Clostridium difficile

Infectie-Impact-Interventie

Dr. Doina Carteleanu

Medic primar boli infectioase

SJU Focsani

Clostridium difficile este o

bacterie anaerobă, Gram-

pozitivă, sporulată, neinvazivă

şi oportunistă.

INFECTIE

Clostridium difficile se

găsește în sistemul

digestiv la aproximativ 1

din 30 adulti sănătoși.

De cele mai multe ori este

inofensivă, deoarece flora

bacteriană normală de la nivel

intestinal (microbiota intestinală)

“o ține sub control”.

Însă acest echilibru, în ziua de azi, este

semnificativ perturbat, adesea de un consum,

considerat chiar abuziv, de antibiotic care

duce la o “activare” a clostridiei și

multiplicarea acesteia, cu producerea de

toxine și efecte devastatoare inițial la nivel

intestinal.

➢Administrarea de antibiotice

➢Laxativele administrate excesiv, inclusiv

preparatele care au rol de “detoxifiere a

intestinului”, fără a preciza că acestea reduc

flora intestinală benefică, extrem de utilă şi

dificil de refăcut;

➢Administrarea de citostatice;

➢Bolile intestinale inflamatorii sau neoplaziile de tub digestiv

➢Scăderea acidităţii sucului gastric, de diferite cauze, inclusiv

prin administrarea prelungită de medicamente care scad

aciditatea gastrică

➢Deficitele imunitare – în special deficitul de imunoglobulina A,

factorul local de apărare la nivelul mucoaselor;

➢Intervenţiile chirurgicale pe tubul

digestiv, modifică circuitul normal al

bolului alimentar, prin excluderea unor

segmente de tub digestiv din tranzitul

normal sau prin rezecarea unor segmente de

tub digestiv, și creează condițiile favorabile

dezvoltării florei patogene

Infecția cu Clostridium

difficile cunoaște o largă

răspândire în întreaga lume.

Ribotipul 027

IMPACT

Sursa: www.cnscbt.ro

Spitalul Judetean de Urgenta

“Sf. Pantelimon” Focsani

82%

10%

6% 2%

Clasificarea cazurilor ICD in functie de

origine 2017-trim.I 2019

ICD asociate asistentei

medicale

ICD comunitare

ICD cu origine

nedeterminata

Recaderi

T=417

cazuri

ICD

12% au fost

generate de

alte spitale

23

4

44

82

262

sub 30 ani

31-40 ani

41-50 ani

51-64 ani

peste 65 ani

Distributia cazurilor pe categorii de varsta

48%52%

Distributia cazurilor pe sexe

barbati

femei

Factori de risc asociati

Consum de antibiotice

Cel putin o internare

anterior (in ultimul an)

Tratament antisecretor

Tratament citostatic

Interventii chirurgicale in

sfera gastrointestinala (in

ultimele 2 sapt)

Varsta >65 ani

91%

64%

56%

18%

Cefalosporinele gen. III

Chinolonele Asocieri de ATB

Peniciline

Carbapeneme

Aminoglicozide

Antituberculoase

Chirurgie generala

Ortopedie

ATI

Infectioase

Pneumologie

Nefrologie

Gastroenterologie

Cardiologie

Distributia cazurilor de ICD-IAAM pe sectii

Ce e de facut?

Managementul terapeutic are în vedere:

➢înlăturarea Clostridium difficile – prin antibiotice

➢refacerea florei intestinale normale – prin probiotice

şi transplant de fecale.

Tratamentul pacientului cu Clostridium

difficile

MĂSURI GENERALE ANTIBIOTERAPIE SPECIFICĂ

Măsurile generale sunt reprezentate de:

✓regim alimentar adaptat unei boli

diareice;

✓hidratare corectă;

✓oprirea tratamentului antibiotic anterior,

atunci când este posibil – măsură uneori

suficientă pentru a stopa evoluţia bolii;

✓oprirea tratamentului cu antisecretoare

gastrice;

✓evitarea agenţilor antiperistaltici sau a

opioidelor (atenuează simptomele şi pot da

o falsă impresie de evoluţie favorabilă).

Tratamentul specific se face cu antibiotice. În mod

ironic, o boală provocată sau favorizată de consumul

inadecvat de antibiotice se tratează cu antibiotice la care

Clostridium difficile este sensibil.

METRONIDAZOL

VANCOMICINĂ.

+ PROBIOTICE

Saccharomyces boulardii este singuraDROJDIE PROBIOTIC

Bacterii Drojdii

2 tipuri de probiotice

ACŢIUNE BACTERIE DROJDIA AVANTAJE PROBIOTICE ALE DROJDIEI$

Prezenţă în florabacteriană umană

99% 1% Numai colonizare temporară.

Dimensiunea celulei 1μm 10μm Protecție optimizată datorită unei zone aderente mai mari.

Peretele celular Peptidoglican, LPS (Gram-negativ), LTA (Gram-pozitiv)

manoză, chinină(PPM, PLM) glucan

Proprietăți adezive naturale prin membrană.

Condiţii de dezvoltare

pH de la 6,5 la 7,5 pH de la 4,5 la6,5

Rezistent mediului gastric.

Transmiterea materialului genetic

Da Nu Nici un risc de transfer al rezistenței la antibiotice.

Rezistenţa la antibiotice

Nu Da Pot fi administrate împreună cu antibioticele**.

Stimularea sistemului imun

Limitată* Da Ajută la combaterea infecțiilorprin stimularea sistemuluiimunitar.

$ Adaptat după: Czerucka D. et al.* Datele pentru bacteriile probiotice sunt limitate la câteva tulpini bacteriene.** Diaree Asociată Antibioterapiei

DROJDIA: avantaj terapeutic

CINE ESTE

SACCHAROMYCES BOULARDII CNCM I-745 ?

Ce este ENTEROL?

▪ Este o DROJDIE (microbiota conţine sub 0.1% drojdii)*

▪ Saccharomyces boulardii se elimină complet după 4 zile de la oprirea administrării

▪ Avantaje Saccharomyces boulardii (drojdie) vs. probiotice tip bacterii

▪ Sunt rezistente la antibiotic în mod natural => se poate administraconcomitent cu antibioticul

▪ Niciun risc de transfer al AND-ului => risc redus de rezistenţă la antibiotic sau schimbare a antibioticului

*Candida albicans cu prezenţa cea mai ridicată)

ENTEROL (Saccharomyces boulradii CNCM I-745) susține regenerarea microbiotei

intestinale după şi ȋn timpul tratamentuluicu antibiotic (cu simptomatologie diareică)

Dupa 2 saptamani de tratament cu antibiotic (aria roşie) principalele populaţii bacteriene au suferit o scădereabruptă (linia albastra) S. boulardii poate asigura o regenerare

rapidă a populaţiei microbiene dupătratamentul cu antibiotic (aria verde, liniaverde).

S. boulardii administrat in timpultratamentului cu antibiotic (aria rosie, linia rosie) reduce acest declin protejandmicrobiota.

OPTIM: în timpul şi dupăadministrarea antibioticului –linia punctată (linia neagră).

SURSA: Margret Imoré, Alexander Swidsinski, “Saccharomyces boulardii CNCM I-745 supports regeneration of the intestinal microbiota after diarrheic dysbiosis – a review”, Clinical and Experimental Gastroenterology, 14 Aug 2015

Probiotic:crearea unui mediu microbiotic favorabil

Protecțiamucusului; eliminareatoxinelorbacteriene, legareaagenţilor patogeni

Posibil efectprebiotic (substratpentru microbiota) și stimulareaenzimelor digestive

Stimulareasistemuluiimunitar; acțiuneantiinflamatorie șiantisecretorie

In caz de disbioză Protecţia împotrivaagenţilor patogeni şi a toxinelor acestora; regenerareamucoasei

Regenerarea şistabilizareamicrobiotei normale; îmbunătățireafuncției enzimatice a celulelor mucoasei

Reducerea pierderilorde apă şi de electroliți; reducereainflamației

Acţiune preventivă Protecţia împotrivaagenţilor patogeni şi a toxinelor acestora

Stabilizareamicrobiotei normale; îmbunătățireafuncției enzimatice a celulelor mucoasei

Stimularea sistemuluiimunitar

Mecanism de acţiune ENTEROLSACCHAROMYCES BOULARDII CNCM I-745

SURSA: Margret Imoré, Alexander Swidsinski, “Saccharomyces boulardii CNCM I-745 supports regeneration of the intestinal microbiota after diarrheic dysbiosis – a review”, Clinical and Experimental Gastroenterology, 14 Aug 2015

Table 9 Evidence-based pediatric indications for probiotics, prebiotics, and synbiotics in gastroenterology. * Oxford Centre for Evidence-Based Medicine levels of evidence (see Table 7)

GHIDURILE EUROPENE RECOMANDA IN PREVENTIA DIAREEI ASOCIATE ANTIBIOTERAPIEI SACCHAROMYCES BOULARDII

Table 8 Evidence-based adult indications for probiotics, prebiotics, and synbiotics in gastroenterology. * Oxford Centre for Evidence-Based Medicine levels ofevidence (see Table 7)

GHIDURILE EUROPENE RECOMANDA IN PREVENTIA DIAREEI ASOCIATE ANTIBIOTERAPIEI SACCHAROMYCES BOULARDII