ECOTERRA · Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, România. Autor corespondent: C. Rusu, [email protected] Abstract. Some considerations upon botanical reservation „La Sărătura”

Ecoterra - Journal of Environmental www.ecoterra-online.ro Research and Protection, 2013, no. 34.

49

ECOTERRA Journal of Environmental Research and Protection Consideraţii asupra rezervaţiei botanice ,,La Sărătură” de la Blăjenii de Jos, jud. Bistriţa-Năsăud Cristina Rusu, Claudiu Gavriloaie

Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, România. Autor corespondent: C. Rusu, [email protected]

Abstract. Some considerations upon botanical reservation „La Sărătura” from Blăjenii de Jos, Bistriţa-Năsăud county. The botanical reservation called „La Sărătură” is situated in Blăjenii de Jos, Şintereag village, Bistriţa-Năsăud county. It is one of the few places from our county where the salt emerges to the soil surface, thus appearing some salt springs, salted efflorescences and specific plant species. This location here is the single natural habitat from our country where we can find the species Armeria maritima (Sea Thrift, Sea Pink, Common Thrift), Plumbaginaceae family. Botanical reservation called „La Sărătură” is a stricted protected area of natioanl interest, being classified in the IVth IUCN category and it is part of Natura 2000 Programme. Key Words: La Sărătura, Armeria maritima, salted ecosystem.

Rezervaţia botanică ,,La Sărătură” - aspecte generale. Rezervaţia botanică „La Sărătură”, în suprafaţă de 16 ha (www.apm.bn.ro; Chintăuan 1997), este situată în satul Blăjenii de Jos, comuna Şintereag (Figura 1), la latitudinea nordică de 47º11'18'' şi la longitudinea estică de 24º21'32'' (http://www.mmediu.ro/dep_mediu/biodiversitate.htm).

Figura 1. Localizarea rezervaţiei ,,La Sărătură" în cadrul judeţului Bistriţa-Năsăud.


50

Relieful pe care se dezvoltă rezervaţia analizată aparţine părţii nord-estice a Câmpiei Transilvaniei, fiind caracterizat de dealuri joase, cu văi largi şi terenuri mlăştinoase, cu deosebire primăvara, când pe suprafaţa rezervaţiei pot fi observate numeroase bălţi şi mlaştini (Figura 2).

Figura 2. Baltă formată pe teritoriul rezervaţiei.

În perioadele secetoase din timpul verii, aceste terenuri mlăştinoase se usucă, dând naştere unui teren degradat, cu vegetaţie discontinuă. Dealurile domoale din perimetrul rezervaţiei au o altitudine redusă, în medie sub 300 m (297 m), altitudinea maximă înregistrată în rezervaţie abia depăşeşte 300 m (304 m), iar cea minimă este de 293 m. Valea Sărată, ce curge prin rezervaţie, are maluri abrupte şi un debit foarte redus, cu deosebire vara, când apele acesteia seacă aproape în totalitate, lăsând în albie cruste întinse de săruri (Figurile 3 şi 4).

Figura 3. Intrarea în rezervaţie.

Figura 4. Crustă de sare apărută la suprafaţă pe teritoriul rezervaţiei.


51

Clima în rezervaţie este temperat continentală de tranziţie, specifică Câmpiei Transilvaniei, cu temperatura medie anuală de 7-8°C (www.primariasintereag.ro), precipitaţiile medii anuale înregistrează 550-600 L/m², iar vânturile dominante sunt cele vestice şi nord-vestice. Apele din rezervaţie sunt reprezentate de Valea Sărată (numită de localnici Roşua), mai multe izvoare cu apă sărată, numeroase suprafeţe mlăştinoase, a căror suprafaţă şi număr variază în funcţie de anotimp şi de precipitaţii, şi ape subterane clorurate sodice (Cocean et al 2011), care au fost captate de localnici, în rezervaţie existând o fântână cu apă sărată, dar şi un iaz cu apă dulce pentru şeptel şi peşte, care a fost amenajate încă înainte de Revoluţia din 1989, astăzi în stare avansată de colmatare. Din punct de vedere al vegetaţiei, rezervaţiei este situată în etajul pădurilor de stejar şi amestec stejar-fag, dar aceste elemente vegetale apar pe dealurile ce mărginesc rezervaţia. În interiorul rezervaţiei, vegetaţia este săracă, fiind formată din plante specifice sărăturilor, în primul rând Armeria maritima (floarea sării), la care se adaugă: iarba sărată (Salicornia herbacea), săricica (Salsola soda), cătină roşie (Tamarix tetrandra) etc. Fauna este formată din mamifere specifice pădurilor de foioase, ce înconjoară dealurile din perimetrul rezervaţiei, la care se adaugă specii de amfibieni, reptile etc. Solurile reprezentative sunt cele halomorfe (Cocean et al 2011), cele aluvionare de luncă şi argiluvisolurile din jurul rezervaţiei. Principala resursă de subsol a fost, din cele mai îndepărtate timpuri, sarea, la care se adaugă rocile de construcţii sedimentare, îndeosebi nisipul şi pietrişul din albia Văii Sărata. Material şi Metode. Pentru întocmirea lucrării s-au consultat mai multe surse bibliografice şi s-au întreprins vizite de cercetare în rezervaţie în perioada octombrie 2012-mai 2013 şi care au constat în observaţii vizuale de ansamblu asupra terenului pe care se află rezervaţia şi asupra izvoarelor cu apă sărată, observaţii amănunţite asupra plantei Armeria maritima, fotografieri, identificarea unor specii vegetale din cuprinsul rezervaţiei şi colectarea unor eşantioane de rocă (sare). Pe parcursul cercetării şi elaborării lucrării s-au utilizat mai multe metode şi procedee, dintre care precizăm: observaţia geografică, metoda cartografică, analiza geografică, sinteza şi descrierea geografică. Rezultate şi Discuţii. Rezervaţia botanică „La Sărătură” este singurul loc din ţară unde vegetează specia baltic-central europeană Armeria maritima. Este o plantă halofilă, indicatoare de cupru, ce creşte spontan în zone litorale (Vestul Europei, America de Sud), dar şi în mlaştini sărate. Habitatul acestei specii în România este o păşune comunală, cu izvoare cu apă sărată, ochiuri cu apă sărată, eflorescenţe saline (foarte bogate în albia Văii Roşua), o fântână cu apă sărată, toate aceste elemente hidrografice dând naştere unui microclimat ce permite dezvoltarea unui ecosistem halomorf. Suprafaţa ocrotită este de 5 ha, dar planta a fost identificată şi în afara rezervaţiei, arealul acesteia la Blăjenii de Jos extinzându-se pe aproximativ 16 hectare. Specia Armeria maritima, obiectul ocrotirii din rezervaţie, a fost descoperită la Blăjenii de Jos în anul 1962, de către botanistul Emilian Ţopa. În urma documentării bibliografice şi a cercetărilor de teren, am reuşit o descriere a acestei plante unice în flora României: - tulpina este subţire, cu o lungime medie de 10–20 cm; - frunzele sunt alungite, dispuse în rozetă la baza tulpinii, au lungimi de 5-8 cm şi lăţimi de circa 1 cm; - rădăcina este pivotantă şi are în medie o lungime medie de 20–25 cm; - florile, destul de aspectuoase, au culoare roz (Figurile 5 şi 6), dar am observat în rezervaţie şi câteva exemplare a căror floare avea culoare deschisă, aproape albă; - fructul este sub formă de capsulă, monospermă; - perioada de înflorire durează o jumătate de an, din mai în octombrie; - mirosul florii este plăcut, proaspăt.


52

Figura 5. Specia Armeria maritima în rezervaţia botanică „La Sărătură”.

Figura 6. Specia Armeria maritima - detaliu.

Protectia mediului în rezervaţie. Rezervaţia botanică ”La Sărătură”, aflată în proprietatea Consiliului Local Şintereag, a fost înfiinţată în anul 2000 şi are o suprafaţă de 5 hectare, deşi specia ocrotită vegetează pe aproximativ 20 de hectare. În anul 2003 a existat un proiect de amenajare a acesteia pentru turism ecologic şi valorificare turistică şi economică. Acest proiect a plecat de la ideea că ariile protejate, în marea lor majoritate, sunt localizate în afara circuitelor turistice, motiv pentru care ele nu sunt cunoscute şi, implicit, protejate. Rezultatele acestui proiect au fost: confecţionarea şi amplasarea unui panou cu descrierea plantei, curăţarea terenului şi împrejmuirea rezervaţiei cu un gard de lemn, pentru scoaterea acesteia din folosinţă ca păşune. În anul 2007, rezervaţia a fost inclusă în reţeaua ecologică europeană Natura Life 2000 şi a primit indicativul ROSCI0095, iar din anul 2010 a fost dată în custodie Asociaţiei Gal Ruralis. Cu toate acestea, protecţia mediului este practic inexistenţă. În primul rând, rezervaţia nu mai este îngrădită, gardul construit în anul 2003 fiind în parte furat de persoane necunoscute, iar în parte, îndepărtat de actualul custode al rezervaţiei, după ce s-a remarcat că planta pare a se dezvolta mai bine în exteriorul arealului îngrădit, decât în interiorul acestuia. În plus, panoul montat în 2003 a început şi el să se degradeze. Chiar dacă, în perioada implementării proiectului din 2003, localnicii au fost informaţi despre necesitatea protejării acestei zone şi au participat în calitate de voluntari la acţiunea de îngrădire a zonei protejate, totuşi indisciplina civică îşi face simţită prezenţa, în rezervaţie fiind prezente deşeuri rămase de la ieşirile la picnic, care afectează peisajul acesteia şi atentează la habitatul natural al speciei protejate. La ultima


53

noastră vizită, în rezervaţie erau vizibile urmele trecerii unei turme de oi, dar specialiştii dau asigurări că această activitate nu este periculoasă, deoarece animalele evită să pască pe terenul sărat şi mlăştinos pe care se dezvoltă planta protejată. Echipa de management care a elaborat documentaţia de solicitare a custodiei, împreună cu primarii comunelor pe teritoriul cărora se află ariile protejate aflate în custodia Asociaţiei Gal Ruralis, intenţionează să aplice pentru atragerea de fonduri pe POS MEDIU, axa prioritară 4, proiectul ”Elaborarea planului de management integrat, măsuri de conservare a biodiversităţii, dezvoltarea infrastructurii de vizitare şi conştientizarea comunităţilor locale pentru ariile naturale protejate din bioregiunea Bistriţa-Şieu-Someş”, printre care şi rezervaţia botanică ”La Sărătură”. În acest an (2013) se preconizează acţiuni de ecologizare în perimetrul fântânii de sare din rezervaţie, unde se află cele mai multe deşeuri din rezervaţie, precum şi refacerea panoului cu descrierea plantei, situat la intrarea în rezervaţie. Concluzii. Rezervaţia botanică "La Sărătură" are o mare importanţă ştiinţifică prin prezenţa speciei Armeria maritima, unică în flora României. Această specie vegetează la Blăjenii de Jos în condiţiile unui ecosistem mlăştinos, halomorf, de păşune sărăcăcioasă. Cu toate că rezervaţia face parte din reţeaua ecologică europeană Natura 2000, protecţia mediului în cadrul acesteia este inexistentă, chiar lângă fântâna cu apă sărată, unul dintre punctele de atracţie din rezervaţie, aflându-se numeroase deşeuri aruncate pe sol. Sunt necesare în primul rând, acţiuni de conştientizare a populaţiei în scopul formării unei conduite ecologice, premisă a oricăror acţiuni de protecţie a mediului în perimetrul rezervaţiilor naturale. Bibliografie Chintăuan I., 1997 Bistriţa-Năsăud - natura şi monumentele sale. Edit. Carpatica, Cluj-

Napoca. Cocean P., Botan C., Ilovan O., 2011 Judeţul Bistriţa-Năsăud, Monografie. Edit.

Academiei Române, Bucureşti. *** http://www.mmediu.ro/dep_mediu/biodiversitate.htm *** http://www.apm.bn.ro *** http:// www.primariasintereag.ro Autori: Cristina Rusu, Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, Calea Moldovei, nr. 20, Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, e-mail: [email protected] Claudiu Gavriloaie, Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, Calea Moldovei, nr. 20, Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, e-mail: [email protected] Cum se citează acest articol: Rusu C., Gavriloaie C., 2013 Consideraţii asupra rezervaţiei botanice ,,La Sărătură” de la Blăjenii de Jos, jud. Bistriţa-Năsăud. Ecoterra 34:49-53.

Documents

ECOTERRA · Colegiul Tehnic INFOEL Bistriţa, România. Autor corespondent: C. Rusu, [email protected] Abstract. Some considerations upon botanical reservation „La Sărătura”