LM1524/1993ID intern unic:  311605 Версия на русском

Fişa actului juridic

Republica Moldova

PARLAMENTUL

COD Nr. 1524 din  22.06.1993

Codul de executare a sancţiunilor de drept penal

Publicat : 30.11.1994 în Monitorul Parlamentului Nr. 001     art Nr : 1

Abrogat la 01.07.05  prin LP443-XV din 24.12.04, МО34-35/03.03.05 art.112MODIFICAT

L1430 -XV din 07.11.02, MO161/03.12.02 art.1252L1144-XV din 20.06.2002, MO110-112/01.08.2002 art.835L1118 -XV din 06.06.2002, MO96-99/05.07.2002 art.699L1404 -XIV din 07.12.2000, MO27-28/06.03.2001 art.88L1134 -XIV din 13.07.2000, MO106-108/24.08.2000L263-XIV din 24.12.98, MO62-64/17.06.99 art.288L205 -XIV din 25.11.98, MO7-9/28.01.99 art.38L18 -XIV din 14.05.98, MO60-61/02.07.98 art.411L1277-XIII din 18.07.97, MO57-58/04.09.97 art.513L1230 -XIII din 27.06.97, MO48/24.07.97 art.410L677-XIII din 08.12.95, MO8-9/08.02.96 art.82

   Notă:În cuprinsul Codului de executare a sancţiunilor de drept penal , cuvintele "inspectoratul

pentru afaceri corecţionale" se substituie prin cuvintele "subdiviziunea  teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei", prin L1144/20.06.2002, MO110/01.08.2002 art.835.

Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezentul cod.I. PARTEA GENERALĂ

C a p i t o l u l  1LEGISLAŢIA DE EXECUTARE A SANCŢIUNILOR

DE DREPT PENALArticolul 1. Scopurile şi sarcinile legislaţiei de                   executare a sancţiunilor de drept penal(1) Legislaţia de executare  a  sancţiunilor  de drept penal reglementează  punerea  în

executare a pedepselor penale (în continuare pedeapsă), precum şi modul de exercitare a controlului  asupra condamnatului  la  neaplicarea  condiţionată a pedepsei,  asupra  muncii educative  cu condamnatul, asupra protecţiei drepturilor şi  intereselor lui legitime.

(2) Principalele  scopuri  urmărite  prin  punerea  în  executare  a pedepsei sînt: corijarea condamnatului şi profilaxia crimelor.

(3) Prin munca  educativă cu condamnatul se urmăreşte resocializarea (reabilitarea   lui  socială),  respectarea  legilor, a  regulilor şi normelor de conduită acceptate de societate.

Articolul 2. Aplicarea legislaţiei de executare                  a sancţiunilor de drept penal(1) Legislaţia de executare  a sancţiunilor de  drept  penal  este compusă din prezentul cod

şi din alte legi şi acte normative adoptate în conformitate cu el.(2) Legislaţia  de executare a sancţiunilor de drept penal se aplică în  condiţiile

Constituţiei Republicii Moldova, luîndu-se în  considerare şi  actele  de drept internaţional, ratificate, în domeniul  punerii  în executare a sancţiunilor de drept penal şi comportării cu condamnatul.

(3) Legislaţia  de excutare a sancţiunilor de drept penal stabileşte principiile  generale şi principiile de punere în executare a  pedepsei; modul  şi  condiţiile de punere în executare şi de executare a pedepsei, de  aplicare  a mijloacelor de corijare prevăzute; modul de exercitare a controlului asupra condamnatului la neaplicarea condiţionată a pedepsei; modul de desfăşurare a activităţii  instituţiilor  şi  organelor  care  pun  în executare pedeapsa; modul   de   participare a  administraţiei întreprinderilor,  instituţiilor şi organizaţiilor de stat, organizaţiilor obşteşti şi  altor formaţiuni (în continuare unităţi), precum şi  a cetăţenilor la corijarea condamnatului; temeiurile şi modul de eliberare de pedeapsă şi de ajutoare a celor puşi în libertate.

Articolul 3. Actele condiţionate care reglementează                  punerea în executare a pedepsei    În cazurile prevăzute   de   prezentul  cod,  Guvernul,   Ministerul Afacerilor  Interne,

Ministerul Justiţiei pot să emită, independent  sau în  comun  cu  alte ministere şi departamente,  acte  condiţionate  care stabilesc  modul  de  organizare a punerii în executare  a  pedepsei  şi neaplicării condiţionate a pedepsei, a aplicării mijloacelor de corijare a condamnaţilor şi de ajutoare a celor puşi în libertate.

Articolul 4. Acţiunea legislaţiei de executare a sancţiunilor                 de drept penal în timp şi în spaţiu(1) Cetăţenii  Republicii  Moldova, cetăţenii străini  şi  apartizii care  au  comis crime şi

sînt condamnaţi pe teritoriul Moldovei  execută pedeapsa pe teritoriul ei, dacă acordurile interguvernamentale nu prevăd altfel.

(2) La executarea pedepsei şi la neaplicarea condiţionată a pedepsei pe teritoriul Republicii Moldova se aplică prezentul cod.

(3) Punerea în executare a pedepsei şi controlul asupra condamnatului  la  neaplicarea condiţionată a pedepsei se efectuează  în conformitate  cu legislaţia de excutare a sancţiunilor de drept penal şi cu o altă legislaţie în vigoare în perioada respectivă.

Articolul 5. Prioritatea normelor de drept internaţionalÎn cazul în care  legislaţia  de executare a sancţiunilor de drept penal a Republicii

Moldova nu corespunde normelor din actele  juridice internaţionale ratificate, se aplică normele de drept internaţional.

C a p i t o l u l  2TEMEIUL, MIJLOACELE ŞI PRINCIPIILE DE PUNERE ÎN EXECUTARE

A PEDEPSEI ŞI DE NEAPLICARE CONDIŢIONATĂ A PEDEPSEIArticolul 6. Temeiul punerii în executare a pedepsei                  şi neaplicării condiţionate a pedepseiTemei pentru  punerea în executare a pedepsei şi pentru  neaplicarea

condiţionată  a  pedepsei,  precum şi pentru  aplicarea  mijloacelor  de corejare, este sentinţa rămasă definitivă a instanţei judecătoreşti.

    Articolul 7. Principalele mijloace  de corejare(1) Principalele  mijloace  de  corejare  sînt:  regimul  sau  modul

stabilit  de  punere  în  executare  şi de excutare  a  pedepsei  şi  de neaplicare  condiţionată a pedepsei, munca educativă, munca  socialmente utilă, instruirea profesională, măsurile de influenţă publică.

(2) Mijloacele  de  corejare  se  aplică ţinîndu-se  cont  de  tipul pedepsei, de felul şi gradul pericolului social, de motivele  comiterii crimei, de persoana condamnatului şi de conduita lui.

Articolul 8. Principiul legalităţii punerii în executare a pedepsei(1) Activitatea  instituţiilor,  organelor şi factorilor de  decizie

care  pun  în  eceutare  pedeapsa  şi  care  exercită  controlul  asupra condamnatului  la neaplicarea necondiţionată  a pedepsei este bazată  de respectarea  legilor.  factorii  de  decizie  poartă  răspundere  pentru legalitate în activitatea lor.

(2) Respectarea legilor la  punerea  în executare a pedepsei  şi neaplicarea condiţionată a pedepsei este garantată prin supravegherea de procuror, prin control departamental şi control obştesc.

Articolul 9. Principiul egalităţii condamnaţilor în faţa legiiModul şi condiţiile  de punere în executare a pedepsei, precum şi de neaplicare  

condiţionată   a   pedepsei,  se  extind   asupra   tuturor condamnaţilor  indiferent  de  originea,  starea  socială,  oficială  şi patrimonială,  de  genul şi caracterul ocupaţiilor acestora de  pînă  la comiterea  crimei, de aparteneţa de rasă şi aparteneţa lor naţională, de studii, limba, de atitudine faţă de religie şi de alte criterii.

Articolul 10. Umanizmul în punere în executare a pedepsei(1) Modul şi  condiţiile  de  punere în executare a pedepsei  şi  de

neaplicare  condiţionată  a pedepsei se stabilesc pe  baza  principiului respectării  drepturilor,  şi intereselor legitime ale condamnatului,  a demnităţii lui de om.

(2) La punerea  în executare a pedepsei şi la aplicarea altor măsuri de  drept  penal  este  inadmisibilă  cauzarea  de  suferinţe fizice condamnatului  sau  jignirea deminităţii lui de om. Torturile,  măsurile coercitive  medicale  sau de altă natură capabile să  dăuneze  sănătăţii condamnatului sînt interzise.

Articolul 11. Democratismul în punerea în executare a pedepsei (1) La munca  de  corejare  a condamnatului, la plasarea  în  cîmpul muncii  şi  la

aranjarea traiului acestuia după executarea pedepsei  pot participa  unităţi  şi  cetăţeni,  pe baza  liberului  consimţămînt,  în condiţiile legii.

(2) Organizarea  procesului de corejare a condamnatului şi  alegerea mijloacelor  de  corejare  sînt determinate de  necesitatea dezvoltării  iniţiativei lui  utile, ceea ce se realizează cu participarea organizaţiilor de amatori ale condamnaţilor, a rudelor şi altor persoane susceptibile să-şi dea concursul la munca educativă.

Articolul 12. Diferneţierea şi individualizarea punerii în executare                    a pedepsei şi controlul asupra condamnatului la                               neaplicarea condiţionată a pedepseiPunerea în excutare a pedepsei şi controlul asupra  condamnatului la

neaplicarea  condiţionată  a pedepsei, precum şi  aplicarea  mijloacelor de corejare,  se  difernţiază  şi se individualizează  în  funcţie  de gravitatea    crimei comise, de persoana condamnatului, de conduita  lui pe durata  termenului de executare a pedepsei şi de alte circumstanţe.

C a p i t o l u l  3STATUTUL JURIDIC AL CONDAMNATULUI

Articolul 13. Statutul juridic al condamnatului                    la punerea în executare a pedepsei                    şi la neaplicarea condiţionată a pedepsei(1) Legislaţia de executare a sancţiunilor de drept penal apără drepturile şi  interesele

legitime ale condamnatului, asigură  condiţii pentru  corejarea acestuia, garantarea echităţii sociale, protecţia  lui juridică  şi  de  altă natură la punerea în executare a pedepsei  şi  la neaplicarea  condiţionată a pedepsei.

(2) La punerea în executare  a pedepsei  şi neaplicarea condiţonată  a pedepsei,  condamnatul cetăţean al Republicii  Moldova are drepturile şi îndatoririle  prevăzute  cetăţenilor Republicii Moldova,  cu  restricţie stabilite  de  legislaţia   penală, de  legislaţia  de  executare   a sancţiunilor de drept  penal  şi  de  altă legislaţie.

(3) Condamnaţii  cetăţeni  străini  şi  apartizii  au  drepturi  şi îndatoriri  în  conformitate cu legislaţia privind statutul  juridic  al cetăţenilor străini, cu tratatele internaţionale şi cu legile Republicii Moldova.

(4) Drepturile  şi obligaţiile condamnatului, restricţiile lui  sînt stabilite  în conformitate cu modul şi condiţiile de punere în  excutare a  pedepsei concrete sau de neaplicare condiţionată a pedepsei.

Articolul 14. Drepturile fundamentale ale condamnatului(1) Condamnatul  beneficiază de drepturi stabilite de legislaţia  de executare  a

sancţiunilor de drept penal în funcţie de tipul pedepsei  şi de restricţia drepturilor impuse condamnatului prin sentinţă a instanţei judecătoreşti.

(2) Condamnatul are dreptul: a) să primească informaţie despre modul şi condiţiile de executare a

pedepsei  stabilite  de  instanţa judecătorească, despre  drepturile  şi obligaţiile sale. Informaţia este dată de instituţia sau de organul care pune în executare pedeapsa;

b) să adreseze administraţiei instituţiei sau organului care pune în executare   pedeapsa   sau   care  exercită  controlul  asupra  sa  la neaplicarea condiţionată a pedepsei, instanţelor ierarhic  superioare, altor  organe   de  stat şi organizaţii obşteşti  propuneri,  cereri  şi reclamaţii;

c) să dea explicaţii   şi  să  poarte  corespondenţă,  să   adreseze propuneri,  cereri  şi  reclamaţii  în  limba maternă,  iar  în  caz  de necesitate să se folosească de serviciile unui traducător;  

d) să beneficieze  de  serviciile  avocatului, precum şi  ale  altor persoane împuternicite să acorde asistenţă juridică şi socială, în modul stabilit;

e) la  atingerea   vîrstei  de  căsătorie,  să  se  căsătorească  în conformitate cu legislaţia în vigoare.

[Lit.e) introdusă prin L263/24.12.98, MO62/17.06.99 art.288](3) Cel condamnat la  arest  sau  la privaţiune  de libertate, beneficiază de dreptul la

asigurarea materială şi  a condiţiilor de trai, la asistenţă medico-sanitară pentru păstrarea sănătăţii şi activităţii vitale.

(4) Cel care  a  executat  pedeapsă  sau care a  fost  concediat  în legătură  cu condamnarea are dreptul să primească ajutor la plasarea  în cîmpul  muncii  şi  la aranjarea traiului, la alte tipuri  de  asistenţă socială.

(5) Cetăţeanul străin condamnat are dreptul să întreţină legături cu reprezentanţa   diplomatică   sau   consulatului   statului său,  iar cetăţeanul  statului  care  nu are reprezentanţa  diplomatică  şi  nici consulat  în   Republica Moldova are dreptul să întreţină legături cu reprezintanţa diplomatică sau consulatul statului care şi-a asumat protecţia   intereselor lor ori cu organele internaţionale care exercită protecţia  lor.

(6) Legislaţia  Republicii  Moldova poate stabili şi  alte  drepturi celor condamnaţi la anumite tipuri de pedeapsă.

[Art.14 modificat prin L1404/07.12.2000, MO27/06.03.2001 art.88]Articolul 16. Comunicarea locului de executare a pedepsei     La sosirea condamnatului  în  locul de executare a pedepsei  sau  în cazul  transferării lui

dintr-un loc de  executare a pedepsei în  altul, administraţia  instituţiei  sau  a  organului  care  pune  în  executare pedeapsa  este obligată să

comunice rudelor condamnatului locul lui  de aflare.Articolul 17. Libertatea conştiinţei(1) Condamnatului îi este garantată libertatea  conştiinţei.  El are dreptul de a profesa

orice religie ori de a nu profesa nici una. [Art.17al.(2) modificat prin Legea 1404 din 07.12.2000]    (2)  Celui care excută pedeapsa reucerii de libertate i se  permite, la rugăminte, să

frecventeze instituţii de cult.(2) La rugămintea  celui care execută pedeapsă privată de  libertate poate  fi invitat

preotul. În locurile de executare a pedepsei arestului şi  pedepsei privative de libertate este autorizată oficierea  ritualurilor religoase, uzul obiectelor de cult şi literaturii religioase.

(3) Oficierea riturilor religioase este benevolă. Ea nu trebuie  să contravină  ordinii interioare şi nici să lezeze drepturile altora  care execută pedeapsă.

C a p i t o l u l  4PUNEREA ÎN EXECUTARE A PEDEPSEI ŞI EXERCITAREA

CONTROLULUI ASUPRA CONDAMNATULUI LA NEAPLICAREACONDIŢIONATĂ A PEDEPSEI

    Articolul 18. Instituţiile şi organele care  pun în executare                        pedeapsa şi exercită controlul asupra condamna-                        tului la neaplicarea condiţionată a pedepsei(1) Pedeapsa  amenzii şi confiscării averii se pune în executare  de

către  instanţa  judecătorească care a pronunţat sentinţa, precum şi  de către  instanţa  de  la locul de aflare a averii şi locul  de  lucru  al condamnatului.

(2) Pedeapsa  anetrenării  la  muncă socialmente utilă  se  pune  în executare   de  către  organul  afacerilor  interne  de  la   domiciliul condamnatului.

(3) Pedeapsa  privativă de dreptul exercitării unei anumite  funcţii sau  practicării  unei anumite activităţi se pune în executare de  către subdiviziunea  teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei de la domiciliu condamnatului, de către penitenciare. Sentinţa privativă  de  dreptul exercitării unei anumite funcţii sau  practicării unei  anumite  activităţi  se pune în executare de  către  administraţia unităţii  în care condamnatul este încadrat, precum şi de către organele împuternicite să anuleze autorizaţia activităţii interzise condamnatului.

[Art.18 al.(3) modificat prin L1144/20.06.2002, MO110/01.08.2002 art.835][Alin.4 art.18 exclus prin L205/25.11.98, MO7/28.01.99 art.38][Alin.5 art.18 exclus prin L1404/07.12.2000, MO27/06.03.2000 art.88](5) Pedeapsa  reducerii  de libertate se pune în executare de  către

instituţiile  de  reeducare prin muncă ale organelor afacerilor  interne (în continuare instituţii de reeducare prin muncă).

(4) Pedeapsa arestului este pusă în executare de către penitenciare, iar referitor la militari de către subunităţi militare speciale.

(5) Pedeapsa  privativă  de libertate se pune în executare de  către penitenciare.(6) Pedeapsa  degradării militare sau speciale se pune în  executare

de  către  instanţa  judecătorească  ce  a  pronunţat  sentinţa  sau  la propunerea ei, de către organul care a acordat gradul respectiv.

(7) Persoanele faţă  de care nu se aplică condiţionat pedeapsa  se află sub controlul subdiviziunii  teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei.

[Art.18 al.(7) modificat prin L1144/20.06.2002, MO110/01.08.2002 art.835][Art. 18 modificat prin L1404/07.12.2000, MO27/06.03.2001 art.88][În redactia L677/08.12.95, MO8/08.02.96 art.82 (se exclude un alineat)]Articolul 19. Aplicarea de măsuri medicale corective (1) Faţă de cel  condamnat  la arest sau privaţiune de libertate  şi afectat  de  alcoolism,

narcomanie, toximanie, tuberculăză  activă   sau faţă  de  cel  care nu a urmat seria deplină de tratament  contra  bolii venerice  organele  şi  instituţiile  care pun  în  executare  pedepsele menţionate  aplică  măsuri  medicale  coercitive,  inclusiv  tratamentul forţat, stabilite de instanţa judecătorească.

(2) Dacă de durata  termenului de executare a pedepsei se va constata că cel condamnat este afectat  de  alcoolism, narcomanie,  toxicomanie,  tuberculoză activă sau de o  boală  venerică, organul  sau  instituţia  care  pune în executare pedeapsa va face  în instanţa  judecătorească  un  demers pentru a i se aplica  un  tratament coercitiv    contra   alcoolismului,  narcomaniei, toxicomaniei  sau tuberculozei  active  ori  pentru a fi supus unei serii  obligatorii  de tratament contra bolii venerice.

[Art. 19 alin.2 modificat prin L1404/07.12.2000, MO27/06.03.2001 art.88](3) Dacă cel afectat de alcoolism, narcomanie, toxicomanie, tuberculoză activă sau de o

boală venerică este condamnat la o pedeapsă, alta  decît  arestul  şi privaţiunea de libertate,  sau  la  neaplicarea condiţionată   a   pedepsei,  măsurile  medicale  coercitive,   inclusiv tratamentul  coercitiv, se aplică pe baze generale,  în conformitate  cu legislaţia.

(4) În cazul  în  care cel condamnat la arest sau la  privaţiune  de libertate,  căruia  i  se  prescrie tratament  coercitiv  urmează a fi eliberat  pînă  la încheierea tratamentului respectiv, instituţia sau organul care pune în executare pedeapsa, în baza  raportului  medical, depune, în modul stabilit, materialele în instanţa judecătorească pentru a  se  determina  necesitatea continuării  tratamentului  în  instituţia curativă respectivă.

Articolul 20. Participarea societăţii la lucrul cu condamnatul(1) La corejarea  condamnatului şi la exercitarea controlului public

asupra  activităţii  instituţiilor  şi organelor care pun  în  executare pedeapsa  şi  exercită  controlul asupra  condamnatului  la  neaplicarea condiţionată a pedepsei au dreptul să participe unităţi şi cetăţeni.

(2) Atribuţiile, formele  şi modul de participare a societăţii la corejarea condamnatului şi la exercitarea controlului asupra activităţii instituţiilor şi organelor care pun în executare pedepsa  şi  exercită controlul  asupra  condamnatului la neaplicarea condiţionată a  pedepsei sînt stabilite de legislaţaia în vigoare.

Articolul 21. Supravecherea de procuror asupra                    respectării legilor(1) Supravegherea  de procuror asupra respectării legilor la punerea în  executare a

pedepsei şi la neaplicarea condiţionată a pedepsei  este exercitată de Procurorul Republicii  Moldova  şi   de   procurorii subordonaţi lui, în condiţiile prezentului cod.

(2) Instituţiile şi organele  care  pun  în  executare sentinţa instanţei  judecătoreşti sînt obligate să execute   ordonanţele procurorului referitoare la respectarea regulilor de punere în executare a pedepsei şi de neaplicare condiţionată a pedepsei.

II. PARTEA SPECIALĂC a p i t o l u l  5

PUNEREA ÎN EXECUTARE A PEDEPSEI AMENZIIAticolul 22. Perceperea amenzii(1) Instanţa  judecătoreacă, la pronunţarea sentinţei de aplicare  a

amenzii,  propune  condamnatului  să verse benevol la bancă amenda  în decursul  unei  luni de la data la care sentinţa a rămas  definitivă  şi avertizează  că  în  caz  de neachitare amenda va fi  percepută  în  mod forţat.

(2) Dacă cel condamnat este în stare să plătească integral amenda în termenul  stabilit  de lege, judecata, la cererea acestuia, poate  amîna ori eşalona plata pe un termen de pînă la un an. Pentru condamnaţii  care nu  au domiciliu stabil în  Republica Moldova, achitarea amenzii  în rate nu  se admite.

(3) În cazul în care condamnatul nu plăteşte în termenul stabilit de instanţa  judecătorească  ea  îi este percepută în mod  forţat  în  baza unui  

titlu  executoriu,  eliberat  de  instanţa  judecătorească  ce  a pronunţat  sentinţa.(4) Prin amendă este urmărită averea personală a condamnatului, inclusiv  partea lui,

stabilită de instanţa judecătorească, din bunurile aflate  în proprietate comună. Urmărirea salariului sau a altui  cîştig, a    pensiei  sau a bursei celui condamnat se exercită în cazul în  care acesta  nu dispune de avere sau avere lui este  insuficientă  pentru perceperea  integrală a amenzii.

(5) Averea condamnatului  nu  este  urmărită,  dacă  mărimea  ei  nu depăşeşte  20%  din salariu lunar sau din alt fel de cîştig, din  pensie sau bursă, care pot fi urmărite conform legii.

(6) La perceperea  amenzii nu pot fi ridicate bunurile care nu sînt pasibile de confiscare, în condiţiile Codului penal.

[Art.22 alin. 2 modificat prin L1404/07.12.2000, MO27/06.03.2001 art.88]Articolul 23. Consecinţele sustragerii de la pedeapsa amenziiSustragerea condamnatului  de  la  plata amenzii  atrage  după  sine răspundere în cazurile

şi în modul stabilit de Codul penal.Articolul 24. Încheierea acţiunilor executoriiÎncheierea a  acţiunilor  executorii  este  considerată  restituirea

către  instanţa  judecătorească  care a pronunţat  sentinţa  a  titlului executoriu cu menţiunea "Amendă percepută conform sentinţei".

C a p i t o l u l 6PUNEREA ÎN EXECUTARE A PEDEPSEI PRIVATIVE

DE DREPTUL EXERCITĂRII UNEI ANUMITE FUNCŢIISAU PRACTICĂRII UNEI ANUMITE ACTIVITĂŢI

Articolul 25. Modul de punere în executare a pedepsei(1) Pedeapsa  privativă de dreptul exercitării unei anumite  funcţii sau  practicării unei

anumite activităţi ca pedeapsă de bază, precum  şi ca  pedeapsă  complementară la pedeapsa amenzii, arestului,  pedepse  de bază,  la neaplicarea condiţionată a pedepsei este pusă în executare de către subdiviziunea  teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţieila   domiciliul condamnatului.

[Art.25 al.(1) modificat prin L1144/20.06.2002, MO110/01.08.2002 art.835](2) Pedeapsa  privativă de dreptul exercitării unei anumite  funcţii sau practicării unei

anumite activităţi stabilită ca fiind complementară la pedeapsa privativă  de liberate, pedeapsă de bază, este pusă în executare de către organul care pune în executare pedeapsa de bază, iar după executarea pedepsei de bază este pusă în executare de către subdiviziunea  teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei la domiciliul condamnatului.

[Art.25 al.(2) modificat prin L1144/20.06.2002, MO110/01.08.2002 art.835][Alin.2 art.25 modificat prin L1404/07.12.2000, MO27/06.03.2001 art.88][Alin.2 art.25 modificat prin L205/25.11.98, MO7/28.01.99 art.38](3) Subdiviziunea teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă

Ministerul Justiţiei ţine evidenţa condamnaţilor; controlează respectarea de către condamnaţi a interdicţiei  exercitării  unei  anumite funcţii  sau  practicării  unei  anumite activităţi  prevăzute de sentinţa instanţei de judecată; controlează  îndeplinirea sentinţei de către administraţia unităţii în care condamnatul este încadrat, precum şi  de către organele împuternicite să anuleze autorizaţia activităţii interzise condamnatului; ia măsuri pentru a nu se admite încălcarea prescripţiilor din  sentinţa instanţei de judecată; desfăşoară muncă  educativă  cu  condamnaţii.

[Art.25 al.(3) modificat prin L1144/20.06.2002, MO110/01.08.2002 art.835][Alin.3 art.25 modificat prin Legea nr.1404 din 07.12.2000](4) Administarţia penitenciarului în care cel condamnat la pedeapsa privativă  de  libertate

execută şi pedeapsă complementară privativă  de dreptul  exercitării  unei anumite funcţii sau practicării unei  anumite activităţi nu poate folosi condamnatul la lucrări interzise lui.

Articolul 26. Obligaţiile administraţiei unităţii                     în care condamnatul este încadrat(1) Cerinţele sentinţei instanţei judecătoreşti privative de dreptul

exercitării  unei  anumite  funcţii  sau  practicării unei anumite activităţi sînt puse în executare de către administraţia unităţii  în care  condamnatul este încadrat.

(2) Administraţia  unităţii  în care condamnatul este încadrat  este obligată,  în  cel mult trei zile de la primirea copiei de  pe  sentinţa instanţei  judecătoreşti,  să elibereze condamnatul din funcţia  sau  de activitatea   interzisă;   să  consemneze  în  carnetul  de   muncă   al condamnatului  temeiul,  termenul,  funcţia pe care nu  are  dreptul  să exercite  sau  activitatea  pe care nu are dreptul să  o  participe;  să expedieze organului afacerilor interne care pune în executare pedeapsa o informaţie  despre  îndeplinirea  cerinţelor  sentinţei   instanţei judecătoreşti;  să  prezinte, la cererea organului  afacerilor  interne, documentele  privitoare la punerea în executare a pedepsei; să  comunice organului  afacerilor interne modificarea sau rezilierea contractului de muncă  cu  condamnatul;  să elibereze, la rugămintea  persoanei  care  a executat  pedeapsă sau care a fost eliberată de executarea pedepsei,  în modul stabilit de lege, în schimbul carnetului de muncă un duplicat fără consemnarea pedepsei.

Articolul 27. Obligaţiile organului competent(1) Cerinţele sentinţei  judecătoreşti privative  de  dreptul exercitării unei anumite funcţii

sau practicării unei anumite activităţi sînt puse în executare de organul competent să anuleze autorizaţia activităţii interzise condamnatului.

(2) Organul competent este obligat  mai  tîrziu la 3  zile  de  la primirea  copiei  de  pe  sentinţa instanţei  judecătoreşti  să  anuleze autorizaţia  activităţii  interzise condamnatului şi să comunice  faptul organului afacerilor interne care pune în executare pedeapsa.

Articolul 28. Obligaţiile condamnatului Condamnatul privat  de dreptul exercitării unei anumite funcţii  sau

practicării  unei  anumite  activităţi  este  obligat  să  prezinte,  la cererea   organului afacerilor interne, actele referitoare la punerea în executare    a pedepsei indicate, precum şi să se prezinte la chemare în organul  afacerilor  interne.  În  caz  de  neprezentare   nemotivată condamnatul poate  fi adus cu forţa.

Articolul 29. Munca educativă cu condamnatulMunca educativă  cu  condamnatul privat de dreptul exercitării  unei anumite  funcţii  sau

practicării unei anumite activităţi  o  efectuează organul  afacerilor interne în comun cu administraţia unitărţii în  care condamnatul  este încadrat. munca eductativă cu cel neîncadrat în cîmpul muncii se efectueaează la domiciliu.

Articolul 30. Consecinţele neexecutării sentinţei                    instanţei judecătoreştiCel condamnat la privaţiune de libertate de dreptul exercitării unei

anumite  funcţii  sau  practicării unei anumite  activităţi,  precum  şi factorul   de  decizie  culpabil  de  neexecutarea  sentinţei  instanţei judecătoreşti  privative de dreptul exercitării unei anumite funcţii sau practicării  unei  anumite  activităţi poartă răspundere  în  condiţiile legislaţiei în vigoare.

[Capitolul 7 exclus prin L205/25.11.98, MO7/28.01.99 art.38]C a p i t o l u l  7

PUNEREA ÎN EXECUTARE A PEDEPSEI MUNCII CORECŢIONALE[Cap. 8 exclus prin Legea 1404 din 07.12.2000]                         C a p i t o l u l  8              MODUL ŞI CONDIŢIILE  DE PUNERE ÎN EXECUTARE              A PEDEPSEI REDUCERII DE LIBERTATE    Articolul 39. Locurile de executare a pedepsei

    Cel condamnat la reducere de libertate execută pedeapsa în locurile stabilite de organul afacerilor interne.

    Articolul 40. Deplasarea condamnatului la                        locul de excecutare a pedepsei    (1) Cel condamnat la reducere de libertate se deplasează independent

la  locul  de  executare  a pedepsei din contul propriu.  În  acest  caz instanţa  judecătorească  ce  a pronunţat sentinţa  expediază  organului afacerilor  interne de la domiciliul condamnatului o dispoziţiei privind  executarea sentinţei. Organul afacerilo interne eliberează condamnatului ordinul  de  deplasare spre locul de executare a  pedepsei.  Condamnatul este  obligat  ca, cel mai tîrziu peste 72 de ore din momentul  primirii ordinului,   să  se  deplaseze la locul de executare a  pedepsei  şi  să sosească  acolo  în  termenul indicat în ordin, luînd în  calcul  timpul necesar pentru drum.

    (2) În cazul în care instanţa judecătorească decide ca cel condamnat la  reducere de libertate, aflat la data pronunţării sentinţei în  stare de  arest,  să  fie  trimis la locul de executare a  pedepsei  în  modul stabilit  pentru  cei  condamnaţi la privaţiune de  libertate,  după  ce soseşte la locul de executare a pedepsei va fi eliberat de sub strajă.

    (3) Dacă cel  condamnat  se  sustrage de la  primirea  ordinului  de deplasare spre locul de executare a pedepsei sau nu s-a deplasat şi nici nu  s-a prezentat în termenul stabilit, el urmează, în caz de necesitate să   fie   reţinut   de  organul  afacerilor   interne   cu   sancţiunea procurorului   timp  de  pînă la  30 de zile pentru a se  stabili  cauza încălcării  modului   de deplasare independentă la locul de executare  a pedepsei.  În caz de  nedeplasare nemotivată organul afacerilor  interne trimite  condamnatul  la locul de executare a pedepsei în modul stabilit pentru  cei condamnaţi  la privaţiune de libertate sau dacă există  date despre  sistragere  de  la   executarea  sentinţei  depune  în  instanţa judecătorească  de la locul de  reţinere a acestuia materialele pentru a se hotărî trimiterea lui la  locul de executare a pedepsei.

    Articolul 41. Calcularea duratei de executare a pedepsei    (1) Durata de   executare  a  pedepsei  reducerii  de  libertate  se calculează  din

momentul luării condamantului la evidenţă în  instituţia de reeducare prin muncă.     (2) Timpul absenţei nemotivate a condamnatului de la lucru sau de la domiciliu care

depăşeşte 24 ore nu se compută.     Articolul 42. Statutul juridic al condamnatului     (1) Cel condamant la reducere de libertate este obligat:    a) să respecte   regulamentul  de  ordine  interioară  în  locul  de reducere a libertăţii;    b) să muncească acolo unde a fost repartizat de organul care pune în

executare  pedeapsa  (condamnatul  poate  fi transferat  la  alt  lucru, inclusiv  în  altă  localitate,  de către  administraţia  unităţii  fără acordul  lui,  dar  de  comun acord cu organul care  pune  în  executare pedeapsa);

    c) să se afle  permanent  în  zona  de dislocare  a  instituţiei  de reducere prin muncă (zona poate fi părăsită numai cu atorizaţia specială a administraţiei instituţiei respective);

    d) să locuiască  în cămin special (în timp de odihnă condamnatul  se poate  afla  în  afara  căminului numai  cu  autorizaţia  administraţiei instituţiei  de reeducare prin muncă; condamnatul care a pornit pe calea corijării  şi  care are familie i se poate permite, la  decizia  şefului instituţiei de reeducare prin muncă, să locuiască împreună cu familia în afara  căminului; el este obligat să prezinte la instituţia de reeducare prin  muncă  o  dată  -  de  4 ori pe  lună  pentru  a  fi  înregistrat,

periodocitatea înregistrării condamnatului fiind stabilit prin decizie a şefului instituţiei).    (2) Condamnatul  care  execută  pedeapsa reducerii de  libertate  şi căminul  în care

locuieşte pot fi percheziţionaţi, iar lucrurile pot  fi controlate; încăperea în care locuieşte  condamnatul poate fi inspectată în orice timp de către lucrătorii organului afacerilor interne.

    (3) Condamnatului  i  se interzice să aducă şi să păstreze în  cămin obiecte,  articole  şi substanţe al căror nomenclator este  stabilit  de regulamentul de ordine interioară în locul de reeducare a libertăţii. În cazul  depistării  unor astfel de obiecte, articole sau  substanţe,  ele urmează  a fi confiscate şi transmise spre păstrare, dacă legislaţia  nu stabileşte altfel, ori urmează a fi nimicite sau transmise în beneficiul instituţiei  de  reeducare  prin  muncă.  faptul  confiscării  de  către factorul de decizie al instituţiei de reeducare prin muncă a obiectelor,

articoleleor şi substanţelor interzise se consemnează într-un act.     Articolul 43. Modul de punere în executare a pedepsei    (1) Persoanele  de  sex masculin care execută pedeapsa reducerii  de libertate   sînt  

deţinute  separat  de  persoanele  de  sex   femenin. Coparticipanţii la crimă execută de regulă, pedeapsă separat.

    (2) Cel condamnat la reducere de libertate locuieşte fără buletin de identitate,  în  schimbul  căruia  i  se  eliberează  un  certificat  de identitate.

    (3) Hotarele  de dislocare a instituţiei de reeducare prin muncă  se stabilesc printr-un ordin al şefului acestei instituţii.

    (4) Organizarea   punerii  în  executare  a  pedepsei  reducerii  de libertate  şi  supravegherii condamnatului este determinată de  regulile ordinii  interioare  din locul de reducere a libertăţii,   stabilite  de Ministerul Afacerilor Interne.

    Articolul 44. Măsurile de prevenire a încălcării modului                        de executare a pedepsei    (1) Condamnatul care încalcă în mod grav ordinea publică sau se află în  public  în stare

de ebrietate poate fi pus într-o  încăpere  izolată pînă  la trezire şi pînă la soluţionarea problemei aplicării unor măsuri de influenţă, dar nu mai mult de 24 de ore.

    (2) La rezolvarea problemei înlocuirii părţii neexecutate din durata pedepsei  reducerii  de libertate cu pedeapsa privaţiunii de  libertate, condamnatul  poate fi reţinut de organul afacerilor interne pe o  durată de  pînă  la  10 zile în scopul curmării sustragerii frauduloase  de  la executarea    pedepsei   şi   depunerii   materilalelor   în    instanţa judecătorească.

    (3) Condamnatul  care a părăsit fără autorizaţie zona de dislocare a instituţiei  de reeducare prin muncă este reţinut de organul  afacerilor interne  pe  o  durată de pînă la 30 de zile pentru a se  stabili  cauza plecării  neautorizate.  organul afacerilor interne trimite  condamnatul reţiunt  la  locul de executare a pedepsei în modul stabilit pentru  cei condamnaţi  la  privaţiune  de libertate sau, dacă  există  date  despre sustragerea  frauduloasă  de la executarea pedepsei, depune  materialele în  instanţa  judecătorească  de la locul de  reţinere  a  condamnatului pentru  a  se rezolva problema înlocuirii părţii neexecutate din  durata pedepsei reducerii de libertate cu pedeapsa privativă de libertate.

    Articolul 45. Sustragerea frauduloasă de la                        executarea pedepsei    (1) Sustragerea  de la executarea pedepsei reducerii de libertate se

consideră  frauduloasă dacă cel condamnat a comis cel puţin 3  încălcări de  disciplină  în muncă, de ordine publică sau de regulă de  conveţuire stabilite lui, pentru care a fost supus unor sancţiuni date în scris, cu condiţia  că  fiecare încălcare ulterioară a fost cimisă după  aplicarea sancţiunii pentru încălcarea  comisă anterior.

    (2) Sustragerea  de la executarea pedepsei reducerii de libertate se consideră   dacă cel condamnat la muncă corecţională, înlocuită în modul stabilit  de  lege  cu  reducere de libertate, a comis  cel  puţin  două încălcări  de  disciplănă în muncă,  de ordine publică sau de regulă  de convieţuire  stabilite lui, pentru care a fost supus unor sancţiuni date în  scris cu condiţia că fiecare încălcare ulterioară a fost comisă după aplicarea sancţiunii pentru încălcarea comisă anterior.

    (3) la rezolvarea  problemei declarării sustragerii de la executarea pedepsei  ca  fiind  frauduloasă  nu se  iau  în  considerare  pedepsele ridicate sau stinse în modul stabilit de lege.

    Articolul 46. Obligaţiile administraţiei unităţii                         în care condamnatul este încadrat    (1) Administraţia  unităţii  în  care cel condamnat la  reducere  de

libertate  este  încadrat e obligată să asigure antrenarea lui de  muncă socialmente  utilă  ţinînd  cont  de  starea  sănătăţii  şi,  în  limita posibilităţilor, de specialitatea acestuia, să organizeze pregătirea lui profesională şi să-şi creeze condiţii de trai.

    (2) Administarţia   unităţii  este  obligată  să  comunice   imediat organului  care  pune în executare pedeapsa faptul absenţei  din  motive necunoscute  a  condamnatului  la  lucru,  aplicării  lui  de  sancţiuni disciplinare  neîntoarcerii  acestuia, în termenulstabilit, la locul  de lucru din concediu sau din deligaţie.

    (3) Administraţiei  unităţii  i se interzice să-l concidieze pe  cel care execută pedeapsa reducerii de libertate, cu  excepţia cazului de:    

a) eliberare înainte de termen de executare a pedepsei  reducerii de libertate, în temeiul legii;

b) înlocuire  a părţii neexecutate din durata pedepsei reducerii  de libertate   cu   pedeapsa  privativă  de  libertate  pentru   sustragere frauduloasă de la executarea pedepsei;

    c) lichidare  a  unităţii,  reducere a numărului  de  lucrători  sau statului de personal;    d) necorespundere  a  condamnatului  funcţiei  deţinute  sau  muncii atribuite,  ca

urmare a stării sănătăţii, care îl împedică să  continuie munca respectivă.    (4) Pentru concedierea condamnatului care execută pedeapsa reducerii

de  libertate  nu  este necesar acordul comitetului sindical.  În  cazul concedierii condamnatului conform motivelor expuse în alin.(3) lit.c) şi d),  administraţia unităţii, cel puţin 2 săptămîni înainte ce concediere comunică  faptul  acesta  administraţiei instituţiei de  reeducare  prin muncă.

    Articolul 47. Condiţiile de muncă ale celui care                          execută pedeapsă    (1) Munca celui condamnat la reducere de libertate este reglementată de  legislaţia

muncii, cu excepţia regulilor de încadrare,   concediere,  transferare  la  alt lucru şi altor reguli stabilite de  legislaţia   în vigoare.

    (2) Condamantul  care  nu are specialitate în profilul  unităţii  în care  este  antrenat  la  lucru  poate  fi  repartizat  în  sistemul  de învăţămînt profesional pentru reciclare.

    (3) Condamnatul  poate fi anterenat fără retribuirea muncii numai la lucrări   de  îngrijire  şi  amenajare  a  căminului  teritoriului  lui. Condamnatul  execută, de regulă, aceste lucrări la rînd în afara  orelor de lucru în cel mult 2 ore pe zi şi 4 ore pă săptămînă.

    Articolul 48. Munca educativă cu persoanele care                        execută pedeapsă    (1) Administraţia   instituţiei  de  reeducare  prin  muncă,  cea  a unităţii în care lucrează

condamnatul şi cetăţeni duc muncă educativă cu cel  care  execută pedeapsa reducerii de liberate pentru a-i  cultiva  o atitudine  conştiincioasă faţă de muncă, de respect faţă de  prevederile legii  şi  faţă  de  alte  reguli şi  norme  de  conduită  acceptate  de sociatate.

    (2) La determinarea  gradului  de corejare al condamnatului se  ţine cont de participarea lui la acţiuni educative.

    Articolul 49. Organizaţiile de amatori ale celor care execută                        pedeapsa reducerii de libertate    (1) În cadrul  instituţiilor  de reeducare prin muncă pot fi  create organizaţii  de  amatori

- consilii ale colectivelor de cămin (după  caz pot  fi  înfiinţate filiale ale acestora) care

acteviază  sub  controlul administraţiei acestor instituţii.    (2) Organul de  conducere al organizaţiei de amatori este  consiliul ales  de  membrii

organizaţiei respective în cadrul  adunării  generale.Toate  hotărîrele  adunării  generale a organizaţiei de amatori  şi  ale consiliului   ei  

sînt  legale  numai  după  aprobarea  lor  de   către administarţia instituţiei de reeducare prin muncă.

    Articolul 50. Recompensele    (1) Pentru conduită  bună  şi atitudine conştiinciasă faţă de  muncă administraţia

instituţiei de reeducare prin muncă stabileşte următoarele recompense pentru cei condamnaţi la reducere de libertate:

    a) exprimarea unei mulţămiri;    b) permisiunea  de a se deplasa, în zile de odihnă şi de sărbătoare,în afara zonei de dislocare a instituţiei de reeducare prin muncă;    c) permisiunea  de a pleca în concediu în afara zonei de dislocare a instituţiei de

reeducare prin muncă;    d) ridicarea înaite de termen a sancţiunii aplicate anterior.    (2) Condamantul  care  dat  dovezi temeinice de  corejare  poate  fi

propus  pentru  eliberare  condiţionată  înainte de  termen  sau  pentru comutarea părţii neexecutate din pedeasa în modul stabilit de lege.

    Articolul 51. Sancţiunile    (1) Celui condamnat   la  reducere  de  liberate,  dacă  a  încălcat disciplina  de  muncă,

ordinea publică, regimul de ecutare  a  pedepsei, administraţia unităţii de reeducare prin muncă îi poate aplica, pe lîngă alte  măsuri  de răspundere disciplinară şi administrativă,  următoarele sancţiuni:

    a) mustrarea;    b) corvoada peste  rînd  la  îngrijirea şi amenajarea  căminului  şi teritoriului lui;    c) interdicţaia de a locui în afara căminului;    d) interdicţia  deplasării  în afara căminului după orele de  lucru, precum şi aflării în

anumite locuri pe o durată de pînă la o lună;    e) arestul disciplinar pe o durată de pînă la 10 zile.    (2) Referitor  la  cel  care  se sustrage în mod  fraudulos   de  la

executarea  pedepsei  administraţia instituţiei de reeducare prin  muncă depune  în instanţa judecătorească materialele privitoare la  înlocuirea părţii  neexecutate  din  pedeapsa reducerii de  libertate  cu  pedeapsa privativă de libertate.

    Articolul 52. Stabilirea recompenselor şi aplicarea sancţiunilor    (1) Recompensa   şi   sancţiunile  se  stabilesc  în  scris  şi   se consemnează în dosarul

condamnatului.    (2) La aplicarea  sancţiunilor se iau în considerare  circumstanţele

comiterii  delictului  şi conduita condamantului de pînă  la  săvărşirea delictului.    (3) Sancţiunea  se aplică în corespundere cu gravittea şi caracterul delictului cel mai

tîrziu la 10 zile de la data detectării lui, iar dacă este  necesară exercitarea unui control,  de la data încheierii lui, dar nu  mai tărziu de 6 luni de la data comiterii delictului. Sancţiunea  se aplică  de  regulă fără întîrziere, iar în cazuri excepţionale  cel  mai tîrziu la o lună de la data aplicării ei.

    (4) Şeful înstituţiei  de  reeducare prin muncă dispune  de  dreptul deplin  de a stabili recompense şi a aplica sancţiuni. Ridicarea înainte de  termen  a sancţiunii aplicate anterior este de competenţa  persoanei care a aplicat-o de factorul de decizie ierarhic superior.

    (5) Condamantul   căruia   i   s-a  aplicat   sancţiunea   arestului disciplinar  i  se  poate  aplica orice tip de  sancţiune,  cu  execpţia arestului disciplinar.

C a p i t o l u l  9MODUL ŞI CONDIŢIILE DE PUNERE ÎN EXECUTARE

A PEDEPSEI ARESTULUIArticolul 53. Locul de executare a pedepseiCel condamant la arest execută pedeapsa în locul stabilit de organul afacerilor interne.Articolul 54. Regimul de executare a pedepsei(1) Cei condamnaţi   la  arest  sînt  deţinuţi  în  condiţiile  unei izolări  stricte  de  alte

categorii de persoane  deţinute  sub  strajă. Bărbaţii,  femeile  şi minorii, precum şi cei care au executat  anterior pedeapsă  privativă  de  libertate şi cei cu  antecedente  penale,  sînt deţinuţi  separat.  Cei din rîndurile foştilor militari,  lucrătorii  din organele  de  drept  execută pedeapsa arestului pe  baze  generale,  dar aparte de alte categorii de condamanaţi.

(2) Asupra condamnatului  se extind toate restricţiile stabilite  de legislaţia  de  executare  a  sancţiunilor de  drept  penal  pentru  cei privaţi  de  libertate. Afara de acesta, condamnatului nu i se  permite procurarea  produselor alimentare şi obiectelor de primă necesitate,  cu excepţia   tutunului  şi  articolelor  de tutungerie;  nu  i  se   acordă intrevederi  cu rudele şi cu alte persoane, cu excepţia avocatului; nu i se permite să primească mandate poştale, colete, pachete cu provizii şi banderole,   cu  excepţia unui colet sau unui pachet cu  îmbrăcămite  de sezon,  a  unui   mandat poştal pe lună pentru procurarea  de  tutun  şi articole  de  tutungerie,  a  unui colet ori a unui pachet  sau  a  unei banderole pe lună cu tutun şi articole de tutungerie. Suma totală pentru procurarea  de  tutun  şi  articole  de  tutungerie,  precum  şi  costul tutunului  şi  articolelor  de tutungerie primite  în  colete,  pachete, banderole  nu trebuie să depăşească 10% din salariul  minim satabilit în republică.  Condamnatul poate să procure tutun şi articole de  tutngerie prin virament, în limetele stabilite, din suma transferată la costul lui de peculiu.

(3) Cel condamnat la arest nu este instruit în cadrul învăţămîntului de  cultură  generală şi nici al învăţămîntului profesional şi nu  i  se permite deplasarea fără escortă.

(4) Condamnatul  beneficiază  zilnic de plimbare cu o durată de  cel puţin o oră, minorul cu o durată de cel puţin 1 oră 30 minute.

Articolul 55. Asigurarea materială, asigurarea condiţiilor                    de trai şi asistenţa medico-sanitară(1) Asigurarea  materială,  a  condiţiilor  de  trai  şi  asistenţa medico-sanitară a celui

condamnat la arest se efectuează în corespundere cu normele stabilite celor care execută pedeapsa închisorii.

(2) Condamnatului   care  excută  pedeapsa  arestului  i  se  crează condiţii  de trai corespunzătoare normelor de sanitărie şi igienă, i  se dă loc individual de dormit şi lengerie de pat pentru timpul somnului.

Articolul 56. Antrenarea la muncă a condamnatului(1) Pe durata  executării pedepsei arestului condamnatul, de regulă, nu este antrenat la

muncă.(2) Administraţia instituţiei sau a organului care pune în executare

pedeapsa  arestului  are  dreptul  să  antreneze  condamnatul  numai  la lucrările de îngrijire a încăperilor unde sînt deţinuţi cei care execută acest tip de pedeapsă.

Articolul 57. Sancţiunile(1) Pentru încălcare a regimului de executare a pedepsei arestului condamnatului poate fi

aplicată ca sancţiune încarcerarea pe o durată de pînă la 15 zile.(2) Pe durata  executării  sancţiunii  încarcerării  este  interzisă aplicarea repetată a

condamnatului a acestei sancţiuni.Articolul 58. Modul de aplicare a sancţiunilor(1) La aplicarea  de sancţiuni celui condamnat la arest se ţine cont de  circumstanţele în

care a comis încălcarea, precum şi de conduita lui de   pînă  la  încălcare.  sancţiunea  se  aplică,  în  corespundere  cu gravitatea  şi caracterul contravenţiei, cel mai tîrziu la zece zile  de la  data detectării ei, iar în cazul necesetăţii unui

control se  aplică de  la data încheierii  lui. De regulă, sancţiunea se pune în executare imediat,  iar în cazuri excepţionale cel mai tîrziu la o lună de la data aplicării.

(2) Încarcerarea  se efectuează  în  baza  deceziei  şefului   de penitenciar,  indicîndu-se  durata  încarcerării şi ţinîndu-se  cont  de raportul medical scris privind starea sănătăţii condamnatului.

(3) Eliberarea  înainte  de  termen  din carceră  se  face  în  baza deciziei  şefului  de penitenciar în cazul în care încarcerarea  de  mai departe a condamnatului nu este raţională sau dacă în virtutea sănătăţii lui, conform raprtului medical, lucrul acesta nu poate fi permis.

(4) În timpul  încarcerării,   condamnatului  îi  sînt   interzise plimbările,  primirea şi expedierea scrisorilor, procurarea tutunului şi articolelor  de  tutungerie,  primirea  mandatelor  poştale,  coletelor, pachetelor  cu  provizii  şi banderolelor. Condamnatul este  deţinut  în carceră de unul singur.

(5) Condamnatul poate  ataca în persoana şefului ierarhic  superior sancţiunea  încarcerării,însă  depunerea reclamaţiei nu  poate  suspenda executarea sancţiunii.

(6) Dacă în decursul  unei  luni de la data la care a  fost  execută sancţiunea încarcerării condamnatului nu i se mai apliică o sancţiune de acest fel, se consideră că nu are sancţiune.

(7) Şeful de  penitenciar, precum şi toţi şefii ierarhic  superiori, dispine  de  dreptul deplin de a aplica sancţiuni. În lipsa  şefului  de penitenciar  dreptul de aplicare a sancţiunilor este exercitat pe deplin de către adjunctul lui.

Articolul 59. Violatorul fraudulos al regimului de deţinere(1) Violator  fradulos  al regimului de deţinere poate  fi  declarat condamnatul  care  a

comis 3 şi mai multe încălcări, pentru care a  fost supus  unor  sancţiuni, date în scris, cu condiţia ca fiecare  încălcare ulterioară să fi fost comisă după aplicarea sancţiunii pentru încălcarea anterioară.

(2) Condamnatul  este  declarat violator fraudulos al  regimului  de deţinere  prin decizie argumentată a şefului de penitenciar,  ţinîndu-se cont  de  persoana  condamnatului, de gravitatea delictelor  comise,  de motivele,  gradul şi caracterul participării la comiterea delictelor  şi de alte circumstanţe.

(3) La rezolvarea  problemei declarării condamnatului drept violator fraudulos  al regimului de deţinere nu se iau în considerare sancţiunile stinse în modul stabilit de lege.

(4) Declararea  condamnatului drept violator fraudulos al  regimului de deţinere se anulează odată cu sîngerea sancţiunilor.

(5) Condamnatul violator fraudulos al regimului de deţinere nu poate fi  eliberat din carceră înainte de termen, cu excepţia cazului în  care eliberarea  este  impusă  de starea sănătăţii  lui,  conform  raportului medical.

Articolul 60. Măsurile de securitate şi temeiurile aplicării                   forţei fizice, a mijloacelor speciale şi armei de focFaţă de cei condamnaţi  la arest se prevede aplicarea forţei fizice,

a  mijloacelor  speciale  şi  a  armei  de  foc  în  conformitate cu art.99 - 101.C a p i t o l u l  10

PRINCIPIILE GENERALE DE PUNERE ÎN EXECUTAREA PEDEPSEI PRIVATIVE DE LIBERTATE

Articolul 61. Locurile de executare a pedepseiCel condamant la privaţiune  de  liberate execută  pedeapsa   în penitenciare, situate, de

regulă, pe teritoriul Republicii Moldova.Articolul 62. Tipurile de penitenciare(1) Sînt considerate pentenciare coloniile de corecţie, coloniile de reeducare şi închisorile.(2) Coloniile de corecţie constiuie principalul tip de  penitenciar

destinat  deţinerii  condamnaţilor  la privaţiune de libertate  care  au atuns  majoratul.  Coloniile de corecţie se împart în colonii  cu  regim comun,  colonii  cu  regim sever şi colonii-aşezări. La nevoie,  pot  fi

înfiinţate  colonii  speciale  pentru deţinere în  condiţii  de  izolare strictă a recidiviştilor deosebit de periculoşi.

(3) Coloniile de reeducare sînt instituţii de reeducare şi instruire corecţională, unde sînt repartizaţi cei care nu au atins majoratul.

(4) În coloniile de toate tipurile pot fi create  sectoare  pentru deţinerea izolată a condamanţilor de diferite categorii.

(5) Izoloataoarele de anchetă penală, fiind instituţii penitenciare, asigură  privaţiunea  forţată  de libertate a persoanelor cărora  li  se aplică  arestul  ca măsură de reprimare. Funcţionarea  izolatoarelor  de anchetă  penală  este  reglementată de prezentul cod  şi  de  legislaţia privind arestul preventiv.

Articolul 63. Stabilirea tipului de penitenciar(1) Tipul de   penitenciar  cu  regimul  respectiv  de  executare  a pedepsei este stabilit de

instanţa judecătorească.(2) În colonii-aşezări   sînt  repartizaţi  cei  condamanţi   pentru infracţiuni  comise din

imprudenţă, precum şi cei condmanţi pentru prima oară  pentru  infracţiuni premiditate, care nu prezintă un mare  pericol social.  Prin hotătîre a instanţei judecătoreşti în colonii-aşezări  pot fi  transferaţi  cei  care au executat o parte, stabilită de  lege,  din pedeapsă şi care au pornit pe calea corijării.

(3) În coloniile   de  corecţie  cu  rejum  comun  sînt  repartizate persoanele  de sex masculin, condamante pentru prima oară la  privaţiune de  libertate,  precum  şi  persoanele de  sex  femenin  condamnate,  cu excepţia   celor   declarate   recidiviste  deosibit   de   periculoase. Condamnările ridicate sau stinse nu se iau în considerare.

(4) În coloniile   de  corecţie  cu  regim  sever  sînt  repartizate persoanele  de sex masculin care au executat anterior pedearsă privativă de  libertate,  precum  şi  cei  care  au  comis  infracţiuni  înăuntrul termenului  de executare a pedepsei privative de libertate, cu  excepţia persoanelor  indicate la alin. (5). Condamnările ridicate sau stinse  nu se iau în considerare.

(5) În închisoare îşi  ispăşesc  pedeapsa  persoanele   declarate recidivişti  deosebit  de  periculoşi,  persoanele  cărora  pedeapsa  cu moartea  le-a  fost  comutată  cu privaţiune de libertate  cu  titlu  de graţiere  sau amnistiere, precum şi persoanele condamnate  la  detenţiune pe viaţă.

[Alin.(5) în redactia L677/08.12.95, MO8/08.02.96 art.82](6) Pedeapsa  privativă de libertate cu regim de închisoare poate fi

aplicată  şi  altor  categorii  de  condamnaţi la  peste  5  ani  pentru comiterea, la o vîrsă majoră, a unor crime grave.

(7) În funcţie de caracterul şi gradul pericolului social al crimei comise,  de  persoana condamantului şi de alte circumstanţe ale  cauzei, instanţa  judecătorească,  indicînd motivele hotărîrii  adoptate,  poate aplica  pedeapsă  privativă de libertate: celor condamanţi pentru  crime comise  din  imprudenţă,  precum şi pentru crime  premeditate,  care  nu prezintă  un  mare  pericol social - în coloniile de corecţie  cu  regim comun;   altor   condamnaţi  la  privaţiune  de  libertate   nedeclaraţi recedivişti  deosibit de periculoşi - în coloniile de corecţie de  orice tip, cu excepţia coloniilor-aşezări.

Articolul 64. Repartizarea în locul de executare a pedepsei(1) Cel condamant  la  privaţiune  de libertate este  repartizat  în locul  de  executare a

pedepsei în cel puţin 10 zile de la data la  care sentinţa  insatanţei  judecătoreşti  a rămas definitivă sau de  la  data recurgerii  la  executare.  Modul  de  repartizare  a  condamantului  în penitenciar este stabilit de Ministerul Afacerilor interne.

(2) Cel condamant  la privaţiune de libertate cu executarea pedepsei în colonie de corecţie cu regim comun sau regim sever poate fi lăsat, cu acordul  lui, în închisoare sau în izolatorul de anchetă penală pentru a îndeplini  lucrări de îngrijire şi amenajare. El beneficiază de

plimbări zilnice  cu o durată de 2 ore. Asupra lui se extind drepturile  acordate condamanţilor deţinuţi în condiţii obişnuite în coloniile cu regim comun şi în cele cu regim sever.

Articolul 65. Primirea condamnatului în penitenciar(1) Primirea   condamantului   în  penitenciar  este  efectuată   de administraţie în modul

stabilit în statutul executării pedepsei de către condamanţi  (în continuare statut). Statutul este elaborat de Ministerul Afacerilor Interne şi aprobat de Guvern.

(2) Administraţia   penitenciarului   comunică   imediat   instanţei judecătoreşti care a pronunţat sentinţa punerea ei în executare şi locul de executare a pedepsei de către condamnat.

(3) Administraţia penitenciarului este obligată să comunice familiei condamantului locul de executare a pedepsei.

Articolul 66. Deţinerea separată(1) În penitenciare  este prevăzută deţinerea separată a persoanelor de sex masculin şi a

celor de sex femenin, a minorilor şi adulţilor. (2) Cei condamanţi pentru prima oară la privaţiune de libertate sînt deţinuţi  separat de cei

care au executat anterior o astfel de  pedeapsă pentru  crimă premeditată şi care au antecedente penale. Izolat de  alţi condamnaţi,  precum şi separat, sînt deţinuţi: recidiviştii deosebit  de periculoşi; condamnaţii cărora pedeapsa cu moartea le-a fost comutată cu privaţiune de libertate cu titlu de graţiere sau amnistiere; condamnaţii la  detenţiune pe viaţă; condamnaţii pentru săvîrşirea crimelor  grave,  precum  şi  cei a căror viaţă şi sănătate sînt ameninţate de  un  pericol real.

[Alin.(2) în redactia L677/08.12.95, MO8/08.02.96 art.82](3) Cerinţele  de  deţinere separată a condamanţilor,  stabilite  de

prezentul  articol,  nu  se  extind  asupa  instituţiilor  curative  din locurile   de  detenţiune  şi  nici  asupra  penitenciarelor   destinate deţinerii  şi  tratării condamanţilor afectaţi de boli contagioase.  Cei repartizaţi   în  instituţiile  sus-numite  sînt  deţinuţi  în   regimul coloniei, al cărei tip este stabilit de instanţa judecătorească.

(4) Condamanţii  bolnavi  de SIDA sau contaminaţi de virusul HIV al SIDA  sînt  deţinuţi  separat de condamanţii care suferă  de  alte  boli contagioase.

(5) Ministerul Afacerilor interne poate stabili deţinere separată şi altor categorii de condamnaţi.

Articolul 67. Executarea pedepsei(1) Cel condamant  la  privaţiune  de libertate trebuie  să  execute durata deplină a

pedepsei, de regulă, într-o singură colonie de corecţie sau de reeducare ori într-o singură închisoare.

(2) Transferul condamantului  dintr-o  colonie în alta  cu  acelaşi regim  de  deţinere  sau dintr-o închisoare în alta  pentru  a  continua executarea  pedepsei  este  permisă  în cazul îmbolnăvirii  lui  sau  al schimbării  esenţiale  a volimului sau a genului de lucrări pe  care  le execută, ceea ce ar împiedica deţinerea de mai departe a  condamantului în   colonia   sau  în  închisoarea  respectivă  sau  în   alte   cazuri excepţionale.  Modul  de  transferare a condamantului este  stabilit  de Ministerul Afcerilor Interne.

C a p i t o l u l  11MODUL ŞI CONDIŢIILE DE PUNERE ÎN EXECUTARE

A PEDEPSEI PRIVATIVE DE LIBERTATEArticolul 68. Regimul de deţinere şi cerinţele lui de bază(1) Regimul stabilit  în penitenciare reprezintă modul de punere  în executare a pedepsei

privative de libertate, care crează condiţii pentru aplicarea şi a altor mijloace educative.(2) Cerinţele de  bază  ale regimului de  deţinere  sînt:  izolarea condamanţilor;

supravegherea  lor  permanentă  pentru  a  se   exclude posibilitatea  comiterii  unor noi crime şi altor  delicte  antisociale;

controlul  asupra executării exacte şi stricte a obligaţiilor  acestora;

asigurarea   drepturilor  şi  intereselor  lor  legitime,   securităţii condamnaţilor  şi  personalului;  deţinerea separată a  categoriilor  de condamanţi stabilite de lege; diverse condiţii de deţinere în funcţie de caracterul  crimei  comise şi pericolul social, de persoana şi  conduita condamanţilor;  schimbarea  condiţiilor de deţinere în  corespundere  cu gradul de corejare.

(3) În penitenţiare   se  stabileşte  o  ordine  interioară   strict reglementată de statut.(4) Pentru a  asigura   respectarea   ordinii   interioare,     în penitenciare se prevede

percheziţionzrea condamnaţilor. (5) Administraţia  penitenciarului   are  dreptul   să   controleze lucrurile  şi hainele

persoanelor care intră în penitenciar şi ale celor care  ies  din  el, precum şi ale persoanelor care intră  pe  teritoriul unităţii în care lucrează condamantul şi ale celor care ies de acolo.

(6) Lista de  obiecte  pe care condamantul poate sp le  posede  este stabilită  de  statut. Condamnatul îi este interzisă să aibă  asupra  sa bani  şi  obiecte de preţ şi obiecete neindicate în listă.  Dacă  asupra lui sînt descoperiţi bani şi obiecte de preţ,  acestea se confiscă şi se varsă  în  beneficiul penitenciarului în temeiul unei decizii a  şefului de  penitenciar.

Articolul 69. Modificarea condiţiilor de deţinere                    pe parcursul executării pedepsei(1) Condiţiile  de  deţinere a condamantului pot fi  modificate,  în funcţie  de  conduita  şi

atitudinea acestuia faţă  de  muncă,în  cadrul aceluiaşi  penitenciar  sau  prin  transferul acestuia  în  alt  tip  de penitenciar, în conformitate cu alin. (3).

(2) Modificarea  condiţiilor  de  deţinere  în  acelaşi  penitenciar prevede transferul condamnatului, prin decizie a şefului de penitenciar, din   condiţiile  iniţiale ( de  adaptare)  de  deţinere  în  condiţii obişnuite   şi  de  resocializare  şi,  în  acelaşi  mod,  din  condiţii obişnuite şi de  resocializare în condiţii iniţiale de deţinere.

(3) Condamnatul  care a pornit pe calea corijării poate fi propus la transfer pentru executarea de mai departe a pedepsei:

a) din închisoare  în  colonie de corecţie - după ce a  executat  în penitenciar cel puţin jumătate din durata pedepsei închisorii, stabilită prin sentiţa instanţei judecătoreşti;

b) din colonie  de corecţie cu regim comun sau din colonie cu  regim sever  în colonie-aşezare - după ce condamnatul care se află în condiţii obişnuite de deţinere a executat cel puţin o treime din durata pedepsei;

(4) Cel condamant  pentru  crimă  deosibit  de gravă  sau  cel  care anterior a fost eliberat înainte de termen de pedeapsă şi a comis o nouă crimă  în perioada părţii neexecutate din pedeapsă pot fi transferaţi în colonii  aşezări  după  executarea a cel puţin două  treimi  din  durata pedepsei.

(5) Nu sînt pasibili de transfer în colonii-aşezări:a) recidiviştii deosebit de periculoşi;b) cei a căror  pedeapsă  cu  moartea a fost  comutată  cu  pedeapsa privativă de libertate

în urma graţierii sau aminstierii;c) persoanele  condamnate la detenţiune pe viaţă; [Lit.c) introdusă prin L677/08.12.95, MO8/08.02.96 art.82]d) cei cărora  concomitent  cu pedeapsa pentru crima comisă, li  s-a stabilit   tratament  

coercitiv  contra   alcoolosmului,   narcomaniei, toxicomaniei  sau  tuberculozei active, precum şi cei care nu au  trecut seria  deplină de tratament contra bolii venerice, persoanele bolnave de SIDA sau contaminate cu virusul HIV al SIDA.

(6) Condamantul declarat violator fraudulos al regimului de deţinere poate  fi propus la transfer din colonie-aşezare în colonie de  corecţie cu regimul stabilit anterior de instanţa judecătorească, iar condamantul repatizat  conform sentinţei instanţei judecătoreşti în colonie  aşezare poate  fi propus la transfer în colonie de corecţie cu regimul  stabilit anterior de instanţa judecătorească, iar condamantul repartizat  conform sentinţei instanţei

judecătoreşti în colonie-aşezare poate fi  propus la transfer în colonie de corecţie cu regim comun; din colonie de  corecţie cu  regim sever - în închisoare pentru cel mult trei ani cu   executarea în colonia cu regim sever a părţii restante din durata  pedepsei.

Articolul 70. Procurarea produselor alimentare                   şi a obiectelor de primă necesitate(1) Celui condamant  la  privaţiune de libertate  i se  permite să procure  produse

alimentare şi obiecte de primă necesitate prin virament din suma pe care o are la contul său de peculiu.

(2) Suma totală  de bani permisă pentru cheltuieli este stabilită de Ministerul   Afacerilor  interne  în  mărimea  unui  salariu  minim   pe republică.

(3) Pe lîngă  suma  bănească  permisă pentru  procurarea  produselor alimentare şi a obiectelor de primă necesiatae condamantul poate cheltui mijloace băneşti de pe contul  de  peculiu,    pentru   procurarea suplemintară  de îmbrăcăminte şi încălţăminte de un model unic, inclusiv îmbrăcăminte  şi încălţăminte  de sport, pentru achitarea  tratamentului şi  serviciilor  de profilaxie, acordate suplimentar la dorinţă,  pentru hrană dietică,  conform indicaţiei terapeutice.

Articolul 71. Întrevederile condamantului cu                        rudele, avocatul şi cu alte persoane(1) Condamantul  are  dreptul  la întrevederi cu rudele şi  cu  alte persoane: de scurtă

durată - de la 2 la 4 ore, de lungă durată - de la o zi la 5 zile.(2) Condamnatului  i se acordă anual 8 întrevederi de scurtă  durată şi 4 întrevederi de

lungă durată.(3) Întrevederile  de  scurtă durată cu rudele şi cu  alte  persoane sînt    

permise    în    prezenţa    reprezentantului    administraţiei penitenciarului.  Întrevederile de lungă durată sînt permise cu drept de conlocuire  cu rudele apropiate, iar dacă există acordul  administraţiei penitenciarului, şi cu alte persoane.

(4) Condamantul  transferat  la  condiţii obişnuite de  deţinere  în colonie  de  corecţie  cu regim comun i se poate acorda  întrevedere  cu (drept  de conlocuire) în afara coloniei, însă fără dreptul de a  părăsi localitatea sau raionul administrativ.

(5) La cererea condamntului sau a rudelor lui, întrevederea de lungă durată  poate  fi înlocuită cu întrevedere de scurtă durată, iar cea  de scurtă  durată  sau de lungă durată poate fi înlocuită cu o  conversaţie telefonică, în modul stabilit de statut.

(6) În scopul  primirii  de asistenţă juridică, condamantului  i  se acordă   întrevederi  cu  avocatul.  La  dorinţa  condamantului  sau  a avocatului,  întrevederea  poate avea loc între patru ochi.  Numărul  şi durata întrevederilor sînt nelimitate.

Articolul 72. Primirea şi expedierea coletelor,                   pachetelor cu provizii şi a banderolelor(1) Condamantul  care  execută  pedeapsă privativă de  libertate  în colonie  de corecţie şi

care a fost transferat în condiţii obişnuite  de deţinere  i  se permite să primească colete sau pachete cu provizii:  în colonie de corecţie cu regim comun - 6 pe an,  în colonie cu regim sever - 4 pe an.

(2) Condamantului  care  execută  pedeapsa închisorii şi  care  este transferat  la  regim  comun  i se permite să  primească  4  colete  sau pachete cu provizii pe an.

(3) Condamantului  care  execută pedeapsă privativă de libertate  în penitenciar  i se permite să primească banderole: în colonie de corecţie cu  regim  comun  -  5, în colonie de corecţie cu regim sever  -  3,  în închisori - 2 pe an.

(4) Condamnatul  bolnav, invalid de gradul I sau de gradul II  poate primi   suplimentar  colete  şi  pachete  cu  provizii  în  numărul   şi sortimentul prevăzut de raportul medical.

(5) Coletele,   pachetele  cu  provizii  şi  banderolele  se   supun controlului,

cu  excepţia  celetelor,  pachetelor  cu  provizii  şi  a banderolelor   destinate   condmanţilor   care   execută   pedeapsă   în colonii-aşezări.

(6) În coloniile  -  aşezări,  coletele  pachetele  cu  provizii  şi banderolele se primesc în număr nelimitat.

(7) Condamantul   are   dreptul,  cu  autorizaţia administraţiei penitenciarului, să expedieze colete şi banderole, dar cel mult 2 pe an.

Articolul 73. Corespondenţa condamantului.                    Expedierea şi primirea mandatelor poştale(1) Condamantul are dreptul să primească şi să expedieze scrisori şi telegrame într-un

număr nelimitat.(2) Corespondenţa condamnaţilor, expediată sau primită (în afara persoanelor care îşi

ispăşesc pedeapsa în colonii-aşezări), este supusă controlului sau cenzurii, cu excepţia corespondenţei cu organele de drept, cu avocaţii lor, cu organele naţionale şi internaţionale legal constituite care asigură protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, şi urmează să fie expediată sau transmisă destinatarului în decurs de 24 de ore de la depunere sau primire.

[Art.73 al.2 în redacţia L1430/07.11.02, MO161/03.12.02 art.1252](2) Corespondenţa  expediată şi primită, cu excepţia  corespondenţei celor care  execută

pedeapsă în colonii-aşezări, este supusă cenzurării. Cererea  adresată avocatului parlamentar din partea unei persoane aflate într-un   loc  de  detenţiune  nu  va  fi  controlată  de  administraţia penitenciarului şi va fi trimisă adresantului în decurs de 24 de ore.

[Alin.2 art.73 completat prin L18/14.05.98, MO60/02.07.98 art.411](3) Corespondenţa  în locurile de detenţiune între condamnaţii  care nu   au  

legături  de  rudenie  este  permisă  numai  cu  autorizaţia administarţiei penitenciarului.[Art.73 al.4 exclus prin L1430/07.11.02, MO161/03.12.02 art.1252 al.5 devine al.]    (4) Propunerile,  cererile  şi  reclamaţiile adresate  organelor  de drept ierarhic

superioare se expediază destinatului în cel mult 3 zile. (4) Condamantul are dreptul să primească mandate poştale şi să expedieze  astfel de

mandate rudelor, iar cu autorizaţia  administraţiei penitenciarului - şi altor persoane.Articolul 74. Procurarea literaturii şi articolelor de papetărie(1) Cel condamnat   la  privaţiune  de  libertate  are  dreptul   să primească  în  banderole,

colete, pachete şi să procure  nelimitat  prin reţeaua  de comerţ cu cărţi, din mijloacele pe care le are la contul său de  peculiu, literatură şi articole de papetărie, să se aboneze la ziare şi reviste.

(2) Literatura  procurată  prin reţeaua de comerţ cu cărţi  nu  este inclusă  în  numărul  de  colete şi banderole pe care  cel  condmant  la privaţiune de libertate poate să le primească.

Articolul 75. Deplasarea condamnaţilor(1) Celor condamanţi  la  privaţiune delibertate şi  transferaţi  în colonii  de corecţie şi de

reeducare la condiţii obişnuite de  deţinere, după  ce aceştia au executat efectiv cel puţin o treime din termenul  de pedeapsă fixat, li se poate permite deplasarea fără escortă sau însoţire în afara coloniei, dacă specificul muncii lor necesită faptul acesta.

(2) Este interzisă  deplasarea  fără escortă sau însoţire  în  afara coloniei:  recidiviştilor deosebit de periculoşi; celor a căror pedeapsă cu moartea a fost comutată cu pedeapsa privativă de libertate în  urma graţierii sau amnistierii persoanelor condamnate la detenţiune pe viaţă; celor  care  se află în penitenciar mai puţin de 6  luni;  condamnaţilor care  au  sancţiuni  neridicate sau nestinse, precum  şi  celor  cărora, concomitent  cu  pedeapsa  pentru crima comisă, li se  aplică  tratament coercitiv    contra   alcoolismului,   narcomaniei,   toxicomaniei   sau tuberculozei  active, care nu au urmat seria deplină de tratament contra bolii  venerice, bolnavilor de SIDA şi celor contaminaţi de

virusul  HIV al SIDA.[Alin.(1) completat prin L1230/27.06.97, MO48/24.07.97 art.410][Alin.(2) în redactia L677/08.12.95, MO8/08.02.96 art.82]Articolul 76. Acordarea dreptului de deplasare                    fără escortă  sau însoţire(1) Dreptul de deplasare în afara coloniei fără escortă sau însoţire este  acordat

condamnatului prin decizie a şefului de colonie. În termen de  trei  zile  de la emiterea deciziei, copia acesteia  şi  materialele necesare  se remit procurorului, care exercită supravegherea legislaţiei în penitenciare.

[Alin.(1) completat prin L1230/27.06.97, MO48/24.07.97 art.410](2) Condamanţii  care  beneficiază  de  dreptul  de  deplasare  fără

escortă  sau  însoţire  trebuie să fie deţinuţi în colonie  în  încăperi aparte.  În  cazul  necesităţii de producţie se permite cazarea  lor  în afara coloniei.

(3) Regulile şi  normele  de conduită ale condamanţilor  cărora  le este permisă deplasarea fără escortă sau însoţire în afara coloniei sînt stabilite de statut.

(4) Dacă cel  condamant  încalcă  regimul de adoptare,  regulile  de conduită  sau  dacă  specificul muncii lui se schimbă,  deplasarea  fără escortă sau însoţire se anulează prin decizia a şefului de colonie.

Articolul 77. Deplasări de scurtă durată                    în afara locurilor de detenţiune(1) Condamantul  deţinut în colonie de corecţie  sau de reeducare  i

se  poate  permite  deplasare  de scurtă durată  în  afara  coloniei  în legătură  cu  circumstanţe  personale extraordinare: decesul  sau  boala gravă  a  unei  rude  apropiate care pune în  pericol   viaţa  acesteia;

calamitate naturală care a cauzat  pagube  materiale  considerabile condamantului  sau  familiei lui la domiciliu; necesitatea  soluţionării prealabile  a  unei  probleme  ce ţin de plasarea în  cîmpul  muncii  şi angajarea traiului după ce va fi pus în libertate.

(2) Condamantul care are copil în casa de copii de pe lîngă colonie i se poate permite o deplasare de scurtă durată pentru a aranja copilul la rude sau într-o casă de copii, iar condamantei care are copil  minor invalid i se permite o deplasare de scurtă durată în an pentru întrevedere cu copilul.

(3) Deplasările  de  scurtă durată sînt permise pe un termen de  cel mult 7 zile fără timpul de deplasare tur-retur.

(4) Condamantului  deţinut  în colonie de corecţie sau de  reeducare ori  în colonie-aşezare  în  condiţii  obişnuite  de   deţinere şi resocializare  în  cazul în care a obţinut permisiunea de a-şi  continua studiile în instituţie de învăţămînt mediu de specialitate sau superior, i  se  poate  permite o deplasare de scurtă durată în afara  locului  de detenţiune la examene, în termenul prevăzut de Legislaţia muncii.

(5) Cererea condamantului pentru deplasare de scurtă durată  trebuie să  fie  examinată în decursul a 3 zile. Permisul pentru deplasare  este eliberat  de  şeful penitenciarului care ia în considerare  persoana  şi conduita condamantului.

(6) Timpul de  afalare  a condmantului în afara  penitenciarului  se compută.(7) Costul deplasării  este achitat de condamant de la contul lui de peculiu  sau  de rudele

sale. Timpul de aflare a condmantului  în  afara penitenciarului nu etse remunerat.(8) În cazul  unor  circumstanţe neprevăzute care reţin  întoarcerea

condamnatului  în  penitenciar  în termenul stabilit,  acesta  poate  fi prelungit  cu  pînă la 5 zile, în baza unei decizii a  şefului,organului afacerilor  interne  de la locul de afalare a condamantului, fapt ce  se comunică obligatoriu administraţiei penitenciarului.

(9) Modul de  acordare  a  deplasărilor de scurtă  durată  în  afara locului de deţinere se stabileşte de statut.

(10) Nu se acordă deplasări de scurtă durată recidiviştilor deosebit de periculoşi; condamanţilor a căror pedeapsă cu moartea a fost comutată cu  pedeapsa  privativă  de  liberate în urma  graţierii  sau  amnistierii persoanelor  condamnate  la detenţiune pe viaţă;  condamnaţilor  cărora, concomitent  cu  pedeapsa  pentru crima comisă, li se  aplică  tratament coercitiv    contra   alcoolismului,   narcomaniei,   toxicomaniei   sau tuberculozei active, care nu au trecut seria deplină de tratament contra bolii  venerice, persoanelor bolnave de SIDA sau contaminate de  virusul HIV al SIDA.

[Alin.(10) modificat prin L677/08.12.95, MO8/08.02.96 art.82]Articolul 78. Munca celor condamnaţi(1) Orice condamnat  poate să lucreze în conformitate cu capacitatea

sa  de  muncă.  Formele  de  antrenare a  condamantului  la  muncă  sînt stabilite  de administarţia penitenciarului. Condamnatul nu are  dreptul să  întrerupă  lucrul pentru a soluţiona litigii de muncă. Refuzul de  a lucra  sau  întreruperea  lucrului  sînt calificate  drept  încălcare  a regimului  de  executare a pedepsei şi atrag aplicarea de  sancţiuni  şi răspundere materială.

(2) Administraţia  penitenciarului asigură, în măsura posibilităţii, antrenarea  condamnatului la muncă, luînd în considerare sexul,  vîrsta, capacitatea de muncă, specialitatea.

(3) Lucrul în producţie cu atargerea forţei de muncă a condamnatului nu  trebuie   să   împiedice   îndeplinirea   sarcinii   principale   a penitenciarului - corijarea acestuia.

(4) Persoanele  condamnate de sex masculin care au depăşit vîrsta de 60  de  ani  şi cele de sex femenin care au depăşit vîrsta  de  55  ani, condamnaţii invalizi de gradul I şi de gradul II sînt antrenaţi în muncă la   dorinţa  lor.  Condamnaţii  minori  sînt  antrenaţi  în  munca   în condiţiile  legislaţiei muncii şi ale legislaţiei învămîntului public.

(5) Condamnatul  este antrenat în muncă la unitatea  penitenciarului sau  la altă unitate, indiferent de tipul proprietăţii. Condamnatul care excută pedeapsa închisorii munceşte numai pe teritoriul ei.

(6) Lucrul în producţie  în  care  este  antrenat  condamnatul  se organizează astfel, încît să fie asigurată izolarea şi paza lui.

(7) Lista de  lucrări şi funcţiuni în care este interzisă  folosirea celui condamnat la privaţiune de libertate este stabilită de statut.

Articolul 79. Condiţiile de muncă şi compensarea zilelor de muncă(1) Pentru cel  care  execută  pedeapsă  privativă  de  liberate  în penitenciar  timpul de

lucru şi de odihnă este stabilit în  conformitate cu legislaţia muncii.(2) Durata executării   pedepsei  privative  de  libertate  nu  este

trecută  la  vechimea  în  muncă. Dacă cel  condamant are o atitudine conştiincioasă faţă de muncă şi respectă regulile de conduită,  timpul lucrat  în  durata executării pedepsei privative de libertate  poate  fi trecut  de  către  instanţa judecătorească, la  demersul  administraţiei penitenciarului, la vechimea totală în muncă.

(3) Lucrul condmantului  este  organizat respectîndu-se regulile  de protecţie a muncii, tehnica de securitate şi igiena muncii, prevăzută de legea privind protecţia muncii.

(4) La calcularea zilelor de muncă, condamnatului care execută pedeapsa în penitenciar, nu încalcă regimul de deţinere şi îndeplineşte conştiincios sarcinile de producţie, i se stabileşte compensarea privilegiată a zilelor de muncă din contul duratei pedepsei în modul următor:

a) condamnatului antrenat la lucrări subterane şi la lucrări cu condiţii de muncă grele şi nocive, specificate în nomenclatorul muncilor şi profesiilor, aprobat de Guvern, - o zi de muncă pentru trei zile din durata pedepsei;

b) condamnatului antrenat la lucrări cu condiţii de muncă normale - două zile de muncă pentru trei zile din durata pedepsei;

c) condamnatului antrenat la lucrări de deservire a penitenciarului - trei zile de muncă pentru patru zile din durata pedepsei.

(5) Calculul zilelor conform compensării privilegiate a zilelor de muncă se efectuează lunar şi se aprobă de către şeful de penitenciar.

(6) Eliberarea, la expirarea duratei pedepsei, a condamnatului care beneficiază de privilegii la calcularea zilelor de muncă, precum şi eliberarea lui condiţionată înainte de termen sau înlocuirea părţii neexecutate din pedeapsă prin altă pedeapsă mai blîndă pot fi efectuate numai după ce el a executat cel puţin o treime din durata pedepsei.

(7) Durata pedepsei, la expirarea căreia condamnatului la privaţiune de libertate i se pot acorda drepturi şi privilegii pe lîngă cele prevăzute la alineatul (6), se calculează luîndu-se în considerare computarea obţinută prin compensarea privilegiată a zilelor de muncă.

(8) Eliberarea condamnatului, la expirarea duratei pedepsei, luîndu-se în considerare computarea acesteia prin compensarea privilegiată a zilelor de muncă, o face instanţa judecătorească, la propunerea administraţiei penitenciarului, în modul stabilit de legislaţie pentru soluţionarea chestiunilor ce ţin de executarea sentinţei.

(9) În cazul încălcării de către condamnaţi a cerinţelor regimului de executare a pedepsei, pentru care le-au fost aplicate sancţiuni disciplinare, calculul zilelor de muncă se suspendă pe perioada acţiunii pedepsei aplicate.

[Art.79 al.(9) în redactia L1118/06.06.2002, MO96/05.07.2000 art.699](9) Compensarea privilegiată a zilelor de muncă se anulează în cazul cînd persoana este

condamnată pentru comiterea unei noi crime în timpul executării pedepsei, precum şi în cazul comiterii de către condamnat a unor delicte, care atrag răspundere desciplinară.

(10) Compensarea privilegiată a zilelor de muncă se anulează prin decizia şefului de penitenciar, care poate fi contestată în organele ierarhic superioare.

(11) Compensarea privilegiată a zilelor de muncă nu se aplică:a) persoanelor condamnate la detenţiune pe viaţă;b) recidiviştilor deosebit de periculoşi;c) persoanelor care, executînd pedeapsa privativă de libertate, au comis infracţiuni

intenţionate;d) persoanelor anterior condamnate mai mult de două ori la privaţiune de libertate pentru

infracţiuni intenţionate, dacă condamnarea pentru infracţiunea precedentă nu este ridicată sau stinsă în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

[Art.79 al.(11) în redactia L1118/06.06.2002, MO96/05.07.2000 art.699](11) Compensarea privilegiată a zilelor de muncă nu se aplică:a) celor condamnaţi pe viaţă;b) altor persoane condamnate pentru săvîrşire de infracţiuni grave.[Art.79 completat cu alin.(4)-(11) prin L1134/13.07.2000, MO106/24.08.2000]Articolul 80. Dreptul la scutire anuală de muncă(1) Condamnatul care lucrează şi care, conform sentinţei instanţei judecătoreşti,  execută

pedeapsă în colonie-aşezare este scutit anual de muncă pentru 12 zile calendaristice după executarea a 11 luni din durata pedepsei.

(2) Condmnatul  care lucrează şi care a fost transferat din  colonie cu  regim comun sau cu regim sever în colonie-aşezare este scutit  anual de  muncă  pentru 12 zile calaendaristice după executarea a 11 luni  din durata  pedepsei. La durata de 11 luni se trece timpul lucrat în colonie cu  regim  comun  sau în colonia cu regim sever pentru care  nu  a  fost scutit de muncă.

(3) Condamnatul  care lucrează şi care a fost transferat în condiţii obişnuite   de deţinere este scutit de muncă după 11 luni de la transfer din  condiţii iniţiale de deţinere în colonie cu regim comun - pentru 12 zile  calendaristice,  în  colonie  cu  regim  sever  -  pentru  9  zile calendaristice.

(4) Condamnatul  care lucrează şi care, potrivit sentinţei instanţei

judecătoreşti,  execută  pedeapsa  închisorii,  precum şi  recidiviştii deosibit   de   periculoşi,  sînt  scutiţi  de  muncă  pentru   6   zile calendaristice  după executarea a 2 ani din durata pedepsei în  condiţii de regim comun.

(5) În anii următori,  administraţia penitenciarului acordă concedii de aceeaşi durată în orice perioadă a anului.

(6) Condamnatul  care  execută  pedeapsă în colonie de  corecţie  în condiţii  iniţiale  de deţinere sau în închisoare în condiţii  de  regim sever  nu  este  scutit  de muncă, iar  durata  executării  pedepsei  în condiţii  iniţiale  şi în condiţii de regim sever nu se trece la  durata necesară scutirii de muncă.

(7) Condamnatului  care  excută pedeapsă în colonie-aşezare  sau  în colonie  cu  regim  comun şi care a dat dovadă de conduită  bună  şi  de atitudine  conştiinciasă  faţă de muncă i se poate  permite ieşirea  din colonie  în perioada scutirii de muncă pe o durată indicată la  alin.(1) şi (2).

(8) Durata scutirii  de  muncă  din motivul  pierderii  temporare  a capacităţii  de muncă sau al gravidităţii şi naşterii nu este trecută la durata scutirii de muncă.

Articolul 81. Munca individuală şi de altă naturăÎn afara orelor de muncă  cel  condmant se poate  ocupa  cu  muncă individuală   sau   de  

altă  natură  cu   autorizaţia   administraţiei penitenciarului.Articolul 82. Retribuirea munciiMunca celui condamnat  la privaţiune de libertate este retribuită în

conformitate  cu  Legea  privind retribuirea muncii. Cîştigul lunar al condamantului   care  îndeplineşte  calitativ  norma  de  producţie  sau sarcinele  de  schimb ori îndeplineşte un volum deplin de  obligaţii  nu poate fi inferior salariului minim pe republică.

Articolul 83. Antrenarea la munci neretribuite(1) Condamantul  poate fi antrenat fără remunerare numai la  lucrări de  îngrijire şi

amenanjare a penitenciarului şi a territoriului, precum şi de îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi medico-sanitare de deţinere.

(2) Condamantul  este  antrenat  la aceste lucrări,  de  regulă,  în conformitate  cu rîndul, în afara orelor de lucru, iar durata lucrărilor nu poate depăşi 2 ore în zi şi 6 ore în săptămînă.

Articolul 84. Reţinerile din cîştigul condamnatului(1) Din cîştigul condamnatului în penitenciar se fac reţineri pentru impozitul pe venit,

pensia alimentară şi alte reţineri în baza titlurilor executorii, reţineri în contul recuperării cheltuielilor pentru hrană, echipament şi pentru alte servicii cu plată prestate de penitenciar, precum şi în contul reparării pagubei în cazul în care ea a fost cauzată penitenciarului, prin decizia şefului de penitenciar şi în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

(2) La contul de peculiu al condamnatului în penitenciar se transferă, indiferent de mărimea reţinerilor, cel puţin 25% din cîştig.

(3) Condamnatul poate folosi o parte din cîştigul depus la contul său de peculiu pentru achitarea sumelor prevăzute în titlurile executorii.

(4) Reţinerile conform titlurilor executorii vor constitui cel mult 70% din cîştigul condamnatului. În cazul în care condamnatul nu are titluri executorii sau suma acestor titluri nu depăşeşte 50% din cîştig, la latitudinea administraţiei penitenciarului, cîştigul rămas se trece pe contul de peculiu al condamnatului şi se eliberează acestuia pentru cheltuieli în timpul aflării în penitenciar sau se depune spre păstrare şi i se eliberează la punerea lui în libertate. La dorinţa condamnatului, restul cîştigului poate fi expediat unui membru al familiei lui sau persoanelor aflate la întreţinerea lui.

(5) Din cîştigul condamnaţilor se calculează, în conformitate cu legislaţia, contribuţii pentru asigurările sociale de stat. Aceste contribuţii rămîn la dispoziţia penitenciarului şi se folosesc de către administraţie în scopul ameliorării condiţiilor de deţinere a condamnaţilor.

[Art.84 în redacţia L1134/13.07.2000, MO106/24.08.2000]Articolul 85. Asigurarea socială de stat şi asigurarea cu pensie a condamantului

(1) Cel condamnat  la privaţiune de liberate antrenat la muncă  este pasibil,  la  dorinţă,  de asigurare socială de stat. Lui i se acordă indemnizaţie în caz de pierdere temporară a capacităţii de muncă în urma unui accident în producţie.

(2) Cel condamnat   la  privaţiune  de  libertate  are  dreptul   la asigurare  cu  pensii  de  stat  pentru limită  de  vîrstă,  în  caz  de invaliditate, de pierdere a întreţinătorului şi în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare.

(3) Condamnatul  căruia i s-a stabilit pensie pînă la privaţiunea de libertate,  precum  şi  cel care şi-a pierdut capacitatea  de  muncă  în timpul  executării  pedepsei,  este asigurat cu pensii de stat  pe  baze generale.

(4) Din pensia condamnatului se fac reţineri pentru recuperarea cheltuielilor de întreţinere, pentru hrană, îmbrăcăminte,  încălţăminte şi  lingerie  de  pat, precum şi pentru titlurile executorii.  Modul  de reţinere  din  pensie,  precum şi procentul minim al  pensiei  virat  la contul  de  peculiu al condmantului, indiferent de toate reţinerile,  se stabilesc similar cu modul reţinerilor din salariul condamnatului.

Articolul 86. Asigurarea materială şi a condiţiilor de trai(1) Condamnatul  care  execută pedeapsă privativă de  libertate  în

penitenciar  este  asigurat  cu  condiţii de  trai  în  conformitate  cu regulile,  normele şi cerinţele de sanitarie şi igienă. Norma  spaţiului locativ  pentru un condamnat nu poate fi mai mică: de 2 metri pătraţi în colonie  de  corecţie  şi în închisoare, de 3 metri pătraţi  în  colonie pentri  femei, de 3,5 metri pătraţi în colonie de reeducare, de 4  metri pătraţi  în  instituţii  curative  şi de profelactică  din  locurile de executare  a  pedepsei  privative de libertate. De 3  metri  pătraţi  în penitenciare cu profil curativ.

(2) Condamnatului  i se dă loc individual pentru somn şi lengerie de pat.  El  este asigurat cu îmbrăcăminte şi încălţăminte de sezon,  poate primi lengerie de pat şi îmbrăcăminte de la rude.

(3) Condamnatul  primeşte  hrană,  care asigură  activitatea  vitală normală  a organismului. Raţia alimentară se diferenţiază în funcţie  de starea sănătăţii şi de vîrsta condmantului, de greutatea şi genul muncii prestate.

(4) Condamnatul  nu are cîştig, pensie sau care din cauze  obiective nu are cîştig insuficient i se repartizează gratutit hrană, îmbrăcăminte şi încălţăminte.

(5) Femeilor   însărcinate,   mamelor  care  alaptează,   minorilor, bolnavilor  şi  invalizilor  de gradul I şi de gradul II  le  se  crează condiţii  de trai mai bune şi li se stabilesc raţii alimentare  sporite.

Acestor condamnaţi, conform  raportului medical, li se poate permite procurarea de produse alimentare din mijloacele băneşti de pe contul lor de peculiu.

(6) Normele de  alimentare, asigurarea materială şi a condiţiilor de trai  ale condamanţilor, inclusiv ale celor transferaţi sub escortă spre locul  de executare a pedepsei privative de libertate sînt stabilite  de Ministerul Afacerilor Interne.

Articolul 87. Asistenţa medico-sanitară a condmantului(1) În locurile  de  executare  a pedepsei  privative  de  libertate pentru  

condmanţi  sînt  organizate  instituţiile  curativ-profilactice necesare,  iar pentru tratarea şi întreţinerea celor care suferă de boli contagioase - penitenciare cu drepturi de instituţie curativă.

(2) În locurile de executare a pedepsei  privative  de  libertate asistenţa  curativ-profilactică  şi asistenţa sanitar-epidemiologică  se organizează  şi  se  acordă  în  conformitate  cu  legislaţia  ocrotirii sănătăţii.  Administraţia penitenciarului este obligată să îndeplinească cerinţele   sanitar-igienice  şi  antiepidemice,  să  asigure  ocrotirea sănătăţii  condamnatului, care, la rîndul său, este obligat să  respecte regulile de igienă personală şi generală, de sanitărie.

(3) Modul de acordare  a  asistenţei  medicale  condamnaţilor, de

organizare  şi  exercitare  a supravegherii  sanitar-epidemiologice,  de folosire  a instituţiilor curativ-profilactice şi sanitar-epidemiologice ale  organelor  de ocrotire a sănătăţii şi de antrenare  a  personalului lor  la  acordarea  asistenţei  medicale  este  stabilit  de  Ministerul Afacerilor Interne în comun cu Ministerul Sănătăţii.

Articolul 88. Condiţiile executării pedepsei de către condamnate(1) Pe lîngă penitenciare se înfiinţează pentru condamnate, în caz de necesitate,  case de

copii. Condamnatele pot caza în ele copiii în vîrstă de pînă la 3 ani şi cominica nelimitat cu ei în orele libere. Condamnatelor li se poate permite să conlocuiască cu copii lor.

(2) În cazul  în care condamnatei i se respinge amînarea  executării pedepsei,  avîndu-se  în vedere persoana, conduita acesteia în  perioada executării  pedepsei,  gravitatea  şi caracterul  crimei,  administraţia penitenciarului  fără casă de copii va transfera condamanta cu o sarcină mai mare de 4 luni sau condamnata care are cu ea copil în vîrstă de pînă la trei ani într-un penitenciar pe lîngă care există casă de copii.

(3) Copilul care  a  împlinit  vîrsta de 3 ani  al  condamnatei  este repartizat  în instituţia pentru copii respectivă sau poate fi  arănjat, consimţămîntul  mamei,  la  rude  ori   la  alte  persoane,  cu  acordul organului de tutelă şi curatelă.

(4) Dacă copilul  întreţinut în casa de copii a împlinit vîrsta de 3 ani,  iar mamei lui i-au rămas pînă la încheierea duratei de executare a pedepsei   privative  de  libertate  cel  mult  6  luni,   administraţia penitenciarului poate prelungi termenul de aflare a copilului ei în casa de  copii  de  pînă la încheierea duratei de executare  a  pedepsei,  în cazul  în care condamnata îşi îndeplineşte cum se cuvine îndatoririle de mamă.

(5) În casele  de  copii sînt asigurate condiţiile  necesare  pentru viaţa şi dezvoltarea normală a copiilor condamnatelor.

(6) Mamele care  alăptează  şi femeile însărcinate pot primi  colete şi pachete cu provizii în numărul şi în sortimentul stabilit în raportul medical.  Ele   au pemisiunea de a procura nelimitat produse  alimentare în care scop pot folosi bani primiţi prin mandat poştal sau de pe contul lor de pe culiu.

(7) Dacă femeia condamnată la închisoare este însărcinată, administraţia  închisorii  va face în instanţa judecătorească un  demers privind  posibilitatea  transferării  condamnatei în  colonie  cu  regim comun.  În cazul rezolvării pozitive a acestei probleme, condamnata cu  o sarcină  mai mare de 4 luni va fi transferată în colonie de corecţie  pe lîngă care există casă de copii.

(8) În cazul  în  care  instanţa  judecătorească  respinge  demersul privind  transferarea  condamnatei  în colonie cu regim comun  în  cazul condamnării  la pedeapsa închisorii a femeii care are copil în vîrstă de pînă  la  trei ani, copilul este repartizat, la împlinirea vîrstei de 3 ani,  în  instituţia  pentru copii respectivă sau poate fi  aranjat,  cu consimţămîntul  mamei la rude ori la alte persoane, cu acordul organului de tutelă şi curatelă.

Articolul 89. Munca educativă cu condamnaţii(1) Munca educativă cu condamanţii repezintă una din  principalele metode ale procesului

unic de corejare a condamantului.(2) Prin munca educativă cu condamnatul se urmăreşte:a) reeducarea  lui  în  spiritul atitudinii conştiincioase  faţă  de muncă;b) respectarea legii, regulilor şi normelor de conduită acceptate de societate, cultivarea

deprinderii  de a respecta ordinea şi disciplina;c) ridicarea  nivelului  intelectual  şi cultural,  menţinerea  unei stări fizice normale şi

păstrarea sănătăţii lui.(3) Participarea condamnatului  la  acţiuni  educative  se  ia  în

considerare  la  determinrea  gradului  său de corejare,  precum  şi  la stabilirea recompenselor.

(4) Munca educativă  cu cei condmanaţi la privaţiune de liberate  se efectuează  în mod

diferenţiat, în funcţie de tipul penitenciarului,  de condiţiile   de  deţinere,  utilîizîndu-se  planuri-programe  de   muncă educativă  individuală, precum şi programe-tip psihologice şi pedagogice de muncă educativă cu diferite categorii de condamanţi.

(5) Modul de   organizare  şi  efectuare  a  muncii  educative  sînt regelementate de statut.Articolul 90. Instruirea profesională(1) În penitenciare  se  efectuează instruirea   profesională   a condamnaţilor care nu au

profesie (specialitate), în urma căreia aceştia vor  putea lucra acolo.(2) Invalizii  de  gradul  I  şi  de gradul  II  sînt  antrenaţi  la instruire profesională după

dorinţă.(3) De atitudinea  condamnatului faţă de instruirea profesională  se ţine cont la

determinarea gradului său de corejare. (4) Instruirea  profesională  a  celui condamnat la  privaţiune   de libertate  se  efectuează

în modul stabilit de Guvern şi nu  trebuie  să ducă la încălcarea ordinii interioare a penitenciarului.

Articolul 91. RecompenselePentru conduită  bună,  atitudine  conştiincioasă faţă de  muncă  şi

învăţătură,  pentru  participare la acţiuni educative condmantului i  se stabilesc următoarele recompense:

a) exsprimarea unei mulţumiri;b) premierea cu un cadou;c) premierea pentru indicatori înalţi în lucru;d) permisiunea  de  a  primi  suplimentar 6 colete  sau  pachete  cu provizii şi banderole pe

an;e) permisiunea de a avea o conversaţie telefonică cu rudele;f) acordarea  suplimentară a cel mult  4 întrevederi de scurtă durată şi 2 întrevederi de

lungă durată pe an;g) ridicarea  înainte  de  termen a  sancţiunii  aplicate  anterior.Articolul 92. Modul de acordare a recompenselor(1) Premiul bănesc în calitate de recompensă se virează la contul de

peculiu  al  condmantului. Cadoul este transmis  spre păstrare  pînă  la punerea  în libertate a condmantului sau, la cererea lui, este  transmis rudelor.  În  colonie-aşezare  premiul bănesc sau  cadoul  este  înmînat personal condamnatului.

(2) Ca recompensă condamantului i se poate ridica înainte de termen, de   regulă,   o   singură  sancţiune  aplicată  anterior.   în   cazuri excepţionale   i se pot ridica înainte de termen concomitent cel mult  3 sancţiuni  aplicate anterior.

(3) Mulţumirea  ca  recompensă  se  exprimă  verbal  sau  în  scris, celelalte tipuri de recompensă se exprimă numai în scris.

4) Conversaţai  telefonică  interurbană  se achită de pe  contul  de peculiu al condamantului sau de rude.

Articolul 93. Sancţiunile(1) Condamnatul  care  a  încălcat regimul de executare  a  pedepsei privative de libertate

îi pot fi aplicate următoarele sancţiuni: a) avertismentul sau mustrarea;b) corvoada peste rînd la îngrijirea şi amenajarea încăperilor şi pe teritoriului

penitenciarului;c) privarea de  dreptul de a primi coletul sau pachetul cu  provizii curent;d) interdicţa de a procura produse alimemtare în decursul unei luni; e) amenda în mărimea cîştigului de cel mult 7 zile;f) întoarcerea  la  condiţiile iniţiale de deţinere a  condamantului transferat la condiţii

obişnuite şi de resocializare;g) interdicţia  deplasării lebere în afara coloniei a  condmanatului care execută pedeapsa

în colonie-aşezare;h) transferul  în izolatorul disciplinar a condamnatului deţinut  în colonie  de corecţie,

încarcerarea pe o durată de pînă la 15 zile cu sau fără antrenare la muncă sau la instruire a celui deţinut în închisoare;

i) transferul  persoanelor  de  sex  masculin  condmante,  declarate violatori  frauduloşi ai regimului de executare a pedepsei, deţinute  în colonii de corecţie - în încăperi de tip cameră pe o durată de pînă la 4 luni,  a celor deţinute în închisori în celule pe o durată de pînă la  6 luni;

j) transferul  persoanelor  de  sex  femenin  condamnate,  declarate violatoare  frauduloase  ale  regimului  de  executare  a  pedepsei,  în încăperi de tip cameră pe o durată de pînă la 3 luni.

(2) Condamnatului   transferat  în  izolatorul  disciplinar  sau  în carceră  i  se  poate aplica orice sancţiune, cu  excepţia  transferării repetate în izolatorul disciplinar sau în carceră.

(3) Condamanta care are cu ea copii sugaci sau care este scutită de muncă  pe  motiv  de graviditate nu poate fi transferată  în  izolatorul disciplinar, în carceră sau în încăpere de tip cameră.

Articolul 94. Violatorul fraudulos al regimului                     de executare a pedepsei(1) Violator  fraudulos  al regimului de executare a  pedepsei  este

declarat  condmantul  care a comis cel puţin 3 încălcări, pentru care  a fost  supus  unor  sancţiuni  date  în scris,  cu  condiţia  că  fiecare încălcare  ulterioară  să  fi fost săvîrşită după  aplicarea  sancţiunii pentru încălcarea precedentă.

(2) Condamntul  este  declarat  violator fraudulos al  regimului  de executare  a  pedepsei  în baza unei decizii argumentate  a  şefului  de colonie,  luîndu-se în considerare persoana condamnatului, gravitatea şi caracterul  încălcărilor  comise,  motivul  săvîrşirii  lor,  gradul  de participare la ele şi alte circumstanţe.

(3) La rezolvarea  problemei declarării condamnatului drept violator fraudulos  al regimului de executare a pedepsei nu se iau în considerare sancţiunile anulate ori stinse în modul stabilit de lege.

(4) Violatori  frauduloşi ai regimului de executare a pedepsei  sînt declaraţi şi cei condamnaţi:

a) la pedeapsă  neprivativă de libertate, dacă pedeapsa stabilită de sentinţa  instanţei  judecătoreşti este înlocuită, în modul stabilit  de lege,  cu pedeapsa privativă de libertate pentru încălcarea  frauduloasă a regimului de executare a pedepsei;

b) la pedeapsa  condiţionată privativă de libertate care au încălcat condiţiile eliberării de executare a pedepsei şi care au fost îndreptaţi de instanţa judecătorească să execute pedeapsă privativă de libertate;

c) la pedeapsa  privativă de libertate pentru comiterea unei  crime înăuntrul termenului de executare a oricărei pedepse.

(5) Temei pentru  declararea condamantului drept violator  fraudulos al  regimului  de  executare  a pedepsei  este  sentinţa  sau  hotărîrea instanţei judecătoreşti.

(6) Declararea  condamantului drept violator fradudulos al regimului de  executare  a pedepsei se anulează odată cu ridicarea  sau  stingerea sancţiunilor,  iar în cazul în care condamantul a fost declarat violator fraudulos  al  regimului de executare a pedepsei în baza  sentinţei  sau hotărîrii instanţei judecătoreşti se anulează la expirarea unui an de la data la care sentinţa sau hotărîrea au rămas definitive.

(7) Condamantul  violator  fraudulos  al regimului  de  executare  a pedepsei nu poate fi transferat în condiţii obişnuite de deţinere sau de resocializare  şi  nici din închisoare în colonie, nu poate fi  eliberat condiţionat  înainte  de termen, nu i se comută pedeapsa şi nu poate  fi amnistiat.

Articolul 95. Modul de aplicare a sancţiunilor(1) La aplicarea  sancţiunilor se iau în considerare  circumstanţele comiterii  încălcării  şi

conduita condamantului de pînă  la  încălcare. Sancţiunea      aplicată    trebuie   să   corespundă   gravităţii    şi caracterului

contravenţiei.(2) Sancţiunea  se  aplică  cel mai tîrziu la 10 zile  de  la   data

detectării  contravenţiei,  iar  în cazul necesetăţii  unui  control  se aplică  la  data încheerii, lui dar nu mai tîrziu de 6 luni de  la  data trimiterii  contravenţiei.  Sancţiunea se pune în executare, de  regulă, imediat  iar în cazuri excepţionale cel mai tîrziu la o lună de la  data aplicării ei.

(3) Aplicarea  sancţiunii transferării în încăpere de tip cameră sau în   celulă  se  efectuează  în  cazul  ineficienţei  altor  măsuri  şi, concomitent, atarge transferul la condiţiile iniţiale de deţinere.

(4) Sancţiunea  avertismentului sau mustrării, corvoadei peste  rînd la   îngrijirea încăperilor şi a teritoriului penitenciarului se  aplică verbal sau în scris, celelalte sancţiuni se aplică numai în scris.

(5) În încăperile  de  tip  cameră  din  coloniile  de  corecţie  se stabileşte  regimul de deţinere din închisorile cu regim sever. În  baza unei  decizii  a  şefului de colonie, condamnatul poate  fi  deţinut  în celulă.

(6) Condamnatul  transferat  în  celula închisorii este  deţinut  în condiţii de regim sever.(7) Transferul condamnatului în încăpere de tip cameră sau în celulă

se  face  în  temeiul  deceziei  şefului  de  penitenciar  cu  indicarea duratei  de deţinere.(8) Alte sancţiuni,  cu  excepţia celor prevăzute în alin.  (3),  se aplică prin decizie a

şefului de penitenciar.(9) Mărimea amenzii se stabileşte în funcţie de cîştigul pe care l-a

avut  condamnatul  în  penitenciar în luna precedentă şi  se  indică  în decizie  atît în zile,  cît şi în bani. Amenda se ridică de la contul de peculiu  al condamantului pe cale extrajudiciară şi trece în  beneficiul statului.

(10) Condamanţii  transferaţi  în  încăpere  de tip  cameră  sau  în celulă, precum şi în carceră,  cu dreptul de a fi scoşi la lucru muncesc separat de ceilalţi condamnaţi.

(11) Pe durata  deţinerii  în izolatorul disciplinar sau în  carceră condamantului îi sînt interzise plimbările, întrevederile, expedierea şi primirea   scrisorilor,   coletelor,  pachetelor   cu  provizii   şi   a banderolelor,  procurarea produselor alimentare şi a obiectelor de primă necesitate,  jocurile  de masă şi fumatul. Condamanatul este deţinut  în carceră de unul singur.

(12) În cazuri  excepţionale  cu  condiţia  unei  conduite  bune  şi atitudini conştiincioase faţă de muncă, condamantul închis în izolatorul disciplinar  sau  în carceră, ori transferat în încăpere de  tip  cameră sau    în  celulă  poate  fi eliberat înainte de  termen  de  executarea sancţiunii  disciplinare prin decizie a şefului de penitenciar.

(13) În baza   hotărîrii  instanţei  judecătoreşti,  durata  aflării condmantului  în  încăpere de tip cameră sau în celulă poate să  nu  fie comutată.  Pentru  rezolvarea  acestei probleme,  şeful  de  penitenciar depune  în  instanţa  judecătorească,  cu 3 luni  înainte  de  expirarea termenului   de   executare   a  pedepsei,  demersul  său   şi   dosarul condamantului.

(14) Condamantul   poate  contesta  în  persoana  şefului   ierarhic superior  sancţiunea ce i s-a aplicat. Depunerea reclamaţiei nu suspendă executarea sancţiunii.

(15) Dacă în   decursul  unui  an  de  la  data  executării  ultimei sancţiuni  disciplinare  condamantului nu i se aplică a nouă  sancţiune, sancţiunea aplicată se va considera stinsă.

Articolul 96. Factorii de decizie care stabilesc                    recompense şi aplică sancţiuni(1) Dreptul deplin  de a stabili recompense şi de a aplica sancţiuni îl  au  şefii  de

penitenciare şi toţi şefii ierarhic  superiori. Şefii adjuncţi  de penitenciar au acelaşi drepturi, cu excepţia dreptului de a transfera   condamantul  în  încăpere  de  tip  cameră,  în  celulă,  în izolatorul disciplinar sau în carceră.

(2) Şeful de  detaşament  are  dreptul  să  stabilească  următoarele recompense:a) exprimarea unei mulţumiri;b) permisiunea  de  a  primi suplimentar un colet sau un  pachet  cu provizii pe an;c) acordarea  suplimentară a unei întrevederi de scurtă durată sau a unei întrevederi de

lungă durată pe an;d) ridicarea înainte de termen a sancţiunii aplicate anterior de el. (3) Şeful de detaşament are dreptul să aplice următoarele sancţiuni:a) avertismentul sau mustrarea;b) corvoada peste  rînd  la îngrijirea încăperilor  şi  teritoriului penitenciarului.Articolul 97. Răspunderea materială a condamantuluiCondamantul privat  de libertate poartă răspundere materială  pentru

cauzarea,  înăuntrul  termenului  de executare a  pedepsei,  unor  daune materiale  a  persoanelor  juridice şi fizice în  mărimea  stabilită  de legislaţia în vigoare.

Articolul 98. Perceperea reparaţiei pagubei materiale(1) Reparaţia  pagubei  materiale  cauzate  de  condamant  înăuntrul termenului  de

executare a pedepsei se percepe în baza deciziei  şefului de  penitenciar,care se duce la cunoştinţa condmanului contra semnătură. Decizia  privind  perceperea reparaţiei pagubei poate fi  contestată  de condmant  în  persoana  şefului superior, procurorului sau  în  instanţa judecătorească.  Depunerea  reclamaţiei nu suspendă executarea  deciziei privind perceperea reparaţiei pagubei.

(2) Şeful superior  este  în drept să modifice suma care urmează  să fie  percepută  ori  să anuleze decizia  privind  perceperea  reparaţiei pagubei.

(3) Suma percepută greşit pentru reparaţia pagubei materiale urmează să fie restituită şi vărsată la contul de peculiu al condmantului.

(4) După eliberarea  de pedeapsă a condamnatului, paguba pe care  el nu  a  reparat-o  în timpul executării pedepsei, inclusiv  datoriile  la achitarea   hranei, îmbrăcămitei, încălţămintei şi a lenjerii   de  pat, precum  şi   amenda  nepercepută,  poate fi percepută  prin  hotărîre  a instanţei  judecătoreşti în modul stabilit de lege.

(5) Dacă paguba  materială  a  fost  cauzată  prin  crimă  săvîrşită înăuntrul  termenului de executare a pedepsei, preceperea reparaţiei  ei se efectuază pe baze generale.

C a p i t o l u l 12APLICAREA FORŢEI FIZICE, A MIJLOACELOR SPECIALE

ŞI A ARMEI DE FOC FAŢA DE CEI CONDAMNAŢI LAPRIVAŢIUNE DE LIBERTATE

Articolul 99. Condiţiile şi limitele aplicării forţei fizice,                    a mijloacelor speciale şi a armei de foc(1) Lucrătorii  penitenciarului  au dreptul să aplice forţa  fizică, mijloace  speciale  şi arma

de foc în cazurile şi în modul  prevăzut  de prezentul cod.(2) Aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei  de foc  faţă  de cei

condamnaţi la privaţiune de libertate trebuie  să  fie precedată   de  un  avertisment  privind  intenţia  recurgerii  la  ele, acordîndu-se  timpul  necesar  pentru reacţia de  răspuns,  cu  excepţia cazurilor  în  care tărăgănarea aplicării forţei fizice,  a  mijloacelor speciale  şi  a  armei de foc crează un pericol direct pentru  viaţa  şi sănătatea  altor condamnaţi şi a lucrătorilor penitenciarului  sau poate avea şi alte urmări grave.

(3) În cazul  decedării  condamantului ca urmare a aplicării  forţei fizice,   a  mijloacelor  speciale  sau  a  armei  de  foc,   lucrătorul penitenciarului este dator să comunice faptul şefului  său direct, care, la rîndul său, este dator să-l înştiinţeze pe procuror.

(4) Este interzisă aplicarea mijloacelor speciale împotriva femeilor cu  semne  evidente  de  graviditate  şi  împotriva  persoanelor   vădit handicapate,  cu  excepţia  cazurilor în care ele săvîrşesc  atacuri  în grup, inclusiv armate, sau opun rezistenţă armată.

(5) Lucrătorii  penitenciarelor au dreptul să deţină, să aibă asupra lor  în  permanenţă,  să  aplice şi să folosească arme de  foc.  Dacă  e necesară  aplicarea forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armei  de foc  în  circumstanţe ce nu ţin de executarea unei sancţiuni penale,  ei cad sun incidenţa Legii cu privire la poliţie.

(6) Depăşirea     de     către    lucrători    penitenciarelor     a împuternicirilor   în  ceea  ce  priveşte  aplicarea  forţei  fizice,  a mijloacelor  speciale  şi  a armei de foc atarge după  sine  răspunderea prevăzută de lege.

(7) Dacă în locurile  de  detenţiune  se produc dezordini  de  masă, nesupuneri  în  grup  sau  alte sancţiuni  ce  periclitează  securitatea publică,  viaţa  şi sănătatea celor din jur, poate fi introdus, în  baza hotărîrii  ministrului afacerilor interne, un regim special pe o  durată de pînă la 6 luni pe teritoriul penitenciarului respectiv.

(8) Pe durata  regimului special, şeful de penitenciar este în drept să  limiteze  sau să suspende prin decizie lucrul şcolii, magazinului, localului  de  cultură,  bibliotecii, încăperii  pentru  întrevederi  de scurtă  şi de lungă durată, primirea şi eliberarea tuturor tipurilor  de colete  şi corespondenţă poştală, să întroducă subunităţi cu  destinaţie specială şi să ia alte măsuri de rigoare.

(9) Prevedrile  art.99-101 se extind pe deplin asupra  izolatoarelor de anchetă.Articolul 100. Aplicarea forţei fizice şi a mijloacelor speciale                      de către lucrărilor penitenciarelor(1) În cazul   în  care  condamnaţii  opun  rezistenţă  lucrătorilor

penitenciarului,  nu  se  supun cerinţelor legitime ale  acestora,  sînt furioşi,  participă la încălcarea în grup a regimului de deţinere şi  la dezordini  de  masă,  la luarea de ostatici,  la  ocuparea  încăperilor, clădirilor şi a însatalaţiilor, la acapărarea încăperilor, clădirilor şi a  instalaţiilor,  la acapărarea mijloacelor de transpotr sau  săvîrşesc alte acţiuni similare, atacă pe cei din jur, precum şi în cazul evadării sau  existenţei  unor  temeiuri  pentru a  presupune  că  cel  condamnat intenţionează  să  evadeze sau să comită alte acţiuni ilegale, că  poate cauza  prejudicii  celor din jur sau lui însuşi, precum şi la  reţinerea celor  evadaţi  din  penitenciar se aplică forţa  fizică  prin  diferite procedee  speciale de luptă, a mijloacelor speciale (cătuşe, mijloace de legare,  bastoane de acuciuc şi de masă plastică, substanţe lacrimogene, dispozitive   audiovizuale   de  influenţă  psihologică,   mijloace   de distrugere a obstacolelor, dispozitive de deschidere a încăperilor şi de oprire  forţată  a mijloacelor de transport, cisterne auto de  pompieri, cu   afect cu ţevi, cîini de pază etc.), precum şi a maşinilor blindate, a   altor mijloace de transport şi dispozitive din dotarea  Ministerului Afacerilor Interne.

(2) Lista mijloacelor  speciale,  precum şi regulile  aplicării  lor sînt aprobate de Ministerul Afacerilor Interne.

(3) Tipul mijlocului special şi intensitatea aplicării lui, alegerea procedeelor  speciale  de  luptă  în cazul aplicării  forţei fizice le stabileşte  lucrătorul  prnitenciarului în funcţie de  circumstanţe,  de gravitatea  şi  caracterul  infracţiunii. Mijloacele speciale  şi  forţa fizică se aplică pînă cînd condamanţii încetează să opună rezistenţă.

(4) În cazul,  în  care  condamantului îi  sînt  pricinuite  leziuni corporale  grave  sau mai puţin grave se întocmeşte un act de aplicare a forţei fizice sau a mijloacelor speciale.

(5) În toate cazurile cînd aplicarea forţei fizice sau a mijloacelor speciale  nu poate fi evitată, lucrătorii penitenciarului sînt  obligaţi să  facă tot posibilul pentru a aduce o daună cît mai mică sănătăţii  şi bunurilor  condamantului,  de  asemena să asigure  acordarea  asistenţei medicale urgente victimelor.

(6) În scopul  răfuielilor cu condamanatul a cărui viaţă şi sănătate sînt în pericol se permite deţinerea lui în celulă pe baze generale.

(7) Condamantul  care se află în stare de ebrietate sau de excitaţie alcoolică,  narcotică  sau toxică, pe lîngă aplicarea măsurilor  arătate mai  sus,  poate fi deţinut în celulă pînă la revenirea lui din  această stare.

(8) În cazul  în  care condamantul a comis o crimă sau  o  încălcare gravă,  conform  deciziei  şefului adjunct de penitenciar  de  serviciu, poate  fi  închis  în  celulă  pînă  la  rezolvarea  chestiunii  privind intentarea unei acţiuni penale sau aplicarea de sancţiune.

Articolul 101. Folosirea şi aplicarea armei de foc                      de către lucrătorii penitenciarului(1) Se aplică   arma  de  foc,  ca  măsură  excepţională,  împotriva

condamnaţilor  care  participă  la dezordini de  masă,  opun  rezistenţă armată  sau  care  sînt suprinşi în flagrant delict de crimă  gravă  sau comit un atac în grup, inclusiv armat, ce crează un pericol real  pentru viaţa  şi sănătatea lucrătorilor penitenciarului sau altor persoane,  în scopul  contractării  tentativei  de acaparare violentă  a  armelor,  de evadare  de  sub starjă, în scopul elibirării  ostaticilor,  respingerii atacului  în  grup,  inclusiv  armat,  asupra  începerilor,  clădirilor, instalaţiilor,  mijloacelor  de  transport. al salvării  de  nimicire  a bunurilor şi valorilor materiale ale penitenciarului, precum şi în cazul în  care  persoana înarmată să îndeplinească somaţia de a preda arma  de foc.

(2) Drept atentat  la   securitatea  persoanlă  a  lucrătorului penitenciarului,  pe lîngă alte acţiuni, este calificată şi  apropierea condamnatului  sau unei alte persoane de la el la mai puţin de 3  metri, după ce a fost somat să se oprească.

(3) Efectuarea  unei  împuşcături  la ţintă este  considerată  drept aplicare  a armei de foc. Lucrătorii penitenciarului pot folosi arma  de foc pentru a da semnal de alarmă sau a solicita ajutor.

(4) Aplicarea  armei  de  foc  trebuie  să  fie  precedată  de   un avertusment  privind intenţia recurgerii la ea, cu excepţia cazurilor de atac   prin suprindere, de eliberare a ostaticilor, de atac cu aplicarea armei  de  foc, tehnicii de luptă, autovehiculelor, navelor  aeriene  şi fluviale,  de  evadare de sub excortă şi de sub starajă cu armă de  foc, fie cu ajutorul mijloacelor de transport, fie în alte cazuri care crează un  pericol real pentru viaţa şi sănătatea lucrătorilor  penitenciarului sau altor persoane.

(5) Nu se aplică armă de foc împotriva femeilor şi minorilor, precum şi  a  persoanelor cu defecţiuni fizice, cu excepţia cazurilor  în  care ele  săvîrşesc  atac în grup, inclusiv armat, opun rezistenţă  aramtă, punînd  în pericol viaţa şi sănătatea celor din jur.

(6) În toate cazurile de folosire şi de aplicare a armei de foc, lucrătorul  penitenciarului  este  dator să ia toate  măsurile  posibile pentru  a  asigura  securitatea  celor din jur  şi  a  acorda  asistenţă medicală urgentă victimelor.

C a p i t o l u l  13PENITENCIARELE DE TIP SEMIÎNCHIS ŞI ÎNCHIS

(COLONII ŞI ÎNCHISORI)Articolul 102. Coloniile-aşezări(1) În colonii-aşezări condamnatul este deţinut fără pază. El  este supraveghiat  pentru

prevenirea a noi crime şi infracţiuni pentru ca cel condamnat să-şi îndeplinească obligaţiunile.(2) În aceeaşi  colonie-aşezare  pot  fi deţinute  persoane  de  sex masculin şi persoane de

sex femenin.(3) Condamnatul care execută pedeapsă în colonie-aşezare: a) poate fi percheziţionat, iar lucrurile lui controlate; b) are dreptul,  cu permisiunea administraţiei, să iasă din  colonie şi să se deplaseze în

afara orelor de lucru;c) este obligat să locuiască, de regulă, în cămin special;d) este obligat  să  lucreze în locurile indicate  de  administraţia coloniei-

aşezare,  iar  în  cazul  necesităţii  de  producţie  poate  fi transferat fără consemţămîntul său la o altă muncă;

e) nu are dreptul să procure, să folosească şi să păstreze, articole şi substanţe interzise de statut.

(4) Deplasarea  fără supraveghere a condamantului în afara  coloniei şi  plecarea lui cu mijloc de transport pot fi permise de  administraţia coloniei, în temeiul prezentului cod, precum şi în funcţie de specificul funcţiei  îndeplinite,  instruirii, de necesitattea asistenţei  medicale şi tratamentului  său în legătură cu faptul că familia  condamnatului s-a  mutat aici pentru a conveţui cu el.

(5) Permesiunea  de  a  eşi în afara coloniei şi de  a  conveţui  cu familia   se   acordă condamnatului dacă dă dovadă de conduită bună   şi de atitudine conştiincioasă faţă de muncă.

Articolul 103. Coloniile de corecţie cu regim comun                      şi cu regim sever(1) Condamnatul  din colonie de corecţie este deţinut la început  în încăpere  cu izolaţie

strictă, care se închide la cheie în afara  orelor de muncă. El beneficiază de o plimbare zilnică cu o durată de o oră 30 minute.

(2) În cazul  în  care  condamnatul  de sex masculin  dă  dovadă  de conduită bună şi de atitudine conştiincioasă faţă de muncă, la expirarea a  3  luni  de deţinere în încăpere cu izolaţie strictă  în  colonie  cu regim    comun  sau  a  6  luni în colonie  cu  regim  sever,  poate  fi transferat la  condiţii obişnuite de deţinere. În acest caz el locuieşte în  încăpere   obişnuită  şi  beneficiază  de  drepturile  prevăzute  de prezentul cod.

(3) Condamnatul declarat violator fraudulos al regimului de deţinere poate  fi  transferat  din condiţii obişnuite sau  de  resocializare  la condiţii  iniţiale  de deţinere. Transferul repetat al  condmantului  la condiţii  obişnuite  de  deţinere  este efectuat în  modul  prevăzut  la alin.(2).   Transferul  repetat  la  condiţii  de  resocializare  nu  se efectuează.

(4) Asupra condamnatului  deţinut în izolatorul de anchetă penală se extind condiţiile şi regimul de deţinere stabilite la art.105.

Articolul 104. Condiţiile de deţinere în perioada                      de pregătire pentru punere în libertate(1) Cel condamant  la privaţiune de libertate care a pornit pe calea corijării  poate fi

transferat, cu 6 luni îninte de punere în libertate, la condiţii de resocializare. În acest caz el urmează să fie deţinut în încăpere  separat de ceilalţi condamnaţi. Asupra lui se extind modul  şi condiţiile  de  deţinere stabilite pentru cei care execută  pedeapsa  în colonii-aşezări.

(2) Dreptul la  transfer  la  condiţii de  resocializare  se  acordă condamantului în baza deciziei şefului de colonie.

(3) Dacă cel condamnat încalcă regimul de deţinere sau regulile  de conduită,  el poate fi transferat la condiţiile iniţiale de deţinere, în baza deciziei şefului de colonie.

Articolul 105. Închisorile(1) În închisori se stabilesc două tipuri de regim: comun şi sever.

În  închisori  condamnaţii sînt deţinuţi în camere comune. După caz,  în baza  deciziei şefului de închisoare condamnaţii care excută pedeapsă în regim comun şi sever pot fi deţinuţi în celule.

(2) În regim sever sînt deţinuţi  cei  condamnaţi  la   pedeapsa închisorii  şi  cei  transferaţi  de la regim comun la  acest  regim  de deţinere. El  beneficiază de o plimbare zilnică cu o durată de  o  oră. Femeile însărcinate nu pot fi deţinute în regim sever.

(3) Condamnatul care  dă  dovadă de conduită bună şi  de  atitudine conştiincioasă  faţă  de muncă poate fi transferat, după executarea a  6 luni din durata pedepsei în regim sever, la regim comun. În acest caz el beneficiază  de o plimabre zilnică cu o durată de 1 oră 30 minute şi  de alte drepturi prevăzute de prezentul cod.

(4) Condamnatul declarat violator fraudulos al regimului de deţinere poate  fi  transferat la regim sever. Transferul repetat la regim  comun de  deţinere se efectuează în modul stabilit de alin (3).

C a p i t o l u l  14.PUNEREA ÎN EXECUTARE A PEDEPSEI PRIVATIVE

DE LIBERTATE A MINORILORArticolul 106. Coloniile de reeducare(1) Colonii de reeducare  sînt penitenciarele de  instruire şi reeducare în care execută

pedeapsă minorii condmanţai la privaţiune  de libertate.(2) Coloniile de reeducare se divezează în colonii cu regim comun şi colonii cu regim

sever.(3)  Minorii condamanţi  la privaţiune de libertate  cu  executarea pedepsei  în colonii de

reeducare cu regim comun şi cu regim sever  sînt deţinuţi  în diferite colonii sau în diferite sectoare izolate ale uneia şi aceleiaşi colonii de reeducare.

(4) Modul şi condiţiile  de  executare  a  pedepsei  privative  de libertate  de către minori sînt reglementate de prevederile  prezentului capitol.

Articolul 107. Coloniile de reeducare cu regim comun(1) În coloniile de reeducare cu regim comun execută pedeapsă minori

de  sex  masculin  care  au  executat  anterior  pedeapsă  privativă  de libertate.(2) Condamnaţii  din coloniile de reeducare cu regim sever, deţinuţi în  condiţii  iniţiale,

sînt instalaţi în încăperi strict izolate şi  au dreptul:a) la acordarea  a  2 întrevederi de scurtă durată în decursul  a  6 luni;b) să primească  un  colet  sau un pachet cu provizii, precum  şi  o banderolă în decursul a

6 luni.(3) Condamnatul  care  dă  dovadă  de  conduită  bună  şi  atitudine conştiincioasă  faţă  de

muncă şi învăţătură poate fi  transferat, după executarea  a  6  luni  din durata pedepsei, la  condiţii  obişnuite  de deţinere. În acest caz el are dreptul:

a) la acordarea  a  5  întrevederi de scurtă durată şi a 3 întrevederi de lungă durată pe an;b) să primească  8  colete  sau  pachete cu provizii,  precum  şi  3 banderole pe an;c) să fie scutit de muncă în decursul a 9 zile calendaristice, după executarea a 11 luni din

durata pedepsei, fără dreptul de a  pleca  în afara coloniei de reeducare.(4) Condamnatul care se află în condiţii obişnuite de deţinere poate fi  propus, în modul

stabilit de lege, pentru a fi eleiberat înainte  de termen sau pentru a i se comuta partaea neexecutată  a pedepsei.

(5) Condamnatul care încalacă sistematic regimul de deţinere  poate fi   transferat  de  la  condiţii  obişnuite  la  condiţii  iniţiale de deţinere.Transferarea  repetată a condamnatului la condiţii obişnuite de deţinere poate fi efectuată în conformitate cu alin.(3).

Articolul 108. Coloniile de reeducare cu regim sever(1) În coloniile de reeducare cu  regim  sever execută pedeapsă minori de sex masculin,

care  au executat anterior pedeapsă privativă de libertate.(2) Condamnaţii din coloniile de reeducare cu regim sever, deţinuţi în condiţii iniţiale, sînt

instalaţi în  încăperi strict izolate  şi au dreptul:a) la acordarea a 2 întrevederi  de scurtă durată  în decursul a  6 luni; b) să primească  un  colet  sau un pachet cu provizii, precum şi o banderolă în decursul a 6

luni.(3) Condamnatul care dă dovadă de conduită bună şi atitudine conştiincioasă  faţă  de  muncă şi învăţătură poate fi transferat, după executarea a 6 luni din durata pedepsei, la condiţii

obişnuite de deţinere. În acest caz el are dreptul:a) la acordarea a 5 întrevederi de scurtă durată şi a 3  întrevederi de lungă durată pe an;

b) să primească  8 colete  sau  pachete cu provizii,  precum  şi 3 banderole pe an; c) să fie scutit de muncă în decursul a 9 zile calendaristice, după executarea  a 11 luni din

durata  pedepsei, fără dreptul de a  pleca  în afara coloniei de reeducare.(4) Condamnatul care se află  în  condiţii obişnuite de deţinere

poate  fi  propus,  în  modul  stabilit  de  lege, pentru a fi eleiberat înainte de  termen  sau  pentru  a  i  se  comuta partaea neexecutată a pedepsei.  

(5) Condamnatul care încalcă sistematic regimul de deţinere  poate fi transferat  de la condiţii obişnuite  la  condiţii iniţiale de deţinere.Transferarea  repetată a  condamnatului la  condiţii obişnuite de deţinere poate fi efectuată în conformitate cu alin.(3).

Articolul 109. Pregătirea condamnatului pentru punere în libertate(1) În coloniile  de  reeducare, condamnatul care a pornit pe  calea corijării  poate fi

transferat, cu 3 luni înainte de împlinirea  duratei pedepsei,   de  la  condiţii  obişnuite  de  deţinere  la  condiţii   de resocializare  ca  să fie pregătit pentru punere în libertate. În acest caz el trăeşte pe sectorul de reabilitare socială în afara coloniei fără pază, dar sub supraveghere, şi are dreptul:

a) să procure produse alimentare şi obiecte de primă necesitate  cu bani  de pe contul său de peculiu fără nici o restricţie, dar cu acordul administraţiei coloniei de reeducare;

b) la acordarea  unei  întrevederi de lungă durată pe lună,  a  unor întrevederi de scurtă durată în număr nelimitat;

c) să pimească  colete, pachete cu provizii şi banderole  în  număr nelimitat;d) să poarte îmbrăcăminte civilă. (2) Condamantul  care se află în condiţii de resocializare poate  fi propus,  în modul

stabilit de lege, pentru eliberare condiţionată îninte de termen sau pentru comutarea părţii neexecutate din pedeapsă.

(3) Condamnatul  care se află în condiţii de resocializare şi care a încălcat  regimul  de deţinere poate fi transferat, printr-o decizie a şefului coloniei de reeducare, din aceste condiţii la condiţii iniţiale de  deţinere.  Este intrezisă transferarea lui repetată la  condiţii  de resocializare.

Articolul 110. Transferarea condamnatului din colonie                      de reeducare în colonie de corecţie(1) Condamnatul care a împlinit vîrsta de 18 ani şi care nu a pornit

pe  calea  corijării  poate  fi transferat din colonie  de  reducare  în colonie  de  corecţie  cu  regim comun pentru a  executa  în  continuare pedeapsa.

(2) Condamnatul care a împlini vîrsta de 20 de ani este transferast, pentru  a  executa în continuare pedeapsa,  din colonie de reeducare  în colonie  de  corecţie  sau  în colonie-aşezare, în  funcţie  de  gradul pericolului social al infracţiunii comise, de persoana şi conduita sa.

(3) Transferarea  condamnatului din colonie de reeducare în  colonie de corecţie o hotărăşte instanţa judecătorească în baza unui demers  al şefului coloniei  de reeducare.

Articolul 111. Lăsarea în colonia de reeducare a condamnatului                         care a împlinit vîrsta majoratului(1) Condamnatul care a împlinit vîrsta de 18 ani rămîne de regulă în colonia de reeducare,

dar numai pînă la împlinirea vîrstei de 20 ani. (2) Asupra condamnatului  care a împlinit vîrsta de 18 ani şi care a fost  lăsat  în colonia

de reeducare se extind: regimul, condiţiile de muncă, normele de alimentaţie, de asigurare materială a condiţiilor  de trai, de asistenţă medico-sanitară stabilite pentru condamnaţii minori.

Articolul 112. Recompensele(1) Pentru conduită  bună,  atitudine  conştiincioasă faţă de  muncă şi învăţătură se

stabilesc următoarele recompense: a) exsprimarea unei mulţumiri; b) premierea cu un cadou;c) premierea pentru indicatori înalţi în lucru;d) permisiunea  de  a  primi  suplimentar 6 colete  sau  pachete  cu provizii şi banderole pe

an;e) permisiunea de a avea o conversaţie telefonică cu rudele, care se achită din mijloacele

de pe contul de peculiu sau de către rude;f) acordarea  suplimentară a cel mult 4 întrevederi de scurtă durată şi 2 întrevederi de

lungă durată pe an;g) acordarea dreptului de a viziona reprezentanţii cultural-teatrale şi sportive în afara

coloniei însoţit de lucrători din colonie;h) acordarea dreptului de a eşi în afara coloniei însoţit de părinţi în timpul întrevedrilor;i) ridicarea  înainte  de  termen a  sancţiunii  aplicate  anterior.În  calitate  de recompensă, condamntului i se poate ridica  înainte  de termen, de regulă,

numai o sancţiune aplicată anterior.(2) Condamnatului  căruia  i se acordă, în calitate  de  recompensă, dreptul  de  a  viziona

reprezentaţii cultural-teatrale şi  sportive  în afara coloniei de reeducare însoţit de lucrători din colonie sau dreptul de  a  eşi  din colonie însoţit de părinţi în timpul  întrevederilor  se eliberează   îmbrăcămintea   lui   civilă.Vizionarea   reprezentanţiilor cultural-teatrale şi sportive noaptea este interzisă.

Articolul 113. SancţiunileCondamnatului care a încălcat regimul de executare a pedepsei şi s-a

sustras  de  la  muncă  şi instruire, îi  pot  fi  aplicate  următoarele sancţiuni:a) avertismentul sau mustrarea;b) corvoada peste  rînd la îngrijirea încăperilor şi a  teritoriului coloniei de reeducare;c) privarea de  dreptul de a primi coletul sau pachetul cu  provizii curent;d) interdicţia  de  a  procura produse alimentare în  decursul  unei luni;e) închiderea  în  izolatorul disciplinar, cu sau fără dreptul de  a ieşi la lucru sau la

învăţătură, pe o durată de pînă la 7 zile;f) întoarcerea  la  condiţiile iniţiale de deţinere a  condamnatului transferat la condiţii

obişnuite şi de resocializare;g) transferul în sectorul cu supraveghere sporită.Articolul 114. Modul de aplicare a sancţiunilor(1) Sancţiunea  se  aplică  cel  mai tîrziu la 10 zile  de  la  data detectării  contravenţiei, iar

în cazul necesităţii unui control, ea  se aplică de la data încheierii lui, dar nu mai tîrziu de 6 luni de la data comiterii  contravenţiei.  Sancţiunea se pune în executare,  de  regulă, imediat,  iar în cazuri excepţionale cel mai tîrziu la o lună de la data aplicării ei.

(2) Decizia privind  aplicarea  sancţiunii, care ţine de  competenţa şefului  coloniei  de  reeducare  şi adjuncţilor lui,  este  luată  după examinarea acestei probleme la consiliul educatorilor din detaşament.

(3) Pe durata  deţinerii în izolatorul disciplinar condamnatului  îi sînt  interzise  întrevederile,  procurarea produselor alimentare  şi  a obiectelor  de  primă  necesitate,  primirea  coletelor,  pachetelor  cu provizii şi banderolelor, jocurile de masă şi fumatul.

(4) Condamnatului închis în izolatorul disciplinar i se poate aplica sancţiune, cu excepţia închiderii repetate în izolatorul disciplinar.

(5) Dacă aceste  sancţiuni,  precum  şi  alte  măsuri  de  influenţă aplicate,  au fost insuficiente, condamantul este transferat în sectorul cu supraveghere sporită.

(6) Transferul  condamantului  în sectorul cu supraveghere  sporită atrage după sine anularea condiţiilor obişnuite sau de resocializare.

(7) Transferul  condamantului în sectorul cu supraveghere   sporită, inclusiv transferul repetat în cursul unui an, se efctuează prin decizie a şefului coloniei de reeducare cu menţionarea duratei deţinerii.

(8) În cazuri  excepţionale,  cu  condiţia  unei  conduite  bune  şi atitudini conştiincioase faţă de muncă şi învăţătură, condamnatul închis în  izloatorul  disciplinar sau transferat în sectorul  cu  supraveghere sporită  poate  fi eliberat înainte de termen de  executarea  sancţiunii disciplinare prin decizie a şefului coloniei de reeducare.

(9) Condamnatul   poate   contesta  în  persoana  şefului   ierarhic superior  sau  a  procurorului sancţiunea ce  i s-a  aplicat.  Depunerea reclamaţiei nu suspendă executarea sancţiunii.

(10) Dacă  în  decursul  unui  an  de  la  data  executării  ultimei sancţiunii  disciplinare condamnatului nu i se aplică o nouă  sancţiune, sancţiunea aplicată se va considera stinsă.

(11) Condamnatul declarat violator fraudulos al  regimului  de deţinere  poate fi transferast în sectorul cu supraveghere sporită pe o durată  de  la  o lună la 3 luni. În sectorul  cu  supraveghere  sporită condamnatul  este  deţinut  în încăpere cu izolare strictă, închisă la cheie  în  afara orelor de lucru sau de învăţătură. În rest  regimul  de deţinere  cu  supraveghere sporită este similar condiţiilor iniţiale  de deţinere.

Articolul 115. Factorii de decizie care stabilesc                     recompense şi aplică sancţiuni(1) Dreptul deplin  de a stabili recompense şi de a aplica sancţiuni

îl  are  şeful  coloniei  de reeducare şi toţi  şefii  superiori.  Şefii adjuncţi  de  colonie au aceleaşi drepturi, cu excepţia dreptului  de  a închide  condamnatul  în izolatorul disciplinar şi de a-l  transfera  în sectorul cu supravghere sporită.

(2) Şefii de detaşamente (educatorii superiori)  au  dreptul  să stabilească următoarele recompense:

a) exprimarea unei mulţumiri; b) permisiunea de a avea o conversaţie telefonică cu rudele;c) acordarea suplimentară a unei întrevederi de scurtă durată;d) ridicarea înainte de termen a sancţiunii aplcate anterior de ei.(3) Şefii de dtaşamente  (educatorii superiori) au dreptul să aplice următoarele sancţiuni:a) avertismentul sau mustarea;b) privarea de dreptul de a viziona reprezentaţii  cultural-teatrale şi sportive în afara

coloniei.Articolul 116. Organizarea procesului de instruire şi educaţie(1) În scopul corijării condamnatului şi pregătirii lui pentru muncă de  sine  stătătoare în

viaţă, în coloniile de reeducare este  organizat un  proces  unic  de  instruire  şi  educaţie,  orinetat  spre  educarea condamnatului  minor în spiritul respectării legilor, conştiinciozităţii faţă  de muncă şi studii, al conştiinţei şi moralităţii, spre  ridicarea nivelului de cultură generală, de pregătire profesională.

(2) Munca educativă  se  efectuează în funcţie de  praticularităţile individuale,   de   persoana  condamnatului,  de  gradul de delăsare social-pedagogică, de experienţa lui de viaţă.

(3) În coloniile de   reeducare   se   efectuează,   în    măsura posibilităţilor,   instruirea   condamnaţilor  care  au  studii    medii incomplete.

(4) În coloniile   de   reeducare   învăţămîntul  general   şi   cel profesional  se  efectuează  pe  baza şcolii de cultură  generală  şi  a atelierelor de instruire în producţie.

(5) Sarcina de  instruire în producţie pentru un condamant nu trebue în producţie să depăşescă 10 ore pe zi.

(6) Dotarea tehnico-materială a procesului educativ-instructiv şi de producţie  este  efctuată de organele Ministerului  Afacerilor  Interne.

Conducerea  metodologică  şi  controlul  asupra  organizării  procesului educativ-instructiv  este asigurat de organele Ministerului Ştiinţei  şi Învăţămîntului.

C a p i t o l u l  15PUNEREA ÎN EXECUTARE A PEDEPSELOR NELEGATE

DE IZOLAREA DE SOCIETATE A CONDAMNATULUIArticolul 117. Punerea în executare a pedepsei antre-                      nării la muncă socialmente utilă(1) Pedeapsa  antrenării  la  muncă socialmente utilă este  pusă  în executare

de  către  organul  afacerilor  interne  de  la   domiciliul condamnatului.(2) Organul afacerilor interne   ţine   evidenţa   condamnaţilor; lămureşte  modul  şi

condiţiile de executare a pedepsei;  stabileşte de comun acord cu organul de autoadministrare locală  de  la  domiciliul condamnatului,  obiectul  la care acesta va munci; controlează  conduita condamnatului şi modul în care acesta respectă condiţiile de executare a pedepsei,  stabilite  în  sentinţa  instanţei  judecătoreşti;  transmite instanţei  judecătoreşti  materialele  condamnatului în  cazul  în  care acesta se sustarge în mod fraudulos de la executarea pedepsei.

(3) Condamnatul  este  obligat  să respecte modul şi  condiţiile  de executare  a  pedepsei,  să muncească la obiectul  stabilit  de  organul afacerilor  interne fără plată în afara timpului de lucru şi de  studii, dar  cel  mult 4 ore în zi, şi să lucreze termenul stabilit de  instanţa judecătorească (cel puţin 20 şi cel mult 100 de ore).

Articolul 118. Punerea în executare a pedepsei amenzei                     şi arestului minorilorModul şi condiţiile de punere în executare a pedepsei  amenzii  şi arestului  minorilor sînt

reglementate de normele prevăzute în cap.5 şi 9.[Art.118 modificat prin L205/25.11.98, MO7/28.01.99 art.38]

C a p i t o l u l  16PUNEREA ÎN APLICARE A PEDEPSEI ARESTULUI A

MILITARILOR CONDAMNAŢIArticolul 119. Locul de executare a pedpseiMilitarii condamnaţi  la arest execută pedeapsa în cameră de arest a

granizoanei.  Persoanele  din  corpul  de ofiţeri, de  sergenţi  şi  din efectivul de soldaţi sînt deţinute pe categorii, separat de cei arestaţi în alte temeiuri.

Articolul 120. Regimul şi condiţiile de deţinere(1) Regimul şi condiţiile de  deţinere  în  cameră  de  arest a militarului  condamnat

la  arest  sînt  stabilite   de   Regulamentul serviciului de granizoană şi de gardă.(2) Militarului  condamnat  la  arest  nu i se  permite  să  procure produse alimentare; nu i

se acordă întrevederi cu rudele şi nici cu alte persoane,  cu excepţia avocatului; nu i se permite să pimească bani prin mandat  poştal  şi nici scrisori, colete pachete cu provizii,  banderole cu  excepţia unui colet cu articole de echipament militar de sezon.

(3) Militarul  condamnat   la  arest  nu  este  antrenat  la  muncă, excepţie făcînd lucrările de îngrijire a teritoriului din preajmă.

Articolul 121. Restricţii în statutul juridic al condamnatului(1) Durata de  executare  a  pedepsei arestului nu este  trecută  în vechimea  serviciului

militar şi nici în vechmea totală în muncă  pentru acordarea de grad militar.(2) În timpul  executării  pedepsei condamnatul nu poate  fi  propus pentru  a  i  se  acorda

gradul militar de rînd, nu poate  fi  numit  în funcţie ierarhic superioară, nu poate fi transferat la alt serviciu sau eliberta  din  serviciul  militar, cu excepţia cazurilor, în  care  este declarat inapt pentru serviciu militar pe motiv de sănătate.

(3) Militarilor  condamnaţi  la pedeapsa   arestului din  corpul  de ofiţeri, de sergenţi şi din efectivul de soldaţi nu li se plăteşte soldă şi nici indemnizaţii suplimentare pe durata executării pedepsei.

Articolul 122. SancţiunilePentru încălcarea  regimului  de  executare  a  pedepsei  arestului militarului  condamnat i

se aplică pedeapsa arestului sever pe un termen de pînă la 15 zile cu deţine în celulă.C a p i t o l u l  17

PUNEREA ÎN EXECUTARE A PEDEPSEI TRIMITERII MILITARILORCONDAMNAŢI ÎN UNITATE DISCIPLINARĂ

Articolul 123. Unităţile militare care pun în executare pedeapsaPedeapsa trimiterii în unitate disciplinară este pusă în  executare de  subunităţi militare

speciale. Regulamentul unităţilor disciplinare ale forţelor armate este aprobat de Guvern.Articolul 124. Modul de trimitere a condamnatului                      în unitate disciplinară(1) Cel condamnat la trimitere în unitate disciplinară este deţinut,

pînă  la  rămînerea  definitivă  a sentinţei  tribunalului  militar,  în camera  de  arest  în  modul stabilit de  Regulamentul  serviciului  de garnizoană şi  de gardă.

(2) Condamnatul este trimis în unitate disciplinară după ce sentinţa tribunalului militar a rămas definitivă.

(3) La primirea  dispoziţiei tribunalului militar privind executarea sentinţei  definitive, condamntul unităţii militare trimite, în decursul a 3 zile, condamnatul sub escortă la unitatea disciplinară.

(4) Condamnatul  unităţii  militare trimite prin şeful  escortei  la unitatea   disciplinară  documente  respective  privind  condamantul  şi lucrurile lui personale.

(5) Condamnatul  trimis  în  unitate disciplinară este  asigurat  cu echipament  şi  produse alimentare în corespundere cu normele  stabilite pentru militarii în termen.

Articolul 125. Modul de primire a condamnatului                      în unitatea disciplinară(1) Modul de  primire a condamnatului în unitatea disciplinară  este stabilit de Ministerul

Apărării.(2) La primire  în  unitatea disciplinară condamnatul  este

perchziţionat,  lucrurile  sînt  controlate,  obiectele,  articolele  şi substanţele  interzise de regulamentul de ordine interioară al  unităţii disciplinare sînt confiscate.

(3) Comandantul unităţii disciplinare comunică în decursul a 3 zile comandantului unităţii de unde a venit condamnatul că acesta a fost luat în primire, precum şi tribunalului militar şi rudelor apropiate.

(4) Durata de  executarea  a  pedepsei în  unitate  disciplinară  se calculează de la data indicată în sentinţă tribunalului militar.

Articolul 126. Principalele mijloace de corejare                      şi reeducare a condamnatului(1) Principalele mijloace  de corejare şi reeducare a  militarilor

condamnaţi  în  unitatea  disciplinară  sînt:  regimul  stabilit  pentru executarea  pedepsei,  munca socialmente utilă, pregătirea  militară  şi munca educativă.

(2) Mijloacele  de corijare şi reeduacare trebuie să fie aplicate în funcţie  de caracterul şi gradul pericolului social delictului comis  şi de  persoana condamnatului, precum şi de atitudinea lui faţă de muncă şi de serviciului militar.

Articolul 127. Principalele cerinţe ale regimului de executare                      a pedepsei în unitate disciplinară(1) Principalele  cerinţe  ale regimului de executare a pedepsei  în

unitate  disciplinară  sînt: izolarea condamntului; controlul  permanent asupra   lui;  asigurarea  respectării  stricte  de  către  condamant  a obligaţiunilor, a ordinii şi disciplinii militare.

(2) Ordinea interioară  a  unităţii disciplinare este  stabilită  de Ministerul Apărării.(3) Condamnatul  care execută pedeapsă în unitate disciplinară poate

fi  perchiziţionat,  lucrurile şi hainele celor care vizitează  unitatea disciplinară   pot  fi  controlate,  iar  obiectivul  la  care  lucrează condamnatul poate fi inspectat.

(4) Lista de  obiecte, articole şi substanţe interzise condamnatului de  a  le  avea  asupra  sa este stabilită  de  regulamentul  de  ordine interioară al unităţii disciplinare.

(5) Regulamentul  de ordine interioară în mod obligatoriu: munca  în producţie  -  8 ore, somnul - 8 ore, masa - de 3 ori pe  zi,  instruirea militară - o zi în săptămînă  (sîmbăta).

(6) La locul  de  muncă şi de instruire militară în  afara  unităţii disciplinare se deplasează sub escortă.

(7) Condamnatului  care  a  executat cel puţin o treime  din  durata pedepsei  şi  care  a  pornit pe calea  corijării  comandantul unităţii disciplinare  îi  poate permite, la nevoie, să se deplaseze la locul  de lucru  fără escortă. Permisiunea deplasării fără escortă este legalizată prin ordinul comandantului unităţii disciplinare.

Articolul 128. Dreptul de întrevedere(1) Condamnatul  are  dreptul la întrevederi de scurtă durată şi  de lungă durată.(2) Întrevederile  de scurtă durată cu rudele şi cu alte persoane se acordă  o  dată  în  lună

pe o durată de la 4 ore.  Ele  au  loc  într-o încăpere  special amenajată, sub supravegherea reprezentantului unităţii disciplinare,  în afara timpului de lucru şi de instruire, în zilele  şi orele stabilite de comandantul unităţii.

(3) Întrevedirile  de  lungă  durată  cu  rudele  apropiate  (soţie, părinţi,  părinţi  adoptivi,  tutori, fraţi, surori, bunel,  bunică)  se acordă  odată  la 6 luni pe o durată de pînă la 3 zile cu dreptul  de  a locui  împreună în încăpere special amenajată din unitatea  disciplinară sau, cu autorizaţia condamnatului unităţii, în afara ei.

(4) Pe perioada întrevederii de lungă durată condamnatul este scutit de lucru şi de instruire militară.

(5) La rugămintea  condamnatului, întrevederea de lungă durată poate fi înlocuită cu întrevedere de scurtă durată, iar întrevederea de scurtă sau  de lungă durată  poate fi înlocuită cu o conversaţie telefonică, în modul stabilit de comandantul unităţii disciplinare.

(6) Pentru a  primi  asistenţă  juridică,  condamnatului  se  acordă întrevederi  cu  avocatul.  La dorinţa condamnatului sau  a  avocatului, întrevederea  poate avea loc între patru ochi. Întrevederea cu  avocatul nu poate fi limitată în timp.

Articolul 129. Primirea coletelor, pachetelor cu provizii şi a banderolelor(1) Condamnatul are dreptul să primească un colet pe lună, banderole în număr nelimitat,

un pachet cu provizii la întrevedere. (2) Condamnatul  destinatar  deschide coletul, pachetul cu  provizii sau    banderola   şi  

extrage   conţinutul   lor   sub   supravegherea reprezentantului unităţii disciplinare.(3) Obiectele, articolele  sau  substanţele a căror  păstrare  este intrezisă de regulamentul

de ordine interioară al unităţii disciplinare, primite  de condamnat în colete, pachete cu provizii şi banderole,  sînt oprite,  incluse  în  lista lucrurilor personale  ale  condamnatului  şi păstrate  împreună  cu alte obiecte ale lui pînă la  împlinirea  duratei pedepsei.

(4) Armele, muniţiile,  cuţitele,  substanţele toxice şi  narcotice, băuturile alcoolice şi alte substanţe care conţin alcool sînt confiscate şi   nu  se  restituie.  În  caz  de  necesitate  comandantul   unităţii disciplinare  comunică  procurorului  militar că s-au  găsit  astfel  de obiecte, articole şi substanţe.

(5) Banii sosiţi  pe numele condamnatului se transferă pe contul lui de peculiu, iar faptul acesta i se aduce la cunoştinţă.

Articolul 130. Dreptul la corespondenţă(1) Condamnatului   i  se  permite să  primească  şi  să  expedieze nelimitat scrisori şi

telegrame.(2) Scrisorile  şi  telegramele sînt înmînate condamnatui  de  către reprezentantul  

unităţii  disciplinare.  Cuprinsul  scrisorilor  şi  al telegramelor  nu este controlat. Depunerile interzise din scrisori  sînt confiscate.

(3) Corespondenţa expediată de condamnat nu este cenzurată. Articolul 131. Plecările de scurtă durată din unitatea disciplinară(1) Celui condamnat  la  trimitere în unitate disciplinară nu  i  se acordă concediul

prevăzut pentru militarii în termen.(2) În cazuri  excepţionale - decesul sau  o  boală  gravă   ce pericletează  viaţa  unei  rude

apropiate, calamitate  naturală  care  a cauzat  mari pagube materiale familiei - condamnatui i se poate  permite să plece din unitatea disciplinară pe o durată de pînă la 7 zile.

(3) Comandantul  unităţii  disciplinare  trebuie să  ia  decizia  în decursul unei zile în problema plecării.

Articolul 132. Antrenarea la muncă(1) Cel condamnat la trimitere în unitate disciplinară este antrenat în mod obligatoriu la

muncă.(2) Prin muncă  în  unitate  disciplinară  se  urmăreşte  corejarea condamnatului şi

ocuparea lui deplină.(3) Munca celui  condamnat la trimitere în unitate disciplinară este

organizată  respectîndu-se  regulile  de  protecţie  a  muncii,  tehnica securităţii  şi  igiena  muncii, stabilite de  Legea  privind  protecţia muncii. Condamnatului nu i se plăteşte salariu.

Articolul 133. Munca educativă(1) Prin munca  educativă  cu cel condamnat la trimitere în  unitate disciplinară  se

urmăreşte reeducarea în spirtul îndeplinirii cinstite a datoriei militare, respectării stricte a Constituţiei şi a altor legi, a jurămîntului  militar  şi  a  regulamentelor militare,  a  regulilor  şi normelor  de conduită acceptate de societate, formarea deprinderii de  a respecta  ordinea  şi disciplina militară. Munca aceasta se  efectuează, ţinîndu-se  cont  de  persoana condamnatului, preponderent  prin  metoda convingerii şi a stimulării respectării ordinii şi disciplinei militare.

(2) Comandantul  unităţii  militare de unde a venit condamnatul  are obligaţia  de  a întreţine legături permanente cu  comandantul  unităţii disciplinare, de a urmări procesul de corejare a fostului subordonat, de a contribui la corejarea lui.

Articolul 134. Recompensele(1) Pentru respectarea   ordinii  şi  disciplinei  militare,  pentru atitudine  conştiincioasă

faţă de muncă se prevăd următoarele recompense pentru cel condamnat la trimitere în unitate disciplinară:

a) exprimarea unei mulţumiri;b) permesiunea de a avea conversaţii telefonice cu rudele;c) acordarea  suplimentară  a unei întrevederi de scurtă durată  sau lungă durată;d) premierea cu un cadou sau cu bani;e) ridicarea sancţiunii disciplinare aplicate anterior.(2) Condamnatul  care,  prin disciplinară militară  exemplară,  prin

atitudine  conştiincioasă  faţă de muncă şi de serviciul  militar,  şi-a demonstrat  corejarea  poate  fi propus, după executarea a cel  puţin  o jumătate   din   durata   pedepsei,  de   către   comandantul   unităţii disciplinare,   în  modul  stabilit  de  lege,  pentru  a  fi   eliberat condiţionat  înainte  de termen sau a i se comuta partea neexecutată  de pedeapsă.

Articolul 135. Sancţiunile(1) Celui condamnat  la  trimitere  în  unitate  disciplinară,  dacă încalcă  regimul de

deţinere, ordinea şi disciplina militară sau ordinea publică, i se pot aplica următoarele sancţiuni:

a) mustrarea;

b) mustrarea aspră;c) arestul cu  deţinere în cameră strict izolată de pînă la 10 zile;d) arestul sever cu deţinere în cameră strict izolată de pînă la  o lună.(2) Arestul sever în calitate de sancţiune este aplicat violatorului

regimului  de  deţinere  în în cazul în care aplicarea altor  măsuri  de influenţă a fost ineficientă.

(3) Condamnatul  supus  la  arest disciplinar  execută  pedeapsa  în celulă de arest a unităţii disciplinare.

(4) Sancţiunea   aplicată   trebuie  să  corespundă  gravităţii   şi caracterului contravenţiei.Articolul 136. Asigurarea materială a condiţiilor de trai,                      asistenţă madico-sanitară a condamnatului(1) Condamnatului  se  crează  condiţii de trai, se  asigură  hrană, îmbrăcăminte medico-

sanitară conform normelor stabilite pentru militarii în termen.(2) Solda, care  se  virează  lunar  la  contul  de   peculiu   al condamnatului,  constă  din

salariul funcţiei, stabilit  conform  primei categorii tarifare pentru soldaţi în primul an de serviciu în termen, şi din  compensaţia bănească pentru tutun şi articole de tutungerie.  Solda este înmînată la eliberare din unitatea disciplinară.

(3) Condamnatul  procură fără numerar produse alimentare şi  obiecte de  primă necesitate din nomenclator, permise de regulamentul de  ordine interioară   al  unităţii  disciplinare,  ori  le  primeşte  în  colete, banderole cu provizii.

(4) Condamnatul  bolnav  este  trimis, la nevoie,  la  tratament  în spitalul  militar sub escortă şi este deţinut în salon izolat şi  utilat special.

Articolul 137. Eliberarea condamnatuluiCel care execută pedeapsa trimiterii în unitate disciplinară şi care

este  declarat  de  comisia  medicală  militară  inapt  pentru  serviciu militar   din motiv de sănătate urmînd să fie scos din evidenţă militară sau  care   este declarat inapt pentru serviciu militar în timp de  pace poate  fi  eliberat de pedeapsă înainte de termen de  către  tribunalul militar sau  acesta poate să-i comute partea neexecutată a pedepsei.

Articolul 138. Dreptul la trecerea duratei de executare a                     a pedepsei la durata serviciului militar(1) Durata de  executare a pedepsei în unitate disciplinară nu  este trecută, de regulă, la

durata serviciului militar.(2) Această durată poate  fi  trecută,  ca  excepţie,  la   durata servicului militar:a) condamnatului  care în timpul executării pedepsei şi-a demonstrat corejarea şi care a

fodt propus pentru eliberare condiţionată înainte de termen   din   unitatea  disciplinară.  În  acest  caz,  la   propunerea comandantului  unităţii disciplinare, tribunalului militar ia decizia şi concomitent hotărîrea privind eliberarea condiţionată înainte de termen;

b) condamnatului  eliberat  din  unitatea disciplinară,  după  ce  a executat  pedeapsa, a cărui eliberare a coincis cu trecerea în rezervă a militarilor înrolaţi odată cu el pentru serviciu militar în termen, dacă a  dat  dovadă de atitudine conştiincioasă faţă de muncă şi serviciu,  a respectat   ordinea   şi  disciplina  militară.  În  astfel  de   cazuri comandantul  unităţii disciplinare face, cu 2 luni îninte de  împlinirea duratei  pedepsei,  un demers în tribunalul militar, care ia decizia  de rigoare;

c) persoanei care s-a întors în unitatea militară pentru a satisface mai  departe serviciul, dacă ea, după ce a fost eliberată de  executarea pedepsei,  timp de cel puţin 6 luni satisface în mod exemplar serviciul.

În  astfel  de cazuri condamnatul unităţii face un demers în  tribunalul militar, care ia decizia de rigoare.

Articolul 139. Temeiurile aplicării forţei fizice, a mijloacelor       speciale şi a armei de foc

Faţă de condamnaţii  care  execută pedeapsă în unitate  disciplinară pot  fi aplicate, la nevoie, forţa fizică, mijloace speciale şi arma  de foc în temeiul şi în modul stabilit în art.99-101.

C a p i t o l u l  18PUNEREA ÎN EXECUTARE A PEDEPSEI DEGRADĂRII MILITARE

SAU SPECIALE ŞI CONFISCĂRII AVERIIArticolul 140. Punerea în executare a sentinţei instanţei judecătoreşti        de degradare militară sau specială(1) Instanţa  judecătorească  ce a pronunţat sentinţa  de  degradare militară  

sau  specială  expediază  copia  de  pe sentinţa   rămasă definitivă organului  care  a acordat gradul şi care consemnează, în modul stabilit,  în documente degradarea şi ia măsuri pentru  privarea persoanei   condamnate de drepturile şi înlesnirile acordate împreună cu acest grad.

(2) Copia de pe sentiţa pronunţată  militarului  în  rezervă  al forţelor  armate este trimisă organului local de conducere militară unde se află în evidenţă militară.

Articolul 141. Punerea în executare a sentinţei instanţei                      judecătoreşti de confiscare a averii                      ca pedeapsă complementară(1) Confiscarea averii este efectuată de executorul judecătoresc în

temeiul  executoriu,  elberat de instanţa judecătorească ce a  pronunţat sentinţa.(2) Instanţa judecătorească ce a pronunţat sentinţa de confiscare a averii  ca  pedeapsă

complementară expediază executorului  judecătoresc, după  ce  sentinţa  a rămas definitivă, titlu execotoriu,  copia  de  pe sechestrul  pe  avere  şi copia de pe sentinţă,  comunicînd  acest  fapt organului  financiar  respectiv.  În cazul în care  dosarul  nu  conţine sechestrul  pe  avere al condamnatului, executorului judecătoresc  i  se trimite  o adeverinţă prin care  se confirmă că nu s-a făcut  sechestrul pe avere.

Articolul 142. Averea pasibilă de confiscare(1) Averea condamnatului  este pasibilă de confiscare, indiferent de forma de proprietate.(2) Nu este pasibilă  de confisacare averea care figurează în  lista bunurilor  ce  nu sînt

pasibile de confiscare în conformitate cu  Codul penal.(3) Litigii privind  apartenţa  averii  pasibile  de  confiscare  în

temeiul  sentinţei  instanţei  judecătoreşti se soluţionează  în  cadrul procedurii judiciare civile.

Articolul 143. Acţiunile executorului judecăresc de executare a sentinţei                     instanţei judecătoreşti de cofiscare a averii(1) Executorul   judecătoresc,  imediat  după  ce  a  primit  titlul executoriu, verifică

prezenţa bunurilor indicate în sechestru, scoate la iveală  alte  bunuri pasibile de confiscare şi întocmeşte sechestrul  pe ele.  Dacă  există  adeverinţă  că nu s-a  făcut  sechestrul  pe  avere, executorul judecătoresc ia măsuri pentru scoaterea la iveală a bunurilor pasibile  de confiscare, întocmeşte sechestrul pe ele în conformitate cu legislaţia în vigoare, în cazul depistării lor.

(2) Sechestrul pe avere întocmit de executorul judecătoresc urmează a fi confirmat de judecător.

(3) Executorul judecătoresc ia măsurile necesare pentru asigurarea integrităţii averii pasibile de confiscare sechestrate.

(4) Partea condamnatului  din bunurile aflate în proprietate  comună este  determinată,  la prezentarea executorului judecătoresc,  de  către judecătoria  raioanlă  (orăşenească) din care face parte executorul,  în cadrul procedurii judiciare civile.

Articolul 144. Transmiterea organului financiar a averii confiscate(1) Transmiterea organului financiar a averii  confiscate   se

efectuează  după,  ce  sînt  satisfăcute  toate  revendicările  faţă  de condamnat,  în condiţiile legislaţiei în vigoare. Faţă de pretenţiile ce urmează  a  fi satisfăcute din contul averii confiscate  statul   poartă răspundere în limitele activului în vigoare.

(2) Modul de  transmitere organului financiar a  averii  confiscate este  stabilit  de  Ministerul Finanţelor de comun acord  cu  Ministerul Justiţiei.

Articolul 145. Răspunderea terţilor pentru dosirea                     sau însuşirea averii pasibile de confiscare(1) Unităţile  şi  cetăţenii  la  care se află  averea  pasibilă  de confiscare  

a  condamnatului  sînt  obligaţi  să  comunice  acest  fapt instanţei judecătoreşti sau organului financiar respectiv.

(2) Pentru dosirea  sau  însuşirea  averii vinovaţii sînt  traşi  la răspundere conform legii.Articolul 146. Confiscarea averii scoase la iveală după                       executarea sentinţei instanţei judecătoreştiÎn cazul în care, după executarea sentinţei instanţei judecătoreşti în partea privitoare la

confiscarea întregii averi dar pînă la expirarea termenilor de prescripţie  a  executării  sentinţei  de   condamanre, stabilite  de lege, este scoasă la iveală averea neconfiscată, dobîndită de condamnat pînă sau după pronunţarea sentinţei cu mijloace pasibile de confiscare,   instanţa  judecătorească  ce  a pronunţat sentinţa sau instanţa judecătorească de la locul de executare a sentinţei  pronunţă hotărîrea  de confiscare a averii scoase la iveală, dacă faptul  acesta este  prevăzut de lege.

Articolul 147. Încheierea acţiunilor executorii(1) După ce averea  confisactă  este transmisă organului  financiar, titlu  executoriu cu

consemnarea executării sentinţei de confiscare este returnat instanţei judecătoreşti care a pronunţat sentinţa.

(2) Organele financiare comunică instanţei judecătoreşti  care  a pronunţat sentinţa informaţiile ce confirmă executarea  sentinţei  în partea privitoare la confiscarea averii.

C a p i t o l u l  19ELIBERAREA DE EXECUTARE A PEDEPSEI

Articolul 148. Temeiurile pentru eliberare de executare a pedepsei(1) Temeiuri pentru eliberare de executare a pedepsei sînt:    a) executarea  întregii durate  a pedepsei stabilite în conformitate cu sentinţa instanţei

judecătoreşti;b) casarea sentinţei  instanţei judecătoreşti şi clasarea dosarului;c) eliberarea condiţionată înainte de termen;d) comutarea pedepsei;e) graţierea sau amnistierea;f) boala gravă sau invaliditatea.Articolul 149. Modul de propunere pentru eliberare                      înainte de termen(1) Instanţa  sau  organul care pune în executare pedeapsa  face  în

instanţa  judecătorească un demers pentru eliberare condiţionată înainte de  termen  sau  pentru comutarea părţii neexecutate din  pedeapsă  dacă aceste acţiuni i se pot aplica celui condamant.

(2) Instanaţa  sau  organul care pune în executare pedeapsa face  un demers  Preşedintelui Republicii Moldova, prin intermendiul  ministrului afacerilor interne, pentru graţierea condamnatului.

(3) Demersul pentru  eliberarea  condiţionată  înainte  de  termen, pentru  comutarea  părţii neexecuttate din pedeapsă sau pentru  graţiere trebuie  să  conţină  date  ce  caracterizează  persoana  condamnatului, conduita,  atitudinea lui faţă de muncă şi învăţătură în întreaga durată de executare a pedepsei.

(4) Modul de  amistiere  este stabilit de organul care a emis  actul amnistierii.

(5) Demersul  pentru  eliberarea de executare a pedepsei  din  cauza bolii  mintale a condamnatului este făcut în instanţa judecătorească  de către  şeful  organului care pune în executare pedeapsa. Concomitent  cu demersul,   se   depune   în  instanţă  raportul  medical   şi   dosarul condamnatului.

(6) Demersul pentru eliberare de executare a pedepsei din cauza unei boli  grave  este  făcut  în  instanţa  judecătorească  de  către  şeful organului  care pune în executare pedeapsa. Concomitent cu demersul,  se depune  în instanţă raportul medical sau raporul comisiei de expertiză a vitalităţii şi dosarul condamnatului. Demerul trebuie să conţină date ce caracterizează  conduita condamnatului, atitudinea lui faţă de muncă  şi învăţătură în întreaga durată de executare a pedepsei.

(7) În cazul  în  care cel condamnat la reducere de libertate  este declarat  invalid  de gradul I sau de gradul II, instituţia sau organul care  pune  în  executare pedepasa face în  instanţa  judecătorească  un demers pentru eliberarea lui înainte de termen.

[Alin.7 art.149 modificat prin L205/25.11.98, MO7/28.01.99 art.38](8) În cazul  în  care  instanţa  judecătorească  respinge  demersul

privind    eliberarea  condiţionată înainte  de  termen  sau   comutarea pedepsei,   un nou demers în instanţă în temeiurile de mai sus se admite cel mai  devreme  la expirarea a 6 luni de la data pronunţării hotărîrii de respingere.

(9) Condamnatul  eliberat  condiţionat îninte de termen ca urmare  a comutării   părţii  neexecutate  din  durata  pedepsei poate fi din nou propus pentru eliberare  condiţionată înainte de termen sau pentru comutarea  pedepsei cel  mai  devreme la expirarea unui an de la data pronunţării  de  către instanţajudecătorească a hotărîrii privind trimiterea lui la locul  de detenţiune.

[Art.149 alin.9 modificat prin L1404/07.12.2000, MO27/06.03.2001 art.88]Articolul 150. Încetarea executării pedepsei şi modul de eliberare(1) Executarea  pedepsei  privative  de  dreptul  exercitării  unei

anumite  funcţiuni  sau  practicării unei anumite  activităţi,  pedepsei reducerii  de  libertate,  arestului, pedepsei privative  de  libertate, precum  şi  a pedepsei trimiterii în unitate disciplinară, încetează  în ultima  zi  din  durata  de executare a  pedepsei,  ţinînduşse  cont  de schimbările  ce  pot  fi făcute în această durată,  în  conformitate  cu legislaţia în vigoare.

[Alin.1 art.150 modificat prin L205/25.11.98, MO7/28.01.99 art.38](2) Cel condamant  la reducere de libertate, arest sau la privaţiune de libertate este pus în

libertate în prima jumătate a ultemei zile din durata  de  executare  a pedepsei. Dacă durata de executare  a  pedepsei expiră  în  zi  de  repaos sau în zi  de  sărbătoare,  condamnatul  este eliberat  în  ajunul  zilei  de repaos sau al zilei  de  sărbătoare.  La calcularea  cu lunile a duratei, ea expiră la data respectivă a  ultimei luni, iar dacă luna în cauză nu are data respectivă, ea expiră în ultima zi a acestei luni.

(3) La punera în liberate, condamnatului i se restituie lucrurile şi obiectele  de preţ care îi aparţin, banii care se află la contul lui  de peculiu,  actele  de  identitate,  precum şi  mandatul  de  executare  a pedepsei sau de eliberare înainte de termen de executare a pedepsei.

(4) Buletinul  de identitate al condamnatului eliberat de executarea pedepsei reducerii de libertate şi pedepsei privative  de libertate după împlinirea  duratei  de  executare  a  pedepsei  stabilite  de  instanţa judecătorească    este   expediat   în   prealabil   de    administraţia penitenciarului organului afacerilor interne de la domiciliul ales de el pus  în libertate şi i se remite la sosire, după ce i se acordă viză  de reşedinţă.  la eliberarea înainte de termen a condamnatului buletinul de identitate  i  se  înmînează  personal.  Celui  eliberat  de  executarea pedepsei arestului buletinul de identitate i se înmînează personal.

(5) Eliberarea înainte de termen de  executarea  pedepsei   se efectuează   în  

ziua  primirii  documentelor  respective,   iar dacă documentele  au  sosit  după  încheierea zilei de  muncă  eliberarea  se efectuează în dimineaţa zilei următoare.

[Alin.6 art.150 exclus prin L205/25.11.98, MO7/28.01.99 art.38](7) Persoana  absolvită  de  executarea pedepsei  în  urma  anulării

sentinţei  cu  clasarea  acţiunii  penale primeşte  din  partea  şefului instituţiei  sau  organului  care pune în  executare  pedeapsa  lămuriri asupra  drepturilor  sale  la  înregistrarea  dreptului  patrimonial,  a dreptului la muncă şi altor drepturi, precum şi scuze oficiale în numele statului.

Articolul 151. Restabilirea în drepturi a persoanelor care au executat pedeapsăPersoanele care  au executat pedeapsă au obligaţii şi beneficiază de drepturile   stabilite  

pentru   cetăţenii   Republicii Moldova, cu restricţiile prevăzute  persoanelor cu antecedente penale.  Astfel  de restricţii pot fi prevăzute numai de lege.

    Articolul 152. Amînarea executării pedepsei femeilor                          gravide şi femeilor care au copii mici(1) Femeilor gravide şi  femeilor care au copii  mici  şi  care execută o pedeapsă privativă

de libertate li se poate amîna executarea pedepsei  pînă  cînd copilul  cel  mai  mic va împlini  vîrsta de 8 ani. Amînarea executării  pedepsei nu  se aplică femeilor condamnate la un termen de peste 7 ani, precum  şi celor  menţionate la alineatul cinci al  articolului  441 din Codul  penal.

[Alin.1 art.152 modificat prin Legea nr.1404 din 07.12.2000](2) Administraţia instituţiei sau a organului care pune în executare

pedeapsa  face  în  instanţa  judecătorească, cu  acordul  organului  de autoadministrare locală, un demers de eliberare a condamnatei. La demers se   anexeasă   referinţa  privind  persoana  condamantei,  adeverinţa acordului  rudelor de a o primi cu copil, de a le oferi locuinţă şi de a le  crea  condiţii de trai, raportul medical despre graviditate  sau  a cerificatului că are copil, dosarul.

(3) Administraţia penitenciarului, primind hotărîrea instanţei judecătoreşti asupra amînării unei astefel de condamante a  executării pedepsei, o elaborează în condiţiile art.149. Condamanta dă angajament în scris că se va prezenta la subdiviziunea  teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei că se va prezenta în decurs de 3 zile de la data sosirii la domiciliu.

[Art.152 al.(3) modificat prin L1144/20.06.2002, MO110/01.08.2002 art.835][Alin.3 art.152 modificat prin L205/25.11.98, MO7/28.01.99 art.38](4) Condamnata  ajunge  la  domiciliu de sine  stătător  din  costul statului.(5) La data eliberării condamnatei, la subdiviziunea teritorială a Departamentului de

executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei de la domiciliu este trimisă copia de pe hotărîrea  asupra amînării executării pedepsei, indicîndu-se data eliberării.

[Art.152 al.(5) modificat prin L1144/20.06.2002, MO110/01.08.2002 art.835][Alin.5 art.152 modificat prin L205/25.11.98, MO7/28.01.99 art.38](6) Subdiviziunea  teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe

lîngă Ministerul Justiţiei este obligat ca,  în decursul  a  3  zile de la sosirea condamnatei la  domiciliul  ales,  să expedieze  în penitenciarul de unde a fost eliberată o confirmare despre prezentarea ei.

[Art.152 al.(6) modificat prin L1144/20.06.2002, MO110/01.08.2002 art.835]Articolul 153. Consecinţele nerespectării de către condamnată                      a condiţiilor de amînare a executării pedepsei                      ale neprezentării ei la executarea pedepsei                      după ce copilul a împlinit vîrsta de 8 ani(1) În cazul  în  care  condamnata nu se prezintă, în decursul  a  7 zile  de  la data

eliberării, la domiciliul ales,  subdiviziunea teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă

Ministerul Justiţiei întreprinde acţiuni iniţiale de căutare, iar  dacă ele sînt zădarnice o declară persoană pusă în căutare.

(2) Subdiviziunea teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei o  avertizează  pe condamnata  căreia i s-a amînat executarea pedepsei, dar care a încălcat ordinea  publică  sau  disciplina  de muncă, dacă faţă  de  ea  au  fost aplicate,   pe   perioada  amînării  executării   pedepsei,   sancţiunii administrative, disciplinare sau măsuri de influenţă publică, ori  dacă aceasta s-a eschivat de le educaţia ori de la îngrijirea copilului.

[Art.153 al.(1) şi (2) modificate prin L1144/20.06.2002, MO110/01.08.2002 art.835](3) În cazul în care condamnata a abandonat copilul, l-a dat la casa de  copii sau a dispărut

ori continuă după averisment să se eschiveze de la  educaţie ori de la îngrijirea copilului, să încalce ordinea  publică sau disciplina de muncă, subdiviziunea  teritorială a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei de la domiciliul  ei  face  în  instanţa judecătorească un  demers  pentru  ca amînarea  executării pedepsei să fie anulată, iar condamanta să fie dusă în  acelaşi penitenciar spre a-şi executa pedeapsa stabilită de sentinţa instanţei  judecătoreşti. La demers se anexează copia de  pe  hotărîrea instanţei judecătoreşti privind amînarea executării pedepsei.

[Art.153 al.(3) modificat prin L1144/20.06.2002, MO110/01.08.2002 art.835](4) Cînd copilul împlineşte vîrsta de 8 ani sau în cazul morţii lui, subdiviziunea  teritorială

a Departamentului de executare a deciziilor judiciare pe lîngă Ministerul Justiţiei de la domiciliul condamnatei, luînd  în considerare conduita, atitudinea ei faţă de educaţia copilului de  caracterul  crimei comise, de partea de pedeapsă  neexecutată,  face în  instanţa judecătorească un demers pentru eliberarea condiţionată îninte de termen a condamnatei sau pentru comutarea pedepsei ori pentru trimiterea ei la locul de detenţiune.

[Art.153 al.(4) modificat prin L1144/20.06.2002, MO110/01.08.2002 art.835][Art.153 titlul şi alin. (4) modificate prin L1404/07.12.2000, MO27/06.03.2001 art.88]

C a p i t o l u l  20AJUTORUL ACORDAT PERSOANELOR ELIBERATE DE EXECUTAREA

PEDEPSEI ŞI ORGANIZAREA SUPRAVEGHERII ADMINISTRATIVEArticolul 154. Acordarea de ajutor condamnatului la plasarea                       în cîmpul muncii şi la aranjarea traiului(1) Cu cel puţin 6 luni înainte de încheierea duratei de executare a pedepsei privative de

libertate  instituţia sau  organul  care pune în executare pedeapsa ia măsuri pentru  plasarea condamnatului  în cîmpul muncii şi aranjarea traiului la domiciliul ales de el.

[Art.154 alin.1 modificat prin L1404/07.12.2000, MO27/06.03.2001 art.88](2) Invalizii  de  gradul I şi de gradul II, precum şi  bărbaţii  de peste  60 de ani şi femeile

de peste 55 de ani, sînt trimişi la  nevoie, cu consimţămîntul lor, la aziluri. Articolul 155. Acordarea de ajutor persoanei eliberate (1) Persoana  eliberată  de  executarea  pedepsei  arestului  sau  a pedepsei privative de

libertate este asigurată cu produse alimentare sau cu bani  pentru  drum  pînă  la  domiciliu  sau  locul  de  muncă,  în corespundere cu normele stabilite.

(2) Dacă persoana  eliberată din  locul  de detenţiune  nu  are îmbrăcămintea  şi încălţămintea necesară de sezon, nici mijloace  pentru procurarea lor, este asigurată gratuit cu îmbrăcămine şi încălţăminte, i se  poate  acorda ajutor unic în mărimea unui salariu minim stabilit  pe republică. Se permite de asemenea  să  primească  îmbrăcăminte   şi încălţăminte de la rude.

(3) Dacă persoana  eliberată  din locul de detenţiune  necesită  din cauză  de  sănătate îngrijirea unei alte persoane, precum şi minorul  în vîrstă de pînă la 16 ani, sînt trimişi la domiciliu însoţiţi de rude sau de un lucrător al penitenciarului.

Articolul 156. Plasarea în cîmpul muncii şi aranjarea traiului

(1) Persoana  eliberată  de  executarea pedepsei este  asigurată  de către  organele de autoadministrare locală, în măsura posibilităţii,  cu lucru în conformitate cu specialitatea sa şi cu necesităţile sociale.

(2) Minorul eliberat  de executarea pedepsei, dacă are părinţi, este plasat în cîmpul muncii de către organele de autoadministare locală.

(3) Minorul eliberat  de  executarea pedepsei, dacă nu are  părinţi, este  repartizat  la  nevoie, de către comisia pentru minori  la  şcoală internat sau este dat în primire organului de tutelă şi curatelă.

[Art.157 abrogat prin L1277/18.07.97, MO57/04.09.97 art.513][Capitolul 21, art. 158-161 excluse prin L677/08.12.95, MO8/08.02.96 art.82]    PREŞEDINTELE     REPUBLICII MOLDOVA                             MIRCEA SNEGUR    Chişinău, 22 iunie 1993    Nr.1524-XII