Claudiu Baciu Despre Noica

8/17/2019 Claudiu Baciu Despre Noica

1/18

FENOMEN ŞI FIINŢĂ SAU DESPRE ÎNŢELESULFENOMENOLOGIC AL ONTOLOGIEI LUI NOICACLAUDIU BACIU Noica pretinde că realizează o „fenomenologie a fiinţei”1 în care snt descrisefenomenele ei! dar această întreprindere el o nme"te tot"i „#ratat de ontologie”$

%nsă ontologia! în sens o&i"nit! 'or&e"te despre ceea ce n este fenomen! sa maie(act despre reall a"a cm este el în sine! iar n a"a cm apare pentr om! pentrg)ndire! ca fenomen$ *ste la mi+loc o confzie! o scăpare ,sistematică-./ a li Noica! sa este 'or&a despre o afirmaţie pe care tre&ie să o acceptăm ca atare!încredinţaţi fiind de ade'ărl "i temeinicia ei0- Cm ar ptea 'or&i fenomenologico ontologie fără să se contrazică singră- eidegger centra discrsl ontologic pecel care întrea&ă! deplas)nd propri2zis interogaţia de la fiinţă la „sensl fiinţei”1 C$ Noica! Devenirea întru fiinţă. Încercare asupra filosofiei tradiţionale. Tratat de ontologie.Scrisori despre logica lui Hermes! Bcre"ti! manitas! 1334! p$ 005$0 %n ce măsră ontologia fenomenologică a li Noica este o pro&lemă se poate 'edea din modlîn care este g)ndit acest tip de ontologie în primele trei e(egeze complete ale ontologiei noicienescrise la noi ,fiecare dintre ele! a')nd în 'edere cprinderea analizei făcte "i caracterl lor de

pionierat! lcrări e(cepţionale/6 Lara 7amfil! Noica necunoscut ,Cl+2Napoca! Apostrof! 0889/!Andrei2Drago" :ilea! Fiinţă şi proces în ontologia lui Noica,Bcre"ti! manitas! 0885/ "i ;orin

La'ric! Ontologia lui Noica. O eege!ă ,Bcre"ti! manitas! 0885/$ 7entr Lara 7amfil! Noicaconstrie"te „pe cont propri ceea ce el nme"te /$ 7entr Drago" :ilea! „cercetarea fenomenologicănoiciană este mai apropiată de cea ?egeliană @$$$ dec)t de cea a li sserl "i eidegger” , op. cit.!

p$ 191/$ 7e de altă parte! ltiml ator consideră că „filosofia noiciană n este na solipsistă! doar araţinii! a sineli în lipsa nei lmi e(terioare$ %n mod esenţial deci! fiinţa este legată c necesitate deo realitate concretă în care fiinţa este descoperită prin cercetare fenomenologică$ Această legătră estenecesară pentr că în lipsa realli ,a firii sa a fiinţării concrete/ n poate fi 'or&a de nici nfenomen! de nici o apariţie a fiinţei” ,op. cit $! p$ 19>/$ N este însă clar din conte(t ce înţelege atorldin rmă prin „realitate concretă”$ Dacă este lată în sensl realismli! această „realitate concretă” înmod cert n e(istă la egel! ca! de altfel! nici în fenomenologie! în general$ 7entr ;orin La'ric!„Noica n face deloc fenomenologie! adică descriere esenţială a fenomenelor! ci face constrcţieontologică$ *l constrie"te! n descrie! sa mai corect! el constrie"te s& c')nt că descrie$ ;a dacă

descrie ce'a! acel ce'a e tocmai reprezentarea intiti'ă din mintea li! "i n realitatea fenomenală dinfaţa li! ceea ce înseamnă că descrierea li e de fapt constrirea nei teorii ontologice &azate pe o'izine a lmii” ,op. cit.! p$ 138/$ i aici se prespne e(istenţa nei „realităţi fenomenale”! care ar sta „în faţa” filosofli! fără interpnerea nicinei „'izini a lmii”$enomen "i fiinţă sa despre înţelesl fenomenologic al ontologiei li Noica0>5 pentr cel care întrea&ă! pentr om$ ntologia li n mai 'or&e"te! astfel! desprefiinţa o&iecti'ă! ci despre înţelesl acesteia pentr om! despre posi&ilitatea "iconfigrarea acesti înţeles$ Acolo! contopirea dintre fenomenologie "i ontologieera legitimă$ Noica! în sc?im&! respinge în mod ?otăr)t o asemenea centrare!critic)nd2l c?iar pe eidegger în această pri'inţă6 „eidegger a crezt potri'it să pnă între&area tocmai e(istentli ce se întrea&ă! în speţă omli$ %n între&ător ela găsit momentl originar al


2/18

pri'ilegiat! ci ttror”>$Ultima afirmaţie pare a lăsa să se înţeleagă că accesl spre fiinţă ar fi posi&il! pentr Noica! ignor)nd oml$ %n acest caz! c sigranţă! pretenţia caracterlifenomenologic al ontologiei noiciene ar fi o farsă$ Noica n este însă interesat demodl în care noi a+ngem la înţelegerea fiinţei! neintenţion)nd astfel nicin fel de #nalitică! ci să descrie înţelesl fiinţei! al aceli înţeles în interiorl căria noi ne

aflăm de+a6 „%ntre&area principală a ontologiei ar tre&i tot"i să fie n at)t acceslnostr la fiinţă! c)t accesl acesteia la o afirmare nitară”F$ A"adar! "i Noica 'izeazăn „sens al fiinţei”! dar n dinspre condiţia sa de posi&ilitate în interiorl omli ,pefilieră transcendentală/! ci al ni sens care este prezent în lcrri tot at)t c)t în însă"iînţelegerea de sine a omli! condiţion)nd2o ,făc)nd! a"adar! posi&ilă c?iar a&ordareatranscendentală/$ *ste legitimă o asemenea a&ordare! dpă ce! de la Gant încoace!transcendentall a de'enit n loc comn al filosofării! n ade'ăr de la sine înţeles alacesteia- %n pls! se poate concepe o „fenomenologie” fără tenta transcendentală-Ideea nei ontologii &azată e(clsi' pe condiţiile cnoa"terii mane! a"adar anei ontologii fenomenale! era lansată de+a de Gant! pentr care filosofia satranscendentală reprezenta însă"i ontologia în noua ei configuraţie6 filosofiatranscendentală! spne Gant! „n consideră dec)t intelectl "i raţinea însă"i într2n

sistem al ttror conceptelor! care se raportează la o&iecte în genere! fără a admiteo&iecte care ar fi date ,ontologia/”5$ ilosofia transcendentală n era însă propri2> C$ Noica! Devenirea întru fiinţă! ed$ cit$! p$ 00H$F $%idem! p$ 018$5 Imm$ Gant! &ritica raţiunii pure! trad$ de N$ Bagdasar "i *$ oisc! Bcre"ti! *ditratiinţifică! 13H3! p$ H0H$;tdii de istorie a filosofiei rom)ne"ti! J0>Hzis o ontologie completă ,în sens tradiţional/! întrc)t admitea ce'a care n ptea fiintegrat în discrsl ei! lcrl în sine! n factor neinteligi&il despre care ea n pteada seamă! a"a cm s2ar cere! de fapt! ontologiei$ odell Kantian! c deficienţa saesenţială! s2a menţint p)nă în secoll al 2lea$ #răsătra de &ază a acesti modela fost însă! poate! n at)t distincţia dintre lcr în sine "i fenomen! c)t distincţia

dintre *l empiric "i *l apercepţiei transcendentale! respecti' dintre con"tiinţacomnă! empirică! "i o entitate ,logică/ aflată în spatele ei! care o condiţionează$Ulterior! *l a&solt al li ic?te! Maţinea ?egeliană! Joinţa sc?open?aeriană!Incon"tientl li *$ '$ artmann! "i al psi?analizei de mai t)rzi! con"tiinţa de clasăa li ar(! Joinţa de ptere a li Nietzsc?e a fost tot at)tea noi proiecţii "iinterpretări ale condiţiilor care sta la &aza con"tiinţei concrete indi'idale!constr)ng)nd2o pe aceasta din rmă să răm)nă în pră fenomenalitate$ Ade'ărl nse afla în posesia acestei con"tiinţe! ci era! atnci c)nd 'enea 'or&a despre ade'ăr!mere de partea acelei entităţi sperioare! era mere transcendent con"tiinţei! dar întrc)t entitatea în cază făcea corp comn c con"tiinţa! a'ea n statttranscendental$ ilosofii de dpă Gant s2a lansat! astfel! mere în speclaţii c pri'ire la ceea ce determină con"tiinţa empirică indi'idală din interiorl ei$

Această determinare n ptea a'ea dec)t n caracter ni'ersal! de 'reme cecon"tiinţa empirică a'ea nl indi'idal$ ;ecoll al I2lea a glisat! astfel! permanent într2n no tip de metafizică! al cărei o&iect n2l mai reprezenta însătranscendenţa! ci imanenţa$ făcea însă în dana indi'idalli! a concretli!îndrept)nd atenţia! în continare! spre n domeni pe care Noica îl considera„generall a&stract”$ ;ensl concretli! al domenili empiric! era cătat înspaţil eterat al condiţiilor ,logice/ întemeietoare! condc)nd! în continare! la ode'alorizare "i depreciere a imediatli$ %n cida „re'olţiei copernicane” a liGant! g)ndirea se preocpa în continare de entităţi a&stracte! care! e drept! n mai


3/18

întemeia cnoa"terea "i e(istenţa mană din afara lmii! dar o făcea dininteriorl con"tiinţei$ Lor le re'enea n acela"i caracter s&stanţial ,respecti'ima&il/ ca "i elementelor care compnea altădată lmea! doar că acm„s&stanţa” însemna reprezentare! era o condiţie intelectal2logică! iar n reală$Ade'ărata realitate re'enea acestor condiţii! iar n omli concret$ Identitatea sa "ilmea n2i aparţinea propri2zis! ci era doar +ocl momentan al acelor factori$

Alătri de această orientare! în epoca li Gant "i lterior este prezentă "i oalta! care încearcă să dea seamă de indi'idal în concretitdinea sa$ Unl dintree(ponenţii acestei orientări este $O$ :oet?e$ ără îndoială! "i la el e(istă discrsldespre entităţi a&stracte ,a"a dpă cm "i la filosofii menţionaţi anterior e(istă "iaceastă ltimă orientare! ca o atenţie sporită acordată concretli/! însă :oet?e! caartist! este atras în mai mare măsră de configraţiile sensi&illi$ Ca principimetodologic fndamental "i de g)ndire în general! :oet?e respinge a&stractl "iad)ncirea în el de dragl speclaţiei pre$ *l este ata"at de lmea imediată! deconcretl acesteia! pe care cată oarecm să îl înţeleagă imediat! într2n fel deenomen "i fiinţă sa despre înţelesl fenomenologic al ontologiei li Noica0>9intiţie intelectală prin care sensl se oferă nemi+locit împrenă c o&iectl intit$

„Intiţia intelectală”! marea temă a idealismli german! este e(ercitată de :oet?e!mai degra&ă dec)t conceptalizată$ 7rin e(erciţil acesteia! :oet?e re"e"te c?iar săanticipeze teoria e'olţionistă a li DarPin! fapt recnosct at)t de DarPin îns"i! c)t"i de Noica$ %n prim2planl nei asemenea intiţii! ca al oricărei forme de intiţie! stăo&iectl care ni se oferă$ Lăs)nd la o parte condiţiile logice de posi&ilitate ale neiasemenea „înt)lniri”! :oet?e se ad)nce"te în cnoa"terea o&iectli îns"i! în aflareaa ceea ce se arată "i în descrierea sa$ Această atitdine! care2l define"te! de altfel! "i pe oml de "tiinţă dintotdeana! se asociază la el c n fel de patos pentr lme! îngeneral! "i pentr ceea ce o alcătie"te$ N este înt)mplător faptl că Noica! n filosof care2"i propne să rea&ilitezeindi'idall împotri'a nei dominaţii a generalli a&stract! este n mare i&itor alli :oet?e! al omli deplin al cltrii ni'ersale! al ni om care i&e"te c

împătimire această lme! "i care! datorită acestei i&iri pentr concret se încredemai mlt în simţri dec)t în orice g)ndire conceptală$ %nsă :oet?e n este n 7ansa n epicre o&sedat de simţri! ci încrederea li în acestea este mai degra&ă oformă de cnoa"tere$ *a n ignoră conceptl "i clasificările conceptale! dar seopne instincti' oricărei pierderi de sine în lmea fantomatică a conceptelor pre!în teorii care n a de2a face c realitatea$ :oet?e accentează ceea ce este prezent"i la alţi creatori contemporani li! "i anme întoarcerea spre lmea aceasta!deta"area! specifică c?iar sensi&ilităţii "i stilli epocii! de lmile transcendente alecre"tinismli premodern$ %nt)lnim la el n fel de &crie a identificării c lmea!o &crie a panteismli care n este pri'it at)t dinspre di'initate! c)t mai degra&ădinspre lme! o &crie a panteismli mndan! dacă se poate spne a"a$7asinea li Noica pentr :oet?e n este o cidăţenie! c?iar dacă parado(al

ar ptea părea entziasml li pentr cine'a care glorifică at)t de mlt lmea "irelati'l ei! în condiţiile în care! în răstimpl în care este scrisă cartea despre:oet?e! Noica trăie"te poate perioada cea mai grea a 'ieţii sale ,o&sedantldeceni/$ %nsă! aidoma li :oet?e! Noica are încredere în fiinţa care de'ine! care nse opre"te din de'enire "i care întotdeana prodce noi configraţii! sa! cmspnea :oet?e! noi 'estalten$ iinţa noiciană este în contină metamorfoză! a"acm este "i lmea li :oet?e! iar prin această metamorfoză "i creati'itate! prinnea"teptatl ei! c ade'ărat fascinantă "i demnă de a fi i&ită$ Jor&ind despre oscrisoare din 1359! trimisă li Cioran! Noica are o iz&cnire „sentimentală”6


4/18

„ recitesc! acm! îmi amintesc de tot ce in'estisem sflete"te în ea! de tot ces2a înt)mplat din caza ei! de tot ce a rmat Q "i2mi spn6 d2te dracli de 'iaţă! căfrmoasă mai e"ti.,"i2mi spn6 ce săl&atică e 'iaţaR ce săl&atic de frmoasă./”H$ Despărţirea de 'oet(e este pro&a&il cea mai frmoasă "i mai consistentăcarte despre atorl li )il(elm *eister scrisă la noi$ *a permite n acces ineditH C$ Noica! +urnal de idei! Bcre"ti! manitas! 1331! p$ 004$;tdii de istorie a filosofiei rom)ne"ti! J0>4spre „ontologia fenomenologică” noiciană! prin sgestiile prezente în ea pentr celcare este familiarizat c g)ndirea li Noica! c?iar dacă n at)t prin cele formlateacolo de filosof$Ideile teoretice c pri'ire la cnoa"tere snt desprinse la :oet?e din relaţiaimediată c lcrrile! din e(periment "i o&ser'aţie directă$ A"a snt reflecţiile saledespre analiză "i sinteză! ca procedee ale cercetării! despre realizarea nei tipologiia 'ili! despre „metamorfoza plantelor”! despre cele doă tendinţe opse alecre"terii plantelor$ * 'or&a despre idei care i se impn firesc cercetătorli! fără oconstr)ngere a faptli empiric de a intra în "a&loanele teoreticli$ :oet?e este

pasionat toată 'iaţa de stdil natrii! e preocpat de cele mai di'erse domenii! însăn 'a fi niciodată n om de "tiinţă propri2zis$ 7aginile sale de "tiinţă snt maidegra&ă descrieri ale o&iectelor cercetate! c)t mai apropiate posi&il de acestea!dec)t teoretizări pe marginea lor$ * drept! ma+oritatea disciplinelor în care :oet?eî"i realizează o&ser'aţiile snt la începtl cristalizării lor ca "tiinţe! în sensl încare acest termen ne este astăzi familiar$ %n acea 'reme! mlte dintre e(perimentele"tiinţifice ptea fi realizate de oameni care a'ea doar preocpări "tiinţifice! fără ase dedica însă e(clsi' acti'ităţii "tiinţifice$ De asemenea! lim&a+l în care eraredate rezltatele o&ţinte era nl accesi&il p&licli larg "i c?iar formlat pentracest p&lic$ C?iar mai t)rzi! de pildă! DarPin n scrie încă pentr n grpspecializat! ci pentr p&licl larg! în măsră să2l înţeleagă fără să ai&ă o pregătirede specialitate$ Ceea ce n mai este posi&il astăzi$ Aceste condiţii îi permit li

:oet?e să se menţină aproape de o&iectl o&ser'aţiei sale! „aproape” însemn)nd! înacest conte(t! din perspecti'a simţli comn! c premise teoretice ,a&stracte/ c)tmai pţine$ „:oet?e! recnoa"te "i Noica! e printre pţinii oameni de cltră princare apare altce'a6 pri'itl! e(perienţa imediată! plim&area spiritli peste lmeaîncon+rătoare$ *l se clti'ă 'ăz)nd! practic)nd! con'or&ind! resimţind Q mai mltdec)t instrind2se la propri$ Dar aceasta "i teoretizează el$ ;imţirea directă îţi dă plăcere! căci te îm&i&ă de înţelesrile o&iecti'e ale lcrrilor! te lasă in'adat deele$$$”9$ :oet?e este "i se 'rea n diletant în "tiinţă ,mai pţin c pri'ire la optică!nde are pretenţia de a2l contrazice pe NePton/$ #ot"i! el are o anmită metodă pecare o descrie astfel6„Ceea ce am ptea prezenta! prin rmare! din mnca noastră ar fi rmătoarele61$ Fenomenul empiric!

pe care îl sesizează orice om în natră "i care lterior 0$ este ridicat prin e(periment la stattl de fenomen ştiinţific! prin aceea căel este prezentat în alte împre+rări "i condiţii dec)t a fost o&ser'at pentr primadată "i într2o sccesine mai mlt sa mai pţin re"ită$>$ Fenomenul pur apare doar la final! ca rezltat al ttror e(perienţelor "i e(perimentelor$ *ln poate fi izolat niciodată! ci se arată într2o sccesine constantă de fenomene$9 Constantin Noica! Despărţirea de 'oet(e! Bcre"ti! *ditra Uni'ers! 139H! p$ >F$enomen "i fiinţă sa despre înţelesl fenomenologic al ontologiei li Noica


5/18

0>37entr a2l prezenta! spiritl man determină faptl flctant s& aspect empiric!e(clde elementl accidental! separă factorl impr! desfă"oară ceea ce eraimplicit! &a c?iar descoperă ceea ce este necnosct$Aici s2ar afla! poate! dacă oml ar "ti să se limiteze! ţell ltim al energiilor noastre$ Căci aici n se cată cazele! ci condiţiile în care apar fenomenele6 snt

rmărite "i înregistrate sccesinea lor constantă! eterna lor re'enire într2osmedenie de împre+rări diferite! snt o&ser'ate "i acceptate niformitatea "i'aria&ilitatea lor! este recnosct caracterl lor specific care este lterior determinat de spiritl man$ N a" nmi aceasta acti'itate speclati'ă! căci în cele din rmă! pe c)t mi se pare! este 'or&a tot"i de operaţiile practice "i care se rectifică singre aleintelectli man o&i"nit! care îndrăzne"te să se a')nte într2o sferă sperioară”4$„enomenl” li :oet?e este! dpă cm 'edem! nl care se oferă spontancercetătorli! dpă n nmăr relati' sficient de e(perimente$ De"i determinat lacapătl nei asemenea serii! acest fenomen n este mai pţin prezent de la &nîncept acolo! ca „fenomen empiric” ce poate fi sesizat de oricine$ Cercetarea estemai degra&ă o clarificare a ce'a dat! dec)t o descoperire a ce'a încă ine(istent$

Interesant este însă că de"i „fenomenl pr” n poate fi izolat niciodată! el se impnecercetătorli „la final”$ enomenl pr n este! astfel! o constrcţie! ci se oferă prinintiţie$ :oet?e consideră că acest fenomen poate fi 'ăzt! a"a cm "i plantaoriginară Q o idee! pentr ;c?iller Q era „'ăztă” de el$ *l 'a re'endica! în acest sens! pentr sine at)t formla intiţiei intelectale! c)t "i pe aceea a intelectli intiti'$7rin această ata"are de imediat! :oet?e se apropie! într2ade'ăr! de tipl defenomenologie din secoll al 2lea! a"a cm admite "i Noica6 „N e ne'oie @spneacesta din rmă! coment)nd înţelegerea goet?eană a intiţiei intelectale să caţidincolo de fenomen! iar acesta 'a fi sensl


6/18

la încept$ %nsă! spre deose&ire de egel! el 'rea să participe la na"terea noii epoci!în timp ce acela admite doar că o noă epocă a ;piritli pare să înceapă înAmerica! despre care filosofia n poate spne încă nimic! ceea ce înseamnă că eatre&ie lăsată deocamdată deoparte$$$* drept! pre2+decată înt)lnim "i la :oet?e! însă ea este mlt mai pţinmanifestă$ enomenele originare ,altfel sps! fenomenele pre/! de"i ar?etipri!

snt ennţate doar ca spri+inind în mod static reall! fără să intre în nicin „dansdionisiac” care să2l diri+eze! precm Conceptl ?egelian$ 7anteisml goet?eeaneste! de aceea! nl contemplati'! în sensl că răm)ne o 'izine! fără să fie articlatinterior$ *l n are n caracter filosofic! cm 'rea Noica! pentr care modellsprem de filosofie! în Despărţirea de 'oet(e! îl reprezintă ,c &nă îndreptăţire! "iîn opinia mea/ filosofia ?egeliană$ %nsă dacă acti'isml "i prodcti'itatea li:oet?e se sitează c mlt s& forţa speclati'ă a li egel! în sc?im& eleanticipează 'remea noastră! fiind! astfel! mai actale dec)t filosofia acestia dinrmă$ Lcrl acesta se 'ede în Faust ! "i2l remarcă "i Noica la finall cărţii sale!ennţ)nd2l însă mai mlt ca pe n fapt! dec)t dez'olt)nd această idee$Acti'isml c care sf)r"e"te Faust ! transformarea realli ca sens al manli pecare o propne tragedia! este începtl noli tip de anga+are a omli în real$

7ragmatică la încept! această anga+are ne apare acm ,ca "i li Noica/! dpă doăsecole! c)nd ea a re"it să arnce sficiente m&re pentr a2i desl"i forma! drept noaontologie a omli6 ceea ce este ,fiinţa/ se face ,at)t de către om! c)t "i pe sine/$C sigranţă! se poate admite! împrenă c Noica! faptl că! la finalltragediei! ast ,ca indi'id/ este gol! că el ccere"te doar o spremaţie aspraelementelor$ *ste însă în această 'ictorie2înfr)ngere o rea"ezare despre care Noican 'or&e"te6 este ad)ncirea în a'entra transformării de sine! srprinsă! am pteaspne! în momentl ei iniţial! acolo nde sinele este încă ine(istent$ i aceastătransformare este na e(emplară! în sensl că 'izează cltra occidentală înîntregl ei! oml occidental! iar n doar n indi'id$ ast n este! într2ade'ăr! nfilosof$ *l se sitează la răscrcea a doă epoci! na care se înc?eie "i na careîncepe! păstr)nd mlte din cea 'ec?e "i annţ)nd ,pentr noi! cei care reprezentăm

posteritatea sa/ ce'a no! dar încă nedefinit! neclar$ ast este imaginea omlioccidental care se transformă prin acti'itate! fără a2"i cnoa"te dinainte imagineametamorfozată! sa măcar a ptea anticipa logica acestei metamorfoze$ Nietzsc?e!enomen "i fiinţă sa despre înţelesl fenomenologic al ontologiei li Noica0F1n secol aproape dpă Faust ! 'a e(prima foarte &ine noa paradigmă6 pentr el ,"ic at)t mai mlt pentr noi "i pentr Noica/ ade'ărl este n „e(periment”$ ;tranieaceastă 'or&ă a li Nietzsc?e! însă c totl conformă condiţiei noastre$ Ceea cemilenii de2a r)ndl a fost considerat o reflectare adec'ată a lmii în con"tiinţă!de'ine e(plicit prin Nietzsc?e n e(periment! adică o ipoteză care antrenează ndoar facltatea de cnoa"tere Q lăs)nd restl fiinţei noastre neatins Q! ci antreneazăîntregl fiinţei noastre! c)t "i lmea în care ea se descoperă "i înţelege pe sine$

Ade'ărl ca e(periment rennţă la ideea de lme o&iecti'ă ,iar aceasta! p)nă larmă! n în sens Kantian! pentr că îns"i Gant păstrează n rest de o&iecti'itate înideea de lcr în sine! adică o e(istenţă reală "i ima&ilă! respecti' ceea cedintotdeana a fost considerat a fi e(istenţa ade'ărată/ "i de sine „înnăsct”$Ade'ărl ca e(periment este condiţia în care oml "i lmea se creează simltan "iintegral ,deci! în cazl lmii! fără restl lcrli în sine/$ ;ingra condiţie logică aacesti tip de ade'ăr este acti'itatea omli$ 7rin acti'itate! oml „o&iecti'ează”lmea "i se alcătie"te ca sine "i ca s&iect$ are n este acest lcr c)t se poate de'izi&il astăzi! c)nd a"a2nmita strctră a realli "i a lmii se transformă de la n


7/18

secol la altl! c)nd nicio teorie n mai este propri2zis „cnoa"tere” ,în senslclasic/! ci n ansam&l nitar ,a(iomatic/ de propoziţii care poate fi oric)nd„falsificat”- Lmea „o&iecti'ă” a dispărt demlt din preocpările noastre ,mltclamata „moarte a metafizicii/! iar sinele nostr este nl$$$ postmodern! respecti'nl care n mai poartă gri+a tradiţiei! care s2a desprins de tot ceea ce2l determinadin trect! &a c?iar trăie"te din însă"i această desprindere$ i n se spne în Faust !

tocmai în acest sens postmodern6 „De li&ertate "i 'iaţă2i 'rednic. T Doar cel cezilnic "i le2a ccerit.”18- Li&ertatea de'ine aici n act contin! o eli&erare permanentă$ *a n mai este o calitate metafizică! c care oml este înzestrat îna&solt! sa! mai e(act! ea n mai interesează ca trăsătră metafizică!transcendentă! ci interesează prin conţintl ei! prin ceea ce zămisle"te! prin„întrc?ipările” ei$ ml este li&er nmai în măsra în care î"i afirmă li&ertatea! încare o întrpează$ ml are n sine nmai în măsra în care "i2l e(teriorizează prinacţinea li&eră$ Iar acţinea creează în +rl ei lmea$ 7tem ilstra această idee cfapta li Colm&6 pentr noi! cei care trăim în posteritatea li! 7ăm)ntl esteindiscta&il rotnd! "i ni se pare că Colm& n a făct dec)t să descopere ce'a„pree(istent”! a"a cm dai peste n lcr din înt)mplare! care era dinainte acolo$Aceasta este însă nmai o latră a pro&lemei$ Cealaltă latră este aceea a actli

îns"i! este a'entra li Colm&! actl care în energia "i patosl desfă"rării sale î"isc?im&ă pentr totdeana lmea e(terioară$ *ste destrctrarea nei imagini almii "i plăsmirea alteia! sa mai e(act e(perienţa! trăirea acestei destrctrări "i plăsmiri$ Aici î"i arată ade'ărl caracterl să de „e(periment”! iar n în lmile18 :oet?e! Faust. artea înt/i şi partea a doua a tragediei! tradcere de tefan Ag$ Doina"!Bcre"ti! *ditra Uni'ers! 134>! p$ 0>9 ,'ersrile 11595Q9H/$;tdii de istorie a filosofiei rom)ne"ti! J0F0cristalizate dpă actl institirii lor$ orml)nd o ipoteză trăie"ti încă ,pentr că eaeste formlată doar teoretic/ în 'ec?ea imagine a lmii$ Jalid)nd însă ipoteza! aceaimagine se transformă în mod real! la ni'el e(istenţial! înlocind în toate planrilecon"tiinţei "i ale trăirii percepţia anterioară$ Aceste transmtări permanente ade'enit modl nostr de a fi$ De care însă n sntem con"tienţi! pentr că ne pri'im mere nmai din poziţia rezltatli! la final$ Accelerarea progreslicnoa"terii face însă în prezent acest proces! pe care anterior îl pteam sesiza lani'ell dratei lngi! e(trem de 'izi&il$ „Oerde Pas d &ist.” înseamnă din acest pnct de 'edere faptl că esenţa "i e(istenţa snt na! că oml este! cm s2a sps!acea fiinţare la care esenţa n ,mai/ precede e(istenţa ,&a c?iar dimpotri'ă/$ Dar c)t de gre este să g)nde"ti o asemenea stranie condiţie! dpă ce milenii de2ar)ndl am fost 'ră+iţi de mira+l „lmii o&iecti'e”. Li&ertatea li ast înseamnăimposi&ilitatea anticipării de sine a omli "i acceptarea acestei imposi&ilităţi$:oet?e spnea în acest sens într2na dintre ma(imele sale6 „an ge?t nie Peiter!als Penn man nic?t me?r Pei! Po?in man ge?t”11 ,N mergi mai departe dec)tatnci c)nd n mai "tii încotro te îndrepţi/$ Această dezorientare implică o treaptăzero a sineli! n ni?ilism în care te treze"ti proiectat "i pe care tre&ie să2l parcrgi$ ast descoperă! n în mod înt)mplător! imperati'l acţinii dpă cetrectl n2i oferă nimic! sa mai e(act! dpă ce simpla contemplaţie n2l mai dcenicăieri! tocmai pentr că lcrl pe care2l cată n poate fi contemplat$ De aceea!nici n e(istă aici propri2zis o „lptă c sine”! cm cere Noica! sa o „lărgire asineli”! de 'reme ce n e(istă n sine dat în preala&il$ Ceea ce Noica critică laast constitie ade'ărl să cel mai ad)nc6 „$$$ ltiml să 'is era e(presiarezmati'ă a permanentli să 'id! de con"tiinţă fără patrie! fără altar! fărăsine”10$ ast este! într2ade'ăr! n „om fără îns"iri” avant la lettre$ 7entr noi


8/18

însă! acest sine gol! acest ni?ilism n este o 'ină pentr care s2ar cere să fii iertat!ci! dimpotri'ă! el este nim&l nei noi sfinţenii$i Noica recnoa"te că ast este o anticipare a secolli al 2lea$ face însăîn alt sens$ Concep)nd sccesinea scenelor istorice în care este antrenat ast în partea a doa a tragediei drept o simplă serie de creaţii ale intelectli! creaţii care!aidoma ttror prodselor acestia! în înţelesl li Noica! n2"i ating nitatea dec)t în

relaţie c o facltate sperioară! raţinea! Noica îl 'ede pe ast cfndat aici într2nfl( al posi&illi de dragl posi&illi$ *(perienţele la care ast participă snt goale!spectrale! pentr că n a nitate între ele$ #ot astfel! prima +mătate a secollial 2lea s2ar a"eza! în 'izinea noiciană! s& n primat al posi&illi prin creaţiile "iinstitirile sale1>! deseori realizate s& de'iza „de ce n-”$ Accentl critic al acesteianalogii este însă completat în alte te(te ale li Noica de con"tiinţa nei semnificaţii noi11 :oet?e! *aimen und 0efleionen! nac? den ndsc?riften des :oet?e2nd ;c?iller2Arc?i's!?erasgege&en 'on a( ecKer! Oeimar! Jerlag der :oet?e2:esellsc?aft! 1389! p$ 13F10 C$ Noica! Despărţirea de 'oet(e! ed$ cit$! p$ 1H9$1> $%idem! p$ 005 "i rm$enomen "i fiinţă sa despre înţelesl fenomenologic al ontologiei li Noica0F> pe care o adce posi&ill în secoll al 2lea! acolo nde el recnoa"te! de pildă! că

„marea pro&lemă a lmii noastre e posi&ill! n reall”1F$ N se poate spne! fire"te! că :oet?e este cel care a orientat spiritloccidental spre acti'ism "i imanenţă$ Acest spirit s2a orientat mai degra&ă spontanîn această direcţie$ :oet?e! prin creaţia sa! poate fi pri'it însă! a"a cm am făct2o"i noi p)nă acm! ca o &nă pnere în temă pentr modl în care poate fi înţeleasărăstrnarea pe care o rmăre"te Noica prin ontologia sa fenomenologică! în raportc marile constrcţii ale tradiţiei filosofice! "i pentr înţelegerea posi&ilităţii logicea refzli li Noica de a centra filosofarea pe „generall a&stract”$Ce înseamnă să 'rei să rea&ilitezi indi'idall- ;ă rennţi la instanţetranscendente ,de fell iinţei parmenidiene ori a ;piritli ?egelian/! dar în acela"itimp să respingi "i ancorarea discrsli filosofic într2o condiţionare a g)ndli "i săcaţi fiinţa „în lcrri”$ Acest „în lcrri” adce a n fel de organ care secretă

lcrrile din interior "i a cări acti'itate raţinea mană o cnoa"te în mod strani!cm! printr2o reflectare- Dar mileniile de tradiţie filosofică n i2a sps în cele dinrmă nimic li Noica! care ar ela&ora o ontologie filosofică ignor)nd în întregimelocl omli în interiorl acesteia- Cnoa"terea noastră! g)ndirea snt! în cele dinrmă! simple „oglinzi” ale nei fiinţe care! fiind în lcrri! iar lcrrile fiindo&iecti'e! este ea însă"i o&iecti'ă- Această idee! dpă ce ai citit c)te ce'a din mareafilosofie "i c)nd raportezi! în acest sens! creaţia noiciană la ea! este c totl tri'ială$ Noica! cel care "i2a dedicat întreaga 'iaţă cnoa"terii tradiţiei filosofice "i despre cares2a sps! la n moment dat! că ar fi singrl din Mom)nia în stare să descifreze o pagină din eidegger! care a'ea o &nă introdcere în logicile moderne "i înmatematică! căria n2i era străine înfăptirile "tiinţei contemporane şi pro&lemeleacesteia! scrie o filosofie în spatele căreia se ascnde n realism at)t de plat-

ontologie în care să se descrie doar ceea ce raţinea înt)lne"te primpre+r! fărăcon"tiinţa critică a condiţiei ontice a acestei „raţini”- ără măcar o încercare de ae(plica identitatea ,sa dacă n identitatea! măcar nitatea/ dintre g)ndire "i fiinţă,o&iectl atentic al oricărei ontologii/! ennţată acm mai &ine de doă mii de anide 7armenide! identitate care! c sigranţă! n 'iza nici atnci iinţa ,c mare/! pentr că nici măcar n grec din Antic?itate n ptea crede că A&soltl! înnecprinsl să! "i mintea sa snt na$ Dacă ontologia este n logos! atnci eatre&ie! ine'ita&il! să dea seamă de nitatea dintre g)ndire "i fiinţă$ Lăs)nd la o parteAntic?itatea "i *'l edi! care g)ndesc această nitate prin intermedil conceptli


9/18

de „participare”! 'edem că în modernitate a"a a făct2o Gant! c filosofia satranscendentală! noa ontologie! a"a a făct2o egel! c ;isteml să! în careg)ndirea omli era desfă"rarea logico2istorică a A&soltli! a"a a făct2o ,sa armărit să o facă/ eidegger! c încercarea sa de a origina sensl fiinţei într2n fond pre2intelectal al Dasein2li "i de a o&ţine astfel o „ontologie fndamentală”$1F C$ Noica! +urnal de idei! ed$ cit$! p$ H1$

;tdii de istorie a filosofiei rom)ne"ti! J0FFCea de2a doa ipoteză! conform căreia oml este el îns"i na dintre fiinţări!el întrp)nd "i reconfirm)nd! a"adar! modell ni'ersal al fiinţei! "i care ignoră înmod 'oit între&area despre accesl la înţelegerea acesti model din partea omli!lasă lcrrile în aer! lcrează c +mătăţi de măsră$ Lcrrile le 'edem "i leînţelegem ,fără să ne mai între&ăm cm/ prea &ine! dar ce anme ne fere"te deilzii ontologice! de ce am a'ea noi de2a face c n ade'ăr ontologic! iar n c ofarsă ,cine "tie! poate de prost gst! ceea ce c sigranţă n ar da nicin temeioptimismli! în fond at)t de grandios! "i care a tras dpă el o cltră întreagă! alli Noica/- C?iar "i Descartes a dat n răspns! "i să n2l dea Noica! el îns"i n &n cartezian în tinereţile sale! dpă c)te'a secole-

Ca să n mai 'or&im de sintagma „ontologie fenomenologică”! despre caree(egeţii fie n cred că ar a'ea o acoperire rigroasă! fie o redc la stadil ?egelianal filosofiei! e drept! în temeil nor note noiciene$De nde! a"adar! o cnoa"tere a fiinţei "i de ce o „fenomenologie” a ei- De cea'em a ne menţine la o descriere a fiinţei "i a de'enirii c care ea se identifică- Ceanme ne împiedică să trecem dincolo de de'enire sa! mai e(act! de indi'idallcare de'ine "i să speclăm despre o fiinţă care n e în lcrri- De ce n e(istă nimicîn afara de'enirii- #re&ie să2l credem pe Noica pe c')nt "i să n 'rem să 'edemdec)t ce ne arată el- Dacă însă a'em o opţine c)t de mică de a pri'i dincolo deindi'idal! atnci ontologia li Noica n este posi&ilă$ Mealitatea este însă că nuavem posi&ilitatea de a pri'i dincolo de indi'idal ,în sensl cel mai larg! de fapt!accesi&il noă! într2n fel sa altl/$ „;itaţia” în care ne găsim! "i căreia Noica îi dă

e(presie prin ontologia sa! este aceea de a fi lăsat în rmă opoziţia dintre realism "inominalism6 „Am ie"it din opoziţia realismQnominalism! în speţă din alternati'a6 sani'ersaliile a realitate! sa nmai indi'idalrile! restl fiind simple nme$%nfr)ngem alternati'a 7latonQAristotel”15$ Ca rmare! lcrrile o&iecti'e n pot fig)ndite de noi! spne Noica! nici ca lcrri reale! nici ca sportri ininteligi&ile pentr conceptele ,ni'ersaliile/ noastre$ Atnci în care „lcrri” mai stă fiinţanoiciană- Mealisml ar prespne fiinţa ca „reală” ,adică în afara g)ndirii! c?iar "iatnci c)nd g)ndirea este n caz particlar al fiinţei! ceea ce! în fond! este o formă de?egelianism/! nominalisml ar 'edea2o ca „ideală” ,în miezl g)ndirii/$ Care estecondiţia noastră dpă ce am depă"it alternati'a realismQnominalism-%ntr2o perspecti'ă fenomenologică! în general! s2ar ptea crede că intenţiafndamentală este aceea de a se rennţa la e(plicarea acţinii interioare! a agentli

care realizează lcrl descris$ A"a! de pildă! atnci c)nd descrii fenomenal cădereani corp rennţi la e(plicaţia prin caze sitate în afara posi&ilităţii de o&ser'are! de pildă! spn)nd că el î"i manifestă prin cădere tendinţa de a re'eni la locl să natral$Ipoteza nei asemenea „tendinţe” este strict na speclati'ă! dat fiind că niciodată n'om ptea pătrnde în interiorl lcrrilor pentr a 'edea dacă respecti'l corp cade15 $%idem! p$ HF$enomen "i fiinţă sa despre înţelesl fenomenologic al ontologiei li Noica0F5datorită ei sa n$ „enomenl” căderii înseamnă însă pr "i simpl trecerea corpli


10/18

dintr2n pnct în altl! pe care îl ptem descrie "i aspra căria ptem cădea de acord prin o&ser'aţie$ %nsă o asemenea descriere n este încă o descriere filosofică!respecti' na fenomenologică în sens filosofic$ i asta pentr că intenţiafenomenologică este însoţită "i de con"tiinţa moti'li pentr care se răm)ne ladomenil o&ser'a&il ,ceea ce înseamnă că lcrli i se 'a da n alt orizont! în care„tendinţa” de'ine ininteligi&ilă/$ A"a s2a înt)mplat c "tiinţa în perioada modernă! în

momentl în care ea a re"it să se cristalizeze ca "tiinţă "i să de'ină con"tientă de ometodă de a înţelege lcrrile pe care le cerceta! "i de a le cerceta de atnci încolonmai din perspecti'a acelei metode$ enomenologia ca a&ordare descripti'ă alcrrilor n este doar o dezilzie! n scepticism legat de tendinţa speclati'ă ag)ndirii! ci "i o metodă de cnoa"tere! n mod de a2"i înţelege o&iectl$ Ca simplădescriere a ceea ce înt)lne"te! fenomenologia n ar fi fost niciodată altce'a dec)t o„Bilder&c?”! n al&m de poze! cm spnea indignat a( ;c?eler! despre practicienii descrierilor a"a2zis fenomenologice$ *a n este doar o „pnere între paranteze” a lmii! ci! e(plicit! "i o înţelegere a ei! însă dintr2o anmită perspecti'ă!asmată de la &n încept$ Lcrrile n snt în fenomenologie! în general ,c?iar "i încea ?egeliană/! fenomene pentr că snt descrise „la sprafaţă”! ci pentr că sntdescrise ca fenomene în unitatea lor cu alte fenomene! pentr că e(istă deci o

înţelegere preala&ilă a realli în ansam&l "i a cnoa"terii$ Această nitate esteintenţia primară a fenomenologli! iar n descrierea ni fenomen izolat ,care! dealtfel! în lipsa nităţii c celelalte fenomene! nici n ar ptea fi nmit fenomen/$ Ca "iîn alte discipline! nitatea precede "i aici fenomenl! cre)nd „c)mpl” fenomenal$%n fenomenologia din prima parte a secolli al 2lea! termenl de„fenomen” 'izează în priml r)nd sensl! înţelesl pe care2l tilizăm$ *a n maicată speclati' "i constrcti' o instanţă care să prodcă acest sens ,ca pentr„fenomenl” Kantian/! în sc?im& cată o ordine de întemeiere logică a sensrilor!stratri tot mai profnde în g)ndire a căror înţelegere ,dată mere/ condiţioneazăînţelegeri! să spnem! mai de sprafaţă$ ;e cată locl ni „fenomen” în ordineaaceasta de întemeiere! alătri de descrierea li$Dacă la încept fenomenologia opera o „redcţie eidetică”! respecti' o a&ţinere

de la atitdinea natrală de a pri'i lcrrile în materialitatea lor! concentr)nd2senmai aspra „eidos”2li lor! a inteligi&illi care le însoţe"te! consider)nddeopotri'ă că în ordinea de întemeiere a sensrilor s2ar ptea a+nge la n momentdat la n fel de necondiţionat care să întemeieze integral celelalte înţelesri!necondiţionat pri'it ca fiind localizat în interiorl fiinţei mane! treptat ?imera niasemenea necondiţionat se destramă! fenomenologia redefinind2"i! ca să spnema"a! înţelegerea transcendentalli$ De fapt! de la încept a e(istat &re"e în mi"careafenomenologică în pri'inţa acestei înţelegeri$ a( ;c?eler n accepta nici măcar onitate transistorică a omli! iar $ eidegger cată o întemeiere a g)ndirii care săn fie sitată în nimic de genl ni intelect! dar tot"i în interiorl singrei fiinţări;tdii de istorie a filosofiei rom)ne"ti! J0FH

care se poate între&a c pri'ire la fiinţă! oml2 Dasein$ enomenologii înţeleg treptat ndoar că g)ndirea n poate fi li&eră de ce'a de fell nei )eltansc(auung ! cm 'oiasserl rmărind ideall nei „"tiinţe rigroase”! dar că ea este c?iar legată de epocasa$ „*(perienţa” primară la care apela fenomenologia! „lmea 'ieţii”! n este comnăcltrilor! ci este ea însă"i! într2n anme sens! n „fenomen”$ Iată ce spne în această pri'inţă nl dintre cei mai proeminenţi fenomenologi actali! B$ Oaldenfels6„%ndrăznesc să pn la îndoială faptl că lme


11/18

configraţiilor de sens ,Sinnprovin!en/ istorice "i cltrale poate fi în continareintegrată într2o teleologie completă a raţinii$ Căci realizările , 2eistungen/ strctrante"i de organizare ale practicii din interiorl lmii 'ieţii n pot fi redse nici la anmitedate primare! nici la reglementări ltime”1H$ „enomenl” n mai este n conceptfilosofic c?iar at)t de simpl "i de ni'oc cm ar părea$ C at)t mai pţin n conceptde fell „fenomen al fiinţei”! despre care 'or&e"te Noica$ 7entr că „fiinţa” n apare

nicăieri ca atare$ *a apare mere într2n orizont de înţelegere! într2o „interpretare”$Copacl care este între&at dacă el este fiinţa e a"ezat de+a într2n orizont! pe care2ltrasează între&area însă"i! în măsra în care între&area creează n c)mp logic19$ ,Noicae(plică foarte clar acest lcr în Scrisori despre logica lui Hermes6 „ng istorise"tende'a că n prieten de2al să a între&at pe n c?inez ce înseamnă #ao pentr ei$C?inezl l2a ds la &alcon "i l2a între&at ce 'ede$ stradă! oameni! case! a răspnseropeanl$ i ce încă- :rădini! ar&ori$ i ce mai 'ede- Că &ate ')ntl! a fostrăspnsl$


12/18

%n pls! în măsra în care la Noica fiinţa se identifică c de'enirea! iar modell este n procede ,termen care prespne acti'itate! mi"care! c?iar "iconotaţie s&iecti'ă/ care ssţine de'enirea! se poate spne că fiinţa se identifică„fenomenal” c modell ei6 fiinţa apare mere „ca” model la Noica ,'ezi sintagme precm6 „fiinţa din lcrri ca model interior”! „fiinţa din lcrri ca model înrealizare”! „fiinţa în lcrri ca model realizat6 de'enirea”/$ odell ontologic

reprezintă! astfel! spne Noica! „în lcrri! ce este mai ad)nc real în ele dec)t eleînsele”00$ %ntocmai „ca” fiinţa$ Descoperim astfel o a doa teză „fenomenologică” ali Noica6 fiinţa n are nicin conţint „în sine” ,adică n conţint care să fiedincolo de lcrrile care ne apar! sa! în termeni tradiţionali! dincolo de„fenomene”/! ci este îns"i modell ei! pe care îl găsim prettindeni în act$ iinţase gole"te de orice conţint! de'ine n „7reagol”0> înscris în lcrri "i care seidentifică! astfel! c neantl! dar! în mod parado(al! ca „neant strctrant”0F$:olirea fiinţei de orice conţint ,transcendent! material etc$/ "i formalizarea eiînseamnă tocmai rennţarea la s&stanţialisml tradiţional! pe care o re'endică Noica permanent pentr ontologia sa$#ot"i! în măsra în care este n „neant structurant ”! fiinţei pare să2i re'ină nconţint transcendent! să fie „altnde'a” "i „altce'a” dec)t ele! fapt pe care Noica îl08 $%idem! p$ >18$01 $%idem! p$ 0H4$00 $%idem! p$ >8H$0> $%idem! p$ 08H$0F $%idem! p$ 089$;tdii de istorie a filosofiei rom)ne"ti! J0F4respinge$ Neant era la începtl Logicii "i iinţa ?egeliană! "i! în fond! tot strctrant!ca aici! doar că acest neant era g)ndit în perspecti'a %ntregli "i a determinaţiilor pecare iinţa le 'a do&)ndi pe parcrs! iinţa ie"ind! de fapt! din această identitateoriginară$ %n sc?im&! la Noica! această identitate răm)ne! pentr că n se poate spnecă fiinţa ar „condce” lcrrile în 'ren fel pentr a2"i do&)ndi determinaţiile! căciastfel s2ar recădea în teleologia tradiţională$ Atri&tl de „strctrant” n se lasă!

a"adar! g)ndit ca o „forţă” „necnosctă” imanentă! pentr că altfel fiinţa ar fi „ce'a”!iar termenl de „neant strctrant” ar fi o contradicţie în sine$ ric)t de metaforic ar fi lim&a+l li Noica! el n permite n asemenea +oc de termeni$ Neantl strctrant"i goll fiinţei n pot fi înţelese dec)t „fenomenologic”! adică din perspecti'a "i dininteriorl lcrrilor2fenomene! ca de'enire "i ordine a fenomenelor ce se arată astfelîn desfă"rarea lor$ Nmai astfel fiinţa se poate identifica c de'enirea! nefiind nimicîn afara de'enirii$ i din acest moti' sntem constr)n"i în actl filosofic să nemenţinem în perimetrl de'enirii6 „pentr că fiinţa este în primă instanţă de'enire! pri'ilegil filosofic al conceptli de fiinţă trece aspra de'enirii înse"i$ # filosofaînseamnă a g/ndi şi a vor%i despre devenire”05$Am descoperit! prin rmare! p)nă acm doă teze într totl fenomenologiceale li Noica6 1$ s&iectl este lmeR "i 0$ fiinţa este n „neant strctrant”$ Acestora

li se poate acm adăga a treia! care a "i fost introdsă de+a! dar care a&ia acm î"ido&)nde"te ade'ărata semnificaţie6 lcrrile snt cristalizări ale „modelli” fiinţeisa! cm mai spne Noica at)t de frmos! „întrc?ipări”$ N e(istă propri2zis„lcrri”! e(istă doar manifestări ale modelli fiinţei! manifestări care n tre&ie pri'ite dinspre o instanţă transcendentă! ci nmai în desfă"rarea lor! în ceea ce ,ni/se arată$ %n ceea ce ni se arată! fiinţa n este principil care „condce” desfă"rarea,caz în care n ar fi altce'a dec)t n „lcr în sine”/! ci este însă"i aceastădesfă"rare "i nimic altce'a ,„neant”/! „fiinţa” fiind deci n termen care descriedesfă"rarea! iar n îl e(plică! a"a cm ar face2o o „cază” datorită căreia lcrrile se


13/18

desfă"oară astfel$ Nmai în acest sens fiinţa poate fi identică c de'enirea! altfel ea ar fi mai mlt dec)t aceasta din rmă "i în orice caz altce'a$Cea de2a treia teză fenomenologică ar fi! a"adar! rmătoarea6 lcrrile sntfenomene ce se arată ca pră desfă"rare a modelli fiinţei$ *le n a în sine nicin fel de consistenţă$ ;ingra lor consistenţă este cea oferită de model! însă acestan asigră! propri2zis! o consistenţă! ci doar n „cod”! n „cifr al fiinţei”! adică o

lectră! o interpretare$ Lcrrile snt fenomene întrc)t n a consistenţă ontică!întrc)t n se spri+ină pe nici n fel de „s&stanţe” pe care să le actalizeze!întrc)t snt pre sc?eme sa formle ce pot fi concretizate în nenmărate c?ipri$;nt! c alte c'inte! doar 'alori posi&ile ale nor fncţii6 „7rin rele'area fncţieimodelli ontologic în orice realitate imediată s2a făct 'ădită fiinţa ca de'enire a05 $%idem! p$ >14$enomen "i fiinţă sa despre înţelesl fenomenologic al ontologiei li Noica0F3lcrrilor! în cazl intrării lor în ordine! o dată c satisfacerea modelli”0H$ ;a6„%n lcrri! fiinţa a apărt doar ca model! a"adar c n sens fncţional”09$#re&ie să amintim aici că Noica acceptă doar parţial distincţia li Cassirer dintre conceptl de s&stanţă "i cel de fncţie$ *l intenţionează să impnă n

termen medi între cele doă! ce'a de fell nei fncţii s&stanţiale sa al neis&stanţe fncţionale$ Acest termen medi l2ar oferi ceea ce Noica nme"te„element”$ ;ă ne între&ăm mai înt)i de ce refză Noica doar parţial distincţia liCassirer "i! prin rmare! de ce o acceptă tot"i în parte$ ncţionalisml pe care2lcritică Noica este cel care re'ine "tiinţelor actale! care! în cnoa"terea lor!operează c di'erse modele menite să permită maniplarea lcrrilor$ Acestemodele nici n mai snt propri2zis cnoa"tere "i c at)t mai pţin a ele o nitateîntre ele! &a c?iar în aceea"i "tiinţă! c pri'ire la acela"i o&iect! pot apărea modelediferite$ %ntrc)t modell noician este nl universal ! caracterl să n estefncţional în sensl acesti relati'ism practicat în "tiinţă$ 7e de altă parte! modellnoician! în măsra în care Cassirer este acceptat! are n caracter fncţional! pentrcă el îns"i este o funcţie ni'ersală$ ncţia înseamnă însă mere relaţie! snt pse

într2o relaţie de corespondenţă doă serii de entităţi diferite$ Nmai că în cazlmodelli! seriile însele răm)n nedeterminate! ele nefiind altce'a dec)t 'aria&ile6„Ce este


14/18

0H $%idem! p$ >H9$09 $%idem! p$ >F0$04 C$ Noica! +urnal de idei! ed$ cit$! p$ 54$;tdii de istorie a filosofiei rom)ne"ti! J058este a"a că ar e(ista n indi'idal „în sine”! într2o lme o&iecti'ă! căria i seasociază o semnificaţie! ci indi'idall de'ine „indi'idal” prin faptl că intră într2onitate c semnificaţia! care "i ea! aidoma indi'idalli! poate să 'arieze ,infinit/$Indi'idall nici n „este” propri2zis! dec)t dpă ce este integrat ni c)mpsemantic6 „Indi'idall este o fncţie! spne Noica! "i are n spaţi logic$ De e($;paţil logic la 7orfir e 5 Q dimensional$:)ndit a"a tocmai indi'idall e concept! pe c)nd conceptele propri2zise,coordonatele/ snt ca 1 ,s&l$ n$! C$ B$/$ Meallde'ine e'anescent s& pterea posi&illi$ Altfel sps! reall n mai „este” prin elîns"i ce'a! ci nmai prin posi&il! care însă n este n posi&il ontologic! ca în tradiţia premodernă! însă nici nl logic2ideatic ,ca în idealisml german/$ 7osi&ill este


15/18

efecti' al relaţiei pre! adică al modelli fncţional$ 7este tot în tradiţie! posi&illa'ea n conţint ,fie ontologic! fie transcendental/$ Acm posi&ill n mai are nicinconţint! ci înseamnă pră generare de conţintri! respecti' de real! în &aza neifncţii$ „;paţil logic! notează Noica! cel creat de coordonatele prin care fi(ăm orealitate$ Dar ce e orice înregistrare! orice definiţie! orice descriere "i orice înfăţi"area nei sitaţii reale dec)t crearea ni spaţi în care aceasta să fie captată$

Momanl ca n spaţi n2dimensional$ De la simpla nmire! care e monodimensională!"i p)nă la desfă"rarea ni destin! tot ce spnem prin concepte fi(ămîn c)te n spaţi$Definiţia e &idimensională6 gen pro(im "i diferenţă specifică$ Dar ea e doar limita de +os! spaţil logic minimal$ %n fapt e de aceea"i natră c tot ce edesfă"rare descripti'ă! c?iar naraţine$ Narati'l "i "tiinţificl se înt)lnesc$;paţil logic ,de fiecare dată altl/! timpl logic "i el altl! iată cadrl intiti'al logicli$@%n margine6 ;pre a spne ce'a despre ce'a! tre&ie să creezi n spaţi$ 0$ Noica s&liniază deci că „fi(area” neirealităţi prespne crearea ni spaţi logic$ Acesta este singrl care permitedescrierea ei "i! implicit! accesl la ea$ Diferenţa faţă de transcendentalisml li Gant

este că spaţil logic era acolo nl singr! fiind institit de n intelect! care pnea!astfel! conţintl să transcendental în realitate$ Acm a'em n spaţi logic multiplu prin care accedem! astfel! la realităţi mltiple6 „7osi&ilitatea n e de acela"i rang crealitateaR dar e de acela"i ordin c ea$De aceea c)nd 'or&im de lmile posi&ile încă facem ontologie$ Iar omlmodern! care adce primatl posi&illi aspra realli! face ontologie6 face la propri c)nd creează altă natră! alte plante$ ;a în matematici$Dacă n sistem de a(iome n e contradictori! el e o ordine posi&ilă$ Deci emai mlt dec)t o simplă con'enţie! cm spnea 7oincarV! cm spnea Gant cargmentl ontologic$Aici e! în fond argmentl ontologic! prezent peste tot! cm spnea egel$#ot ce poate fi este într2n fel$ i tot ce ţine poate fi$ Q A"a era "i la cei 'ec?i6 tot ce

ţine era &n! ade'ărat! deci! pentr ei$ Dar la noi a ţine este logic”>>$ Desc?iderileoferite de aceste spaţii înseamnă tot at)tea posi&ilri în care se configrează ceea>1 $%idem! p$ H8$>0 $%idem! p$ 14HQ149$>> $%idem! p$ 115$;tdii de istorie a filosofiei rom)ne"ti! J050ce noi nmim „reall”$ ie că este 'or&a de roman! poezie! filosofie! pictră!mzică! "tiinţă! cltri! toate acestea snt spaţii ,„c)mpri/ logice ,„sistemea(iomatice”/ care permit în priml r)nd identificarea realli ,a ni real merediferit! în fncţie de spaţil logic în discţie/ "i concomitent semnificarea li! adică„'or&irea” despre el$ Meall se i'e"te! a"adar! nmai dintr2o pră posi&ilitate„logică”! printr2o desc?idere de genl nei „ 2ic(tung ” ?eideggeriene! desc?idere

pe care Noica o are în 'edere atnci c)nd 'or&e"te despre „c)mp” sa „spaţilogic”! "i pe care o nme"te în ontologia sa „element”$Desfă"rarea! ca simplă desfă"rare a modelli ontologic în lcrri!reprezenta nmai concretizarea fncţiei! 'alorile pe care modell! ca fncţie! le areîn realitate$ %n sc?im&! în măsra în care a'em în 'edere n desfă"rarea însă"i,„de'enirea”/! ci ceea ce face posi&ilă desfă"rarea ca „"ir” al 'alorilor fncţiei!respecti' ceea ce asigră cristalizarea într2o formlă oarecare! în care înt)lnimmere doar 'aria&ile! adică pre posi&ilităţi! este elementl$ *l este entitatea care


16/18

desc?ide propri2zis n c)mp! n spaţi! n orizont pentr de'enirea realli$ *leste! astfel! posi&ill prin care reall se poate i'i ca real determinat $ *l este n„medi interior”>F al lcrrilor! care le desfă"oară în orizontl ni medi e(terior6„%ntr2n sens! elementl e(istă înt)i! "i din el se desprind realităţile indi'idale! deo parte! legile a&stracte! de alta”>5$ Din element se „desprinde” at)t indi'idall! c)t"i generall! oric)t di'ersificate>H$

Ne ptem între&a! a+n"i aici! dacă n î"i ascnde Noica! de fapt! ade'ăratlc?ip al g)ndirii sale! o g)ndire care! fiind „fenomenologică”! are profnde afinităţic ceea ce se nmea la n moment dat „idealism”$ Dacă 'om pri'i creaţia li Noicaîn conte(t istoric! o asemenea ipoteză n este deloc ?azardată$ *l accenteazămere dimensinea dialectică a ontologiei sale! oclt)nd însă prespoziţiilesistematice ale acesteia$ De"i la tot pasl intenţia ascnsă a g)ndirii li Noicatranspare! e(plicit ea este formlată! am ptea spne! doar accidental! ca "i c)nd li Noica i2ar fi scăpat printre r)ndri această ade'ărată intenţie$ Ce condiţie le poatere'eni „elementelor”! de 'reme ce ele n snt nici s&stanţă! nici fncţie- ;nt eleni"te „strţo2cămile”-Un indici! "i el parcă scris în trecere! ar ptea fi rmătoarea afirmaţie a li Noica6 „;2ar ptea nmi filosofia6 identificarea raţinii ca element al lmii”>9$

Maţinea n are o realitate sesiza&ilă ,raţinea! spne Noica! n are realitate! ciidentitate în realizarea de sine>4/! de aceea filosofia tre&ie să dea seamă de ea$ Dar cm- Descriind o raţine din interiorl omli! a"a cm ar face o filosofietranscendentală- N! ci consider)nd raţinea! a"a cm spne Noica! ca element al>F C$ Noica! Devenirea întru fiinţă! ed$ cit$! p$ >>4$>5 $%idem! p$ >>5$>H $%idem! p$ >F0$>9 $%idem! p$ >F8$>4 $%idem! p$ >F8$enomen "i fiinţă sa despre înţelesl fenomenologic al ontologiei li Noica05>lmii "i! astfel! în act $ Astfel! întrc)t este element! raţinea are o înt)ietate înraport c lmea! ptem spne că lmea „se desprinde” din elementl care este

raţinea! se desprinde din raţine$ Dacă 'om înţelege prin element medil interior!atnci raţinea este c?iar medil interior al lmii$ *ste spaţil logic în care sedesfă"oară lmea însă"i$A spne că raţinea este elementl lmii n re'ine la a spne că „s&iectl estelme”- *lementl n este deose&it de ceea ce întemeiază! tot astfel raţinea! ca„irealitate”! este în lme! ca medi al acesteia! c alte c'inte! ca pnere într2o formăinterioară! ca acel medi „într” care e(istă lmea$ Aceasta n este o Maţinetranscendentă! de fell celei ?egeliene! ci este fondl! să2l nmim spirital! al omli! prin care se poate 'or&i! în general! despre ceea ce înt)lne"te oml de fiecare dată în +rl să ca despre o unitate oarecare$ „ondl spirital” al omli ,o „raţinegoală”! a"a cm se e(primă în mod parado(al Noica! raţinea goală! care! înontologia sa! stă „în faţa golli de fiinţă”>3/ n are o formă determinată ni'ersală!

ci are condiţia a ce'a care pne mere n „spaţi logic” sa! pentr a e'ita personificarea acestei capacităţi! este ceea ce 'edem că face oml pn)nd lcrriledin +r mere în c)te n spaţi logic! în fond! semnific)nd2le$ „Maţinea” n maieste înţeleasă ca o facltate ce are lcrrile concrete înaintea sa! pe care le cnoa"tedesprinz)nd trăsătrile lor comne ,determinaţiile/ "i form)nd! astfel! a&stracţiilogico2ontologice ,a"a cm era modell tradiţional al g)ndirii/! ci determinaţiile apar acm! ca să spnem a"a! înaintea lcrli! cre)nd lcrl "i a&sor&ind2l într2norizont care2i oferă consistenţă ontică$ „Maţinea” n reflectă! n „oglinde"te”! ci!dimpotri'ă! institie! pne „fenomene”! adică lcrri care a n înţeles! care snt


17/18

cprinse într2n medi interior ce le desfă"oară ca indi'idale ce pot eista numais& diferite generalri6 „Maţinea! spne Noica în mod concldent! ar ptea a'ea "iea o nitate! de la care să înceapă e(erciţil logic6 indi'idal2generall$ L2am nmit


18/18

în lmea spiritli Q a elementelor”F0/ de ?olomeri! de indi'idalri care n a c?ip prin ei în"i"i! ci capătă mere c?iprile ,identităţile/ c care2i in'este"te facltateacreatoare de semnificaţii din interiorl omli$ Astfel! la Noica n e(istă n realnedeterminat! sa mai e(act n e(istă n „o&iect” în sine aspra căria lterior săopereze fncţia creatoare de semnificaţii! ci tot ceea ce este o&iect pentr noi este a"ace'a nmai întrc)t îl înt)lnim de3a ca „?olomer”! ca n o&iect care aparţine mereF1 C$ Noica! +urnal de idei! ed$ cit$! p$ 08F$F0 C$ Noica! Devenirea întru fiinţă! ed$ cit$! p$ >FF$enomen "i fiinţă sa despre înţelesl fenomenologic al ontologiei li Noica055ni spaţi logic în afara căruia el nu eistă$ De aceea! ptem formla acm tezafinală a fenomenologiei noiciene a fiinţei6 raţinea este fiinţa$Unde este însă legătra c :oet?e "i c Faust 2l să- *a rezidă în faptl căacti'isml goet?eean! ad)ncirea în imediat "i desprinderea ni înţeles prin contactlacti' c lcrl! annţă rennţarea la conţintl transcendent! metafizic ,"i deci ima&il/al raţinii! acest conţint ima&il fiind înlocit c o ,pre/facere contină din care sei'esc realrile noastre$ A"a dpă cm ast! ca om fără îns"iri! î"i c)"tigă proprialme! tot astfel cnoa"terea noastră n mai este orientată de premise transcendente! sa

ancorate în transcendent ,în nici n fel de transcendent/! ci ea însă"i se face

în modconcret! ea descoperă! î"i înt)lne"te reall în măsra în care re"e"te să2l capteze într2nc)mp de semnificaţii$ Noica spne de aceea că „&inefacerea neantli! asta descoperăoml modern”F>$ Acti'isml fndamental al omli "i al raţinii înseamnă aceastăcapacitate de a „prodce” reall prin cnoa"tere! institind c)mpri logice care!cprinz)nd2l! îl „în2fiinţează”$ ml îns"i n mai poate a'ea n sine ,nici măcar ca Dasein/! ci î"i „constrie"te” acest sine în măsra în care proiectează n c)mp îninteriorl căria sinele poate să e'oleze$ %ns"irile! respecti' determinaţiile pecare le 'a a'ea acest sine n mai pot fi ni'ersale ,ceea ce înseamnă că n mai poate e(ista n om sa n s&iect ni'ersal/! ci ele snt doar determinaţiile care seo&ţin în fncţie de întregl! de „elementl” în care acel sine 'a e'ola$ ;inele secreează împrenă c propria lme$F> C$ Noica! +urnal de idei! ed$ cit$! p$ 11F$

Documents

Claudiu Baciu Despre Noica