprinsul regiunii, variaţiile altitudinale condiţionează
diferenţieri în zonalitatea verticala a caracteristicilor climatice. Înclinarea pantelor
determina unghiul de incidenţa al razelor solare deci implicit cantitatea de căldura
pe care suprafaţa activ-subiacenta o furnizează mediului. Orientarea versanților
intervine în nuanţarea condiţiilor microclimatice determinând și timpul de
expunere la soare și gradul diferit de intensitate a radiaţiei solare radiante,
contribuind astfel la zonarea vegetaţiei. Tipurile de sol având proprietari specifice
diferite pe spatii restrânse transforma diferenţiat radiaţia solara în căldura
înmagazinând cantităţi diferite necesare dezvoltării vegetaţiei și culturilor, cărora
le imprima un caracter eterogen.
12
2.3.2. Analiza elementelor climatice
Dintre caracteristicile climei acestei regiuni se detaşează temperatura
aerului, care contribuie la crearea unui climat mai cald decât al regiunilor
subcarpatice alăturate, precum și ploile torenţiale care acţionează într-un mediu
deosebit de favorabil degradării terenurilor.
2.3.2.1. Regimul temperaturii aerului
Temperatura aerului reprezintă elementul climatic care reda cel mai bine
influenta factorilor climatogeni și în primul rând al radiaţiei solare.
Temperaturi medii anuale și lunare. În regiune, temperatura medie anuala
are valori cuprinse între, 10,5°C (Buzău) , 9,9°C (Pătârlagele) și 7,1°C (Bisoca).
Iama temperatura medie lunara înregistrează creşteri de la câmpie către
interiorul dealurilor și nu scăderi așa cum ar fi de aşteptat. Acest fapt se datorează
adăpostului creat de părţile înalte ale reliefului deluros precum și prin inversiunile
de temperatura mai puţin accentuate decât la nivelul Câmpiei Romane.
Temperaturile medii ale lunii ianuarie. La Buzău, datorită staţionarii aerului
rece în câmpie media este de -2,4°C dar ea a variat de-a lungul anilor între 4,3°C și
-9,8°C. La Pătârlagele datorită climatului de adăpost, media lunii ianuarie este de
-1,8°C și a variat în timp intr-un interval mai restrâns: între 0,4°C și -5,1°C.
Temperatura minimă absolută s-a înregistrat la data de 24 ianuarie 1942 și
a fost de -30,5° C la Istrița . În aceeaşi perioada și la Buzău s-au înregistrat -29° C.
De altfel, ianuarie 1942 este considerată cea mai rece luna a secolului pentru
partea sudică a țării.
13
Temperaturile medii ale lunii iulie. Valorile sunt de 22,5°C la Buzău, 20,5°C
la Pătârlagele. La Bisoca cea mai calda luna este august (temperatura medie
17,5°C).
Temperatura maximă absolută. Datorita unor invazii de aer cald și a
insolației mari, favorizată de persistenta unor arii anticiclonale, temperatura
maximă absolută a fost de 39,2° C la Istrița pe data de 17 august 1952.
Îngheţul. Datele medii și extreme de producerea îngheţului, ca și durata
intervalului cu îngheț, reflecta specificul, climatului local al ariei studiate. Primul
îngheț apare în jurul datei de 15 octombrie, durează câteva ore înainte de
răsăritul soarelui și are loc numai în depresiuni unde staţionează un aer mai rece
decât pe culmi.
Din acelaşi motiv primăvara înghețul durează, în medie, până în a doua
jumătate a lunii aprilie.
2.3.2.2. Umezeala relativă a aerului
Umezeala relativa a aerului este cuprinsa între 74% în zona de contact
dealuri - câmpie și 78% în zona dealuri - munți.
În cursul anului umezeala relativa prezintă un maxim principal în luna
decembrie (84%) și altul, secundar în iunie (73%); de asemenea un minim
principal în iulie (67%) și altul secundar în aprilie (68%).
2.3.2.3. Nebulozitatea
Valorile medii anuale ale nebulozităţii fluctuează între 4,5 zecimi și 6 zecimi.
Maximum de nebulozitate are loc în luna decembrie, iar minim în septembrie.
Numărul mediu anual al zilelor cu cer senin este 50-60, acesta fiind mai mare în
părţile sudice; cele mai multe sunt în luna august și septembrie (7-10), iar cele mai
14
puţine în decembrie (1-4). Zilele cu cer acoperit sunt în medie de 90-120; cele mai
multe sunt în decembrie (13-16) iar cele mai puţine în iulie (3-4).
2.3.2.4. Regimul precipitaţiilor atmosferice
Cantităţi medii anuale. În cuprinsul Subcarpaților Buzăului, cantităţile medii
anuale de precipitaţii se încadrează între 500 și 600 mm.
Cantităţi medii lunare. Maximul principal se înregistrează în luna iunie.
Minimul principal se produce aproape în toate staţiunile în octombrie. Maximele
lunare au rol în provocarea inundaţiilor, a alunecărilor de teren. Efectele sunt
amplificate când precipitaţiile cad intr-un număr mic de zile.
Cantităţile maxime în 24 de ore. Este necesara cunoaşterea acestora pentru
a ști ce masuri trebuie luate pentru protejarea culturilor și pentru
preîntâmpinarea și stăvilirea eroziunilor, alunecărilor și curgerilor noroioase. În
timpul anului cele mai mari cantităţi maxime în 24 de ore se înregistrează în
intervalul iunie-august și provin din nori stratus, cele mai frecvente fiind cuprinse
între 60 și 90 mm.
Toate cele 3,1% din cazuri în care cantităţile au depăşit 100 mm/24 ore s-au
produs în lunile iulie și august iar cele 1,3% peste 110 mm în iulie. La polul opus se
afla luna martie în care nu s-a depăşit valoarea de 40 mm/24 ore.
În timpul verii se produc ploi sub forma de averse, contribuind cu mare
eficacitate la dezvoltarea proceselor de panta. La multe staţii s-au înregistrat
astfel de ploi al căror volum a depăşit media multianuala a lunii în care a avut loc.
În urma analizei climatogramei tip Peguy se poate aprecia ca lunile august,
septembrie și octombrie sunt caracterizate printr-o tendinţă de ariditate, iar lunile
iunie și iulie sunt cele mai umede.
15
Stratul de zăpadă constituie pătura protectoare a vegetaţiei, o sursă de
alimentare a apelor curgătoare și de rezerva de apa în sol.
Data medie a primei zile cu ninsoare este la începutul ultimei decade a lunii
noiembrie iar a ultimei zile în a treia decada a lunii martie, numărul de zile cu
ninsoare din cuprinsul acestui interval fiind de 20-30. Numărul de zile cu sol
acoperit de zăpada variază între 50 și 80.
2.3.2.5. Regimul eolian
Vânturile prezintă mari variaţii de direcţie, frecventa și intensitate, atât în
legătura cu circulaţia maselor de aer cat și cu particularităţile geografice locale.
Printre alte efecte ele pot intensifica viteza picăturilor de ploaie, amplificând
astfel acţiunea de degradare exercitata de acestea.
Cel mai obișnuit vânt este crivatul care bate aproape în tot timpul anului.
Iarna este rece și aduce viscole și scăderi mari și bruşte de temperatura, iar vara
este cald și uscat. Austrul (denumit popular Sărăcilă) este un vânt uscat care bate
primăvara dinspre vest și sud-vest și aduce secetă și cer senin. Dinspre sud suflă
băltăreţul care aduce ploaie , iar dinspre nord vântul local munteanul.
2.3.2.6. Alte fenomene climatice
Dintre aceste fenomene unele sunt caracteristice intervalului rece (bruma,
ceata, chiciura, poleiul), iar altele celui cald (grindina, roua).
Ceata este mai frecventa în timpul iernii (decembrie-ianuarie).
Bruma apare mai ales în depresiuni și în vai , acolo unde calmul și radiaţia
nocturna sunt pronunţate . Intervalul în care se produc este septembrie-aprilie,
cele mai frecvente fiind în decembrie .
Chiciura se produce în cel mult o zi pe an .
16
Poleiul apare în perioada decembrie-martie .
Grindina cade în mai puţin de 2 zile pe an, în perioada mai-august.
2.4. Hidrografie
Comuna Beceni este traversată de la nord la sud de Slănic.
Slănicul (S=421 km2, L=66 km) este cel mai mare afluent al Buzăului.
Izvorăşte de la poalele muntelui Furu Mare și intra în Subcarpați la Ploștina. În
sectorul Lopătari - Dimiana traversarea formațiunilor paleogene, mio-pliocene și
pliocene provoacă numeroase repezișuri în profilul sau longitudinal. În aval de
Dimiana, panta longitudinala relativ redusa favorizează eroziunea laterala în roci
moi râul descriind uneori ample meandre în cuprinsul unei vai largi , încadrată de
versanți în pantă lină, moderat afectaţi de procesele de modelare actuala. În
bazinul asimetric al Slănicului afluenţii de pa dreapta sunt mai scurţi decât cei de
pe stânga și prezintă o panta longitudinala mai accentuată.
Pe Slănic, în prima jumătate a anului valorile cantităţilor de ape scurse
sunt foarte apropiate de la o luna la alta. În perioada de vară și de început de
toamnă nivelurile coboară brusc și se menţin la valori foarte reduse, îndeosebi în
luna septembrie, ceea ce presupune că alimentarea subterană prezintă valori
foarte mici.
Cele mai mari debite au loc în timpul primăverii (37% din scurgerea
medie anuală). În perioada de vară debitul scade (27,5%), pentru ca în toamnă să
se atingă cea mai scăzută valoare (11,7%) din timpul anului, mai scăzută și decât
cea din timpul iernii (23,7%). Uneori debitul scade atât de mult încât poate fi
17
trecut cu piciorul. Iarna, când gerurile sunt puternice, îngheață aproape în
întregime.
Debit mare pe Slănic la topirea bruscă a zăpezii
Apa Slănicului nu este potabilă fiind sărată, cursul său superior străbătând
zone bogate în sare (Lopătari).
Dintre afluenții pe care îi primește pe teritoriul comunei, mai cunoscuți sunt
cei de pe partea stângă din Izvoru Dulce și Gura Dimienii.
2.5. Flora și fauna
Flora
Prin flora unui ținut se înțelege totalitatea plantelor ce cresc în mod
spontan în acel ținut.
18
Ca peste tot de altfel, și în acest spațiu condițiile de clima, sol, relief,
influențează mult repartiția diferitelor specii de plante sau a asociațiilor de specii.
Vegetaţia este specifică zonei de deal, întâlnim pădurile de foioase alcătuite
din stejar pedunculat, gorun, gârniţă, fag, alte specii ca tei, arţar,frasin, paltin,
mesteacăn, ulm și arbuşti ca măceșul, gherghinul, porumbarul.
Fauna
Fauna este reprezentată de animale ca: iepure, lup, vulpe, veveriţă, mistreţ,
viezure, căprioară, cerb, pisică sălbatică, păsări ca: graur, mierlă, ciocănitoare,
cuc, bufniţă etc.
2.6. Istoric
Despre Beceni se poate vorbi începând din anul 1526 când are loc și prima
atestare documentara, după cum reiese după încrustările făcute pe o bisericuţa
de lemn. Istoria consemnează însă dovezi ale unor aşezări pe aceste meleaguri din
timpul culturilor BOIAN și GUMELNITA. În zona Slănicului, Beceniul a fost
întotdeauna locul unde se făcea negoţul cu produse, locul de întâlnire al
muntenilor cu cojanii (cei de la șes). Explozia economica a comunei s-a produs în
perioada interbelică, atunci când în zona au început sa fie exploatate zăcămintele
de petrol. În 1925 la Arbănași funcţionau 119 sonde. Doi ani mai târziu, pe 3000
de hectare își instalaseră sonde de extracţie a ţiţeiului 9 societăţi petroliere, iar în
1928 a fost data în funcţiune conducta de țiței Arbănași - Râmnicu Sărat.
19
Denumirea comunei provine de la unul din actualele 9 sate (Arbănași,
Beceni, Cărpiniștea, Dogari, Florești, Gura Dimienii, Izvoru Dulce, Mărgăriți, Valea
Părului)
Izvoru Dulce a fost denumit în vechime Furești și este atestat documentar
din anul 1526. Se pare că satul și-ar trage numele de la pârâul ce-l traversează. În
prezent are un corp de sat numit (neoficial) Izvoru Dulce sat (sau Satu ăl mare).
Cărpiniștea este consemnată documentar tot în anul 1526. Numele pare a fi
venit de la pădurea mărginașă Cărpiniș. În prezent are un corp de sat numit
(neoficial) Lunca Morii.
Beceni, satul de reședință al comunei, este amintit documentar în 1547.
Privind denumirea sunt mai multe variante, dar toate pleacă de la numele de
Beceanu.
Florești este consemnat documentar în 1557.
Denumirea Valea Părului este pomenită prima dată într-un hrisov
descoperit în 1843. Denumirea pare a proveni de la izvorul ce își avea obârșia la
un păr. În prezent are un corp de sat numit (neoficial) Bârsănești.
Gura Dimienii (Dimiana) este consemnată ca așezare în 1594. În prezent are
un corp de sat numit (neoficial) Cociobești.
Arbănași este o localitate formată după 1880 de către cei care au participat
la exploatarea petrolului.
Despre Dogari și Mărgăriți se crede că sunt cătune derivate din satele
Beceni și Gura Dimienii.
20
Din unele documente rezultă că ar fi mai existat pe raza actualei comune
Beceni în secolele XVII-XIX și alte sate: Hîrboceni, Licoi, Blestematele, Enciulești,
Gura Ocii, Mărgăriți, Ocea, Ojilești, Valea Hotarului.
Cele mai vechi date care atestă Beceniul ca și comună datează din 1837. Au
urmat numeroase transformări pe linie administrativ-teritorială. Repere în timp:
1945 - Beceni era reședința plaiului Slănic
1875 - Beceni era comună cu satele: Băligoși, Becenii de sus, Becenii de jos,
Beciu, Cărpiniștea, Dogari, Florești, Gura Dimienii, Izvorul Dulce, Mărgăriți,
Tocila, Valea Hotarului, Valea Părului.
1879 - trei comune separate: Beceni (cu Beceni, Enciulești, Gura Ocii,
Mărgăriți, Ocea, Ojilești), Cărpiniștea (cu Cărpiniștea, Izvoru Dulce, Valea
Părului, Valea Hotarului) și Dimiana (cu Gura Dimienii, Cociobești, Dogari și
Florești)
1892 - trei comune separate: Beceni (cu Beceni, Enciulești, Gura Ocii,
Mărgăriți), Cărpiniștea (cu Cărpiniștea, Izvoru Dulce, Valea Părului, Valea
Hotarului) și Dimiana (cu Gura Dimienii, Dogari și Florești)
1907 - Beceni se unește cu Gura Dimienii
1930 - Dimiana se desprinde de Beceni; satul Valea Hotarului se alipește la
Izvoru Dulce
1931 - trei comune separate: Beceni, Cărpiniștea și Dimiana
1934 - apare comuna Izvoru Dulce
1939 - comuna Izvoru Dulce se alipește la comuna Cărpiniștea.
1946 - se înființează comuna Izvoru Dulce
1950 - ia ființă raionul Beceni cu sediul în comuna Cărpiniștea, aparținând
de regiunea Buzău.
21
1952 - raionul Beceni cu sediul în comuna Beceni trece în subordinea
regiunii Ploiești
1968 - reorganizarea administrativ-teritorială: se revine la județe, cele
patru comune (Beceni, Gura Dimienii, Cărpiniștea și Izvoru Dulce) se unesc
în una singură (Beceni) cu configurația din prezent.
2.7. Populația
Din datele demografice pe care le avem la dispoziţie se poate evidenția ca
evoluţia populaţiei comunei Beceni urmează linia de evoluţie a populaţiei atât la
nivel naţional cat și Ia nivel judeţean. Acest lucru se petrece pana la începutul
anului 1990, când ritmul de creştere scade cu aproximativ 20%, fapt care se
datorează în cea mai mare parte condiţiilor socio-economice și demografice
existente la nivelul comunei și al tarii. În fapt se produce un fenomen pe care îl
putem întâlni la nivelul întregii tari, și anume, depopularea mediului rural. O altă
consecinţa a depopulării satelor o constituie și fenomenul de îmbătrânire a
populației, care nu este momentan specific acestei comunităţi.
Populaţia comunei Beceni, la Recensământul populației și locuințelor din
2011 era de 4403 locuitori.
Structura pe sexe:
2166 bărbaţi (49,19%);
2237 femei (50,81%).
49,19%50,81%
Structura populației pe sexe
masculin
feminin
22
Structura pe grupe de vârstă:
grupa de vârstă 0-5 ani: 178 locuitori;
grupa de vârstă 5-9 ani: 210 locuitori;
grupa de vârstă 10-14 ani: 261 locuitori;
grupa de vârstă 15-19 ani: 235 locuitori;
grupa de vârstă 20-24 ani: 224 locuitori;
grupa de vârstă 25-29 ani: 197 locuitori;
grupa de vârstă 30-34 ani: 221 locuitori;
grupa de vârstă 35-39 ani: 303 locuitori;
grupa de vârstă 40-44 ani: 368 locuitori;
grupa de vârstă 45-49 ani: 187 locuitori;
grupa de vârstă 50-54 ani: 266 locuitori;
grupa de vârstă 55-59 ani: 313 locuitori;
grupa de vârstă 60-64 ani: 304 locuitori;
grupa de vârstă 65-69 ani: 250 locuitori;
grupa de vârstă 70-74 ani: 305 locuitori;
grupa de vârstă 75-79 ani: 279 locuitori;
grupa de vârstă 80-84 ani: 164 locuitori;
grupa de vârstă > 85 ani: 138 locuitori.
23
Se poate observa că grupa de vârstă 40-44 de ani este cea mai numeroasă,
iar în ultima perioadă este o tendință de diminuare a numărului de locuitori.
Structura după etnie:
Români: 4278
Romi: 3
Informație nedisponibilă: 121
Structura după limba maternă:
Română: 4281
Altă limbă maternă: 1
Informație nedisponibilă: 121
Structura după religie:
Ortodoxă: 4282
Informație indisponibilă: 121
24
Structura populației stabile de 10 ani și peste după nivelul de educație:
Total: 4015 din care:
Superior: 182
Postliceal și de maiștri: 77
Liceal: 999
Profesional: 551
Gimnazial: 1268
Primar: 854
Fără școală: 84
2.8. Infrastructura
Comuna Beceni - este traversata de drumul judeţean D.J. 203k pe o lungime
de aproximativ 12,6 km, ce face legătura cu Municipiul Buzău situat la 32 km
distanta prin drumul European E85. De-a lungul drumului judeţean sunt
25
amplasate instituţiile aflate în responsabilitatea administraţiei publice locale,
precum și alte dotări de interes public.
Lungimea drumurilor comunale este de 8,8 km, iar a străzilor este de
28,544 km.
Instituţiile care se găsesc în centrul comunei, respectiv al localităţii Beceni
sunt următoarele:
Administraţia publica (primăria) - 1;
Sedii de culte - 5;
Instituţii de învățământ
o școli - 5;
o grădinițe - 6;
Posta, telecomunicaţii
o sedii poștă - 1;
Asistenta sociala, sănătate - cabinete medicale - 2;
Instituţii de cultură
o cămine culturale - 2;
o biblioteci – 4 (incluse și cele școlare);
Instituții de ordine publică
o postul local de politie
26
Alte dotări publice amplasate în zona mixta, ce reprezintă extensii ale zonei
centrale în lungul principalelor artere rutiere ce traversează localitatea, care
aparţin în mare măsura sectorului privat sunt următoarele:
Spatii destinate activităţilor comerciale;
Instituţii de cult;
Se poate observa ca gradul de dotare al Comunei Beceni este satisfăcător,
existând însă carenţe legate de infrastructura edilitara și de starea clădirilor
publice. Drumurile comunale care traversează comuna sunt asfaltate, având o
lungime de 8,8 km, iar cele stradale, cuprind o lungime totala de 28,544 km și
necesita pe anumite porţiuni noi lucrări de pietruire. Deși căile de comunicaţie
satisfac în prezent o buna parte a necesitaţilor actuale, este de remarcat starea
proasta a carosabilului la majoritatea drumurilor, capacitatea gabaritica redusa,
lipsa trotuarelor și marcajelor corespunzătoare, lipsa parcărilor amenajate, lipsa și
neîntreținerea corespunzătoare a indicatoarelor rutiere și neasigurarea şanţurilor
și rigolelor pentru scurgerea apelor pluviale în toate satele comunei.
Localitatea este racordata la reţeaua naţionala de electricitate.
Structura teritoriului
În ceea ce priveşte echiparea teritoriului, în comuna Beceni exista în anul
2011 un număr de 2061 locuinţe, cu o suprafaţa locuibilă de 104.950 mp.
Spatiile verzi sunt reprezentate de grădinile localnicilor și de o suprafaţa
împădurită, în jur de 1.609 ha. Comuna Beceni este alimentata cu energie
electrica din sistemul energetic național, toate satele fiind electrificate, făcând
astfel posibil iluminatul public stradal.
27
Comuna, în ansamblu, nu dispune de infrastructura edilitară de bază în
toate satele comunei: reţea de apa potabila, canalizare, reţea de gaz metan.
Alimentarea cu apa
Există alimentare cu apă a comunei Beceni din anul 2008, cu excepția
satelor Cărpiniștea și Florești;
Canalizarea
Nu exista un sistem centralizat de canalizare și epurare a apelor reziduale și
pluviale, decât pe o lungime de 1,5 km., astfel evacuarea acestora se realizează
prin rigole și vai naturale sau prin infiltraţii în sol. Este foarte necesară extinderea
acestui sistem.
Salubrizare
Există serviciu public de salubrizare, începând cu anul 2009, cu stație de
transfer a deșeurilor menajere în satul Valea Părului. Activitatea acestui serviciu
urmează a fi extinsă și în satele Cărpiniștea, Florești și Arbănași.
Cu toate acestea, o parte din locuitorii comunei sunt încă reticenți la
respectarea normelor în domeniu.
28
Stația de transfer al deșeurilor (în satul Valea Părului)
Alimentarea cu căldură
În localitățile comunei Beceni, încălzirea și prepararea apei calde menajere
se face în cea mai mare parte local, în fiecare locuința, prin utilizarea
combustibililor gazoși, lemn și deșeuri lemnoase.
Resursele actuale de producere a căldurii și apei calde menajere fiind
lemnele, acestea sunt folosite în sursele de producere a energiei termice locale.
Alimentarea cu energie electrica
Așezarea este electrificata 100%, fiind posibilități de branșare pentru
investitori.
Toate gospodăriile populației sunt alimentate cu energie electrica. Incintele
economice ale societăților comerciale sunt de asemenea alimentate prin
racordare la rețeaua de medie tensiune cu posturi de transformare de capacitate
corespunzătoare consumurilor tehnologice avizate în timp.
29
Stația de transformare P.T.110
Alimentarea cu gaze naturale
Comuna Beceni nu este racordata la rețeaua de distribuire a gazelor
naturale, cu puține excepții în satele Arbănași și Gura Dimienii.
Alimentarea cu combustibili auto
Exista două stații de alimentare cu carburanți: una pentru GPL în satul
Mărgăriți și una complexă (benzină, motorină, GPL), dar momentan
nefuncțională, în satul Gura Dimienii.
Servicii poștale
Comuna are un oficiu poștal care realizează toate serviciile poștale
disponibile pe teritoriul României.
30
Oficiul Poștal Beceni
Telecomunicații
Exista telefonie mobila (Vodafone, Orange și Cosmote) precum și centrală
automată pentru telefonie fixă (Romtelecom).
Televiziunea prin cablu a fost extinsă, acoperindu-se astfel teritoriul întregii
comune, cu excepția satului Florești.
Internet Rețeaua de internet este destul de dezvoltată, exista conexiuni
ADSL prin intermediul liniei de telefonie fixă și conexiuni prin rețeaua firmei AKTA.
La rețeaua de internet sunt racordate și primăria și unele unități școlare.
2.9. Economia
În anul 2012 în comuna Beceni, funcționau 52 societăți economice:
31
Comerț 35
Construcții 4
Prelucrarea lemnului 4
Brutărie - comerț 2
Lucrări agricole 2
Frizerie 1
Medicina umana 1
Reparații auto 1
Reparații electronice 1
Transport 1
Total 52
Piețe - târguri:
Piața agroalimentara Beceni (sat Mărgăriți): duminica;
32
S.C. Panipat S.R.L.
Restaurant Classic
Facilități pentru investitori:
exista forța de munca disponibila, atât calificata cat și necalificata;
33
administrația locala asigura consultanta și suport logistic; suport
prezentare-reprezentare comunitate;
concesionari, închirieri, arendări, vânzări terenuri și clădiri (din proprietatea
primăriei, dar și din proprietate privată);
intermedieri achiziționări terenuri din proprietate privată;
mediu dinamic, localnici și administrație locală deschiși la diverse inovații.
Spațiu comercial în satul Izvoru Dulce
2.10. Agricultura
În comuna Beceni agricultura este slab dezvoltată și exploatată, dar
administrația locală și investitorii și proprietarii locali de terenuri analizează mai
multe propuneri de dezvoltare a sectorului agricol și al agroturismului:
• din totalul suprafeței agricole, 165 ha este teren arabil, unde cu investiții
în tehnologie moderna de lucru, dar și prin crearea unor centre de prelucrare a
produselor, se pot obține rezultate deosebite;
34
• sectorul zootehnic al comunei ar putea fi dezvoltat, prin crearea unor
micro-ferme și prin amenajarea unor centre de prelucrare a produselor animale:
carne, lapte, lâna s.a.;
2.11. Sănătate și asistență socială
Instituții sanitare:
Cabinete medicale: 2 (Mărgăriți);
Cabinete stomatologice: 1 (Mărgăriți);
Puncte de lucru: 1 (Izvoru Dulce);
Punct farmaceutic: 2 (Beceni și Mărgăriți).
Medici de familie: 2
Personal mediu sanitar: 5
Reformele din domeniul sanitar au produs modificări în structura
organizatorica a acestui sistem și la nivelul comunei Beceni, dispensarele
medicale, care au asigurat asistenta primara, transformându-se în cabinete
medicale individuale, unde își desfășoară activitatea medicii de familie.
Asistenta socială presupune un ansamblu complex de masuri și acțiuni
realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în
vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau
dependenta pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru
prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii
sociale și în scopul creșterii calității vieții.
35
Pe plan local, rezultatele activității în domeniul asistentei sociale sunt bune,
urmărindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate la nivelul Primăriei
Beceni, fără a se depăși termenele legale de soluționare a petițiilor. Numai în
situații deosebite, cazurile sunt referite altor instituții.
2.12. Educație și învățământ
Pentru instruirea și educarea elevilor și preșcolarilor în comuna Beceni
există 2 unități de învățământ care au mai multe structuri:
Școala Gimnazială Dimiana
Școala Gimnazială Dimiana cu structurile:
36
Școala Gimnazială Valea Părului
Școala Primară Izvoru Dulce
Școala Primară Valea Părului
Școala Primară Beceni
Școala Primară Florești
Grădinița cu Program Normal Valea Părului
Grădinița cu Program Normal Beceni
Grădinița cu Program Normal Florești
Grădinița cu Program Normal Valea Părului 2
Liceul Tehnologic Beceni
Liceul Tehnologic Beceni cu structurile:
Grădinița cu Program Normal Izvoru Dulce
Grădinița cu Program Normal Mărgăriți
Grădinița cu Program Normal Dimiana
Grădinița cu Program Normal Dogari
37
Unitățile școlare de pe raza comunei au un personal didactic format din 52
cadre didactice și un personal didactic auxiliar și administrativ de 18 persoane.
Numărul elevilor în anul școlar 2011-2012:
Total: 481
în preșcolar: 122
în învățământul primar: 201
în învățământul gimnazial: 196
în învățământul liceal: 224
2.13. Viața social-culturală
Viața culturala a comunei Beceni nu este suficient dezvoltata, nu sunt
identificate obiceiuri populare menținute de-a lungul timpului.
Instituții culturale:
Cămine culturale: 3 (Mărgăriți, Valea Părului și Gura Dimienii);
Biblioteca comunală: 1 (Beceni).
Baze sportive și de agrement:
Stadion: 1 (Gura Dimienii);
38
Biblioteca comunală
Biserici, mânăstiri și alte lăcașe de cult:
Biserica Sf. Mare Mucenic Dimitrie – sat Izvoru Dulce
Biserica Sf. Mare Mucenic Dimitrie – sat Izvoru Dulce
39
Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil – sat Izvoru Dulce
Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena – sat Valea Părului
Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe – sat Valea Părului
Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe – sat Beceni
Biserica Sf. Mare Mucenic Gheorghe – sat Beceni
Biserica Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil – sat Gura Dimienii
Biserica Sf. Mare Mucenic Dimitrie – sat Florești
2.14. Turism și mediu înconjurător
Turism
Varietatea peisagistică a reliefului, ce alternează între terasele inferioare
ale Dealurilor Subcarpatice, încadrează comuna Beceni între vetrele de cultura și
civilizaţie româneasca cu largi perspective de dezvoltare.
40
Resursele naturale, bogatul patrimoniu arheologic, istoric și cultural și
ospitalitatea oamenilor, fac din această comunitate o zonă cu un potenţial de
dezvoltare socio-economic deosebit de ridicat. De asemenea, cadrul natural,
precum și posibilitatea dezvoltării unor activităţi pomicole, viticole și agricole
variate cu reprezentare buna în domeniul agricol și zootehnic,i Iar și investiţii
viabile în amenajarea unor baze mic-industriale, conduc la concluzia ca premisele
dezvoltării rurale sunt foarte bune.
În comuna Beceni, Ia momentul actual exista o tabăra pentru copii la
Arbănași, cu o capacitate de 304 locuri de cazare. Nu este dezvoltata nicio alta
activitate turistica sau agroturistica, însa, potenţialul peisagistic și de poziţionare
geografica poate constitui un punct de pornire suficient pentru dezvoltarea unei
strategii de atragere a turiştilor pe termen mediu și lung. Populaţia păstrează
anumite obiceiuri și tradiţii care alături de modul de viața tradiţional pot constitui
un posibil potenţial agroturistic.
Tabăra Școlară Arbănași
41
Un alt aspect deosebit de important la momentul actual, îl constituie lipsa
unor servicii de cazare și masa destinate turiştilor ce vin în comunitate,cu excepţia
taberei pentru copii. Însă, principalele obstacole care stau în calea dezvoltării
unor forme de agroturism sunt reprezentate de starea drumurilor
necorespunzătoare, precum și de problemele legate de infrastructura edilitara a
comunităţii.
Mediu
Ocupaţiile străvechi, cum ar fi creşterea animalelor și activităţile agricole,
care se desfăşoară de secole în aceasta zona,au avut ca rezultat o intensa
exploatare a resurselor naturale ducând implicit la degradarea mediului
înconjurător.
Problemele care afectează aşezările umane sunt legate de salubritate și de
modul de colectare, transport și depozitare a deşeurilor menajere, acestea fiind
stocate în locuri improprii, ca sa nu mai vorbim de inexistenta unei staţii de
epurare a apelor menajere și pluviale în localitate.
Comuna Beceni nu dispune în prezent de un sistem centralizat de canalizare
și epurare a apelor menajere, decât pe o lungime de 1,5 km. Evacuarea acestora
se realizează în prezent prin rigole spre văile naturale ce străbat localităţile sau
prin infiltraţii în sol.
Apele meteorice de pe teritoriul comunei se scurg gravitaţional prin rigole
sau şanţuri amplasate pe marginea străzilor infiltrându-se în sol sau se deversează
în văile naturale ce străbat satele.
Aceste doua aspecte conduc la următoarele probleme :
42
poluarea pânzei freatice care în majoritatea satelor este utilizata în scop
potabil;
evacuarea apelor meteorice din zonele joase ale localităţilor se face
defectuos, fie datorita lipsei rigolelor și şanţurilor de scurgere, fie datorita
întreținerii lor necorespunzătoare;
prezenta apelor uzate menajere laolaltă cu cele meteorice reprezintă un
factor de risc major pentru sănătatea populaţiei, mai ales în zonele văilor
naturale care nu sunt amenajate.
Există serviciu public de salubrizare, începând cu anul 2009, cu stație de
transfer a deșeurilor menajere în satul Valea Părului. Activitatea acestui serviciu
urmează a fi extinsă și în satele Cărpiniștea, Florești și Arbănași.
Cu toate acestea, o parte din locuitorii comunei sunt încă reticenți la
respectarea normelor în domeniu. Depozitarea deșeurilor menajere de-a lungul
cursurilor de apa sau văilor naturale, în cazul ploilor abundente poate obtura
secţiunea de scurgere a pâraielor sau a acestor vai naturale și în consecinţa poate
determina apariţia inundaţiilor cu efectele lor dezastruoase atât asupra
gospodăriilor, cat și a terenurilor agricole.
Depozitarea aleatorie a deșeurilor menajere conduce la următoarele probleme :
formarea de focare de infecţie care conduc la degradarea mediului
înconjurător și sunt un potenţial pericol pentru sănătatea populaţiei.
depozitarea gunoaielor de-a lungul cursurilor de apa dulce și de-a lungul
văilor naturale,în cazul ploilor abundente,conduce la apariţia inundaţiilor și
poluarea cu acest gunoi a terenurilor agricole.
43
2.15. Administrație publică și locuințe
Administrația publica locala a comunei Beceni este organizata și
funcționează conform principiului autonomiei locale, legalității, eligibilității și
descentralizării serviciilor publice. În aceste condiții, persoanele care lucrează aici
sunt independente fata de cele centrale, rezolvând treburile publice în ordinea și
după principiile pe care le-a stabilit comunitatea.
Primăria comunei Beceni
Activitatea desfășurata în cadrul Primăriei este asigurata după cum
urmează:
2 demnitari (primar, vice-primar)
11 funcționari publici
7 persoane cu contract individual de munca
44
Toți funcționarii publici au urmat cursuri de perfecționare organizate de
Centrele de Formare pentru Administrația Publica Locala.
Număr consilieri locali: 13
Departamente în cadrul primăriei:
Agricol
Asistenţă socială
Serviciul public comunitar local de evidenţa persoanei
Resurse umane, achiziții, urbanism, relaţii publice, registratura
Financiar contabil
Administrativ gospodăresc
Serviciul voluntar pentru situații de urgenta
Cultural
Serviciul de pază
Există post de poliție cu sediul în satul Valea Părului.
45
3. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT este o metoda eficientă, utilizată în cazul planificării
strategice pentru identificarea potențialelor, a priorităților și pentru crearea unei
viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifică Puncte
Tari, Puncte Slabe, Oportunități și Amenințări.
Matricea SWOT
Analiza SWOT se aplică în continuare următoarelor domenii:
AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CADRUL NATURAL
POPULAȚIA ȘI RESURSELE UMANE
INFRASTRUCTURA
ECONOMIE
TURISM
EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT
CULTURA, MASS MEDIA ȘI SPORT
SANATATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
ADMINISTRAȚIE ȘI LOCUINȚE
46
3.1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ ȘI CADRUL NATURAL S W O T
trengths (Puncte tari)
Reţeaua de drumuri naţionale și judeţene leagă teritoriul de axele
principale de comunicaţie ale tarii;
Reţelele de electricitate, de telefonie fixa și mobila, de internet și cablu tv
care acoperă aproape toata comunitatea;
Peisajul natural pitoresc compus din sate adunate specific zonei de contact
dintre deal și câmpie;
Climă temperat-continentală moderată;
Rezervă de teren pentru amenajări ulterioare de platforme agricole și mic
industriale;
eaknesses (Puncte slabe)
Relief în majoritate cu parcele agricole fărâmiţate ce nu permite formarea
de mari exploataţii agricole susceptibile de a fi exploatate cu mijloace
moderne;
Drumurile de acces spre terenurile agricole sunt în stare precara;
În ultimii ani s-a produs o exploatare abuziva a terenurilor ceea ce a atras
eroziuni de soluri;
Aspectul optic al teritoriului lasă de dorit atât în ceea ce priveşte spaţiul
public cit și pe cel privat, cetăţenii nu au încă o cultura a frumosului ca o
necesitate a mediul ambiant;
Datorita structurii geomorfologice a solului,acesta este pretabil la eroziuni;
47
pportunities (Oportunități)
Programe ale Uniunii Europene cat și ale autorităţilor judeţene şi centrale
destinate mediului rural;
Amenajarea completa a pârâului Slănic va rezolva multiple probleme
precum apărarea contra inundaţiilor, reducerea eroziunii malurilor,
ecologizarea albiei, utilizarea forţei de munca locale, înfrumusețarea
mediului ambiant;
Programele de împăduriri și amenajări ce pot fi derulate cu finanţare de la
U.E. și Guvernul României.
hreats (Amenințări)
Extinderea fenomenul de eroziune a solului cu posibile consecinţe grave pe
termen lung, datorat exploatării intensive;
Poluarea pâraielor din teritoriu;
Apariţia unor activităţi productive în vatra satului care perturba fonic și
ecologic viața cetăţenilor;
Pericolul de inundaţii în urma ploilor torenţiale în zona deluroasă;
3.2. POPULAȚIA ȘI RESURSELE UMANE S W O T
trengths (Puncte tari)
Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii;
48
Existenta în zona a unor persoane care au avut succes în afaceri poate
deveni exemplara și pentru ceilalţi cetăţeni;
Cetăţenii din comuna manifesta o buna mobilitate și adaptabilitate pe piaţa
muncii, după disponibilizările masive din « marea industrie » ei au găsit
soluţii de câştigare a existentei recalificându-se în alte meserii sau
dezvoltând activităţi pe cont propriu, alţii, în special tinerii, au ales sa
lucreze în străinătate;
Existenţa unor specialişti în domenii variate de activitate;
Populaţia nu are un grad mare de îmbătrânire, ponderea persoanelor cu
vârstă peste 50 ani fiind de 30%;
În comunitate exista o mentalitate de tip tradiţional și creştin, s-au păstrat
în buna măsura tradiţiile și obiceiurile străvechi și credinţa ortodoxa;
eaknesses (Puncte slabe)
Nu exista o cultura a spiritului civic, a sentimentului ca spaţiul public este al
tuturor și nu al nimănui, de asemenea capacitatea cetăţenilor de a se asocia
în vederea realizării de activităţi lucrative și voluntare de interes public este
redusa;
Se constata o anumita rezerva a cetăţenilor în a încerca ei înșiși sa găsească
soluţii la problemele de ordin gospodăresc și edilitar și aşteaptă ca totul sa
se rezolve de la primărie;
Climatul economic instabil și accesul limitat la informaţia legata de
posibilitatea accesării de consultanta și credite pentru începerea unei
activităţi lucrative pe cont propriu face ca mulţi dintre cetăţenii din comuna
sa ezite în a demara o afacere familiala;
49
Mentalitatea populaţiei faţă de schimbare în general şi reconversie
profesională în special este rigida și conservatoare;
Accesul limitat la informare și formare profesionala;
Informaţia legata de modalitatea prin care ei sa-și caute un loc de munca,
cultura unui contract de munca legal cu toate privilegiile sociale care se
deduc din acesta, și lipsesc în mod evident și întreprinzătorii privaţi;
Nivelul educaţiei în satul rural este în continuare deosebit de precar, deși în
aceasta comuna exista scoli cu cadre didactice pregătite;
Cultura ecologica a cetăţenilor din comuna este precara;
Cultura manageriala a întreprinzătorilor se rezuma la vocaţie și empirism;
Promovarea resurselor umane ale comunei este precara.
pportunities (Oportunități)
Existenţa unor exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă; Existenţa
unor programe de finanţare externe și guvernamentale pentru reconversie
profesională;
Revigorarea căminelor culturale săteşti și conservarea tradiţiilor istorice și
etno-folclorice;
Proiecte de implicare a bisericii și scolii în activităţi comunitare, de
îmbunătățire a comunicării între membrii comunităţii și de integrare a lor.
Proiecte de implicare a cadrelor didactice în atragerea copiilor spre şcolile
din comuna și a părinţilor acestora către activităţi voluntare de
îmbunătățire a bazei materiale a şcolilor ;
Proiecte de implicare a agenţilor economici în viața comunităţii, de
sprijinire a activităţilor de ordin edilitar, cultural, ecologic, educativ;
50
Proiecte de natura a îmbunătăți comunicarea între membrii comunităţii, de
a ameliora comunicarea între aceştia și aparatul administrativ, dintre
aceştia și organizaţiile implicate în dezvoltarea comunitara, banei care se
ocupa de credite în agricultura, agenţii de ocupare a forţei de munca ;
Dezvoltarea unor centre sociale sau centre de zi pentru asistaţii sociali și
copii defavorizaţi;
Stimularea asociaţiilor de tip ONG care-și propun sa participe la dezvoltarea
comunitara la promovarea spiritului cetăţenesc, a educaţiei ecologice ;
Manifestări ciclice de tip « ziua comunei» , festivaluri folclorice, târguri,
participări la expoziţii în toate satele din cadrul teritoriului;
Consolidarea comunicării între cetăţean și actorii conducerii locale,
primărie, consiliu local, politie, agenţia naţionala de plaţi, serviciul de
cadastru, activităţi de informare și instruire a tuturor membrilor din cadrul
comunităţilor rurale ;
hreats (Amenințări)
Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii
şi economiei rurale datorită fiscalităţii ridicate;
Creşterea numărului celor care aleg sa părăsească comuna pentru a lucra în
străinătate;
Lipsa locurilor de munca și neîncrederea în eficienta justiţiei aduce riscul
unei evoluţii alarmante a fenomenului infracţional în special în rândul
tinerilor; Climatul economic incert face ca o buna parte din cetăţeni sa se
angajeze, cu sau fără acte, pe salarii modice la întreprinzători obscuri care-i
concediază fără preaviz, asta pentru ca cetăţenii nu-și cunosc drepturile și
nu au posibilitatea în cele mai dese cazuri .financiara sa-și apere drepturile ;
51
Lipsurile financiare și necunoaşterea legislaţiei familiei sunt cauza multor
abuzuri în familiile de favorizate, abandonuri de copii;
Lipsa unui Planning Familial face ca familiile defavorizate sa aibă mai mulţi
copii decât își doresc, cărora nu au apoi posibilitatea sa le asigure un viitor;
Lipsa unor factori de educaţie și a posibilităţilor de angajare în munca, de
divertisment sau de sport în special pentru tinerii între 20-30 ani va duce la
alunecarea acestora pe panta infracționalității.
3.3. INFRASTRUCTURA S W O T
trengths (Puncte tari)
Existenţa căilor de acces rutiere;
Existenta unor obiective turistice în apropierea comunei poate duce
reabilitarea și amenajarea unor cai de comunicaţii moderne;
eaknesses (Puncte slabe)
Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei rutiere, în special drumurile
comunale ;
Reţeaua de canalizare satisface o mica parte din cerinţele comunităţii. Nu
exista un sistem eficient de marcaje și indicatoare rutiere, tăbliţe cu numele
străzilor în toate satele din cadrul comunei; Drumurile de acces către
suprafeţele agricole sunt precare; Consiliul Local are resurse financiare
insuficiente pentru toate programele investiționale pe care doreşte sa le
implementeze;
52
pportunities (Oportunități)
Programe comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltării
infrastructurii în mediul rural; Programe guvernamentale pentru
încurajarea iniţiativelor locale; Programe de modernizare a infrastructurii
rutiere în mediul rural; Dezvoltarea unui serviciu propriu de introducere și
distribuţie al apei potabile;
Aducerea la zi a planurilor urbanistice ale teritoriului și extinderea spaţiului
destinat construcţiilor pentru a deschide posibilitatea tinerilor sa-și
construiască locuinţe și pentru întreprinzători sa asigure terenuri pentru
dezvoltarea afacerilor.
hreats (Amenințări)
Orientarea programelor europene şi guvernamentale spre alte zone
considerate prioritare;
Scăderea interesului investitorilor pentru comuna datorită infrastructurii
fizice neadecvate;
O dezvoltare incoerenta din punct de vedere urbanistic va fi de natura a
deteriora spaţiul de locuit și specificul rural;
Daca nu "prindem trenul" acum cu finanţările UE, vom fi nevoiţi sa ne
resemnam cu statutul de rurali de secol 19.
53
3.4. ECONOMIA S W O T
trengths (Puncte tari)
Existenta terenurilor din extravilan aproape de căile de comunicaţii și de
utilităţi susceptibile de a fi transformate în terenuri investiționale.
Potențial ridicat de producere a energiei alternative (eoliana).
Experienţa profesionala și în management a unor cetăţeni din teritoriu ;
Primăria susţine și încurajează noi investitori care doresc sa dezvolte o
activitate economica în mediul rural ;
eaknesses (Puncte slabe)
Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine majore
aproape inexistente;
Infrastructura rutiera necorespunzătoare, lipsa canalizării și a altor dotări
edilitare în toate satele componente;
Echipamente şi tehnologii învechite;
Lipsa unui sistem de valorificare a produselor locale ;
Lipsa unor subvenţii consistente din partea statului pentru producţia
agricola și viticola ;
Predominanta micilor culturi, necunoaşterea normelor de exploatare
judicioasa și ecologica a suprafeţelor de teren ;
Lipsa unei educaţii manageriale și a unei surse de informare în gestiunea
afacerilor;
Lipsa unui centru de formare profesionala adaptat cerinţelor pieții;
54
pportunities (Oportunități)
Reconversia unor capacităţi economice aflate în conservare în capacităţi cu
profil nou de fabricaţie ;
Reconversia unor capacităţi, în special agricole și viticole, spre arii de
productivitate adaptate condiţiilor locale din mediul rural; Extinderea
colaborării cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă
fonduri;
Dezvoltarea de relaţii de parteneriat economic şi administrativ cu unităţi
teritoriale (similare sau asemănătoare) din ţară şi străinătate; După cum am
amintit la capitolul despre infrastructura este util de analizat înființarea
unor platforme de dezvoltare mic industriala după normele dezvoltării
rurale moderne, în special în zona DJ 203 K, program care sa vizeze
atragerea de investitori interesaţi sa dezvolte în zona activităţi lucrative
industriale sau turistice;
hreats (Amenințări)
Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii
şi economiei rurale datorită fiscalităţii ridicate ;
Migrația forţei de munca spre zone mai bine dezvoltate economic ;
Ruralizarea excesiva exprimata prin reducerea surselor de venit la
exploatarea unei gospodarii de subzistenta;
Apariţia unor întreprinzători-exploatatori care angajează forţa de munca la
negru sau cu contracte de munca suspecte, care nu garantează drepturile
angajatului poate fi de natura a descuraja aceasta forma de angajament în
special în rândul tinerilor cu educaţie precara ce nu au avut niciodată şansa
55
de a lucra « legal » . Aceasta este de natura sa-i reîntoarcă pe aceştia la o
perspectiva asupra vieţii deosebit de limitata în care ei lucrează cu ziua pe
unde pot, astfel putând măcar sa-și hrănească familia în ziua imediat
următoare.
3.5. TURISM S W O T
trengths (Puncte tari)
Potenţial turistic și peisagistic datorită situării în apropierea dealurilor
subcarpatice și a suprafeţelor împădurit, dar și un bogat patrimoniu
arheologic și cultural.
Aşezarea geografică propice dezvoltării serviciilor de orice natura
economica;
Organizarea anuală a unor sărbători locale,care atrag numeroşi turişti
eaknesses (Puncte slabe)
Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine mici;
Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor ;
Lipsa unei infrastructuri complete necesara dezvoltării activităţilor rurale;
Lipsa unei culturi manageriale pe sectorul serviciilor conexe de recreere,
restaurante, educaţie ecologica;
Aspectul optic insalubru al anumitor zone ale comunei; Lipsa indicatoarelor
turistice și a panourilor care sa prezinte obiectivele din apropiere;
56
Comunitatea nu este promovata din punct de vedere turistic, arheologic și
istoric.
pportunities (Oportunități)
Extinderea reţelei de ferme şi gospodării autorizate pentru practicarea
agriculturii ecologice;
Amplasarea de-a lungul cailor de acces rutiere de indicatoare de promovare
a comunei este o maniera ieftina și eficienta de atragere a turiştilor în zona;
Extinderea colaborării cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea
să atragă fonduri extrabugetare;
Relansarea activităţilor Căminelor Culturale săteşti.
Implicarea copiilor și a tinerilor în activităţi culturale și ecologice;
Dezvoltarea funcţiei de agent de dezvoltare locala în teritoriu ;
Realizarea de contacte de înfrățire și colaborare cu alte comune din tara și
din UE ;
hreats (Amenințări)
Fiscalitatea şi birocraţia;
Reducerea sau eliminarea unor facilităţi;
Orientarea spre alte zone de interes a investitorilor ;
Concurenta zonelor limitrofe care poate deveni totodată un factor de
motivare pentru noi ca sa ne dezvoltam ;
Perspectiva de a nu avea oameni bine pregătiţi pentru atragerea fondurilor
în teritoriu ;
57
3.6. EDUCAȚIE ȘI ÎNVĂȚĂMÂNT S W O T
trengths (Puncte tari)
Procent de școlarizare ridicat ( peste 80 % )
Rețea de învățământ general
Existenta învățământ liceal
Existenta de grădinițe pentru copiii preșcolari
Implicarea administrației locale în proiecte de modernizări /reparații
scoli
eaknesses (Puncte slabe)
Nivelul scăzut al salariilor în sistemul educațional
Dotări tehnico-sanitare precare
Oferta de recalificare/reconversie profesionala este slab dezvoltata,
neexistând concurenta între ofertanții de cursuri de formare
Inexistenta facilităților care sa atragă specialiști în domeniul
învățământului
Lipsa unei grădinițe cu program prelungit și program intensiv de limba
engleza
Număr insuficient de personal didactic în mediul rural
pportunities (Oportunități)
descentralizare
58
derularea unor parteneriate și a unor proiecte educaționale cu finanțare
interna și externa
extinderea învățământului particular
hreats (Amenințări)
Pe fondul scăderii natalității și al îmbătrânirii populației, scade continuu
numărul de elevi
Scăderea interesului adolescenților fata de studiile universitare, fata de
școală în general
Scăderea atractivității sistemului de învățământ datorita salariilor mici
din acest sector
Legislația în domeniu , în continua modificare
3.7. CULTURĂ, MASS-MEDIA ȘI SPORT S W O T
trengths (Puncte tari)
1 rețea TV prin cablu
Realizarea paginii web a primăriei;
Biblioteca dotată corespunzător
Desfășurarea de activități sportive prin existenta în localitate a unei
asociații sportive
eaknesses (Puncte slabe)
59
Lipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii și centre de cultura
Sprijinirea insuficienta a artei și culturii
Neimplicarea oamenilor de afaceri în sprijinirea și restaurarea unor
edificii
Implicarea în prea mica măsura a tinerilor în viața culturala și artistica
Numărul mic al manifestărilor cu scop caritabil
Implicare subiectiva a mass media în semnalizarea și rezolvarea
problemelor comunității
Lipsa unui ziar local de informare a cetățenilor
pportunities (Oportunități)
Aplicarea pentru programe și granturi de sprijinire și dezvoltare a culturii
și tradițiilor
Valorificarea la maxim a tradițiilor și culturii
Promovarea internațională a tradițiilor locale
Promovarea de la vârste fragede a valorilor și tradițiilor
Organizarea de spectacole cu scop caritabil
Acordarea unor facilități fiscale celor ce sponsorizează activitățile
sportive, și cultural-artistice
Încurajarea tinerilor pentru sportul de performanta și sport în general.
hreats (Amenințări)
Insuficienta susținere a vieții culturale de către societatea civila
60
Diminuarea în și mai mare măsură a interesului tinerilor pentru cultura,
arta, tradiții și sport
Scăderea fondurilor pentru desfășurarea în condiții optime a activității
muzeelor, teatrelor, ansamblurilor artistice, cercurilor sportive etc.
Salariile mici din cultura, sport, arta
Promovarea culturii străzii în detrimentul culturii autentice
Intensificare procesului de migrație a populației de la sat la oraș și de la
comuna în străinătate, fapt ce duce la pierderea unei verigi importante
în lanțul cauzal al transmiterii valorilor tradiționale.
3.8. SĂNĂTATE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ S W O T
trengths (Puncte tari)
Existenta dispensar medical uman în comuna
Existența un cabinet stomatologic la standarde europene
Administrația publica locala asigura fonduri și servicii pentru protecție
sociala
Creșterea numărului de cabinete private și structuri medicale cu dotări
la standarde europene
Inițierea unui parteneriat între administrația publica și ONG-uri pentru
rezolvarea problemelor sociale
Utilizarea resurselor comunitare și extra comunitare pentru ameliorarea
problemelor sociale;
Realizarea pe raza comunei a unor locuri de joaca;
Implicare din partea Consiliului Local în dezvoltarea serviciilor
comunitare pentru copil și familie.
61
eaknesses (Puncte slabe)
Centralizare excesiva – lipsa posibilității coordonării politicii de sănătate
la nivel local;
Număr insuficient de personal medical în mediul rural;
Numărul ridicat al copiilor ocrotiți în sistem rezidențial;
Servicii insuficient diversificate pentru diferite categorii de persoane
defavorizate;
Nu exista un cabinet medical veterinar;
Număr mare de pacienți pe medic;
Slaba dotare a cabinetelor și lipsa specialiștilor;
Întreținere curenta nesatisfăcătoare;
Implicarea insuficienta a societății;
Lipsa unui centru de recuperare;
Slaba profilaxie;
Insuficienta preocupare pentru procurarea de fonduri extrabugetare.
pportunities (Oportunități)
Continuarea procesului de modernizare și retehnologizarea unităților de
profil existente;
Distribuirea mai eficienta a banilor proveniți de la CAS;
Integrarea europeana înseamnă și obligativitatea alinierii la standarde
sociale europene;
Dezvoltarea sistemului de asigurări private;
62
Creșterea implicării la nivel social mai ales din partea tinerilor, prin
incidenta noilor tehnologii (IT, Internet în special) apar resurse
suplimentare pentru comunicare, eficientizare;
Legislația actuala care implica direct și activ comunitățile locale;
Orientarea politicilor la nivel județean spre activitățile de menținerea în
familia naturala a persoanelor cu handicap;
Crearea unei game de servicii specializate, prin cerințele legislației, în
funcție de nevoile beneficiarilor (centre rezidențiale, centre de zi,
cămine pentru persoane vârstnice, centre de criza, case de tip familial);
Creșterea alocarea de resurse financiare prin sistemul de stat pentru
servicii de asistenta sociala;
Încurajarea parteneriatelor public – privat în vederea înființării de
servicii alternative;
hreats (Amenințări)
Creșterea numărului de probleme medicale ca urmare a procesului de
îmbătrânire a populației
Creșterea numărului de îmbolnăviri datorate degradării factorilor de
mediu
Migrarea unui număr tot mai mare de specialiști în domeniul medical și
social
3.9. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR S W O T
trengths (Puncte tari)
63
Comparativ cu alte teritorii avem o infrastructură stradala și agricola.
Potenţial peisagistic , arheologic și istoric foarte ridicat
Colectarea selecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii,
recuperării sau valorificării lor, existența unor rampe ecologice de
depozitare selectiva a acestora ;
eaknesses (Puncte slabe)
Suprafeţele defrişate nasc eroziuni ale solului și inundaţii;
Educaţia ecologică este superficială;
Nu exista o educaţie ecologica a cetăţenilor și un sistem de panotaj de
natura a-i conştientiza de riscurile ecologice și legale la care se expun
negestionând corect deșeurile;
pportunities (Oportunități)
Utilizarea programelor UE destinate reabilitării condiţiilor de mediu din
mediul rural;
Extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi a
şcolilor în programe comune de educaţie ecologică;
Elaborarea unor proiecte de amenajare ecologica a unor parcuri de
agreement în zona;
Achiziţia la primărie de echipamente specifice amenajărilor funciare ;
Proiecte de înfrumusețare a satului, implicarea cetăţenilor în menţinerea și
îmbunătățirea aspectului optic al comunei;
hreats (Amenințări)
64
Extinderea eroziunii solului cu consecinţe grave pe termen lung dacă nu se
intervine la timp ;
Deversarea apelor uzate menajere în pânza freatica;
Pârâul Slănic poate produce eroziuni ale malurilor și inundaţii în timpul
unor ploi torenţiale.
3.10. ADMINISTRAȚIE ȘI LOCUINȚE S W O T
trengths (Puncte tari)
Deschiderea administrației actuale către investiții
Realizarea unei campanii de curățenie anuala;
Disponibilitatea administrației locale de a oferi facilitați pentru investitori
strategici
Creșterea numărului de construcții din comuna
eaknesses (Puncte slabe)
Slaba colaborare între instituțiile statului la elaborarea strategiilor de
dezvoltare
Nu exista pana în prezent localități înfrățite cu comuna Beceni, ci numai
intenții de colaborare
Capacitate insuficienta pentru realizarea de proiecte
Capacitate insuficienta de cofinanțare a Proiectelor
Slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat
Insuficienta implicare civica la nivelul comunității
65
Inexistenta unor baze de date complete și actualizate la nivelul tuturor
instituțiilor publice ceea ce îngreunează accesul la informație
Nu exista Birou de Consiliere pentru Cetățeni - o cale rapida de acces la
informații de interes cetățenesc”
Lipsa cailor speciale de acces, pentru persoanele cu handicap, în cele mai
multe dintre instituțiile și unitățile comunei
Pondere mica a locuințelor aflate sub tutela administrației publice locale
Insuficienta echipare a comunei cu spatii verzi , agroalimentare
Existenta în zonele de locuit a unor funcțiuni incompatibile cu locuirea
Creșterea foarte mare a preturilor la terenuri atât cu destinație locuințe cat
și cu destinație investiții afaceri
pportunities (Oportunități)
Dezvoltarea parteneriatului public-privat Implementarea unor sisteme de
management pe proiect la nivelul administrației publice locale.
Colaborarea, în vederea eficientizării procesului administrativ, între
administrația locala și unitățile descentralizate ale ministerelor în teritoriu
Sporirea colaborării cu instituții ale administrației publice locale din tara și
din străinătate și dezvoltarea de proiecte comune
Continuarea procesului de descentralizare și asigurarea unei autonomii
locale reale
Implicarea ONG-urilor specializate în rezolvarea problemelor comunităților
și grupurilor pe care le reprezintă
Sprijinul autorităților locale în construirea de locuințe, prin alocarea de
fonduri, ducerea utilităților și dezvoltarea parteneriatului public-privat
66
hreats (Amenințări)
Lipsa unei coordonări a acțiunilor de atragere de investitori
Lipsa unei culturi de implicare a cetățenilor în problemele comunitare
Putere redusa a sectorului ONG de a asigura rețele de asistenta pentru
categoriile defavorizate
4. OBIECTIVE GENERALE
CONSIDERATII GENERALE
Dezvoltarea sau regenerarea unei așezări rurale este determinata
semnificativ de schimbările care se produc în structura economiei locale, în
structura populației și în cultura comunitara. Pe de alta parte, dezvoltarea
67
comunității este substanțial influențată de aplicarea unui management adecvat și
axat pe trei ținte principale: dezvoltarea infrastructurii și asigurarea accesului la
infrastructura, protecția mediului ambiant și diminuarea sărăciei.
Totodată, dezvoltarea comunității trebuie sa tina cont de caracterul limitat
al resurselor ( de capital uman, natural și financiar) ce împiedică o autoritate
publica sa gestioneze toate problemele comunității , precum și de alocarea
echilibrata a acestora. Autoritatea publica trebuie sa evalueze permanent
oportunitatea realizării unei investiții, nu numai în raport cu resursele sale
financiare prezente, dar și cu cele viitoare , precum și cu opțiunile populației,
astfel încât aceasta autoritate sa încurajeze responsabilitatea comunitara și
individuala, precum și parteneriatul în realizarea unui proiect de dezvoltare locală.
Obiectivele principale ale dezvoltării comunei Beceni constau în:
Dezvoltarea infrastructurii de baza și asigurarea accesului neîngrădit al
populației și consumatorilor industriali la aceasta infrastructura ( apa,
canalizare, distribuție gaze, electricitate, cai de transport);
Protecția mediului;
Reducerea sărăciei;
Ținând cont de condițiile specifice ale zonei, în subsidiar obiectivelor
generale, comuna Beceni își propune totodată și își asuma responsabilitatea fata
de persoanele defavorizate.
Realizarea obiectivelor generale se întemeiază pe aplicarea unui
management care sa conducă la dezvoltare și/sau regenerare, politicile,
planificarea strategica, precum și realizarea programelor și proiectelor se vor face
cu respectarea următoarelor principii:
68
Dezvoltarea durabila , astfel încât pe termen lung sa se producă schimbări
majore de cultura și atitudine în ceea ce privește utilizarea resurselor de
către populație și operatori economici;
Întărirea capacitații instituționale: prin management eficient, definirea și
structurarea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu
obiectivele dezvoltării durabile, precum și cu doleanțele și cerințele
comunității;
Realizarea programelor și proiectelor prin parteneriat public - privat;
Realizarea acelor programe și proiecte pe care sectorul privat nu le poate
finanța;
Integrarea politicilor atât pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic
simultan între sectoare, cat și pe verticala, având în vedere corelarea și
integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale
județului și ale regiunii din care face parte;
Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse
energetice, materiale , financiare și umane, precum și integrarea fluxurilor
de resurse energetice și materiale intr-un ciclu natural;
Utilizarea mecanismelor de piața pentru a atinge ținta sustenabilității,
respectiv emiterea de reglementari și funcționarea utilităților publice în
sistem de piața, evaluarea investițiilor după criterii de mediu, luarea în
considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;
Fixarea regulilor de utilizare raționala a terenurilor pentru toate proiectele
de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de
planificare spațială;
Analiza capacității tehnice de execuție;
Evaluarea eficientei resurselor financiare și umane;
69
Evaluarea viabilității financiare a unui program sau proiect prin prisma
veniturilor fiscale obținute;
Identificarea nevoilor comunității locale și a priorităților acesteia ;
corespondenta între lansarea unui program sau proiect și nevoile
comunității;
Evaluarea nevoilor familiilor sărace și a capacității primăriei de a asigura
accesul acestora la locuri de munca, servicii publice de baza, venit minim;
Protecția mediului;
Realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori
realizarea unui program sau proiect de către sectorul privat, pentru a
transfera costurile unei investiții, daca exista oportunitatea de a obține
profituri viitoare;
Asigurarea publicității informațiilor cu impact în investiții (informații
topografice, informații statistice, regulamentul de urbanism, planul de
urbanism general și planurile de urbanism zonal).
Principiile de reabilitare a comunei Beceni, potrivit planului de urbanism
general :
Planificarea întregii zone de locuit a satului va fi integrata, astfel încât sa
cuprindă clădiri de locuit , clădiri cu destinație comerciala, scoli și grădinițe,
infrastructura edilitara necesara pentru nevoile zilnice ale rezidenților;
Spatiile deschise vor avea un design care sa încurajeze prezenta
rezidenților;
Comunitățile vor respecta regulile de conservare a resurselor și de reducere
a deșeurilor;
Comunitățile vor utiliza în mod rațional resursele de apa;
70
5. OBIECTIVE SPECIFICE ȘI PROIECTE IDENTIFICATE
Obiective specifice
FINANȚARE
Titlul proiectului
5.1. INFRASTRUCTURA
71
1. Îmbunătățirea calității drumurilor și a trotuarelor pe întreg teritoriul comunei
FONDURI NERAMBURSABILE UE, BUGET LOCAL, JUDEȚEAN ȘI DE STAT (FNR, BL,
BJ, BS)
Refacerea drumurilor și trotuarelor în comuna Beceni
2. Dezvoltarea traseelor alternative pentru vehicule cu tracțiune animală și
agricole
FNR UE, BL, BJ, BS.
Drumuri pentru vehicule cu tracțiune animala și agricola în comuna Beceni
3. Modernizarea intersecțiilor
FNR UE, BL, BJ, BS
Modernizarea intersecțiilor comunei Beceni
4. Modernizarea și extinderea rețelei de apă potabilă, a rețelei de canalizare
menajera și pluvială.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Modernizarea, reabilitarea și extinderea rețelei de apa potabila, a rețelei de
canalizare, apa menajera și pluviala în comuna Beceni.
5. Pietruire străzi rurale și refacere poduri și podețe
FNR UE, BL, BJ, BS.
Pietruire străzi rurale și refacere poduri și podețe în comuna Beceni
6. Construire sediu nou Primărie
FNR UE, BL, BJ, BS.
72
Studiu de prefezabilitate, fezabilitate și execuție
7. Amenajarea unei zone, dotata cu utilități pentru construcția de locuințe sociale
FNR UE, BL, BJ, BS.
Studiu de prefezabilitate, fezabilitate și execuție
8. Extinderea colectării selective a deșeurilor și refolosirea acestora
FNR UE, BL, BJ, BS.
Extinderea colectării selective și refolosirea deșeurilor.
9. Amenajarea de parcuri, locuri de joaca pentru copii și spatii verzi
FNR UE, BL, BJ, BS.
Studii geo, topo și dotări.
10. Amenajarea unui teren de sport
FNR UE, BL, BJ, BS.
Studii geo, topo și dotări
11. Construire sala de sport
FNR UE, BL, BJ, BS
Studiu de prefezabilitate, fezabilitate și execuție
12. Extindere Rețea iluminat public
FNR UE, BL, BJ, BS.
Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE și dotări.
13. Introducerea rețelei de alimentare cu gaze naturale
73
FNR UE, BL, BJ, BS.
Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE și dotări.
14. Lucrări de regularizare a cursurilor de apa
FNR UE, BL, BJ, BS.
Lucrări de amenajare a cursurilor de apă
5.2. MEDIUL DE AFACERI
1. Creșterea calității managementului întreprinderilor mici și mijlocii
FNR UE, BL, BJ, BS.
Cursuri de perfecționare pentru conducerea firmelor mici și mijlocii: management
marketing finanțarea întreprinderilor.
2. Sprijinirea firmelor locale în asigurarea resurselor umane și asigurarea piețelor
de desfacere pentru produsele fabricate.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Crearea unui birou care sa dispună de o baza de date cu expozițiile care urmează
sa fie organizate.
Sprijinirea participării firmelor la expoziții și târguri.
Înființarea unei societăți comerciale pentru recrutarea și instruirea forței de
munca.
Crearea unui birou care se ocupa cu monitorizarea posibilităților de atragere de
74
capital (fonduri nerambursabile, credite preferențiale).
Crearea unui birou unic pentru antreprenorii la început de drum.
3. Retehnologizarea societăților comerciale
FNR UE, BL, BJ, BS.
Credite de investiții.
Încurajarea retehnologizării prin acordarea de facilitați de către Primărie la
impozitele și taxele locale pe o anumita perioada de timp.
Retehnologizarea propriu-zisa a firmelor.
Retehnologizarea prin programe din fonduri naționale.
4. Dezvoltarea sectorului de servicii pentru a răspunde nevoilor comunității
FNR UE, BL, BJ, BS
Dezvoltarea sectorului de servicii pentru a răspunde nevoilor comunității
5. Informarea și stimularea implementării sistemelor de calitate ISO, HCCP pentru
produse și servicii
FNR UE, BL, BJ, BS
Implementarea sistemelor de calitate ISO și HCCP pentru produse și servicii.
6. Înființarea unui birou pentru promovarea dezvoltării proiectelor în mediul rural
FNR UE, BL, BJ, BS
Înființarea unui birou pentru promovarea dezvoltării proiectelor în mediul rural
75
5.3. AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ȘI IND. ALIMENTARĂ
1. Evaluarea suprafețelor agricole, crearea categoriilor calitative de soluri locale,
crearea planului de exploatare a suprafețelor agricole, folosirea mai eficienta a
suprafețelor agricole.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Evaluarea complexa a suprafețelor agricole (fertilitate, nivelul poluării,
caracteristicile ecologice, etc.).
Îmbunătățirea efectivelor de animale, eficientizarea activităților agricole
2. Asigurarea condițiilor pentru crearea unor activități rentabile în agricultura.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Dezvoltarea infrastructurii agricole (grajduri, adăpătoare, etc.)
Sprijinirea economiei autohtone (mai ales a industriei alimentare) prin acordarea
unor subvenții, sprijinirea cheltuielilor de închiriere.
Alcătuire stand pentru producătorii locali.
3. Punerea în folosința a terenurilor neagricole, scoase de sub exploatare agricolă
prin extinderea intravilanului localității Beceni
FNR UE, BL, BJ, BS.
Crearea unei zone de agrement
4. Construcție și amenajare parc auto pentru utilajele Primăriei comunei BECENI
FNR UE, BL, BJ, BS.
Construcție și amenajare parc auto pentru utilajele Primăriei comunei BECENI
76
5. Sprijin și consultanta profesionala pentru întreprinzători agricoli. Sprijinirea
inovațiilor.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Organizarea unor cursuri în domeniul agriculturii – creșterea animalelor – cultura
plantelor (cartofi și plante furajere).
Crearea unui centru de calificare a produselor și a alimentelor ecologice
(bioalimente).
6. Îmbunătățirea calității produselor agricole.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Dezvoltarea parteneriatelor formate între producători și prelucrători
- organizarea unor întâlniri profesionale
- organizarea seminariilor
- prezentarea cât mai larga a valorilor naturale
7. Dezvoltarea IMM-urilor în industria alimentara și comerț
FNR UE, BL, BJ, BS.
IMM – uri competitive
8. Crearea și dezvoltarea unor centre de colectare a legumelor și fructelor și
conectarea acestora la rețele regionale de producție și distribuție – piețe
agroalimentare
FNR UE, BL, BJ, BS.
Înființarea centrelor de colectare legume-fructe – piețe agroalimentare
77
9. Sprijin pentru îmbunătățirea ambalării și etichetării produselor agricole.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Sprijin pentru îmbunătățirea ambalării și etichetării produselor agricole.
10. Sprijin în dezvoltarea, protejarea și valorificarea produselor locale (local
branding).
FNR UE, BL, BJ, BS.
Sprijin în dezvoltarea, protejarea și valorificarea produselor locale (local
branding).
5.4. DEMOGRAFIE ȘI SĂNĂTATE PUBLICĂ
1. Creșterea calității vieții
FNR UE, BL, BJ, BS.
Traininguri cu tema modalităților de petrecere a timpului liber.
2. Creșterea speranței de viață.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Training cu tema afecțiunilor produse de stres.
Training cu tema vieții sănătoase
Prezentări despre efectele negative ale fumatului, consumul de alcool și droguri
Prezentări despre igiena.
Prezentări pe tema îmbolnăvirilor virale.
78
3. Crearea unor noi locuri de munca.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Training de atragere a fondurilor.
Training de scriere a proiectelor.
4. Fiecărui cetățean al comunei trebuie sa i se ofere posibilitatea de a desfășura o
activitate, având în vedere posibilitățile fizice și intelectuale ale fiecărei persoane
aflata în dificultate.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Program de instruire și de orientare profesionala.
Studiu privind calitatea vieții în comunitate.
5. Reabilitarea, extinderea și dotarea dispensarelor necesare comunei
FNR UE, BL, BJ, BS.
Reabilitarea, extinderea și dotarea dispensarelor necesare comunei
5.5. INVĂȚĂMÂNT EDUCAȚIE
1. Reabilitarea și modernizarea școlilor din comuna Beceni
FNR, BL, BJ, BS
Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic de execuție și dotare școala
2. Achiziționare centrale termice pentru școlile modernizate și noi construite
FR, FNR, BL,BJ,BS
79
Achiziționare centrale termice
3. Reabilitare și modernizare grădinițe
FNR UE, BL,BJ,BS
Studiu de fezabilitate, Proiect tehnic de execuție și dotare grădinițe.
4. Programe de formare și instruire în domeniul:
- managementul producției și valorificării în domeniul agricol
- managementul turistic
- managementul cultural, prestări servicii, utilizarea tehnologiei informaționale,
industrie alimentara, asigurarea calității
FNR UE, BL,BJ,BS
Programe de formare și instruire
5.6. SOCIAL
1. Centru de zi cu program de tip after-school pentru elevi.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Asigurarea participării tuturor copiilor, proveniți din familii dezavantajate la
educație la vârstă prescrisa de lege și fără discriminări.
2. Înființarea unui centru de permanență pentru persoane de vârstă a III-a.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Centru de permanență pentru bătrâni.
3. Centrul de consiliere a persoanelor abuzate
80
FNR UE, BL, BJ, BS.
Centrul de consiliere a persoanelor abuzate
4. Ajutorul acordat persoanelor și familiilor care nu își pot asigura singure cele
necesare unui trai decent trebuie sa se bazeze pe un sistem bine stabilit și bazat
pe profesionalism.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Îmbunătățirea serviciilor publice de asistenta sociala.
Training pentru funcționari publici.
5. Reducerea la minimum posibil al numărului copiilor instituționalizați
FNR UE, BL, BJ, BS.
Studiu privind valorile acceptate de familiile din localitate.
Program de conștientizare a valorilor umane de baza.
6. Extinderea rețelei de ajutor social acordat persoanelor în vârstă, care necesita
îngrijire la domiciliu
FNR UE, BL, BJ, BS.
Asistenta medicala și sociala la domiciliu pentru persoane în vârstă.
5.7. OBIECTIVE CULTURALE
1. Modernizarea, reabilitarea și extinderea căminelor culturale din comuna
Beceni.
81
FNR UE, BL, BJ, BS.
Reabilitarea și extinderea căminelor culturale din Beceni.
2. Manifestări culturale reprezentative.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Zilele comunei Beceni
3. Construire bibliotecă și sală de festivități
FNR UE, BL, BJ, BS.
Construire bibliotecă și sală de festivități
Achiziție de cărți, dotare cu calculatoare, modernizarea spațiului alocat.
4. Editarea unui ziar local
FNR UE, BL, BJ, BS.
Editarea unui ziar local
5. Crearea de centre de tineret pentru petrecerea timpului liber
FNR UE, BL, BJ, BS.
Centre de tineret pentru recreere.
5.8. CULTE
1. Amenajarea cimitirelor de pe teritoriul comunei.
FNR UE, BL, BJ, BS.
82
Extinderea cimitirelor și împrejmuirea acestora
2. Dezvoltarea și întărirea relațiilor de parteneriat dintre biserici, prin programe
comune religioase și caritabile.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Comisie mixta privind acțiunile caritabile creștine.
3. Reabilitarea lăcașelor de cult
FNR UE, BL, BJ, BS.
Reabilitarea lăcașelor de cult
5.9. SPORT
1. Construirea unei săli de sport, cu utilitățile aferente în comuna BECENI
FNR UE, BL,BJ,BS
Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE și dotări
2. Reabilitare, amenajare și modernizare baza sportivă
FNR UE, BL,BJ,BS
Studii geo, topo, Studiu de fezabilitate, PTE și dotări
5.10. ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
1. Achiziție calculatoare, imprimante și diverse soft-uri.
83
FNR UE, BL, BJ, BS.
Informatizare A.P.L.
2. Infochiosc (1-2 aparate)
FNR UE, BL, BJ, BS.
Acces la informații publice
3. Extindere rețea calculatoare
FNR UE, BL, BJ, BS.
Extindere rețea calculatoare
4. Birou de consiliere cetățeni - Un instrument de comunicare în interiorul
comunei.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Birou de consiliere cetățeni.
5. Birou pentru promovarea dezvoltării rurale.
FNR UE, BL, BJ, BS.
Birou pentru promovarea dezvoltării rurale.
6. Înființarea unui centru de resurse ONG
FNR UE, BL, BJ, BS.
Centrul resurse ONG
7. Realizarea centrului civic al comunei BECENI
FNR UE, BL, BJ, BS.
84
Centrul civic comunei BECENI
8. Elaborarea unui plan urbanistic general actualizat
FNR UE, BL, BJ, BS.
Plan urbanistic general
5.11. TURISM
1. Construirea unei piste pentru roleri
FNR UE, BL, BJ, BS.
Studiu de fezabilitate, execuție și dotări
2. Dezvoltarea turismului școlar prin reabilitarea taberei școlare existente
FNR UE, BL, BJ, BS.
Reabilitarea taberei școlare existente
3. Implementarea și dezvoltarea agroturismului și a turismului ecologic
FNR UE, BL, BJ, BS.
Dezvoltarea turismului ecologic
4. Realizarea unui plan de dezvoltare turistică a comunei
FNR UE, BL, BJ, BS.
Realizarea unui plan de dezvoltare turistică a comunei
85
Propunere de proiect (exemplu)
Titlul proiectului: Îmbunătățirea infrastructurii locurilor de joaca și a spatiilor
verzi
Potențial leader al proiectului: Comuna Beceni
Obiectiv: Amenajarea de parcuri și spatii verzi.
Durata proiectului: 3 ani
Referire la fondurile structurale:
Dezvoltarea regionala
Dezvoltarea infrastructurii
Îmbunătățirea competitivității economice
Resurse:
Intrare:
Un plan de dezvoltare recreațională pentru copiii din comună.
Evaluarea infrastructurii recreaționale pentru copiii din Beceni.
Evaluarea nevoilor de recreere a copiilor din Beceni
Plan de dezvoltare economica
Plan de investiții, legat de cerințele calitative
Plan de urbanism - Plan de dezvoltare a comunei.
Ieșire:
îmbunătățirea calitativa și cantitativa a ofertei infrastructurii locurilor de
joaca pentru copii
86
participare sociala mai buna la activitățile comune
mai buna socializare
un plan de acțiune în vederea creșterii ofertei de locuri de joaca și
infrastructura
Rezultat:
creșterea atractivității comunei Beceni.
consolidarea profilului social și economic al comunei Beceni
creșterea calității vieții în comuna
stimulează coeziunea sociala în comuna.
Resurse financiare:
Buget indicativ:
Surse de finanțare:
Fonduri structurale
Cofinanțare
Finanțare locala
Finanțare județeană
Finanțare naționala
Finanțare proprie
Potențiali parteneri:
Agenția de dezvoltare
Administrația locala
Departamentul de planuri de urbanism, serviciile de siguranță și securitate
Organizațiile sportive din comuna
ONG