Embed Size (px)
Citation preview
Codul ADER şi denumirea proiectului:
1.2.1. Elaborarea de sisteme culturale bazate pe agricultura
conservativă, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului şi a
rentabilităţii culturilor
Contractor: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea
Anul începerii: 01.11.2015. Anul finalizării: 31.10.2018. Durata: 38 luni
faze: 1-4
Persoana de contact: dr.ing. Alexandru Cociu
Date de contact: tel: 0727 573 073 e-mail: [email protected]
Obiectivul proiectului:
Elaborarea şi perfecţionarea tehnologică a sistemelor culturale bazate pe
agricultura conservativă (AC) în vederea creşterii competitivităţii fermierilor din
sudul României prin diminuarea cheltuielilor de producţie şi al impactului
distructiv al producţiei culturale asupra mediului, prin reducerea perturbării
solului şi a unei exploatări mai bune a funcţiilor şi biodiversităţii solului precum
şi print-o folosire mai raţională a resurselor naturale
Modelului experimental pentru elaborarea de sisteme culturale bazate pe agricultura conservativă (AC)
Modul de dispunere a modelului experimental: blocuri completrandomizate (BCR)
Schema experimentală folosită: parcele subdivizate (split-split plot)
Repetiţii: 3
Parcelele mari: ROTAŢIA cu 12 graduări (descrise prin combinareaculturilor din sistemul grâu-porumb-floarea soarelui-mazăre)
Parcelele mijlocii: LUCRAREA SOLULUI cu 2 graduări (nelucrat,cizel)
Parcelele mici: MANAGEMENTUL RESTURILOR VEGETALE cu 2graduări (ancorate, tocate şi întinse)
Parcelele foarte mici: DOZE DE N (fond uniform P70) cu 4 graduări(grâu: N0, N50, N100, N150; porumb: N0, N70, N140, N210)
PRINCIPALELE REZULTATE OBȚINUTERidicarea stării de fertilitate a solurilor a fost impusă de cerinţele de sporire a
producţiei agricole. Modernizarea agriculturii a dus însă la o multitudine de efectenegative grave asupra mediului înconjurător. Sistemul tradiţional de agricultură bazatpe arătura cu plugul cu cormană, alături de un grad ridicat de chimizare, au condus lacreşterea spectaculoasă a producţiei, însă în timp s-au evidenţiat şi unele dezavantaje.
Numărul mare de lucrări şi trecerile repetate pe teren cu tractoarele şi maşinile agricoleinfluenţează negativ însuşirile solurilor precum: degradarea structurii solului,compactarea de suprafaţă şi adâncime, scăderea conţinutului de humus, reducereaactivităţii biologice, ceea ce duce în final la scăderea fertilităţii naturale a solului.
Având în vedere actualele cerinţe privind dezvoltarea unei agriculturi durabile seimpune conservarea şi menţinerea fertilităţii naturale a solurilor.
Obiectivul proiectului a fost elaborarea şi perfecţionarea tehnologică asistemelor culturale bazate pe agricultura conservativă în vederea creșteriicompetitivității fermierilor din sudul României prin diminuarea cheltuielilor deproducție și al impactului distructiv al producției culturale asupra mediului, prinreducerea perturbării solului și a unei exploatări mai bune a funcțiilor și biodiversitățiisolului precum și printr-o folosire mai rațională a resurselor naturale. Obiectivelepropuse în realizarea proiectului au necesitat cercetări din domeniul tehnologieiculturilor de câmp, a semănatului direct cu reţinerea resturilor vegetale, determinărifizice asupra solului şi plantelor (bilanţul apei, ET, EVA, producţia de boabe, gradul deacoperire cu buruieni, timpul de băltire, distribuţia şi stabilitatea hidrică a agreg.desol).
Astfel au fost elaborate tehnologii-cadru pentru aplicarea principiilor agriculturii conservative :
Tehnologia sistemelor culturale bazate pe AC ptr. grâu și porumb
Tehnologia conservării apei
Tehnologia conservării solului
TEHNOLOGIEA SISTEMELOR CULTURALE PENTRU CULTURILE DE
GRÂU ȘI PORUMB BAZATE PE AGRICULTURA CONSERVATIVĂ (AC)
Zonele favorabile sistemului AC- 42% din total suprafaţa arabilă (15% în condiţii favorabile și 27% în
condiţii moderat favorabile)
- 27% din suprafaţa arabilă cu teren plan și 15% pe teren în pantă.
Pe zone agricole : Dobrogea (84%), Câmpia Română de Est, Podișul
Bârladului și Câmpia Jijiei (67-68%).
Managementul resturilor vegetale prezintă importanţă în combatereaeroziunii hidrice şi eoliene, conservarea apei în sol și stimularea activitățiibiologice, însă poate avea consecinţe negative, datorită încălziriiîntârziate a solului. Resturile vegetale pot fi clasificate în: "scurteancorate", "înalte ancorate", " tocate scurt și întinse" şi "tocate înalte șiîntinse". În general, tăierea la o înălţime de 25 cm oferă cele mai bunerezultate.
Acoperirea solului cu resturi vegetale după semănat Gradul de acoperireal terenului cu resturi vegetale se este suficient în limitele a 10-30% peterenurile plane și 50-60 % pe terenurile în pantă din punct de vedere alcombaterii eroziunii. Menținerea a 30% din suprafața acoperită cu resturivegetale după semănat asigură reducerea eroziunii solului cu 50 %.
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și a managementului resturilor vegetale
asupra gradului de acoperire cu resturi vegetale după semănat la cultura de grâu de
toamnă, în perioada 2017-2018 la Fundulea
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și a managementului resturilor vegetale
asupra gradului de acoperire cu resturi vegetale după semănat la cultura de porumb, în
perioada 2017-2018 la Fundulea
8d
4d
11cd9d10d
21ab
27ab25ab
28a26ab
19bc
27a
0
5
10
15
20
25
30
G/P G/F G/M
Rotația
Gra
dul d
e ac
oper
ire
cu r
estu
ri
vege
tale
(%)
CT CA NT NA
4e6e6e 5e8e11e
24d26d
46b
35d
28cd
58a
0
10
20
30
40
50
60
70
P/G P/F P/M
Rotația
Gra
du
l d
e ac
op
erir
e cu
res
turi
veg
etal
e (%
)
CT CA NT NA
Dinamica răsăririi
Dintre efectele negative ale resturile vegetale rămase pe suprafața
solului fac parte încălzirea mai lentă a solului și umiditatea ridicată care
pot decala semănatul și întârzie răsărirea și creșterea plantelor în primele
faze.
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor
vegetale asupra indicelui vitezei de răsărire la cultura de grâu de toamnă, în
perioada 2017-2018 la Fundulea
3,7a
3,4ab3,3ab 3,4ab3,3ab3,1abc
3,0abc3,1abc
2,2c
3,3ab3,3ab
2,7bc
1,0
1,5
2,0
2,5
3,0
3,5
4,0
G/P G/F G/M
Rotația
Ind
icele
vit
ezei
de r
ăsări
re
CT CA NT NA
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale
asupra indicelui vitezei de răsărire la cultura de porumb, în perioada 2017-2018 la
Fundulea
Rotaţia culturilor este cea mai importantă metodă de combatere culturală
a bolilor şi dăunătorilor plantelor cultivate. AC prin rotaţia diferitelor culturi,
combinată cu perturbarea redusă a solului, promovează o reţea extinsă de
canale şi macropori în sol, care înlesnesc infiltraţia apei.
În sistemul de AC trebuie evitat semănatul unei culturi în proprile resturi
vegetale deoarece creşte riscul de îmbolnăvire a plantelor. Rotaţia
corespunzătoare presupune alternarea culturilor ceraliere cu cele proteaginoase
sau oleaginoase. Gama culturilor pretabile pentru sistemul AC este aceeaşi cu
cea din agricultura convenţională, cu condiţia ca erbicidarea să nu fie limitată şi
să fie pretabil semănatul direct.
8,7ab8,1abcd
8,4abc 8,4abc
8,0bcd
8,8a
8,1bcd
7,3e
7,8cde 8,0bcde7,7cde7,6de
4,0
5,0
6,0
7,0
8,0
9,0
10,0
P/G P/F P/M
Rotația
Indi
cele
vite
zei d
e ră
sărir
e
CT CA NT NA
Semănatul direct presupune ca introducerea seminţei în sol să se facă în solul nelucrat.
Pentru reducerea tasării miriştii ancorate şi a resturilor vegetale, la aceeaşi trecere se efectuează
semănatul şi aplicarea îngraşămintelor. Înaintea semănatului direct este necesară o erbicidare
neselectivă.
Aplicarea îngrăşămintelor. În AC nutrienţii extraşi din câmp odată cu recolta trebuie înlocuiţi
pentru succesul recoltei viitoare. Modul de aplicare a îngrăşămintelor în AC: aplicarea în benzi,
concomitent cu semănatul, şi împrăştiere pe suprafaţa solului în vegetație. Îngrășămintele sunt
utilizate mai eficient dacă sunt încorporate odată cu semințele, într-o bandă separată.
Influența rotației culturilor și a fertilizării cu N asupra producției și a sporului de recoltă la 1
kg N la cultura de grâu de toamnă, în perioada 2017-2018 la Fundulea
Rotația
culturilor
N
(kg ha‾¹)
2017 2018
Producția med.
(t ha‾¹)
Spor. prod.
(kg)
Producția med.
(t ha‾¹)
Spor.
prod.
(kg)
G/P 0 3,279 f - 2,432 e -
50 6,047 d 55,4 3,351 d 18,4
100 7,097 ab 38,2 4,555 c 21,2
150 7,058 ab 25,2 5,254 b 18,8
G/F 0 3,331 ef - 3,692 d -
50 5,538 e 44,1 4,407 c 14,3
100 6,185 d 28,5 5,232 b 15,4
150 6,781 bc 23,0 5,560 b 12,5
G/M 0 6,263 cd - 5,448 b -
50 7,270 a 20,1 5,581 b 2,7
100 7,017 ab 7,5 6,321 a 8,7
150 7,149 ab 5,9 6,405 a 6,4
Influența rotației culturilor și a fertilizării cu N asupra producției și a sporului de recoltă la 1
kg N la cultura de porumb, în perioada 2017-2018 la Fundulea
Rotația
culturilor
N
(kg ha‾¹)
2017 2018
Producția med.
(t ha‾¹)
Spor. prod.
(kg)
Producția med.
(t ha‾¹)
Spor. prod.
(kg)
P/G 0 7,047 b - 11,034 d -
70 8,649 a 22,9 12,180 c 16,4
140 8,928 a 13,4 13,424 a 17,1
210 9,012 a 9,4 12,354 c 6,3
P/F 0 6,709 b - 9,819 d -
70 8,179 a 21,0 11,811 cd 28,5
140 8,407 a 12,1 12,538 bc 19,4
210 8,753 a 9,7 12,462 bc 12,6
P/M 0 8,297 a - 11,746 cd -
70 8,468 a 2,4 12,558 bc 11,6
140 8,906 a 4,4 13,600 a 13,2
210 9,035 a 3,5 13,357 ab 7,7
Evaluarea creșterii și dezvoltării plantelor cu ajutorul indicelui NDVI
Indicele normalizat de diferențiere a vegetației, NDVI, a fost folosit pentru măsurarea sănătății și vigorii
culturilor în perioada de vegetație. Rezultatele obţinute indică faptul că senzorul optic portabil dă
rezultate reproductibile şi eficiente în timp. Senzorul portabil NDVI poate fi utilizat pentru cuantificarea
rapidă a diferenţelor dintre practicile agricole şi pentru caracterizarea variabilităţii culturilor în cadrul
acestor practici.
Influența culturii premergătoare, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale
asupra producție realizate la cultura de grâu de toamnă, în perioada 2017-2018 la Fundulea
6,6a
5,0bc4,9bc
6,3a
5,1bc4,8c
6,4a
5,1bc4,7c
6,4a
5,2b5,1bc
0,0
1,0
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
G/P G/F G/M
Rotația
Pro
duc
ția d
e bo
abe
(t ha
‾¹)
CT CA NT NA
Influența culturii premergătoare, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale
asupra producție realizate la cultura de porumb, în perioada 2017-2018 la Fundulea
10,7ab
9,9bc
10,5ab10,6ab
9,9bc
10,3ab
11,1a
10,1bc
10,5ab 10,6ab
9,5c
10,0bc
8,5
9,0
9,5
10,0
10,5
11,0
11,5
P/G P/F P/M
Rotația
Pro
ducț
ia d
e bo
abe
(t ha
‾¹)
CT CA NT NA
Combaterea buruienilor
În combaterea buruienilor este esenţial de a cunoaşte istoricul buruienilor şi
posibilităţile existente de combatere prin erbicidare post emergentă.
Monocultura favorizeză îmburuienarea specifică tolerantă la erbicide, prin dezvoltarea de
genotipuri mutante rezistente.
Rotaţia culturilor elimină aceste inconveniente. Timpul de aplicare a erbicidelor în
sistemul de AC diferă în raport cu stadiul culturii: înainte de semănat, executîndu-se fără
încorporare (preplant); în intervalul cuprins între semănat şi răsărit (preemergent).
Distribuirea uniformă a resturilor vegetale are o importanţă mare pentru aplicarea
uniformă şi eficace a erbicidelor. Pentru a preveni îmburuienarea în următoarele 30 de zile
după recoltat se aplică tratamente cu erbicide cu acţiune totală. Când buruienile încep să
germineze trebuie aplicate tratamente timpurii preplant cu mai mult de 10 zile înainte de
semănat. În intervalul cuprins între semănatul şi răsăritul culturii se pot aplica erbicidele
preemergente nevolatile. O altă opţiune este aplicarea separată in două treceri una pentru
aplicarea glifosatului sau a glifosatului trimesium (în volume de 100-150 l haˉ¹ soluţie) şi o a
doua trecere cu erbicidul preemergent (în volum de 300 l haˉ¹ soluţie). Erbicidarea
postemergentă poate fi un tratament suplimentar în sistemul de AC.
CONCLUZII
1. Sistemele culturale bazate pe AC unde lucrarea principală este semănatul direct a
unei culturi în sol nepregătit anterior prin deschiderea unei rigole înguste, a unui șanț
sau numai a unei benzi de o lățime și adâncime suficientă pentru a obține o acoperire
corespunzătoare a semințelor, cu menținerea unor cantități mari de resturi vegetale
pe suprafața solului în stare tocate și întinse sau ancorate s-au dovedit competitive
cu sistemele convenționale bazate pe lucrarea redusă a solului cu plugul cizel în
realizarea de producții apropiate sau superioare la grâu și porumb în condițiile
cernoziumului cambic
2. Trecerea la noul sistem de agricultură necesită o perioadă de tranziție pentru
corectarea însușirilor solului, organizarea rotației culturilor și procurarea
echipamentelor tehnice specifice.
TEHNOLOGIA CONSERVĂRII APEI ÎN SOL
Aprovizionarea plantelor cu apă este asigurată din rezerva solului și precipitații din timpul sezonului
de vegetația. Rotația culturilor, lucrările solului și resturile vegetale, menținute la suprafața terenului în
sistemul de agricultură conservativă, influențează infiltrația apei în sol și scurgerile de suprafață, precum
și pierderea apei în atmosferă prin evaporație. Însușirile solului cum sunt textura și structura,
permeabilitatea și panta terenului, au de asemenea un rol important în acumularea apei în sol. Un rol
deosebit de important revine cantităților de apă disponibile pentru înmagazinare în sol, dată fiind
capacitatea diferită a acestora de stocare și menținere durabilă a apei.
Influența culturii premergătoare, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale asupra
consumului de apă (ET) și a eficienței valorifiării apei din precipitații (EVA) la culturile de grâu și porumb,
în perioada 2017-2018 la Fundulea
Sistemul
cultural
GRÂU PORUMB
ET EVA ET EVA
G,C,T 470 a 10,4 cd 393 abcd 28,3 c
GC,A 460 a 10,3 d 393 abcd 27,9 cd
G,N,T 463 a 10,2 d 410 ab 27,8 cd
G,N,A 461 a 11,0 bcd 411 a 25,9 de
F,C,T 469 a 11,0 bcd 403 abc 26,1 de
F,C,A 452 a 11,6 b 398 abc 26,4 de
F,N,T 464 a 11,0 bcd 391 bcd 27,9 cd
F,N,A 463 a 11,4 bc 403 abc 25,3 e
M,C,T 472 a 14,2 a 379 d 31,3 a
M,C,A 471 a 13,5 a 393 abcd 28,9 bc
M,N,T 465 a 14,1 a 388 cd 30,9 ab
M,N,A 464 a 14,0 a 398 abc 29,4 abc
CONCLUZII
1. Acumularea și conservarea apei este determinată de însușirile fizice ale solurilor
dintre care textura și permeabilitatea pentru apă au rol determinant în asigurarea
necesarului de apă și evitarea excesului, definind pretabilitatea solurilor la sistemul
de agricultură conservativă.
2. Consumul de apă al plantelor poate fi influențat de sistemele de lucare și protejare
a solului temporar, în primele faze de creștere, fără a afecta semnificativ consumul
total și eficiența valorificării apei.
TEHNOLOGIA CONSERVĂRII SOLULUI
Menținerea și îmbunătățirea calității solurilor este esențială în realizarea
obiectivelor agriculturii conservative privind dezvoltarea durabilă. În sistemul de
agricultura conservativă se scontează refacerea și îmbunătățirea însușirilor solurilor
sub acțiunea factorilor naturali, cu intervenții tehnologice minime, impuse de
necesitatea corectării unor parametrii deficitari ai solului și de cerințele culturilor.
Distribuția mărimii unităților structurale ca agregate stabile a fost propusă ca
indicator care să prezică reținerea apei și infiltrația/scurgerea de suprafață.
Stabilitatea structurală a solului este un indicator care descrie capacitatea
agregatelor de a rămâne intacte când sunt expuse la diferite eforturi externe.
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale asupra distribuției
agregatelor de sol pentru grâul de toamnă în anii 2017 (alb) și 2018 (negru), la Fundulea
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale asupra stabilității
agregatelor de sol pentru grâul de toamnă în anii 2017 (alb) și 2018 (negru), la Fundulea
BB
BB
aababab BA
BB
aababab
ABBBB aa
abb
0,000
0,500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
CT CA NT NADia
met
rul
med
iu l
a ce
rner
e u
scat
ă (m
m)
G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M
ABB
ABABab
ababa
ABA
ABAB
ababab
a
ABAB
ABAB
abab
bab
0,000
0,100
0,200
0,300
0,400
0,500
0,600
0,700
0,800
0,900
CT CA NT NA
Dia
met
rul m
ediu
la c
erne
re u
med
ă (m
m)
G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale asupra distribuției
agregatelor de sol pentru porumb în anii 2017 (alb) și 2018 (negru), la Fundulea
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale asupra stabilității
agregatelor de sol pentru porumb în anii 2017 (alb) și 2018 (negru), la Fundulea
BC CB
A
cc
abc
a
BCBC
B
A
bcabc abc
ab
C
B BCABab
cabc bc
0,000
0,500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
CT CA NT NADiam
etru
l med
iu la
cer
nere
usc
ată
(mm
)
P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M
A
BBB
babbb
BBBB
a
abbb
BBB
Bb
babab
0,000
0,100
0,200
0,300
0,400
0,500
0,600
0,700
0,800
0,900
1,000
CT CA NT NA
Dia
met
rul
med
iu l
a ce
rner
e u
med
ă (m
m)
P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M
TIMPUL DE BĂLTIRE
Timpul de băltire este un indicator legat de infiltrarea și scurgerea de suprafață
a apei exprimând cât de repede un sol poate face față unei ploi puternice. Efectul
ciocnirii picăturilor de ploaie poate mări compactarea solului reducând
capacitatea de pătrunderea a apei în sol. Compactarea tinde să crească
neinfiltrarea și eroziunea. Solurile trebuie să aibe spații goale constând din aer și
apă care să asigură dezvoltarea propriuzisă a plantelor. În sistemele culturale
bazate pe AC cu reținerea resturilor vegetale pe suprafața solului aceasta este
protejată față de picăturile de ploaie și evitând efectul de spălare. Acesta previne
spargerea și dispersarea agregatelor de sol de sub mulci rezultând un sol mai puțin
predispus la crustificare. Resturile vegetale deasemenea interceptează ploaia
elberând-o mai încet după aceea (efectul orizontal al mulcirii). Îmbunătățirea distribuției
și stabilității agregatelor conduce la îmbunătățirea infiltrației. Timpul de băltire
înregistrează valori mai mari în parcele acoperite cu miriște de grâu față de cele
acoperite cu tulpini de porumb. Mulciul de grâu ancorat în sol induce așa numitul efect
vertical al mulcirii care are drept rezultat infiltrarea unei cantități mai mari de apă decât
solurile neacoperite. La porumb avem un efect similar dar cu un efect mai redus.
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale
asupra timpului de băltire în perioada de vegetație și la recoltare a grâului de toamnă
în anii 2017 (alb) și 2018 (negru), la Fundulea
AB
CDE
DEFEF
b
ab
aab
ABC
DEFF
F
abab
abab ABA
BCD
DEF
b
aabab
0,000
0,500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
CT CA NT NA
Tim
pu
l d
e b
ălt
ire (
s)
G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M
ABAB
BAB cc
ab
bcAB
A
ABAB
aba
abab
ABA
ABAB
ababab
ab
0,000
1,000
2,000
3,000
4,000
5,000
6,000
CT CA NT NA
Tim
pu
l d
e b
ălt
ire (
s)
G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M G/P G/F G/M
Influența rotației culturilor, lucrărilor solului și managementului resturilor vegetale
asupra timpului de băltire în perioada de vegetație și la recoltare a porumbului în anii 2017
(alb) și 2018 (negru), la Fundulea
ABC
A
BCDCD
a
b
cdedef ABCABC
CC
bcdbc
f
efABAB
ABCBCD
bcdebcdeef
ef
0,000
0,500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
4,500
CT CA NT NA
Tim
pu
l d
e b
ălt
ire (
s)
P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M
AA
AA
a
b
bcd
dAA
AA
bb
bc
cd AA
AAbcd
bcbcbcd
0,000
0,500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
CT CA NT NA
Tim
pu
l d
e b
ălt
ire (
s)
P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M P/G P/F P/M
CONCLUZII
1. Sistemele culturale bazate pe AC au determinat modificări
temporare esențiale ai principalilor indicatori fizici ai solului în
limitele de variație care nu influențează semnificativ creșterea,
dezvoltarea și nivelul producțiilor.
2. Creștere ușoară a distribuția mărimii unităților structurule ca
agregate stabile însoțită de o mai bună stabilitate structurală a
acestora favorizează procesele de reținere a apei și reduc
procesele de mineralizare a materiei organice din sol.
3. Sistemele culturale bazate pe AC au dat naștere la un mediu fizic al
solului care funcționează mai bine atunci când precipitațiile sunt mai
sărace și apa devine un factor limitativ, capturând precipitațiile
disponibile mai bine decât sistemele culturale convenționale.
Creșterea stabilității agregatelor reduc pierderile de sol prin
eroziune iar resturile vegetale reținute pe suprafața solului duc la
creșterea conținutului în materie organică a solului, influențând mult
fertilitatea solului. Acest lucru indică faptul că încorporarea resturilor
vegetale în cazul sistemelor convenționale poate fi considerată o
practică mai puțin eficientă în ce privește conservarea solului.
Recomandări
Aplicarea cu succes a sistemelor culturale bazate pe principiile agriculturiiconservative, considerată ca bază a promovarii durabile şi în acelaşi timpcea mai importanta verigă tehnologică ce poate contribui substanţial, laprotecţia solului şi a altor resurse de mediu împotriva degradarii, implicărespectarea următoarelor condiţii:
(i) evaluarea corectă a condiţiilor de pretabilitate în cadrul specificului climatic(compoziţia granulometrică, starea de compactitate, panta, relief,adâncimea apei freatice – caracteristici de drenare);
(ii) dotarea cu o anumită sistemă de maşini agricole care să permităsemănatul direct concomitent cu aplicarea îngăşămintelor în vedereaconservarii structurii solului şi netulburării resturilor vegetale prinreducerea trecerilor,
(iii) cunoaşterea foarte bună a spectrului populaţiilor de buruieni, a graduluianterior de infestare, mai ales cu anumite buruieni problemă şi în acelaşitimp a celor mai eficiente erbicde, care trebuie aplicate pre si post-emergent, la diferite plante cultivate.
