Upload
bothuman
View
732
Download
7
Embed Size (px)
Citation preview
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 1/20
COMANDA IN SISTEME FLEXIBILE
DE FABRICATIE
5
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 2/20
1 Caracteristicile sistemelor flexibile de fabricatie
Timpul este una dintre dele mai importante resurse ale economiei. Chiar
daca acest lucru nu este confirmat de vreun document, el ramane, de fapt, o resursa
ascunsa.Cele mai recente descoperiri in domeniile tehnologice acelereaza
desfasurarea lucrurilor,conducand spre o economie de timp real, substituind
consumul de timp.
In perioada actuala, concurenta impune realizarea de produse noi in timp
foarte scurt micsorand extrem de mult timpul dintre cererea unui produs si livrarea
lui pe piata.Evolutia rapida a cerintelor societatii, a determinat schimbari majore si
in obiectiveleeconomice. Economia de piata, cu rigorile ei, face necesara trecerea
de la cantitate la calitate,iar accentul trebuie pus pe abordarea domeniilor de varf
ale stiintei, pe tehnologia avansata, pe trecerea de la productia folosind statii
individuale la sisteme de fabricatie.
Un sistem de fabricatie poate fi definit ca o colectie de echipamente
integrate si resurse umane, a caror functie principala este aceea de a crea una sau
mai multe operatii de prelucrare si/sau asambare, pornind de la un anumit timp si
de la o anumita cantitate de materii prime. Echipamentele integrate contin masini
si dispozitive de productie, dispozitivede pozitionare si transport si dispozitive de
control. Resursele umane sunt necesare fie periodic fie pe intreaga durata a
functionarii pentru a asugura rularea acestora in conditii optime.
6
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 3/20
Fig 1.1 Pozitia unui sistem de fabricatie intr-un sistem de productie
1.1 evolutia sistemelor de fabricatie
Istoria sistemelor de fabricatie este strans legata si dependenta de
dezvoltarea societatii omenesti. De la cele mai primitive sisteme pana la fabricile
complet automatizate de astazi a fost o cale lunga, dezvoltata pas cu pas in
intreaga lume. La inceputurile fabricatiei, in perioada maufacturiera dinaintea
anilor 1900, operatorul avand o inalta calificare, producea obiecte unicat. Intreaga
gama a activitatilor de productie proiectare, aprovizionare, fabricare, desfacere,erau realizate de aceeasi persoana, care cunostea toate etapele procesului.
Reconditionarea si intretinerea instrumentelor era realizata de catre producator.
7
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 4/20
Utilajele erau simple, productia scazuta, flexibilitatea fabricatiei era mare,
operatorule realizand tipul de produse cerut. Cresterea cererii a impus inceperea
lucrului simultan la mai multe produse prefigurand producta in serie.
Dupa 1900 pana in jurul anului 1950 productia se structureaza in
compartimente specializate, cu sarcini precise. Procesul de fabricatie este impartit
in procese partiale, operatii si faze.
Apare banda rulanta, introdusa de H. Ford in 1913 permitand defalcarea
operatiilor pana la fazele cele mai simple. Operatorul uman are un loc precis in
sistemul de productie, delimitat serios. El nu mai realizeaza, ca in sistemele
mestesugaresti, o varietate de operatii, ci este strict specializat pentru realizarea
unor operatii sau chiar uneori a unor faze, necesitand o calificare mai scazuta.
Rolul utilajelor devine predominant, iar cel al operatorului se reduce,
acestuia revenindu-i doar sarcini de executie. In aceasgta perioada,fabricatia si
montajul fiind organizate in flux, creste productivitatea, aparand productia in serie.
Apar compartimentele cu atributii specializate, care functioneaza separat, si
totodata apar probleme in funcionarea sistemului, deoarece in compartimentele
specializate proiectare, aprovizionare, fabricatie, control, desfacere, funcionau
separat, cu legaturi intermitente intre ele, uneori chiar contradictorii. in timp ce
sistemele manufacturiere puteau sa realizeze fara dificultati produse la comanda
dar cu productivitate scazuta, si costuri corespunzatoare, sistemele masiniste se
caracterizau printr-o productivitate ridicata si costuri mici datorita dotarii cu
sisteme tehnologice din ce in ce mai performante si datorita uniformitatii productiei. Aceasta caracteristica, uniformitatea productiei, reprezinta slabiciunea
acestei procuctii.
Introducerea in fabricatie a unui nou produs presupune inlocuirea partiala
sau totala a masinilor specializate strict in fabricarea unui produs.
8
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 5/20
Flexibilitatea acestor sisteme este extrem de redusa, putandu-se realiza doar
produse uniforme in serii. In aceasta perioada sistemele de productie au fost
caracterizate de mutlte ori de sporirea dimensiunilor si a capacitatilor de productie.
Se credea ca o instalatie mare functioneaza cu costuri reduse. S-au costruit
uzine constructoare de masini, chimice, metalurgice, uriase, care in timp si-au
dovedit randamentul scazut. Automatizarea si mecanizarea au dus la cresterea
productivitatii si la scaderea costurilor, aceste sisteme devenind insa extrem de
rigide.
Primele sisteme complexe de fabricatie apar la inceputul deceniului al sase-
lea al secolului trecut in industria aeronautica prin introducerea masinilor-unelte
cu comanda program. programele de lucru ale acestora erau memeorate pe benzi
de hartie perforata (NC - Numerical Control). Comanda numerica este un sistem
de control al masinilor prin care instructiuni codificate numeric sunt transformate
in semnale de comanda pentru sistemele de actionare.
Ulterior au aparut masini cu comanda numerica directa, la care programele
sunta memorate intr-un calculator numeric central (DNC - initial, direct numerical
control, in perioada in care un calculator era folosit pentru a coordona o masina,
ulterior, odata cu cresterea numarului de masini, calculatoarele fiind scumpe, s-a
trecut la folosirea unui singur calculator pentru comanda mai multor masini
acronimul DNC transfomandu-se in distributed numerical control). Transmiterea
programelor masinilor-unelte de la un calculator central permite o actualizare adatelor, o buna memorizare si o realocare in caz de avafriere. Aparitia mini si
microcalculatoarelor la inceputul deceniului al optulea al secolului trecut a permis
ca fiecare masina unealta sa fie condusa de o structura de calcul specializata (CNC
- computer numerical control).
9
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 6/20
Cercetarile din domeniul roboticii au furnizat industriei noi solutii in
rezolvarea problemelor de manipulare, sudura, asamblare, vopsire, permitand
dezvoltarea sistemelor integrate de productie. Sistemele de fabricatie combina
tehnologia comenzii numerice si a manipulariii automatizate cu calculatoareelectronice pentru a crea o structura integrata care prelucreaza automat produse.
Aceste sisteme sunnt pprogramate pentru a prelucra automat produse la secvente
oprime. Astfel este posibila programarea tuturor fazelor de prelucrare pentru
fiecare componentaa produsului realizat si intercorelarea lor pentru a optimiza
capacitatea de operare si planificare.
1.2 Componentele unui sistem de fabricatie
Un sistem de fabricatie este compus dintr-o serie de elemente, cele mai
importante fiind masinile de productie cu uneltele, acesoriile si componentele
hardware aferente, sisemele de transport ale materialeleor, sisteme computerizate
si controlate care coordoneaza instrumentatia, si nu in ultimul rand, operatorii
umani.
1.2.1 masinile de productie
In sistemele moderne de fabricatie operatiile de prelucreare si ambalare
sunt realizate de catre masini sau instrumente de lucru. Acestea se regasesc inntr-
una dintre urmatoarele categorii:
-masini operate manual;
-masini semiautomate;
-masini automate.
Masinile care opereaza manual sunt directionate si supervizate de catre un
operator uman, masina avand rolul de a furniza puterea necesara realizarii
10
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 7/20
operatiilor, muncitorul fiind cel care este in control. din aceasta categorie fac parte
masinile unelte conventioonale cum ar fi strungul, masina de frezat sau masina de
gaurit clasice. In acest caz operatorul trebuie sa fie prezent la o masina pe intreaga
durata de functionare a aceseia.
O masina semmiautomata realizeaza o parte a ciclului de productie sub
controlul unui program automat iar un operator uman trebuie sa stea la o masina
pentru restul ciclului cu rolul de a incarca sau a schimba un ciclu pentru realizarea
unor sarcini specifice fiecarui ciclu de productie. Un exemplu in acest sens este
strungul CNC controlat automat intr-o mare parte a ciclului de strunjre. Totusi
aceasta necesita un operator care sa asiste toate aceste operatii sunt realizate de
sistemele de transport, unele dintre ele necesitand si diverse depozite cu functia de
stocare temporara, avand rolul de a asigura prezenta continua a pieselor la intrarea
unei statii.
Incarcarea materialelor presupune mutarea unitatilor de lucru dintr-un
deposit pe masa de lucru a masinilor de productie. Pentru multe operatii de
prelucrare, in special in cazul celor care necesite acuratete si precizie mare, este
necesara si operatia de pozitionare si fixare, care se realizeaza folosind menghina,
avand rolul de a orienta si de a fixa cu acuratete piesele pentru diverse operatii.
Cand o operatie este finalizara, unitatile de lucru trebuie descarcare sau
pregatite pentru transportul catre urmatoarea statie de lucru din secventa de
prelucrare. In cadrul unei statii automate, aceasta operatie este realizata de catre un
robot industrial sau orice tip de distribuitor automat.
Operatia de transport intre statii se poate realize fie manual, de catre
operator, fie automat, utilizand o banda transportoare. In cazul unei secvente
automate, se disting doua situatii de transport: cele avand o cursa variabila si cele
care au cursa fixa. Prima situatie este intalnita, de obicei, la sistemele de fabricatie
11
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 8/20
care realizeaza mai multe operatii de prelucrare si asamblare. Cele cu cale fixa
presupun urmarea aceleiasi secvente a statiilor si este intalnita in cazul sistemelor
care realizeaza un singur tip de piesa. Cele doua tipuri de cai de transport sunt
prezentate schematic in figura 1.2.
a)
b)
Figura 1.2 Tipuri de cai in liniile de productie: a) cale variabila; b) cale fixa
12
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 9/20
1.2.3 sistemele de control computerizate
Sistemele de fabricatie actuale necesita un calculator pentru controlulechipamentelor automate si semi-automate. Principalele functii ale calculatorului
intr-un sistem de fabricatie sunt:
- comunicarea instructiunilor catre operator, in sistemele semi-automate,
care necesita diverse task-uri suplimentare in cadrul ciclurilor de
prelucrare sau asamblare, acestea fiind communicate operatorului prin
intermediul panel view-urilor;- transferul programelor catre masinile CNC;
- controlul sistemelor de transport si coordonarea acestora cu statiile de
lucru;
- programarea, reprogramarea si planificarea productiei;
- diagnosticarea defectelor, care implica echipamente de diagnoza si de
mentenanta preventive;
- supravegherea securitatii pentru protejarea atat a operatorilor umani, cat
si a dispozitivelor care alcatuiesc sistemul;
- controlul calitatii, scopul acestei functii fiind de a detecta si de a elimina
rebuturile;
- monitorizarea operatiilor effectuate de catre sistem
1.2.4 resursele umane
In cadrul unor sisteme de fabricatie, omul este cel care realizeaza majoritatea
operatiunilor implicate. In astfel de cazuri, acesta poarta denumirea de forta de
munca directa, care realizeaza efectiv cerintele sa controleaza o masina care
efectueaza sarcinile. In sistemele semi-autamate si automate, muncitorul incarca si
descarcarca materialele sau schimba uneltele de lucru. De asemenea, este necesar
13
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 10/20
personal calificat pentru intretinerea sistemelor automate, pentru programarea
dispozitivelor si masinilor, precum si pentru operarea acestora. Discutand despre
sistemele automate, este destul de dificil de facut o distinctie clara intre forta de
munca directa sic ea indirecta.
1.3 Clasificarea sistemelor de fabricatie
Criteriile dupa care se clasifica sistemele de fabricatie sunt:
- tipurile de operatii realizate;
- numarul statiilor de lucru si dispunerea sistemului;
- nivelul de automatizare;- varietatea produselor realizare.
Sisremele de fabricatie se disting prin tipurile de operatii pe care le
efectueaza. In acest sens, se intalnesc operatii de prelucrare, realizate pe piesele
individuale, si operatii de asamblare, care presupun combinarea mai multor piese
individuale, realizand diverse ansambluri. Un sistem de fabricatie este proiectat
pentru a realiza una dintre cele doua functii sau pe ambele.
Alti parametri care joaca un rol important in stabilirea desigului unui
sistem de fabricatie sunt tipul de materoal procesat, dimensiunile si greutatea
entitatilor cu care se lucreaza, precum si geometria acestora. Spre exemplu, piesele
se pot clasifica dupa geometria lor in piese rotationale si non-rotationale. Cele
rotationale sunt cilindrice sau in forma de disc, necesitand pentru prelucrare
diverse operatii de strunjire. Cele non-rotationale, numite si sistemele de
fabricatie, prin operatiile de prelucrare pe care le realizeaza, trebuie analizare si
din acest punt de vedere si clasificate in functie de geometria pieselor realizate.
Aceasta distingere este importanta nu doar in privinta diferentierilor care apar in
ciclul de prelucrare, ci si in alegerea sistemelor de transport pentru cele doua
situatii.
14
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 11/20
1.3.1 sisteme de fabricatie reconfigurabile
Intr-o era in care produsele noi sunt introduse la perioade foarte scurte
de timp, inlocuirea totala a masinilor foloosite pentru un anumit model devine
foarte costisitoare. O alternativa a acestei tactici este reutilizarea si reconfigurarea
componentelor unui sistem de fabricatie. Sistemele moderne sunt proiectate avand
caracteristici care sa permita trecerea rapida de la productia unui anumit model la
un alt model, cand acest lucru devine necesar.
Aceste caracteristici includ:
- mobilitate, care presupune proiectarea masinilor-unelte astfel incat
acestea sa poata fi usor de transportat;
- conceptie modulara, care se refera la conectarea impreuna a
componentelor diverselor masini;
- arhitecturi de control deschise, care sa permita schimbul de date intre
echipamentele diversilor producatori;
- statii de lucru CNC, chiar daca masinile dintr-o statie sunt dedicate
pentru confectionarea unui singur produs, acestea trebuind sa fie
controlate numeric, prin intermediul calculatorului, pentru facilitatea
presupuselor modoficari ulterioare
1.3.2 Influenta flexibilitatii in clasificarea sistemelor de fabricatie
Flexibilitatea este termenul folosit in cadrul sistemelor de fabricatie pentru a
indica nivelul de variatie a tipurilor de produse realizate de un anumit sistem, fara
a avea intreruperi de productie pentru reconfigurari in vederea realizarii diferitelor modele. Sistemele flexibile de fabricatie pot produce diverse stiluri de piese si se
pot adapta rapid la noi modele, in momentul in care cele existente sunt scoase din
uz.
15
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 12/20
Pentru a fi flexibil, un system de fabricatie trebuie sa fie capabil sa realizeze
urmatoarele cerinte:
- identificarea diferitelor unitati de lucru: sistemul trebuie sa identifice
unitatile de lucru pentru a realize operatiile corspunzatoare. Intr-un system
manual, aceasta operatie este realizata cu usurinta de catre operator, iar intr-
unul automat, acest system de identificare trebuie proiectat;
- schimbare rapida a instructiunilor de operare: instructiunile, sau programul,
in cazul masinilor CNC, trebuie sa corespnda operatiunilor pentru partea
selectata. In cazul sistemelor manuale, acestea sunt urmate de catre
muncitori, care trebuie sa aibe deprinderi pentru a realize operatiile de
prelucrare si/sau ambalare impuse. In cazul sistemelor semi-automate si
automate, programele trebuie sa fie disponibile pe unitatea de control;
- schimbari rapide in structura sistemului: flexibilitatea presupune faptul ca
piesele nu se produc in serie; un sistem flexibil de fabricatie trebuie sa
poata fi reconfigurat, pt a trece de la productia unui anumit tip de piesa la
un alt tip intr-un timp foarte scurt. Aces timp trebuie sa fie aproximativ egal
cu timpul necesar descarcarii unei piese realizate si incarcarii masinii invederea realizarii urmatoarei piese. Aceste caracteristici sunt destul de
dificil de proiectat, insa tehnologia actuala usureaza acest process.
Inzestrarea unui sistem cu proprietatea de flexibilitate il face pe acesta mai
complex, programarea is coordonarea acestuia devine mai dificila, iar
operatiunile de mentinere sunt mai greu de aplicat din cauza multitudinii
tipurilor de piese realizate.
1.4 Sisteme flexibile de fabricatie
16
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 13/20
Cerintele industriei moderne impun cresterea productivitatii si a calitatii
produselor, scurtarea timpilor de livrare, usurarea muncii prin eliminarea locurilor
de munca in medii toxice si eliminarea repetitivitatii si monotoniei. Caracteristicile
productiei actuale au drept consecinta scurtarea timpilor de viata a noilor produse,reducerea loturilor de fabricatie, cresterea flexibilitatii fabricatiei si a cerintelor
asociate noilor produse. Toate acestea necesita realizarea unui compromis intre
eficienta si flexibilitatea procesului de fabricatie, chestiune ilustrata in figura 1.3.
Mijloacele de productie ale industriei mecanice sunt mult imbunatatite si
avansate de prezenta calculatoarelor, a robotilor, a automatelor programabile.
Dupa aparitia masinilor-unelte cu comanda numerica, evolutia industriei a fost in
principal amrcata de dezvoltarea intr-un ritm accelerat a tehnicii de calcul, a
centrelor de prelucrare, a utilizarii pe o cale din ce in ce mai larga a senzorilor, a
tehnicilor de modelare geometrica su procesare grafica a datelor, a utilizsarii
sistemelor CAD/CAM si a sistemelor si tehnicilor de diagnosticare, a limbajelor
de programare de inalt nivel si nu in ultimul rand, a inteligentei artificiale
17
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 14/20
Figura 1.3 Dependenta eficienta-flexibilitate
Fabricatia integrata cu calculatorul este o versiune automatizata a
procesului de fabricatie, in care fiecare operatie este substituita printr-un set de
tehnologii automatizate. O solutie prin care se poate ameliora competitivitatea
consta in a determina un sistem sa evolueze spre conceptul de sistem integrat de
productie (CIM). Acest mod de organizare industriala s-a dezvoltat in Japonia cu
scopul de a creste reactivitatea unei intreprinderi si flexibilitatea fabricatiei.
Pentru asigurarea flexibilitatii productiei trebuie ca proiectarea produselor,
planificarea si pregatirea productiei sa fie facute prin utilizarea calculatorului(CAD – Computer Aided Design; - Computer Aided Planning; CAM – Computer
Aided Manufacturing), prodctia sa se realizeze in celule flexibile de fabricatie
(FMX – Flexibile Manufacturing Cell – contine doua sau trei statii de prelucrare si
un sistem de manipulare a pieselor, care este conectat la o statie de
18
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 15/20
incarcare/descarcare.), intretinerea echipamentelor si controlul calitatii sa fie, de
asemenea, asistate de calculator (CAQ – Computer Aided Quality control; CAS –
Computer Aided Service), iar comunicatia informatiei sa fie realizata prin
intermediul retelelor de calculatoare.
Sistemele de fabricatie moderne permit translatarea directa a datelor
rezultate in proiectarea asistata in date necesare comenzii masinilor-unelte si
robotilor care prelucreaza piesa respectiva. Combinarea celor doua sisteme
reprezinta una din problemele centrale ale sistemelor de productie.
Pentru a califica un sistem de fabricatie ca fiind flexibil, acesta trebuie sa
treaca patru teste, care acopera cerintele definite in subcapitoll anterior, si anume:
1. testul varietatii produselor : daca sistemul este capabil sa realizeze piese
diferite, fara a apela la productia de serie, acest teste este trecut;
2. testul schimbarii programului: daca sistemul accepta schimbari in
programarea schipamentelor precum si la nivelul cantitatilor de piese
realizare, este bifat si acest test;
3. testul recunoasterii erorilor : daca sistemul este capabil sa recunoasca
defectiunile echipamentelor si evita distrugerea intregului proces de
productiem este trecut si acest test;
4. testul noilor piese: daca se poate introduce in programarea productiei
confectionarea de noi piese, intercalate printre cele existente deja, fara a
presa mare efort, respectivul sistem bifeaza si acest ultim test.
Daca un sistem indeplineste contidiile cerute de cele patru teste,
atunci acesta poate fi considerat sistem flexibil de fabricatie. Cele mai importante
criterii si, de fapt, criteriile vitale pentru stabilirea nivelului de flexibilitate al uni
sistem, sunt primele doua teste, cerintele de la celelalte doua putand fi
implementate ulterior.
19
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 16/20
1.5 Sistemul de comanda al sistemelor flexibile de fabricate
Sistemul de comanda sau control al unui sistem flexibil de fabricatie are
rolul de a furniza catre sistemele de executie date ce contin informatiile pentru
modificarea starii sistemului, avand scopul de a realiza sarcinile prestabilite cu o
eficienta maxima posibila a tuturor statiilor de lucru si cu o folosire optima a
flexibilitatii sistemului, atat in conditii normale de lucru, cat si in cazul aparitiei
perturbatiilor. Un sistem de control trebuie sa furnizeze informatile prezentate in
Figura 1.4, aceste informatii fiind particularizate pentru fiecare sistem flexibil in
parte, in functie de sarcinile de lucru.
Figura 1.4 Informatii de comanda in sistemele flexibile de fabricatie
20
Informatii de comanda
Date tehnice Date organizatorice
Date
geometrice
Succesiunea
avansarii
materialelor
Graficul de
succesiune
pe
schimburi si
zile
Distributia
materialelor
Date
tehnologice
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 17/20
Dupa cum se poate observa in Figura 1.4, sistemul de control al unui sistem
flexibil de fabricatie indeplineste doua functii importante: furnizarea datelor
tehnice catre sistemele de executie si gestionarea datelor organizatorice. Datele
tehnice sunt furnizare subsistemelor de executie prin intermediul comenzii tehnice.Datele transmise sunt, in general, continue, fiind furnizate prin intermediul
programelor pentru comanda masinilor-unelte, constand in datele geometrice si
datele tehnologice, programelor pentru robotii industriali si pentru sistemele de
manipulare a sistemului de fabricatie, in conformitate cu etapele prestabilite ale
procesului de productie.
Datele organizatorice sunt gestionate prin utilizarea comenzii
organizatorice. Aceste date redau desfasurarea in timp si repartitia in spati a
proceselor de fabricatie, fiind continute in planuri de lucru si in programe de
fabricatie pentru o perioada de timp stabilita.
Componenta organizatorica a comenzii detine urmatoarele roluriri:
- de distributie a lucrarilor si de monitorizare a starii pieselor din sistem, in
functie de tipul lor si de marimea loturilorde prodctie;
- de control al fluxului de materiale, stabilind astfel succesiunea de
transportm urmand sistem de prioritati dinaine stabilite;
- de gestiune a pieselor, instrumentelor, sculelor si depoziteloir folsite in
cadrul sistemului pentru realizarea sarcinilor propuse.
Figura 1.5 sintetizeaza functiile detinute de sistemul de comanda al unui
sistem flexibil de fabricatie, orezentand atat rolulile sistemului de comandatehnica, cat si organizatorica.
21
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 18/20
Figura 1.5 Functiile subsistemului de comanda
22
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 19/20
Posibilitatea de a controla modul de realizare a functiilor prezentate in
figura 1.5 este o chestiune esentiala pentru realizarea acestora. Pentru acesta se
folosesc, in general, senzori, pentru a cunoaste desfasurarea in timp real a
cerintelor transmise si a respectarii acestora de catre componentele din sistemcarora se adreseaza, precum si diverse sisteme de codoficare, folosite pentru
identificarea pieselor, dispozitivelor, sculelor, masinilor-unelete sau a programelor
de prelucrare.
Informatiile de comanda sunt dirijate de la sistemul de pregatire si
memorare catre sistemul de executie, prin intermediul echipamentelor de comanda
proprii fiecarei statii de lucru. In sens opus, informatiile de supraveghere a starii
productiei si a functionalitatii echipamentelor din dotare sunt prelucrate de catre
mijloacelor de masurare.
Functia de monitorizare a sistemului este realizata de catre informatiile
referitoare la starea productiei si a componentelor fizice ale sistemului, care sunt
transmise pe protocoale de comunicatie si sunt afisate pe ecrane.
1.6 Avantajele utilizarii sistemelor flexibile
Exploatarea din ce in ce mai puternica a sistemelor flexibile de fabricatie
asigura obtinerea unei eficiente inalte si cresterea efectelor economice ale
productiei. Celei mai importante avantaje ale folosirii sistemelor flexibile sunt:
- reducerea numarului de muncitori de pana la 5 ori fata de productia
conventionala;
23
5/13/2018 Comanda in Sisteme Flexibile de Fabricatie - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/comanda-in-sisteme-flexibile-de-fabricatie 20/20
- reducerea personalului necesar pentru pregatirea fabricatiei de aproximativ
2.5 ori;
- reducerea cu pana la 50% a utilajelor tehnologice implicate in procesele de
productie;- reducerea cu 20-40 % a spatiilor necesare productiei;
- cresterea productivitatii muncii de la 200 % pana la 400 %;
- Cresterea indicelui de utilizare a masinilor-unelte cu comanda numerica la
90% sau chiar mai mult in procesele de productie;
- Redycerea rebuturilor si cresterea indicelui de utilizare a materialelor;
- Scurtarea ciclurilor de pregatire tehnologica a productiei;
- Cresterea ratei anuale de productie;
- Cresterea gradului de tipizare a instrumentelor implicate, rezultand
micsirarea termenelor de proiectare, executie si intretinere a sistemelor
flexibile;
- Reducerea cu pana la 70% a duratelor ciclurilor de fabricatie;
- Scaderea cu 40-45 % a cheltuielilor de productie si a cheltuielilor
suplimentare cu pana la 85%;
- Scaderea timpilor de reglare a masinilor la modificarea pieselor prelucrate.
Avand in vedere aceste avantaje, se impune utilizarea pe o scara larga a
sistemelor flexibile de fabricatie si folosirea acestora in procesele de productie de
nisa, care sunt din ce in ce mai extinse in perioada actuala, tinzand sa ia locul
productiei de masa. Acest moment constituie, totodata, trecerea de la productia de
serie la productia pe sisteme flexibile, adaptabile cerintelor in continua schimbare
ale pietiei.
24